1

Curs 12
Cap. 7. Arborele cotit


7.4. Constructia arborelui cotit

Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de rotatie si
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de fortele din mecanismul motor.
La motoarele policilindrice arborele cotit insumeaza lucrul mecanic produs de fiecare
cilindru si il transmite utilizatorului. Arborele cotit antreneaza in miscare unele sisteme
auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi, egal cu numarul cilindrilor la
motoarele in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la motoarele in V, precum si din doua
sau mai multe fusuri de reazem, numite fusuri palier (1). Fiecare cot este alcatuit din doua
brate (2) si un fus intermediar, numit fus maneton (3), care se articuleaza cu capul bielei. In
anumite cazuri, la extremitatile bratelor se prevad mase de contragreutate pentru echilibrare
(4). Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea catre utilizator se numeste parte
posterioara sau iesire de putere (5); in opozitie cu ea, cealalta extremitate (6) se numeste parte
frontala, figura 7.16.
Dintre toate organele motorului, arborele cotit suporta cele mai mari solicitari. Sub
actiunea fortelor de presiune a gazelor si a fortelor de inertie, in elementele arborelui cotit
apar solicitari de intindere, compresiune, incovoiere si rasucire. Din cauza solicitarilor de
incovoiere, arborele cotit se deformeaza astfel incat compromite coaxialitatea fusurilor si
cuzinetilor. Lipsa de coaxialitate a fusurilor, determinata de uzura lagarelor si rigiditatea
insuficienta a carterului ca si de rigiditatea insuficienta a bratului insusi, poate provoca
ruperea cotului prin incovoiere, figura 7.17.
Solicitarea la vibratii torsionale este de asemenea periculoasa; functionarea
arborelui la rezonanta produce adesea ruperi caracteristice, indeosebi la ultimul fus palier,
precum si uzuri suplimentare ale fusurilor si cuzinetilor.


Figura 7.16. Partile componente ale arborelui cotit






( 1)
( 2)
( 3)
( 4)
( 6)
( 5)
2




Figura 7.17. Deformatia unui cot al arborelui cotit


Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile
arborelui. Arborii cotiti forjati se fabrica din otel; cei turnati se confectioneaza din fonta sau
otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului,
solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor nealiate si
anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon, OLC; sau oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo,
V, cu o rezistenta la rupere superioara. Se utilizeaza mai multe varietati de fonta pentru arborii
cotiti, fonta modificata, fonta maleabila perlitica si fonta aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu.
Calitatile arborelui cotit, confectionat din otel forjat sunt imbunatatite considerabil
prin tratament termic, termochimic sau prelucrare mecanica superficiala; pe aceste cai se
mareste duritatea superficiala a fusurilor, in vederea maririi rezistentei la uzura si a limitei de
oboseala.



7.5. Calculul arborelui cotit

7.5.1.Calculul la presiune specifica si incalzire
Pentru a preveni expulzarea peliculei de ulei dintre fusuri si cuzineti, presiunea
specifica maxima pe fus se limiteaza. Presiunea specifica maxima pe fusul maneton si palier
se determina prin relatiile:

Mmax
Mmax
M M
R
p
d l
= (7.34)

Pmax
Pmax
P P
R
p
d l
= (7.35)
Presiunile specifice medii au expresiile:

Mmed
Mmed
M M
R
p
d l
= (7.36)

Pmed
Pmed
P P
R
p
d l
= (7.37)
In relatiile 7.34...7.37, fortele R
M
si R
P
au fost determinate la calculul dinamic al
arborelui cotit in subcapitolul 7.1, iar d
M
, d
P
si l
M
, l
P
reprezinta diametrele respectiv lungimile
fusurilor maneton si palier. Valorile admisibile ale acestor presiuni depind de materialul
antifrictiune al cuzinetilor.
Verificarea la incalzire se apreciaza cu aproximatie pe baza coeficientului de uzura
exprimat prin produsul:
3

3
M
M Mmed
d n
k p
60
t | |
=
|
\ .
(7.38)

3
P
P Pmed
d n
k p
60
t | |
=
|
\ .
(7.39)
unde este un coeficient care ia in considerare oscilatiile bielei, =1,037...1,085, iar n
reprezinta turatia de calcul. Se considera valorile admisibile 1000...1500 mdaN/cm
2
s.


7.5.2. Calculul la oboseala
Arborele cotit care are mai mult de doua reazeme reprezinta o grinda simplu rezemata,
static nedeterminata. Dificultatile de calcul ale reactiunilor, impun adoptarea unei scheme
simplificate a incarcarii arborelui cotit, ce il considera ca fiind o grinda discontinua, alcatuita
dintr-un numar de parti egal cu numarul de coturi. Calculul se efectueaza in urmatoarele
ipoteze:
- fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
- momentele incovoietoare in reazeme se neglijeaza
- in reazemul din stanga cotului considerat, actioneaza un moment de rasucire M
s

numit si moment de intrare, care reprezinta suma momentelor de torsiune ale coturilor care
preced cotul considerat.
Conform figurii 7.18 se adopta datele caracteristice din tabelul 7.3.

d
Mi


d
M

l
P
d
Pi

l
M
r
d
P


h
l b

Figura 7.18. Dimensiunile caracteristice ale elementelor arborelui cotit












Tabelul 7.3.










Dimensiuneacaracteristica
MAS
-linie-
MAS
-V-
MAC
-linie-
MAC
-V-
Lungimeacotului l (1,1...1,25)D (1,2...1,4)D (1,1...1,4)D (1,2...1,4)D
Diametrul fusului palier dP (0,6...0,8)D (0,63...0,75)D (0,7...0,9)D (0,7...0,75)D
Lungimefuspalier intermediar lP (0,5...0,6)dP (0,4...0,7)dP (0,45...0,6)dP (0,4...0,65)dP
Lungimefuspalier extremlP (0,74...0,8)dP (0,7...0,88)dP (0,7...0,85)dP (0,6...0,86)dP
Diametrufus manetondM (0,55...0,7)D (0,57...0,66)D (0,64...0,75)D (0,65...0,7)D
LungimefusmanetonlM (0,45...0,6)dM (0,8...1,1)dM (0,7...1)dM (0,8...1)dM
Diametruinterior dMi (0,6...0,8)dM (0,6...0,8)dM (0,6...0,75)dM (0,6...0,75)dM
Grosimeabratului h (0,15...0,3)dM (0,15...0,3)dM (0,2...0,35)dM (0,2...0,35)dM
Latimea bratului b (1,7...1,9)dM (1,7...1,9)dM (1,5...2)dM (1,5...2)dM
4

F
B



F
M
F
br

F
br

F
Rd

F
t
F
td

F
Rs
F
R

F
ts
M
d

a
M
s

a F
cg
F
cg

l/2
l/2



Figura 7.19. Schema fortelor pentru calculul unui cot al arborelui cotit


A.Calculul la oboseala al fusului palier
Fusurile paliere sunt supuse la torsiune si incovoiere. Deoarece acestea sunt scurte,
calculul se face numai la torsiune fara a lua in considerare tensiunile de incovoiere.
Valoarea momentului de torsiune care actioneaza pe fiecare fus palier se determina
tabelar pe baza calculului dinamic prezentat in subcapitolul 7.2.
Momentul de intrare la cotul cu numarul de ordine , este,

j 1
s tj
j 1
M F r
=,
=
=

(7.40)

Momentul de iesire (de reactiune) din cotul , va fi,

d s t
M M F r
,
= + (7.41)
Calculul se organizeaza intr-un tabel care permite urmarirea variatiei momentelor M
1
,
M
2
,..., M
f
(moment fus final) in functie de oRAC in vederea extragerii valorilor maxime si
minime. Fiecare coloana se obtine din coloana precedenta la care se adauga momentul produs
de forta tangentiala. La insumare se tine cont de ordinea de aprindere, deci de decalajul fortei
F
tj
intre cilindri.
De exemplu, pentru un motor cu i=6 cilindri in linie, cu ordinea de aprindere 153624,
se obtine tabelul 7.1 prezentat in calculul dinamic din subcapitolul 7.2.
Din tabel, se extrag valorile M
,max
si M
,min
, apoi calculandu-se eforturile unitare
maxim si minim, precum si coeficientul de siguranta.
Eforturile unitare maxim si minim sunt date de relatiile,

max
Pmax
P
min
Pmin
P
M
W
M
W
,
,

t =

t =

(7.42)
unde,
W
P
este modulul de rezistenta polar,
5
( )
4 4
P Pi
P
P
d d
W
16 d
t
=

.

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia,

1
k
v m
c

t
t
t t
t
=
|
t + t
c
(7.43)
in care,


k
2,5
t
t
|
~
c
;
t
=1,1...1,4 ; t
-1
=(0,5...0,65)o
-1
;
o
-1
=(0,45...0,55)o
r
;
1 0
0
2

t
t t
=
t
;
t
0
=(1,7...2)t
-1
;
max min
v
2
t t
t = ;
max min
m
2
t + t
t = .


B.Calculul la oboseala al fusului maneton
Ca si la fusul palier, fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Deoarece
actiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, se determina separat
coeficientii de siguranta la incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.
Pentru manetonul , se determina:
- forta tangentiala la manetonul ,,

t
sin( )
F F
cos
,
o+|
=
|
(7.44)
- forta normala la manetonul ,,

N R B M
F F F F
,
= + + (7.45)
in care,

2 2
R B 2 M M
cos( )
F F ;F mr ;F m r
cos
o+|
= = e = e
|
.

Reactiunile din reazemul stang sunt,

ts t
F 0,5 F
,
= (7.46)

Rs N br cg
F 0,5 F F F
,
= + (7.47)

Momentul incovoietor in planul cotului este,

( )
z Rs br cg
l
M 0,5 l F F F a
2
| |
= +
|
\ .
(7.48)








6
n
o

o
z
M

z
M

o
t
M

t
M

o
n






Figura 7.20. Schema pentru determinarea momentului in planul orificiului de ungere



Momentul incovoietor in planul tangential este,

t ts
l
M F
2
= (7.49)

Momentul incovoietor in planul orificiului de ungere va fi,

o o o
z t z t
M M M M cos M sin
o
= + = (7.50)




Eforturile unitare de incovoiere maxim si minim sunt,

o
max
max
o
min
min
M
W
M
W
o
o

o =

o =

(7.51)
cu,
4
3
M Mi
M
d d
W 1
32 d
(
| | t
( =
|
(
\ .

.

Momentul rezultant M

este o suma vectoriala,

z t
M M M
o
= +

(7.52)

Intrucat M
o

reprezinta o functie de o, el este un vector rotitor, de marime variabila;

odata cu el se roteste si fusul maneton astfel incat calculul se complica. Se obtine o
simplificare daca se alege un ciclu conventional de solicitare si anume un ciclu simetric
7
determinat astfel; se calculeaza
2 2 2
z t
M M M
o
= + pentru diferite unghiuri o si se retine valoarea
( )
2
max
M
o
. Vom avea
( ) ( )
2 2
max min
max max
M M ;M M
o o o o
= + = .
In cazul fusurilor motoarelor cu orificii pentru ulei, dealtfel cazul general, calculul se
simplifica deoarece solicitarea la extremitatea orificiului, in planul care contine axul lui este
maxima, din cauza concentrarii de tensiuni.
In cazul general, axa orificiului este decalata fata de planul cotului cu unghiul .
Componentele vectorilor moment
o
t
M

si
o
z
M

, dupa axa n-n, normala la axa orificiului o-o se

insumeaza algebric si se obtine momentul rezultant
o
M
o
, relatia 7.50.
Este convenabil sa se organizeze calculul intr-un tabel care permite extragerea
valorilor
o
max
M
o
si
o
min
M
o
.


oRAC FN,
FRs 0,5lFRs Mz
o
z
M
Ft,
Mt
o
t
M
o
M
o

0
15
...
720

Tabelul 7.4


Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia,

1
k
v m
c

o
o
=
|
o + o
c
(7.53)
in care |
k
=1,9...2; c =0,7...0,8; =0,65...0,75; ~ 0,1.

La torsiune, momentul va fi,

s ts
M M F r
t
= + (7.54)
Eforturile unitare de torsiune sunt,

max
max
P
min
min
P
M
W
M
W
t
t

t =

t =

(7.55)
unde,
W
P
este modulul de rezistenta polar,
( )
4 4
M Mi
P
M
d d
W
16 d
t
=

.



Daca orificiul fusului maneton are o excentricitate, e, atunci modulul de rezistenta
polar va fi,

( )
3
4 M
P
d 1
W 1
16
t
=
k
(7.56)
unde,
8

( )( )
( )
( )( )( )
( )
( )( ) ( ) ( )
Mi
M
2 2
2
2 2 4
2 2 4 6 2 2 4 6 8 10 12
3 4
2 4 6 2 4 6 8
Mi
d
d
4 32
1
1 1 1
48 1 2 3 2 64 2 12 19 28 18 14 3
1 1 1 1 1 1 1
e
d

k = + + +

( (
+ + + + + + + + +

( ( + +

( (

(7.57)

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia,

1
k
v m
c

t
t
t
t t
t
=
|
t + t
c
(7.58)

Valorile parametrilor din relatia 7.58 sunt prezentati la fusul palier.

Coeficientul de siguranta global este,

2 2
c c
c
c c
o t
o t

=
+
. (7.59)

C.Calculul la oboseala al bratului
Momentul incovoietor in planul cotului este,

ib Rs
M F a = (7.60)

Momentul de torsiune,

b ts
M F a
t
= (7.61)

Efortul normal de incovoiere si compresiune,

ib Rs
b b
M F
W A
o = + (7.62)
unde,

2
b b
b h
W ;A b h
6

= = .
Eforturile unitare normale de incovoiere si compresiune maxim si minim,

max Rsmax 2
min Rsmin 2
6a 1
F
bh bh
6a 1
F
bh bh
| |
o = +
|
\ .

| |

o = +
|

\ .
(7.63)

Coeficientul de siguranta la incovoiere,

1
k
v m
c

o
o
=
|
o + o
c
(7.64)

Efortul unitar tangential de torsiune,
9

b
b
M
k W
t
t =

(7.65)
unde k are valorile descrise in figura 7.21.
Efortul unitar tangential de torsiune maxim si minim este,

t max
max
b
t min
min
b
0,5 a F
k W
0,5 a F
k W
,
,

t =

t =

(7.66)



k
0,3

0,28

0,26

0,24

0,22

0,2
0 1 2 3 4 5 6 b/h

Figura 7.21. Valorile coeficientului k



Coeficientul de siguranta la torsiune,

1
k
v m
c

t
t
t
t t
t
=
|
t + t
c
(7.67)
Coeficientul global de siguranta,

2 2
c c
c
c c
o t
o t

=
+
. (7.68)