Managementul clasei de elevi

Studiu de caz Rolul profesorului si rolul managerului

Student: Antonescu Ionut Alexandru Disciplina: Managementul clasei de elevi Facultatea: Educatie Fizica si Sport Anul: II Universitatea Dunarea de Jos

sau chiar recidivisti. certuri Numărul copiilor: 1 Elevul este al… (în ordinea naşterilor) Atmosfera social-morală a familiei şi condiţiile de muncă ale elevului: camera proprie. Data naşterii 6. nu au timp de copil. Profil psihopedagogic Nr.1994 3. 3. (Se consemnează elementele semnificative. 2. Boli cronice: nu 2. III. 4. parintii stau foarte putin acasa lucreaza 10 ore/zi. se recomandă colaborarea cu profesorul consilier din şcoală) ridicat arogant nu Indicatori Nivel intelectual Caracter Stabilitate emotivă . 5. Locul naşterii: Fetesti II. cand vin dorm. nu exista certuri. 2. crt. 1. Date generale: 1. Date familiale: 1. care a avut ca model baietii mai mari.07. IV. Deficienţe fizice: nu Alte date: copil crescut in anturajul cartierului. venitul familial redus 800ron ambii parinti. Date medicale: 1. Numele şi prenumele 2. Profesia mamei: muncitoare fabrica textile Profesia tatălui: muncitor fabrica ciment Familia: normală. 3.Tema 1 Studiu de caz – elev cu comportament violent Prezentarea elevului I. 6.

in parte datorita dorintei de a deveni mai matur si a celei de a obtine bani. 2. elevul s-a alaturat anturajului de cartier. crt. Impreuna cu anturajul. clasificarea 6. 5. Situaţia şcolară Nr. 7. Problemele aparute la scoala: . medii anuale. practica in domeniu Matematica-fizica. medii anuale. parintii neoferindu-i ceea ce isi dorea.50 Sport. Mama si tata nu au acordat atentie lipsei acestuia la inceput.4. straine Nivel ridicat chimie. restul 9-12 facute la seral obligati de regimul comunist Sport. chimie. din x elevi Materii cu rezultatele cele mai bune. lb 6. Situaţia şcolară Media generală anuală. clasificarea Materii cu rezultatele cele mai slabe. sa bea. 8. ordinea clasificării. sa frecventeze discotecile. lb straine Istoric Incepind din clasa a V-a. 1. V.lucrarile practice Matematica-fizica. Sănătate Condiţia economică şi social culturală Interes-vocaţie specială pentru domeniile (obiectele) Lipsa de interes-vocaţie pentru domeniile (obiectele) Inteligenţa teoretică-practică F buna Familia: mama si tata 8 clase. 3. elevul a inceput sa fumeze. deoarece nu au avut timp si nu au stiut ca are probleme la scoala. si nesupravegheat de parinti.

a colegilor din clasa a-VII-a B. Împreună cu elevii clasei a VII-a B s-au stabilit obiectivele: .dar şi modul cum se implică familiile lor. Urmare a acestei situaţii s-au luat măsuri de către conducerea Şcolii.“priveşte dedesubt”-elevii consideră că la comportamentul celor trei concură influenţele anturajului acestora. .injurii.momentul derulării faptei -participanţii la caz -etapele derulării cazului şi gradualitatea faptelor -sistematizarea datelor cazului(cei trei au acţionat din proprie iniţiativă.La una dintre orele de muzică la clasa a VII-a B.vulgarităţi etc.exemplificând prin faptele şi atitudinile părinţilor acestora. Ca diriginte al clasei a VII-a B acest caz a fost supus studiului clasei. .intervenind huliganic:ţipete. -“priveşte înainte”-elevii clasei a VI-a B propun soluţii comportamentului celor trei colegi: -Implicarea lor în activităţi extracuriculare -Responsabilizarea lor în cadrul activităţilor şcolare -Participarea părinţilor celor trei elevi la activităţi în cadrul şcolii Elevii clasei a VII-a B au luat atitudine faţă de colegul lor de clasă implicat în caz propunându-i: -să se comporte precum întreaga clasă.precum şi din intervenţiile educaţionale iniţiate de directorul şcolii şi organele de poliţie.stins lumina.Poliţie şi Primărie.Încercând să se ia măsurile adecvate. profesoara a fost agresata fizic si verbal.“priveşte în jur”-copiii exemplifică şi alte situaţii în care alţi elevi ai şcolii s-au purtat asemănător cazului studiat şi compară acete cazuri.) Planul de interventie: Discuţiile au fost orientate în următoarele direcţii. • • Elevii s-au familiarizat cu aspectele acestui caz din relatarea profesoarei. .respectându-şi profesorii.prin mediul lor de viaţă.colegii şi instituţia unde învaţă pentru corijarea .“ priveşti în urmă”-s-a evidenţiat de către elevii clasei a VI-a B comportamentul anterior faptei al elevilor implicaţi concluzionându-se că aveau antecedente de acest tip.în sala de clasă acest elev s a manifestat huliganic.

de neputinţă şi să dobândească încredere în propriile capacităţi. să-l ajute să-şi învingă sentimentele de inferioritate. Ei au evidenţiat necesitatea unui comportament civilizat în şcoală şi în afara ei. toate aceste atitudini având ca scop reducerea riscurilor apariţiei violenţei. Un astfel de elev. atât pe planul comportamentului. la comunitate. provocare. se incearca acordarea unui sprijin direct elevilor care manifestă comportamente violente. printr-o observare atentă a dezvoltării intelectuale şi socio-afective a elevilor. după producerea comportamentului violent. Profesorul are o atitudine pozitivă faţă de elevul respectiv.la această vârstă. se încearca să se dezvolte sentimentul de apartenenţă la clasa de elevi. Chiar dacă sursele violenţelor nu se găsesc numai în mediul şcolar. în aptitudinile lui. Se semnaleaza consilierului psihologic aceste cazuri şi chiar autorităţilor competente. valorizantă. În acest sens se adopta anumite măsuri. de personalitate – ce pot determina comportamentul violent al elevilor.-să accepte supravegherea şi ajutorul pe care ei doresc să i-l ofere. El şi-a exprimat şi nevoia de a intra în relaţie cu profesorul într-o manieră diferită. să vorbească despre . Se încearca să se afle ce se ascunde în spatele unor astfel de comportamente. Uneori. care sunt motivele reale ale violenţei. să se reperez efectele unor violenţe la care unii elevi au fost supuşi în afara mediului şcolar.părinţi la rândul lor. A gândi strategii. şi în cazul acestui elev. Astfel. toate acestea asociindu-se de multe ori şi cu un climat familial tensionat. proiecte de prevenire a violenţei şcolare înseamnă a lua în considerare toţi factorii – sociali. ci şi în afara lui. În al treilea rând. construind foarte mult pe latura pozitivă a personalităţii lui. se dezvolta o atitudine pozitivă făţă de fiecare elev. pentru a preveni recidiva. Ştiind cât de importante sunt climatul şcolar. fără să aştepte însă rezultate spectaculoase. se reuseste.dar şi când vor fi adulţi. pentru a se lua împreună măsuri de ajutor şi de protecţie care să vizeze înlăturarea abuzurilor şi reducerea tulburărilor somatice. de recunoştere din partea celorlalţi. şcolari. ambianţa şcolară pentru integrarea elevului. gândite ca factori de protecţie. la şcoală. se incearca să se creeze permanent ocazii ca elevul dificil să se cunoască mai bine. se menţioneaza anumite aşteptări pozitive de la el. În al doilea rând. să-şi modifice propria imagine. împreună cu clasa de elevi. cât şi al activităţii de învăţare. elevul violent s-a dovedit a fi un copil în suferinţă. În momente de mare tensiune. marcat de eşecuri şcolare ce îi afectează încrederea în sine. familiali. il încurajeaza. şcoala poate juca un rol important în prevenirea violenţei şcolare. se exprima încrederea în capacitatea lui de a reuşi şi se valorifica efortul fiecărui elev. elevul se apără prin atitudini de refuz. de multe ori. conflictual. în primul rând. psihice şi comportamentale induse de violenţă. profesorul isi exprima preocuparea faţă de situaţia lui şi se străduie să-l integreze în activităţile grupului. Argumentare teoretica Fenomenul violenţei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. să se descopere. Astfel. Se încearca. violenţă verbală. care încearcă prin acte violente să atragă atenţia asupra lui are o nevoie fundamentală de stimă. Elevii îşi exprimă adesea dificultăţile prin agresivitate. stimuleaza eforturile.

provocatoare. Profesorul s-a străduit să nu aplice sancţiuni în momente de furie. nu pe cel de pedeapsă. S-a discutat cu cel care a încălcat regula. respectul faţă de celălalt. într-un cuvânt. exerciţii de dezbateri contradictorii. pentru a-l determina pe elev să reflecteze şi să-şi reconsidere unele atitudini şi comportamente în condiţiile acestei relaţii individualizate pe care o are cu învăţătorul. aplicând regulile învăţării prin încercare şi eroare. Fiecare situaţie cu care te poţi confrunta în astfel de cazuri este unică din punct de vedere al cauzelor şi al formelor de manifestare. Desigur că. ajutorarea elevilor mai slabi de către cei mai buni şi chiar exerciţii speciale de comunicare. Desigur că nu este uşor să faci faţă lucrului cu elevii dificili. în special a elevului care a comis acest fapt şi a fost numita abaterea respectivă. agresive din partea elevilor. se negociaza aceste reguli. care are o conotaţie negativă. în mod transparent. precum şi a consecinţelor viitoare dacă se va repeta greşeala. S-a intervenit operativ când a fost încălcată o regulă. În majoritatea cazurilor. Foarte important a fost dezvoltarea unui parteneriat real şi constructiv şcoală – familie. să comunici adecvat şi eficient.aspiraţiile lui. aşadar că este necesar a se organiza cursuri de formare a cadrelor didactice pe această temă. S-a aplicat sancţiunea într-un timp scurt de la producerea abaterii şi numai atunci când acel tip de comportament a persistat şi nu au existat alternative. se poarta aceste discuţii în afara orelor de curs. atunci când au fost încălcate regulile şcolare a trebuit să se aplice unele sancţiuni. De cele mai multe ori. S-a utilizat termenul de sancţiune. exerciţii de reformulare. modalităţile de adresare. a fost adusa la cunoştinţa clasei. încă din timpul primelor întâlniri cu elevii . care au vizat dezvoltarea aptitudinii de a comunica (exerciţii de ascultare. conflictual. în care s-a lucrat foarte mult pe educaţia pentru părinţi. Au fost încurajati elevii să recunoască explicit comportamentele dezirabile. asupra regulilor ce au fost încălcate. exerciţii de improvizaţie. de dominaţie/supunere între profesor şi ei. riscând astfel ca acestea să fie injuste. efectuarea temelor. să comunice. exerciţii de comunicare în doi. Este mult mai uşor să alegi ce se potriveşte mai bine dintr-o serie de posibilităţi cercetate şi demonstate ştiinţific decât să procedezi la întâmplare prin tatonări succesive. toleranţa. organizând activităţi în grupuri mici. păstrarea bunurilor şcolare. exerciţii de asociaţii a ideilor plecând de la un cuvânt. maniera de a se comporta astfel încât viaţa în colectivitate să fie mai agreabilă. care vizează ţinuta. Se discuta de fiecare dată asupra circumstanţelor. tensionat. exagerat de mari şi de nedrepte sau umilitoare. dar şi a celor civice. În aceste cazuri şcoala a reprezentat pentru elevi o a doua şansă. astfel încât să nu li se impuna şi astfel să se creeze raporturi de forţă. ce au în vedere limbajul folosit. conduce la ideea de a face rău. Se observa că multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifestă ca o transgresare a regulilor şcolare. de a produce o neplăcere celui căruia i se aplică. astfel încât să ştii să relaţionezi corect cu aceşti elevi şi cu familiiile lor. determinând astfel o atitudine de supunere şi docilitate sau atitudini ostile. . exerciţii de creativitate). încercând să se înţeleaga motivul atitudinii sale. În general. cauza comportamentului violent al elevului s-a dovedit a fi abuzul asupra acestuia în propria familie şi/sau mediul familial instabil. exerciţii de comunicare în grup. solidaritatea. prezenţa la cursuri. S-a adus la cunoştinţa elevilor aceste sancţiuni încă din momentul stabilirii regulilor şi a limitelor de toleranţă. exerciţii de construcţie a istoriilor colective. Iată.

de conducere si directionare. este dupa parerea mea. care conduce o clasa de copii. Notiuni introductive. 5. a conduce si a controla. un complement necesar fiecarui cadru didactic . care se respecta pe sine si munca pe care o presteaza. ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii. fiecare educatoare este managerul clasei de copii pe care o conduce. Aceasta este perspectiva care le confera cadrelor didactice o pozitie oarecum specialaunica. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic. sa stabileasca relatii de cooperare cu parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Definitia managementului. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice in formare.educatoare. Ele nu educa numai la catedra sau in clase. Exista numeroase definitii ale cuvantului „management”: • a prevedea si a planifica. invatator. la nivelul invatamantului prescolar. Concluzii. 1. 4. Dimensiunile managementului clasei de copii. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati in ce priveste comportamentele si interventiile educatorului. 2. Din acest moment mi se pare ca definitia managementului ca o alternativa este falsa. deci managementul. care poate fi oricand combatuta.Tema 2 Rolul profesorului si rolul managerului 1. . a organiza. 2. profesor. desfasoara o munca de crestere si dezvoltare. In sistemul social actual de educatie si invatamant. cadrele didactice trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educa. Din acest punct de vedere. Acesta. 3.

cat si cele de psihologia educatiei. din perspectiva cadrului didactic. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea. directiune / director. Semantica termenului „management” incurajeaza asocierea sau chiar identificarea cu sensul de „reusita” – reusita intr-un domeniu de activitate al vietii sociale. planificarea si reglementarea activitatii unor oameni care lucreaza pentru un scop comun. are mai multe dimensiuni: . ca sfera explicativa si de definitie. Din perspectiva educationala. organizare / organizator.are in vedere conducerea activitatii instructiv-educative la nivelul fiecarei clase de copii. . executare / executor. coordonarea eforturilor individuale. de la afaceri pana la propria personalitate. dar si atingerea unei reusite educationale.• • asumarea raspunderii pentru deciderea. a mobilierului. conducere / lider. cu urmatoarele concepte: supraveghere / supraveghetor. 3. in planul formarii personalitatii sale.dimensiunea ergonomica ce tine de aranjarea clasei. care se raporteaza la randu-i celor doua ipostaze de mai sus. care revine fiecarui cadru didactic ce conduce acea clasa. comune tuturor: nevoia de obiective si scopuri pentru o activitate. termenul de „management” apare in mai multe ipostaze: management educational – are in vedere politica educationala in general. de pavoazarea clasei. management scolar – are in vedere conducerea activitatii scolare din punct de vedere institutional in raport cu prima ipostaza.dimensiunea psihologica are in vedere atat caracteristicile de ordin psihologic strict. respectarea si exploatarea particularitatilor individuale ale copiilor. Procesul de invatamant are drept scop asigurarea nivelului de reusita minimala pentru fiecare elev in parte. Managementul unei clase de copii. Cuvantul „management” se suprapune. exploatarea resurselor materiale si umane existente. deci aspectul general al clasei. lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective organizationale. In aceste definitii exista cateva elemente-cheie. . control / controlor. managementul clasei .

in comparatie cu procesele manageriale din industrie unde intre manager si personal se interpune masina. si • o pregatire manageriala specifica. Esenta rolurilor manageriale ale cadrelor didactice in activitatea de la clasa este orientarea si dirijarea resurselor umane si materiale de care dispune clasa si procesul instructiv- . iar rebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in procesul tehnologic. fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate.dimensiunea sociala. iar consecintele unor erori sunt inadaptarea. in gasirea unor procedee si strategii de interventie ale cadrului didactic in aplanarea acestor situatii de criza. si pe care le-au urmat multe din colegele noastre). Managementul. Ceea ce este specific rolurilor manageriale de baza al cadrului didactic sunt amplitudinile diferite pe care le capata acestea precum si continuitatea si simultaneitatea lor. Spre exemplu. are cateva trasaturi si functii comune.C. in procesul educational din clasa conducerea se realizeaza nemijlocit asupra personalitatii copiilor. care vor regla intreaga desfasurare a activitatii scolare cotidiene.dimensiunea inovatoare care reprezinta o conditie esentiala a optimizarii interactiunilor si micro-deciziilor educationale in universul grupului. reguli. in speta cadrele didactice. care are in centru clasa de elevi ca grup social care cuprinde ansambluri de indivizi constituite istoric intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate. ce presupune adaptarea principiilor generale si a functiilor manageriale la particularitatile domeniului condus. al grupei de copii (aici se remarca insasi aceasta activitate care se desfasoara astazi). in cazul nostru. . .D. ar trebui sa aiba: • o pregatire de specialitate comuna in ceea ce priveste functiile si rolurile manageriale de baza (si aici se remarca cursurile de management ce s-au desfasurat la C.. rebuturi ale stilului managerial ce cu greu sau chiar deloc mai pot fi reparate. Din acest punct de vedere managerii din domeniul invatamantului.dimensiunea operationala consta in modalitati de rezolvare a situatiilor de criza. Toate functiile manageriale ale cadrului didactic se coreleaza reciproc. delicventa.dimensiunea normativa conform careia la baza constructiei grupului clasa stau unele seturi de norme. indiferent de domeniu. incompetenta. .

Ca o forma de definire. 4. . 3. stabilirea si aplicarea de masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. o prezinta ca „activitate constienta de alegere a unei modalitati de actiune.educativ la un moment dat catre realizarea obiectivelor proiectate.planificarea. .este un proces de alegere in mod deliberat a unei linii de actiune. din mai multe alternative posibile. ansamblul de actiuni menite sa valorifice optim mijloacele umane si materiale ale clasei de elevi si ale procesului de invatamant. organizarea poate fi descrisa astfel: 1. .controlul si evaluarea. in conditii de eficienta maxima. o resursele necesare atingerii obiectivelor. pentru a ajunge la un anumit rezultat sau obiectiv. Decizia educationala . selectionarea mijloacelor operationale cele mai simple si eficiente. . Organizarea – este determinata de permanenta schimbarilor care au loc in pocesul de invatamant.consilierea. actiuni. O definitie operationala a deciziei data de profesorul Ioan Jinga. Din punct de vedere managerial. 2. in conditii de eficienta maxima. resurse si etape pentru realizarea acestora.decizia educationala. o principalele actiuni de intreprins. planificarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective si la viitoarele mijloace. ci ea regaseste: o obiectivele prioritare ale etapei. in vederea realizarii obiectivelor propuse”.organizarea. cum ar fi planificarea calendaristica. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic cuprind urmatoarele componente: . . Planificarea – nu se refera cu necesitate la alcatuirea unor documente scrise.

subliniaza necesitatea analizei si proiectarii programelor educationale in raport cu specificitatea si individualitatea copiilor pe care-i avem la un moment dat in grupa pe care o conducem. rezulta faptul ca activitatea instructiv-educativa nu este „o simpla transmitere de date. Evaluarea de aceasta natura este atat de tip cantitativ cat si calitativ. necesita noi abordari educationale. Abordarea educativa din perspectiva procesului adaptativ–integrator. de tip integrationist. o imbunatatire. . Controlul si evaluarea Controlul. inima si mintea cadrului didactic. cu scopul declarat de a-l ajuta.La nivelul invatamantului. decizia are un caracter mai complex. El va fi cu atat mai eficient cu cat va determina in unitatea procesuala controlata un eveniment. trebuie sa se organizeze si sa se desfasoare in functie de obiectivele generale stabilite. Un rol important in activitatea manageriala a educatoarelor este si gasirea unor metode si procedee pentru integrarea si adaptarea copiilor cu cerinte educationale speciale. managementul unui proces complex de generare de comportamente durabile. Consecintele deciziilor au influenta directa asupra personalitatii viitorului adult. ci. ca o componenta a actului managerial. inainte de toate este conducerea. Atitudinile moderne. din perspectiva manageriala. Evaluarea. copilul in nevoie. Consilierea este doar o arma sau un instrument de lucru in mana. motivate. deoarece procesul condus vizeaza omul in formare. finalizate si integrate in viata de zi cu zi”. elevul in formare. Consilierea – este o relatie speciala dezvoltata intre cadrul didactic si elevul. Din tot ce ati audiat pana acum. presupun faptul ca integrarea copiilor cu nevoi speciale reprezinta o necesitate obiectiva a oricarui individ si a colectivitatii. necesita informatii speciale si modificarea atitudinilor educationale traditionale. Politica educationala bazata pe dezideratul „educatia pentru toti” – deziderat stipulat in legislatia internationala si in cea romana. reprezinta verificarea masurii in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa manageriala au fost atinse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful