ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE ANUL 1, ID

CONTABILITATE
SUPORT DE CURS

TITULAR DE CURS: Lector.univ.dr.Ștefan Bunea Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică

București, 2012

Cuprinsul cursului: Capitolul 1: Obiectivul raportării financiare cu scop general. Utilizatorii situațiilor financiare și nevoile lor informaționale. Capitolul 2: Cadrul legal al raportării financiare în România. Responsabilități privind raportarea financiară. Capitolul 3: Oferta de informație contabilă 3.1.Bilanțul contabil și analiza poziției financiare a întreprinderii 3.2.Contul de profit și pierdere și analiza performanței financiare a întreprinderii 3.3.Situația fluxurilor de trezorerie și analiza lichidității întreprinderii 3.4.Scurte comentarii privind utilitatea situației variațiilor capitalurilor proprii și a notelor la situațiile financiare. Capitolul 4: Efectele tranzacţiilor şi evenimentelor asupra situaţiilor financiare. Ecuaţia contabilă fundamentală. Capitolul 5: Contul și ciclul contabil Capitolul 6: Documentele justificative. Registrele contabile și formele de organizare a contabilității. Capitolul 7:Recunoașterea/derecunoașterea, evaluarea și prezentarea în situațiile financiare a efectelor tranzacțiilor și evenimentelor din viața întreprinderii. Lucrare practică monografică.

Capitolul 1: Obiectivul raportării financiare cu scop general. Utilizatorii situațiilor financiare și nevoile lor informaționale. Obiectivul raportării financiare cu scop general este acela de a oferi informații financiare cu privire la entitatea raportoare care să fie utile pentru investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori în deciziile pe care aceștia le iau cu privire la oferirea de resurse entității. Lista utilizatorilor situațiilor financiare ale unei entități raportoare este destul de largă. În ea se regăsesc toți cei care la un anumit moment au un interes care privește entitatea în cauză. De exemplu, partenerii comerciali, băncile, societățile de leasing, salariații etc. au se află în relații contractuale cu entitatea și manifestă, de regulă, un interes pe termen lung în ceea ce privește poziția financiară și performanța acesteia. Nu trebuie uitați investitorii. Ei sunt proprietarii entității și sunt, evident, cei mai interesați de soarta acesteia. Dacă entitatea se finanțează prin apel la piața bursieră, ea va fi obligată să facă publice situațiile financiare care să răspundă exigențelor impuse de autoritatea care reglementează funcționarea pieței. Un utilizator important este, mai ales în mediul românesc, autoritatea fiscală. Instanțele de judecată pot solicita ca mijloc de probă pentru soluționarea unui litigiu situațiile financiare ale unei entități sau un raport de expertiză contabilă judiciară elaborat de un expert contabil. Colectivitățile locale, organizațiile ecologiste pot manifesta și ele un interes. Și lista poate continua. Se consideră că investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori sunt principalii vizați de raportarea financiară cu scop general. Acest lucru se explică prin faptul că o mare parte a investitorilor și creditorilor nu pot solicita entităților raportoare să le ofere informațiile direct lor și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe rapoartele financiare cu scop general pentru o mare parte din informațiile care le sunt necesare. Raportarea financiară cu scop general este menită să satisfacă, în principal, nevoile comune de informare ale utilizatorilor. Totuși, unii utilizatori au nevoi și dorințe informaționale diferite. Totuși, axarea pe nevoile informaționale comune nu trebuie să împiedice entitatea raportoare să includă informații suplimentare care sunt deosebit de utile pentru o anumită subcategorie a utilizatorilor principali. Rapoartele financiare cu scop general nu sunt menite să indice valoarea unei entități raportoare. În schimb, ele oferă informații care să ajute investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori să estimeze valoarea entității raportoare. În realitate, unii utilizatori sunt mai informați decât alții. Vorbim în acest context de asimetrie informațională. Să identificăm în cele ce urmează, nevoile de informare ale utilizatorilor la acre am făcut referire mai sus. Finanţatorii întreprinderii: a)Investitorii existenți şi potenţiali. Aceştia sunt interesaţi de informaţii precum: -capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri viitoare; -dividendele distribuite de întreprindere; -riscul asociat investiţiei; -modul de remunerare al managerilor;

-rezultatul net pe acţiune; -cotaţiile acţiunii pe diferite pieţe de capital, etc. b)împrumutătorii de fonduri. Împrumutătorii de fonduri sunt băncile, obligatarii, societățile de leasing, statul etc. În cazul unui împrumut obligatar, obligatarii sunt interesaţi să cunoască informaţii precum: -randamentul şi riscul asociat unei obligaţiuni; -cotaţiile obligaţiunilor; -gradul de îndatorare a întreprinderii; -posibilitatea de conversie a obligațiunilor în acțiuni; -lichiditatea întreprinderii, etc; Băncile sunt interesaţi de obicei să cunoască informaţii despre: -capacitatea de rambursare a împrumuturilor; -lichiditatea întreprinderii; -rentabilitatea întreprinderii; -modul de finanţare a imobilizărilor; -structura financiară a întreprinderii; -garanţiile pe care le poate oferi întreprinderea, etc. Societățile de leasing au, în mare, nevoi de informare asemănătoare băncilor. Statul poate finanţa întreprinderea prin acordarea de subvenţii pentru investiţii sau de subvenţii de exploatare. Necesarul acestor subvenţii este stabilit prin analize în cadrul cărora informaţia contabilă ocupă un loc privilegiat. c)alți creditori De exemplu, cei mai reprezentativi sunt furnizorii. Aceştia sunt interesaţi să cunoască în ce măsură societatea debitoare va fi capabilă să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale. Furnizorii finanţează întreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsă între momentul achiziţiei de bunuri, primirii de lucrări şi servicii şi momentul achitării acestora (creditul comercial). d)alți utilizatori (i)Clienţii Aceştia sunt interesaţi să obţină informaţii privind continuitatea activităţii întreprinderii ca o garanţie a continuării contractelor încheiate. Interesul lor vizează deasemenea politica de preţuri şi şi de servicii (întreţinere şi reparaţii, de exemplu) etc. (ii)Partenerii sociali Aceştia sunt reprezentaţi de salariaţi şi de sindicate. Salariaţii sunt interesaţi să cunoască informaţii privind: -mărimea şi modul de utilizare a profitului; -informaţii privind performanţele sectoriale (extinderea sau restrângerea de activităţi); -continuarea activităţii întreprinderii ca o garanţie a conservării locurilor de muncă; -investiţiile pe care întreprinderea le face în pregătirea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor etc.

care sunt costurile salariale. Managerii apelează la informaţiile contabile care reflectă politicile de exploatare. responsabili de satisfacerea nevoilor de informare detaliată. Dintre acestea. Domeniul contabilității care are ca principal obiectiv elaborarea și publicarea rapoartelor financiare cu scop general în beneficiul utilizatorilor externi se numește contabilitate financiară. Ei valorifică în vederea luării deciziilor atât informațiile făcute publice cât și informațiile din raportarea internă. de investiţii şi de finanţare pentru fundamentarea deciziilor lor. acestea fiind extrem de voluminoase și neputând fi înțelese decât de specialiști. Pe lângă utilizatorii externi mai există un utilizator intern. prin administraţia fiscală. responsabili de sintezele macroeconomice şi previziunile la nivel naţional. entitatea nu publică numărul de facturi emise în cursul anului în relațiile cu clienții ci raportează cifra de afaceri (valoarea vânzărilor către clienți. Atenție!!!!!!!!!! Toți utilizatorii la care am făcut referire până acum sunt externi entității raportoare. rentabilitățile aferente producției vândute și serviciilor prestate. Ele ar putea să aprecieze cât de scumpi sunt furnizorii. dar de interes general. etc. Unele informații nu se fac publice deoarece sunt puțin relevante pentru utilizatori iar volumul lor mare ar face foarte densă și greoaie raportarea externă. cât este costul capitalului fix. . fără TVA) în contul de profit și pierderi și valoarea sumelor rămase de încasat de la clienți la data de raportare (creanța clienți) în bilanț. etc. deasemenea. foarte important: managementul entității. -modul de remunerare al managerilor. cum evoluează aceste elemente în timp ca urmare a deciziilor manageriale. Spre exemplu. Dacă entitățile concurente ar dispune de astfel de informații ar recurge la strategii menite să izoleze sau să elimine societatea în cauză de pe piață. -condiţiile de muncă. şi statisticieni. se detașează informațiile privind nivelul și structura costurilor de producție. ce marjă de reducere a costurilor prin acțiunea asupra anumitor categorii de cheltuieli mai are întreprinderea etc. Nu se publică registrele contabile. Alte informații nu se fac publice datorită importanței lor strategice. de contabilii naţionali. solicită informaţii necesare stabilirii bazelor de calcul ale impozitelor şi taxelor. Puterea publică este reprezentată.Sindicatele solicită informaţii privind: -politica salarială. (iii)Autoritatea fiscală Acesta.

cu sediul în strainatate. altele decât cele de stat asociaţiile. sindicatele unităţile de cult şi alte organizaţii obşteşti persoanele fizice care au dobândit personalitate juridică persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri. Conform Legii contabilităţii nr. Autoritățile cu atribuții de reglementare a contabilității în România sunt: 1)Ministerul Finanțelor Publice (numit în continuare MFP) prin Direcția de legislație și reglementare contabilă Acesta emite reglementări contabile pentru agenții economici care desfășoară activități altele decât cele financiare precum și pentru instituțiile publice. 4)Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (numită în continuare CNVM) reglementează funcționarea bursei și emite reglementări privind obligațiile de raportare pe bursă. care apartin persoanelor cu sediul sau domiciliul în România. 2)Banca Națională a României (numită în continuare BNR) emite reglementări contabile pentru sistemul bancar dar și pentru instituțiile financiare nonbancare (societățile de leasing). subunităţile fără personalitate juridică.). Autoritățile de la punctele 2-4 trebuie să primească girul autorității de la punctul 1 pentru ca reglementările pe care ele le elaborează să capete forță de lege.82 din 1991 republicată (art. 3)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (numită în continuare CSA) emite reglementări contabile pentru societățile de asigurări.Domeniul contabilității care are ca obiectiv calculul costurilor și rentabilităților aferente produselor și serviciilor oferite pe piață se numește contabilitate de gestiune. Capitolul 2: Cadrul legal al raportării financiare în România. 1. Responsabilități privind raportarea financiară. precum şi subunităţile fără personalitate juridică din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în strainatate. . fundaţiile. sunt obligate să organizeze şi să conducă contabilitate proprie următoarele entităţi: regiile autonome societăţile comerciale societăţile agricole organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti organizaţiile cooperaţiei de consum şi de credit Banca Naţională a României şi societăţile bancare instituţiile publice unităţile de asigurări sociale.

începând cu 1 ianuarie 2007. publicat în Monitorul Oficial nr. . Este vorba despre Ordinul Ministrului Finanțelor Publice (abreviat OMFP) 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.În procesul de elaborare a reglementărilor contabile. adoptată în 1983. toate entitățile cotate la BVB vor prezenta situații financiare individuale conforme IFRS supuse auditului statutar.2011 prin Ordinul Băncii Naționale a României („BNR”) nr. Prin urmare. ATENȚIE!!!!! În cadrul acestui curs. Directiva a IV-a. Directiva a VII. Ele sunt reprezentanții categoriilor de utilizatori identificați în capitolul anterior. Socetăţile bancare vor continua să aplice IFRS (pentru ele obligaţia există de la 1 ianuarie 2006). În România. Acest Ordin este transpunerea în legislația națională și adaptarea directivelor a IV-a și a VII-a.01. societăţile cotate pe o piaţă reglementată sunt obligate să aplice referenţialul IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate. vom dezvolta elementele de baze ale contabilității agenților economici care desfășoară alte activități decât cele financiare. Printre părțile cosnultate se află și reprezentanții celor două organisme profesionale (CECCAR=Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și CAFR=Camera Auditorilor Financiari din România). sunt consultate toate părțile interesate de raportarea financiară cu caracter general.01. în ţara noastră. regulile de evaluare şi cerinţele privind comunicarea financiară pentru întreprinderile individuale. vizează regulile de întocmire a situaţiilor financiare la nivelul grupurilor de societăţi (numite și conturi consolidate sau situații financiare consolidate). Începând cu 2012.2013 IFRS să fie baza de ținere a contabilității. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de către societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a standardelor internaționale de raportare financiară. 1121/2006. 424 din 26 iunie 2012. oferă statelor membre ale Uniunii Europene o serie de opţiuni privind formatele situaţiilor financiare (cunoscute şi sub denumirea de documente contabile de sinteză). ne vom raporta la o reglementare emisă de MPF. Începând cu 1. Această decizie este urmarea Ordinului nr. Celelalte societăţi de interes public pot aplica acest referenţial opţional. 27 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară („IFRS”) aplicabile instituţiilor de credit vor aplica IFRS în scopul elaborării situațiilor financiare individuale toate instituțiile de credit care își desfășoră activitatea în România. neexistând o obligaţie legală în acest sens. există entități sau grupuri de entități care au obligația de a asigura raportarea financiară cu caracter general pe baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (denumite în continuare IFRS). inclusiv sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine și sucursalele din străinătate ale instituțiilor de credit persoane juridice române. urmând ca de la 1. Conform OMF nr.

convenţiile de bază. Practic. Referenţialul IFRS cuprinde: a)un cadru general conceptual (care stabileşte obiectivele situaţiilor financiare. accesul la finanțare pe cele mai multe dintre piețele bursiere ale lumii este condiționat de prezentarea unei raportări financiare cu scop general conformă IFRS. bazele de evaluare. . prezintă caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare. 881 din 25 iunie 2012 se desprind următoarele: -necesitatea alinierii la practica internațională pentru promovarea transparenței şi comparabilității situațiilor financiare. acest organism (numit initial IASC . având în vedere solicitarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare de emitere a unei reglementări care să oblige societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Partea I nr. stabileşte criteriile de recunoaştere a acestora. precum şi asigurarea acceptării şi aplicării acestor norme la nivel mondial. de standarde contabile internaţionale ce trebuie să fie respectate cu ocazia prezentării situaţiilor financiare. urmărind interesul statului de a se proteja de eventuale ieşiri de capital străin prin exploatarea neconcordanțelor de tratament contabil între societăți care aparțin unor grupuri multinaționale. aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. în interesul publicului. conceptele de menţinere a capitalului etc). 687 din 4 octombrie 2012 și conțin un plan de conturi adaptat la cerințele de informare ale IFRS. care au vocaţie internaţională şi care sunt influenţate sau sunt chiar consecinţele fenomenelor de mondializare şi de globalizare. -unele dintre societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată aparțin unor grupuri multinaționale care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară fiind necesară asigurarea concordanței dintre acestea. Standardele internaţionale sunt aplicate cu precădere de întreprinderile mari (în special grupuri de societăţi). Înfiinţat în 1973. Aceste reglementări au fost emise prin Ordinul 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de raportare financiară. și publicate în Monitorul Oficial. aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Decizia de extindere a sferei de aplicare a IFRS în România este rezultatul acordului încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional. defineşte elementele situaţiilor financiare. Din fundamentarea prezentată în Ordinului nr.Ținerea contabilității pe baza IFRS se va realiza cu ajutorul Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Ce este IFRS? Referenţialul contabil internaţional este produsul organismului internaţional de normalizare "Consiliul internaţional al standardelor contabile" (International Accounting Standards Board: IASB). în prezent.International Accounting Standards Committee) a avut ca obiective elaborarea şi publicarea.

Cei care aplică aceste politici sunt specialiștii contabili.Bilanțul contabil și analiza poziției financiare a întreprinderii 3. Un set complet de situaţii financiare cuprinde: .267.-(1) din OMFP 3055/2009)." Politicile contabile reprezintă principiile. şi constă în setul de situaţii financiare pe care întreprinderile sunt obligate să le întocmească şi să le facă publice. entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori. Responsabilitarea asigurării raportării financiare cu scop general Este esențial să rețineți că managerii (sau administratorii în cazul unor entități) sunt cei care răspund de politicile contabile utilizate de entitate în scopul elaborării și prezentării situațiilor financiare. în art.10 din OMFP 3055/2009 se precizează: "În aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.Delimitări privind conținutul raportării financiare cu scop general Oferta de informaţie contabilă este asigurată de specialiştii contabili (experţi contabili şi contabili autorizaţi). convențiile. c)un pachet de interpretări referitoare la unele dintre subiectele standardelor contabile internaţionale (SIC şi IFRIC) .1. În acest sens. În cazul entităților care nu au administratori.1. politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective. Capitolul 3: Oferta de informație contabilă 3. regulile și practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale (pct.b)un pachet de standarde contabile internaţionale (IAS: International Accounting Standard) şi de standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS: International Financial Reporting Standards).1. potrivit legii. bazele.

Situaţia variaţiilor Descrie variaţiile în averea proprietarilor întreprinderii capitalurilor proprii printr-o analiză cauzală. Un raport anual făcut public cuprinde mai mult decât situațiile financiare ale entității. prelucrările (tratamentele) utilizate pentru măsurarea şi contabilizarea elementelor prezentate în situaţiile financiare. inventivitate etc. . destinată anumitor categorii de utilizatori se asigură prin notele la situaţiile financiare dar şi prin suplimente de informaţii. într-un raport anual al unui grup de societăți putem găsi: a)misiunea companiei și valorile ei (deschidere. nu doar cifric. În note se descriu politicile contabile. Situaţia financiară 1. încredere.Situația fluxurilor de Descrie variaţia trezoreriei de la un an la altul prin trezorerie fluxurile de încasări şi plăţi aferente diferitelor categorii de activităţi. c)declarația directorului general. 4. Informarea generală se realizează prin situaţiile financiare fundamentale (bilanţ. Ea poate să fie furnizată şi în limbajul curent. În sinteză. explicaţiile referitoare la incertitudini şi eventualităţi. În general entitățile mari auditate sunt cele care au obligația de a prezenta întregul set de situații financiare. 3. 5. cont de profit şi pierdere) şi prin situaţiile financiare care întregesc imaginea poziţiei financiare şi a performanţei întreprinderii (situația fluxurilor de trezorerie şi situaţia variaţiilor capitalurilor proprii).Bilanţul contabil Situaţiile financiare sunt menite să satisfacă atât nevoile comune de informare manifestate de diferitele categorii de utilizatori cât şi anumite nevoi particulare. contul de profit și pierdere și notele. informarea necesară pentru a completa imaginile de sinteză referitoare la entitatea descrisă va fi prezentată în note. etc.Oferta de informaţie contabilă Conţinut Descrie poziţia financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de active. Entitățile mici și mijlocii fac o raportare simplificată care surprinde obligatoriu doar bilanțul contabil.Politicile contabile şi Deoarece informarea conţinută în celelalte situaţii notele explicative financiare furnizează o imagine incompletă a poziţiei financiare. Pe lîngă aceasta mai pot exista obligații de raportare interimară. preparatorii de conturi trebuie să asigure o informare generală şi una particulară. Întreprinderile sunt obligate să facă cel puțin o raportare anuală. Informarea particulară.Contul de profit şi pierdere Descrie performanţa financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de venituri şi cheltuieli. Astfel. datorii şi capitaluri proprii. Informaţia din note poate fi contabilă dar şi extracontabilă.) b)indicatorii cheie de management al performanței. d)raportul directorului executiv (CEO-Chief executive officer). Entitățile care fac apel public la economisire (ale căror titluri sunt cotate pe piețe de capital reglementate) sunt obligate să furnizeze mai multe informații decât celelalte. a performanţelor şi a mişcărilor de trezorerie ale întreprinderii. 2.

Delimitări privind poziţia financiară a întreprinderii Bilanţul contabil oferă informaţii privind poziţia financiară a entității raportoare. integritate în derularea afacerilor. în acest scop directorii vor răspunde pentru selectarea celor mai adecvate politici contabile. fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. evaluări și raționamente. -managementul performanșei financiare astfel încât să se maximizele pe termen lung valoarea pentru acționari etc. costuri operaționale. dividendul pe acțiune.2. Poziția financiară redată de bilanț RESURSE ECONOMICE PRETENȚII (ACTIVE) (DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII) . surse de riscuri și incertitudini etc. EBITDA. i)raportul privind remunerarea managerilor cu atribuții executive și nonexecutive (salarii. respect pentru demnitatea umană și pentru drepturile individului.e)raportul directorului financiar Sunt prezentați principalii indicatori financiari de performanță: marja brută.1. comitetul de audit. pentru prudența în estimări. rezultatul net. Pe piața de capital din România puține entități obișnuiesc să redacteze și să publice un astfel de raport anual. Transparența în comunicarea financiară rămâne o problemă sensibilă în mediul de afaceri românesc. relațiile cu acționarii. rezultatul pe acțiune. planuri de pensii. g)informații privind responsabilitatea socială a companiei Responsabilitatea socială vizează: -respectarea legii. j)raportul auditorului (în acesta este inclusă opinia auditorului conform căreia situațiile financiare oferă o imagine fidelă a afacerilor grupului la data de raportare. o)informare privind Adunările Generale ale Acționarilor etc. 3. -crearea unui avantaj mutual în cadrul tuturor relațiilor companiei pentru asigurarea unui climat de încredere propice afacerilor companiei și partenerilor ei. h)informații privind sistemul de guvernanță corporativă Sunt descrise principiile de guvernanță. m)situațiile financiare individuale ale liderului de grup. sistemul de control intern etc. se menționează deasemenea că au fost aplicate adecvat normele IFRS și că a fost respectată legea societăților comerciale). n)note la situațiile financiare individuale ale liderului de grup. bonusuri. f)raportul privind responsabilitatea consiliului director Spre exemplu. pentru aplicarea lor cu consecvență. riscurile de management. informații care se referă la resursele economice (active) și la pretențiile față de entitatea raportoare (datorii și capitaluri proprii). acesta este responsabil de elaborarea situațiilor financiare conform IFRS care trebuie să redea o imagine fidelă a afacerii. plăți pe bază de acțiuni. k)situațiile financiare consolidate. Cele mai multe dintre ele publică situațiile financiare însoțite de un raport al administratorilor. l)note la situațiile financiare consolidate. pentru asigurarea continuității activității etc. -respect pentru mediul înconjurător astfel încât acțiunile companiei să nu provoace nici un accident care să afecteze oamenii și mediul. asigurarea continuității activității. alte beneficii).

Ele au un cost reprezentat de dobândă dar şi de alte elemente care ar putea intra în costul finanţării. bilanțul contabil oferă informații privind: a)resursele economice pe care întreprinderea le controlează (volumul şi structura activelor întreprinderii). nevoia sa de finanțare suplimentară și pribabilitatea ca entitatea să aibă succes în obținerea finanțării. Managerii nu pot apela tot timpul la proprietari pentru a finanţa afacerea. . În bilanţul întreprinderii există un stoc de mărfuri în valoare de 20 lei. Unele fluxuri viitoare rezultă direct din resursele economice existente. Aceste informații pot ajuta utilizatorii să evalueze lichiditatea și solvabilitatea entității raportoare. alte fluxuri rezultă din utilizarea în comun a unor resurse pentru a produce și comercializa bunuri și servicii pentru clienți. lichidităţi băneşti de cel puţin 20 de lei. Resursele pe termen lung au potenţialul de a aduce întreprinderii lichidităţi băneşti pe termen lung iar resursele pe termen scurt oferă informaţii privind potenţialul obţinerii de lichidităţi pe termen scurt. După cum am văzut într-un capitol anterior. Această informaţie sugerează că. Exemplu Întreprinderea achiziţionează un utilaj al cărui cost este de 100 lei. se pot împrumuta pri n emisiunea de obligaţiuni. Managerii decid să utilizeze acest utilaj pe o perioadă de 5 ani în vederea obţinerii de produse finite destinate clienţilor. la societăţi de leasing. Am văzut că ei pot apela la bănci. Concret. În funcţie de aceasta se apreciază şansele întreprinderii de a primi finanţare în viitor dar şi efectele pe care strategia de finanţare a întreprinderii le are asupra fluxurilor viitoare de lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi. b)structura financiară (raportul dintre capitalurile proprii şi datoriile întreprinderii). etc. Ea este remunerată prin dividende. În funcţie de aceste resurse se poate anticipa capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi în viitor. Nici aceste finanţări externe nu sunt gratuite. Diferitele tipuri de resurse economice influențează diferit modul în care utilizatorii evaluează perspectivele entității raportoare de a obține fluxuri de trezorerie viitoare. Informațiile privind pretențiile ajută utilizatorii să identifice prioritățile și dispozițiile de plată și să prognozeze modul în care vor fi distribuite fluxurile viitoare de trezorerie între cei care au pretenții față de entitatea raportoare. cum ar fi conturile de creanțe. Resursele întreprinderii pot proveni din diverse surse de finanţare. resursele puse la dispoziţia întreprinderii de proprietarii ei au drept contrapartidă în structura financiară a întreprinderii capitalul social. stocul are potenţialul de a aduce întreprinderii în urma vânzării. în condiţii de eficienţă managerială. Finanţarea prin apelul la proprietari nu este gratuită.Informațiile privind natura și valorile resurselor economice și pretențiilor față de entitatea raportoare pot ajuta utilizatorii să identifice punctele forte și vulnerabilitățile financiare ale entității raportoare. Managerii au decis să facă achiziţia deoarece au estimat că din utilizarea acestei resurse pe o perioadă de 5 ani şi eventual din vânzarea ei la sfârşitul duratei de utilitate vor obţine cel puţin 100 lei.

e)capacitatea întreprinderii de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. d)solvabilitatea întreprinderii (capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen lung). un risc comercial. și . O întreprindere este solvabilă dacă îşi poate asigura lichidităţile băneşti pe termen lung pentru a putea asigura plata obligaţiilor pe termen lung şi continuitatea activităţii. Întreprinderea poate fi riscantă. Adaptabilitatea financiară a unei întreprinderi este abilitatea sa de a acţiona efectiv pentru a modifica mărimea şi ritmul fluxurilor de trezorerie. Riscul poate fi interpretat diferit de utilizatorii situaţiilor financiare. Aceasta înseamnă că managementul va trebui să facă faţă în viitor unor eforturi mari de trezorerie. Datoriile de 500 de lei vor trebui rambursate în viitor. În plus.3. Vor trebui luate decizii care să genereze suficiente lichidităţi băneşti în viitor pentru a stinge datoriile şi a plăti costul acestora. un risc financiar. Pentru ca un element de activ sau de datorie să fie recunoscut în bilanț și să afecteze astfel poziția financiară a întreprinderii este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: (a)elementul să răspundă definiției activului sau datoriei.Recunoașterea elementelor poziției financiare Elementele care definesc poziţia financiară a întreprinderii sunt activele.1. astfel încât să răspundă necesităţilor neaşteptate sau oportunităţilor ivite. este foarte probabil să îşi fi atins pragul maxim de îndatorare. O primă concluzie pe care ar putea -o desprinde cineva care lecturează bilanţul este că întreprinderea din exemplul nostru aparţine mai degrabă creditorilor decât proprietarilor ei. datoriile şi capitalurile proprii. etc. după caz (probabilitatea intrărilor sau ieșirilor de beneficii economice viitoare). c)lichiditatea întreprinderii (capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor în viitorul apropiat). un risc de continuitate a activităţii (risc de lichidare). El poate fi un risc economic. Managerii vor avea mari dificultăţi de a mai convinge alţi creditori să finanţeze întreprinderea. Măsura în care şi căile prin care o entitate doreşte să fie adaptabilă din punct de vedere financiar vor depinde de riscurile cu care aceasta se confruntă dar şi de apetitul pentru risc al investitorilor săi.Exemplu O întreprindere în care capitalurile proprii sunt de 100 d e lei iar datoriile sunt de 500 de lei este o întreprindere riscantă din punct de vedere financiar atât pentru proprietari cât şi pentru creditori. Lichiditate întreprinderii se apreciază având în vedere activele care se află sub formă de lichidităţi băneşti precum şi pe cele care ar putea fi transformate în lichidităţi băneşti într-un orizont scurt de timp (de regulă de sub un an) pentru a putea face faţă datoriilor cu scadenţă mai mică de un an. 3.

licenţe.). la nivelul unei întreprinderi pot fi identificate resurse precum: -bunuri şi drepturi utilizate pe termen lung (de exemplu terenuri. Explicitarea definiţiei: Resursă economică Resursele economice sunt elementele pe care managementul le gestionează pentru a crea valoare (pentru a obţine beneficii economice viitoare). Utilajul are o durată de viată estimată la 5 ani iar chiria este stabilită la 150 lei pe an. o controlează şi. ALFA estimează că va obţine încasări de aproximativ 2. În funcţie de obiectul de activitate. (a)Definiția elementelor de active. -bunuri utilizate pe termen scurt (de exemplu. Acest lucru se poate face prin deţinerea dreptului de proprietate juridică şi/sau prin deţinerea dreptului de utilizare (proprietate economică). prin urmare o va recunoaşte în activul bilanţier. în casierie etc. Există situaţii când întreprinderea. deşi nu deţine proprietatea juridică asupra unei resurse. Este cazul. spre exemplu. -lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi (de exemplu. mărfuri. controlul este asigurat dacă întreprinderea preia cea mai mare parte a beneficiilor şi riscurilor asociate resursei respective. al bunurilor dobândite printr-un contract de leasing financiar.). sume de bani aflate în conturile de la bănci.000 lei în cei 4 ani.). produse finite etc.   Controlul Se consideră că o resursă este controlată dacă întreprinderea are posibilitatea sau abilitatea de a extrage beneficiile economice încorporate dar şi capacitatea de a restrânge accesul altor entităţi la potenţialul pe care aceasta îl oferă. -titluri de valoare (de exemplu. În contract se precizează că ALFA este cea care suportă riscurile de defecţiune şi costurile de exploatare şi întreţinere ale .). acţiuni. datorii și capitaluri proprii având în vedere probabilitatea intrărilor sau ieșirilor de beneficii economice viitoare (1)Un activ reprezintă o resursă economică controlată de întreprindere ca urmare a unui eveniment trecut şi de la care se aşteaptă să se obţină beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Managementul a decis să apeleze la o societate de leasing BETA. De regulă. controlul trebuie efectiv exercitat. -creanţe faţă de terţi (de exemplu. neavând suficiente lichidităţi băneşti disponibile pentru o achiziţie directă. Exemplu Întreprinderea ALFA are nevoie de un utilaj în vederea asigurării desfăşurării ciclului de exploatare. obligaţiuni şi alte titluri achiziţionate de la alte întreprinderi). clădiri. BETA achiziţionează de la un furnizor specializat utilajul la costul de 500 lei şi îl dă cu chirie societăţii ALFA pentru o perioadă de 4 ani. utilaje. sumele de încasat de la clienţi în urma vânzărilor de mărfuri sau prestărilor de servicii etc. Prin urmare.(b)evaluarea elementului să se poată realiza cu suficientă fiabilitate (fiabilitatea evaluării). etc.

Prin urmare.000 lei. la un flux de lichidităţi sau de echivalente de lichidităţi. El utilizează utilajul pe cea mai mare parte din durata lui de viaţă şi se bucură de beneficii economice mai mari decât BETA (încasările lui ALFA sunt estimate la 2. -utilizat pentru decontarea unei datorii.000 lei depinde de un eveniment care nu a avut încă loc (va avea loc în exerciţiul N+1). proprietatea economică asupra utilajului a fost transmisă lui ALFA deoarece aceasta din urmă deţine controlul (îşi însuşeşete cea mai mare parte a beneficiilor şi riscurilor ataşate utilajului). . Aprecierea beneficiilor economice viitoare se face în contextul rarităţii resurselor. un activ poate să fie: -utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării. nu putem recunoaşte activul în bilanţ dar putem face o informare în note cu privire la existenţa unui activ eventual. datorită altor factori decât consumul deliberat de către întreprindere.  Eveniment trecut Întreprinderea trebuie să poată justifica accesul la beneficiile încorporate în activ ca urmare a unui eveniment trecut şi nu ca urmare a unui eveniment ce urmează să aibă loc. deşi BETA este proprietarul juridic. BETA a făcut recurs iar consilierii juridici au opinat că soluţia finală se va da foarte probabil în exerciţiul N+1 Pe baza informaţiilor de care dispunem la sfârşitul exerciţiului N putem constata că accesul la încasarea de 2.utilajului şi că în cazul în care valoarea de piaţă a chiriilor va creşte se obligă să achite diferenţa de chirie societăţii BETA. Beneficiile economice legate de un activ corespund potenţialului prin care acest activ contribuie.  Beneficii economice viitoare Capacitatea de a genera beneficii economice viitoare este dimensiunea esenţială a unui activ. Din analiza informaţiilor de mai sus se poate observa că BETA (locatorul) deţine proprietatea juridică dar nu şi proprietatea economică asupra utilajului. ţinând seama de consumul şi expirarea acestora. Expirarea reflectă modul în care potenţialul unei resurse se diminuează în timp. În plus ALFA îşi asumă toate riscurile legate de exploatarea utilajului şi de evoluţia valorii acestuia. Consumul presupune extragerea voluntară a beneficiilor economice din resurse. De exemplu. -schimbat cu alte active. şi anume soluţionarea recursului înaintat de BETA.000 lei în timp ce BETA va încasa chirii totale de 600 lei). În concluzie. pot să apară în diferite moduri. Cel care se comportă ca un veritabil proprietar este chiriaşul ALFA (locatarul). direct sau indirect. Exemplu În exerciţiul N. Felul în care un activ se consumă reflectă capacitatea întreprinderii de a extrage beneficiile economice din resurse. Beneficiile economice generate de un activ. ca urmare a încălcării drepturilor de autor şi a pretins despăgubiri de 2. societatea ALFA a înaintat acţiune în instanţă împotriva societăţii BETA.

(3)Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii. (2) O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entității rezultată din evenimente trecute şi pentru a cărei decontare se aşteaptă să aibă loc o ieşire de resurse ce încorporează beneficii economice. Cele mai multe dintre datoriile întreprinderii rezultă dintr-o bază legală. statutară sau contractuală. -transferul altor active. va încasa creanţele şi va achita datoriile faţă de creditori. -o înlocuire a respectivei obligaţii cu o altă obligaţie. un stoc de marfă achiziționat se va evalua la costul de achiziție care cuprinde prețul consemnat pe factura furnizorului la care se adaugă alte cheltuieli direct legate de achiziție. Totuși. fără să existe o obligaţie legală în acest sens. -o renunțare a creditorului la drepturile sale. Valoarea datoriilor rezultă. există și situații în care ulele datorii nu pot fi evaluate decât recurgând la tehnici de estimare (aceste datorii poartă denumirea de provizioane). O datorie se poate deconta prin: -o plată sub formă de lichidităţi. Dacă toate aceste elemente de cheltuieli ocazionate de achiziția elementului sunt identificate sau identificabile la momentul achiziției atunci costul de achiziție este evaluat fiabil. -prin conversia respectivei obligaţii în capitaluri proprii. Valoarea la care capitalurile proprii sunt înregistrate în bilanț depinde de evaluarea activelor și datoriilor. o aşteptare cum că aceasta îşi va asuma anumite responsabilităţi. Practic. -prestarea de servicii. neutre și fără erori. Informațiile au proprietatea de a fi fiablile atunci când sunt complete. capitalurile proprii reprezintă partea pe care ar revendica-o proprietarii din activul întreprinderii după realizarea operaţiilor de lichidare. consemnate și ele în documente justificative.-distribuit proprietarilor entității. din contractele încheiate cu terții. tranzacțiile efectuate și documentele justificative. În cazul unui stoc de produse finite obținut din producție proprie. Capitalul propriu se defineşte în ipoteza lichidării întreprinderii. costul de producție este o măsură fiabilă. (b)Fiabilitatea evaluării Pentru ca un element să fie recunoscut în bilanț este necesar ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluat(ă) în mod fiabil. . Politica de dividend poate fi stipulată în contractul sau în statutul de societate În bilanţ sunt reflectate însă şi datorii implicite. după deducerea tuturor datoriilor. Spre exemplu. Exemplu De exemplu datoriile fiscale au la bază o obligaţie legală (codul fiscal) în timp ce datoriile faţă de furnizori au la bază contracte încheiate. Cu ocazia lichidării întreprinderea va vinde toate bunurile. O datorie implicită există atunci când întreprinderea a creat în rândul celor interesaţi. în cele mai multe situații. prin politicile sale făcute publice.

acest model de bilanţ se prezintă astfel: Bilanţ la 31. Astfel.1. Modelul de bilanţ din OMFP 3055/2009 are la bază ecuaţia ACTIVE – DATORII = CAPITALURI PROPRII.Active circulante C.Active curente nete/datorii curente nete F.Bilanţul contabil întocmit conform OMFP 3055/2009 Elementele de active. Un element care nu răspunde condițiilor de recunoaștere și care nu este recunoscut în bilanț. El este în formă de listă şi este preluat din articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. 3.N N-1 A. Dacă nu poate fi efectuată o estimare rezonabilă. elementul nu va fi recunoscut în bilanț chiar dacă răspunde definiției. Activele și datoriile contingente nu se prezintă în bilanț și se menționează în notele la situațiile financiare.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an E. poate fi recunoscut mai târziu. în raport cu diferite criterii. la nivel mondial sunt consacrate mai multe modele de bilanţ.Total active minus datorii curente G. fiecare cu propriile lui valenţe în materie de informare financiară. Un element care răspunde definiției datoriei dar care nu poate fi evaluat fiabil poartă denumirea de datorie contingentă (eventuală).Capital şi rezerve N .Venituri în avans J. Dacă activul are o valoare fiabilă atunci și datoria este evaluată la fel de fiabil. De o manieră simplă.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I.12.În cazul datoriilor generate de procurarea de active.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H. În acest caz. Un element care răspunde definiției activului dar care nu poate fi evaluat fiabil poartă denumirea de activ contingent (eventual). În multe cazuri însă. ca urmare a unor circumstanțe sau evenimente ulterioare care determină îndeplinirea condițiilor. evaluarea acestora este fiabilă deoarece valoarea lor este dată de costul sau valoarea resurselor procurate prin îndatorare. datorii şi capitaluri proprii pot fi dispuse diferit în bilanţ. Un element recunoscut în bilanț poate să devină ulterior un element contingent după cum și un element contingent poate deveni element recunoscut în bilanț.Active imobilizate B. elementul în cauză va fi derecunoscut (eliminat din bilanț). Utilizarea estimărilor rezonabile este o parte esențială a întocmirii situațiilor financiare și nu le subminează fiabilitatea.3. Acestea pot deveni în viitor active sau datorii în bilanț dacă condițiile de recunoaștere vor fi îndeplinite.Cheltuieli în avans D. trebuie să se estimeze costul sau valoarea. Un activ respectiv o datorie recunoscut(ă) inițial în bilanț poate să nu mai răspundă la un moment dat criteriilor de recunoaștere.

denumite în continuare criterii de mărime: .650. Acest model de bilanţ va fi aplicat în forma lui extinsă de către întreprinderile mari. identificabile. Activele imobilizate Acestea sunt resursele pe termen lung ale întreprinderii (active de investiţii) şi cuprind: I.cont de profit şi pierdere.bilanţ. fără substanţă fizică. . ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. .cont de profit şi pierdere.G. .300. . întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: . pentru a fi închiriate terţilor.Imobilizările necorporale II.situaţia modificărilor capitalului propriu.situaţia fluxurilor de trezorerie. sau pentru a fi folosite în scopuri administrative 1.În bilanţ sunt dispuse mai întâi activele (posturile rubricilor A. întreprinderile mici şi mijlocii întocmind un bilanţ simplificat.Imobilizările corporale III. .Imobilizările necorporale Imobilizările necorporale sunt active nemonetare. cheltuieli de înscriere şi . .deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. apoi datoriile (posturile rubricilor D. iar pe ultimă poziţie se găsesc capitalurile proprii (posturile rubricii J). Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: .total active: 3.H. Criteriile de mărime sunt preluate din Directiva a IV-a. -note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.cifra de afaceri netă: 7. Opţional.bilanţ prescurtat. -număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50. Bilanţul contabil ce va fi întocmit de către întreprinderile mari se prezintă astfel:  Detalii privind posturile de activ A. Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii.note explicative la situaţiile financiare anuale.000 euro.000 euro.I).Imobilizările financiare I.Cheltuieli de constituire Acestea sunt reprezentate de plăţi efectuate cu ocazia constituirii societăţii (de exemplu cheltuieli cu emisiunea de acţiuni sau părţi sociale. B şi C).

Cheltuieli de dezvoltare Cheltuielile de dezvoltare sunt ocazionate de realizarea unor proiecte de dezvoltare ce au ca finalitate obţinerea de produse. e)disponibilitatea unor resurse tehnice. Un criteriu care va fi avut în vedere de management va fi reprezentat de mărimea semnificativă a acestor cheltuieli. Ordinul 3055/2009 defineşte cheltuielile de dezvoltare astfel (art 78(1)): "Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau un proiect ce vizează producţia de materiale. entitatea poate demonstra existenţa unei pieţe pentru producţia generată de imobilizarea necorporală ori pentru imobilizarea necorporală în sine sau. înainte de începerea producţiei sau utilizării comerciale" Cheltuielile de dezvoltare vor figura în bilanţ atâta timp cât există certitudinea că. sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. atunci cheltuielile de dezvoltare vor fi trecute pe cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Cercetarea (fundamentală) este o investigaţie originală şi programată. financiare şi de altă natură adecvate pentru a completa dezvoltarea şi pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală. o entitate poate demonstra toate elementele următoare (art. b)intenţia de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau vinde. procese. produse. după caz. tehnologii. dispozitive. Ele vor fi recunoscute drept cheltuieli în contul de profit şi pierdere deoarece nu pot fi identificate şi evaluate fiabil beneficiile economice viitoare . Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe perioada de utilizare. d)modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. utilitatea imobilizării necorporale. Ele ar trebui trecute pe cheltuieli în contul de profit şi pierdere şi nu recunoscute în bilanţ. cheltuieli cu taxe notariale. f)capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale.înmatriculare. 78 (2) din Ordinul 3055): a)fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale. Printre altele. O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaşte dacă şi numai dacă. onorarii etc. prin angajarea lor. 2. dispozitive.) Cheltuielile de constituire nu răspund definiţiei activului. caz în care acestea vor trebui amortizate într-o perioadă de maxim 5 ani sau dacă le impută contului de profit şi pierdere la momentul efectuării lor. întreprinderea va obţine în viitor beneficii economice şi că ele pot fi evaluate în mod fiabil. dacă se prevede folosirea ei în plan intern. întreprinsă în vederea achiziţionării unui procedeu de înţelegere şi a unor cunoştinţe ştiinţifice sau tehnice noi. Din articolul 76(1) al Ordinului 3055/2009 rezultă că managementul entităţii va trebui să decidă dacă imobilizează cheltuielile de constituire. astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare. Dacă această certitudine nu există. c)capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală. cheltuieli de publicare în Monitorul oficial. servicii noi sau substanţial ameliorate etc. Cheltuielile de cercetare (fundamentală) nu trebuie recunoscute în activul bilanţului.

Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia. se reflectă cheltuiala reprezentând redevenţa/chiria. bunele relaţii cu băncile. fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale (reguli prevăzute în art 81(2) din Ordinul 3055).Fondul comercial este determinat cu ocazia achiziţiei unei întreprinderi. şi nu o valoare amortizabilă. calitatea furnizorilor. Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Fondul comercial = 500 – (1. mărci şi alte drepturi şi valori similare (i)Concesiunea este contractul prin care o parte numită concedent. în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea.generate de acestea. În cazul în care contractul prevede plata unei redevenţe/chirii. numită concesionar pe o perioadă determinată dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activităţi. cedează contra plată. La momentul achiziţiei se identifică valorile juste ale activelor şi datoriilor societăţii BETA. drepturi de autor etc. cu partenerii comerciali.Imobilizări necorporale în curs 7.). . (iv)Marca reprezintă cheltuielile pe care întreprinderea le angajează cu scopul de a-şi delimita produsele şi serviciile de cele oferite de terţi. Fondul comercial de 180 lei reprezintă un surplus de beneficii economice viitoare ce se aşteaptă a fi obţinute peste valoarea justă de 320 lei şi care este pus pe seama unor elemente care nu pot fi evaluate separat dar care sunt generatoare de beneficii economice. (iii)Licenţa reprezintă dreptul de a exploata pe o perioadă determinată rezultatul unui brevet. brevete.Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 6. canalele de distribuţie. licenţe. stabilită conform contractului. poate fi pozitiv (goodwill) sau negativ (badwill) şi se determină ca diferenţă între preţul plătit de cumpărător şi valoarea de piaţă a activelor nete ale societăţii cumpărate. Experţii în evaluare au estimat valoarea justă a activelor la 1.000 . De regulă un proiect de cercetare este urmat de unul de dezvoltare iar beneficiile economice sunt atribuite fazei de dezvoltare. Astfel de elemente sunt: clientela.Alte imobilizări necorporale (programe informatice. 5. salariaţii. Cheltuielile pe care întreprinderea le face pentru a-şi dezvolta fondul comercial (cunoscute şi sub denumirea de fond comercial creat sau generat intern) nu figurează în bilanţ ci afectează contul de profit şi pierdere deoarece nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca activ. 4. Fondul comercial pozitiv este recunoascut ca imobilizare necorporală. 3.000 lei iar valoarea justă a datoriilor la 600 lei. renumele întreprinderi în mediul de afaceri etc. nivelul de pregătire al salariaţilor. realiza sau vinde un produs sau un serviciu. know-how. unei alte părţi. Preţul la care va avea loc achiziţia este de 500 lei. Exemplu Întreprinderea ALFA achiziţionează 80% din societatea BETA. Imobilizările necorporale se amortizează de regulă pe durata lor de utilitate şi pot face obiectul constatării unor deprecieri la data bilanţului.Concesiuni. Ea poate fi publică sau privată.600)x80% = 180 lei. (ii)Brevetul reprezintă un drept exclusiv de a folosi.

aceste beneficii viitoare se epuizează şi vor genera recunoaşterea unei cheltuieli de 200 de lei în contul de profit şi pierdere. aparatură birotică. animale şi plantaţii.000 lei. mijloace de transport.N întreprinderea ar mai fi avut de obţinut beneficii economice viitoare de 800 lei. utilajul se consumă ca urmare a utilizării. Deasemenea. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale.000 lei.II. (b)au o durată de utilizare mai mare de 1 an. incidenţa în bilanţ este următoarea (pentru a simplifica raţionamentul vom neglija impactul TVA şi vom considera că până la sfârşitul exerciţiului nu se achită datoria faţă de furnizor): Bilanţ la 1. Utilajul a avut la momentul achiziţiei sale potenţialul de a genera beneficii economice viitoare (fluxuri viitoare de lichidităţi băneşti) de cel puţin 1.N Suma Datorii + Capitaluri proprii 1. instalaţii tehnice şi maşini. construcţii. Ţinând cont de estimarea iniţială. control şi reglare.Imobilizările corporale Imobilizările corporale sunt acele active corporale care: (a)sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. La ce valoare va fi prezentat utilajul în bilanţul de la sfârşitul exerciţiului N? La momentul achiziţiei.000 lei/5 ani = 200 lei. avansuri acordate pentru imobilizări corporale. sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. consumul fiind reflectat în contabilitate sub forma cheltuielilor cu amortizarea.000 Ulterior achiziţiei. imobilizări corporale în curs de execuţie Vor fi recunoscute în activul bilanţului şi acele imobilizări corporale dobândite printr-un contract de leasing financiar deoarece întreprinderea deşi nu deţine proprietatea juridică a acestora deţine proprietatea economică (adică îşi însuşeşte cea mai mare parte a beneficiilor economice viitoare şi riscurile semnificative asociate deţinerii şi utilizării bunurilor luate în leasing financiar).000 lei. Acesta se numeşte în termeni contabili amortizare şi se deduce în bilanţ din valoarea de 1. Amortizarea trebuie să reflecte ritmul de consum al activului în cauză. aparate şi instalaţii de măsură. Imobilizările corporale (cu excepţia terenurilor) se consumă treptat. În urma utilizării. Exemplu Întreprinderea ALFA achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1. . Consumul aferent primului an este 1. imobilizările corporale sunt supuse unor teste de depreciere înainte de a fi prezentate în situaţiile financiare iar deprecierile constatate vor ajusta valoarea activelor în cauză în bilanţ şi totodată vor fi imputate (de regulă) contului de profit şi pierdere.000 Total Active Utilaj Total Suma 1. mobilier.01. La sfârşitul exerciţiului N managerii estimează că valoarea pe care o mai pot recupera din acest activ este de 650 lei. la 31. Exemple: terenuri şi amenajări de terenuri.000 1. Managerii estimează că acesta se va consuma uniform în timp întro perioadă de 5 ani. pentru a fi închiriate terţilor.000 Furnizori de imobilizări 1.12.

După cum vom vedea într-un paragraf următor. Prin urmare el se regăseşte în masa capitalurilor proprii în bilanţ. În termeni contabili. În exemplul nostru rezultatul este negativ deoarece am neglijat toate celelalte tranzacţii şi evenimente care au loc în exerciţiul N. .12. însă. întreprinderile pot prezenta imobilizările în bilanţ fie la o valoare iniţială (denumită cost istoric) diminuată cu amortizările şi ajustările pentru depreciere fie la o valoare reevaluată (valoare justă) din care se deduc amortismentele şi eventualele deprecieri constatate ulterior reevaluării. deprecierea unui activ se numeşte ajustare pentru depreciere (sau provizion pentru depreciere). Cont de profit şi pierdere N Suma Venituri 200 150 Cheltuieli Cheltuieli privind amortizarea utilajului Cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea utilajului Suma 0 Rezultat (pierdere) 350(1) (1)Rezultat = Venituri – Cheltuieli = 0 – 350 = -350 lei. ţinând cont de starea actuală a utilajului şi de condiţiile de piaţă existente la sfârşitul anului N.01. valoarea acestora trebuie diminuată cu consumurile şi deprecierile constatate şi simultan recunosute cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Aceste cheltuieli vor diminua rezultatul exerciţiului care se va etala în bilanţ ca element de capital propriu. În concluzie.N este alta. Managerii estimează că mai pot recupera cel mult 650 lei şi nu 800 lei. Suma de 150 lei reprezintă suma pe care managerii nu o mai pot recupera din ceea ce au estimat iniţial. Cu alte cuvinte. când active precum utilajul nostru se amortizează şi/sau se depreciază la data bilanţului.N Active Suma Datorii + Capitaluri Suma proprii Utilaj 650(1) Datorii: Furnizori de imobilizări 1. Rezultatul este sursa de îmbogăţire sau de sărăcire a proprietarilor întreprinderii. situaţia la sfârşitul exerciţiului N va fi următoarea: Bilanţ la 1. În situaţiile financiare valorile negative se trec adesea între paranteze. Deprecierea constatată nu este definitivă deoarece în viitor valoarea de piaţă a utilajului ar putea să crească iar managerii ar putea lua măsuri prin care să crească beneficiile economice viitoare aşteptate din utilizarea acestuia Această depreciere va genera diminuarea valorii utilajului în bilanţ şi recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. la sfârşitul anului N se constată că utilajul este depreciat iar deprecierea este 800 lei – 650 lei = 150 lei.000 – 200 – 150 = 650 lei. (2)Rezultatul se preia din contul de profit şi pierdere. În concluzie.Realitatea la 31.000 Capitaluri proprii: Rezultat (350)(2) Total 650 Total 650 (1)Valoarea la care utilajul va fi prezentat în bilanţ va fi valoarea de intrare din care se deduc consumul şi deprecierea: 1.

Prin urmare A este filiala lui M. 117 din Ordinul 3055/2009 se precizează: "(1) Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate. împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare.prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi. Altfel spus. Deţinerea unei părţi din . A are şi nişte acţionari minoritari a căror influenţă este slabă. 1)Titlurile de valoare sunt reprezentate. în cea mai mare parte a lor. de titlurile de participare. 2)creanţele financiare (împrumuturi acordate) a căror scadenţă este într-o perioadă mai mare de 1 an. (2). Societatea B este o societate asociată grupului MA. Societatea M deţine 20% din societatea D. D este o societate în care M are un interes de participare.III..Imobilizările financiare Acestea sunt reprezentate de: 1)titlurile de valoare care vor fi realizate (vândute) într-o perioadă mai mare de 1 an. Societatea M partajează controlul asupra societăţii B cu societatea C. Exemplu Să analizăm următoarea structură : 80% M 50% 20% D A B 80% 50% E C Societatea noastră M deţine 80% din acţiunile societăţii A. B este controlată concomitent sau conjunctiv (sau joint venture). Dacă pornim de la ipoteza că o acţiune dă un singur drept de vot atunci M deţine majoritatea drepturilor de vot şi deci un control exclusiv asupra societăţii A. În art. alte investiţii deţinute ca imobilizări.. Societăţile M şi A formează grupul MA. care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi. Politicile operaţionale. Titlurile de participare sunt acţiuni achiziţionate cu scopul de a controla exclusiv. E este filiala societăţii E. Societatea M are o formă slabă de control asupra lui D care se numeşte influenţă notabilă. Societatea controlată exclusiv se numeşte filială. împrumuturile acordate entităţilor afiliate.. interesele de participare. de investiţii şi de finanţare ale lui A sunt impuse de M. reprezentate sau nu prin titluri. sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. alte împrumuturi. concomitent sau de a influenţa notabil întreprinderea emitentă.

" B. numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni. la imobilizări financiare. (3)Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an.Stocurile Stocurile sunt active : a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţi. vor prezenta în bilanţ. în scopul tranzacţionării.Activele circulante Acestea sunt resursele pe termen scurt ale întreprinderii. În art.Creanţele III.Investiţiile financiare pe termen scurt IV. depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi. (2)În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi.Casa şi conturile la bănci I." 2)Creanţele financiare sunt reprezentate de împrumuturi acordate filialelor. diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.118 din Ordinul 3055/2009 se precizează: "(1)La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile. întreprinderilor unde există un interes de participare etc. Toate celelalte active reprezintă active imobilizate. c)se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. b)în curs de producţie în vederea vânzării în aceleaşi condiţii ca mai sus . materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. sau d)este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată.Stocurile II. în principal. " Activele circulante cuprind: I.capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare. b)este deţinut. sau c)sub formă de materii prime. atunci când depăşeşte un procentaj de 20%. potrivit legii. Exemple: . Ordinul 3055/2009 le defineşte astfel (art 147): "Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a)se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.

(i)materiile prime – acestea participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale.Creanţele comerciale sunt drepturi de primit de la clienţii şi furnizorii întreprinderii: . destinate vânzării (de exemplu. (ii)materialele consumabile – acestea participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi.Creanţele 1. se precizează că în cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care iniţial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia. -rebuturi. furaje etc. În plus. (vi)mărfurile – bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. (viii)animalele şi păsările – animalele născute şi cele tinere de orice fel crescute şi folosite pentru reproducţie. atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcţii destinate vânzării. ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. ele reprezintă imobilizări. (ix)sunt asimilate stocurilor şi avansuri plătite furnizorilor de stocuri. tot aici se includ şi serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. materiale pentru ambalat. seminţe şi materiale de plantat. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor. (v)ambalajele. animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate. acesta este înregistrat la stocuri. De asemenea. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi. achiziţionate sau fabricate. II.). piese de schimb. prevăzute în procesul tehnologic. fie în starea lor iniţială. urmând a fi folosite de entitate pe o perioadă îndelungată sau să fie închiriate unor terţi. precum şi animalele pentru producţie (lână. care includ ambalajele refolosibile. lapte şi blană). Pe lângă cele prezentate mai sus. realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe). fie transforrmată. de regulă. (vii)stocuri aflate la terţi. -produse finite – produse care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii. materiale recuperabile şi deşeuri. (iii)producţia în curs de execuţie – aceasta reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare. În categoria stocurilor se includ şi activele cu ciclu lung de fabricaţie. (iv) produsele – acestea sunt reprezentate de: -semifabricate – produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung. coloniile de albine. precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. combustibili. de către entitatea care le-a realizat. Ordinul 3055/2009 a introdus posibilitatea reclasificării unei imobilizări corporale în categoria stocurilor în situaţia în care managementul ia decizia de a-l îmbunătăţi în vederea vânzării. în produsul finit (materiale auxiliare.

timbre fiscale şi poştale.Creanţele salariale sunt reprezentate de avansurile plătite salariaţilor. Ea plăteşte suma de 300 lei reprezentând chiria aferentă exerciţiului N şi în avans chiria aferentă următorilor doi ani (chiria anuală este de 100 lei). . bonuri de masă. Cu alte cuvinte. Titlurile de plasament şi alte titluri deţinute în vederea tranzacţionării sunt achiziţionate în scop speculativ. prin urmare are o creanţă faţă de acesta. întreprinderea urmărind să obţină un câştig financiar în urma vânzării lor la un preţ superior valorii de achiziţie.Cheltuieli în avans Acestea sunt plăţi efectuate în perioada curentă dar care vor fi imputate cheltuielilor perioadei sau perioadelor următoare (chirii.Creanţele faţă de asociaţi şi acţionari sunt reprezentate de contravaloarea bunurilor şi a sumelor de bani promise cu titlu de aport la capitalul social dar care nu au fost realizate (vărsate). societatea dobândind astfel un drept de creanţă asupra asociaţilor. (iii)Efectele comerciale de primit – sunt generate în momentul în care întreprinderea a acceptat o hârtie de valoare care poate fi preschimbată în bani la scadenţă sau cu care poate stinge o datorie. warant-uri. Chiria aferentă perioadei curente va fi recunoscută drept cheltuială în contul de profit şi pierdere. etc. Acreditivele sunt conturi la bănci deschise de client pe numele unui furnizor şi din care urmează a se efectua plăţi pe măsură ce furnizorul face dovada că şi-a îndeplinit sarcinile contractuale. Aceste efecte sunt reprezentate de cambii. TVA de recuperat). 2. Chiria plătită în avans de 200 de lei reprezintă o creanţă a cărei scadenţă se întinde pe parcursul a doi ani (N+1 şi N+2).Creanţele financiare Acestea sunt reprezentate de partea din împrumuturile acordate altor entităţi care are scadenţa într-o perioadă mai mică de 1 an. abonamente plătite anticipat). corporale. lucrărilor executate şi serviciilor prestate acestora. bilete la ordin. capitalul a fost subscris dar nu a fost vărsat.(i)Clienţi – sume de încasat de la clienţi în contul bunurilor livrate. cecuri. abonamente. (ii)Avansuri plătite furnizorilor de lucrări şi servicii – sume achitate în avans furnizorilor şi în contrapartida cărora întreprinderea urmează să primească o lucrare sau un serviciu.Casa şi conturile la bănci Acest post cuprinde sumele deţinute în casierie şi în conturile de la bănci (conturi la vedere şi de depozit.Investiţii financiare pe termen scurt Acestea sunt reprezentate de titlurile de valoare deţinute pe termen scurt numite şi titluri de plasament. C. titluri de valoare etc. de benzină. etc. acreditive). 5. IV. 3. În casierie sunt deţinute şi o serie de valori precum bilete şi tichete de călătorie. Făcând o plată în avans ea acordă un credit proprietarului depozitului şi. Acestea apar din operaţii precum vânzarea de imobilizări necorporale. III. Întreprinderea nu este obligată să achite chiria anticipat. Exemplu Întreprinderea ALFA a luat cu chirie un depozit în exerciţiul N.Creanţele fiscale reprezintă sume de recuperat de la autoritatea fiscală (de exemplu. 4. denumite generic debitori diverşi.Alte creanţe. 6.

c)efectele comerciale de plată.Alte datorii (denumite generic creditori diverşi). sau este cert că vor exista.Datorii comerciale Acestea sunt reprezentate de: a)datoriile faţă de furnizori. În funcţie de natura lor. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt datorii a căror scadenţă şi/sau mărime este nesigură . Acestea sunt generate. b)împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni şi dobânzile aferente acestora. etc. Ele pot avea scadenţa foarte probabil în anul următor sau într-o perioadă mai mare de un an şi se stabilesc în urma unor estimări. c)datorii faţă de filiale. la fondul de şomaj.Datorii financiare Acestea sunt reprezentate de: a)sume datorate instituţiilor de credit (credite bancare şi dobânzile aferente acestora). 4. Întreprinderea trebuie să constituie aceste provizioane dacă ele sunt justificate economic indiferent că rezultatul acesteia va fi profit sau pierdere şi indiferent de regimul lor fiscal (dacă sunt deductibile sau nu). impozitul pe profit. La postul H întâlnim provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. cu ocazia achiziţiei unor titluri de valoare ce urmează a fi achitate ulterior. 6. 3. Ordinul 3055/2009 oferă în art 218(1) următoarea definiţie: "Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe.Datorii salariale şi sociale a)datoriile salariale sunt reprezentate de salarii. dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea". faţă de societăţi asociate sau faţă de societăţi în care există interese de participare. Detalii privind datoriile La postul D sunt prezentate datoriile cu scadenţa mai mică de 1 an iar la postul G găsim datoriile cu scadenţa mai mare de 1 an.Datorii fiscale Acestea sunt reprezentate de impozitele şi taxele datorate autorităţii fiscale (de exemplu TVA de plată. 2. pe dividende. la fondul asigurărilor sociale de sănătate). spre exemplu..Datorii faţă de asociaţi şi acţionari Acestea sunt reprezentate de dividendele de plată dar şi de sumele de rambursat în cazul retragerii unor asociaţi. b)avansurile încasate de la clienţi (clienţi creditori). pe clădiri etc.). datoriile prezentate la posturile D şi G pot fi: 1. . b)datoriile sociale sunt reprezentate de contribuţiile cu caracter social suportate atât de întreprindere cât şi de salariaţi (contribuţii la sigurările sociale. 5. datorii privind pensiile (în cazul existenţei fondurilor private de pensii).

. nu mai are sens menţinerea în bilanţ şi a datoriei estimate la 31.000 lei.000) X Cheltuieli Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli .. Suma 0 Altfel spus. este acţionată în justiţie de către un client Beta. apariţia în bilanţ a datoriei de 1.A..000 ………… ……….N. La 31.000 lei. Alfa primeşte rezoluţia definitivă din partea instanţei şi care o obligă la plata sumei de 1. Din moment ce a fost reflectată datoria efectivă. Cum afectează aceste evenimente situaţiile financiare ale societăţii Alfa? La 31.12.12. decizia instanţei atestă obligaţia întreprinderii de a achita suma de 1. de 1.12... Dacă avem în vedere opinia consultanţilor juridici atunci este foarte probabil ca pentru decontarea acestei obligaţii care va avea scadenţa în anul N+1 să aibă loc o ieşire de trezorerie de 1... -recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unei cheltuieli de 1..000 lei are ca efect diminuarea averii proprietarilor întreprinderii datorită faptului că în viitor (în anul N+1) vor avea loc ieşiri de lichidităţi către altcineva decât către proprietari..100 lei în contrapartidă cu o cheltuială a anului N+1. ca urmare a încălcării unei clauze contractuale. Datorii: Provizion pentru litigiu …………… Capitaluri proprii: …………… Rezultat X Total Cont de profit şi pierdere N Suma Venituri 1. estimate la 1. În concluzie.12.100 lei. societatea Alfa S.000 Total (1..N sunt: -recunoaşterea în bilanţ a unei datorii estimată la 1..N.100 lei.N se constată existenţa unei obligaţii prezente de natură contractuală ce are la bază un eveniment trecut (acţiunea în instanţă introdusă de Beta ca urmare a încălcării de către Alfa a clauzei contractuale). Rezultatul exerciţiului N este negativ deoarece au fost neglijate toate celelalte tranzacţii şi evenimente care au avut loc în exerciţiul N.000 Active ……………… Suma 1.000 lei.000 lei.. consultanţii juridici ai societăţii Alfa opinează că este foarte probabil ca în cursul anului N+1 litigiul să fie pierdut şi să fie necesară plata unor despăgubiri societăţii Beta. imaginea în bilanţul anului N+1 va fi următoarea: . În luna noiembrie N+1. Nu putem încărca în bilanţul anului N de două ori aceeaşi datorie.. Prin urmare. Rezultat (pierdere) 1.Exemplu: În cursul anului N.12. Deci..000 lei. În luna noiembrie N+1...N Suma Datorii + Capitaluri proprii ……………. Bilanţ la 31. efectele în situaţiile financiare ale societăţii N la 31. în contabilitatea exerciţiului N+1 se va recunoaşte datoria efectivă de plată de 1.

.100 ……….100 lei ceea ce va avea ca efect sărăcirea proprietarilor şi recunoaşterea unei cheltuieli de 1...........000 lei.. Capitaluri proprii: ...12... Rezultat X Total Suma 1. . În bilanţ se vor prezenta separat veniturile în avans angajate pe termen lung de cele angajate pe termen scurt.Active ……………....... Veniturile în avans cuprind: a)venituri în avans Veniturile în avans sunt încasări înregistrate în cursul perioadei curente dar care se referă la perioadele următoare (chirii încasate în avans spre exemplu)....000 ………… 100 La postul I găsim veniturile în avans.. Rezultat (pierdere) Cheltuieli Cheltuieli cu despăgubirile ...... Datorii: Despăgubiri de plată . ………. Total Bilanţ la 31....100 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ..... Cel mai adesea aceste subvenţii sunt nerambursabile deşi ar putea exista şi situaţii în care întreprinderea să fie obligată le ramburseze.. Cont de profit şi pierdere N +1 Suma Venituri 1. Subvenţiile pentru investiţii sunt structuri a căror prezenţă în bilanţ este controversată...N+1 Suma Datorii + Capitaluri proprii ………………... Subvenţiile pentru investiţii nu sunt capitaluri proprii deoarece nu provin de la proprietarii întreprinderii şi nici nu sunt forme de rezultat utilizate în vederea autofinanţării...100 lei... Cand statul decide să acorde subvenţia este foarte probabil că aceste condiţii vor fi respectate şi deci este foarte probabil că nu va exista nici o decontare viitoare.......... În acelaşi timp.000 lei ceea ce va antrena recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unui venit de 1.... Suma 1... b)subvenţiile pentru investiţii Subvenţiile pentru investiţii sunt fonduri primite de la stat pentru finanţarea achiziţiei sau producţiei proprii de imobilizări corporale... (100) X În bilanţul N+1 va fi reflectată datoria efectivă de 1.. Ele sunt asimilate datoriilor mai degrabă pentru că nu sunt capitaluri proprii decât pentru că ar respecta pe deplin criteriile de recunoaştere ca datorie.. va fi ştearsă datoria estimată de 1.... Ele provin din afara întreprinderii. Primirea lor nu crează o obligaţie ce trebuie decontată în viitor.... Rambursarea se face în cazul în care întreprinderea nu a respectat condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei...

Prime legate de capital Primele legate de capital sunt generate cu ocazia operaţiilor de majorare a capitalului social. Durata de amortizare a utilajului este de 5 ani iar metoda utilizată este cea liniară. etc. Diminuarea capitalului social se poate realiza prin: -retragerea unor asociaţi. Cheltuielile cu amortizarea aferente exerciţiilor următoarea vor fi de 600 lei – 120 lei = 480 lei. necesităţile de informare solicită prezentarea separată a capitalului social subscris şi nevărsat şi respectiv a capitalului social subscris şi vărsat.). întreprinderea suportând 400 de lei. Creşterea capitalului social se poate realiza prin: -noi aporturi (în numerar şi/sau în natură). -conversia unor datorii în capital social (conversia obligaţiunilor în acţiuni. Capitalul social se evaluează la valoarea nominală a titlurilor. Să presupunem că acţiunile sunt achitate în contu l de la bancă. -operaţii interne (încorporarea altor structuri de capital propriu cum ar fi rezervele.01. întreprinderea primeşte o subvenţie de 400 de lei pentru a acoperi cheltuielile generate de utilizarea activului care vor fi de 600 de lei. Din subvenţia pentru investiţii de 400 lei o parte va fi venit al anului N (400 lei: 5 ani = 80 lei) iar restul (400 lei-80 lei = 320 lei) vor fi venituri ale anilor următori. primele legate de capital. Uneori. utilajul va genera în anul N o cheltuială cu amortizarea de 600 lei: 5 ani = 120 lei. Costul utilajului este de 600 de lei. Pe parcursul vieţii întreprinderii capitalul social poate fi modificat prin operaţii de majorare sau de diminuare. la 1. societăţile în comandită simplă şi societăţile cu răspundere limitată). 2.Exemplu Să presupunem că întreprinderea noastră primeşte o subvenţie pentru achiziţia unui echipament tehnologic. în sumă de 200 lei.Capitalul social Capitalul social este un indicator care arată că o parte din activele întreprinderii (bunuri şi sume de bani) au fost puse la dispoziţia acesteia de către proprietari. -acoperirea unor pierderi dacă au fost epuizate celelalte surse. Exemplu Societatea ALFA decide majorarea capitalului social prin aport în numerar. rezultatul reportat. În acest scop se emit 100 acţiuni care se vând la un preţ de emisiune de 12 lei. În funcţie de forma juridică a întreprinderii. Incidenţa în bilanţ a acestei tranzacţii este următoarea: . rezultatul exerciţiului).N. Ele pot fi: a)prime de emisiune – acestea rezultă din majorarea capitalului social prin aport în numerar în situaţia în care preţul de emisiune al titlurilor este superior valorii nominale a acestora. capitalul social se divide în acţiuni (la societăţile pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni) sau în părţi sociale (la societăţile în nume colectiv.  Detalii privind capitalurile proprii Acestea se regăsesc la postul J în bilanţ şi cuprind: 1. Valoarea nominală a unei acţiuni este 10 lei. În concluzie partea din subvenţia încasată aferentă cheltuielilor viitoare generate de activ va fi recunoscută ca venit în avans. Practic. Din utilizarea lui.

200) Suma Datorii + Capitaluri proprii 1.217-1.000 200 1.217 lei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei. Incidenţa în bilanţ va fi următoarea: Bilanţ Active Mijloc de transport Suma Datorii + Capitaluri proprii 1. Primele legate de capital pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social.Rezerve . 3.217 Total Suma 1.Bilanţ Active Conturi la bănci (100x12=1. d)prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni – acestea apar atunci când valoarea obligaţiunilor convertite depăşeşte valoarea nominală a acţiunilor emise în contrapartidă. în situaţia în care valoarea de aport este superioară valorii nominale a titlurilor emise în contrapartidă.217 Total c)prime de fuziune – acestea apar cu ocazia operaţiilor de fuziune a două întreprinderi. Se decide atribuirea a 121 de acţiuni pentru remunerarea acestui aport.200 Total Primele de emisiune reprezintă echivalentul sumei încasate peste valoarea nominală a acţiunilor emise.210) Prima de aport (1. Acest surplus nu este recunoscut ca venit în contul de profit şi pierdere deoarece provine de la proprietarii întreprinderii. Exemplu Societatea ALFA primeşte de la un asociat un mijloc de transport cu titlu de aport la capital. Valoarea stabilită de expertul în evaluare este de 1.200 Datorii: Capitaluri proprii: Capital social (100x10=1.210 7 1.217 Datorii: Capitaluri proprii: Capital social (121x10=1. b)prime de aport – acestea apar ca urmare a creşterii capitalului social prin aport în natură. pentru constituirea de rezerve iar în cazul lichidării întreprinderii pot fi distribuite proprietarilor.200 Total Suma 1.210) 1.000) Prima de emisiune (100x12-100x10) 1.

Dacă plusul de 400 lei ar fi recunoscut ca venit el ar majora profitul iar întreprinderea va trebui să plătească dividende şi impozitele pe profit şi dividende pentru el.200 Datorii: Furnizori de imobilizări Suma 1.Acestea pot fi: a)rezerve din reevaluare Rezervele din reevaluare rezultă din reevaluarea imobilizărilor corporale la valoarea justă. Cu alte cuvinte. managerii decid reevaluarea utilajului la valoarea justă. .000 lei. Acest plus de valoare trebuie să fie inclus în averea proprietarilor (în masa capitalurilor proprii). La sfârşitul exerciţiului N valoarea justă a utilajului este de 1. acest plus de valoare nu trebuie inclus în rezultatul distribuibil. Consumul a generat o cheltuială ce a avut ca efect diminuarea rezultatului exerciţiului cu 200 lei.N. Dacă managerii ar vinde utilajul la sfârşitul anului (la data bilanţului) ar putea încasa 1.200 Total 1. la sfârşitul anului valoarea sperată a beneficiilor economice viitoare este cu 400 lei mai mare. a)la data achiziţiei utilajului (începutul exerciţiului N) incidenţa în bilanţ este următoarea: Bilanţ Active Utilaj Suma Datorii + Capitaluri proprii 1.200 lei (valoarea justă).12.000 lei din utilizarea acestuia. El se recunoaşte ca rezervă din reevaluare şi nu se distribuie atâta vreme cât activul care l -a generat nu s-a realizat (nu s-a transformat în lichidităţi băneşti). Să vedem care este incidenţa reevaluării în bilanţul de la 31. Exemplu Societatea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1. Deoarece aceasta este semnificativ mai mare decât valoarea contabilă.200 lei. El nu se recunoaşte drept venit în contul de profit şi pierdere deoarece nu este un câştig realizat (întreprinderea nu a vândut şi nici nu are intenţia să vândă utilajul).000 lei sperate iniţial s-au consumat 200 lei (amortizarea aferentă exerciţiului N =200 = 1.000 Total b)la sfârşitul exerciţiului N situaţia în bilanţ este următoarea: Bilanţ Active Suma Datorii + Capitaluri proprii Utilaj 1.000 1.000 lei deoarece au estimat că vor putea obţine cel puţin 1.000 Datorii: Furnizori de imobilizări 1.000/5 ) şi au mai rămas de recuperat 800 lei. Se estimează o durată de utilizare a acestuia de 5 ani şi se optează pentru amortizarea liniară. Ori dacă întreprinderea nu a vândut utilajul.000 Capitaluri proprii : Rezervă din reevaluare 400 Rezultatul exerciţiului (200) Total 1. Ca urmare a utilizării. din beneficiile de 1.000 Total Suma 1.200 Managerii au achiziţionat utilajul cu 1.

4. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: . astfel încât managerii să nu fie nevoiţi să se îndatoreze peste măsură. Asociaţii pot să consimtă ca o parte din profitul net să nu se distribuie la dividende ci să fie utilizat pentru autofinanţare.b)rezerva legală Aceasta se constituie ca o obligaţie legală (în baza legii societăţilor comerciale) din profitul brut şi este destinată acoperirii unor pierderi ce ar putea să survină în exerciţiile următoare. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP 3055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Dacă acţionarii fac presiuni pentru distribuirea de dividende în prezent aceasta ar putea avea ca efect diminuarea dividendelor viitoare.Rezultatul reportat este reprezentat de profitul nedistribuit din anii anteriori sau pierderea anilor anteriori care nu a fost acoperită. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. La poziţiile E şi F sunt prezentaţi doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îţi asigură continuitatea activităţii. e)alte rezerve – acestea se pot constitui din profitul net dar şi din alte surse proprii (prime legate de capital. rezultat reportat). f)acţiunile proprii – valoarea acestora se deduce din rezerve deoarece întreprinderea nu se poate deţine pe ea însăşi (capitalurile proprii trebuie să reflecte averea deţinătorilor de acţiuni aflate în circulaţie). d)câştiguri/pierderi din vânzarea sau anularea instrumentelor de acţiuni proprii – acestea afectează capitalurile proprii cu semnul + dacă sunt câştiguri şi cu semnul – dacă sunt pierderi. În lipsa autofinanţării managerii vor merge la bănci (spre exemplu) pentru a căuta finanţare iar această decizie va avea un cost numit dobândă ce va diminua dividendele viitoare.Rezultatul exerciţiului reprezintă rezultatul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare şi se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei. Acesta este afectat şi de efectele corecţiilor de erori semnificative precum şi ale erorilor nesemnificative dacă sunt aferente exerciţiilor anterioare. 5. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. c)rezerve statutare sau contractuale – acestea se constituie din profitul net şi sunt destinate autofinanţării întreprinderii.

de mărfuri sau al creanţelor faţă de clienţi. Din schema de mai sus. datorită faptului că se reînoiesc în permanenţă se comportă ca activele pe termen lung. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) – Venituri în avans pe termen scurt. spre exemplu al stocurilor de materii prime. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J+G+H+Subvenţii pentru investiţii + Venituri în avans pe termen lung) – Active pe termen lung (A). Întreprinderea nu ajunge să consume integral stocul achiziţionat că mai face o achiziţie. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ OMFP 3055/2009. Este cazul. De aceea. Cu alte cuvinte. aceste elemente se substituie în permanenţă cu altele de aceeaşi natură şi generează o nevoie de finanţare pe termen lung.Active pe termen lung: Active imobilizate (A) Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Subvenţii pentru investiţii Venituri în avans pe termen lung Surse pe termen scurt: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans pe termen scurt Fond de rulment (E) Capitaluri Permanente (F) La poziţia E “Active circulante nete/Datorii curente nete” se află Fondul de rulment al întreprinderii. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poste fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). Ea nu aşteaptă să încaseze o creanţă faţă de client că îi mai vinde odată acestuia mărfuri sau producţie. întreprinderea este bine să se asigure că dispune de surse de finanţare pe termen lung mai mari decât activele pe termen lung pentru a . De ce întreprinderea ar trebui să aibă fond de rulment? Dacă am analiza atent elementele care compun activele pe termen scurt am putea constata că unele dintre acestea.

numite şi Capitaluri permanente.Delimitări privind performanţa financiară a întreprinderii Profitul sau pierderea obţinut(ă) de întreprindere este utilizat(ă) frecvent ca o măsură de apreciere a performanţelor. măsurarea performanţei se face în funcţie de obiectivul utilizatorilor. investitorii actuali şi potenţiali sunt interesaţi de rentabilitatea investiţiilor lor. (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate). sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A+B+C) – Surse pe termen scurt (D+venituri în avans pe termen scurt). . La poziţia F „Total active minus datorii curente”. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt.1. Din schema de mai sus. care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care explică acest rezultat. Managerii sunt concentraţi asupra performanţei globale. utilizatorul găseşte informaţii cu privire la poziţia financiară. Rezumând. există un decalaj între fluxul de bunuri şi servicii şi fluxul de numerar.putea asigura şi finanţarea acestor active pe termen scurt care se reînoiesc în permanenţă. de obicei. Conceptul de „performanţă” este interpretat diferit de utilizatorii de informaţie contabilă în funcţie de interesele lor. contul de profit şi pierdere îi oferă o imagine cu privire la „performanţa financiară”. Dacă „citind” un bilanţ.2. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ OMFP 3055/2009. se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. Pentru că. El nu reuşeşte să prezinte decât valoarea absolută a acestui rezultat ca element al capitalurilor proprii. Din cele arătate mai sus performanţa întreprinderii poate fi determinată pe baza relaţiei Rezultat = Venituri – Cheltuieli Profitul contabil nu trebuie confundat cu trezoreria întreprinderii. Prin urmare este nevoie de o situaţie care să explice mecanismul formării rezultatului şi aceasta este contul de profit şi pierdere. În faţa unei asemenea cerinţe de informare bilanţul îşi dovedeşte aportul limitat. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) + Venituri în avans pe termen lung + Subvenţii pentru investiţii. partenerii comerciali de stabilitatea întreprinderii.Contul de profit şi pierdere şi performanţa financiară a întreprinderii 3.2. creditorii de solvabilitatea întreprinderii. De aceea utilizatorii doresc să afle cum a fost obţinut acest rezultat. 3. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. momentul recunoaşterii unei cheltuieli nu se suprapune cu momentul plăţii. salariaţii de stabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii. după cum venitul nu este recunoscut cu ocazia unei încasări.

Momentul în care se recunoaşte un venit în contabilitate poate fi : (i)ulterior încasării: Exemplu Întreprinderea a închiriat unui terţ un teren şi încasează în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului N+1. o cheltuială este recunoscută în contabilitate la momentul angajării unei datorii iar un venit la momentul angajării unei creanţe. (i)concomitent cu plata: Exemplu Întreprinderea plăteşte în exerciţiul N dobânda anuală aferentă unui credit primit de la bancă.De regulă. Dividendele încasate vor fi recunoscute ca venit la momentul încasării în contul de profit şi pierdere al exerciţiului N. (ii)concomitent cu încasarea: Exemplu Întreprinderea încasează în exerciţiul N dividende aferente titlurilor de participare achiziţionate în urmă cu 2 ani. (iii)anterior încasării: Exemplu Întreprinderea vinde unui client un stoc de mărfuri iar încasarea va avea loc peste 30 zile. plata va genera recunoaşterea unei cheltuieli. Deşi plătită anticipat. prezente sau viitoare există şi o serie de cheltuieli şi venituri care nu au incidenţă monetară (de exemplu. cheltuieli şi venituri din ajustări de valoare ale activelor. Momentul în care se recunoaşte o cheltuială în contabilitate poate fi : (i)ulterior plăţii: Exemplu Întreprinderea deţine cu chirie o clădire şi plăteşte în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului N+1. (iii)anterior plăţii : Exemplu Întreprinderea primeşte factura pentru un serviciu prestat de un terţ iar tariful ce trebuie achitat este de 100 lei. chiria este o cheltuială a exerciţiului N+1 şi va fi recunoscută în N+1. În această situaţie venitul se recunoaşte la momentul vânzării şi precede încasarea. care. Această regulă este cunoscută sub denumirea de convenţia contabilităţii de angajamente. Trebuie menţionat că pe lângă cheltuielile/veniturile care au în contrapartidă plăţi/încasări trecute. Deşi încasată anticipat. cheltuiala va fi recunoscută la momentul primirii facturii.) Conceptele de venit şi cheltuială sunt definite prin raportare la averea proprietarilor. chiria este un venit al exerciţiului N+1 şi va fi recunoscut în contul de profit şi pierdere al exerciţiului N+1. În această situaţie.Venitul este perceput de proprietari ca o sursă de îmbogăţire în timp ce . alături de continuitatea exploatării constituie convenţiile de bază. cheltuielile cu amortizările. Deşi plata se va face ulterior. cheltuieli şi venituri din provizioane) sau care au în contrapartidă stocuri şi imobilizări (de exemplu cheltuieli cu consumul de materii prime etc.

cheltuiala este o sursă de sărăcire.Venitul reprezintă o creştere a beneficiilor economice viitoare în timp ce cheltuiala este o diminuare a beneficiilor economice viitoare. Prin raportare la definiţiile activului şi datoriei, o creştere a beneficiilor economice viitoare are loc odată cu creşterea unui activ sau cu diminuarea unei datorii. Analog, diminuarea beneficiilor economice viitoare presupune o diminuare de activ sau creşterea unei datorii. Deoarece capitalul propriu este element rezidual, creşterea unui activ şi diminuarea unei datorii va determina o creştere a capitalurilor proprii, în timp ce diminuarea unui activ şi creşterea unei datorii va conduce la o diminuare a capitalurilor proprii. Pornind de la relaţia: Cpr = A - D unde: Cpr = capitaluri proprii A = activ D = datorii Prin urmare, variaţiile activelor/datoriilor vor determina variaţii ale capitalurilor proprii. Rezultatul contabil poate fi determinat în aceste condiţii după relaţia: Rezultat = CprN - CprN-1 – Ip + Dp, unde: CprN = capitalurile proprii ale exerciţiului N CprN-1 = capitalurile proprii ale exerciţiului N-1 Ip = investiţiile proprietarilor (de exemplu aporturi ale acestora) Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor (de exemplu distribuiri de dividende) După cum puteţi observa, nu se recunosc drept venituri contribuţiile din partea proprietarilor după cum nu se recunosc drept cheltuieli distribuirile către proprietari. Exemplu Întreprinderea primeşte de la asociatul Popescu o clădire evaluată la 1.000 lei cu titlu de aport la capital. Dacă această contribuţie din partea lui Popescu s -ar recunoaşte ca venit, ea ar avea ca efect creşterea profitului distribuibil iar întreprinderea ar trebui să plătească impozit pe profit şi să distribuie dividende tuturor asociaţilor. Clădirea va genera beneficii economice (fluxuri de lichidităţi) în viitor prin utilizarea ei sau prin vânzarea ei. Aceste avantaje nu există la momentul primirii ei ca aport şi nu este justificat ca întreprinderea să plătească impozite şi dividende pentru un activ care nu a generat încă nici un beneficiu economic. Exemplu Întreprinderea plăteşte în exerciţiul N dividendele cuvenite acţionarilor din profitul obţinut în exerciţiul N-1. Nu putem spune că ieşirea de bani pentru plata dividendelor îi sărăceşte pe acţionari. În concluzie, când se analizează conceptele de venit şi cheltuială se exclud relaţiile întreprinderii cu proprietarii săi. Venituri/cheltuieli sunt creşterile/diminuările de beneficii economice viitoare care provin din relaţiile întreprinderii cu terţii şi în nici un caz cu proprietarii.

Cadrul general conceptual al IASB defineşte elementele ce descriu performanţa financiară a întreprinderii (veniturile şi cheltuielile) de maniera următoare: Veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale participanților la capitalurile proprii. Cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de distribuirea către participanții la capitalul propriu Aceste definiţii se regăsesc şi în Ordinul 3055/2009. Astfel, în art.34(1) se precizează: "a)veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor" b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau de scăderi ale valorii activelor oi creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. " De reţinut este faptul că, definiţiile de mai sus sunt foarte cuprinzătoare, acestea referindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor cât şi la câştiguri/pierderi, plusuri/minusuri de valoare survenite pe parcursul perioadei, indiferent dacă sunt latente sau realizate.   Un venit/cheltuială va fi recunoscut(ă) în contabilitate dacă: răspunde definiţiei creşterea/diminuarea de beneficii economice viitoare poate fi măsurată fiabil.

Dacă un element prezintă caracteristicile esenţiale ale unei cheltuieli sau ale unui venit dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere, poate constitui totuşi obiectul unei informări în note, dacă o astfel de informare este utilă pentru evaluarea performanţelor de către utilizatori. La definiţiile de mai sus răspund: (i)venituri şi cheltuieli în mărime brută: Exemplu Societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de 120 lei. Mărfurile fuseseră achiziţionate cu o săptămână în urmă la costul de 100 de lei. La momentul vânzării, preţul de vânzare va fi recunoscut ca venit deoarece în urma tranzacţiei cu clientul va avea loc o intrare de lichidităţi băneşti (o creştere de activ) care nu provine de la proprietarii întreprinderii. Valoarea încasării ce va avea loc este fiabilă deoarece este o valoare de piaţă şi e consemnată în documentul de vânzare. Costul mărfurilor vândute va fi recunoscut drept cheltuială deoarece mărfurile ies din întreprindere către clienţi şi nu către proprietari. El este deasemenea o mărime fiabilă deoarece suma de 100 de lei este consemnată în documentul de achiziţie.

După cum puteţi observa, pentru a recunoaşte un element ca fiind o cheltuială sau un venit testăm criteriile de recunoaştere. Exemplu Societatea înregistrează salariile cuvenite personalului în sumă totală de 100.000 lei. Aceste salarii sunt o obligaţie prezentă a societăţii ce va fi recunoscută în bilanţ ca datorie. În viitor această datorie va antrena în vederea decontării ei o ieşire de bani către salariaţi şi nu către proprietarii întreprinderii. Deci salariile îi vor sărăci pe proprietari. În consecinţă recunoaşterea datoriei în bilanţ va antrena recunoaşterea cheltuielii cu salariile în contul de profit şi pierdere. Exemplu Societatea plăteşte dobânda aferentă unui credit primit de la bancă în sumă de 100 lei. Această plată generează o ieşire de bani către bancă şi nu către proprietarii întreprinderii şi deci îi sărăceşte pe aceştia din urmă. De aceea, plata dobânzii va antrena recunoaşterea unei cheltuieli de 100 lei în contabilitate. (ii)câştiguri şi pierderi: Câştigurile şi pierderile sunt generate, de exemplu, de cesiuni ale imobilizărilor corporale, necorporale şi a investiţiilor financiare. Exemplu Întreprinderea a achiziţionat un pachet de acţiuni în urmă cu două săptămâni la preţul de 20.000 lei. Ea decide să vândă acţiunile deoarece la bursă, acţiunile valorează 23.000 lei. În acest caz se va recunoaşte în contul de profit şi pierdere câştigul tranzacţie de 3.000 lei şi el va avea ca efect creşterea rezultatului exerciţiului. Exemplu Întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 3 ani la costul de 1.000 lei. Amortizarea cumulată până în prezent este de 600 lei. Clădirea este vândută la preţul de 250 lei. În acest caz , cesiunea clădirii generează o pierdere 150 lei calculată ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea rămasă de amortizat (250 lei – (1.000 lei – 600 lei)). Această pierdere va diminua, în contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului. (iii)plusuri şi minusuri de valoare Exemplu Întreprinderea deţine un stoc de mărfuri achiziţionat la începutul anului N la costul de 100 lei. Până la sfârşitul anului mărfurile nu au putut fi vândute. Prin urmare ele trebuie trecute în bilanţ. Dacă mărfurile ar fi vândute la 31.12.N, se estimează că s-ar putea încasa cel mult 80 lei, după deducerea costurilor inerente eventualei vânzări. În concluzie, mărfurile îşi pierd din valoare cu 20 lei şi vor trebui prezentate în bilanţ la 80 lei. Pierderea de valoare de 20 lei va trebui recunoscută în contul de profit şi pierdere şi va fi asimilată cheltuielilor, determinând diminuarea rezultatului exerciţiului. Exemplu Întreprinderea a vândut la 10.12.N, mărfuri unui client extern în valoare de 100 euro. La data tranzacţiei cursul de schimb a fost de 3 lei/euro. La data de 31.12.N cursul de schimb este de 5 lei/euro. În urma vânzării, întreprinderea dobândeşte o

creanţă faţă de client în valoare de 300 lei (100 euro x 3 lei/euro). Dacă clientul ar face plata la 31.12.N, întreprinderea ar încasa 500 lei (100 eurox5 lei/euro). Rezultă un plus de valoare de 200 lei care va majora valoarea creanţei în bilanţ şi va genera recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere. (iv)elemente care se impută direct în capitalurile proprii Există însă şi elemente care, deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii, nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere, ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (de exemplu, rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale). Ca o sinteză a celor expuse mai sus prezentăm în tabelul următor o serie de exemple de cheltuieli şi venituri ce se recunosc cu ocazia înregistrării unor variaţii în masa activelor şi datoriilor: Recunoaşterea cheltuielilor Când scad activele Cand cresc datoriile -cheltuieli cu -cheltuieli cu consumul de salariile datorate materii prime şi personalului; consumabile; -cheltuieli cu -cheltuieli cu contribuţiile sociale consumul de suportate de imobilizări (cu întreprindere; amortizarea); -cheltuieli cu -cheltuieli cu impozitele şi taxele deprecierea de plată (exclusiv activelor (cu cele care pot fi ajustările pentru recuperate de la depreciere); autorităţile fiscale -cheltuieli cu plata sau de la clienţi); de chirii, dobânzi, -cheltuieli cu despăgubiri, lucrările şi amenzi etc. serviciile primite de la terţi; -cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli etc. Recunoaşterea veniturilor Cand cresc Cand scad activele datoriile -venituri din -venituri din vânzarea cu diminuarea sau încasarea imediată anularea sau ulterioară de provizioanelor stocuri, de pentru riscuri şi imobilizări, de cheltuieli; active financiare, -venituri din salarii etc; acordate în natură; -venituri din -venituri din reluarea ajustărilor subvenţii aferente pentru deprecierea activelor etc. activelor; -venituri din încasarea de dobânzi, dividende, chirii, despăgubri etc.

3.2.2.Contul de profit şi pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009 Modelul de cont de profit şi pierdere prevăzut în OMFP 3055/2009 este preluarea şi adaptarea modelului recomandat în articolul 23 al Directivei a IV-a a CEE. Acesta se prezintă în format listă şi are la bază delimitarea cheltuielilor după natură.

lucrărilor şi serviciilor.Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (XV=XIII-XIV) N-1 .Venituri din exploatare II.Cheltuiala cu impozitul pe profit XV.Cheltuieli extraordinare X. Ele. despăgubiri. mai există şi o serie de evenimente extraordinare precum calamităţile naturale. b)venituri şi cheltuieli ocazionate de vânzarea mărfurilor.Profitul sau pierderea financiară (VI=IV-V) VII. exproprieri. de război.Venituri extraordinare IX. etc. De o manieră simplificată. Contul de profit şi pierdere din Ordinul 3055/2009 se prezintă astfel: N I. Pe lângă acestea.Profitul sau pierderea din exploatare (III=I-II) IVVenituri financiare V. c)venituri şi cheltuieli ocazionate de activităţi cu frecvență ceva mai rară precum vânzări de imobilizări corporale şi necorporale. penalităţi etc.Cheltuieli financiare VI. naţionalizări etc.Cheltuieli totale (XII=II+V+IX) XIII. venituri ocazionate de vânzarea producţiei.Profitul sau pierderea curentă (VII=III+VI) VIII. situaţii de criză.Profitul sau pierderea brut(ă) (XIII=XI-XII) XIV. 2)activităţi financiare Actvităţile financiare generează: a)venituri şi cheltuieli din dobânzi.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară (X=VIII-IX) XI. c)câştiguri şi pierderi din vânzarea de imobilizări financiare şi de investiţii financiare pe termen scurt. la rândul lor se împart în: 1)activităţi de exploatare: Activităţile de exploatare generează: a)venituri şi cheltuieli ocazionate de obţinerea producţiei. Astfel de elemente sunt foarte rare şi nu pot fi prevăzute şi gesionate de conducerea întreprinderii.După natura lor. (ii)activităţi extraordinare Elementele de cheltuieli şi venituri din exploatare şi cele financiare sunt considerate elemente ordinare prin faptul că sunt destul de frecvente şi sunt angajate de activităţile normale ale întreprinderii.Venituri totale (XI= I+IV+VIII) XII.Cheltuieli din exploatare III. activităţile generatoare de venituri şi cheltuieli sunt împărţite în două mari categorii: (i)activităţi curente Activităţile curente sunt activităţile pe care entitatea le desfăşoară în condiţii normale normale. b)venituri şi cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

1. veniturile din executări de lucrări. cheltuieli de personal 500 lei. Astfel. servicii etc) aferente unui întreg exerciţiu financiar (valoare care nu include TVA şi nici reducerile de preţ cu caracter comercial acordate clienţilor).200 de lei se recunoaşte în contul de profit şi pierdere un venit latent de . venituri din studii şi cercetări etc. venituri din chirii. Din procesul de producţie s-au obţinut 100 buc.). Calculul costului se realizează la departamentul contabilitate de gestiune unde fiecare cheltuială se urmăreşte în primul rând după destinaţie şi apoi după natură.Veniturile din exploatare cuprind: 1)Cifra de afaceri netă: Generic. cifra de afaceri netă este formată din: -venituri din vânzarea mărfurilor. Din cheltuielile totale de 1. Practic.800 lei. În modelul de cont de profit şi pierdere din Ordinul 3055/2009. 2)Venituri aferente costului producţiei şi serviciilor în curs de execuţie Venitul aferent costului stocurilor de producţie obţinută este un venit latent ce se recunoaşte la momentul obţinerii de stocuri din producţie proprie. Nu toate aceste cheltuieli au fost legate de producţia obţinută.200 1. În contabilitatea financiară cheltuielile se urmăresc după natura lor şi nu după destinaţia. veniturile din servicii prestate.000 lei. devine imposibilă identificarea cheltuielilor care formează costul de producţie.200 lei. lucrări. comisioane. -producţia vândută (aici intră veniturile din vânzări de stocuri altele decât mărfurile. Să vedem care este incidenţa în situaţiile financiare: Cont de profit şi pierdere Venituri: Variaţia stocurilor (venit latent) Cheltuieli: Cheltuieli cu consumurile materiale Cheltuieli de personal Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Alte cheltuieli de exploatare N 1. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200 lei. -venituri din subvenţii de exploatare primite pentru cifra de afaceri.200 lei sunt aferente stocului de produse finite obţinut şi deci vor trebui să fie transferate în bilanţ deoarece stocul se va recunoaşte ca activ şi i se va atribui ca valoare costul de producţie. cifra de afaceri reprezintă valoarea totală a vânzărilor către clienţi (de mărfuri. producţie. Cheltuielile care nu sunt legate de producţia obţinută precum şi cheltuielile de desfacere şi administrative nu se includ în costul de producţie. Departamentul de contabilitatede gestiune a calculat costul producţiei obţinute iar acesta este de 1.800 lei.000 500 200 100 Se observă că cheltuielile de exploatare totale au fost de 1. la momentul când se recunoaşte în bilanţ stocul de produse finite la costul de 1. redevenţe. de produs finit.Detalii privind veniturile şi cheltuielile din activitatea curentă: I. Exemplu În cursul perioadei întreprinderea ALFA a înregistrat următoarele cheltuieli din exploatare: cheltuieli cu consumurile materiale 1. onorarii. alte cheltuieli de exploatare 100 lei.

000 lei şi un teren care la sfârşitul exerciţiului anterior fusese depreciat cu 50. 3)Cheltuieli cu energia şi apa 4)Cheltuieli de personal.200 de lei.. -venituri din despăgubiri. din care: a)Salarii şi indemnizaţii b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 5)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (a-b) a) cheltuieli b) venituri Pentru a fi prezentate în bilanţ. II. În contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: .. -venituri din donaţii şi subvenţii primite.. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului. Deasemenea se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare.200 de lei deoarece managerii întreprinderii speră să poată vinde în viitor stocul şi să obţină avantaje de cel puţin 1..200 3)Venituri din producţia de imobilizări Acestea sunt venituri latente ce se recunosc la momentul obţinerii de imobilizări corporale şi necorporale din producţie proprie.1.000 . Bilanţ Active Produse finite Datorii Capitaluri proprii N 1.000 lei. -venituri din subvenţii pentru investiţii etc. În acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din reluarea ajustării pentru depreciere. 7. din care 170. Managerii au constatat că la sfârşitul exerciţiului N deprecierea terenului nu mai există ca urmare a creşterii valorii lui de piaţă. amenzi şi penalităţi.. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale.Cheltuielile de exploatare cuprind: 1)Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 2)Cheltuieli privind mărfurile. 4)Alte venituri din exploatare: -câştiguri din cedarea imobilizărilor corporale şi necorporale... Întreprinderea deţine o clădire care la sfârşitul exerciţiului N s-a depreciat cu 20.000 lei. Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a înregistrat amortizarea clădirilor şi echipamentelor tehnologice în valoare de 200.

000 3.000 7) Alte cheltuieli de exploatare: -Cheltuieli privind prestaţiile externe -Cheltuieli cu alte impozite..000 50. Deoarece stocul nu mai există în bilanţ va trebui anulată deprecierea constatată pentru acesta.2) venituri 6) Ajustări de valoare privind activele circulante (a-b) a) cheltuieli b) venituri 220.. În cursul exerciţiului N stocul a fost vândut. taxe şi vărsăminte asimilate -Cheltuieli cu despăgubiri..2) venituri 100 300 200 Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a eliminat din bilanţ o creanţă faţă de clientul Beta în sumă de 2. Se constată că stocul este depreciat cu 300 lei iar această depreciere va genera o cheltuială cu ajustarea stocului în bilanţ. b) Ajustări de valoare privind activele circulante b.a.000 lei. Anularea deprecierii unui actin va determina recunoaşterea unui venit în contabilitate.1) cheltuieli b.2) venituri (din creanţe reactivate) -1. .1) cheltuieli (din pierderi de creanţe) b. în contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: 7.000 lei faţă de clientul Gama care fusese eliminată în anul N-1 deoarece s-a primit confirmarea că aceasta va putea să fie recuperată ca urmare a redresării financiare a clientului.000 2.. Dacă stocul ar fi vândut la 31.N suma care s-ar putea încasa ar fi de 700 lei după deducerea eventualelor cheltuieli azionate de vânzare.. considerată irecuperabilă şi a reactivat creanţa de 3. În consecinţă. Să presupunem şi că în bilanţul exerciţiului N-1 a existat un stoc de produse finite care fusese depreciat cu 200 lei. în contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: 7. donaţii şi activele cedate 8)Ajustări privind provizioanele (a-b) a)cheltuieli b)venituri ... ..000 lei......000 Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 1.1) cheltuieli a.. b) Ajustări de valoare privind activele circulante b. În consecinţă.12. Eliminarea din bilanţ a creanţei faţă de Beta va determina recunoaşterea unei cheltuieli iar reactivarea creanţei faţă de Gama va genera recunoaşterea unui venit.

-Venituri din imobilizări financiare cedate. -Cheltuieli privind sconturile acordate.200 lei.Venituri financiare: -Venituri din interese de participare. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea iar diminuarea lor va genera un venit din ajustare. aceste subvenții se primesc anual fie pentru cifra de afaceri fie . -Venituri din diferenţe de curs valutar. Prezentarea în contul de profit şi pierdere va fi următoarea: Ajustări privind provizioanele. -Cheltuieli privind dobânzile. -Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.000 lei ca urmare a unui litigiu cu un client. Ca urmare va trebui să procedăm la majorarea datoriei în bilanţ cu 200 de lei.Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. La sfârşitul exerciţiului N avocaţii întreprinderii au estimat că litigiul va fi pierdut în instanţă în anul următor şi că suma care va fi plătită se va ridica la aproximativ 1.Cheltuieli financiare: -Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante. -Alte cheltuieli financiare. majorate sau diminuate aceste datorii. -Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate. Exemplu La sfârşit exerciţiului N-1 a fost recunoscut în bilanţ un provizion pentru litigii estimat la 1. -Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate. V. -Venituri din dobânzi. -Alte venituri financiare. Subvențiile din exploatare. -Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate. desemnează orice subvenție care nu este recunoscută ca fiind aferentă unui activ. după caz. din care: cheltuieli venituri 200 200 - Dacă reestimarea provizionului ar fi inferioară estimării iniţiale. -Pierderi din creanţe legate de participaţii. datoria va trebui diminuată în bilanţ iar această ajustare va genera un venit în contul de profit şi pierdere. Detalii privind veniturile şi cheltuielile financiare: IV. numite în OMFP 3055/2009 subvenții aferente veniturilor. O particulariate a acestui model de cont de profit şi pierdere este şi prezentarea veniturilor din subvenţii de exploatare. Practic. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi. -Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate. -Venituri din sconturi obţinute. Această ajustare a provizionului pentru litigii va genera recunoaşterea unei cheltuieli de 200 lei în contul de profit şi pierdere.

000 100.000 150. în contul de profit şi pierdere venitul din subvenţie se deduce din cheltuiala de personal pentru a pune în evidenţă efortul entităţii în ceea ce priveşte remunerarea personalului şi a facilita astfel comparaţia cheltuielilor de personal ale unei întreprinderi subvenţionate cu cele ale unor entităţi care nu beneficiază de un asemenea avantaj.000.000 Prin urmare. Cheltuieli cu sconturile acordate 14.pentru materii prime şi materiale 850.000 100.000. cheltuieli cu dobânzile etc. În contabilitatea societăţii Alfa se va înregistra o cheltuială din exploatare de 2.000 1. Pierderi din calamităţi 10. În cazul în care întreprinderea obţine subvenţii de exploatare pentru completarea unor venituri.000 70.000 lei generată de salariile datorate precum şi un venit dintr-o subvenţie de exploatare încasată pentru plata personalului.000 90.000 250.000 50. subvenţia ese primită pentru acoperirea unei cheltuieli. consumuri materiale.000 300.400. însă. subvenţia din exploatare primită pentru cifra de afaceri se adaugă la cifra de afaceri).000 lei. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 4.000-600. Exemplu Întreprinderea Alfa S.000. Cheltuieli cu materiale consumabile 11.000 750.000. Venituri aferente costului producţiei obţinute 7.000 N 1. ea nu se prezintă în contul de profit şi pierdere la venituri ci se deduce din cheltuiala pe care o acoperă.000 . Venituri din producţia imobilizată 9.000 lei. Venituri din vânzarea produselor finite 12. din care: . Studiu de caz Se cunosc umătoarele informaţii (în lei): 1. În contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: Cont de profit şi pierdere Venituri: Cheltuieli: Cheltuieli de personal 2.000 2.000 . Cheltuieli privind mărfurile 8. a angajat în cursul anului N cheltuieli cu salariile datorate personalului în smă de 2. Cheltuielile cu salariile 2. Cheltuieli cu materii prime 5.pentru a acoperi o serie de cheltuieli de personal și asimilate.aferente cifrei de afaceri 500. Cheltuieli cu dobânzile 3.000 200.A. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 13. Ea beneficiază de o subvenţie nerambursabilă pentru plata salariilor de 600.000 900. Venituri din subvenţii de exploatare. Dacă.400. aceste subvenii se adaugă la veniturile în cauză (după cum aţi putut constata.

000 31. Cheltuieli din despăgubiri 100. Cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de 40. terenuri şi alte impozite şi taxe de exploatare 20. Cheltuieli cu impozitul pe clădiri. Cheltuieli cu colaboratorii 10.000 38. Venituri din interese de participare 100.M. Venituri din redevenţe. locaţii de gestiune şi chirii 60.000 37.000 circulante 20. Contul de profit şi pierdere încheiat la 31 decembrie………. Venituri din subvenţii pentru investiţii 10. Reduceri comerciale primite 55.000 36. Venituri din prestări de servicii 300.000 sociale de sănătate 34.000 25.000 27. Rd. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la asigurările sociale 180.000 19. (mii lei) Denumirea indicatorului Nr.000 28. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 80.760.Cifra de afaceri netă (rd 02+03-04+05+06) 01 Producţia vândută 02 Venituri din vânzarea mărfurilor 03 Exerciţiul financiar precedent încheiat X 2.000 .000 X 500. Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 250. 3055/2009. Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000 X 1.000 18.000 29.000 40.000 39.consumabile 100.000 . Venituri din vânzarea mărfurilor 500. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor 90. Reduceri comerciale acordate 100.000 33. Cheltuieli cu provizioanele pentru litigii 150. 1.000 23.000 participare 30.F. Cheltuieli cu energia şi apa 200.000 26. Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 30. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la fondul asigurărilor 90.000 17.000 24. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj 30. nr. Câştiguri din cedarea activelor imobilizate 105.660.000 Se cere să se întocmească contul de profit şi pierdere conform O. Venituri din sconturi primite 20.000 42.000 15.000 22. Venituri din provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 75. Venituri din dobânzi 60.. Cheltuieli privind prestaţiile externe 50.000 32. Venituri din ajustări pentru deprecierea terenurilor 100. Pierderi privind activele cedate 70.000 16.000 35.000 21.pentru plata personalului 250.000 41.

taxe şi vărsăminte asimilate 8.000 100.000 3.000 250.Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 4.000 55.000.000 200.000 115.32-33) cheltuieli venituri Cheltuieli de exploatare-Total (rd.000 100.000 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 X X X X X X X X X X X X X X X X X X 450.675.000 5. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 10.000 20.000 300.000 150. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac 04 X 100.Cheltuieli cu personalul (rd.000 90.2) venituri 8.2.1.000 05 06 07 08 09 10 11 X X X X X X X 500. Alte cheltuieli materiale b)Alte cheltuieli externe c) Cheltuieli privind mărfurile Reduceri comerciale primite 6.3.305.2) venituri b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.000 20.18+19) a)Salarii şi indemnizaţii b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 7.11-34) -Pierdere (rd.000 75. Cheltuieli privind prestaţiile externe 8.1) cheltuieli b.370.000 - . a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale(rd.000 35 36 37 38 X X 100.12 la 15-16+17+20+23+26+31) Profitul sau pierderea din exploatare -Profit (rd.Alte cheltuieli de exploatare (rd 27 la 30) 8.000 900. 01+07-08+09+10) 5.Alte cheltuieli Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing Ajustări privind provizioanele (rd.Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare-Total (rd. Venituri din interese de participare .000 2.Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Sold C Sold D 3.000 170. Cheltuieli cu alte impozite.1) cheltuieli a.000 600.000 900.24-25) b. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile.000 2.Reduceri comerciale acordate Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.000 340.000 30 31 32 33 34 X X X X 75.din care.000 70.21-22) a.34-11) 9.000 150.000 530.

000 X X X X X X 20. -venituri din prestări de servicii 300.865. cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 49 Alte cheltuieli financiare 50 51 Cheltuieli financiare-Total (rd. 44-51) 52 -Pierdere (rd.000 - X X 3. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar -Profit (rd 62-64-65) 66 -Pierdere (rd 63 + 64 +65) 67 Comentarii: 02 – Producţia vândută de 1. locaţii de gestiune şi chirii 60.680. Cheltuieli extraordinare 57 17.000 100. 32 + 49 . 55-54) 59 Venituri totale (rd.000 120.000 190.51-44) 53 14.000 3.000 40.45+48+50) Profitul sau pierderea financiar(ă): -Profit (rd.035.10 . 11+44+56) 60 Cheltuieli totale (rd. 54-55) 58 -Pierdere (rd. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd.din care. veniturile obţinute de la entităţile afiliate în cadrul grupului 40 11.000 2.din care. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 65 20.000 lei.000 lei. Profitul şi pierderea curent(ă): -Profit (rd.000.000 150. 46-47) 45 a) cheltuieli 46 b) venituri 47 13.42) 55 15. Venituri extraordinare 56 16. Cheltuieli privind dobânzile 48 .000 210. Venituri din dobânzi 41 .760.285. X X X X X X 60.000 3.000 lei.000 50. 59-58) 63 18.000 lei. 34+51+57) 61 Profitul sau pierderea brut(ă): -Profit (rd. 58-59) 62 -Pierdere (rd.000 X X X X X X X 100.400.din care. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 42 Alte venituri financiare 43 44 Venituri financiare – Total (rd.parte din activele imobilizate 39 .000 - .000 30. 10 – Alte venituri din exploatare de 115.32 – 49) 54 -Pierdere (rd.000 le cuprinde: -venituri din subvenţii pentru investiţii 10. -venitui din redevenţe.000 5. 10 + 42 .185. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară: -Profit (rd. -câştiguri din cedarea activelor 105.37+39+41+43) 12. Impozitul pe profit 64 19.000 X X X X X X X 40.000 lei cuprinde: -venituri din vânzarea produselor finite 1.

000 lei.000 lei.000 lei cuprinde: -cheltuieli cu materii prime 250. 29 – Alte cheltuieli de 170. -alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 80. În vederea reprezentării diverselor tranzacţii şi .000 lei cuprind: -pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 30.000 lei.000 lei cuprind: -pierderi privind activele cedate 70.000 lei cuprind: -venituri din sconturi primite 20. -venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 100.000 lei (acestea se deduc din cheltuieli). -cheltuieli cu colaboratorii 10. 50 – Alte cheltuieli financiare de 120.000 lei.000 lei. Capitolul 4: Efectele tranzacţiilor şi evenimentelor asupra situaţiilor financiare.000 lei cuprind: -cheltuieli privind prestaţiile externe 50.000 lei.000 lei. 43 – Alte venituri financiare de 30. -cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200.000 lei şi veniturile din subvenţii de exploatare pentru plata personalului de 250. -venituri din diferenţe de curs valutar 10.Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile de 450. Activităţile şi evenimentele din viaţa unei întreprinderi determină modificări în volumul şi structura elementelor de active.000 lei.000 lei.Salarii şi indemnizaţii de 600. datorii şi capitaluri proprii. Ecuaţia contabilă fundamentală.12 .000 lei.000 lei. 27 – Cheltuielile privind prestaţiile externe de 340. 14 – Alte cheltuieli externe cuprinde cheltuielile cu energia şi apa de 200. -cheltuieli cu sconturile acordate 90. 18 .000 lei.000 lei. -cheltuieli cu materiale consumabile 300.000 lei.000 lei se determină ca diferenţă între cheltuielile cu salariile de 850. Unele variaţii ale activelor şi datoriilor generează elemente de performanţă financiară de natura veniturilor şi a cheltuielilor. -cheltuieli din despăgubiri 100.

Să inventariem. pe de altă parte. masa tuturor activelor întreprinderii este egală întotdeauna cu masa capitalurilor proprii şi a datoriilor. Rezultatul este şi el parte din averea proprietarilor şi se regăseşte în bilanţ ca element de capital propriu. Care este ecuaţia contabilă fundamentală ? Din studiul bilanţului contabil aţi putut constata că elementele de active. în cele ce urmează. precum şi de incidenţa lor asupra ecuaţiei contabile fundamentale. O tranzacţie sau un eveniment provoacă modificarea a cel puţin două elemente din situaţiile financiare fundamentale. se află în echilibru: ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII Activele întreprinderii provin fie de la proprietari (sunt finanţate din capitaluri proprii) fie de la diverşi creditori (sunt finanţate din datorii). Dacă am extrage în ecuaţia de mai sus rezultatul din capitalurile proprii.evenimente în limbaj contabil. Natura şi sensul acestor modificări se judecă ţinând cont de definiţiile elementelor care compun situaţiile financiare şi criteriile de recunoaştere. Din studiul contului de profit şi pierdere aţi putut constata că anumite variaţii în masa activelor şi datoriilor generează cheltuieli şi venituri care duc la formarea rezultatului (profit sau pierdere). specialiştii întreprind o serie de judecăţi de valoare şi raţionamente pentru a identifica incidenţa acestora asupra situaţiilor financiare fundamentale reprezentate de bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere. pe de o parte. De aceea. Această relaţie de cauzalitate explică ecuaţia de mai sus. Când contabilul impută în situaţiile financiare efectele unei tranzacţii sau ale unui eveniment nu trebuie să rupă echilibrul de mai sus. ecuaţia ar deveni : ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII + REZULTAT Rezultatul este diferenţa dintre masa veniturilor şi masa cheltuielilor aferente exerciţiului financiar. pe de o parte. posibilele incidenţe pe care activităţile întreprinderii le au asupra situaţiilor financiare fundamentale şi implicit asupra ecuaţiei fundamentale. şi cele de datorii şi capitaluri proprii. Activele provin din datorii şi capitaluri proprii iar cheltuielile sunt angajate cu speranţa obţinerii unor venituri cel puţin echivalente.CHELTUIELI) Dacă trecem cheltuielile în partea cealaltă a egalităţii vom găsi ecuaţi a contabilă fundamentală în care se sprijină întreaga logică a partidei duble : Ecuaţia contabilă fundamentală ACTIVE + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII + VENITURI Cum s-ar explica această formă de prezentare ? Cele două laturi ale ecuaţii exprimă relaţii de cauză-efect. . Dacă ţinem cont de mecanismul de formare al rezultatului vom rescrie ecuaţia astfel: ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII + (VENITURI .

Această operaţie provoacă diminuarea unui element de capital propriu (rezerva) simultan cu creşterea altui element de capital propriu cu aceeaşi sumă.000 lei şi este remunerat cu 100 acţiuni a căror valoare nominală unitară este de 10 lei) . . Această operaţie provoacă diminuarea datoriei faţă de furnizor simultan cu consituirea datoriei de a achita la scadenţă efectul comercial în sumă de 500 lei. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = Dat + (Cp-1. Cu alte cuvinte. pentru aceeaşi sumă.000 lei.000) + V (4)se cumpără mărfuri la costul de 300 lei. Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (contul de la bancă) simultan cu diminuarea datoriei faţă de bancă pentru aceeaşi sumă.Exemplu Se dau următoarele operaţii : (1)se încasează în contul de la bancă suma de 100 lei reprezentând creanţa faţă de un client.000 +1. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+100-100) + Ch = Dat + Cp + V (2)se stinge o datorie faţă de furnizorul de mărfuri cu un efect comercial de plată în valoare de 500 lei . Această operaţie generează recunoaşterea unui element de activ în bilanţ simultan cu recunoaşterea unei datorii faţă de furnizor. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-400) + Ch = (Dat-400) + Cp + V (6)se primeşte un teren cu titlu de aport la capitalul social (terenul a fost evaluat la 1. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat–500+500) + Cp + V (3)se încorporează în capitalul social o rezervă de 1. o datorie este înlocuită de o altă datorie. Această operaţie provoacă creşterea unui activ în bilanţ (contul de la bancă) şi simultan diminuarea unui alt activ (creanţa clienţi) cu suma de 100 lei. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+300) + Ch = (Dat+300) + Cp + V (5)se rambursează din contul curent rata aferentă unui credit primit de la bancă în sumă de 400 lei.

000) + V Dacă analizăm operaţiile de mai sus putem observa că acestea provoacă modificări în volumul şi/sau structura elementelor de active. Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (suma din contul de la bancă scade cu 2. Să analizăm următoarele operaţii: (10)se consumă materii prime în valoare de 200 lei. .000 lei).000 lei) concomitent cu diminuarea unui element de capital propriu (capitalul social se diminuează şi el cu 2. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat-600) + (Cp+600) + V (9)se înregistrează obligaţia întreprinderii de a plăti dividende în sumă de 5.000) + Ch = Dat + (Cp+1.000) + V (7)se achită suma de 2. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat+5.000) + Ch = Dat + (Cp-2.000 lei simultan cu creşterea unui element de capital propriu (capitalul social se majorează şi el cu 1.000) + (Cp-5.000 lei. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+1.000 lei din contul de la bancă reprezentând contravaloarea aportului la capital în cazul retragerii unui asociat. Această operaţie determină diminuarea unei datorii în bilanţ (datoria faţă de furnizor) simultan cu creşterea unui element de capital propriu (capitalul social) pentru aceeaşi sumă.000 lei).000) + V (8)se converteşte datoria de 600 lei faţă de un furnizor în capital social (furnizorul în loc să fie achitat în numerar primeşte un pachet de acţiuni şi devine astfel acţionar) . Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-200) + (Ch+200) = Dat + Cp + V (11)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 20. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-2.000 lei. datorii şi capitaluri proprii. Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (stocul de materii prime) simultan cu recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă. Pe lângă aceste 9 posibile încidenţe mai pot fi puse în evidenţă unele care rezultă din modificări în masa activelor şi datoriilor şi care au ca efect recunoaşterea în contabilitate a structurilor de cheltuieli şi venituri.Această operaţie determină creşterea activului bilanţier cu 1. Această operaţie determină diminuarea unui element de capital propriu (dividendul se distribuie din rezultatul exerciţiului care se găseşte în masa capitalurilor proprii) simultan cu creşterea datoriei faţă se acţionari pentru aceeaşi sumă.

reprezentând dividendele cuvenite pentru titlurile de participare deţinute.000) + Cp + V (12)se încasează în contul curent suma de 800 lei.1. Această operaţie determină diminuarea unei datorii în bilanţ (provizionul pentru litigii) simultan cu recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă. tranzacţiile şi evenimentele din viaţa unei întreprinderi se pot înscrie. unde X reprezintă suma cu care sunt afectate elementele din situaţiile financiare. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+800) + Ch = Dat + Cp + (V+800) (13)se anulează un privizion pentru litigii în sumă de 300 lei. Capitolul 5: Contul și ciclul contabil 5.000) = (Dat+20.Contul și regulile lui de funcționare Pentru a înţelege semnificaţia contului să pornim de la următoarele două situaţii : . Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat -300) + Cp + (V+300) În sinteză. Această operaţie determină creşterea unui activ în bilanţ (suma din contul curent) simultan cu recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă.Această operaţie determină creşterea unei datorii în bilanţ (datoria faţă de salariaţi) simultan cu recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă. în una din următoarele 13 situaţii posibile: Efecte asupra ecuaţiei contabile fundamentale (1) (A+X-X) + Ch = Dat + Cp + V (2) A + Ch = (Dat–X+X) + Cp + V (3) A + Ch = Dat + (Cp-X +X) + V (4) (A+X) + Ch = (Dat+X) + Cp + V (5) (A-X) + Ch = (Dat-X) + Cp + V (6) (A+X) + Ch = Dat + (Cp+X) + V (7) (A-X) + Ch = Dat + (Cp-X) + V (8) A + Ch = (Dat-X) + (Cp+X) + V (9) A + Ch = (Dat+X) + (Cp-X) + V (10) (A-X) + (Ch+X) = Dat + Cp + V (11) A + (Ch+X) = (Dat+X) + Cp + V (12) (A+X) + Ch = Dat + Cp + (V+X) (13) A + Ch = (Dat -X) + Cp + (V+X). Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + (Ch+20. din punctul de vedere al incidenţelor asupra situaţiilor financiare fundamentale.

000 lei.N se achiziţionează mărfuri la costul de 1.N se achiziţionează mărfuri la costul de 4. -la 5.N se aflau în stoc mărfuri în valoare de 2.N Total ieşiri 3.N valoarea mărfurilor ieşite prin vânzare este de 3.Situaţia 1 : Întreprinderea ALFA prezintă următoarea situaţie privind gestiunea unui stoc de mărfuri : -la 1.N (=)Stoc final 2. Valoarea elementului la începutul perioadei se numeşte SOLD INIŢIAL în timp ce valoarea de la sfârşitul perioadei se numeşte SOLD FINAL.10.10.000 lei 4.000 lei 10.10.10.10. .000 lei Tabelul de mai sus poartă denumirea de cont. în cursul perioadei.10. stocul final se va determina astfel : Stoc iniţial (+)Intrări : La 3.10.N La 30.000 lei în urma vânzării .000 lei Stoc final = Stoc iniţial + Intrări – Ieşiri = 2.500 lei Stoc iniţial + Intrări = 12. Se poate observa că.000 lei 5.500 lei 4.10.10.N (+)Intrare la 21.10.500 lei 3. -la 10. -la 21.N La 10.000 lei .10. este necesar dar nu suficient.000 lei 10.N ies din gestiune mărfuri în valoare de 3.000 + 10.000 lei .10.500 lei .500 lei Un calcul al stocului final. O gestiune eficientă a stocului presupune cunoaşterea în fiecare moment a valorii mărfurilor aflate în stoc dar şi a valorii intrărilor şi ieşirilor pentru a permite luarea de decizii în timp util privind realizarea unor noi achiziţii sau vânzări.10. Intrările şi ieşirile ce au loc în cursul perioadei se numesc RULAJE.000 – 10. Să procedăm la calculul valorii mărfurilor aflate în stoc la sfârşitul perioadei: Stoc iniţial (+)Intrare la 3.10.10.500 = 1.N La 15. au avut loc atât intrări cât şi ieşiri de mărfuri.10. -la 30.000 lei 4.N Total intrări 2.000 lei .10.N valoarea mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare este de 4.N (-)Ieşire la 30.N La 21.10.000 lei 4.000 lei 1. -la 15.000 lei 1. ţinând cont doar de succesiunea cronologică a achiziţiilor şi vânzărilor stocului de marfă. trecând ieşirile într-o coloană în partea dreaptă.000 lei 1.N (-)Ieşire la 5.000 lei .500 lei Ieşiri + Stoc final = 12.N (-)Ieşire la 15.10N se achiziţionază mărfuri la costul de 5. Dacă am separa în tabelul de mai sus intrările de ieşiri. Coloana din partea stânga se numeşte DEBIT iar cea din partea dreaptă CREDIT. -la 3.000 lei 5.000 lei 3.N (+)Intrare la 10. Din calculul de mai sus aflăm care este valoarea mărfurilor la începutul şi la sfârşitul perioadei dar nu şi care este volumul intrărilor şi a ieşirilor de mărfuri aferente perioadei.000 lei (-)Ieşiri La 5.000 lei 3.

Contul mărfuri din exemplul nostru se prezintă astfel : Contul Mărfuri DEBIT Sold iniţial debitor Intrări CREDIT 3.000 lei.N se achită furnizorului suma de 6.11.000 lei Rulaj debitor 10. -la 27.N (-)Diminuarea datoriei la 21.000 lei 4.500 lei.500 lei 2.000 lei .000 lei = Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 12.N se achiziţionează mărfuri la costul de 1.11.N se majorează datoria faţă de BETA cu 2.N datoria faţă de BETA era de 5.N se majorează datoria cu 4.000 lei 2.000 lei 3.000 lei.000 lei în urma achiziţiei de mărfuri. Situaţia 2: Întreprinderea ALFA prezintă următoarea situaţie privind datoria faţă de furnizorul BETA în luna noiembrie N: -la 1.N (-)Diminuarea datoriei la 12.000 lei 6.500 lei. -la 21.000 lei A trece o sumă în coloana stângă înseamnă a debita contul cu suma respectivă.500 lei 1.000 lei 5.500 lei 1.11.Într-un cont de activ.N (+)Creşterea datoriei la 17.N se achită furnizorului suma de 3. Convenţional. Să calculăm datoria faţă de furnizor la sfârşitul lunii noiembrie : Datorie la începutul lunii (+)Creşterea datoriei la 5. A trece suma în coloana dreaptă înseamnă a credita contul cu suma respectivă.11.500 lei 1.11.000 lei 10.500 lei 10. -la 30.11.11.11. soldul iniţial şi intrările (sau creşterile) perioadei se trec în coloana stângă (în debit) în timp ce ieşirile (sau diminuările) şi soldul final se trec în coloana dreaptă (în credit).N (+)Creşterea datoriei la 27.000 lei ceea ce determină creşterea datoriei faţă de BETA. -la 17.000 lei 4.11.11. soldul final se trece în coloana opusă pentru a echilibra contul. -la 12.000 lei Ieşiri 1.000 lei 1.11.N se achită lui BETA suma de 1.11.000 lei Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold Total sume creditoare iniţial debitor + Rulaj debitor 12.000 lei = 12.000 lei 4.N (=)Datorie la sfârşitul perioadei 5.000 lei în urma achiziţiei de mărfuri . -la 5.11.N (-)Diminuarea datoriei la 30.500 lei 3.

000 lei La 30.000 lei Puteţi observa că.N 1. pe lângă conturile care ţin evidenţa elementelor de active.11.N 3. Aceste informaţii se pot obţine prin separarea în două coloane a creşterilor de datorii de diminuările acestora: Datorie la începutul lunii 5.000 Rulaj creditor Total sume creditoare 11. Într-un cont de datorie sau de capital propriu soldul iniţial şi creşterile perioadei se trec în coloana dreaptă (în credit) în timp ce diminuările şi soldul final se trec în coloana stângă (în debit).000 lei 1.000 + 7.500 lei 11. Aceasta este o convenţie care se justifică prin relaţia de cauzalitate care există între elementele de activ pe de o parte şi cele de datorii şi capitaluri proprii pe de altă parte.11.000 lei = 12.000 = 1. Contul de datorie faţă de furnizorul BETA se prezintă astfel : Contul Furnizor BETA DEBIT Diminuări : CREDIT Sold iniţial creditor 6. a creşterilor şi diminuărilor aferente perioadei.11.000 lei Diminuări + Datorie la sfârşitul lunii = Datorie la începutul lunii + Creşteri = 11.Ca şi în exemplul precedent.000 lei Creşteri : 3.000 lei La 5.000 lei Total diminuări 11.000 = 12.N 1.000 + 1.000 lei 5.000 lei 2. conturile de datorii şi de capitaluri proprii funcţionează după reguli inverse decât conturile de activ.000 lei (-)diminuări de datorii (+)Creşteri de datorii La 12.000 lei 4.000 lei Datorie la sfârşitul lunii = Datorie la începutul lunii + Creşteri – Diminuări = 5.500 lei La 17.N 6.000 – 11. o gestiune eficientă a datoriilor faţă de furnizorul BETA presupune cunoaşterea in orice moment a volumului acestor datorii.000 lei Total creşteri 7. Prin urmare.11.500 lei 1.N 4. În consecinţă.000 lei 12. datorii şi capitaluri proprii există şi conturi care ţin evidenţa elementelor de .000 = 12.000 lei Rulaj debitor Total sume debitoare = Rulaj debitor Sold final creditor = Total sume creditoare – Total sume debitoare DEBIT = CREDIT 12.000 lei 7.000 lei Am văzut că unele variaţii ale activelor şi datoriilor generează elemente de cheltuieli şi venituri.11.000 lei La 21.000 lei 5.11.000 lei = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor 1. spre deosebire de situaţia precedentă.000 + 7.N 2.500 lei La 27. creşterile de datorii se prezintă în coloana din partea dreaptă iar diminuările în coloana din partea stângă.

000 lei reprezentând rata aferentă unui credit primit de la bancă. conturile de cheltuieli şi venituri nu au sold iniţial şi sold final ci doar rulaje. -plată la 30.500 lei În concluzie. -plată la 15.500 lei reprezentând TVA.000 lei din vânzarea unui teren.01.01. .000 lei 3.000 lei.N 7. Lichidităţile băneşti sunt active în bilanţ.000 lei 31.N 5.000 lei Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold Total sume creditoare iniţial debitor + Rulaj debitor 37.01.000 lei Plăţi 12.000 lei de la un client.N 12. -încasare la 6.01. -plată la 6. -încasare la 10. în ecuaţia contabilă fundamentală.000 lei 10. -încasare la 5.N 11.000 lei de la client cu titlu de avans.N 3. Să transpunem informaţiile de mai sus în contul "Conturi la bănci în lei".000 lei = 37.500 lei 11.500 lei 5.N 15. Conturile de cheltuieli şi venituri sunt conturi temporare deoarece la sfârşitul fiecărei perioade se închid prin calculul rezultatului (profit sau pierdere).N 10.000 lei 7.01.000 lei 5. Exemplu Se cunosc următoarele informaţii privind lichidităţile băneşti aflate în contul de la bancă: -existent la 1. Să ne amintim că. contul este un instrument care oferă informaţii privind valoarea elementelor care compun situaţiile financiare (altele decât cele temporare) la începutul şi la sfârşitul perioadei (solduri) precum şi informaţii referitoare la majorările şi diminuările (rulajele) elementelor care compun situaţiile financiare (inclusiv cele temporare).500 lei 31.000 lei de la un client.N 5. cheltuielile se află în stânga egalităţii în timp ce veniturile se află în partea dreaptă : ACTIVE + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII + VENITURI Conturile de cheltuieli funcţionează după aceleaşi reguli cu conturile de activ (creşterile sunt trecute în debit iar diminuările în credit) în timp ce conturile de venituri funcţionează similar conturilor de datorii şi capitaluri proprii (creşterile sunt trecute în credit iar diminuările în debit).000 lei Rulaj debitor 32.000 lei = Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 37.01.000 lei drepturi salariale.01.01.cheltuieli şi venituri. motiv pentru care informaţiile vor fi sistematizate într-un cont care funcţionează după regulile conturilor de activ: Contul "Conturi la bănci" CREDIT 5.000 lei Sold iniţial debitor Încasări DEBIT 15. -încasare la 27. Din acest motiv.

Conturile din clasa 9 servesc la evidenţa cheltuielilor de producţie în vederea calculului costurilor de producţie precum şi a acelora pe care întreprinderea le suportă din propria rentabilitate (costurile perioadei). Ele ţin evidenţa unor resurse aflate în posesia întreprinderii dar care nu sunt controlate de aceasta precum şi a unor angajamente acordate sau primite care nu se recunosc în bilanţ. Planul de conturi prevăzut de OMFP 3055/2009 este structurat în 9 clase de conturi: Clasa 1 Conturi de capitaluri Clasa 2 Conturi de imobilizări Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa 4 Conturi de terţi Clasa 5 Conturi de trezorerie Clasa 6 Conturi de cheltuieli Clasa 7 Conturi de venituri Clasa 8 Conturi speciale Clasa 9 Conturi de gestiune Cu ajutorul conturilor de la clasa 1 până la clasa 5 se obţin informaţiile necesare elaborării bilanţului contabil: Bilanţ DATORII + CAPITALURI PROPRII Datorii (Clasa 1.5. . planul de conturi este un instrument de normalizare şi de structurare a contabilităţii întreprinderilor şi este impus la nivel naţional prin OMFP 3055/2009. Clasa 4. În România. Conturile din clasa 8 servesc obţinerii unor informaţii care fac obiectul prezentării în notele la situaţiile financiare.Logica planului de conturi Sistemul de conturi utilizat de o întreprindere în realizarea obiectivelor asociate contabilităţii financiare şi contabilităţii de gestiune se constituie într-un plan de conturi. Clasa 5) Capitaluri proprii (Clasa 1) ACTIV Active imobilizate (Clasa 2) Active circulante: -Stocuri (Clasa 3) -Creanţe (Clasa 4) -Casa şi conturi la bănci (Clasa 5) Cu ajutorul conturilor din clasa 6 şi clasa 7 se obţin informaţiile necesare întocmirii contului de profit şi pierdere: Cont de profit şi pierdere Cheltuieli Clasa 6 Venituri Clasa 7 Conturile de la clasa 1 până la clasa 7 deservesc obiectivele contabilităţii financiare.2.

(2)Conturile de la clasa 2 până la clasa 5 care au pe poziţia a doua în simbol cifra 9 sunt conturi de ajustare a valorii activelor în bilanţ (provizioane pentru deprecierea activelor). Nu toate conturile din planul de conturi OMFP 3055/2009 cuprind 4 cifre în simbol. 01 este codul asociat furnizorului BETA. Dacă citim primele două cifre vom afla grupa de conturi în care se află contul în cauză (grupa 10 "Capital şi rezerve"). TETA. 02 este codul furnizorului GAMA iar 03 este codul furnizorului TETA. Un cont sintetic de grad 1 cuprinde până la 10 conturi sintetice de grad 2. Dacă citim toate cele 4 cifre aflăm contul sintetic de grad 2 (1012 "Capital subscris vărsat"). Dacă citim prima cifră aflăm clasa de conturi din care face parte acest cont (Clasa 1 "Conturi de capitaluri"). contul 401 se dezvoltă în 3 conturi sintetice: 401. Unele se dezvoltă doar până la nivelul conturilor sintetice de grad 1 şi au 3 cifre în simbol. O clasă de conturi poate cuprinde până la 10 grupe. În funcţie de propriile nevoi de informare.02 401. Un cont care ajustează prin scădere valoarea unui activ în bilanţ funcţionează după reguli inverse conturilor de activ: 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie . Pentru a cunoaşte în orice moment evoluţia datoriei faţă de fiecare dintre cei trei furnizori.01 401. Extensia de cod poate fi cifrică sau sub formă de denumire (de exemplu 401/BETA. unde în lista de coduri a întreprinderii. Exemplu Contul 401 "Furnizori" este un cont sintetic de grad 1. 401/GAMA.Conturile sunt codificate după un sistem zecimal. El face parte din Clasa 4 "Conturi de terţi" şi din grupa 40 "Furnizori şi conturi asimilate". BETA. 401/TETA). O grupă cuprinde până la 10 conturi sintetice de grad 1. Dacă citim primele 3 cifre aflăm contul sintetic de grad 1 (Contul 101 "Capital social").03. Simbolul unui cont cuprinde până la 4 cifre care au următoarea semnificaţie: 9 Clasa de conturi 9 Grupa de conturi 9 Cont sintetic de grad 1 9 Cont sintetic de grad 2 Exemplu Contul 1012 "Capital subscris vărsat" are 4 cifre în simbol. Exemplu Întreprinderea ALFA are 3 furnizori de materii prime. întreprinderile au libertatea de a dezvolta conturile sintetice codificate în planul de conturi în conturi analitice adăugând la simbolul existent în plan codificări proprii. Detalii privind semnificaţia codificării unor conturi: (1)Clasa 1 "Conturi de capitaluri" cuprinde atât conturi de capitaluri proprii (de la grupa 10 la grupa 14) cât şi conturi de datorii (de la grupa 15 la grupa 16). GAMA.

Altfel spus. cum ar fi cele din lumea anglo-saxonă. Contul 709 "Reduceri comerciale acordate" ajustează prin scădere. Prin urmare el va avea funcţie inversă contului de datorie. Dacă un cont ajustează o cheltuială în contul de profit şi pierdere el va funcţiona după reguli inverse conturilor de cheltuieli. întreprinderile care aplică referenţialul contabil IAS şi IFRS elaborat de IASB îşi vor defini propriul plan de conturi pornind de la codificarea oferită de planul oferit de OMFP 3055/2009. Exemplu Contul 409 "Furnizori-debitori" ţine evidenţa creanţelor reprezentate de avansurilor acordate furnizorilor şi este un cont de activ. Prin urmare el va avea funcţie inversă contului de venit. Dacă un cont ajustează prin scădere o datorie sau un capital propriu el va funcţiona după reguli inverse conturilor de datorii şi capitaluri proprii. cifra de afaceri. în contul de profit şi pierdere.49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor 59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Aceste conturi vor prezenta soldul iniţial şi creşterile în credit şi diminuările şi soldul final în debit. (3)Conturile care pe poziţia a 3-a în simbol au cifra 9 funcţionează după reguli inverse faţă de celelalte conturi din aceeaşi grupă. Se vor crea noi conturi pentru situaţii . un cont care ajustează prin scădere în bilanţ un element funcţionează după reguli inverse contului care ţine evidenţa elementului ajustat. Aceste norme nu fac referire la incidenţa în conturi a tranzacţiilor şi evenimentelor din viaţa întreprinderii ci la incidenţa în situaţiile financiare. Toate celelalte conturi din grupa 40 "Furnizori şi conturi asimilate" sunt conturi de datorii. Există ţări. Contul 169 "Prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni" ajustează prin scădere în bilanţ datoria reflactată în contul 161 "Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni". în care contabilitatea nu este normalizată printr-un plan de conturi impus la nivel naţional ci printr-un cadru conceptual şi un set de norme contabile. (4)Conturile de cheltuieli şi venituri sunt codificate simetric: Clasa 6 "Conturi de cheltuieli" Cheltuieli din exploatare: grupele 60 – 65 şi 681 Cheltuieli financiare: grupa 66 şi 686 Cheltuieli extraordinare: grupa 67 Clasa 7 "Conturi de venituri" Venituri din exploatare: grupele 70 – 75 şi 781 Venituri financiare: grupa 76 şi 786 Venituri extraordinare: grupa 77 (5)ca regulă generală. dacă un cont ajustează prin scădere un activ el va funcţiona după reguli inverse contului de activ. Întreprinderea are libertatea de a-şi construi propriul plan de conturi în funcţie de prevederile normelor cu privire la afectarea situaţiilor financiare în cazul diverselor operaţii dar şi în funcţie de nevoile de informare proprii şi nu numai. În România.

Planul de conturi OMFP 3055/2009 este prezentat la sfârşitul manualului. În primul paragraf al acestui capitol aţi putut observa că. evenimentele sunt analizate la momentul în care se produc si se consemnează în documente justificative. 5. Se închid mai întâi conturile temporare. Etapele ciclului contabil sunt: Etapa 1: Activităţile. În continuare. Acest registru cuprinde toate conturile utilizate şi permite determinarea rulajelor. operaţii. sumelor şi soldurilor fiecărui cont.Etapele ciclului contabil şi logica partidei duble De la momentul în care se produc tranzacţii sau evenimente şi până la cel în care acestea sunt reprezentate în situaţiile financiare se realizează o suită de lucrări contabile care se constituie în etape ale ciclului contabil. Etapa 5: Această etapă presupune închiderea tuturor conturilor. Unul se va debita iar celălalt se va credita cu aceeaşi sumă : . (2)stabilirea elementelor din situaţiile financiare care se modifică în urma activităţii. În consecinţă vor fi afectate cel puţin două conturi. O formulă contabilă presupune afectarea în sens contrar a două conturi.3. Incidenţa în conturi a diverselor activităţi. se modifică cel puţin două elemente. în urma unei tranzacţii sau a unui eveniment. (3)identificarea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare a acestora . tranzacţiile. ale căror solduri finale vor fi preluate în bilanţ după eventualele ajustări realizate în etapa anterioară. (4)întocmirea formulei contabile. Etapa 2: În baza documentelor justificative se procedează la înregistrarea cronologică a diverselor operaţii în Registrul Jurnal sau într-un sistem de jurnale. Etapa 3: Această etapă presupune realizarea unei evidenţe sistematice a fiecărui cont utilizat în cursul perioadei pe baza Registrului Cartea-Mare. tranzacţiei sau evenimentului care urmează a se consemna în contabilitate . Etapa 4: Această etapă presupune ajustarea soldurilor scriptice ale conturilor oferite de Registrul Cartea–Mare cu rezultatele constatate la inventar şi consemnate într-un al treilea registru numit Registru Inventar. Etapa 6: Această etapă presupune întocmirea situaţiilor financiare. Acestea sunt reprezentate în cea mai mare parte a lor de conturile de cheltuieli şi venituri care la sfârşitul perioadei trebuie aduse la sold zero. Această etapă este foarte importantă deoarece ea presupune identificarea corespondenţei conturilor care ţin evidenţa elementelor care se modifică în urma diverselor operaţii care au loc în cursul perioadei. tranzacţii şi evenimente se stabileşte în urma unei suite de raţionamente economice şi contabile pe care le realizează specialistul contabil. în vederea obţinerii informaţiilor necesare evaluării şi contabilizării ulterioare a acestora.pentru care nu s-au prevăzut conturi în OMFP 3055 şi se va ajusta funcţia unor conturi dacă acst lucru este justificat de aplicarea normelor internaţionale. se închid conturile permanente. tranzacţiei sau evenimentului în cauză şi stabilirea sensului modificării acestora. Pentru a reprezenta o tranzacţie sau un eveniment în situaţiile financiare şi în conturi (în Registrul Jurnal) se parcurg următorii paşi: (1)identificarea naturii activităţi.

Formulă contabilă simplă Cont debitor = Cont creditor Suma Pe lângă forma simplă. formulele contabile pot fi şi ceva mai complexe. % = Cont debitor x Cont debitor y Cont debitor x Formule contabile complexe Cont creditor z Suma contului z Suma contului x Suma contului y = % Cont creditor y Cont creditor z Suma contului x Suma contului y Suma contului z % = Cont debitor x Cont debitor y % Cont creditor z Suma contului x Cont creditor w Suma contului y Suma contului z Suma contului w Când se debitează sau se creditează mai multe conturi acestea se trec unele sub altele sub simbolul % care se citeşte "următoarele conturi". c)debitarea a două sau mai multe conturi în corespondenţă cu două sau mai multe conturi creditoare. b)debitarea unui cont debitor în corespondenţă cu două sau mai multe conturi creditoare . Exemplu Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a)achiziţie de mărfuri la costul de 100 lei (pentru simplificare vom neglija incidenţa TVA): (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri. Acestea pot presupune : a)debitarea a două sau mai multor conturi în corespondenţă cu un cont creditor . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: mărfuri furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+100) + Ch = (Dat+100) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 "Mărfuri" Cont de activ Creşte Se debitează .

din contul curent: 1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-200) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 301 "Materii prime" Cont de activ Scade Se creditează 601 "Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează materiile prime" cheltuială (4)Formula contabilă este: 601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime 200 lei 200 lei .401 "Furnizori" (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri Cont de datorie Creşte Se creditează = 401 Furnizori 100 lei 100 lei b)se achită datoria faţă de furnizor în sumă de 50 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-50) + Ch = (Dat-50) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 50 lei 50 lei c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei: (1)identificarea naturii operaţiei: consum de materii prime.

700 lei 500 lei 200 lei (e)se majorează capitalul social prin încorporarea unei rezerve de 300 lei şi a rezultatului reportat (profit) în sumă de 700 lei. (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea amortizării clădirilor şi a utilajelor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Amortizarea clădirilor Amortizarea utilajelor Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Diminuare de activ Diminuare de activ Cheltuială Creşte Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-500-200) + (Ch+700) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 2812 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează construcţiilor" diminuare de activ 2813 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează instalaţiilor etc." diminuare de activ 6811 "Cheltuieli de Cont de Creşte Se debitează exploatare privind cheltuială amortizarea imobilizărilor" (4)Formula contabilă este: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = % 2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Rezerve Rezultat reportat Capital propriu Capital propriu Scade Scade . (1)identificarea naturii operaţiei: majorare capital social.materiile prime d)se înregistrează amortizarea clădirilor în valoare de 500 lei şi amortizarea utilajelor în sumă de 200 lei.

costul producţiei vândute fiind de 300 lei. h)se achită salariile în sumă de 300 lei. k)se primeşte un credit pe termen lung de la bancă. Aplicaţia 1 În cursul lunii octombrie N au avut loc următoarele operaţii: a)achiziţie de mărfuri la costul de 500 lei. c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei.000 lei. a debitului unuia sau mai multor conturi debitoare în corespondenţă cu creditul unuia sau a mai multor conturi creditoare. d)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 500 lei. i)se încasează creanţa de 400 lei faţă de clientul produselor finite.Capital social Capital propriu Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este A + Ch = Dat +(Cp-300–700 +1.000) +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 106 "Rezerve" Cont de capital Scade Se debitează propriu 117 "Rezultat reportat" Cont de capital Scade Se debitează propriu 101 "Capital social" Cont de capital Creşte Se creditează propriu (4)Formula contabilă este: % 106 Rezerve 117 Rezultat reportat = 101 Capital social 1. în sumă de 1. Se cere: i)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus. g)se vând produse finite la preţul de 400 lei. . e)se înregistrează amortizarea utilajelor în sumă de 100 lei. f)se obţin produse finite la costul de 600 lei. b)se vând mărfuri la preţul de 300 lei. în urma unei operaţii. costul mărfurilor vândute fiind de 250 lei. j)se achită o datorie faţă de furnizorul de mărfuri în sumă de 300 lei.000 lei 300 lei 700 lei Esenţa contabilităţii în partidă dublă constă în afectarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă.

000 lei şi respectiv 700 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+500) + Ch = (Dat+500) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Creşte Se debitează 401 Furnizori Cot de datorie Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 500 lei 500 lei b)se vând mărfuri la preţul de 300 lei. costul mărfurilor vândute fiind de 250 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Venit din vânzarea mărfurilor Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+300) + Ch = Dat +Cp +(V+300) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Creşte Se debitează 707 Venituri din Cont de venit Creşte Se creditează vânzarea mărfurilor (4)Formula contabilă este: . (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri. Pentru a simplifica. Vânzarea de mărfuri presupune parcurgerea a doi paşi: b.1)Pasul 1: vânzarea propriu-zisă: (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea vânzării pe credit (cu încasare ulterioară). vom neglija incidenţa TVA în cazul achiziţiilor şi vânzărilor. a)achiziţie de mărfuri la costul de 500 lei. Rezolvare: i)Să procedăm la înregistrarea în contabilitate a operaţiilor.ii)să se calculeze rulajele şi soldurile finale ale conturilor 371 "Mărfuri" şi 5121" Conturi la bănci" ştiind că soldurile iniţiale sunt de 1.

(1)identificarea naturii operaţiei: consum de materii prime. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Cheltuieli cu mărfurile vândute Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-250) + (Ch+250) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Scade Se creditează 607 Cheltuieli privind Cont de Creşte Se debitează mărfurile cheltuială (4)Formula contabilă este: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 250 lei 250 lei c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei.4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 300 lei 300 lei b.2)Pasul 2: descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: (1)identificarea naturii operaţiei: descărcarea de gestiune. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-200) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 301 "Materii prime" Cont de activ Scade Se creditează 601 "Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează materiile prime" cheltuială (4)Formula contabilă este: .

(1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea amortizării utilajelor. (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea obligaţiilor salariale." diminuare de activ 6811 "Cheltuieli de Cont de Creşte Se debitează . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Amortizarea utilajelor Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Diminuare de activ Cheltuială Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+(-200)) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 2813 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează instalaţiilor etc. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Cheltuieli cu salariile Datorie Cheltuială Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este A + (Ch+500) = (Dat +500)+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Creşte Se creditează datorate 641 Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează salariile cheltuială (4)Formula contabilă este: 641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personalsalarii datorate 500 lei 500 lei e)se înregistrează amortizarea utilajelor în sumă de 100 lei.601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 200 lei 200 lei d)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 500 lei.

costul producţiei vândute fiind de 300 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Venit din vânzarea produselor finite Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+400) + Ch = Dat +Cp +(V+400) .exploatare privind amortizarea imobilizărilor" (4)Formula contabilă este: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor cheltuială = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. vor trebui parcurşi cei doi paşi: vânzarea propriu-zisă şi apoi scoaterea din gestiunea producţiei vândute. 200 lei 200 lei f)se obţin produse finite la costul de 600 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Produse finite Variaţia stocurilor Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+600) + Ch = Dat+Cp +(V+600) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 345 Produse finite Cont de activ Creşte Se debitează 711 Variaţia stocurilor Cont de venit Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 600 lei 600 lei g)se vând produse finite la preţul de 400 lei. g. (1)identificarea naturii operaţiei: obţinere de produse finite. Ca şi în cazul vânzării de mărfuri.1)Pasul 1: vânzarea propziu-zisă (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea vânzării pe credit (cu încasare ulterioară).

(1)identificarea naturii operaţiei: plata salariilor.2)Pasul 2: descărcarea din gestiune a producţiei vândute: (1)identificarea naturii operaţiei: descărcarea de gestiune. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Produse finite Variaţia stocurilor Activ Venit Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = Dat +Cp +(V300) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 345 Produse finite Cont de activ Scade Se creditează 711 Variaţia stocurilor Cont de venit Scade Se debitează (4)Formula contabilă este: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 300 lei 300 lei h)se achită salariile în sumă de 300 lei.(3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Creşte Se debitează 701 Venituri din Cont de venit Creşte Se creditează vânzarea produselor finite (4)Formula contabilă este: 4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 400 lei 400 lei g. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Conturi la bănci Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = (Dat-300) +Cp +V .

(3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Scade Se debitează datorate 5121 Conturi la bănci Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 421 Personal-salarii datorate = 5121 Conturi la bănci 300 300 i)se încasează creanţa de 400 lei faţă de clientul produselor finite. 1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor. (1)identificarea naturii operaţiei: încasare client. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = (Dat-300) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Conturi la bănci Activ Activ Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+400-400) + Ch = Dat+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Scade Se creditează 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează (4)Formula contabilă este: 5121 Coturi la bănci = 4111 Clienţi 400 400 j)se achită o datorie faţă de furnizorul de mărfuri în sumă de 300 lei.

să procedăm la calculul rulagelor şi a soldurilor finale ale acestora: Contul 371 "Mărfuri" DEBIT CREDIT Sold iniţial debitor 1.500 250 250 250 1.000 Intrări 500 Ieşiri Rulaj debitor 500 Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold 1.000) + Ch = (Dat+1.500 Total sume creditoare = iniţial debitor + Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 1. în sumă de 1.250 . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Conturi la bănci Credite bancare pe termen lung Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+1.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează 162 Credite bancare pe Cont de datorie Creşte Se creditează termen lung (4)Formula contabilă este: 5121 Conturi la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 1.000 lei şi respectiv 700 lei.401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 300 lei 300 lei k)se primeşte un credit pe termen lung de la bancă. 1)identificarea naturii operaţiei: primire credit pe termen lung.000 ii) Ştiind că soldurile iniţiale ale conturilor 371 "Mărfuri" şi 5121" Conturi la bănci" sunt de 1.000 1.000 lei.500 = 1.

situațiile privind amortizarea imobilizărilor. Legea contabilității nr. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.100 Total sume creditoare = iniţial debitor + Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 2. contractele încheiate cu băncile pentru finanțările atrase. state de plată etc. (iii)documente create de întreprindere pentru gestiunea internă (de exemplu. liste de inventariere.100 = 2. 6.500 Capitolul 6 Documentele justificative.) Utilitatea documentelor justificative constă în: .000 Rulaj debitor 1. situații privind estimarea deprecierilor aferente unor active etc. la art. facturi de vânzare către clienți. o întreprindere gestionează trei categorii de documente justificative: (i)documente care vin de la terți (de exemplu. (ii)documente emise sau întocmite de întreprindere pentru terți (de exemplu. b)nevoile de informare internă. ordine de plată. prevede.Contul 5121 "Conturi la bănci" DEBIT CREDIT Sold iniţial debitor 700 Creşteri (încasări) 400 Scăderi (plăţi) 1. c)cadrul legal al întocmirii și utilizării documentelor contabile etc. Registrele contabile şi formele de organizare a contabilităţii.Utilitatea documentelor justificative Tranzacțiile și evenimentele ce au loc în cursul unui exercițiu financiar și care vor face obiectul înregistrărilor în contabilitate sunt consemnate în documente justificative. extrase de etc.82/1991.6 (2): Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. Practic.100 300 300 600 600 1. vizat şi aprobat.). cu modificările ulterioare.1.400 Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold 2. Volumul și tipologia documentelor justificative care se constituie drept sursa primară de informație în cadrul sistemului informațional contabil depind de o serie de factori: a)volumul și natura activităților derulate de întreprindere. după caz.). facturile de achiziții și de utilități.

(1)stau la baza înregistrărilor în contabilitate a tranzacțiilor și evenimentelor pe care le consemnează.870 bis. Documentele justificative și financiar-contabile pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă monedă dacă acest fapt este prevazut expres printr-un act normativ (de exemplu.Modul de întocmire și corectare a documentelor justificative Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală. atunci cand este necesar. În documentele justificative și în cele contabile nu sunt admise ștersături. (vii)numele și prenumele. Corectarea se face în toate exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ. ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: (i)denumirea documentului. (6)probă în justiție în cazul unor litigii cu terții etc. (4)sursă de informație în organizarea și realizarea controlului intern și a auditului intern. formatul și modalitatea lor sunt prevăzute în "Nomenclatorul documentelor financiarcontabile"1. iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Codul fiscal. (ii)denumirea/numele și prenumele și. precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare. publicat în Mof nr. (viii)alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate. Partea I. după caz. modificări sau alte asemenea procedee. (iii)numărul documentului și data întocmirii acestuia. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeste documentul.2. (2)dovedesc realizarea unei tranzacții sau operații economico-financiare. (5)sursă de informații în cadrul misiunii de audit statutar.3. cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. 1 (v)conținutul operațiunii economico-financiare și. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite. precum și lăsarea de spații libere înt re operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă. 6. conținutul. producerea unui eveniment etc. (iv)menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economicofinanciare (când este cazul). 1 Nomenclatorul este inclus în anexa la OMFP 3. dupa caz. după caz. dupa caz.Conținutul documentelor justificative Majoritatea documentelor justificative sunt tipizate. (3)sunt sursă de informație în stabilirea legalității activităților desfășurate de întreprindere în cazul controalelor și verificărilor exercitate de organele competente. 6. Forma. (vi)datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate. referitor la factură). temeiul legal al efectuării acesteia. menționandu-se și data efectuării corecturii.512/2008 privind documentele financiar contabile. din 23 decembrie 2008 . pentru ca acestea să poată fi citite.

prin realizarea unei copii de pe documentul existent la . În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligația să aducă la cunoștință. ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea restricții.În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi. corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora. menționându-se în antetul documentului că este reconstituit. se încunoștințează imediat organele de urmărire penală. menționându-se data rectificării și semnătura celui care a făcut modificarea. .sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariția documentului.4. conducatorului unității (administratorului unității. În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. întocmit separat pentru fiecare caz. și . .dispoziția scrisă a conducătorului unității pentru reconstituirea documentului.conducatorul compartimentului financiar-contabil al unității sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcție. în scris. . . sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracțiune. Cand dispariția documentelor se datorează însuși conducatorului unității. dupa caz. și stă la baza înregistrărilor în contabilitate. cum sunt cele pe baza cărora se primește. 6. dupa caz.persoana responsabilă cu păstrarea documentului. documentul întocmit greșit se anulează și rămâne în carnetul respectiv. .numele și prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului. . în termen de 24 de ore de la constatare. care să cuprindă: . se eliberează sau se justifică numerarul. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective). sustragerii sau distrugerii. anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fișiere sau în baza de date a unității) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unității. În termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării. reconstituirea acestuia se face urmând aceleași proceduri prin care a fost întocmit documentul original. .datele de identificare a documentului dispărut. conducatorul unității trebuie să încheie un proces-verbal. Ori de cate ori pierderea.o copie a documentului reconstituit.Reconstituiri de documente justificative Orice persoană care constată pierderea.data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. . În condițiile în care documentul pierdut a fost întocmit de către unitate într-un singur exemplar.procesul-verbal de constatare a pierderii. Procesul-verbal se semnează de către: .șeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentului. măsurile prevazute de prezentele norme metodologice se iau de către ceilalti membri ai consiliului de administrație. după caz.conducătorul unității. Documentele prezentate în listele de erori.dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancționării disciplinare a persoanei vinovate. și anume: . Dosarul de reconstituire trebuie să conțină toate lucrările efectuate în legătura cu constatarea și reconstituirea documentului dispărut.

care să cuprinda aceleasi date ca și factura inițiala. răspunderea privind arhivarea documentelor financiar-contabile revine administratorului. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea "DUPLICAT". stabilirea și evidența responsabililor de păstrarea acestora. bilete de călatorie nenominale etc. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. a documentelor justificative și contabile și în alte locații decat la . În acest caz. primite sau expediate. Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate. 6. emitentul trebuie să emită un duplicat al facturii pierdute.Arhivarea și păstrarea documentelor justificative Păstrarea registrelor și a documentelor justificative și contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare. sustrase sau distruse. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. evidența tuturor reconstituirilor de documente. va înștiința organul fiscal teritorial de care aparține despre această situație.o fotocopie a facturii inițiale. persoanele juridice sunt obligate.unitatea emitentă. să prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate. documentul reconstituit. Și în acest caz. sau . pe toata durata de păstrare a documentului reconstituit.5. Conducătorii unităților vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrarii și evidenței curente a tuturor lucrărilor întocmite. vinovații de pierderea. în conditiile legii. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. și se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire.o factură noua. În acest caz. Pentru pagubele generate de pierderea. cu specificarea numărului și datei dispoziției pe baza căreia s -a facut reconstituirea. de către alte persoane juridice române care dispun de condiții corespunzatoare. în baza unor contracte de prestări de servicii. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității beneficiare. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii. cu titlu oneros. pe care să se aplice ștampila societății și să se menționeze că este duplicat și că înlocuiește factura inițială. În cazul pierderii. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal. salariaților sau altor unități. Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice constituie baza legală pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitate. și pe care să se menționeze că este duplicat și că înlocuiește factura inițială. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unității. Unitatea care a încredintat documentele spre arhivare. poate constitui motiv de revizuire a sancțiunilor aplicate. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. care au fost reconstituite. respectiv unitatea beneficiară. Registrele și documentele justificative și contabile se pot arhiva. Organele de control ale Ministerului Economiei și Finanțelor pot interzice arhivarea registrelor. Gasirea ulterioară a documentelor originale. unitatea emitentă va trimite unității solicitante. precum și pentru păstrarea dosarelor de reconstituire.) pierdute. În cazul găsirii ulterioare a originalului. dupa caz. la cerere. care cuprind și eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Duplicatul poate fi: .

. potrivit legii contabilităţii să ţină trei registre obligatorii : (1)Registrul Jurnal (2)Registrul Cartea-Mare (3)Registrul Inventar (1)Registrul Jurnal Registrul jurnal consemnează în ordine cronologică. documentele contabile se arhivează în conformitate cu prevederile Legii nr. Eliminarea din arhivă a documentelor al căror termen legal de păstrare a expirat se face de către o comisie. chitanța. Există și o serie de documente care se pot pastra pe o perioada de numai 5 ani dacă necesitatile proprii ale unitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada de timp mai mare (aceste documente sunt prevăzute în Anexa 4 la OMFP 3. Arhivarea documentelor justificative și contabile se face în conformitate cu prevederile legale și cu urmatoarele reguli generale: -documentele se grupează în dosare. documentele aferente acestei perioade se arhivează separat. -gruparea documentelor în dosare se face cronologic și sistematic. O întreprindere. după caz.evidența documentelor la arhivă se ține cu ajutorul Registrului de evidentă. toate activităţile. 6. listele de inventariere. după caz. în care sunt consemnate dosarele și documentele intrate în arhivă. Pentru fiecare dintre acestea. În caz de încetare a activității. șnuruite și parafate. de regula. sau se predau la arhivele statului. în cadrul fiecărui exercițiu financiar la care se referă acestea. Documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durata de viață mai mare de 10 ani se pastrează. în Registrul Jurnal se înregistrează : -data la care a avut loc operaţia . 31/1990 privind societățile comerciale. operaţiile. Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani. numerotate. .512/2008 privind documentele financiar contabile: de exemplu. . în conformitate cu prevederile legale în materie. respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor. pe o perioadă de timp mai mare. iar termenul de păstrare a registrelor și a documentelor justificative și contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exercitiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.Registrele contabile Suportul informaţional al contabilităţii curente este reprezentat de Registrele contabile. tranzacţiile şi evenimentele realizate de o întreprindere. extrasul de cont.). dacă consideră că acestea nu sunt păstrate corespunzator. precum și mișcarea acestora în decursul timpului. cu modificările și completările ulterioare. distrugerii sau sustragerii. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. republicată. bonurile de consum etc. În cazul fuziunii sau al lichidării societății. potrivit legii.6. asigurate împotriva degradării.dosarele conținând documente justificative și contabile se păstrează în spații amenajate în acest scop. sub conducerea administratorului sau a ordonatorului de credite. indiferent de maniera în care îşi organizează contabilitatea va trebui. În această situație se întocmește un proces-verbal și se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidență al arhivei.domiciliul fiscal sau la sediile secundare.

din contul bancar (ordin de plată 134 din 10 martie N). (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+1. -explicaţia naturii operaţiei care este consemnată în jurnal . a realizat în cursul lunii martie N următoarele operaţii : (a)la 3 martie N se achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. Exemplu Societatea ALFA S. 10 din 17 martie N).000) + Ch = (Dat+1. Pentru a le găsi va trebui să realizăm analiza contabilă a operaţiilor şi să obţinem formula contabilă pe care o vom prezenta în Registrul Jurnal. din contul bancar (ştat de salarii nr 3 din 20 martie N). (e)la 25 martie N se achită salariile în sumă de 10.000 lei (contract de credit nr.000 lei reprezentând creanţa faţă de un client (extras de cont nr. numărul de înregistrare şi data la care a fost emis) . -contul sau conturile care se debitează în urma operaţiei . Din informaţiile de mai sus se observă că în mare parte informaţiile ce trebuie jurnalizate sunt disponibile din documentele justificative. Să procedăm la întocmirea Registrului Jurnal. -suma sau sumele aferente atât conturilor debitoare cât şi conturilor creditoare .000 lei (factura nr. (b)la 10 martie N se achită suma de 500 lei furnizorului de mărfuri.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Creşte Se debitează 401 Furnizori Cot de datorie Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 1.000 lei. (c)la 17 martie N se pimeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de 20.27 din 1 martie N). -contul sau conturile cae se creditează în urma operaţiei . nu cunoaştem conturile debitoare şi creditoare aferente fiecărei operaţii. (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri. (d)la 22 martie N se încasează în contul de la bancă suma de 5. Analiza contabilă a celor 5 operaţii : (a) la 3 martie N se achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. 20 din 22 martie N ) .27 din 1 martie N). Şi totuşi.000 lei 1.-documentul justificativ prin care se face dovada realizării operaţiei (felul documentului.000 lei (factura nr. 56 din 15 martie N şi extras de cont nr.000 lei .A.

000 lei (contract de credit nr. (1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor. din con tul bancar (ordin de plată 134 din 10 martie N).000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează 162 Credite bancare pe Cont de datorie Creşte Se creditează termen lung (4)Formula contabilă este: 5121 Conturi la bănci = 162 Credite bancare pe 20.000) + Ch = (Dat+20. 56 din 15 martie N şi extras de cont nr. (1)identificarea naturii operaţiei: primire credit pe termen lung. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-500) + Ch = (Dat-500) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 500 lei 500 lei (c)la 17 martie N se pimeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de 20. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Conturi la bănci Credite bancare pe termen lung Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+20.000 .(b)la 10 martie N se achită suma de 500 lei furnizorului de mărfuri.000 20. 10 din 17 martie N).

000 10. 20 din 22 martie N ) . din contul bancar (ştat de salarii nr 3 din 20 martie N).000 (e)la 25 martie N se achită salariile în sumă de 10. (1)identificarea naturii operaţiei: încasare client.000-5. (1)identificarea naturii operaţiei: plată salarii. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Conturi la bănci Activ Activ Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+5.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Scade Se debitează datorate 5121 Conturi la bănci Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 421 Personal-salarii datorate = 5121 Conturi la bănci 10.000 . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Conturi la bănci Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-10.000 lei reprezentând creanţa faţă de un client (extras de cont nr.000 5.termen lung (d)la 22 martie N se încasează în contul de la bancă suma de 5.000) + Ch = Dat+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Scade Se creditează 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează (4)Formula contabilă este: 5121 Coturi la bănci = 4111 Clienţi 5.000) + Ch = (Dat-10.000 lei.

Exemplu Să întocmim fişa de cont a contului 5121 "Conturi la bănci" care devine o filă din Registrul Cartea-Mare al lunii martie N. -modificările ce au loc în cursul perioadei (rulajele) şi data acestora . Soldurile finale din fişele de cont ale lunii expirate se preiau ca solduri iniţiale ale noii perioade de gestiune. -soldul iniţial . Fişa contului 5121 este prezentată în tabelul nr.000 lei). Pentru fiecare cont se deschide o singură fiţă de cont chiar dacă el este utilizat de mai multe ori în cursul unei perioade de gestiune. -sold final. . Pentru fiecare cont utilizat se deschide o fişă de cont în care se consemnează : -simbolul şi denumirea contului .2 (presupunem că soldul iniţial debitor al contului 5121 este de 20. Refistrul Cartea-Mare se închide la sfârşitul fiecărei luni şi se deschide la începutul lunii următoare.1. -explicaţii privind modificările ce au loc . (2)Registrul Cartea-Mare Registrul Cartea-Mare cuprinde totalitatea conturilor utilizate de o întreprindere.Registrul Jurnal este redat în tabelul nr.

03.500 .03.03.000 10.N extras 10 17.000 36.500 Explicaţie Data plată furnizor primire credit încasare client Simbol cont corespondent 401 162 4111 Sold 1. 17.03. Data factura 27 1. Data Document crt.03. 10.03.500 44.N SOLD INIŢIAL factura 27 1.N 3.N cont 500 20.000 10.N 2.N de cont stat de 3 20.N 25.000 500 20.N contract 56 15.03.03.03. 3. înregistrării 1.N ordin de 134 10. 5.000 36.000 19.N salarii Explicaţie achiziţie marfă plată furnizor primire credit pe teren lung încasare client Plată salarii TOTAL REGISTRUL CARTEA-MARE Contul: 5121 Nr.Societatea ALFA S.03.000 5. 3.N Document Fel Nr.03. 10.N extras 20 22.N 22.03.000 500 20. Fel Nr Denumirea contului Cont la bancă Rulaj Debitor Creditor Denumire cont D C 371 401 401 5121 5121 162 Suma D 1.000 4. 2.N de cont extras 20 22. Data crt.03.000 C 1.03.000 D C D D 20.N 17.N plată contract 56 15.03.03. 22.500 39.500 Pagina 3 D/C 5.A Tabelul 1 REGISTRU JURNAL Nr.N 5121 421 4111 5121 5.03.

500 34. 5. 25.500 .03.03.N plată salarii 421 10.03.4.000 C 34.N 31.N stat 3 salarii SOLD FINAL 20.

000 2.000 Sold final = 0 Contul 371 Mărfuri DEBIT Si 1.000 lei.000 lei iar soldul contului 401 Furnizori este de 2.000 Situaţia în conturi este următoarea: Contul 345 Produse finite DEBIT CREDIT 2.000 lei pe care contabilul a înregistrat-o eronat în Registrul Jurnal.000 2.000 (ii) Contul 401 Furnizori DEBIT CREDIT 2.000 Produse finite Furnizori Înregistrarea este un nonsens deoarece produsele finite nu provin de la furnizori ci sunt obţinute din producţie proprie.000 2.000 (i) 2. Potrivit naturii operaţiei contul debitor ar fi trebuit să fie 371 "Mărfuri".Registrul jurnal nu trebuie să conţină erori.000 (iii) 85 CREDIT .000 2.000 (i) 2. O sumă scrisă cu roşu sau încadrată în chenar sau între paranteze este o sumă care se ia cu minus în calculul rulajelor contului. Dacă se întâmplă ca o operaţie să fie contabilizată greşit (prin imputarea ei în conturi care nu reflectă natura operaţiei şi /sau prin afectarea cu alte sume decât cele corecte) se va proceda la corectarea greşelii. Exemplu La începutul lunii martie soldul contului 371 "Mărfuri" este de 1.000 (iii) Sold final = 4. În cursul lunii a avut loc o achiziţie de mărfuri la costul de 2.000 (ii) Si 2. Să procedăm la corectarea greşelii: Soluţia 1: (ii) stornare în negru 401 = 345 2. b)stornarea în roşu – aceasta presupune rescrierea formulei contabile care trebuie anulată dar cu trecerea sumelor în roşu sau în negru dar încadrate într-un chenar sau între paranteze.000 2. Acesta a făcut înregistrarea: (i) 345 = 401 2. Stornarea se poate realiza în două variante: a)stornarea în negru – aceasta presupune scrierea inversă a formulei contabile care trebuie anulată (conturile debitoare devin conturi creditoare şi invers).000 Furnizori Produse finite (iii) înregistrarea corectă a achiziţiei de mărfuri: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 2. O formulă greşită se anulează prin procedeul numit stornare.

000 2. prezentarea din contul 401 semnifică o creştere a datoriei cu 4.000 Rulaj = 0 Sold final = 0 Contul 371 Mărfuri DEBIT Si 1.000) (2.000 Sold final = 4. Suma de 2. În realitate nu a existat nici o vânzare de produse finite.Sold final = 3.000)(ii) 2.000 lei trecută eronat în debitul contului 345 "Produse finite" este anulată prin trecerea ei în credit ca urmare a stornării în negru.000 Situaţia în conturi este următoarea: Contul 345 Produse finite DEBIT CREDIT 2.000 lei şi o plată de 2.000 lei din debitul acestui cont şi care provine din stornarea erorii ar putea fi asimilată unei plăţi. Soldul final este zero iar efectul erorii este înlăturat. Soluţia 2: (ii)stornare în roşu: 345 Produse finite = 401 Furnizori (2.000 2. Dacă citim creditul contului 401 "Furnizori".000 Se poate observa că suma de 2.000 lei. Cu alte cuvinte.000 (iii) Rulaj = 4.000 lei în creditul contului 401 pus în corespondenţă cu 345 este şi ea anulată ca urmare a stornării în negru. În realitate datoria a crescut în cursul perioadei cu 2.000 lei din creditul contului 345 "Produse finite" există tentaţia de a atribui acesteia semnificaţia de valoare a producţiei vândute. Stornarea în negru este o corecţie prin solduri deoarece doar la momentul calculării soldului final se anulează eroarea. Contul 401 "Furnizori" se debitează de regulă cu plăţile către furnizori.000 lei.000 (iii) CREDIT Sold final = 3.000(i) (2. aflăm că rulajul creditor este de 4.000) (ii) Contul 401 Furnizori DEBIT CREDIT Si 2.000 lei ca urmare a achiziţiei de mărfuri. Imputarea eronată a sumei de 2.000) (iii)înregistrarea corectă a achiziţiei de mărfuri: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 2.000 (i) (2. Ea are dezavantajul că alterează volumul şi semnificaţia rulajelor.000 86 .000 2. Pentru cine citeşte suma de 2. Această semnificaţie este eronată.

sistemul de jurnale se poate dezvolta la nivelul conturilor sintetice sau se poate proceda la întocmirea pe lângă registrele generale obligatorii şi a unor registre auxiliare. Formele de organizare a contabilităţii În funcţie de natura şi volumul activităţilor întreprinderii. Astfel. ca şi când eroarea nu ar fi existat. Contabilitatea bazată pe jurnalele generale obligatorii presupune următorul circuit informaţional : Tranzacţii.Stornarea în roşu permite o corecţie prin rulaje. Stornarea în negru permite o corecţie prin solduri.7.Eroarea din debitul contului 345 este corectată prin trecerea sumei tot în debit dar cu minus (adică între paranteze). Utilizatori Situaţii financiare se consemnează Documente justificative Registrul Inventar General înregistrare cronologică regularizări Registru Jurnal General Alte surse de informaţii înregistrare sistematică control Registrul General Cartea-Mare 87 Balanţa de verificare . Este suficient să calculăm rulajul debitor al contului 345 pentru a ajunge la zero. Corecţia se face prin rulaj şi nu prin sold. Evenimente. Ea nu alterează rulajele conturilor. Rulajul contului nu este alterat. 6. Primul caz defineşte forma clasică de organizare a contabilităţii. Ea are dezavantajul că alterează volumul şi semnificaţia rulajelor conturilor implicate. de nevoile de informare şi de gestiune. de nivelul de descentralizare a lucrărilor de contabilitate şi de gestiune. În contul 401. etc. (3)Registrul Inventar Registrul Inventar va fi prezentat pe larg în capitolul dedicat lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar. se evită alterarea rulajelor contului.000 lei trecută eronat în credit este anulată de suma trecută între paranteze (cu minus). suma de 2.

Pe baza registrelor auxiliare se întocmesc registrele generale sau centralizatoare. pentru operaţiile prin conturile bancare. -registre inventar auxiliare pe locuri de gestiune sau pe gestionari. -registre jurnal auxiliare pentru vânzări. pentru cumpărări. Pe lângă registrele generale se utilizează registre auxiliare cum ar fi: -registre auxiliare Cartea-Mare pentru clienţi şi furnizori dacă întreprinderea are un număr mare de pateneri comerciali.Al doilea caz defineşte forma dezvoltată de organizare a contabilităţii. prin casierie etc. 88 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful