Apa si sanatatea. Suprafata pamintului este acoperita in proportie de 78% de apa, inclusiv 4% de catre ghetari.

Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in ghetari -24 mln km 3, lacuri -230 mln. km 3 si atmosfera - 14 mln.km 3 . Din punct de vedere calitativ din ansamblul hidrosferei 97% este apa sarata, restul il formeaza ghetarii 2,49%, si apa lacurilor si fluviilor, apele din subteran si din atmosfera. Apa este indispensabila existentei umane. Daca se incearca o comparatie intre continutul chimic al apei din mari si oceane (89% cloruri, 10% sulfati, 0,2% carbonati, etc) si cel al lichidului fiziologic uman, se ajunge la constatarea ca proportiile elementelor naturale sunt aproape aceleasi. Coletivitatile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul riurulor si marilor lacuri. Apa potabila pe Terra se distribuie inegal, astfel in SUA consumul zilnic este de circa 1000 l de apa pe cap locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane din cinci nu au acces la apa potabila, iar trei din partu nu beneficieaza de conditii sanitar-igienice. Maladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa 15 milioane de copii sub 5 ani, iar jumatate din paturile de spital de pe planeta in 1980 erau ocupate de bolnavii suferind de boli provocate de apa. Apa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor naturale prin intense procese de poluare. Pentru consumul potabil, menajer, industrial, agricol producerea energiei se scot anual din circuit circa 2 200 miliarde tone de apa, din care circa 50% se intorc in circuit ca ape uzate, nocive, pentru a caror neutralizare sunt necesre aceiasi cantitate de ape curate. Ce se va intimpla cu rezervele existente in perspectiva extinderii proceselor de poluare? Cantitatea minima de apa necesara organismului uman este de 5 l in 24 ore, din care circa 2 l o reprezinta apa consumata ca atare. Cantitatea de apa cosumata creste in conditiile unui mediu cald sau al unei activitati fizice mai intense. Apa nu este utilizata doar ca neceasr strict fiziologic ci si pentru alte scopuri necesare activitatii zilnice. Astfel pentru curatenia corprala omul foloseste zilnic circa 40 l de apa, la care se adauga apa necesara pregatirii alimentelor, a intretienri hainelor, locuintei, etc. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru acoperirea nevoilor directe ale populatiei sunt necesare minimum 100 l de apa pe zi pentru fiecare locuitor. Dar aici nu este inclusa apa utilizata pentru nevoile industriale, fie ca materie prima fie la intretinerea diverselor aparate, fie ca transportator al unor produse, fie ca apa de racire. Astfel pentru producerea unei tone de fonta sunt necesare circa 15 000 l de apa, al unei tone de hirtie 250 000 l, a unei tone de carne de circa 10 000 l, al unei tone de zahar de 100 000 l de apa, pentru producerea unui litru de bere se pierd 30 de litri de apa. Apa este utilizata si pentru nevoi agrozootehnice, pentru ingrijirea animalelor si adaposturilor acestora. Sa nu uitam si de folosirea bazinelor de apa pentru odihna, sport precum si pentru formatea microclimatului. Statisticile OMS arata cresterea incontinua a necesitatilor de apa, fapt ce duce la resimtirea acuta a lipsei de apa de catre zone intregi ale pamintului. Apele utilizate de om indiferent pentru care scopuri se incarca cu diferite elemente chimice si fizice sau biologice care modifica compozitia naturala a apei in asa masura incit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuri industriale. Fenomenul respectiv este numit poluare, si favorizeaza nemijlocit lipsa de apa potabila a omenirii. Surse de poluare a apei. Poluarea apei este un fenomen prin care se produc modificari calitative negative ale proprietatilor naturale. Poluarea apei poate fi naturla a si artificiala. Poluarea artificiala este cauzata de introducerea prin activitati umane a unor substante poluante direct, ca urmare a deversarii apelor din reteaua de canlizare, industriilor, etc.. Poluarea naturala consta in patrunderea in apa a unor substante straine naturale, precum sarurile solubile, particule solide, vegetatie subacvatica, etc

Poluarea se produce ca urmare a activitatti umane, desi paralel se utilizeaza inca si notiunea de autopoluare. Factorii care conduc la poluarea apei sunt variabiti si numerosi, totusi ei pot fi grupati in factori demografici, urbanistici, industriali, etc Poluarea desi considerata ca fenomen general poate fi diferentiata in mai multe tipuri: biologica, chimica, menajera, etc Influenta apei asupra sanatatii populatiei. Apa influenteaza sanatatea populatiei in mod direct prin calitatile sale biologice, chimice si fizice, sau indirect. Astfel cantitatea insuficienta de apa duce la mentinerea unei stari insalubre, a deficientelor de igiena corporala, a locuintei si a localitatilor, cea ce duce la raspindirea unor afectiuni digestive (dizinteria si hepatita endemica) a unor boli de piele, etc Bolile umane produse ca urmare directa a calitatii apei, pot fi clasificate in: boli cauzate de infectii raspindite prin consum de apa infectata (diarea, febra tifoida, hepatita A, salmoneloza, etc) boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice precum bilharioza. boli cauzate de infectii raspindite prin insecte cu stagii acvatice (malarie, onchocercariasis.) Boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice nevertebrate . O alta influetnta directa a apei aupra sanatatatii populatiei se produce prin calitatile sale, respectiv prin compozitia sa. O serie intreaga de boli netransmisibile sunt considerate astazi ca fiind determinate sau favorizate de compozitia chimica a apei, citind in acest sens: gusa endemica, caria dentara si fluoroza endemica, afectiunile cardiovasculare, methemoglubulinemia, inoxicatiile cu plumb, intoxicatiile cu cadmiu. Alte intoxicatii mai frecvent intilnite ca produse prin apa sunt: intoxicatia cu crom, intoxicatia cu arsen, intoxicatia cu cianuri. Actiunea unor poluanti organici este mai putin bine cunoscuta, majoritatea acestora producind modificari organoleptice evidente ceea ce duce la limitarea utilizarii apei, mai ales ca apa de baut. Intre acesti poluanti cunoscuti si sub denumirea generala de micropoluanti 3 sunt considerati ca principali si anume: pesticidele dintre care cele organoclorurate ocupa primul loc datorita degradarii lor biologice incete si remanentei prelungite in apa. Datorita redusei lor solubilitati hidrice ca si tendintei de absorbtie pe suspensii se gasesc in concentratii de obicei scazute. Ele au efecte ecologice pronuntate dar se pot manifesta si asupra organismului uman, concentrindu-se in tesutul adipos, de unde periodic se pot mobiliza - mai ales in perioade de slabire brusca. Actiunea lor este complexa si se manifesta asupra ficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine (sexuale), asupra unor enzime etc. Se presupune ca de asemenea ar avea actiune cancerigena sau cocancerigena ca si asupra descendentilor (teratogena mutagena) insuficient confirmate. Apa ( H2O ) Peste 2/3 din supafaa terestr este ocupat de mri i oceane, care formeaz Oceanul Planetar. Terra este supranumit i planeta albastra datorit acestui fapt. Din suprafaa total a pamntului, evaluat la 510,10 mil. km 2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz c planeta dispune de 1,37 mild. km 3 de apa, dar circa 97,2% este constituit din apa mrilor i oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafaa solului adic de aproximativ 30.000 km 3, ceea ce nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz ntre 3 litri, n zonele aride ale Africii i de 1,045 litri la New York. Valoarea productivitii mrilor i oceanelor se apreciaz ca fiind ntre 0,1 0,5 gr/m 3/zi. Oceanul Planetar constituie baza vieii pe Terra i genereaz negentropie n ecosfer. Apa este cea mai raspndit substan compus i reprezint trei sferturi din suprafaa globului terestru. Ca i aerul, ea constituie factorul principal al meninerii vieii pe pmnt.

Apa este o resurs natural esenial cu rol multiplu n viaa economic. n natur apa urmeaz un circuit. Se poate vorbi despre ap de ploaie, apa rurilor i izvoarelor, apa de mare, etc. Apa pur se obine din apa natural prin distilare repetat n condiii n care s nu poat dizolva gaze din aer sau substane solide din recipientele n care este conservat. a) Structura moleculei de ap.
1

H: 1s1;

8O: 1s22s22p4 .. H HO:; H2O

.. H:O:;
. .

Se formeaz dou legturi covalente polare O-H. Molecula de ap este covalent polar; este un dipol.

b) Propietile fizice ale apei. Stare de agregare Lichid Culoare Incolor(n straturi groase este albastru) Miros Gust Pt Pf Densitat ea la 40C 1g/cm3 Conductibili tatea electric izolator

Inodor

Insipid

00C

1000C

Cele dou temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normal, constituie 00C i 1000C n scara Celsius. Apa prezint o serie de propieti de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine n sistemul periodic. Aceste propieti se numesc anomaliile apei. Apa este lichid ntr-un interval mare de temperatur (0 0C i 1000C). Aceast anomalie este atribuit asocierii moleculelor de ap prin legturi de hidrogen. Legturile de hidrogen se realizeaz ntre moleculele care conin hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic i electroni neparticipani. Legtura de hidrogen este electrostatic, mai mult slab dect legtura covalent i nu implic punerea n comun de electroni. Densitatea apei variaz n funcie de temperatur: t0C 0 4 10 15 20 (g/cm3) 0,9998 1,0000 0,9997 0,9991 0,9982 Cauza anomaliilor densitii este gradul diferit de asociere molecular. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou: nH2O == (H2O)n H H H -----: O H -----: O H -----: O H
. . . . . .

La ngheare se formeaz o a doua legtur de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheaa are o structur afnat care determin creterea volumului i scderea densitii. Prin ngheare apa i mrete volumul cu 9%. Aa se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele cnd nghea apa n ele i de ce se crap pietrele de ger. Majoritatea lichidelor i mresc volumul de solidificare. Se tie c la +40C apa are max= 1 g/cm3 ceea ce se datoreaz faptului c apa este format din (H2O)2; aceasta presupune existena a doua legturi de hidrogen. Apa n stare de vapori este format din molecule libere (n= 1). c) Propietile chimice ale apei Experimental s-a demonstrat c apa este o combinaie chimic foarte stabil. Ea poate fi descompus la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric: 2H2O = 2H2+ O2 Apa este foarte reactiv din punct de vedere chimic. Ea reacioneaz n anumite condiii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele sruri. d) Aciunea apei asupra metalelor Metalele: potasiu, calciu, sodiu reacioneaz violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid i degajare de hidrogen. Na + H2O = NaOH + 1/2H2 Magneziul reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 Aluminiul este atacat de ap numai dac este curat de stratul protector de oxid: 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2 Fierul nroit reacioneaz cu apa n stare de vapori i formeaz oxid feroferic (oxid al Fe II i Fe III): 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2 Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de ap sau de vaporii acestuia. Unele metale se corodeaz n prezena apei. Atacul este mai puternic n prezena oxigenului i a dioxidului de carbon. e) Aciunea apei asupra nemetalelor Clorul n reacie cu apa formeaz apa de clor: Cl2 + H2O = HCl + HclO HclO = HCl + [O] Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de cel puin 1000 0C se formeaz un amestec de monoxid de carbon i hidrogen, denumit gaz de ap. Reacia are importan industrial: C + H2O = CO + H2 f) Aciunea apei asupra oxizilor Apa reacioneaz cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi. Una dintre reaciile cu importan practic o constituie stingerea varului, reacie puternic exoterm. CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q Hidroxidul de calciu obinut este relativ puin solubil n ap i de aceea la stingerea varului se obine aazisul lapte de var, care reprezint o suspensie finde Ca(OH) 2 ntr-o soluie saturat de hidroxid de calciu. La dizolvarea dioxidului de sulf n ap are loc i o reacie chimic din care rezult o soluie acid, acid sulfuros. SO2 + H2O = H2SO3 Reacia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC 2 duce la formarea acetilenei, substan organic utilizat la sudarea i tierea metalelor n sufltorul oxiacetilenic: CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q

g) Importana apei pentru via Apa are un rol esenial n ntreinerea vieii. Fr ap nu ar putea exista viaa. n organism apa intr n compoziia organelor, esuturilor i lichidelor biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilate i dezasimilate; menine constant concentraia srurilor n organism i, evaporndu-se pe suprafaa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit importan n procesul de fotosintez. Apa Potabil se deosebete de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie: - S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit; - S aib temperatura cuprins ntre 70 i 150C i s nu varieze mult n timpul anului; - S nu conin materii strine n suspensie sau germeni patogeni; - S conin aer i CO2 n soluie; - Substanele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite; - S nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H 2S sau cu (NH4)2S, cu excepia micilor cantiti de Fe, Al, Mn.; - S nu conin NH3 sau fosfai care pot proveni prin contaminarea apei cu substane organice n prutefacii i nici metan. h) ntrebuinrile apei Apa se ntrebuineaz la: - Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; - Obinerea oxigenului i hidrogenului prin electroliz; - Prepararea celor mai importani acizi anorganici; - Producerea energiei electrice; - Splat, albit, colorat. Domeniile de utilizare a apei Apa are un rol esenial n ntreinerea vieii. Fr ap nu ar putea exista viaa. n organism apa intr n compoziia organelor, esuturilor i lichidelor biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilate i dezasimilate; menine constant concentraia srurilor n organism i, evaporndu-se pe suprafaa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit importan n procesul de fotosintez. Apa Potabil se deosebete de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie: - S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit; - S aib temperatura cuprins ntre 70 i 150C i s nu varieze mult n timpul anului; - S nu conin materii strine n suspensie sau germeni patogeni; - S conin aer i CO2 n soluie; - Substanele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite; - S nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H 2S sau cu (NH4)2S, cu excepia micilor cantiti de Fe, Al, Mn.; - S nu conin NH3 sau fosfai care pot proveni prin contaminarea apei cu substane organice n prutefacii i nici metan. ntrebuinrile apei Apa se ntrebuineaz la: - Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; - Obinerea oxigenului i hidrogenului prin electroliz; - Prepararea celor mai importani acizi anorganici; - Producerea energiei electrice; Splat, albit, colorat. Surse de poluare

Poloarea apelor afecteaz calitatea vieii la scara planetar. Apa reprezint sursa de viaa pentru organismele din toate mediile. Far ap nu poate exista via. Calitatea ei a nceput din ce n ce mai mult s se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic i bacteriologic. Dac toat apa de pe pamnt ar fi turnat n 16 pahare cu ap, 15 i jumatate dintre ele ar conine apa sarata a oceanelor i mrilor. Din jumatatea de pahar rmas, mare parte este nglobat fie n gheurile polare, fie este prea poluat pentru a fi folosit drept ap potabil i astfel, ceea ce a mai rmne pentru consumul omenirii reprezint coninutul unei lingurie. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei i numai 8% n domeniul casnic. Cauzele polurii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar i deversari deliberate a unor poluani; Scurgeri de la rezervoare de depozitare i conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele i ierbicidele administrate n lucrarile agricole care se deplaseaz prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaii pn la pnza freatic; Ingrasamintele chimice i scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deeurile i reziduurile menajere; Sarea presarat n timpul iernii pe osele, care este purtat prin sol de apa de ploaie i zapad topit; Depunerile de poluani din atmosfer, ploile acide. Poluanii apei sunt produsele de orice natur care conin substane n stare solid, lichid sau gazoas, n condiii i n concentraii ce pot schimba caracteristicile apei, facnd-o duntoare sntaii. Tipuri de poluani Poluani de natur fizic: depunerile radioactive; ape folosite n uzine atomice; deeuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalaiilor industriale sau a centelor termoelectrice i atomo electrice. Poluani de natur chimic: Mercurul provenit din: deeuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scpari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorecente; ingerarea accidental de compui anorganici; deversrile unor uzine productoare de fungicide organomercurice. Azotaii provenii din: ngraminte chimice; detergeni; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape n care sau deversat reziduri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacurile uzinelor industriale; gazele de eapament ale autovehiculelor; manipularea greit a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin. Zincul provenit din: ap sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea acidental a unor sruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre soluii acide a zincului din vase, din deeuri sau scpari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de eapament ale autovehiculelor; scurgerile de iei; arderea incomplet a combustibililor fosili (crbuni, petrol i gaze naturale); arderea incomplet a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de igar. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizrile aeriene; splarea stor substane de ctre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergeni. Poluani de natur biologic: microorganismele patogene; substanele organice fermentescibile. Efectele vaste pe baza unor observai Consecinele polurii: Asupra mediului: posibilitatea contaminrii sau polurii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologic sau poluarea chimic radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin micsorarea capacitii de debarasare fa de diveri poluani prezeni la un moment dat. Asupra snti: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beau suficient ap sau apa baut nu are cele mai bune caliti. Asupra calitii apelor: n viaa colectivitilor umane, apele sunt utilizate zilnic att ca aliment ct i n asigurarea igienei personale. n medie, n 24 de ore, un om adult consum n scopuri alimentare 2-10L de ap. Mirosul apei provine de la substanele volatile pe care le conine ca rezultat al ncarcrii cu substane organice n descompunere, al polurii cu substane chimice sau ape reziduale. Cu ct apa conine mai multe substane organice, chimice sau ape reziduale cu att mirosul este mai uor de perceput. Culoarea apei poate da indicaii asupra modificrii calitii astfel: - apele de culoare armie sau brun provin de la distilrile de crbune amestecate cu ape industriale care conin fier; - apele de culoare brun nchis sunt apele de la fabricile de celuloz; - apele bogate n fier sunt cele provenite de la tbcarii i au culoarea verde nchis sau neagr; - ionii de fier dau apelor o culoare galben; - ionii de cupru confer apei o culoare albastr; - apele care conin argila coloidala au o culoare galben-brun. paii n vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt: Ameliorarea proceselor tehnologice care s se reduc la minimum. Reexaminarea pierderilor de materiale i a risipei de ap. Evitarea utilizrii substanelor care nu trebuie puse n libertate. Instalaia de epurare a destinaiei i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel i cromaj. Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare

ngrtorii. Starea de ionizare a cianurii variaz n conformitate cu PH-ul i temperatura apei. Modificarea PH-ul e deosebit de mare n cazul unei soluii diluate. Instrumentul de msurare trebuie s conin un dispozitiv protector pentru a ine PH-ul constant. Sensibilitatea fa de cianur e rapid,dar timpul de reacie e lung n absena ei. Instalaia pentru priza de ap E alctuit din un flator deplasabil pe vertical,o sit pentru reinerea impuritilor,o pomp submersabil fixat la capul unui poilon.O parte din eava de susinere e construit din 2 evi telescopice din oel inoxidabil ,proiectate astfel nct s poa fi alungite i scurtate fr dificultate.Sita special trebuie s nu se nfunde deoarece scade volumul de ap pompat sau a fixrii pe rotorul pompei a unei rini vinilice sau a cauciucului. Pentru tratarea aerobiotic se introduce oxigenul necesar respiraiei microflorei aerob.n prezent exist tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit microflorei care vara devine anaerob. Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii. Uzinele de incinerare n Tokio cuprind: -cuptoare standardizate; -adaptarea sistemului cu buncr i macara; -controlul emisiilor i afluentilor; -bazinele de iei plasate subteran. Concluzie Resursele mediului scad. Creterea punerii n libertate a agenilor e o ameninare sporit pentru natur. Chestionar-n prezent se face o anchet prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea naiunii privind mediul. Multe grupri militeaz pentru un mediu mai curat i mai sntos.Dac ncepem prin a recicla deeurile menajere i a refuza alimentele suprampachetate,am putea reduce deeurile. Cercettorii trebuie s gseasc moduri de a evita compuii duntori care nu se descompun n elemente inofensive. Contribuia elevilor la protejarea mediului Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel: -adunnd hartiile aruncate la voia ntmplri din parcuri -plantnd diferite flori prin parcuri Efectele poluri n zona scoli noastre Din cauza apei poluate elevi se pot mbonlavi de diferite boli cum sunt: I. Boli infecioase: boli microbiene: febr tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielia, hepatita epidemic; boli parazitare:dizenteria, giardiaza. II. Boli neinfecioase: determinate de contaminarea apei cu substane chimice cu potenial toxic: Intoxicaia cu plumb (saturnism), se manifest prin: - oboseal nejustificat; - afecteaz globulele roii, vasele sanguine; - afecteaz sistemul nervis central, provocnd ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglri motorii. Intoxicaia cu mercur: - dureri de cap, ameeli, insomnie, oboseal; - tulburri vizuale; - afeciuni ale sistemului nervos; - afeciuni ale rinichilor; - malformaii congenitale ale ftului n cazul femeilor nsarcinate.

 Intoxicaia cu zinc: - dureri epigastrice, diaree, tremurturi, pareze; - afeciuni ale sistemului nervos central, muchilor i sistemului cardiovascular. Intoxicaia cu cadminiu: - cefalee; - scderea tensiuni arteriale; - afeciuni hepato-renale. Intoxicaia cu azotai i fosfai: - nvineirea buzelor, nrilor, feei; - agitaia pn la convulsii; - cefalee, greaa. Intoxicaia cu pesticide: - alterarea funciilor ficatului pn la formarea hepatitei cronice; - encefalopaii; - malformaii congenitale. Apa este un factor indispensabil organismului uman. nca din cele mai vechi timpuri asezrile umane au fost de-a lungul rurilor sau pe malul mrilor.Necesarul zilnic de ap al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumat ca atare ,dar pentru curaenia corporal omul folosete zilnic aproximativ 40litri de ap.Organizaia Mondial a Sntatii consider c optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore. Gustul apei este dat de coninutul n substane chimice i n primul rnd de srurile minerale i de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carena unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplcut(fad ,salciu,amar,dulceag). Mirosul apei este legat de asemenea de prezena in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca i din unele transformri la care sunt supuse in apa anumite substane chimice mai ales poluante. Att gustul ct i mirosul apei, dei au ca principala caracteristic un mare grad de subiectivitate ,totui au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebit.n primul rnd influiena lor asupra utilizrii apei este hotrtoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul i mirosul apei pot servi i ca indicatori de poluare a apei. Apa potabil nu trebuie s aiba miros caracteristic i trebuie s aiba un gust plcut.n caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt dunatoare sntatii.Prezena substanelor poluante n ap pot fi evideniate prin culoarea apei.Chiar i temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se tie c temperatura este constant.Variia acestei temperaturi ns ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei ,iar normele Comisiei Economice Europene (C.E.C.)aprobate in 1980,recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile. Planul mondial deIn toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor. In tara noastra ca in toate tarile lumii ,exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor .La Stokholm in anul 1972 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator iar ONU a lansat Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator,prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea situatiei existente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane. Contradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii care este apa ,aducand decalajul si asa enorm intre bogati si saraci.Dupa statistici recente in tarile sarace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila ,75%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena. Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual circa 15 milioane de copii in varsta de pana la 5 ani.De aceea O.N.U. conchide ca principala preocupare a

societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii. supraveghere a calitatii apelor face parte Duritatea apei Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc). Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic.din SistemulMetode de laborator utilizate in dezinfectia apei Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic. In vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare etc., toate insa cu eficienta limitata . Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mijloace chimice, ca folosirea clorului si a compusilor sai (substante clorigene ), ozonului, argintului, bromului, iodului, permanganatului si alte asemenea substante. Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare: -sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate; -sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice; -sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor; -sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza; -sa fie cat mai economice. Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare(clorinare sau clorizare). Mecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea oxidanta a clorului , care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau ion hipoclorit : Cl2+H2O HOCl+HCl HOCl O+HCl sau HOCl ClO + H Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidrice, si distrugerea germenilor. In general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile. Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei. Apa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura, constructii etc. In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionala a fiintelor vii. Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa. Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori. A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii

exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva. A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri. A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera preaA sasea anomalie este cea mai ciudata: Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee. mult de frigA saptea anomalie: dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Peaceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre. A opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri. "Apei - a spus marele Leonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe Pamant". In natura, apa se gaseste sub toate starile de agregare:solida(gheata, zapada,grindina),lichida(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,rauri, etc.),gazoasa(vapori de apa din atmosfera). Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in cristalohidrati sub forma de apa de cristale.Apale naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite substante.Apele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc "ape moi",spre deosebire de "apele dure" care au un procent ridicat de saruri,mai ales de calciu si magneziu. Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.Ea dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bioxid de carbon,iar in regiunile industriale,bioxid de sulf si hidrogen sulfurat.O parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bioxid de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili. Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand apele subterane.Apele subterane iesind la suprafata pamantului,dizolvand saruri,formeaza izvoare minerale.Cand temperatura acestora este ridicata,uneori pana la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale.Apa este de mai multe feluri: Apa potabila:o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie limpede,fara culoare,fara miros,sa contina aer dizol- vat si cantitati mici de saruri,pana la o concentratie de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l;sa aiba o temperatura intre 8 si 12 grade C,si sa nu contina bacterii patogene.Apa potabila se obtine la sate,din izvoare si fantani,iar la oras din apa raurilor,care trebuie purificata.Purificarea se face in trei feluri:mecanic,chimic si fizic. Apa industriala:se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor,precum si in diverse procese de fabricatie.Ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate cerute de specificul industriei in care este folo- sita.

Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de combustibil. Apa pura:se stie ca in natura nu exista apa pura deoarececontine substan- te dizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin distilare.In acest scop, se foloseste un aparat de distilare in care,apa distilata se transforma in va- pori prin fierbere,iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire.Apa disti- lata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici gust si este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie. Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceutica Apa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin disti- larea apei distilate in vase de sticla in care se adauga KOH,acest reactiv dis- truge microorganismele si urmele de substante organice aflate in apa.Este intre- buintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria medicamentelor. Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de hidroxid de bariu.Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu. Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaza ca oxidant in laborator. Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa de clor contine si clor elementar,dizolvat chimic.Din aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea galbena.In timp sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se descompune,cu punere in libertate de oxigen.Echili- brul este astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric).Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toate metalele la rece. Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod diferit si poate indeplini functii diverse. Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta apoasa sa- turata de hidrogen sulfurat. Apa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.Este intrebuintata in medicina. Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in raport de 3:1.Ataca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi. Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant. Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnului Apa tare : denumire stiintifica a solutiei de HNO3 ,de concentratie 69 % . In practica , denumirea este atribuita si solutiei de HCl , folosita de exemplu la obtinerea apei de lipit prin dizolvarea Zn. Apa grea : - sinonim cu oxidul de deuteriu , D2O , apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H , deuteriul.Masa moleculara este 20,01 g , punctul de topire este 3,82 grade C , punctul de fierbere 101,42 grade C, iar densitatea la 20 grade C este 1,105 g/cm3. Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnuita . Astfel , in 200 l apa obisnuita , se poate obtine abia 1 ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grea reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat in apa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat H2 usor.Solubilitatea este mai mica in apa grea decat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai mare.Efectele fiziologice ale apei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este putin favorabila vietii : nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH.O concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa , deshidratarea organismului si in final moartea.Viermii, pestii si alte vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o concentratie mai mica de 32 %.Principalele utilizari ale apei grele : agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice ; sursa principala de obtinere a deuteriului prin electroliza; folosit pentru obtinerea bombelor ; se foloseste la obtinerea temperaturilor inalte(mii de grade) a plasmei , determinarea unor procese biochimice. Apa supergrea : - sinonim cu oxid de titriu , T2O , apa in compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului 3H , titriu. Poluarea:Poluarea apei nu inseamna afectarea "apei pure",care,in cadru natural nu exista de fapt,ci introducerea sau prezenta in apa a orcarei substante suscesibile sa-i altereze calitatea-atat in ceea ce priveste folosintele ali- mentare,menajere sau economice,cat si in privinta florei si faunei.Modificarile sunt de ordin fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.DEzvoltarea civili- zatiei moderne a antrenat o poluare

crescanda a apei-fenomen care poate atinge chiar si panza freatica-datorita celor mai diverse substante,provenind din eflu- ienti industriali si urbani,din substante folosite pentru chimizarea agriculturii din zootehnie,etc. Consecintele tuturor acestor deversari sunt multiple:gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie sunt degradate,la fel ca si calitatile lor sani- tare.Consumarea apei impurificate antreneaza tulburari digestive,hepatice sau de alta natura,poate avea efecte cancerigene,etc. In cele mai multe tari industrializate,80-90% din problemele poluarii apei au aparut in anii 50.Intro prima etapa ca a aparut ca predominanta impuri- ficarea datorata apelor uzate evacuate de centrele populate,mai ales prin noci- vitatea substantelor organice.In prezent,in tarile dezvoltate ea este provocata in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate complexa,cu un conti- nut de substante anorganice sau organice greu degradabile pe cale biologica.De asemenea,impurificarea cu uleiuri minerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii de ape uzate cu aceste nocivitati specifice,cat si pierderilor accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitarii hidrocarburilor.Poluarea cu hidrocarburi este predominanta indeosebi in apa ma- rina,dar este din ce in ce mai frecventa in cazul apelor dulci,continentale.Pro- fesorul ZImmerman de la universitatea Saarbrucken a calculat,de exemplu,ca un singur litru de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica consumul unei familii de patru persoane in decurs de 20 de ani. Apele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il depases- te cu mult pe cel caracteristic marilor.Aproape nu mai exista tara in care rau- rile si lacurile sa nu fie poluate.Acesta este un fenomen deosebit de grav,pentru ca,prin complexicitatea utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,realmente,vitale pentru societatea omeneasca. Secole de-a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.In antichitate imparatul Iulian spunea despre Sena ca "este foarte curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placere".Inca la sfarsitul secolului al XVIII-lea parizienii mai obtineau apa potabila din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar cursul inferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.In prezent insa, apele acestui rau sunt foarte poluate,ca alte rauri si fluvii. Un accident a avut loc si anul acesta la societatea "Aurul" unde,din cauza frigului si al inghetului un baraj s-a rupt si o mare cantitate de substanta poluanta s-a deversat in Tisa si apoi in Dunare. Combaterea poluarii:apele reziduale din procesele tehnologice sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate.In cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.In cazul unei pierderi de produse petroliere (uleiuri,pacura,motorina,etc.)se iau urmatoarele masuri:absorbtia petrolului ce pluteste pe intinsul marilor cu ajutorul unor pompe de mare randament sau cu diferite substante hidrofile,montate pe docuri flotante;imprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ce provoaca-si mentin-arderea petrolului, chiar in apa;rezervoare de mari dimensiuni confectionate din cauciuc,in care se inmagazineaza titeiul patruns in mare,etc.

Bibliografie: Chimie Experiene i principii Paul R. OConnor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L. Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. tiinific i Enciclopedic, 1983 Chimie General C.D. Neniescu; Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti Enciclopedia de Chimie Vol. I Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1983 Gheorghe I. Manea Resursele mrilor i oceanelor (Editura Politic) Silviu Negu Geografie manual clasa a X-a (Editura Humanitas) Cristian Tache, Luminia Ursea Chimie manual clasa a IX-a (Editura Humanitas) Poluarea Poluarea poate fi de 2 tipuri: -poluare naturala -poluare artificiala

Noi ne vom ocupa in continuare numai de poluarea artificiala. Poluarea artificiala Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane, sub influenta factorului antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului(bacterii si ciuperci) Pe masura dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a extins, poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive.Cand cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un proces de alterare si distrugere a lor, rezultand zone lipsite total de viata. Poluarea in functie de natura poluantului poate fi: a)fizica-produsa de zgomot(poluare sonora) poate fi: -produsa de substante radioactive(poluare radioactiva) -produsa de apa calda, praf, particule de carbune. b)chimica- produsa de compusi gazosi din industrie: -ionii unor metale grele -pesticidele folosite in agricultura -detergentii c)biologica-rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii, eutrofizarea apelor.Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii, poate fi: -Poluarea aerului -Poluarea solului -Poluarea apei Poluarea aerului Aerul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezinta una din conditiile de baza ale mentinerii vietii si dezvoltarii vietuitoarelor pe Terra.In compozitia aerului apar:azitul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO 2, 0,03% neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa. Prin poluare apare o impurificare a aerului datorita particulelor solide gazelor, vaporilor de apa, particulelor radioactive si microorganismelor de tipul bacteriilor, virusurilor.In aerul poluat din zonele industriale se gasesc impuritati sub forma particulelor solide(aerosoli), picaturi(aerosoli lichizi), gaze si vapori. In functie de starea lor de agregare, poluantii din aer pot fi: poluanti gazosi si solizi. Poluantii gazosi Acestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosoli lichizi(vapori). -Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x10 9t CO2. Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,10,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). -Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera devenind peericuloasa pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu: clorantrenul si benzopirenul. Ca sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce 10 9t/an hidrocarburi terpenice. -Aldehidele-exemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere. -Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice.

Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca:plopul ,castanul, teiul, mesteacanul, cedrul, catalpa etc. . Hidrogenul sulfurat H2S- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica, colorantilor, cauciucului, care elimina anual 3x106t/an.Cei doi compusi, hidrogenul si sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la animale. Compusii azotului (NO, NO2)-dintre care NO2 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna si automobile. Derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF)-sunt poluanti toxici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica, de producere a aluminei.Foarte sensibile la flor(F) sunt coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de 60-100ppb mor. Ploile acide:Poluarea atmosferica cea mai grava, se manifesta sub forma ploilor acide.Inca din anul 1950 s-a semnalat in Norvegia, scaderea productiei de pete din cele peste 200 de lacuri existente, o saracire a solului in substante nutritive si uscarea masiva a padurilor.Enigma a fost dezlegata abia in anul 1960, cand s-a dovedit ca apa de ploaie contine acizi, cu efecte nocive asupra vietuitoarelor. Ploile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot (SO 2 si NO2 ), care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in acizi corespunzatori extrem de toxici ca: acidul sulfuric si acidul azotic. Cercetarile facute au evidentiat faptul ca reactiile de transformare a oxizilor in acizi, au loc in troposfera, la 10-12 km inaltime de la nivelul solului. Ciclul ce reactii debuteaza cu absorbtia unui foton de catre o molecula de ozon(O 3) provenit din statosfera, s-a format in troposfera, prin actiunea poluantilor carbonati sau azotati, cu formarea unei molecule de oxigen, foarte reactiv.Acesta, asociat cu molecula de apa formeaza "radicalul hidroxid"(OH)care transforma NO2 in HNO3 si amorseaza reactiile de transformare a SO 2 in H2SO4.Fiecare radical OH poate oxida mii de molecule de oxizi ale poluantilor atmosferici producand acizii corespunzatori. Primele observatii alarmante referitoare la cresterea aciditatii precipitatiilor in Europa si vestul Americiide Nord, dateaza din 1969, dar abia dupa 1980, in numeroase padurii europene si americane, sau inregistrat pierderi masive, aparand fenomenul "moartea padurilor" indeosebi la conifere(anexa). Investigarea cauzelor acestui fenomen a evidentiat faptul ca ploile acide apar ca un factor de stres, care asociate cu factorii biotici si abiotici, duc la moartea arborilor. Desi, s-a evidentiat o diminuare a cresterii arborilor si moartea lor, aceste fenomene nu s-au asociat direct cu ploile acide.Astazi, se stie ca aceste ploi: -"spala"solul de substante nutritive, vitale arborilor(Ca, Mg, K). -excesul de ioni de N, provenind din depozitele de HNO 3, afecteaza micorizele(ciupercile ce traiesc in simbioza cu radacinile coniferelor) ajutand la extragerea apei si a elementelor minerale din sol si a luptei impotriva bolilor. -ploile acide extrag nutrientii(Mg, Ca, K) din frunzele coniferelor in mai mare masura decat reusesc radacinile. -ozonul format distruge stratul superficial de ceara protectoare de pe ace, iar conform altei ipoteze, ozonul provoaca denutritia, afectand clorofila si impiedicand procesul de fotosinteza. Efectele ploilor acide se fac simtite, atat asupra solului, padurilor cat si asupra apelor de suprafata si a vietuitoarelor acvatice. Din cele 85 mii de lacuri din Suedia, circa 18 mii sunt acidifiate dintre care 4000 grav, 2/4 din lacurile canadiene examinate(circa 4600) sunt considerate "moarte"si alte 12000 au apa puternic acida.Aceeasi situatie a lacurilor a fost semnalata si in Scotia, Norvegia, Anglia, Danemarca, Germania, Elvetia, iar Tarile Scandinave sunt afectate in intregime de pericolul aciditatii crescute. Masuri de combatere a ploilor acide Inca din anul 1955 Canada si S.U.A.,au construit copsuri de fum inalte de 300m la instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.Dar strategia "cosurilor inalte" nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa 1977 in S.U.A. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente. In S.U.A. si Canada inca din anii 1970-1971 exista legi care regleaza pastrarea curata a calitatii aerului si circa 1000 statii de monitoring prin care se tin sub control si se supravegheaza calitatea aerului.

Astazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practica tehnologia clasica de captare si valorificare a fluxului de SO 2 si convertirea lui in acid sulfuric.In cazul emisiilor de azot se regleaza carburatia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului:calitatea dorita-acceptabila si tolerabila. Una din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controalele electrice, care impiedica emisia de SO2, evitand formarea ploilor acide. La noi in tara nu exista instalatiide transformare a SO 2 in H2SO4, nici scrubere, ci se folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. In tara noastra, inca din 1966, s-au identificat circa 74 de surse de poluare, dispersate in 40 centre industriale.Dintre acestea doar 50 folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vechi, necesitand reparatii si modernizari.Se stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la 20-30mg/m3. Inteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de "materii prime" prin recuperarea lor, de exemplu fabricile de ciment Brasov, Turda, care pot recupera 24-26 tone ciment/zi. O alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau la zeci de kilometri de orase, cum e cazul centrelor urbane,Onesti, Doicesti, Medgidia, construite dupa 1975. In perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii si cuptoarele electrice. Pe viitor Romania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele "calde", pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului inconjurator. Poluarea solului Poluarea solului este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol. Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata la 3-4 ani. Folosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.Dintre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului. Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor.Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati. In prezent DDT-ul este considerat "cetateanul principal al globului" deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator. Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm.Din cauza toxicitatii si remanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de toxice. Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea inecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere.Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 80% a avifaunei de pe o suprafata de 110.000 kmp.

Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este complexa. Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului. Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane. Poluarea apei Apa este considerata de noi astazi ca fiind "inima biosferei" deoarece apa se gaseste totdeauna acolo unde exista viata si formeaza substanta cea mai raspandita de pe Terra. Poluantii deversati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen dizolvat.Rata oxigenului dizolvat in apa descreste chiar si in conditii normale, proportional cu cresterea temperaturii. Oxigenul constituie in mediul acvatic un factor limitat pentru majoritatea organismelor atat in apele dulci, cat si in apele marine.Din aceasta cauza rezulta ca animalele acvatice au nevoie in procesul respirator de o circulatie branhiala extrem de intensa, care sa le asigure contactul acestora cu un mare volum de apa pentru a extrage o cantitate suficienta de oxigen.Acest lucru face posibila cresterea riscului absorbtiei unor cantitati crescute de poluanti cu efecte de multe ori mortale pentru organisme. Poluarea apei este redusa de trei categori de poluanti de natura:fizica, chimica si biologica . Poluarea fizica a apelor Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de substante radioactive si apele termale rezultate din procesele de racire tehnologica a diverselor agregate industriale. Poluarea radioactiva Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de la Moscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera. Poluarea termica Apare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul de fata peste 20% din debitul apelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica. Efectele ecologice se manifesta prin modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate nivelele trofice.Incalzirea apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a apelor, pe de-o parte din cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz(la temperaturi ridicate solubilitatea lui O 2 scade), iar pe de alta parte temperatura ridicata determina accelerarea fenomenelor de degradare a substantelor organice din bazinul respectiv.Acest efect are drept efect dezvoltarea unui mare numar de microorganisme aerobe si reducerea oxigenului din apa.

Poluarea chimica a apelor Principalii poluanti chimici ai apelor sunt:plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile, detergentii si pesticidele. Plumbul(Pb) Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor. Mercurul(Hg) Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb. Azotatii Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre. Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp. Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potabila (45 mg/l), pana la sute de mg/l. Fosfatii Contaminarea apei cu fosfati este destul de ingrijoratoare in tarile industrializate.Fosforul este adesea un factor limitat in mediul limnic sau oceanic, ca urmare a ratei sale reduse de dezvoltare. Apele uzate la iesirea din statiunile de epurare contin in medie 9 mg fosfor/litru.Acesta provine de la mineralizarea substantelor organice la care se adauga fosforul continut in detergenti biodegradabili. Hidrocarburile In hidrosfera, hidrocarburile ajung mai ales din scurgerile de titei sau ale produselor de prelucrare a lui, la care trebuie adaugate cantitatile de titei provenite din accidente ale vaselor petroliere.Se precizeaza ca din aceasta ultima sursa, patrunde anual in oceane circa 200000 tone titei.Mari cantitati de petrol provin si din operatiile normale legate de extractia titeiului(prin sonde terestre si marine), de incarcarea, transportul si descarcarea lui etc.O alta cantitate de produse petroliere patrunde in apa, din scurgerile industriale si rafinarii.Pe toate aceste cai ajung in apele oceanice, annual o cantitate de 5-10 milioane tone petrol. Dintre zonele marine, cea mai grav impurificata cu petrol este Marea Mediterana, prin care trec toate vasele petroliere care vin din Orientul Apropiat,Atlanticul rasaritean, Canalul Manecii si Marea Nordului. Suprafata afectata pe aceasta cale este foarte mare, deoarece numai o tona de titei brut pate acoperi cu o pelicula aproape moleculara 12 kmp de apa. Poluarea biologica a apelor Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici(microorganisme si substante organice fermentescibile).Acesti poluanti ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare. Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unor afectiuni(colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.) In functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei categorii:polisaprobe(foarte puternic poluate ), mezosaprobe(impurificate puternic pana la moderat) si oligosaprobe(considerate practic curate). Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane. In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte lent(la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand succesiunea sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Omul acceleraza acest proces prin evacuarea in ape a unor mari cantitati de substante organice fermentescibile bogate mai ales in fosfor si azot BIBLIOGRAFIE: Dr.Gheorghe MOHAN; Dr.A. ARDELEAN"Ecologie si protectia mediului" Ed. "SCAIUL"-1993-Bucuresti Poluarea apei Orice alterare fizic,chimic sau bacteriologic a apei peste o limit admisibil stabilit,inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect,cu activiti umane care o fac improprie pentru o folosire normal n scopurile pentru care e folosibil nainte de a deveni alterarea. Definiia apei Apa pur H2O este combinaia chimic dintre H i O care la presiunea de 760 coloan Hg i temperaturi cuprinse ntre 0 si 1000 C se prezint ca un lichid incolor,inodor i insipid;n strat gros apa e uor colorat n albastru. Ap pur nu exist n natur,dar proprietile ei trebuie s fie cunoscute deoarece n raport cu aceast ap se stabilete calitatea apelor naturale. Apa natural conine impuriti dispersate sub form de particule de natur mineral i organic,dizolvate sau n suspensie formnd un sistem dispersat cu concentraie mic. Substanele dizolvate au un grad de dispersie molecular sau ionic formnd solui.Se gsesc dizolvate: 1)gaze(oxigen,azot,CO2); 2)substane minerale(cloruri,sulfai,bicarbonai de Na,K,Mg); 3)substane organice. Electrolii-substane care se dizolv.Se desfac n ioni-particule ce poart o sarcin electic pozitiv + (cationi) i particule cu sarcin electric negativ -(ionioni). Caracteristicile fizice Mirosul apei naturale e mult sau mai puin intens. -Apele subterane sunt inodore cu exceptia celor ce conin H2S dac apa vine n contact cu piritele n stratul acnifer.Apa are origine mineral i se elimin uor prin ventilare. Cnd H2S e de origine organic acesta se separ greu din ap i prezena lui se datoreaz contactului cu ape murdare,resturi organice sau dejecii. -Apele de suprafa mai ales cele stttoare au miros datorit materiilor organice n curs de descompunere sau a substanelor chimice din ape uzate,industriale(fenol).Fenolii din apa pentru alimentare dac nu vin n contact cu clorul introdus pentru desinfectare se formeaz diclofenol (foarte urt mirositor).Alturi de fenoli sunt i crezoli care n proporie de 1/ 2.000.000 dau apei miros urt.n apa lacurilor uleiurile secretate de anumite alge i protozoare n procesul de metabolism pot da apei mirosuri puternice la concentraii mici(par aromatice),iar cnd concentraia crete mirosul devine neplcut(ex:uleiul de asterionellaalg diatomee cu miros de pete).Msurarea mirosului se face de persoane specializate cu sim olfactiv foarte dezvoltat,gradul de intensitate exprimndu-se de o scar aproximativ. Gustul-apa pur chimic e fad.(Ex:apa de ploaie).Apele naturale au gust plcut cnd concentraia e de 500mg/ dm3.

Apa are gust specific. Dulceag-conine mult Ca i SO4; Srat NaCl,Na2,SO4 ; Amar- MgSO4 ,NaCl2 ; Acidulat- CO2 ; Acru- bicarbonat FeCl2; Limite de percepere-Pentru NaCl 200mg/dm3 Pentru FeCl2 0,35mg/dm3 Aprecierea gustului se face de un degusttor experimentat; pentru o mai uoar apreciere se recomand o nclzire la 25-35oC. Tulbureala apei-cnd e lipsit de transparen i conine particule fine n suspensie,deoarece razele luminoase sunt mpiedicate s se propage liber.Tulbureal se exprim prin inversul ei, limpezirea,limpiditatea sau transparena. -Dac apele subterane care sunt limpezi, conin FeMn,sruri solubile n contact cu aerul se transform n sruri insolubile i rmn n suspensie tulburnd-o. -Apele de suprafat sunt tulburi c antreneaz i menin n suspensie particule fine coloidale sau mari-granimetrice. E neplcut la aspect,i suspect de microorganisme i bacterii.Tulbureala depinde de cantitetea de materii n suspensie,mrimea i natura lor.Lsate n repaus substanele solide depuse pe fundul vasului sunt cntrite i raportate la volumul de ap din care provin formnd depozitul de decantare exprimate n miligrame pe decimetru cub.Particulele fine n suspensie coloidal nu se depun orict ar sta apa n repaus,c se gsesc n echilibrul electric de acelai semn negativ,se resping reciproc,nu se pot aglomera iar dimensiunile reduse i greutatea specific apropiat de a apei nu le permite s se depun.Separarea se face prin hrtia de filtru determinndu-se cantitatea lor prin uscarea i cntrirea hrtiei naite i dup.Msurarea tulburelii se face prin comparaie cu emulsii etalon n silice.Emulsia conine 1 miligram pulbere silice fin,divizate sau caolin un decimetru cub de ap distilat.Fineea acestei pulberi e bun cnd corespunde riguros experienelor de laborator standardizate. n laborator prin metode optice se compar o coloan de ap ,,de cercetat cu coloana de emulsie etalon i se cuantific. Metode moderne-celule fotoelectrice n locul observaiei uzuale. Culoarea apei- Apa curat e incolor. Dizolvanii minerali coloreaz n: -crmiziu-rou-compuii Fe -negru cafeniu -Mg

-verde glbui-clorofil -galben -xantofila-din frunze vetede -rocat - acizii humici Coloraia se determin prin comparaie cu soluia etalon n scara platino-cobalt.Soluia care conine la un decimetru cub ap distilat,500 mg platin i 241 mg Ca,sub form de hexacloroplatinat de K i clorur de cobalt hidratat reprezint etaloul cu 500 grade de culoare.Celelalte trepte ale scrii culorii se deduc din aceasta prin diluare, fiecare grad de culoare corespunznd unui mg pe decimatru cub de platin.Se folosete aparatul numit COLORIMETRU. Temperatura apei variaz de subteran,termale i anotimp,max 1000C vara.Ea se msoar automat la postul dispecer central. Conductivitatea electric a apei-e proprietatea de a permite trecerea curentului electric ntre 2 electrozi. Poate fi uor msurat n mod continuu, deoarece ea depinde de cantitatea de elecrolet aflat n ap controlnd constana calitilor chimice ale apei. Fierul-se gsete n apele subterane,sub form de compui (bicarbonat feros) care n atmosfer pierd o parte din CO2 i n contact cu O2 din aer combinaia chimic feroas devine feric. Aluminiul-se gsete n apele naturale sub form de Al 2O3 (alumin),care n cantiti mai mari d apei un gust de pmnt. -Apa n gospodrieActiv printr-un ansamblu de mijloace tehnice i msuri legislative,economice i administative conduc la cunoaterea, utilizarea i valorificarea raional,meninerea sau mbuntirea resurselor de ap pentru satisfacerea nevoilor sociale i economicela protecia epurrii i polurii acestei resurse precum i la prevenirea i combaterea aciunilor distructive ale apelor. -Cercetarea calitii apei1)S-a folosit ca indice al polurii organice consumul biochimic de oxigen.Proba compara consumul biochimic de O2 la intrare i ieire. 2)Sondarea influenelor curgerii apei pe o perioad mai ndelungat de timp prin examinarea fazelor vieii dintr-un fluviu. Metoda indic numericformele de via ce nu pot rezista contaminrii(A). (B)Cele care se pot adapta contaminrii 2A+B=IB(Indice biotic) Cu ct e mai ridicat valoarea indicelui biotic(IB) cu att e mai curat apa respectiv. -Instalaii automate- Pentru msurarea calitii -1)temperatura;2)PH;3)turbiditatea;4)oxigen dizolvat; 5)conductivitatea; 6)volumele agenilor poluani organici. Fiecare senzor se spal pentru prevenirea impurificrii sale de proba de ap pentru minimalizarea unei erori posibile i stabilizarea valorii indicate.Pentru splare s-a recurs la unde ultrasonice,jet de pulverizare cu ap potabil i plonjoane dup circumstane. Controlul i tratamentul combinat al afluenilor industriali : pas n vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale e AMELIORAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE care s se reduc la minimum. Reexaminarea pierderilor de materiale i a risipei de ap. Evitarea utilizrii substanelor care nu trebuie puse n libertate. Instalaia de epurare a destinaiei i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel i cromaj. Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare ngrtorii. Starea de ionizare a cianurii variaz n conformitate cu PH-ul i temperatura apei.

Modificarea PH-ul e deosebit de mare n cazul unei soluii diluate. Instrumentul de msurare trebuie s conin un dispozitiv protector pentru a ine PH-ul constant. Sensibilitatea fa de cianur e rapid,dar timpul de reacie e lung n absena ei. Instalaia pentru priza de ap E alctuit din un flator deplasabil pe vertical,o sit pentru reinerea impuritilor,o pomp submersabil fixat la capul unui poilon.O parte din eava de susinere e construit din 2 evi telescopice din oel inoxidabil ,proiectate astfel nct s poa fi alungite i scurtate fr dificultate.Sita special trebuie s nu se nfunde deoarece scade volumul de ap pompat sau a fixrii pe rotorul pompei a unei rini vinilice sau a cauciucului. Pentru tratarea aerobiotic se introduce oxigenul necesar respiraiei microflorei aerob.n prezent exist tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit microflorei care vara devine anaerob. Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii. Uzinele de incinerare n Tokio cuprind: -cuptoare standardizate; -adaptarea sistemului cu buncr i macara; -controlul emisiilor i afluentilor; -bazinele de iei plasate subteran. Concluzie Resursele mediului scad. Creterea punerii n libertate a agenilor e o ameninare sporit pentru natur. Chestionar-n prezent se face o anchet prin metoda Delphi Pentru a schimba mentalitatea naiunii privind mediul. Multe grupri militeaz pentru un mediu mai curat i mai sntos.Dac ncepem prin a recicla deeurile menajere i a refuza alimentele suprampachetate,am putea reduce deeurile. Cercettorii trebuie s gseasc moduri de a evita compuii duntori care nu se descompun n elemente inofensive. Apa face parte din patrimoniul comun al naiunii,fiind un bun cu valoare economic i social.

Consideratii generale Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata. Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei. Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km. Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza. In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora. Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana. Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii

apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate. Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in : - permanente; - nepermanente; - accidentale. Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi : - naturale; - atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in : - ape uzate; - depozite de deseuri. Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din : - impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje; - impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata; - impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor. Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt : trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre folosinte. Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate : - ape uzate menajere; - ape uzate publice; - ape uzate industriale; - ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole; - ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor; - ape meteorice infectate. O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol. Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate de problema de risc industrial. Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai : introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale; reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei;

- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei adevarate surse de materie prima; - extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animale; - imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si exploatarii acesteia.

Analiza economica Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele mai critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru activitatile pescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor. Poluarea apei in alte tari Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru. Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista diferente intre ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare. Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Pe capitala Populatia (milioane)

Brazilia 2,207 159.2

Chile 3,068 13.8

Ecuador 1,298 10.98

Guatemala 943 9.74

Mexic 2,289 91.21

Peru 1,345 22.45

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza a mortalitatii.

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase Brazilia 12.6 Chile 1.3 Ecuador 32.7 Guatemala 98.1 Mexic 27.3 Peru 45.6

Legea apelor NR.107/1996 (publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996) Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor Romane si filialele sale bazinale. Prezenta lege face referire la :

regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora; gospodarirea apelor; protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente; regimul lucrarilor care se construiesc pe ape; controlul activitatii de gospodarire a apelor; sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor zone apropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal Ucraina 26 aprilie 1986, conflictul din Kosovo 1999 ), dobandita caracterului transfrontalier al poluarii. Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru obiectivele administrate de MinisterulAparariiNationale, relevante sunt urmatoarele : sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupeaza astfel : ape reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele Marinei Militare (22 de surse), resturi menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro zootehnice ( 70 de surse). ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea :56,6% - centrale termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii, 18% - emisii ale rularii autovehiculelor si blindatelor, 10% - activitati tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si invatamant etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Protectia si ingineria mediului, ROJANSCHI V. 2. An economic analysis in Latin America Water Pollution, JORGE A. QUIROZ 3. Strategia de protectie a mediului in armata romana, MINISTERUL APARARII NATIONALE (2000) 4. Notiuni de ecologie si protectia mediului, MAN (1997) 5. Monitorul Oficial nr.226 din 19.08.1994 Importana "Apei" Apa este cel mai important i tipic compus chimic identificat la suprafaa pmntului. Apa constituie cel mai important produs alimentar i nu poate fi substitui nici prin unul altul. Volumul total de ap de pe ntreg glob pmntesc constituie aproximativ 1,400 miliarde km3, din care numai aproximativ 36 milioane km3 sunt alctuite din ap proaspt. Din apa proaspt, numai aproximativ 0,02 la sut o constituie apa din ruri i lacuri, i numai aproximativ 0,6 la sut apele subterane. Volumul rmas poate aprea ca o parte component a altor forme (spre exemplu, ghea polar, etc.). Aceste mase de ap sunt subiectele procesului hidrologic, sistemului de circulaie a apei terestre care, de fapt, este un proces continuu, incluznd schimbri n aspectul fizic n funcie de amplasarea geografic, care pot fi simite de noi n form de precipitaii (ploaie, zpad, etc.), drenaj i evaporare. Umiditatea adus n aer din atmosfer, de asemenea, se ntoarce pe pmnt n form de precipitaii. Ulterior o parte din ea se evapor (prin transpirare, interceptri, evaporri), pe cnd

cealalt parte se scurge ca drenaj. Drenajul are loc att la suprafaa pmntului (ruri, lacuri, etc.) ct i n interiorul scoarei terestre (ape subterane), i anume n straturile subterane ale rocilor. Eventual apa subteran poate iei la suprafaa pmntului prin izvoare, rencadrndu-se n circuitul general al apei. n lumina acestor fapte devine clar c apa, n varietatea strilor ei fizice, servete drept mijloc de transport pentru o diversitate mare de substane. Apa subteran recreat este compus din acea pondere de precipitaii i ap de la suprafaa solului, care se acumuleaz n rezultatul scurgerii (drenajului) subterane i plus adaosurile de substane, care prin acviferele subterane, se scurg n apele freatice. Transferarea natural a substanelor prin ap n funcie de tipul rocii din care este compus acviferul i durata circulrii unei cantiti concrete de ap prin acvifer se schimb i concentraia substanelor componente sau a particulelor care intr n componena apei. De aceea, este imposibil de fcut afirmaii generale aplicabile pentru toate tipurile de ap. Informaia relevant poate fi obinut numai de la autoritile de resort, n dependen de domeniul de aplicare/utilizare (autoritile resurselor de ap, organizaiile de protecie a mediului nconjurtor, serviciile comunale). Substanele nedizolvabile i componenii tulburi sau turbizi, de asemenea, pot aprea n compoziia apei, coninnd particule mici n stare de suspensie care pot fi transportai prin sau cu apa. Cantiti mai mari de turbizi pot fi gsite n apa de la suprafa n rezultatul ploilor toreniale cnd substanele sunt splate din bazinul de acumulare a apei ntr-un ru. Aceasta poate s produc mai multe consecine negative, cum ar fi pierirea petilor dintr-un iaz, care nu este rezultatul unui comportament criminal.

Microorganisme Toate apele conin un numr mare de microorganisme i virusuri. n caz de necesitate identificarea prezenei microorganismelor trebuie s fie efectuat de laboratoare profesioniste cu specialiti calificai i versai n domeniul dat. n afar de alge i bacterii, patogenii transportai de ap prezint o preocupare deosebit. Aceti patogeni pot include, spre exemplu, bacili care cauzeaz astfel de maladii, cum ar fi holera, tifosul, dizenteria bacterian, hepatita, dizenteria amebic, tuberculoza i legioneloza. Cnd vorbim despre ap potabil este foarte important s inem cont de bacteriile ce pot fi prezente n masele fecale (denumit - coliform bacteria). Aceste substane pot penetra apa din mai multe surse, inclusiv scurgerea treptat a maselor fecale n acviferele subterane sau eliminarea lor direct n apele de la suprafaa solului, care sunt legate de suprafeele la care se produce apa potabil. Substanele introduse de om Utilizarea diverselor tipuri i mase de ap, fie n calitate de surs potabil, fie n scopuri industriale sau ca spaii (bazine) de scldat poate duce la poluarea apei de ctre om. Caracterul acestor infiltrri depinde de forma concret de utilizare . Tipuri de poluani, cile posibile de distribuire i consecinele pentru starea ecologic De regul, poluarea apei (inclusiv a maselor de apa de la suprafa i celor subterane) este rezultatul activitii fiinelor umane (a omului), cu excepia cazurilor cnd poluarea mediului nconjurtor este consecina dezastrelor naturale sau furtunilor de mare. Poluarea are loc mult sau mai puin intenionat, sau poate fi rezultatul unor accidente. n majoritatea sistemelor ecologice unele nivele de poluare sunt admisibile n conformitate cu normele stipulate n regulile de certificare, legile i regulamentele privind mediul nconjurtor. ns dac sursa recunoscut de poluare a apei totui produce un impact vdit asupra strii mediului nconjurtor sau se dovedete a fi excesiv, atunci ea poate fi considerat drept o nclcare a legilor i regulamentelor aplicabile, i astfel de cazuri devin obligatorii pentru investigare. n multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor i fluviilor se observ deodat, spre exemplu, dup schimbri n culoare sau dup nebulozitate, miros sau cazuri de pierire abundent a petilor, etc., pe cnd poluarea apelor subterane nu poate fi depistat tot att de uor (poluare n rezultatul pstrrii materialelor la aer liber sau neprotejat; utilizrii incorect a fluizilor, cum ar fi

combustibilul sau alte substane solubile; prezena terenurilor sau regiunilor insuficient de asfaltate; scurgerii substanelor duntoare din instalaiile de producie i transmitere; infiltrrii cu ape reziduale n rezultatul lipsei unui sistem necesar de drenaj i asanare, etc.). Utilizarea apei i eliminarea/prelucrarea apei reziduale (cea ce se numete gestionarea resurselor de ap) trebuie s fie efectuat cu ajutorul celor mai moderne tehnologii, astfel nct i dup scurgerea apelor reziduale sau uzate s se asigure posibilitatea extragerii i utilizrii n mai multe scopuri a apei afectate de ctre oamenii, care triesc mai la vale de bazinul de ap, dar numai cu condiia aplicrii tehnologiilor respective de prelucrare a acestei ape. Principiului general prevede c din punct de vedere tehnic i economic, indiferent de situaie, mai bine ar fi ca apa rezidual sau uzat s fie supus unei prelucrri primare la punctul ei de origine sau s se evite scurgerea ei n straturile subterane, astfel asigurnd posibilitatea utilizrii ulterioare a apei de ctre ali utilizatori. Plus la branamentul apei reziduale menajere, rmase neprelucrate sau prelucrate insuficient, mai apar cazuri de contaminare ilicit a apei dup utilizarea ei n scopuri comerciale, fr aplicarea tehnologiilor de prelucrare a apei, sau, dat fiind lipsa instalaiilor respective de prelucrare din cauza inexactitilor n infrastructura respectiv sau a deciziilor individuale neargumentate bazate pe nite eventuale avantaje, care ar putea fi obinute n rezultatul eecului intenionat de operare a acestor instalaii de purificare, precum i n urma prelucrrii insuficiente sau neinstalrii unor astfel de echipamente. Astfel de cazuri de nclcare a normelor legislative cer luarea unor msuri de rigoare din partea organelor de drept. Urmeaz o tabel, ce ilustreaz diverse situaii tipice n legtur cu poluarea apei, ce au fost depistate n rile industrial dezvoltate. Este imposibil de prezentat un catalog universal aplicabil n orice situaii cu exemple concrete, descriind toate cazurile posibile sau enumernd toate problemele cu care se confrunt rile n curs de dezvoltarea, dat fiind lipsa informaiei relevante despre caracterul exact al situaiilor respective i circumstanelor locale. De aceea, n cazul n care se poate atesta, bnui (presupune) sau identifica prezena nclcrilor prevederilor legislaiei, ce reglementeaz utilizarea resurselor de ap devine foarte important s se asigure securitatea dovezilor colectate, iar msurile aplicate la persecutarea infractorului depinde, ntr-o mare msur, de competena profesional i experiena anchetatorului respectiv din organele de drept. n acest context catalogul cazurilor care sunt prezentate la acest capitol sunt utilizate doar ca exemple tipice i numai n calitate de referin. Exploataiile industriale elimin sau vars reziduurile direct n masele de ap sau indirect prin sistemele de canalizare centrale sau municipale de stat. n unele ri acest proces este reglementat i statul controleaz scurgerile prin faptul c apa rezidual trece prin sistemul local de prelucrare a apei. Deja a fost demonstrat c scurgerile ilicite n acest sistem de canalizare prezint o surs primordial de poluare a apei. Pericolul pentru sntatea omului i mediul ambiant Substanele capabile de a pune n pericol sntatea omului, de regul, trec n form solid, lichid sau gazoas. De regul, exist dou ci prin care substanele chimice pot dauna i hazarda corpul sau integritatea fizic a omului. Aceste substane sau vin n contact cu corpul omului (numit CONTAMINARE), sau penetreaz corpul omului (numit INCORPORARE). Substanele chimice pot infiltra corpul omului prin inhalare, nghiire sau n rezultatul contactului cu pielea omului. Infiltrarea prin inhalare are loc n cazul cnd apa se afl n stare gazoas, n form de vapori i aerosol. Consecinele se constat n funcie de solubilitatea i reactivitatea substanelor date, dar n primul rnd afecteaz ochii, regiunea nazal, laringal sau bronhiile, i n ultima instan alveolele plmnilor. Ingestia n rezultatul nghiirii are loc n cazul cu colbul i fluizii (de regul, se produce neintenionat n orele de lucru din cauza mediului murdar la locul de munc). n funcie de reactivitatea substanelor vizate, consecinele pot aprea n cavitatea gurii (spre exemplu, la ingestia unor compui sau soluiilor caustice foarte puternice cum ar fi acizii sau acizii bazici), n esofag i stomac sau absorbia ulterioar a lor n tracul gastrointestinal. Substanele n orice stare agregat pot fi incorporate prin piele, i.e. substanele gazoase, lichide sau solide n rezultatul contactului cu pielea. Un exemplu bun este hidratarea pielei cu ajutorul cremelor, loiunilor cosmetice sau a unguentelor medicinale, ce ptrund n piele ntr-o perioad foarte scurt de timp.

n cazul altor substane efectul poate fi simit doar dup expirarea unui termen foarte ndelungat. Spre exemplu, n cazul substanelor cancerigene perioada latent adesea variaz de la 20 la 30 ani, ceea ce nseamn c dup expirarea unui atare termen de ndelungat de la momentul de contact pn la apariia simptoamelor respective cancerul cauzat de incorporarea substanelor respective nu poate fi atribuit unei expuneri concrete la substane concrete. Aciunile substanelor chimice asupra corpului uman Interaciunea dintre substane i corpul omului condiioneaz, n primul rnd i n cele mai dese cazuri, reacii toxice sau contaminri. Termenul toxicitate este utilizat pentru a descrie propensitatea substanelor de a afecta sntatea omului i, de regul, determin substanele chimice i factorii lor fizici (spre exemplu, cldura, radiaia). Toxicitatea, de regul, este legat i condiionat de doz. Toxicitatea se determin (de regul, exprimat n mg) cu referin la greutatea corpului (spre exemplu, mg pe un kg de greutate a corpului) sau suprafaa total a corpului. Se face o distincie dintre aciuni toxice cronice i acute. Substanele toxice se clasific dup o scar variind de la extrem de toxice la slab toxice. Reaciile toxice pot cauza moartea imediat sau treptat. n funcie de doz i vitez de aciune a toxinelor, efectele substanelor toxice, de asemenea, pot avea i o aciune invers: spre exemplu, consecinele intoxicrii cu solveni organici (eter, triclormetan) sau contaminrii cu bioxid de carbon (e.g. prin inhalarea fumului) pot fi diferite cu condiia c sursa intoxicrii sau toxinelor este eliminat la timp i victima are acces la aer curat sau la un tratament adecvat. Totui, unele reacii toxice pot cauz un detriment acut i ireversibil sntii omului. Atunci cnd are loc descrcarea direct a poluanilor n masele de ap, efectul potenial al acestora asupra corpului deja este redus sau atenuat, dat fiind diluarea acestor substane nainte de penetrarea corpului omului. Poate aprea necesitatea de a lua probe pe parcursul unei investigri (anchete). Ele pot fi luate fr a risca contact direct cu mediul contaminat. Totui sunt necesare anumite msuri de precauie n cazul unor substane cu o presiune de vaporizare foarte nalt, deoarece poate exista pericolul eliminrii vaporilor n mediul respectiv, fiind inhalate de persoanele respective. A treia categorie de efecte (aciuni) include hazardurile condiionate de proprietile fizice i chimice ale acestor substane. Astfel, spre exemplu, gazele neotrvitoare pot cauza sufocarea n urma blocrii sau lipsei de alimentare cu oxigen. Unele gaze/vapori formeaz atmosfere (medii) potenial inflamabile sau explozive ceea ce poate pune n pericol viaa oamenilor care sunt direct expui sau se afl n vecintatea unei surse de combustie. n concluzie trebuie de menionat cazurile de mare pericol sntii oamenilor cnd vorbim despre materiale infecioase, cum ar fi cazul cu bacteriile sau viruii prezeni n apa rezidual eliminat n atmosfer ce cauzeaz maladii seroase. Msuri de protecie Omul are capaciti limitate de a repara detrimentul cauzat de infectare. De aceea, trebuie de evitat orice contact cu substanele periculoase (o msur de prevenire este mult mai benefic dect mii de msuri de tratare). Substanele pot fi transportate n urmtoarele forme: *particule (spre exemplu, colbul sau particulele adezive prafului); *molecule de gaz (n form de vapori sau gaze); *picturi (spre exemplu, lichide difuzabile, aerosol, care pot fi dizolvate formnd picturi ploaia sau n form de precipitaii formate de masele de apa utilizate la stingerea focului de ctre serviciul de pompieri) i apoi contaminnd sau infiltrnd corpul. n acest caz anchetatorul trebuie, n primul rnd, s mizeze pe reacia organelor de sim, spre exemplu, mirosind, pipind (la determinarea temperaturii, umiditii), observnd careva schimbri n culoare, micri (flux), apariia unui strat de protecie umed, a componenilor tulburi i precipitrilor precum i a micrilor de aer. n unele cazuri este necesar ca n primul rnd s fie ntreprinse msuri de evitare sau prentmpinare (evitarea inhalrii substanelor contaminante i protejarea pielii de orice contact; splarea sau duul n apropierea imediat de locul periculos; schimbarea hainelor, etc.), adresndu-v imediat la un specialist sau expert versat n chimie!

Cnd se cerceteaz substanele eliminate de vapori sau gaze, specialitii n domeniul proteciei mediului ambiant ntotdeauna trebuie s ocupe o poziie precaut, fiind avertizai s nu se afle n direcia curentului de aer ce vine de la sursa substanelor otrvitoare. De aceea este important S INEM CONT de urmtoarele: micri de aer (prezena curentului de aer, vrtejurilor, originea, direcia fluxului de aer) semne de condensare (cea, formaiuni de picturi, fum, apariia unui sediment) formarea norilor n straturile imediate ale atmosferei (cauzat de particule sau praf) nainte de iniierea unor msuri de protecie fizic personal contra oricror poteniale daune sntii, dat fiind substanele coninute n ap, aer i sol, investigatorul (anchetatorul) trebuie s in cont de dou lucruri: n primul rnd ce fel de substane se conin, n ce form/stare i n ce concentrare; n al doilea rnd cum aceste substane pot contacta/penetra i afecta corpul. n condiii obinuite nu fiecare posed astfel de cunotine specifice pentru a fi aplicate n situaii concrete de lucru, precum i anchetatorii, de regul, nu au toate materialele necesare pentru a asigura o protecie total contra riscului, crend un mediu liber de orice risc pentru efectuarea cercetrilor operaionale. n lumina celor expuse, este foarte important ca anchetatorii s posede cunotine de baz concrete i s respecte cteva principii fundamentale: Cunotine despre COMPORTAMENTUL SUBSTANELOR, la general; CUNOTINE DETALIATE referitor la SITUAIE, vorbind la general; precum i privitor la condiiile locale; Informaie despre TOPOGRAFIA LOCAL, etc., spre exemplu, locurile de evacuare sau evadare; Cunotine despre POSIBILITILE DE RSPNDIRE a substanelor la locul de desfurare a investigrilor de anchet; n form de gaz, praf sau lichid; Msuri de precauie i CURENIE la locul de lucru; conformarea cerinelor igienice; interzicerea fumatului, alimentrii, utilizrii buturilor sau aplicrii machiajului n spaiile contaminate cu substane hazardate; Evitarea TRASPORTRII substanelor, spre exemplu, atingerea pielei neprotejate sau membranelor cu minile protejate, dar contaminate; transferarea substanelor otrvitoare prin intermediul nclmintei Msuri de protecie la locul de munc: purtarea mbrcmintei de protecie, cum ar fi mnui de cauciuc, cizme de cauciuc; msuri de protecie contra prafului sau murdriei, spre exemplu, folosirea mbrcmintei de protecie, mtii contra prafului, ochelari speciali de protecie sau rondel de protecie, etc.; dup caz, separarea spaiilor unde personalul i schimb mbrcmintea de cele unde se poart numai mbrcminte de protecie; dup posibilitate, cunoaterea msurilor de prim ajutor, etc. Selectarea echipamentului de protecie necesar, de asemenea, necesit cunotine speciale n domeniul chimiei i de aceea poate fi fcut numai n baza consultaiilor cu personalul profesionist, special instruit pentru astfel de investigaii. Din aceste motive ntotdeauna se recomand ca luarea probelor s fie efectuat numai de specialitii-experi bine instruii.

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. 1. Cauzele poluarii apei:

 Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. 2. Clasificarea poluantilor: 2.1. Poluanti de natura fizica: depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice. 2.2. Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din: ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din: apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti. 2.1. Poluanti de natura biologica: microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile. 3. Consecintele poluarii: 3.1. Asupra mediului: posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. 3.2. Asupra sanatati: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. I. Boli infectioase: boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica; boli parazitare:dizenteria, giardiaza. II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin: - oboseala nejustificata; - afecteaza globulele rosii, vasele sanguine; - afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii. Intoxicatia cu mercur: - dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala; - tulburari vizuale; - afectiuni ale sistemului nervos; - afectiuni ale rinichilor; - malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate. Intoxicatia cu zinc: - dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze; - afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular. Intoxicatia cu cadminiu: - cefalee; - scaderea tensiuni arteriale; - afectiuni hepato-renale. Intoxicatia cu azotati si fosfati: - invinetirea buzelor, narilor, fetei; - agitatia pana la convulsii; - cefalee, greata. Intoxicatia cu pesticide: - alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice; - encefalopatii; - malformatii congenitale. 3.3. Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput. Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel: - apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier; - apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza; - apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra; - ionii de fier dau apelor o culoare galbena; - ionii de cupru confera apei o culoare albastra; - apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna. 4. Protectia apelor: I. Autopurificarea apelor: Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. Acestea constau in: - sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc.; - prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene; - prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata; - prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata. Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare. II. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice: Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale: Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare; Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa; Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii; Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale; Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice; Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane. POLUAREA MEDIULUI NCONJURTOR CE E POLUAREA MEDIULUI ? O definiie atotcuprinztoare nu putem afirma c exist nc, dei n decursul timpului, s-au mai dat multe, cea mai complet dintre toate fiind considerat cea formulat de CONFERINA MONDIAL a O.N.U.

asupra mediului i anume: mod. componenilor naturali sau prezena unor componente strine, ca urmare a aciunii omului i care n lumina cunotinelor noastre actuale provoac prin natura lor , prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii , creeaz disconfort sau impieteaz asupra diferitelor utilizri ale mediului la care acesta putea servi n forma sa anterioar (STOCKHOLM-1972). Din cuprinsul definiiei se poate constata, deci, c cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul , poluarea fiind consecina activitii fiziologice dar mai ales social-economice a acestuia. Nu se poate neglija totui faptul c n mediul nconjurtor are loc i o auto-poluare, datorit prezenei unor elemente naturale, care l degradeaz ca, de exemplu ridicarea n atmosfer a prafului de sol sau distrugerea n mas a unor plante acvatice, care urmeaz unei perioade propice de dezvoltare, aanumita nflorire a apelor. Exemple de acest gen mai pot fi date, dar ele sunt relativ puine fa de frecvena celor care rezult n urma activitii omului. Referindu-ne la poluare, n general i la efectele nocive ale acesteia asupra sntii i confortului omului, n special, este util s ne oprim aici la dou noiuni mult vreme considerate sinonime i care nici astzi nu sunt acceptate de toi cercettorii ca fiind total diferite. Este vorba despre poluarea i impurificarea mediului. Prin impurificarea mediului se nelege prezena n mediului nconjurtor a unor elemente sau componente care nu se gsesc n mod obinuit n alctuirea acestuia. Din definiia dat mai devreme reiese ns c poluarea cuprinde att prezena unor elemente strine, ct i modificarea componentelor naturale ale mediului. Un exemplu n acest sens l constituie creterea concentraiei de dioxid de carbon din aer ca urmare a activitilor industriale ale omului. Este vorba de poluare, dei dioxidul de carbon face parte din compoziia normal a aerului. Pe de alt parte, simpla prezen a unor elemente strine fa de componena normal a mediului nconjurtor nu este de natur s provoace efecte nocive sau nedorite dect n cazul cnd prin natura lor, concentraia n care se gsesc i timpul ct acioneaz produc asemenea consecine. Din cele artate reiese deosebirea care se poate face ntre poluare i impuritate dei aa cum am mai artat, n vorbirea comun cele dou noiuni se confund frecvent. Exist mai multe feluri de poluare: -Poluare fizic: este generat de diverse radiaii, ndeosebi de cele nucleare accidentale, cea termic, zgomote i infrasunete. -Poluare biologic: creat de contaminri microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varieti de specii -Poluare chimic: foarte divers, poate fi provocat de produse naturale, minerale sau organice, precum i de substane de sintez, inexistente, iniial n natur. Se produce cu: - derivai ai carbonului i hidrocarburi lichide - derivai ai sulfului i azotului - derivai ai metalelor grele(Pb, Cr) - derivai ai fluorului - materii plastice -pesticide -materii organice fermentescibile Pesticidele, care constituie, astzi cea mai eficace arm de protecie a culturilor nu trebuie deloc considerate ca acea metod absolut de confruntare cu duntorii. Ele trebuie considerate ntotdeauna ca o arm , cu care se poate interveni suplimentar sau auxiliar. n contrast cu factorii poluani din mediu care merit o tratare special pentru a fi eliminai , exist ns i substane, numite biodegradabile, care nu polueaz natura. Un produs este numit biodegradabil atunci cnd se transform, se descompun i se elimin n mod natural. Resturile de mncare, hrtie i materialele de origine vegetal sau animal, cum sunt bumbacul sau lna, sunt biodegradabile. n schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzur, la rupere i la aciuni chimice, ele formeaz depozite dup utilizare. Pentru aceste materiale , chimitii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte n buci i folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de construcie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale plastice, care nu degajeaz gaze nocive, sunt arse i folosite la nclzitul urban. Cu toate acestea, n viitor se ncearc punerea la punct a unor materiale biodegradabile, care s se descompun tot att de natural ca i lemnul. Dac omenirea ar rmne n stadiul actual de dezvoltare, ea ar nevoit s-i semneze actul de deces peste aproximativ 200 de ani.

Aa c este foarte important s tim mai multe despre poluare i despre felul n care aceasta acioneaz asupra sntii noastre. Trebuie s tim s ne aprm pmntul, cci el este pe zi ce trece mai poluat. POLUAREA SOLULUI: Solul reprezint acel strat viu de la suprafaa litosferei care permite naterea ecosistemelor vegetale i face legtura ntre litosfer i biosfer. Solul este un sistem strategic al biosferei care, n limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispoziia ei. Capacitatea solului de a prelungi noxele societii umane este limitat, iar abuzurile creeaz dezechilibre i funcionalitatea este greu de reparat. Poluarea solului const n acele aciuni antropice care, de regul conduc la dereglarea funcionalitii normale a acestuia ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme. Dereglrile solului se manifest diferit: -dereglri fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrri ale solului, stricarea structurii solului . -dereglri chimice: sunt generate ndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide i ngrminte, modificarea ph-ului solului. -dereglri biologice: generat de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor i animalelor. -dereglri radioactive: solurile capteaz foarte uor poluarea radioactiv pe care le transmit cu uurin plantelor i animalelor pentru o perioad lung de timp. POLUAREA APEI. O dat cu prezena circuitului apei n natur, s-a artat i cantitatea de ap de care dispune planeta. Nu toat apa este disponibil utilitii umane i necesitii ecosistemului natural sau antropic. Am putea spune c, dei apa este o resurs regeneratoare, ea este insuficient planetei i devine din ce n ce mai restrictiv. Nu toat apa disponibil poate fi din cauza numeroaselor restricii, din care poluarea este una dintre ele. Exist mai multe feluri de poluare a apelor, n funcie de substanele dizolvate sau aflate n stare de dispunere. S nu uitm c apa este cel mai bun solvent i dispersat existent n natur. Din acest punct de vedere, distingem: -polare organic: atunci cnd apele au fost perturbate cu deversri de substane organice aparinnd dominant a cte 3 categorii i anume: glucide, proteine, lipide. Foarte poluant este, din acest punct de vedere, industria de celuloz, dar i marile orae, zootehnia i industria aluminiului. Att n staiile de epurare, ct i n emisfera natural substanele organice sunt descompuse biologic pn la minerale, rezultnd substane simple , din care ele i pstreaz ef. toxic. Acestea sunt: -fenoli, amine, amoniac, etc. -poluarea anorganic apare ca rezultat al degradrii substane, care provine din poluarea organic, dar i ca urmare a deversrii unor industrii specifice ca fabricile de prelucrare anorganic(acid azotic, acid sulfuric, acid carbonic, sruri ale acestora) -poluarea biologic se datoreaz prezenei microorganismelor patogene, care gsesc condiii favorabile n apele calde sau n apele poluate cu materiale organice. POLUAREA ATMOSFEREI . Atmosfera , denumit adesea oceanul aerian, este un amestec de gaze, denumit aer. Prin sursele de poluare se neleg acele locuri de provenien a agenilor nocivi. Se deosebesc: -surse de poluare artificiale: care sunt cele mai numeroase : ntreprinderi industriale, mijloacele i cile de transport i sistemele de nclzire. Aceste surse de poluare reprezint cele mai importante surse de poluare. -surse de poluare naturale: sunt reprezentate de sol, de ctre emanaiile vulcanice, plante i unele fenomene ale naturii. Aceste surse de poluare sunt n general mai puin importante fie, din cauza raritii fenomenelor, fie datorit emanaiilor n cantiti reduse. Trebuie, deci s nvm s ne protejm mediul , att pentru sntatea noastr, ct i pentru sntatea a ceea ne nconjoar, pentru c AVEM UN SINGUR PMNT!