You are on page 1of 7

Târgoviște este reședința și cel mai mare oraș al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Are o populație de aproximativ 89.

000 de locuitori. Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării Românești.

Așezare geografică
Orașul este situat pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiței, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Orașe apropiate
       

București Pitești Ploiești Pucioasa Găești Moreni Titu Fieni

       

la 80 km sud-est la 70 km vest la 50 km est la 20 km nord la 30 km sud-vest la 20 km nord-est la 30 km sud la 27 km nord

Istoric
pg. 1

în cronica turcului Ioan Küküllö. la 1396. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto). ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân. Este de reținut că. Perioada medievală i-a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană. pg. este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Nicolae Iorga crede că la Târgoviște a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi și pârcălabul Dragomir al cetății Dâmboviței în vremea domniei lui Vladislav I.    Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. Peste acestea. 2 . pe locul unde se află astăzi orașul. Coțofeni. după ce a trecut cu oastea [... din porunca voievodului Vladislav II. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș. Burebista și Decebal. câștigată de români. este făcută de cruciatul bavarez     Johann Schiltberger. din care s-a dezvoltat târgul medieval. Mircea I Basarab. atât celor de acum. s-a format o așezare rurală în sec. ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. spre cunoștința acestora. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir. V-VI). I-III) și apoi bizantină (sec. și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II. apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. voievodul Țării Românești. În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. alias Vlaicu-Vodă. Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan II. căci „voievodul Nicolae. cuceritorul Constantinopolului.] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. a unei fortificații. duce de Făgăraș și Almaș. cât și celor viitori". VIII-X. care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole. Gumelnița. Prima mențiune a orașului. comite de Severin. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire. Primul act oficial. din 1406. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali. XII-XIV. despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească. așa cum semna tratatele sale de alianță. se pomenește de existența.

începând cu anul 1508. care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. După toate probabilitățile. către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie. Macarie. primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508). Dimitrie Liubavici. care a tipărit. Nicolae din Deal". „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească. pg.  Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. 3 . cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu. cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547). Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște.

După domnia sa. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toți românii. Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării și a murit ca un martir. din 1821. se sfârșește trist la Târgoviște. pentru prima oară. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în întreaga Europă. restabilind domniile pământene pe scaunul țării. Tudor și multi dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei. În octombrie 1595. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale.Țara Românească. Unirea celor trei principate românești .      pg. care fortifică zona centrală. Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați). Urmează un secol al domnilor fanarioți. iar cea de iarnă la București. Moldova și Transilvania. reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște. capitala se mută la București. eveniment în urma căruia Târgoviște a început sa piardă din puterea economică precum și din populație. unde s-a ridicat o cruce de piatră. ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case. Răscoala lui Tudor Vladimirescu. În timpul său. În timpul său. refuzând să-și trădeze credința. Statuia lui Mihai Viteazul din Târgovişte Mihai Viteazul a reușit în 1600. repară vechile biserici și construiește multe altele noi. ce suferă însă mari pagube. trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul. 4 . după ce strălucește la București. în amintirea lor.

la 17 iunie 1859. În războiul de independență din 1877-1878 s-au distins numeroși comandanți si ostași târgovișteni. ilustrat prin iluminarea orașului în 1863. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916. După unire. construirea rafinăriilor de petrol. Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic. Elena Ceaușescu. Târgoviște a fost locul execuției dictatorului Nicolae Ceaușescu precum și a soției sale. în decembrie 1989. 5 . Târgoviște și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii.    Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniștilor. înființarea primei întreprinderi industriale Arsenalul Armatei. Transport Panorama oraşului Târgovişte văzut de pe acoperişul Turnului Chindia Cale ferată pg. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmbovița nr. inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București-Târgoviște. și apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăști. pe sub o arcadă de flori. Oituz si Mărășești în 1917. Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul.

La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgoviște—Pucioasa. Gara Târgoviște este un nod feroviar secundar. Orașul este deservit și de halta Teiș. UPET. Linia Târgoviște—Ploiești a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946. gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor. Rondocarton.Gara din Târgovişte în 1930. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. Romlux. Drumuri pg. orașul fiind legat de București. Oțelinox. Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —. Clădirea gării după renovarea dintre anii 2000-2004. Ploiești și Pietroșița. Deservește prin linii industriale mari operatori economici ai orașului — Mechel. deși construcția ei fusese începută încă din 1929. cât și traficului de marfă. împreună cu calea ferată Titu—Târgoviște. Gara din oraș a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884. Erdemir. Clădirea a fost inaugurată în 1884. 6 .

Municipiul Târgoviște este situat în vecinătatea capitalei României. În anul 2005 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. o serie de drumuri județene trec prin municpiu:      DJ 711 Târgoviște — Bujoreanca DJ 712 Târgoviște — Șotânga — Vulcana-Pandele — Brănești — Pucioasa DJ 718A Târgoviște — Mănăstirea Dealu DJ 719 Târgoviște — Valea Voievozilor DJ 721 Târgoviște — Colanu — Văcărești — Perșinari — Gura Șutii — Produlești — Costești Deal Transport public În interiorul orașului. și cuprinde trasee de autobuze.A.C. Transport Public S. pg. putând fi ușor abordat din toate părțile. Prin Târgoviște trec drumurile naționale: Drum național DN71 DN72 DN72A Lungime (km) Drum european Observații Traseu Tărtășești — Târgoviște — Pucioasa — Sinaia Găești — Târgoviște — Ploiești Târgoviște — Câmpulung De asemenea. orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier. transportul public este asigurat de S. linii de troleibuze și de maxi-taxi. 7 . devenind societate de transport călători în parteneriat public-privat.Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale. S.C. Transport Public S.A. la o distanță de 80 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă.