www.referat.

ro

CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL 1. Asezarea geografica
Italia este un stat situat in sudul Europei, fiind inconjurata din trei parti de mari: Marea Adriatica (E), Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana (S) si Marea Ligurica (V). Vecinii Italiei sunt: in nord-vest Franta, in nord Elvetia si Austria, in nord-est Slovacia. Tara este impartita in 20 de regiuni, dintre care 15 au `statut obisnuit`, iar 5 au `statut special`(Sicilia, Sardinia, Trentino, Friuli Venetia Giulia, Valle d`Aosta), in functie de caracteristicile etnice, geografice si lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune (in jur de 8000).

2. Relieful
Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de campii litorale inguste; se adauga o serie de insule, intre care Sardinia, Sicilia, Elba. Alpii aflati in nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe aproximativ 1200 km pe directia vest-est, incluzand Alpii Piemontezi (Vf. Gran Paraiso 4061 m.), Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni.

Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (altitudinea maxima-Vf. Gran Sasso d`Italia 2914 m.) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vezuviu, Etna). Coastele Italiei msoar peste 9000 Km, sunt joase i nisipoase spre marea Adriatic i nalte i abrupte spre marea Tirenian. Numeroasele bi i golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor.

3. Clima
In Italia regasim mai multe tipuri de clima: climat alpin, continental, submediteranean, mediteranean-cald si semiarid, dupa cum urmeaza: in sud si pe insule clima este mediteraneana, iar in nord mai mult continentala. In Alpi vremea este similara cu cea din Elvetia, dar mai umeda. Pe valea raului Pad verile sunt calde si insorite, insa iernile pot fi foarte reci.

Temperatura medie la Milano este de 20 C in ianuarie si 250 C in iulie, iar cantitatea de precipitatii este de 1000mm pe an. Italia peninsulara, muntoasa in partea interioara, este mai rece si mai umeda decat coastele,insa durata si caldura verii creste peste tot inspre sud. Depresiunile de pe coasta sunt foarte calduroase vara, iar coasta de vest este mai umeda decat cea de est.

4. Reteaua hidrografica
Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Ea este traversata de raurile Pad si Adige care se varsa in Marea Adriatica. Se remarca prin existenta unor lacuri glaciare (Como,Garda,Maggiore), lacuri vulcanice (Bolsena,Trasimeno) si lagune (Laguna Venetiei).

5. Populatia
Tara numr aproximativ 60.000.000 locuitori (1861: 22.18.000 locuitori; 1901: 32.965.000 loc; 1961: 50.623.000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaia urban fiind de 69%. Orae principale dup numrul de locuitori: 1. Roma-capitala 2 791 000 2. Milano 1 432 000 3. Napoli 1 206 000 4. Torino 992 000 5. Palermo 734 000 6. Geneva 701 000 7. Bologna 412 000 8. Florena 408 000 9. Catania 364 000 10. Bari 353 000 11. Venezia 318 000

Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt ceteni ai altor ri. Populaia este concentrat n mare parte n jumtatea nordic i n deosebi n Cmpia Vaduzului i n zona apropiat (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). n Sud (Mezzogiorno), principala concentraie de populaie este cea din jurul oraului Napoli. Cele mai puin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia i sectorul peninsular la S de Napoli.

6. Structura de stat

Denumirea oficiala a tarii este Republica Italiana, iar forma de guvernamant este de republica parlamentara democratica. Constitutia a fost adoptata in decembrie 1947 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. Seful statului este Presedintele Giorgio Napolitano, ales la 10 mai 2006 pe o perioada de 7 ani. Parlamentul este bicameral - Senat si Camera Deputatilor. Initiativa legislativa apartine guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii carora le este conferit acest drept prin legea constitutionala. Guvernul - Consiliul de Ministri - exercita puterea executiva si este compus din presedintele Consiliului de Ministri si ministri si este confirmat de catre Parlament. Presedintele Consiliului de Ministri este numit de presedintele Republicii; tot presedintele numeste, la propunerea primului ministru, pe ministri. Din punctul de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si grupari politice: Forta Italia, Alianta Nationala, Centrul Crestin Democrat, Liga Nordului, Democratii de Stanga, Refondarea Comunista, Partidul Popular Italian, Reinnoirea Italiana, Verzii, Uniunea Democrata pentru Europa, Partidul Democrat al Comunistilor italieni, Federatia Crestin Democratilor Uniti CDU.

7. Istorie

Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc. Italia n era modern a devenit un stat-naiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cnd statele peninsulei i Cele dou Sicilii au fost unite de ctre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy. Arhitectul unificaiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma nsi a rmas o decad sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data final a unificrii unificrii italiene. Vaticanul este acum o enclav independent nconjurat de Italia, ca i San Marino. Italia particip alturi de Antant n primul rzboi mondial. Dictatura fascist a lui Benito Mussolini care a nceput n 1922 a condus la o alian dezastroas cu Germania nazist i cu Japonia numit aliana Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) i la nfrngerea ultimativ a Italiei n cel de-al doilea rzboi mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat n stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimii n exil datorit asocierii lor cu regimul fascist. Italia a fost membr fondatoare a NATO i a Uniunii Europene, i s-a alturat grupului de cretere a unificrii politice i monetare din Europa de Vest, incluznd introducerea Euro n 1999.

8. Politica externa

Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepand cu anul 1996 cand la conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stanga condus de Romano Prodi, iar ministru de externe a fost Lamberto Dini. Prin masurile energice luate in planul dezvoltarii economice a tarii si indeplinirea parametrilor stabiliti in Tratatul de la Maastricht, Italia s-a situat in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999, moneda unica, Euro. Acest fapt a determinat o consolidare a pozitiei tarii in plan european si international, antrenand, totodata, elaborarea unor noi orientari ale fostului guvern Berlusconi in planul politicii externe, care s-a definit prin clarviziune si coerenta, prin cresterea implicarii italiene in solutionarea unor probleme conflictuale, prin afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia il poate juca in zona balcanica si a Mediteranei.

CAPITOLUL II ECONOMIA ITALIEI

1. Economia Italiei-aspecte generale
Din punct de vedere economic, de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial Italia a fost una dintre cele mai dinamice state ale continentului european, transformanduse dintr-o natiune preponderent agricola intr-un stat cu o economie extrem de dezvoltata. Datele Institutului National de Statistica (ISTAT) arata ca structura economica a Italiei este similara cu cea a celor mai dezvoltate natiuni europene. Doua treimi din PIB-ul Italiei (aproximativ 69%) este reprezentat de sectorul serviciilor al carui punct forte il reprezinta turismul. Aproximativ 29% din venitul national se datoreaza industriei (incluzand si sectorul constructiilor), iar restul de 2% deriva din agricultura. Cele mai dezvoltate sectoare ale industriei sunt cele constructoare de masini si confectiile/textilele. In ceea ce priveste repartizarea geografica, se observa urmatoarele: aproximativ 31.8% din PIB este produs in regiunile din nord-vestul tarii, 22.3% in regiunile nord-estice, 21% din PIB este produs in centrul Italiei, iar regiunile sudice contribuie la PIB cu 24.8%. Una din particularitatile sistemului italian o reprezinta acel model industrial constand intr-o `tesatura`densa de intreprinderi mici si mijlocii, fiecare specializata pe o anumita faza de productie, intreprinderi asezate intr-o zona bine definita. Gratie acestui sistem, Italia este un stat in care initiativa antreprenoriala este foarte dezvoltata si in care autonomia antreprenoriala a condus la dezvoltarea creativitatii si concentrarea pe frumusetea si bunul gust a acelor produse finite care au ridicat sintagma `Made in Italy`la grad de faima mondiala. Economia Italiana nu consta insa numai in intreprinderi mici; exista numerosi colosi industriali care au constribuit la dezvoltarea economica a tarii de-a lungul timpului.

Expresia `Made in Italy` nu inseamna numai tesaturi elegante, design sofisticat si masinarii avansate; aceasta se traduce insa, inainte de toate, prin exporturi care au contribuit substantial la sustinerea economiei nationale. Sectorul agro-alimentar, cel al constructiilor de masini, confectiile/textilele, producerea de mobila sunt sectoare care nu numai ca sunt printre cele mai inportante in materie de venit, locuri de munca si numar de intreprinderi, dar care au stat la baza exporturilor italiene, contribuind la balantul comercial al tarii. In ciuda prezentei agresive a Chinei si a altor state pe piata mondiala, Italia este al optulea mare exportator si al saselea mare importator al lumii. Economia italiana este sustinuta ,de asemenea, de un alt pilon important: turismul, gratie inestimabilului patrimoniu arheologic si artistic al tarii. Intradevar, potrivit UNESCO, mai mult de jumatate din patrimoniul istoric/artistic al lumii poate fi gasit in Italia, tara care numara sute de situri arheologice si peste 2000 de muzee. Turismul reprezinta un item important al economiei Italiei: in fiecare an turistii straini cheltuie peste 30 de miliarde de euro in tara, in timp ce italienii care calatoresc in strainatate cheltuie in jur de 18 miliarde de euro. Astfel, se aproximeaza ca sectorul turismului, incluzand activitatile pe care le genereaza, contribuie cu o treime la PIB-ul Italiei si creaza in jur de un milion de locuri de munca.

2. Caracterizare economica
Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe legea cererii si ofertei. Din punctul de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Productia nationala a celor mai importante materii prime : carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, saruri potasiu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 14.000 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 370 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone. Principalele productii : In agricultura: grau 7,8 mil.tone, porumb 10,0 mil.tone, orez 1,4 mil.tone, cartofi 2,1 mil.tone, masline 3,9 mil.tone, citrice 2,9 mil.tone, vin 25,5 mil.hl;

In industrie: -ciment 67,3 mil.tone, cocs 4,9 mil.tone, fonta 1,04 mil.tone, otel 83,9 mil.tone, aluminiu 387 mii tone, autoturisme 1,4 mil.buc, tractoare 78,1 mii buc, rulmenti 270,0 mil.buc, frigidere 6,6 mil.buc, congelatoare 2,0 mil.buc, masini de spalat rufe 7,4 mil.buc, masini de spalat vesela 2,4 mil.buc, televizoare color 1,6 mil.buc, becuri 726,9 mil.buc, vagoane 137 buc, energie electrica 288,0 miliarde kwh, autospeciale 288,0 mii buc, autobuze 3,0 mii buc. In industria alimentara: carne bovina 1.030 mii tone, carne porc 1.980 mii tone, carne peste 106,7 mii tone, lapte si produse din lapte 3.453.600 mii tone.

Rezervele valutare oficiale ale Italiei sunt de 45.801 milioane euro, din care:

rezerve in valuta convertibila: 17.678 milioane euro din care: titluri de valoare: 13.483 milioane euro; valuta in depozite bancare: 4.145 milioane euro din care:

rezerve la FMI: 2.719 milioane euro; DST: 106 milioane euro; aur : 25.348 milioane euro.

Principalii indicatori economici ai Italiei: ( variatie fata de anul anterior)

Indicatori economici (1) - Produsul Intern Brut - Productia industriala - Consum intern -Investitii fixe -constructii -masini si utilaje - Cheltuieli /familie (1) - Exportul de marfuri si servicii - Importul de marfuri si servicii - Rata de schimb $/Euro - Soldul balantei comerciale, in raport cu PIB - Soldul balantei de plati curente, in raport cu PIB - Rata medie a plasamentelor bancare (*) - Forta de munca angajata - Rata somajului, in % (**) - Rata inflatiei, in % - Datoria publica, in raport cu PIB, in % - Deficitul bugetar, in raport cu PIB, in %

Anul 2005 (2) 0,1 -0,9 1,8 0,8 -1,4 0,1 (2) 0,7 1,8 1,25 -0,05 -1,2 5,3 -0,4 7,7 2,0 106,6 3,4

Anul 2006 (3) 1,8 2,1

Anul 2007 (4) 1,3 0,6

2,0 3,2 2,0 (3) 4,4 4,8 1,26

1,3 2,6 1,7 (4) 2,2 3,5 1,35

5,6 1,3 7,0 2,1 107,1

6,3 0,5 6,7 1,7 107,1

(*) - rata medie anuala (**) - raportul intre someri si forta de munca Sursa: ISTAT, Banca dItalia, Prometeia

3. Principalele sectoare de productie

Ca urmare a dezvoltarii industriale inregistrata in ultimii zeci de ani, Italia a ajuns sa faca parte din grupul restrans al tarilor cu o industrie avansata, modificandu-si structura economica, care era preponderent agricola, jumatate din PIB provenind din

sectorul primar. S-a ajuns ca printr-o dezvoltare sustinuta, treptata, industria si serviciile sa ocupe locul principal (peste 90% din PIB). Din punctul de vedere al repartitiei geografice, puctul slab al structurii economiei il reprezinta Mezzogiorno (sudul Italiei), care se diferentiaza radical fata de regiunea centrala si de nord. Sectorul industrial are un rol important in structura economica a tarii, o contributie esentiala avand-o sectorul serviciilor legate de distributie sau adiacente vanzarii de bunuri industriale (cca. 2,3% din PIB). A. Industria. Pe parcursul anilor , Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in domeniile bunurilor de consum si investitii (in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica). Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea de intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT, FINMECCANICA, PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice restructurari. Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si rentabilitatii. In cadrul sectorului productiei de bunuri de investitii, o crestere importanta s-a inregistrat in sectorul masinilor unelte pentru prelucrarea metalelor si in cel al masinilor textile (sector care este inca supus unei concurente externe puternice). Urmeaza, ca realizari, sectorul utilajelor pentru ambalare si al celor pentru prelucrat cauciucul, materialele plastice si lemnul. Rezultate bune au avut si sectoarele produselor electronice, informatica si telecomunicatiile. Siderurgia a inregistrat un trend pozitiv in ultimii ani, din cauza cresterii cererii de otel, atat pe piata externa cat si la export. In schimb, productia de neferoase a avut un ritm oscilant de dezvoltare.

Productia de bunuri de consum a cunoscut o perioada dificila in ultimii 4 ani, atat in ceea ce priveste sectorul textile-confectii, cat si cel al incaltamintei si pielariei. Se intrevede o revenire, in special la produsele de in si bumbac.

a) Industria energetica Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t anual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului. b) Siderurgia Productia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.

c) Industria constructoare de masini Este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. d) Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. e) Industria chimica Este foarte variata, facandu-se remarcata prin productia de cauciuc sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. f) Industria textila

Are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata. g) Industria alimentara Este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. B. Agricultura. In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie ocupa un loc special (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator

european de orez, cu cele 14 milioane de tone anual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud.

C. Serviciile. In cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il are turismul. Italia este una din puinele ri europene unde se regsesc aproape toate formele posibile de turism: ara se mndrete cu numeroase monumente aflate n patrimoniul cultural al umanitii, are mii de kilometri de litoral, muni impresionani, unde se pot

practica n voie sporturile de iarn, staiuni balneoclimaterice, i, n general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a atrage n fiecare an zeci de milioane de turiti strini. Dat fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice i a coleciilor faimoase de art din Peninsula Italic, reflectat i prin existena a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale n privina numrului de turiti strini, afectat de anotimpuri. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridicate ponderi de pe glob. Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni. Turismul contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Una dintre cele mai importante centre turistice din Europa si chiar din lume dupa Franta, Spania, SUA, China, Italia este vizitata anual de peste 50 de milioane de turisti. Principalele atractii turistice sunt : orasele cu obiective culturale si arhitectonice (Roma, Florenta, Milano, Genova, Perugia, etc.), litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi (cu statiunile turistice montane ). In 2009, in contextul crizei economice care a afectat economiile tuturor statelor, veniturile Italiei din turism au fost de 16,5 miliarde de euro, cu aproape 18% mai mici comparativ cu 2008. Turismul a generat n urm cu un an, n Italia, venituri de 20 de miliarde de euro. Reteau de transport a Italiei diversificata si modernizata are un rol deosebit in dezvoltarea turismului in Italia. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud. favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind

Sistemul italian de transporturi este format din 305.881 Km de strazi asfaltate, dintre care 6.400 Km autostrazi. Reteaua feroviara se intinde pe 20.000 km, controlata de catre Ferrovie dello Stato (Caile Ferate de Stat). Transportul maritim este foarte extins, data fiind configuratia geografica a Italiei. Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei. In privinta transporturilor aeriene, alaturi de compania nationala Alitalia opereaza o serie de companii private. O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari. O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa dezvoltarii acestor servicii de catre multi operatori de telefonie.

CAPITOLUL III RELATIILE COMERCIALE ALE ITALIEI

1. Relatiile comerciale ale Italiei

Ca membra a Uniunii Europene, Italia este foarte activa in ceeea ce priveste comertul european, fiind un partener important pentru mmulte din tarile Europei, dar si pentru SUA si mare parte din Asia. Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Franta. Conform datelor publicate de ISTAT (Institutul Italian de Statistica), in 2008, volumul schimburilor comerciale ale Italiei, a fost de 743,1 miliarde euro.

De asemenea, oficialii ISTAT declara ca economia Italiei trece in prezent prin cea mai grava recesiune de dupa 1992 din cauza exporturilor in scadere si investitiilor tot mai putine. Banca Italiei estimeaza ca economia italiana nu isi va reveni dupa socul crizei economice nici in 2010, urmand sa se inregistreze o stagnare a PIB-ului dupa recesiunea de -5,2% din PIB prevazuta pentru 2009.

A. Exportul Italiei Italia reprezinta una dintre cele mai importante tari exportatoare ale lumii.
Principalele grupe de produse exportate sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole. Designul specific este cel care a tranformat Italia intr-un stat de renume international, fie ca e vorba de textile, automobile sau arhitectura. Numeroase brand-uri au purtat numele Italiei peste granita. Grupul Fiat este unul dintre cele mai cunoscute brand-uri industriale din tara care produce urmatoarele automobile, toate exportate: FIAT Lancia Maserati Alfa Romeo Lamborghini

Intr-un numar limitat sunt exportate si Pagani si Bugatti, marci produse in Italia si destinate unor cumparatori exclusivisti. De asemenea, Italia este cunoscuta pentru exporturile de motociclete, in special cele de la Ducati, Aprilia, and Piaggio. Bimota este un alt brad cunoscut, reprezentand insa o mica parte din exporturile de acest fel ale Italiei. Brandurile Italiei in materie de confectii produse si exportate sunt: Valentino Docle & Gabbana Versace Ellesse Roberto Cavalli Tod's Benetton Luxottica Prada Armani

Industria alimentara a Italiei cuprinde urmatoarele brand-uri exportate: Ferrero Barilla Campari Martini & Rossi Parmalat Baci

Brand-urile de electrocasnice Merloni si Candy, firmele din industria de aparare si industria aviatica precum Agusta, Alenia si Finmeccanica sunt recunoscute pe plan mondial si asigura un procent important in ceea ce priveste exporturile Italiei.

In domeniul exportului de arme de foc se remarca Beretta.

In anul 2005, exportul Italiei a fost de 295.739 milioane euro (crestere cu 5,3% fata de 2004). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2005 au fost: Germania (13,1%), Franta (12,2%), SUA (8,1%), Spania (7,4%), Marea Britanie (6,4%), Elvetia (3,9%), Belgia (2,7%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%), Turcia (2,1%), Rusia (2,1%), Grecia (2%), Polonia (1,8%), ROMANIA (1,6%) locul 14 si altii.

In anul 2008, exportul Italiei a fost de 365,8 miliarde euro (crestere cu 2,0% fata de 2007). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2008 au fost: Germania (12,9%), Franta (11,4%), Spania (7,4%), SUA (6,8%), Marea Britanie (5,8%), Elvetia (3,7%), Belgia (3,0%), Rusia (2,7%), Polonia (2,4%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%), Grecia (2,1%), Turcia (2,0%), China (1,8%), ROMANIA (1,5%) locul 15, si altii.

B.

Importul Italiei

Cu toate ca Italia prezinta o gama foarte mare de climate si caracteristici fizice ideale pentru minerit, agricultura, pescuit, cresterea de animale, precum si alte resurse naturale, majoritatea materiilor sale prime necesare pentru sustinerea diferitelor tipuri de industrie sunt importate. De asemenea, mai mult de trei sferturi din necesarul de energie al tarii sunt sunt importate. Aceasta reprezinta o problema foarte importanta pentru Italia, si, prin urmare, are unul din sistemele de energie cele mai avansate i mai eficiente fata de celelalte tari. Dar, in ultima instanta, functionarea acestor centrale electrice necesita gaz care in lipsa unor rezerve nationale trebuie importat. Ca o msur de protecie, Italia are rezerve pentru aproximativ dou luni de gaz poate cea mai mare cantitate de rezerve de gaz din lume. Ca atare, gazul de import este absolut esential.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: echipamente mecanice masini si utilaje produse chimice mijloace de transport produse energetice minerale si metale neferoase textile si imbracaminte produse alimentare bautura tutun

In anul 2005, importul Italiei a fost de 305.686 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 8,3% fata de 2004. Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania (17,1), Franta (9,9%), Olanda (5,6%), R.P.Chineza (4,6%), Belgia (4,5%), Spania (4,2), Marea Britanie (4%), Rusia (3,9), SUA (3,5%), Libia (3,2%), Elvetia (3%), Austria (2,4%), Algeria (2%), Japonia (1,6%), Turcia (1,4%), Arabia Saudita (1,4%), Polonia (1,4%), ROMANIA (1,3%) locul 18 si altii.

In anul 2008, importul Italiei a fost de 377,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 2,5% fata de 2007. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,9%), Franta (9,0%), China (5,9%), Olanda (5,5%), Belgia (4,3%), Spania (4,25%), Rusia (3,9%), Libia (3,8%), Marea Britanie (3,3%), Elvetia (3,0%), SUA (3,0%), Austria (2,4%), Algeria (1,72%), Polonia (1,73%), Japonia (1,46%), Turcia (1,45%), Elvetia (1,12%), ROMANIA (1,1%) locul 17 si altii.

2 Relatiile comerciale romno-italiene

Schimburile comerciale ale Romniei cu Italia se deruleaza, de la 1 ianuarie 2007, in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si cele ale politicii comerciale comune ale Uniunii Europene. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale Anul Total Export Impor t Sold 2001 5.937,0 2.837,7 3.099,3 -261,6 2002 7.153,4 3460,7 3.692,7 -232,0 2003 7.913,7 3.773,6 4.140,1 -366,5 2004 8.528,7 4.014,0 4.514,7 - 500,7 2005 9.302,25 4.270.11 5.032.14 - 762,03 2006 10.592,1 4.637,2 5.954, 9 2007 11.498,5 5.013,1 6.485,4 2008 11.566,6 5.182,6 6.384,0 -1.201,4

- 1.317,7 - 1.472,3

Legenda: anii 2001-2002 milioane dolari anii 2003-2008 milioane euro

Sursa: CRPC

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se constata ca, in ultimii ani, schimburile comerciale romno-italiene au cunoscut o evolutie ascendenta, Italia fiind primul partener comercial al Romniei. In prezent, Italia este al doilea partener comercial al Romniei, dupa Germaia.

La data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale romno-italiene au fost de 11,6 miliarde euro in crestere cu 0,6% fata de 31.12.2007. Exportul a fost de 5,2 miliarde euro, in crestere cu 3,4% fata de anul anterior, iar importul de 6,4 miliarde euro, in scadere cu 1,6%. Italia este a doua piata de desfacere a produselor romnesti cu o pondere de 15,4% si a doua piata de origine pentru marfurile aduse in Romnia (dupa Germania), cu o pondere de 11,3% din totalul importurilor.

Structura schimburilor de marfuri in 2008 este urmatoarea: Export romnesc: materii textile si articole din acestea (24,8%), masini, aparate si echipamente electrice (17,6%), incaltaminte (14,8%), produse metalurgice (14,0%), produse alimentare, bauturi, tutun (4,6%), mase plastice, cauciuc si articole conexe (4,6%), vehicule si echipamente de transport (4,3%), etc.

Import din Italia: masini, aparate si echipamente electrice (23,9%), materii textile si articole din acestea (16,9%), produse metalurgice (15,2%), vehicule

si echipamente de transport (8,7%), piei brute si tabacite (6,8%), mase plastice, cauciuc si articole conexe (5,9%), produse chimice (4,7%), etc.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate