Regimuri de securitate

Vidroiu Andreea R.I.S.E.,Anul III,grupa a 2-a

Regimuri de securitate

Actuala arhitectur de securitate European reflect trsturile eseniale ale mediului geopolitic n care se deruleaz: tranziia ctre sistemul internaional multipolar, competiia ntre puteri n spaiul euroatlantic pentru redistribuirea rolurilor; adncimea integrrii in U.E.; tentativele Federaiei Ruse de a menine statutul de mare putere pe arena mondial si de a ocupa poziii cheie in structurile europene de securitate1.Securitatea se bazeaz att pe stabilitatea politic, dar si pe cea militar, acestea fiind condiionri complementare. Un sistem mobil de securitate european va putea fi edificat numai daca vor fi consolidate cele dou componente. Politica de securitate bazat pe cooperare (specifica O.S.C.E.) renunarea la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace de confruntare. Scopul este promovarea cooperrii n vederea prevenirii conflictelor n sfera politic i a reducerii pericolului confruntrii armate. De asemenea, mai are scopul de a evita escaladarea potenialelor conflicte, punnd un accent deosebit pe promovarea deschiderii i a transparenei. Aprarea i securitatea colectiv, pe de o parte, i securitatea bazat pe cooperare, pe de alt parte, sunt instrumente fundamental diferite, dar complementare, ale politicii internaionale de securitate. Aplicarea principiului subsidiaritii, in organizarea securitii europene, presupune luarea n calcul a unui sistem de securitate multietajat: U.E., O.S.C.E., N.A.T.O. si O.N.U. Angajarea pe unul sau mai multe din aceste nivele va depinde de specificul sarcinilor de securitate avute in vedere. Necesitatea unei corelri, a optimizrii cooperrii ntre diferitele instituii de securitate devine mai evident ca oricnd. Evoluiile in U.E., competiia dintre U.E. si N.A.T.O., posibilitatea ca interesele naionale ale unor state occidentale s prevaleze asupra celor comune, evaluarea securittii de pe poziii ideologice si nu financiare, lipsa unei diviziuni corecte a muncii ntre statele participante, sunt principalii factori care influeneaz edificarea unui sistem eficient in domeniul securitii europene2 Contextul politic i geostrategic de dup al II-lea Rzboi Mondial a permis apariia la nivelul relaiilor internaionale nu doar a unui numr foarte mare de organizaii internaionale, dar si a unui numr de regimuri internaionale sau regimuri de securitate. Regimurile internaionale sau regimurile de securitate sunt definite ca fiind un set de principii, norme, reguli, proceduri decizionale implicite sau explicite,n jurul crora converg ateptrile actorilor, ntr-un domeniu dat al relaiilor internaionale Regimurile de securitate nu trebuie confundate cu organizaiile internaionale. Acestea nu au nici o structura specific, nici o personalitate juridic, fiind simple sisteme de cooperare, n cele mai multe cazuri formale, utilitatea lor constnd n faptul c scad costul tranzaciilor internaionale, reducnd incertitudinea cu prvire la comportamentul celorlalte state. Regimurile se pot construi in orice domeniu al vieii internaionale, economie, mediu, securitate, drepturile omului, comunicaii etc. Regimurile se constituie n momentul n care dou sau mai multe state recunosc c se confrunt cu aceleai probleme, iar acestea depaesc sfera de influen politic a statului.
1

Col. dr. Cosma Mircea, Cpt. drd. Ispas Teofil, Integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, Editura Academiei Fortelor Terestre. 2 Kenneth N. Waltz, Teoria politicii internationale, Iasi, 2006

Odat ce in interiorul unor astfel de regimuri de securitate i-au natere interaciuni politico-militare i economice, n care actorii respectivi i regsesc idealuri i principii comune, acestea se pot transforma n organizaii internaionale. Comunitatea European poate fi explicat prin teoria realist care a condus a dus la transformarea unui regim de securitate ntr-o organizaie internaional. n urma cooperrii la nivel economic s-a ajuns in acest caz la formularea statutului unei organizaii internaionale, care-i regasete unitatea i n plan militar i politic3. O serie de teorii afirm ideea c apariia regimurilor de securitate a fost determinat i este de teoria stabilitii hegemonice. Conform acestei idei, statele puternice dau natere unor astfel de sisteme cu intenia de a menine pe de-o parte statu-quo-ul teritorial, iar pe de alta parte de a atrage in sfera lor de influen actori statali relevani din perspectiva economic sau de alt natur. Este cazul SUA, care dup al II-lea Razboi Mondial au reuit sistematic s dea natere unor astfel de regimuri de securitate, menite s menin un echilibru la nivelul deciziilor securitii i cooperrii la nivel mondial. Fondul Monetar Internaional este considerat un model reuit de regim de securitate, transformat in organizaie, cu scopul de a menine sntatea sistemului monetar internaional i de a ajuta cu imprumuturi statele aflate n dificultate, datorit balanei de pli. In opinia unor specialisti exista trei ci posibile n crearea i apariia unor astfel de regimuri de securitate: 1- spontan. 2- negociat. 3- impus. Un exemplu concret de regim negociat, il constituie acordul SALT, de neproliferare a armelor nucleare, aprut datorit temerilor aprute ca incurajarea acestui tip de armament ar putea conduce la un scenariu catastrofal pentru oameni. Exist si exemple negative din aceeai perspectiv a armelor nucleare, acordul Waschington - New Delhi din vara anului 2005, prin care americanii furnizau echipament si tehnologie pentru producerea armei nucleare in India.SUA nu au semnat acordul de protecia mediului de la Kyoto i nici pe cel privind Statutul Curtii Penale Internaionale, ceea ce arat ca n definitiv o serie de regimuri de securitate nu reprezint dect interesele pe termen scurt, mediu sau lung al unor state. Prin acceptarea unor astfel de regimuri,statele tind s-i maximizeze interesele. Un exemplu in acest sens l constituie i Acordul General asupra Tarifelor si Comerului (GATT), transformat ulterior n Organizaia Mondial a Comerului (OMC). Acordul urmrea desfiinarea barierelor tarifare n calea comerului internaional, ceea ce practic favoriza n mod clar o serie de state, defavoriznd altele, datorit gradului dezvoltrii economice interne4.Nu doar statele pot dezvolta astfel de regimuri internationale, companiile bancare, de asigurari, transporturi, pot da natere unor astfel de organizaii.

3 4

Daniel Miller, Material Cultures: Why Some Things Matter, Chicago University Press, 1998 Kenneth N. Waltz, op.cit.

n ceea ce privete regimurile de securitate al cror scop declarat este asigurarea stabilitii militare, acestea au o dinamic aparte, lucru datorat n special de increderea reciproc. Eecul acordurilor SALT 1 si SALT 2 poate fi pus pe seama uneia sfere de lips de incredere intre SUA si URSS (CSI), ca i n cazul denunrii de ctre Waschington,a Tratatului Anti-Racheta (ABM), considerat de SUA inutil n condiiile n care state precum Coreea de Nord refuz s participe la acesta. Simpla existen a unui regim de securitate nu poate fi considerat o garanie a securitii internaionale. Regulile putndu-se schimba din motive diverse. SUA folosesc dupa anul 2000, ca pretext declarat contra regimurilor de la Phenian si Teheran, inarmarea nuclear si terorismul5 Unul dintre cele mai complexe regimuri de securitate, care funcioneaz din 1817, fiind cunoscut i sub denumirea de acordul Rush-Bagot, semnat ntre SUA i Canada, vizeaz frontiera dintre cele dou state. Totodat acordul presupune o politic comun de aprare aerian (NORAD). Functionarea unui regim de securitate se bazeaz pe tradiia groian raionalist care afirm necesitatea cooperrii n atingerea unui obiectiv comun. Gradul de eficien depinde de disponibilitatea statelor de a-i respecta angajamentele. La inceputul anilor 50 a fost introdus un alt concept, comunitate de securitate, care desemneaz o grupare de state care nutresc o real convingere ca membrii comunitii pe care o formeaz nu vor lupta niciodat fizic unii cu alii, ci i vor rezolva disputele intr-un alt mod. Unul dintre teoreticienii acestui tip de cooperare, consider c nu putem avea de-a face dect cu dou tipuri de comuniti de acest gen. 1.Comunitati amalgamate, care dezvolt i o form de guvernare comun (cauz a apariiei statelor federale); 2. Pluraliste - ale cror uniti i pstreaz independena unele fa de altele; Pentru a doua categorie ar fi necesare o serie de valori i nelesuri pe care actorii participani le au in comun; cunoaterea direct a culturii i interaciunea dintre acestea; interese comune, reciprocitate, responsabilitate i chiar altruism. Totodat o astfel de comunitate nu presupune doar o relaie formal i constient ntre guvernele acestor state, ci o apropiere absolut necesar ntre societile civile. Se consider c exist trei etape n apariia, evoluia i transformarea unei comuniti de securitate: - apariia unor schimbri la nivelul mediului social intern si internaional, tehnologice, demografice, economice, ecologice, identificarea unor ameninri exterioare comune; - factori de natur s conduc la dezvoltarea ncrederii reciproce i a formrii unei mentaliti colective, ceea ce ine de puterea de cunoatere, de inelegere, de implicarea instituiilor i a organismelor de orice natur n apropierea acestora;

Samuel Huntington, Ciocnirea civilizatiilor, Bucuresti, 2001 .

-n final formarea unei identiti comune, bazate pe valori i principii comune, poate conduce la recunoaterea egalitii i transformarea panic ntr-o comunitate de securitate; NATO format iniial ca o astfel de comunitate de securitate, avnd ca obiectiv rzboiul contra URSS, sa confruntat dupa 1991 cu dispariia potenialului pericol al regimului comunist. n aceste condiii ceea ce fusese o comunitate bazat aproape exclusiv pe stoparea pericolului comunist a devenit dup deciziile din 1995 un organism de securitate colectiv bazat pe cinci principii: statele membre sunt democratii cu economii de piata functionala minoritatile de pe teritoriul lor sunt tratate conform reglementarilor OSCE; statele nu au dispute teritoriale sau de alta natura cu vecinii lor; sunt capabile sa puna la dispozitia NATO trupe si tehnica militara compatibila cu celelalte state membre; mentinerea democratiei, a drepturilor omului si a institutiilor fundamentale ale statului; Un exemplu situat la polul opus NATO l reprezint ncercrile nereuite de formare a unor organizaii, comuniti sau regimuri de securitate n zona Americii Centrale i de Sud, acolo unde teoretic se intrunesc cel puin cteva principii care stau la baza teoretic a formrii unor astfel de organisme: istorie, limb, religie si mentaliti comune. Cu toate acestea, Comunitatea Andina si Organizatia Statelor Americane nu reuesc s-i diversifice sau s-i extind ideea de cooperare economic, militar sau de orice alt natur, probabil si datorit interveniilor distructive ale unor mari puteri precum Rusia si SUA.