ARGUMENT

Astăzi nu mai putem concepe internetul în afara reţelelor de socializare. Acestea se bucură de un mare succes mai ales în rândul tinerilor şi al adolescenţilor, oferindu-le acestora exact lucrurile de care au nevoie la aceste vârste: posibilităţi de exprimare necenzurată, de socializare, de creare de noi prieteni, şi de dezvoltare a propriei personalităţi. La o analiza mai aprofundată a reţelelor sociale am vedea că acestea s-au transformat într-un fenomen; social media reprezintă atât o bază pentru discuţiile privind evoluţia internetului şi a noilor tendinţe de evoluţie socială, cât şi un argument extrem de solid în tranzacţiile financiare. Internetul oferă un potenţial important în comparaţie cu alte mijloace media dată fiind selectivitatea lui. Cu ajutorul lui difuzorii de reclamă pot obţine feed-back în timp real, fără costuri mari, ceea ce nici un alt mijloc media nu poate oferi. Scopul lucrării este de-a oferi o perspectivă asupra modului în care reţelele de socializare pot fi utilizate de către utilizatori pentru a-şi promova o afacere, un produs, de-a interacţiona cu oameni care au aceleaşi interese ca şi ei. Astfel, Facebook oferă posibilitatea agenţiilor de publicitate/utilizatorilor obişnuiţi să-şi alegă modul de plată, un buget zilnic şi publicul ţintă în funcţie de: locaţie, vârstă, gen, cuvinte cheie, educaţie, locul de muncă, starea relaţiei, interese, limbi. Datorită numărului mare de utilizatori activi Facebook-ul reprezintă o platformă atrăgătoare pentru agenţii, companii etc. care se pot promova într-un mod total neconvenţional. Reţelele de socializare sunt parte integrată din fenomenul numit new media. Lucrarea de faţă îşi propune să ofere o perspectivă asupra publicităţii pe Internet, a formelor sale de manifestare şi să scoată în evidenţă importanţa utilizării reţelelor de socializare ca mediu de promovare a produselor.

4

CAPITOLUL I INTERNETUL
1.1. Scurtă descriere şi istoric al Internetului
Internetul a început să fie utilizat la nivel de mase la începutul anilor’90. Conştientizând potenţialul acestei noi forme de comunicare, oamenii au început să utilizeze Internetul din ce în ce mai mult. Internetul la nivel mondial a crescut în mod constant, ajungându-se de la 16 milioane în 1995 la aproape 2 miliarde în 2009. Această creştere se prefigurează că va creşte şi în anul 20121.

În comparaţie cu ţările Uniunii Europene România are o rată de penetrare a Internetului de 23%, pe de altă parte aceasta înregistrează o creştere de 517,5% în anul 2007 faţă de 2000 în ceea ce priveşte numărul de utilizatori.2 Afuah şi Tucci descriau Internetul ca o „tehnologie cu multe proprietăţi care au potenţialul de a transforma peisajul competiţional în mai multe sectoare industriale şi de a creea, în acelaşi timp, alte sectoare industriale complet noi.”3

1 2

Internet World States. Usage and Population Statistic, http://www.internetworldstats.com/stats.htm Claudiu Vrînceanu,”România ocupă ultima poziţie din UE la Utilizarea Internetului”, 16.04.2007, studiu realizat de către InternetWorldStats, http://www.wall-street.ro 3 Richard Gay, Alan Charlesworth, Dr. Rita Esen, Marketing on-line o abordare orientată spre client, Ed.All, Bucureşti, 2009, p.7

5

În accepţiunea lui Ned Snell4 Internetul reprezintă o reţea globală, o uriaşă colecţie de calculatoare şi reţele interconectate, astfel încât să poată schimba informaţii. În următorul tabel5 sunt prezentate câteva dinte momentele importante din dezvoltarea Internetului, atât din punct de vedere tehnic, cât şi din perspectivă comercială.

1958 1961 1961 - 1969 1969 1973

• • • • • • • • •

SUA lansează proiectul Arpanet pentru conducerea dezvoltării tehnologice în ştiinţă şi forţele armate Apare nota de cercetare a MIT privind Teoria Dirijării

Pachetelor (de date) Se continuă cercetarea în domeniul comunicaţiilor în reţele şi între computere Proiectul Arpanet pentru reţele este aprobat de Ministerul Apărării SUA şi intră în funcţiune Dezvoltarea protocoalelor pentru facilitarea oportunităţilor din Internet în reţele multiple Se realizează primele conexiuni Arpanet internaţionale Regina Elisabeta a II-a trimite un mesaj prin poşta electronică Tim Benners Lee întocmeşte reguli pentru World Wide Web, fiind considerat părintele Internetului Alan Emtage realizează primul instrument de căutare, cunoscut drept „Archie” Se stabilesc protocoale standard de reţea: Protocolul de Control a Transmisiei (TCP) şi Protocolul de Internet (IP), denumite uzual TCP/IP Se stabileşte Reţeaua Academică Reunită (JANET) care leagă instituţiile de învăţământ superior Se introduce Sistemul de Nume de Domeniu (DNS) Compania Symbolics devine prima afacere înregistrată dot.com Fundaţia Naţională de Ştiinţe (SUA) este catalizatorul drenării cercetărilor fundamentale prin Internet

1976 1980

1982

1984

• • • •

1985 1987

4 5

Ned Snell, Bob Temple, T.Michael Clark, Internet şi Web, Ed.All, Bucureşti, 2004, p.6 Pentru realizarea acestui tabel am utilizat date oferite de Richard Gay, www.economie.hotnews.ro wwww.internet.ubix.ro , www.pcworld.com , http://blogoree.ro

6

cum sunt AOL şi CompuServe 1996 1997 1998 1999 2000 Se introduce taxarea numelor de domeniu Este lansat la bursă Yahoo! Şi se adună acţiuni aproape de 300% în prima zi Este fondat MP3. Tim Benners Lee. împreună cu savanţii de la CERN inaugurează World Wide Web (WWW) Se lansează America Online şi se adună 23 de milioane de dolari Apare termenul a „naviga în reţea” World Bank intră online Cunoştinţele despre Internet se răspândesc datorită atenţiei acordate de principalele canale media 1993 • • • • Apare în standuri prima publicaţie de Internet. Lansarea lui generează frenezie în Internet • • 1995 • • • • • • • • • 2001 • Creşterea traficului pe Internet ajunge la 341.1990 1990 1992 • • • • Senatorul Al Gore lansează expresia „autostrada informaţională” Părintele Internetului.com Este lansat XLM pentru a facilita compatibilitatea între diferitele sisteme de computere Este lansat FAST Search (căutarea rapidă) având capacitatea de a indexa 200 milioane de pagini web AOL şi Time Warner îşi anunţă fuziunea Se fac campanii de monetizare sau plata-per-clic pentru motoarele de căutare clasate în primele 10 în top BBC rulează „Wimbledonul interactiv” ca primă incursiune în 7 . apare şi SPAM-ul (mesaje nesolicitate) Jeff Bezos lansează site-ul Amazon Începe să funcţioneze de probă sisteme de conectare la reţea.634% Apar primele magazine de cumpărături online şi bănci virtuale dar. din păcate.1988 . Wired (conectat) Firma Mosaic introduce primul browser de reţea cu interfaţă grafică şi devine precursorul lui Netscape Navigator.

• 2010 2011 • • deschizând drumul către adrese precum „. în efortul de impulsiona numărul mic de aderări Suedia depăşeşte SUA şi este pe primul loc în lume în asigurarea facilităţilor de reţea e-Bay îl depăşeşte pe Amazon.28 februarie NASA trimite imagini spre o navetă din spaţiu aflată la 20 milioane de mile distanţă de Pământ. într-o adresă web.restaurants. Numărul utilizatorilor de Internet ajunge aproape de 2 miliarde în toată lumea Conform CIA World FactBook.televiziunea interactivă (iTV) 2002 • • 2003 • • 2004 • Cumpărăturile lunare efectuate online în Anglia depăşesc bariera de 1 miliard de lire sterline BT anunţă reduceri de preţuri la pachetele cu bandă largă. printr-un sistem de comunicaţii bazat pe internet. în comparaţie cu 15. Internetul are peste 575 milioane de calculatoare gazdă.sanfrancisco” sau „.amazon” etc.books. Peste 584 de milioane de adrese IP unice conectate la platforma 8 .7%dintre locuitori având bandă lărgită.com”.9% în Anglia Numărul utilizatorilor de Internet ajunge la 1 miliard în toată lumea Estonia oferă online primele alegeri parlamentare naţionale pe 26. Aproape orice cuvânt va putea să înlocuiască domeniul „. 26. Tehnologia Disruption-Tolerant 2009 • Networking (DTN) The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) va introduce noi domenii de Internet. fiind considerat site-ul cel mai vizitat din Anglia CD-WOW pierde cazul în justiţie odată cu drepturile de procurare a CD-urilor ieftine în UE şi subminează conceptul 2005 2006 2007 2008 • • • • global al Internetului Islanda devine lider în reţelele cu bandă largă.

Înregistrarea unui astfel de domeniu generic costă 185. Dr. lucru convenabil pentru client.apple. facilitând atingerea şi menţinerea scopurilor. Beneficiile internetului Richard Gay în cartea7 sa prezintă beneficiile pe care le-ar putea avea o organizaţie utilizând Internetul. al clipurilor video onlineHD. ceea ce furnizează marketerilor materialul de bază pentru a asigura creşterea bugetelor. comparativ cu costurile tradiţionale de vânzare. Internetul asigură un cost redus şi eficienţă în tranzacţiile cu clienţii. 6 Oferă servicii cloud-based pentru optimizarea conținutului web și mobil. Internetul reprezintă un instrument de comunicaţie rapid şi flexibil.2. în ambele sensuri. p.. Internetul poate fi folosit ca instrument de promovare periodică a vânzărilor.930 de cereri pentru înregistrarea de noi domenii de internet ca parte a sistemului care va permite să existe adrese web care se termină în .music sau în multe alte variante dorite de organizații care dispun de sumele necesare.cit. cât și pentru e-commerce securizat. 1.000 de dolari. care asigură un dialog eficient cu clientul.000 de dolari iar costurile anuale sunt de 25. Internetul asigură posibilitatea măsurării evenimentelor şi înregistrarea lor.google .cola. Rita Esen. astfel: • • • • • • • • Internetul poate lărgi acoperirea geografică a unei organizaţii. Reprezintă un instrument interactiv de marketing. Se pot atrage clienţi noi. Alan Charlesworth. op. al aplicațiilor.9 9 . sistemul fiind extrem de controversat. până la 2. .Akamai6 în trimestrul întâi al anului 2011 • 2012 • Viteza medie de conexiune la nivel global a crescut cu 23 de procente. Un site poate fi deschis nonstop. 7 Richard Gay. .1 Mbps Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) care gestionează domeniile de internet a anunțat că a primit 1.

. Hi5. activă. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (curs) 10 . Într-un context al globalizării. jocurile video. la care se adaugă şi forme specifice.dr. noile media sunt considerate o emblemă. YouTube. hârtia electronică. 1. directă. Georgeta Drulă8 vede comunicarea online ca fiind un mod efectiv de comunicare globală. Wikipedia etc. posturi de radio şi de televiziune etc – au acum versiuni online. prin intermediul căruia se transmit şi se recepţionează mesaje.• • • Răspândirea globală a Internetului asigură şi posibilitatea localizării de noi furnizori şi distribuitori pentru a menţine avantajul competitiv. unde informaţiile circulă cu rapiditate de la un capăt la altul al lumii. Curs de PR online. La o analiză mai amănunţită a celor două definiţii vom observa că elementele comune sunt reprezentate de emisia şi receptarea mesajelor. Comunicarea online şi internetul Pentru a putea defini conceptul de comunicare online.4. Comunicarea este un proces complex. Universitatea din Bucureşti. şi pasivă. numite şi „social media” pentru că încurajează formarea de comunităţi virtuale şi de reţele sociale. Myspace. televiziunile interactive. forum-urile. mediile clasice de comunicare – ziare. 1. Este în continuă creştere încrederea cumpărătorilor online.Georgeta Drulă. Internetul este un mijloc de comunicare în masă. La acestea se adaugă Facebook. personală şi în plus ieftină. Internetul poate asigura un suport pentru produse sau campanii. cu alte cuvinte este o comunicare instantanee. Second Life. bloguri-le. vom încerca mai întâi să definim cei doi termeni prin elemente care le sunt comune. mai noi bazate pe canale digitale: email-ul. Publicul ţintă 8 Conf. de unde rezultă că Internetul se bazează foarte mult pe procesul de comunicare. parte a acestui proces. telefonia digitală. care acceptă o relaţie one-to-one sau one-to-many între receptorul şi furnizorul de informaţie. prin intermediul căruia se transmit şi se recepţionează mesaje. website-urile.3. Astfel.

Polirom. Bogdan Grigore. 2003. p. vă rog”) • Surfing („navigare”) Aceste tipuri sintetizează însă doar câteva dintre comportamentele existente în cazul utilizatorilor de Internet. Dar nu este aşa. toate calculatoarele şi programele din lume sunt legate printr-o reţea.0 a transformat utilizatorul care căuta informaţi online în producător de informaţie. Relațiile publice și publicitatea online. cu studii superioare şi având un venit ridicat. 9 www. Ei îl văd ca un spaţiu infinit. În cartea Relaţii publice şi publicitate online10 este prezentat un studiu realizat de firmele Booz-Allen & Hamilton şi Nielsen/ net Ratings din care reiese 7 tipuri de utilizatori de Internet: • Quickies („la repezeală”) • Just the Facts („doar faptele”) • Single Mission („misiune unică”) • Do It Again („vizite repetate”) • Loitering („hoinăreală”) • Information. vom observa că este legat de oameni. Din studiul realizat9 de Pew Research Center rezultă portretul robot al utilizatorului tipic de internet care este acela a unui tânar ( bărbat sau femeie).pewinternet.). Iași. Aceste elemente sunt infinite şi neînsufleţite. persoane de vârsta a treia etc. iar apariţia Web 2.Dacă am face o analiză mai amănunţită a Internetului. please („informaţie. cu toate că majoritatea acestora îl asociază cu calculatoarele şi cu tehnologia informaţională. Principalele date demografice care au stat la întocmirea acestui studiu sunt prezentate în figura 1 (vezi anexa 1). Ed.org Iulian Vegheș Ruff. care este limitată de aparatura folosită (hardware) şi de aparatele care o controlează (software). O altă clasificare a tipurilor de clienţi la care ar trebui să ajungă mesajul se face după: • Vârstă – mesajele. 189 10 11 . spoturile se pot realiza în funcţie de publicul ţintă ( tineri.

Status – aici se are în vedere ţintirea anumitor grupuri din punct de vedere al statutului social. Gradul de utilizare a Internetului. totuşi există diferenţe culturale . În accepţiunea Adelei Rogojinaru 12 . Loialitatea CAPITOLUL II PUBLICITATEA: CADRU GENERAL Dacă urmărim evoluţia istorică a acţiunilor de publicitate ne dăm seama că domeniul „promovării” este mai vechi decât omenirea. Sexul – diferite linii de produse se pot adresa unui sex sau altuia.• • • • • Aria geografică – chiar dacă Internetul reprezintă un fenomen global.

2006.n. 2. Astfel.tendinţe şi provocări.„publicitatea a apărut din nevoia „vinderii surplusului” şi s-a dezvoltat spre nevoia de a face cunoscut lumii întregi 11”.25 13 Formă antică a ceea ce se numeşte acum afişaj stradal sau outdoor 13 . vin sau alte produse comerciale.12 Nu este surprinzător faptul că cei care au dat Turnul Babel au lăsat şi prima dovadă cunoscută publicităţii. Astfel. indivizii care strigau diverse anunţuri. Mihaela Nicola. 11 Adela Rogojinaru.e. Primele forme de publicitate au apărut încă din antichitate. Comunicare. cele mai vechi semne fiind descoperite în ruinele Babilonului şi al Romei antice sub forma unor desene atrăgătoare. supravieţuind declinului Imperiului Roman. o tăbliţă de lut babiloniană din anul 3000 î. Relaţii publice şi publicitate . perioada publicităţii ştiinţifice (bazată pe abordari structurate) – din anii’50 până în prezent.ro. p. Ed.75 12 Dan Petre. care poartă inscripţii referitoare la un negustor de alifii.XVIII. Afişajul13 este unul dintre cele mai eficiente metode de publicitate. ca şi recompensele oferite pentru prinderea sclavilor fugari. Grecii antici apelau la persoane care strigau sau cântau prin oraşe anunţând sosirea corăbiilor cu mirodenii. 2004. perioada comunicării de masă – din 1880 până la jumătatea secolului XX . un scrib şi un cizmar. 3. inscripţiile în piatră. Bucureşti. iar printre canalele de comunicare folosite se numără tăbliţele de lut sau gresie. perioada pre-marketing – dinainte de Antichitate până la apariţia mijloacelor de comunicare în masă . p. Perioada pre-marketing Perioada pre-marketing este caracterizată de modalităţi „primitive” de comunicare. Vechii egipteni foloseau papirusurile în scopul de a face anunţuri. firmele de lemn. Bucureşti. Introducere în publicitate. putem identifica trei mari perioade în istoria publicităţii : 1. acesta poate fi regăsit în special în arta decorativă a hanurilor europene din secolele XVI . în ruinele Tebei au fost descoperite papirusuri care anunţau diverse servicii şi produse. Tritonic. Ed.

Toate acestea au avut ca principal efect creşterea productivităţii economice. în scopul protejării trecătorilor. ceea ce a dus la un exces de produse. se consideră că reclama modernă în spaţiul geografic american datează de la începutul secolului XX. Prima manifestare de formalizare şi industrializare a publicităţii o găsim în acţiunea de vânzare de spaţii publicitare şi în special în mica publicitate a ziarelor din anii 1870. Reprezintă 14 . iar descoperirea telefonului. cât înregistrase în 1870. Perioada publicităţii ştiinţifice Mai este numită şi perioadă „a cercetării” şi se întinde din anii 1950 până în prezent. perioada dintre 1900 şi Primul Război Mondial şi perioada dintre cele două războaie mondiale. când cifra de afaceri a acestei industrii a ajuns la 500 de milioane de dolari pe an.În 1614. pentru a interzice folosirea firmelor care depăşeau o anumită distanţă de la faţada clădirilor. Comercianţii beneficiau acum de o reţea incipientă de transport pe distanţe mari. În Statele Unite primul ziar care a publicat o reclamă a fost Boston Newsletter. Astfel. Prima reclamă tipărită şi distribuită la nivel de masă a apărut în anul 1525 în Germania într-o broşură. care în anul 1704 publica un anunţ prin care oferea o recompensă pentru prinderea unui hoţ. fiind caracterizată de dezvoltarea activităţii de publicitate în formele pe care le cunoaştem acum şi de instituţionalizarea acestui domeniu de activitate. Perioada comunicării de masă Putem vorbi de o industrie a publicităţii abia la mijlocul secolului XIX-lea când revoluţia industrială a determinat progrese importante în toate sectoarele sociale. având astfel impact direct asupra industriei publicitare. Perioada publicităţii de masă este împărţită la rândul său în mai multe etape: perioada anilor 1870-1900. au apărut în Anglia primele legi privind publicitatea. şi a maşinii de scris au facilitat comunicarea la nivel de masă. care trebuiau comunicate şi vândute. Reclama promova virtuţile unui medicament miraculos cu efecte de panaceu. telegrafului. de la numai 50 de milioane de dolari.

Prima agenţie de publicitate din România a fost înfiinţată în 1880 de negustorul evreu David Adania şi purta numele acestuia 14. Mihaela Nicula.1. În acelaşi timp cumpărătorii au devenit mult mai pretenţioşi. Astfel la invitaţia agenţiei americane J.18 15 . 2. Spoturile TV au devenit cu timpul din de în ce mai ilustrate şi mai convingătoare.cit. radio şi internet.perioada în care se conştientizează necesitatea îmbunătăţirii tehnicilor de identificare şi atingerea unor audienţe mai restrânse şi mai specializate. Thompson. Potrivit Mihaelei Nicula16 cele mai influente definiţii ale publicităţii provin din ştiinţele comunicării în care accentul este pus pe publicitate ca proces comunicaţional. acest lucru determinând apariţia multor produse premium.66 16 Dan Petre.. Succesul obţinut a demonstrat că acest tip de publicitate este unul dintre cele mai credibile şi eficiente. ei dorind în acelaşi timp calitate dar şi exclusivitate. iar pentru prima oară. p. cu mesaje adresate în mod direct acestora şi cu caracteristici specifice fiecărui tip de public. Regina Maria a României. şi din marketing unde publicitatea este analizată din punct de vedere economic. o persoană regală acceptă să facă reclama unui produs. 2002. publicitatea realizată prin toate mijloacele media : ziare. p. op. p. Definirea conceptului de publicitate Termenul provine din limba latină de la verbul „publico-are” care înseamnă a aduce la cunoştinţa publicului şi de la substantivul „publication” care înseamnă adresare către public. 14 15 Marian Petcu. Apariţia televiziunii a avut un impact mare asupra publicităţii. Publicitatea în România a trecut prin mai multe forme: strigătul mărfurilor. acceptă să apară într-o reclamă în care să laude calităţile cremei „Ponce’Cold”15. anunţurile care circulau sub forma unor texte scurte apărute în ziarele vremii începând cu 1829 şi a culminat cu ceea ce mai numim astăzi publicitate în adevăratul sens al cuvântului. în 1924. televizor. O istorie ilustrată a publicităţii româneşti . cu cât au mai puţine persoane acces la el cu atât mai bine.57 Ibidem. Bucureşti. Pentru unii nu este suficient dacă un produs este bun trebuie în acelaşi timp să fie şi personal. iar oamenii din spatele acestora mai inventivi. Ed.W. Tritonic.

reviste. Teora. Bucureşti. Publicitatea (sinonimă termenului englezesc advertising) este definită de Asociaţia Americană de Marketing (AMA) ca fiind „orice formă de prezentare sau de promovare impersonală a unor idei. adică mesajele publicitare – vizuale. bunuri sau servicii de către un promoter indentificat”. 17 18 Baker M. reclamele sunt non-personale. o instituţie socială care afectează viaţa de zi cu zi a fiecărui individ. deoarece destinatarul mesajelor trebuie să poată identifica sursa acestora pentru a putea cumpăra exact respectivele produse. bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare. programe de radio şi TV) de către un sponsor bine precizat.. o componentă a activităţii de marketing sau o sursă de informare despre produse. afacerea sau profesia creării şi diseminării mesajelor (reclamelor). ca în cazul vânzărilor personale. Profesorul american Philip Kotler defineşte publicitatea ca „ fiind orice formă plătită de prezentare şi promovare impersonală a ideilor. indivizi sau instituţii (companii)”. Dintr-o perspectivă deontologică20 publicitatea trebuie să respecte mai multe criterii.20 16 . verbale sau scrise – sunt direcţionate către un public larg şi nu direct către un individ. deci reprezintă o tranzacţie comercială iar prin aceasta ele se deosebesc în mod fundamental de publicitatea neplătită (publicity). Ed.cit.Din definiţia dată de Baker17 reiese că publicitatea este „ştiinţa.”19 Din cele expuse mai sus. • reclamele comerciale se identifică cu sponsorul sau iniţiatorul lor (numit anunţător sau publicitator). Mihaela Nicula. 1963 19 Philip Kotler. p.849 20 Dan Petre. 2001..18 Această definiţie reliefează cele mai importante caracteristici ale publicităţii şi anume : • • reclamele sunt plătite. op. Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising.J (1998). rezultă că publicitatea reprezintă un complex de activităţi de promovare pe piaţă a unei idei sau a unui produs ori serviciu şi se face de către personalul care prezintă direct produsul/serviciul potenţialilor clienţi. evenimente. servicii. London: Macmillan Business Comitetul de definiţii AMA. p. o forţă care modelează cultura de masă. Principiile Marketingului.

relaţiile publice şi marketing Este necesar să facem această paralelă. pentru că termenii nu definesc acelaşi lucru. care impune ca mesajele publicitare să nu conţină nici un fel de afirmaţii scrise. serviciului sau a altor elemente asociate cu o anumită cauză ori viziune”. Profesia de relaţionist.Un prim criteriu este cel al decenţei. în comparaţie cu relaţiilor publice.2. Într-o lume perfectă. Paralelă între publicitate. publicitatea. poziţionarea.55 17 . distribuirea şi vânzarea produsului. 21 22 Bernard Dagenais. Iaşi. ed. Al doilea criteriu este cel al loialităţii care presupune ca publicitatea să nu profite de încrederea sau lipsa de informare a publicurilor cărora li se adresează. p. 2007." Pentru Joe Marconi22 „marketingul se ocupă de ambalarea. p. Ed. dar acest lucru nu se întâmplă. dar nu este chiar aşa. relaţiile publice şi marketingul sunt sinonime. orale sau reprezentări vizuale care pot încălca principiile morale ale comunităţii. 2002. caracteristicile funcţionale şi de utilizare sau avantajele pe care le-ar avea consumatorii în urma folosirii bunurilor sau serviciilor pentru care se face publicitate. În timp ce relaţiile publice încearcă să găsească modalităţi de a atrage atenţia mass-media pentru a vorbi despre organizaţia. Ghid practic de relaţii publice. Şi nu în ultimul rând. Iaşi. relaţiile publice. promovarea. Polirom. specialiştii în relaţii publice şi publicitate ar controla bugetul de marketing şi ar determina cât va fi alocat pentru fiecare campanie. iar acesta face ce vrea cu ele. stabilirea preţului. deoarece mulţi clienţi sunt convinşi că publicitatea. 2. fiind întotdeauna foarte atenţi cărui departament şi cărei agenţii i se aduc laude. cercetarea şi educaţia sunt unelte de bază ale marketingului.68 Joe Marconi. Conform lui Bernard Dagenais21 „ publicitatea reprezintă o tehnică prin care se cumpără un spaţiu pe un suport de presă. Astfel. şi anume prin evitarea acelor exagerări care ar denatura adevărul în ceea ce priveşte calităţile. promovarea. serviciul sau cauza pe care o reprezintă. Practicienii din diverse domenii se zbat şi-şi fac griji pentru bugetele administrate şi pentru responsabilităţile avute. unde relaţionistul îi propune jurnalistului informaţii. publicitatea trebuie să respecte criteriul veridicităţii. Polirom. care este ocupat mai apoi după cum se doreşte.

menit să atragă cumpărătorii. pentru a-şi difuza propriile mesaje promoţionale. 2005. 2001. Ed. un serviciu sau o activitate. promovare. panou sau stand publicitar expus lângă sau în preajma caselor de marcat din supermarketuri. cât şi din mecenat. Publicitatea îmbracă deseori forma concretă a unui anunţ. Comunicare şi publicitate. televiziune. panouri publicitare. inspirându-se atât din instituţia religioasă. internet. mai ales în mass-media. p. 2. un grup sau o persoană. anunţul inserat într-un ziar vizează un rol social şi se înscrie în prelungirea operelor de caritate. O introducere în presa scrisă şi vorbită. Trotonic. 23 “Point-of-sale display”. târguri.” „ Publicitatea este o comunicare de masă făcută de cei care cumpără un spaţiu. dar ea poate să utilizeze şi mijloace din afara mass-media: publicitatea la locul de vânzare. „L’invention de la Commnunication”. bannere. Editions de la Decouverte. Diferenţa dintre publicity şi advertising O dată cu diversificarea activităţilor publicitare. p. terminologia şi accepţiunile termenului au suferit şi ele modificări. expoziţii. În concepţia lui Montaigne24 „l’advertissement. citat de Dorin Popa. Publicitatea are drept obiectiv să facă cunoscute şi să pună în valoare un produs sau o marcă. Polirom.13 25 Claude-Jean Bertrand. publicitatea se doreşte un fel de serviciu public. poştă. De asemenea.publicitatea rezervă spaţiul dorit. pentru ca. în foarte scurt timp să-l echivaleze cu anunţurile comerciale din paginile ziarelor. Iaşi. p. 1994. o instituţie sau o cauză importantă. Aceste confuzii se datorează faptului că publicul român este obişnuit să desemneze această activitate (reclama) prin cuvântul „publicitate” după termenul francez care este luat ca atare. reclamele pot fi difuzate printr-o multitudine de mijloace de comunicare: ziare.147 18 . britanicii în secolul al XVII-lea atribuiau termenului advertisment sensul de advertisment.25 Noutatea pe care publicitatea o constituie în România alimentează numeroase confuzii. publicitate prin telefon (phoning) sau editări publicitare”. reviste. 24 Armand Mattelart. radio. Bucuresti. cu alte cuvinte aceasta îşi impune mesajul. De exemplu.322. POS-uri23 şi o varietate de sponsorizări sau organizări de evenimente.3. pune mesajul dorit pe suporturile media dorite. în ziua şi la ora dorite. Aceste mesaje sunt în general elaborate de o agenţie de consiliere în publicitate sau în comunicare. publicitate directă prin poştă (mailing). Ed. Paris.

15 19 .4. cu tehnologiile avansate disponibile acum. constatăm că avem de-a face cu reclame în cazul activităţilor comerciale (exemplu: Coca-Cola. Bucureşti. Comunicare şi Publicitate. Publicitatea online generalităţi Odată cu creşterea accesibilităţii la Internet. Tritonic. 26 Reprezintă orice formă plătită şi promoţie non-personală de idei. p. sociale. politice etc. Dero plătesc timpul şi spaţiul alocat de canalul pe care îşi promovează produsele) şi cu publicitate în cazul celor umanitare.Digital Economy). creşterea gradului de comunicare între instituţii/organizaţii şi Tabelul 1: Criterii de diferenţiere a advertising-ului de publicity Din cele expuse mai sus. 2005. persuasiv Conţinutul nu este controlat de către Conţinutul este întotdeauna controlat de ofertant către ofertant (client) Scop: promovarea unor idei. 2. se vorbeşte tot mai des de Economia Digitală ( DE. culturale.Astfel dacă în limbaj curent nu se obişnuieşte a se face distincţie.26 Criteriile pe baza cărora se face diferenţierea sunt prezentate în următorul tabel27: Publicitate/publicity Nu se plăteşte (de obicei) Vehiculează informaţii de interes public Discurs neutru Reclamă/advertising Este întotdeauna plătită Vehiculează informaţii comerciale Discurs epidictic. Mai mult decât atât. susţinerea Scop: vânzarea produselor promovate unor public cauze. bunuri şi servicii pe care o foloseşte o firmă specifică. Ed. 27 Sursa: Dorin Popa. electronic commerce (EC) a căpătat interesul consumatorilor individuali şi al societăţilor comerciale de orice mărime şi preocupări. teoreticienii utilizează două noţiuni diferite: publicitate şi reclamă (advertising).

O activitate din ce în ce mai profitabilă a început să fie exploatată de un număr crescând de companii : publicitatea şi marketingul electronic. firmele contractoare includ AT&T.com semnează un contract de publicitate pe site-ul său cu AT&T. 1996 • • • 28 Yahoo! Introduce modelul de plată click-trough (plata pe accesarea banner-ului) pentru contractul cu Proctor&Gamble. instrumente ce oferă posibilităţi enorme la un cost minim. Este înfiinţat Internet Advertising Bureau (IAB). Hotwired lansează primele bannere publicitare pe internet. Scurtă istorie a publicităţii online A debutat în 1994. Proctor&Gamble anunţă desemnarea Grey Interactive pentru prezentarea sa online. la puţin timp după deschiderea efectivă a internetului către marele public prin lansarea primului browser comercial. procedeu ce se va numi spam. Netscape.4.28 Aprilie 1994 • Laurence Canter şi Martha Siegel Legal Services lansează prima campanie e-mail nesolicitată. Este introdus modelul CPM (cost pe mia de afişări) pentru plata Webvertising-ului. Este introdus limbajul de programare Java.cit. Volvo. Primele bannere animate pe site-ul Alta Vista folosesc modelul Iulian Vegheş Ruff.1. 2. p.80-82 20 . • Octombrie 1994 1995 • • • • • • Hotwired. De atunci fiecare an a adus evenimente care au format o industrie independentă cu standarde proprii si investiţii de miliarde de dolari. Este înfiinţat Internet Advertising Council. Forester Research anunţă cheltuieli de 37 de milioane USD cu publicitatea online pe întregul an. op.. Bogdan Grigore. MCI. Sprint. care va fi folosit ulterior extensiv pentru publicitatea online.

modelul Superstiţial. stabilind un record faţă de media tradiţionale. Numărul de 1997. în colaborare cu AOL. • • 1999 • Studiile anunţă că bannerele animate cresc cu 25% rata clicktrough comparativ cu bannerele statice. asemănătoare publicităţii televizate. • Publicitatea online beyond the banner („dincolo de banner”) câştigă teren. Macromedia oferă tehnologia Flask pentru publicitatea interactivă. Netscape semnează un contract de publicitate cu Yahoo în valoare de 25 milioane de USD. lansează prima campanie de introducere a unui nou produs (Volvo s60) exclusiv prin 21 . Volvo. Companiile cheltuiesc 301 miliarde USD în Web advertising.succesiunii rapide de imagini statice. Reclamele vor 1998 • apărea în timpul paginii solicitate. IAB propune o serie de dimensiuni standard şi de studiere a eficienţei webvertisingului. interactivitatea şi publicitatea ce foloseşte noile 2000 • tehnologii (rich media) devenind tot mai prezente. Berkeley Systems introduce primele interstiţiale în cadrul jocului său online You Don’t Know Jack. • • Hotwired şi Millward Brown lansează primul studiu privind eficienţa publicităţii online.3 miliarde USD online.2 milioane. consumatorii cheltuiesc 1.Ianuarie • • • locuinţe cu acces la internet ajunge la 15. • Unicast lansează primele încercări de publicitate online cu elemente audio-video. Numărul de utilizatori de internet depăşeşte 50 milioane după numai 5 ani de la lansare. Cifra de afaceri pentru publicitatea online depăşeşte 1 miliard USD la începutul anului şi se apropie de 2 miliarde la sfârşitul anului .

com începe afişarea unor noi bannere. 2001 • Internet Adevertising Bureau propune noi formate. prin BMV films. Computer Industry Almanac anunţă că. • • • Studiile relevă un impact major al noilor modele.com. pătrate în interiorul site-ului şi nu pe margine. mai largi. Mark Zuckerberg lansează reţeaua de socializare „The Facebook” numită azi Facebook. a fost extinsă mai târziu la firme ca Apple şi Microsoft.Internet • United Virtualities lansează primele modele animate SloskKeles ce afişează animaţie scurtă deasupra informaţiei site-ului şi fără cadru sau opţiune de închidere. pentru prima dată. Companiile de publicitate online de tip pop-under stârnesc controverse în privinţa eficienţei şi deschiderii faţă de 2003 • consumator. BMV lansează. Twitter este un site web care permite utilizatorilor scrierea şi transmiterea de mesaje în maxim 140 de caractere. 22 . Per total. Reclamele online dedicate industriei de automobile au crescut cu 75%. iar cele dedicate industriei de telecomunicaţii cu 31%. numărul utilizatorilor internet a depăşit 500 de milioane. numărul de reclame on-line a crescut cu 4% faţă de Februarie 2004 • • 2005 2006 • • 2002. pentru publicitatea on-line (ce includ skyscrapers şi bannere largi) şi devine Interactive Advertising Bereau. un nou model publicitar selectiv ce livrează filme de până la 15 minute regizate de 2002 • regizori celebrii. Lansată iniţial ca o reţea universitară. • CNET. Publicitatea online atinge nivelul record de 10 miliarde dolari.

Wikipedia. Circa 90% dintre advertiserii americani folosesc în prezent platforme de socializare pentru a se promova. Face parte din fenomenul recent denumit web 2. Mediafax. 2009 • Noiembrie 2009 2010 • • Profitul net al Google a urcat în primul trimestru al acestui an cu 38%. bizcafe. sprijinite de cererii pentru publicitate pe internet.ro.ro. potrivit unei cercetări realizate de The Nielsen Company. Facebook. wall-street. în creştere cu 20% faţă de anul precedent. dar şi blogurile YouTube lansează un nou format de vizionare a clipurilor de pe site. LinkedIn. În acelaşi sens s-au lansat şi numeroase aplicaţii prin care utilizatorii pot trimite diferite mesaje celorlalţi utilizatori. la 1. Conform unui studiu realizat de IAB Europe piaţa de publicitate în mediile digitale la nivel european s-a apropiat de 14 miliarde de euro.96 de miliarde de dolari. Maximul atins în prima zi de tranzacționare fiind de 45 dolari/acțiune 2011 • • 2012 Tabelul 2: Scurtă istorie a publicităţii online29 29 La întocmirea acestui tabel am folosit informaţii adunate din lucrarea Relatii Publice şi Publicitatea Online.Mai 2007 • Facebook lansează o platformă care interacţionează cu celelalte pagini web.0 s-a lansat Google+ un proiect care e destinat să acopere un gol important în portofoliul Google: rețelele sociale. similar celui utilizat de televiziunile de înaltă definiţie (HD). • Facebook are pe glob circa 500 milioane de utilizatori înregistraţi (abonaţi).ro 23 . ÎnCont. în timp ce veniturile motorului de căutare au avansat cu 23%.ro. Iulian Vegheş Ruff Bogdan Grigore. la peste cinci miliarde de dolari. cele mai populare site-uri sociale folosite fiind Twitter. Rețeaua de socializare Facebook este listată la bursă. 2008 • • Reţelele sociale şi blogurile au depăşit e-mailul în topul celor mai populare categorii online la nivel global.

unde traficul online se măsoară mult mai exact şi în timp real spre deosebire de sistemul de evaluare a audienţei şi ratingului în TV. însă mijloace şi metode de exprimare.cit.. p.2. Siteurile de statistici online afişează grafice cu evoluţia numărului de vizitatori şi de afişări pe luni. comunicare. Odată cu această evoluţie a tehnologiei publicitatea online începe să-şi facă simţită prezenţa. săptămâni. ore ale zilei şi chiar zone geografice. încep să fie tipărite cu ajutorul calculatorului. Acest specific se manifestă în principal prin interacţiune directă. însă spaţiul redus al paginii Web nu acorda decât maxim 10% publicităţii.4. având scopuri similare publicităţii tradiţionale.ro/articol. feedback în timp real şi targetare restrânsă până la nivel de individ. Aceste modele le urmau pe cele existente în print folosind segmente special delimitate. a inspirat dezvoltarea unor noi modele. combinat cu dorinţa contractorilor de reclamă de a atinge cât mai mulţi consumatori fără ca aceştia să intre neapărat pe siturile proprii. calculatoare) care au devenit disponibile publicului larg la preţuri accesibile. Putem spune că tehnologia digitală a transformat industria outdoor. 30 31 Iulian Veghes Ruff. Pentru Iulian Vegheş Ruff o definiţie30 a publicităţii online ar suna în felul acesta: „publicitatea online este acel tip de publicitate afişată pe internet. după care au urmat bannerele şi butoanele de căutare al căror scop era transferarea publicului de pe pagina Web ce le găzduia către pagina Web a publicitarului.” Gava Adelina Paula afirmă într-un articol31 că „publicitatea online presupune comunicarea directă şi personalizată cu consumatorul”.90 http://www. Astfel advertiserii pot accesa segmente precise de consumatori. O primă formă de publicitate online a fost chiar site-ul Web în sine. comunicare şi interacţiune cu publicul ţintă specifice mediului electronic. pentru a evita supraîncărcarea. Panourile publicitare care erau pictate manual.php?id_articol=258 24 . casetofoane.2. datorită existenţei site-urilor specializate. au devenit şi ţinte pentru publicitate.abm. ci mai degrabă să conştientizeze marca (brand awaraness). bazat pe peoplemetre şi pe eşantioane de populaţie. Definirea conceptului de publicitate online Odată cu dezvoltarea tehnologiei şi a apariţiei produselor electronice mici (telefoane. Acest fapt. Op.

Acest departament va folosi o tehnologie prin care li se oferă advertiseri-lor posibilitatea de livrare a reclamei către consumatorii aflaţi în target.3.cit. ceea ce nici un alt mijloc media nu poate oferi.4. de asigurări. Un exemplu al modului în care este folosită targetarea şi tehnica utilizată pentru a ajunge la publicul dorit ne este oferit de ARBO33 Interactive care a lansat Behavia. indiferent de site-urile pe care le vizitează. poate fi plasată la anumite ore pentru acei utilizatori ce folosesc un anumit tip de computer. PBT este o tehnologie care acţionează în două direcţii : extinderea reach-ului (posibilitatea de a atinge mai mulţi utilizatori din targetul dorit.. Astfel o campanie poate fi adresată direct unor anumitor utilizatori din anumite companii. Astfel publicitatea online ar putea fi grupată în patru categorii şi anume32: • Targetarea Publicitatea pe internet oferă posibilităţi de targetare pe care nici o altă formă de publicitate nu le poate oferi. băncile. Cu ajutorul lui difuzorii de reclamă pot obţine feed-back în timp real. a declarat că: „ în contextul schimbărilor rapide a comportamentului consumatorilor. Publicitatea pe internet permite firmei sa devină internaţională pentru că web-ul permite unui site să fie accesat de utilizatorii din întreaga lume. firmele de e-commencer şi nu în ultimul rând providerii de Internet. op. comunicarea online are nevoie de adaptare la realitatea din teren. p. ba chiar şi în funcţie de preferinţele personale şi comportament. departament ce va gestiona piaţa online românească din punct de vedere predictiv comportamentală ( PBT – Predictive Behavioural Targeting). Managing Director ARBO Interactive. trusturile de presă. regiuni geografice. nu doar pe cei care pot fi găsiţi pe o selecţie de site-uri) şi eliminarea waste-ului (mesajul va ajunge doar la cei din targetul respectiv)”.92 http://www.Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare. Călin Rotăruş. 2.smartfinancial. Mai mult decât atât.ro 25 . eficienţa comunicării este urmărită cu foarte mare atenţie. fără costuri mari. Această tehnologie 32 33 Iulian Vegheş Ruff. Avantajele publicităţii online Internetul oferă un potenţial important în comparaţie cu alte mijloace media dată fiind selectivitatea lui. de anumite naţionalităţi. în acest an de criză. companiile de telefonie mobilă.

modă. mâncare.000 de blogurilor.000 grupuri Facebook. Astfel. 15.identifică utilizatorii din targetul vizat în funcţie de comportamentul acestora în mediul online şi similitudinea acestuia cu cel al unui grup reprezentativ. ZeList Monitor34 este o platformă de monitorizare a reputaţiei brandurilor ce permite celor interesaţi să aibă o viziune de ansamblu a social media din spaţiul. Evoluţia cronologică a brandurilor înaintea şi după desfăşurarea campaniilor de promovare. platforma analizează în timp real peste 62.ro/monitor/ce-este-zelist-monitor. interesele financiare etc. 34 http://www.html 26 . 500 de publicații online și cele mai importante forumuri românești punând la dispoziţie utilizatorilor următoarele beneficii: • • • • • Liste de apariţii.000 de conturi de Twitter. peste 49.ro. Spre exemplu. precum şi a impactului asupra brandurilor.zelist.000 pagini publice Facebook. Analiza comparativă a două sau mai multor branduri. Targetarea comportamentală predictivă (PBT) foloseşte aceste informaţii şi livrează reclamele unor grupuri definite de anumite caracteristici cum ar fi criteriile socio-demografice şi interesele grupurilor de clienţi precum: electronice. • Monitorizarea Producătorii pot urmări modul cum interacţionează utilizatorii cu produsele lor şi astfel să observe care sunt punctele de interes pentru clienţii actuali sau potenţiali. fie prin numărul de click-uri pe care le-a primit reclama. pe care se face o cercetare continuă. Grafice referitoare la prezenţa brandurilor în spaţiul social media. precum şi răspunsul efectiv la o reclamă. Se poate monitoriza modul în care vizitatorii au navigat în interiorul site-ului.. lucru aproape imposibil pentru mediile tradiţionale. 2. animale. sport. fie prin numărul de cumpărări generate prin intermediul banner-ului etc. Alerte în timp real cu privire la ultimele posturi/twittere şi o evaluare a impactului acestora în funcţie de vizibilitatea/credibilitatea sursei. locuinţe.

• Opţiunea de exportare a rapoartelor în format PDF şi Excel. 27 .

îl poate testa şi chiar cumpăra fără să plece din faţa computerului. Mai mult decât atât. modificată. o poate schimba în orice clipă sau poate purta o campanie cu diferite mesaje şi imagini pentru diferite publicuri în acelaşi timp. poate afla părerea altor cumpărători. Consumatorul nu vede doar publicitatea. 365 de zile pe an. Astfel o campanie de publicitate pe Internet nu poate exista fără newslettere.zelist. întreruptă imediat.ro/monitor/overview • Afişarea publicităţii şi schimbarea acesteia Un afiş publicitar este expus în mod real online 24 de ore pe zi. timp de 7zile pe săptămână. el poate interacţiona cu produsul. o companie poate fi lansată. • Interactivitatea Nici un alt mediu nu permite trecerea de la reclamă la producător atât de rapid şi fără nici un efort ca Internetul. Fiecare dintre mijloacele tradiţionale de difuzare a publicităţii are într-un grad mai mare sau mai mic o parte din aceste avantaje. Un publicitar poate urmări o campanie zilnic.Sursa: http://www. 28 . iar dacă aceasta generează un răspuns prea mic. însă nici unul nu le poate oferi pe toate şi într-o asemenea măsură ca Internetul.

Timpul este practic nelimitat.rand=c03vkuf3isu78 29 . 35 http://us.mg1.” O comparaţie între publicitatea tradiţională şi publicitatea online este oferită în tabelul de mai jos: Timpul Publicitatea tradiţională • • Timpul este un produs pentru care publicitarul plăteşte. selectată de emiţător.mail. Pentru Iulian Vegheş Ruff „marketingul online a schimbat complet metodele tradiţionale de transmitere a publicităţii. va oferi un ghid.Sursa:Yahoo. Publicitatea tradiţională vs.4.4.yahoo. în acest subcapitol nu vom face o disociere a construcţiei online de familia mare a publicităţii. vizual în special. publicitarul are la dispoziţie doar o scurtă perioadă de timp pentru a transmite mesajul.com/dc/launch?. Receptorii cheltuiesc de bună voie şi timp real pentru a obţine divertisment . în condiţiile unui preţ rezonabil. • Are tendinţa de a încerca să creeze o imagine a unei firme sau a unui produs prin mijloace cu efect puternic. • • • • • Timpul Publicitatea on-line Pentru timpul online nu plătesc doar publicitarii. Va da informaţii şi soluţii pentru nevoile consumatorului. audienţă care fie răspunde. În loc să transmită mesajul unei audienţe ţintă. ci şi receptorii. ci vom identifica acele trăsături proprii ce-i oferă un statut la fel de important ca oricărei ramuri. direcţii pentru satisfacerea acestora în timp real şi rapid. prin urmare. Astfel. mesajul are destul timp la dispoziţie pentru a oferi o expunere ridicată putând exista practic (cazul paginilor Web) .gx=1&. Mesajul va oferi mai mult decât imagine . fie respinge mesajul.com35 2. Expunerea este costisitoare şi limitată. în mediul electronic avem de-a face cu o situaţie unică: consumatori care caută informaţii şi publicitate. expunerea este permanentă. Publicitatea online Publicitatea online nu trebuie privită ca o „rivală” pentru publicitatea clasică. datorită acestor limitări.

chiar cu obiectivele marketingului pe internet. Editura Maximum Press. p.78 30 . 36 37 http://www. mesajele fiind. în marea lor majoritate. atunci când închiriază spaţii de publicitate pe propriul website. în bună măsură. neputând oferi informaţie exhaustivistă.5.Spaţiul Publicitatea tradiţională • • Spaţiul este costisitor şi limitat. Mesajul şi media sunt un corp comun pentru pagina web folosită ca mijloc de publicitate.net Sweeney Susan. publicitarul poate crea forme absolut noi. Costul este redus în comparaţie cu massmedia tradiţionale. în pagina Web. poate cuprinde informaţie Tabelul 3: Comparaţie între publicitatea tradiţională şi publicitatea online36 2. Obiectivele publicităţii online corespund.4.epublicitate. 2008. Florida. • Mesajul va fi tributar spaţiului redus. o ofertă fiind bogată.poate fi realizată foarte eficient folosind bannerele publicitare online. asemănătoare din punct de vedere a formei. la rândul său fiind prezent cu bannere publicitare pe alte site-uri). Prezentarea noilor produse sau servicii ale organizaţiei. • • Spaţiul Publicitatea on-line Spaţiul poate fi limitat (banner-ele) cu direcţionări imediate către detalii sau nelimitat. Obiectivele publicităţii online Spre deosebire de publicitatea tradiţională. În plus. Gulf Breeze. putând exista situaţia în care un beneficiar poate deveni furnizor de servicii de publicitate (de exemplu. • Mesajul nelimitată. „101 Ways to Promote Your Web Site”. Cu excepţia print-ului în mass-media tradiţionale va crea limitări de • • construcţie. Spaţiul publicitar permite o diversificare a construcţiei. Cele mai frecvent urmărite obiective ale publicităţii online se referă la37:  Crearea de notorietate . în publicitatea online nu există o separare foarte clară între beneficiarul de servicii de publicitate şi furnizorul acestora.

  31 . în rândul consumatorilor virtuali. care reprezintă transformarea vizitatorului unui site din client potenţial în client efectiv. Dacă este vorba despre o audienţă specificată. nu este foarte important faptul că vizitatorul a accesat site-ul. Problema creării notorietăţii trebuie abordată diferenţiat în raport cu audienţa căreia i se adresează campania: dacă este vizată o audienţă generală. Ca şi în marketingul tradiţional. serviciilor sale. Susţinerea vânzărilor reprezintă poate obiectivul cel mai dificil de atins al unei campanii de publicitate online pentru că atingerea acestuia presupune convingerea consumatorilor care accesează un site să acţioneze favorabil pentru organizaţie. Generarea de trafic către punctele de distribuţie ale produselor şi serviciilor organizaţiei reprezintă un obiectiv foarte important al publicităţii online în cazul produselor noi. Acest obiectiv se transpune în conceptul de conversie. ci convingerea acestuia să revină pe site-ul organizaţiei. produselor. cumpărând un produs sau serviciu.stimularea interesului consumatorului virtual pentru acestea. transmiterea de informaţii privind diferite evenimente importante în viaţa organizaţiei sunt doar câteva situaţii în care poate fi utilizată cu succes publicitatea online. participând la un concurs promoţional. completând o fişă informaţională sau răspunzând la un chestionar. se urmăreşte creşterea nivelului de reţinere a organizaţiei. se urmăreşte creşterea nivelului de informare al consumatorilor virtuali.

având scopuri similare publicităţii tradiţionale. p. Publicitatea prin pagini Web 3. Claudiu Gămulescu afirmă că „beneficiile publicităţii online prin bannere depăşesc metodele actuale de măsură a indicatorilor prin Internet.underclick. Într-un articol publicat în Underclick.1. comunicare şi interacţiune cu publicul-ţintă specifice mediului electronic”38. Această acţiune trebuie extinsă ca şi monitorizare de către compania care îşi face campanii. op. 3. însă mijloace şi metode de exprimare. Ele sunt corespondentele panourilor din publicitatea convenţională sau inserturilor din ziare şi reviste şi au rolul fie de a comunica un mesaj. fie de a atrage consumatorii pe un anumit site.90 http://www. 1. reprezentând o foarte bună unealtă promoţională deoarece sunt văzute de foarte mulţi vizitatori.ro39.1. Efectul bannerelor se extinde asupra comportamentului de căutare al utilizatorilor.Capitolul III FORMELE DE MANIFESTARE ALE PUBLICITĂŢII ONLINE Conform definiţiei dată de Vegheş Ruff Iulian „ publicitatea online este acel tip de publicitate afişată pe Internet.ro 32 . Bannerele Un banner Web reprezintă o imagine statică sau dinamică amplasată pe diferite site-uri cu link către site-ul la care se face reclamă.cit. Rolul marketer-ului de Internet se extinde dincolo de cifrele iniţiale şi merge în corelarea acţiunilor.. ca să înţeleagă mai bine efectele unei campanii prin bannere. „Sfertul” online-display advertising-ului se pare că intră într-o nouă etapă!” 38 39 Iulian Vegheş Ruff.

underclick. Printre avantajele acestui tip de banner se deosebesc simplitatea de execuţie şi universalitatea.Sursa: Underclick. 40 http://www. fixă.ro40 Design-ul unui banner Web este de asemenea foarte important deoarece.ro 33 . fiind uşor acceptat pe orice calculator indiferent de configuraţia acestuia. ci să-i facă să cumpere. având astfel o rată mai scăzută de răspuns. la fel ca orice reclamă nu trebuie să plictisească vizitatorii. Ca dezavantaj se remarcă lipsa de atractivitate care poate conduce la plictisirea vizitatorului. a) Clasificarea bannere-lor după modul de realizare: • Banner static: reprezentat de o imagine simplă. care conţine un text şi/sau sigla firmei.

uşurinţa realizării.net42 • Banner interactiv (rich media).ro/piata-de-capital http://www. care prezintă o scurtă secvenţă de acţiune. alcătuită din fişiere de animaţie care dau impresia de mişcare.net/iab_products_and_industry_services/508676/508767/Rich_Media 34 .Sursa: www. 41 42 http://www. Sursa : www. prin angajarea sa într-un fel anume. Printre avantaje se numără dimensiunile reduse.ro41 • Banner dinamic (animat).money. care se bazează pe interactivitatea şi puterea de comunicare în timp real a Internet-ului şi constă în interacţiunea directă cu vizitatorul.money.iab. costurile scăzute şi generarea unui răspuns superior bannerului static.iab.

Oferind prea multă informaţie. Sursa: www. dar de cele mai multe ori agenţiile le aglomerează foarte mult cu tot felul de logo-uri şi imagini. Orzan Mihai. Avantajul major este transmiterea unui mesaj puternic. p. Un prim element scos îi evidenţa de către studiu este acela că. “What achieves click-throughs and what doesn’t”. bannerul devine suficient. având totodată o rată mare de răspuns. 44 Internet Advertising. Editura Uranus. www.about.com 45 Orzan Gheorghe. „Cybermarketing”. 2007. sondaj sau completare de informaţii).56 35 .html.fără a părăsi spaţiul bannerului (printr-un joc. vizitatorii ne mai având motive să-l acceseze. b) Banner-ele utilizate în publicitatea online sunt45: 43 http://www. Printre dezavantaje se numără costurile mari de realizare. Şi nu în cele din urmă ele trebuie să invite consumatorii/vizitatorii să caute cât mai multă informaţie. Bucureşti.wall-street. mărimea şi timpul de încărcare.ro43 Unu studiu44 realizat de The Advertising Council a scos în evidenţă o serie de caracteristici ce conferă o eficienţa ridicată a bannerelor.wall-street. bannerele trebuie să fie atrăgătoare.ro/top/IT-C-Tehnologie/86895/Ce-trebuie-sa-stie-un-manager-cand-vrea-sa-sifaca-back-up-la-informatii.

ro46 46 http://www.ro/.• Bannere dreptunghiuri . Sursa:www. fapt ce le face uşor de remarcat.ziaruldeiasi. în cadrul textelor.2010 36 .06.ziaruldeiasi. 5.sunt amplasate în interiorul paginii web.

ro/programe-inregistrate/81/top-adolescenti-geniali-la-14-ani-milionar-in-dolari-dinafacerea-cu-gem. în afara textului propriu-zis al site-ului.Sursa: www. rata de accesare fiind mai ridicată decât la bannerele obişnuite.html 37 .ro47 • Bannere verticale sau skyscrapers (zgârie-nori) . oferă un spaţiu foarte larg de expunere. Sunt uşor de remarcat. 47 http://stirileprotv.au dimensiuni mari şi sunt amplasate pe verticală de obicei.ştirileprotv. la marginea paginii web.

Sursa: www. b) Clickover: un banner care se poate extinde când vizitatorul îl accesează.com48 • Bannere insule (island position) .au apărut din necesitatea de a contracara fenomenul de ignorare a reclamelor de către vizitatori. Au avantajul unei expuneri de mare impact asupra vizitatorilor cât şi posibilitatea adaptării de reclame video pentru acest format.php 38 . revine automat la dimensiunea iniţială când se mută mouse-ul de pe banner.prosd.com/publicitate-online/publicitate-online-banner-tipuri-de-baner-dimensiunistandard. poate rămâne extins până când vizitatorul doreşte să-l închidă.prosd. • Bannere extensibile . Acest tip de banner este preferat în publicitatea online deoarece permite o urmărire eficientă a sa. prin mărirea dimensiunii. 48 http://www.oferă un spaţiu suplimentar de afişare în momentul accesării. a) Mouseover: un banner care se extinde după ce vizitatorul şi-a mişcat mouse-ul pe deasupra lui.

într-un format mărit. Practic imaginea „pluteşte” în pagina web fără a depinde de un banner sau de un alt element tehnic suplimentar. • Reclame plutitoare (floating ads) .sunt reclamele care se mişcă efectiv deasupra paginilor web. Cursoarele ataşează de obicei o imagine cursorului de mouse (uneori şi un scurt text) pentru perioada cât vizitatorul 39 . • Video-bannerele . Durata recomandată este de 10 până la 30 de secunde. ştergere). Este un format foarte generos în ceea ce priveşte cantitatea de informaţii pe care le poate susţine. întrerupe navigarea şi nu poate fi întrerupt până la terminarea secvenţei. Tendinţa este de a folosi cât mai mult spaţiu din ecranul utilizatorului. Există trei tipuri de reclame plutitoare: a) Reclame zburătoare (flying ads): sunt elemente care zboară deasupra paginii pe un traseu stabilit. • • Reclamele lipicioase (sticky ad) . Bannerele video trebuie să afişeze şi un buton vizibil de stop sau pauză. noul cu imaginea brand-ului.sunt bannere care işi păstrează poziţia relativă faţă de ecran în momentul în care utilizatorul face scroll. apare în mijlocul paginii. prin mişcări laterale până la ieşirea completă din câmpul vizual sau prin retragerea părţii active în alte bannere statice din pagină.este un banner care apare în format neconvenţional peste ecran şi apoi dispare sau se transformă într-un banner normal.c) Rollover expand: la trecerea cursorului mouse-ului peste suprafaţa acestuia se redimensionează anumite zone sau în totalitate. Acest format permite sunet şi imagine. fie prin intermediul unei opţiuni de pornire. • Overlay ad . Spaţiul ocupat poate să ajungă până la 100% din suprafaţa activă a ecranului. Finalizarea se poate face fie prin dispariţia totală din pagină (evaporare. Publicitatea „îndrăzneaţă” (shoshkeles) combină agresivitatea cu creativitatea. asigurând o vizibilitate maximă şi un grad de interactivitate ridicat. poate fi vizualizat în orice browser. vertical) şi au o parte destinată rulării clipului video fie de îndată ce se încarcă reclama. sub forma unui buton.au forma unui banner obişnuit (orizontal. animaţia cu surpriza.

se află pe site. Efectul pozitiv este dat de excelenta atragere a atenţiei vizitatorului. b) Cornet ad: reprezintă o animaţie care însoţeşte cursorul mouse-ului şi care dispare după un anumit timp. Permite efectuarea de clickuri pe reclamă dar poate atrage atenţia când cursorul se află în proximitatea unor zone (linkuri, bannere). c) Scrolling ads: sunt bannere sau butoane publicitare ce nu dispar din pagină odată cu navigarea în josul ei, ci işi păstrează locul, coborând odată cu imaginea. Avantajul este dat de prezenţa tot timpul în câmpul vizual al vizitatorului. • Leaderboards - sunt bannere agresive, de dimensiuni mari, care pornesc de la 728x90 pixeli. Datorită impactului cel mai puternic dintre formatele de banner sunt preferate de marea majoritate a agenţiilor de publicitate. Acestea pot fi statice, animate sau chiar video, accentul punându-se totuşi pe utilizarea de formate mari, neconvenţionale. 3.1.2. Interstiţialele Interstiţialele sunt bannere tranziţionale, ce apar în timpul dintre părăsirea unei pagini Web şi încărcarea alteia. Acestea mai sunt denumite şi pop-ups 49, datorită apariţiei bruşte şi neanunţate în faţa utilizatorului. În locul paginii dorite este afişată o reclamă care permite atât accesarea site-ului anunţătorului de publicitate cât şi opţiunea de a trece totuşi la pagina web dorită înaintea expirării timpului în care interstiţialul se înterpune. Dacă nu se execută nicio acţiune, pagina dorită este încărcată automat50.

49

Pop-up este mai degrabă o onomatopee ce descrie sunetul produs de floricelele de porumb, „explozia ” noii ferestre ce conţine reclama a dus la asocierea cuvântului cu acest nou tip de publicitate specifică mediului online. 50 Iulian Vegheş Ruff, op.cit., p.114

40

Sursa: Ziarul Financiar51 Există mai multe tipuri:
51

www.zf.ro/zf-24

41

pop-ups - interstiţiale ce sunt lansate într-o noua fereastră, mai mică. Acestea sunt cele mai des folosite şi se lansează de regulă în perioada cât noua pagină cerută, se încarcă, rămânând fie deasupra ferestrei principale după aceasta, fie în spatele acesteia dacă sunt micşorate, până la închiderea lor de către utilizator.

Pop-under – se încarcă într-o fereastră, în spatele ferestrei principale. Este un tip de publicitate controversată deoarece modul de încărcare a acestei reclame în spatele ferestrei actuale este necinstit şi ascuns după analistul Olsen.

3.1.3. Publicitatea online multimedia şi interactivă (rich-media formats) Rich-media încorporează o gamă foarte largă de modele cum ar fi cele de la efecte speciale, animaţie, audio-video, jocuri şi interactivitate, majoritatea în formatele clasice, dar şi în diferite extensii ale acestora. Conform unui studiu realizat de Wired/Millward Brown Interactive 52 a ajuns la concluzia că introducerea interactivităţii şi elementelor multimedia în webvertising are ca efect o creştere importantă în perceperea brandului, amintirea mărcii şi răspunsul efectiv al receptorilor. Tipuri de bannere rich-media: • • • Bannerele ce folosesc HTML Bannerele plung-in Bannerele Java

3.1.4. Link-urile text Reprezintă unele dintre cele mai simple, mai puţin agresive, dar şi cele mai eficiente forme de webvertising. Ele se prezintă sub forma unui text subliniat, de obicei o propoziţie, un titlu ori chiar adresa unui site care prin accesare oferă un link către o altă pagină.

3.1.5. Sponsorizările
52

http://www.doubleclick.com/insight/pdfs/The_Brand_Value_of_Rich_Media_and_Video_Ads.pdf

42

org54 3.cit. Publicitatea prin e-mail 53 Delia Cristina Balaban.org 43 . Radu Meza.getcaughtreading.53” Sursa: www. Tritonic citat din Iulian Vegheş Ruff. programe etc. reduceri..p. Sponsorizările permit unui publicitar să desfăşoare o campanie publicitară de succes fără a avea nevoie neapărat de direcţionarea unui trafic ridicat către site-ul său.În general. RP şi publicitate on-line.130 54 http://www.getcaughtreading. ed. fapt ce va transfera mulţumirea utilizatorului site-ului pentru găsirea elementelor dorite către brandul companiei. altfel greu de obţinut. sponsorizarea se referă la „ recomandarea produsului sau campaniei ce face reclamă în articole aparent obiective prezentate de site-ul respectiv pentru a transfera imaginea asociată acestuia către produsele firmei ori sponsorizarea efectivă a site-ului în vederea afişării anumitor informaţii.2. Pr. publicitate şi new media.Ioana Iancu.op.

dar şi dezavantajul că nu toată lumea acceptă să deschidă cutia poştală şi s-o găsească plină cu mesaje publicitare.com 57 http://metodepromovare. Woburn . Un newsletter nu este un simplu e-mail. şi nicidecum nu se vor trimite mesaje promoţionale prin e-mail la întâmplare. este un mijloc extraordinar de a educa şi informa clienţii şi potenţialii clienţi despre produse. Marketingul prin e-mail. „Total E-mail Marketing: Maximizing your results from integrated e-marketing”. 2006. Mesajul trebuie să fie clar şi concis. existând chiar furnizori specializaţi de astfel de liste. Un mesaj tipic va fi transmis clientului. Editura Butterworth-Heinemann. se cere permisiunea trimiterii de mesaje publicitare periodic. Această variantă poartă numele de liste opt-in.7 56 http://metodepromovare. Nici un furnizor nu va oferi baza de date cu adrese. 55 Chaffey Dave. în momentul completării datelor personale pe un site. Este un mijloc de a promova imaginea de marcă generând reacţii pozitive care în cele din urmă conduc la apariţia mai mult multor oportunităţi. Se vor alege numai acele persoane care au un vădit interes asupra produsului. • newsletter-urile57.E-mail-ul este o altă metodă promoţională des folosită pe Internet. servicii. combinând elementele de interactivitate şi alegere bine focalizată. să ofere informaţii despre modul în care se pot obţine mai multe date.com 44 . realizat cu permisiunea destinatarului. ci va trimite mesajul creat de companie bazei lui de abonaţi. p.wordpress. poate îmbrăca mai multe forme: • liste de mailing electronice56: cea mai apropiată formă de mailing direct. care în avans şi-a dat acordul pentru a primi mesaje de la respectiva companie şi de la partenerii săi. politicos. De exemplu. aceasta metodă de publicitate dovedindu-se a fi una din cele mai de succes atât în cadrul Internet-ului cât şi în afara sa şi s-a arătat a avea rate de răspuns foarte ridicate.55 Această metodă are avantajul că este bine direcţionată.wordpress.Massachusetts. să fie în concordanţă cu scopul urmărit. companie şi valorile acesteia.

yahoo.com58 • semnătura e-mail-ului.mail.com 45 . de o relaţie ofertant . de consumatori ţintă. e-mail-urile nesolicitate sau junk e-mail.Sursa: www. Are la bază aceleaşi principii şi îmbracă forme diferite: concursuri online. în cazul lor neputându-se vorbi de segmentarea pieţei.mg1. mail. Toată lumea este de acord cu utilitatea e-mail-ului solicitat. 58 http://us. determinând costul spam-ului prin calcularea efectelor sale asupra productivităţii muncii. consumului de resurse tehnice şi consumului de timp. Mesajele nesolicitate au produs pagube importante companiilor. adesea denumite spam încalcă toate regulile marketingului.client.yahoo. permiţând utilizatorilor să selecteze temele pe care doresc să primească informaţii. care intermediază o comunicare personalizată. prezenţa link-urilor către companie în mesajele clienţilor actuali. Spre deosebire de acesta.

3. transformarea internetului dintr-o platformă de comunicare one to many. p. Marketing on-line o abordare orientată spre client.(…).000 de dolari pentru marketing. iniţiatorul mesajului trebuie să beneficieze de propagarea lui.411 46 . odată cu ascensiunea unor pagini precum YouTube şi este direct asociat cu conceptul de web 2.0. Radu Meza. 2009. „Sintagma de marketing viral a fost utilizată pentru prima dată de profesorul Jeffrey Rayport de la Havard Businnes School.cit. Din perspectiva lui Richard Gay 59 marketingul viral depinde de trei criterii: • • • expeditorul doreşte să primească sau caută asiduu răsplata ce urmează trimiterii mesajului. Alan Charlesworth. Alan Charlesworth. p.412 60 Delia Cristiana Balaban. în comparaţie cu o campanie publicitară clasică. p. Ed. op. . Ioana Iancu. Marketing viral Marketingul viral este o modalitate de promovare modernă care se realizează dintr-un buget media redus. iar succesul unei campanii de marketing viral este greu de preconizat. publicitate şi promovare şi au mărit afacerea adăugând mesajul „primiţi-vă email-ul gratuit la Hotmail.com”61 59 Richard Gay. Bucureşti.127 61 Richard Gay. destinatarul trebuie să perceapă valoarea mesajului (ei trebuie să fie mulţumiţi că îl primesc). Procedeul a devenit după 2006 extrem de popular.3. într-un articol din 1996 în revista cu profil economic Fast Company.cit. op. Ei au cheltuit sub 500. care a fost trimis după lansare la 12 milioane de utilizatori timp de 18 luni. Mesajul transmis este perceput ca o recomandare personală.. deoarece are deschidere şi interesul faţă de acest gen de conţinuturi media este mult mai ridicat decât al vârstnicilor. Acesta se propagă cel mai bine în rândul tinerilor consumatori de internet. întruna de comunicare many to many60” Un exemplu clasic al marketingului viral este Hotmail-ul. All. care în marea lor majoritate nu folosesc Internetul.

3. Totuşi sunt puţini cei care ştiu de unde provine şi ce înglobează acest concept şi chiar mai puţini care să dea o definiţie. Aici mesajele formează o arhivă şi. Termenul a fost utilizat pentru prima dată la conferinţa Web 2. Grupurile de discuţii Sunt spaţiile virtuale unde mai multe persoane discută şi îşi expun părerile mai mult sau mai puţin avizate despre anumite subiecte stabilite de către administratorii respectivelor forumuri.google.0 „Web 2. pentru publicitate modul de transmitere şi chiar 62 http://www.ro62 3.google.0” este o sintagmă foarte des auzită în ultima vreme peste tot în lume.5. servicii care începuseră să capete o popularitate din ce în ce mai mare şi să ofere posibilităţi nelimitate de comunicare şi interacţiune socială. Conceptul de Web 2.0 organizată de Tim O’Reilly şi Media Live International în 2004. Web 2.0 se poate defini ca fiind capacitatea utilizatorului de a crea şi răspândi informaţia.Sursa: www. Cu alte cuvinte. de obicei se poate naviga printre mesajele adunate în timp.ro 47 . El se referă la serviciile de internet de a doua generaţie.4.

wikipedia. Astfel. dintre care cea mai cunoscută şi utilizată este Wordpress.readwriteweb.modul de creare a mesajului publicitar se modifică radical.com 65 http://mad. Barger şi-a descris munca de relaţionare sistematică a site-ului său de alte site-uri folosind termenii website şi logging. de la jurnale personale. ale programelor media sau ale diferitelor campanii comerciale. New Media. telefonia digitală. printr-un sistem de relaţii formate prin forumuri şi aplicaţii de chat.5. în 1999. internetul rezolvă două probleme cumpărătorul poate consulta mai multe păreri avizate.” Acestea pot activa pe mai multe tipuri de platforme. noile platforme contribuind foarte mult la modul în care utilizatorii pot crea şi transfera informaţia. Dorina Guţu66 prezintă modul în care a apărut numele de blog: „iniţial a existat termenul weblog. Web 2. încercând să folosească utilizatori pentru a le crea. 3. până la arme publicitare ale campaniilor politice. acestea derivând din conceptul „word-of-mouth”65.63 Revoluţia a pornit de la suportul tehnic prin care a luat formă. Ulterior. Când aceştia sunt online. una pentru creaţie şi una pentru media. televiziunea digitală.33 48 . Ed. comunicarea cu ei este foarte uşoară şi informaţia se răspândeşte mult mai uşor pentru că nu necesită contactul direct cu ei.0 oferă două posibilităţi. Bucureşti. Sunt opinii64 conform cărora noile media sunt mijloace de comunicare care se bazează pe canale digitale precum internetul. Blogul Blogul este unul dintre cel mai popular şi îndrăgit membru al familiei Web 2.0. creat de Jorn Barger în decembrie. În cartea sa. prin îmbinarea termenilor web şi log.1.wall-street. hârtia electronică. Peter Merholz a despărţit termenul în we blog şi astfel a apărut termenul blog. 63 64 http://ro. Scopul lor variază foarte mult.ro 66 Dorina Guţu-Tudor. Mai precis. Tritonic .org http://www. 1997. Într-o mai mare sau mai mică măsură oamenii sunt influenţaţi de către prietenii şi cunoştinţele lor atât pentru produsele pe care le achiziţionează cât şi în privinţa opiniilor pe care le au. p. 2008. iar vânzătorul poate atinge un public mult mai mare fără să se deplaseze.

45 49 .  Blogger este persoana care deţine un blog. p. alte blog-uri.  Trackbachs sunt acele legături pe care administratorii de blog-uri le folosesc pentru a cita alte materiale prezente pe blog-uri.  Comentariile sunt o formă de interacţiune cu publicul şi cea mai eficientă metodă de a determina reacţii la conţinutul postat. descrieri sau referiri către conţinut de pe blog-ul său.. 67 Delia Cristina Balaban. nu în mod necesar şi administratorul tehnic al blog-ului. relaţiile dintre blogeri.Pentru înţelegerea conceptului de blog.  Feed-ul reprezintă posibilitatea de a primi pe mail fiecare post nou sau comentariu pe care o anumită persoană îl postează pe blog-ul său. categorizat şi aranjat în ordine invers cronologică. postări şi conţinut scris de administratori sau bloggeri. Ioana Iancu.cit.  Blogosferă reprezintă comunitatea online formată din blogu-rile prezente pe internet. op. Andrei Petrescu 67 trece în revistă definirea unor termeni cheie şi cuvinte esenţiale precum:  Blog este un instrument online ce conţine articole. interdependenţa dintre acestea. feed-ul se transmite automat tuturor celor înregistraţi pe anumite bloguri. dar în mod necesar cel care generează conţinutul blog-ului. astfel un bloger poate opta să fie automat notificat pe email dacă pe alte blog-uri apar referinţe. La fel ca şi newslleter-ul. Radu Meza.  Linkuri permanente sunt legăturile inserate către alte materiale asemănătoare.

Social Networking Sites Florenţa Toader69 afirmă că site-urile au evoluat.5.com/ Tudor Sălcudeanu. facebook şi politică.blogspot. p.googleblog. încarcă poze etc. Bloguri.2.blogspot. Paul Aparaschivei. se informează şi dezbat.googleblog. Aici ai posibilitatea de a dezvolta produse şi companii. ci şi un loc unde posibili angajatori pot face recrutări. în cadrul cărora indivizii cu preocupări diferite şi din spaţii geografice distincte se reunesc.144 50 . Astfel reţelele sociale reprezintă un mijloc inovativ de a verifica candidaţii 68 69 http://www. oferind posibilitatea de a crea comunităţi virtuale şi reţele sociale. Tritonic. 2009.Bucureşti. Cu ajutorul unei reţele sociale poţi să afli mai multe informaţii decât ai afla în mod obişnuit prin oricare alt mediu.. Reţelele sociale nu sunt numai un mediu în care oamenii păstrează legătura cu vechi şi noi prieteni. Florenţa Toader. în prezent fiind mult mai complexe.Sursa: www. poţi cunoaşte oameni care îţi sunt clienţi sau vor fi potenţiali clienţi. poţi primi sfaturi şi poţi oferi recomandări.com68 3.Ed.

avantajul cumpărătorului de publicitate este că va negocia doar cu o singură persoană. în funcţie de obiectivele de marketing stabilite. în loc să discute cu mai multe site-uri cărora să le trimită reclamă. b) Run of category – publicitatea va fi afişată doar în cadrul unor categorii de căutări ca artele. Motoarele de căutare oferă diferite categorii de taxare. 70 71 http://www.astfel principalele tehnici de plată a publicităţii online sunt: CMP (Cost per Mille). afişari ×1000  Portalurile şi motoarele de căutare Acestea primesc o mare parte din bugetele de publicitate. Pentru publicitari este mai uşor să cheltuiască cea mai mare parte din buget pentru un motor de căutare cu un trafic ridicat decât să împartă banii între diferite site-uri mici care vor oferi în final aceeaşi audienţă.wikipedia. Este cea mai întâlnită modalitate de plată şi desemnează preţul cerut pentru afişarea unei reclame de o mie de ori. muzica etc. Conform unui studiu70 realizat în SUA şi UK procentele de respingere a candidaţilor sunt : • • În SUA: 70% dintre persoanele cu drept de decizie în angajare au respins candidaţii în urma verificării activităţii lor publice de pe Internet.mai este cunoscută şi sub denumirea de Cost per Impression. CPC (Cost per Click). CPL (Cost per Lead)71 • CMP – Cost Per Mille .com 51 .com/2010/01/30/workforce-darwinism/ www. sportul. Preţul pentru un astfel de model variază între 15 şi 25 dolari CMP.nepotriviţi. de la site la site.6. CMP=Preţul/Nr. CPV (Cost Per Visitor). Astfel.thefuturebuzz. 3. folosind aceleaşi criterii. În UK: 41% dintre recrutori au respins candidaţii. în funcţe de nivelul de targetare: a) General rotation – un banner va fi afişat aleatoriu în timpul căutărilor. Modele şi modalităţi de plată în publicitatea online Modelele variază de la firmă la firmă. CPA (Cost per Action).

reprezintă costul plătit pentru numărul de vizitatori sau pentru numărul de vizite efectuate pe site-ul respectiv. animată sau text). • CPA . care vinde publicitate pe click. • CPC .Cost Per Click .Cost Per Visitor sau Cost per View . aceasta ajunge pe site-ul promovat.  Reţelele de publicitate (ad-networks) double-click este un exemplu de reţea de publicitate. • CPL – Cost Per Lead – este o derivare din CPA.publicitatea se achiziţionează în funcţie de numărul de click-uri care se fac pe reclamă (imagine.c) Cuvântul cheie – motoarele de cumpărare permit „cumpărarea” unor cuvintecheie specifice  Servicii online AOL oferă o varietate de rate ale CMP-ului în funcţie de locul unde este afişat banner-ul şi taxează afişarea în diferite arii ale site-ului cum sunt cronica de film. Cel mai cunoscut exemplu pentru acest tip de achiziţionare este publicitatea pe motorul de căutare Google. fie că va achiziţiona un produs.Publicitatea se achiziţionează după numărul de acţiuni prestabilite generate de către utilizatorul care vede reclama. plata acestui tip de publicitate este corelată cu acţiunea predeterminată a utilizatorului. plătind conform rezultatelor. • CPV .Cost Per Action . jocuri online etc. Acest model de plată presupune plata sub forma unui procent din valoare vânzării şi prezintă o serie de 52 . utilizatorii fiind interesaţi de un anumit domeniu. Un publicitar poate cumpăra la double-click afişarea banner-ului său pe mai multe site-uri în acelaşi timp. Utilizatorul trebuie să se autentifice şi să achiziţioneze un produs sau un serviciu.  Content sites (site-uri cu conţinut specializat) publicitatea pe acest tip de site costă mai mult decât cea pe motoarele de căutare pentru că audienţa este mult mai omogenă. Fie că acesta completează un formular online. După ce utilizatorul a făcut click pe reclamă. Plata în funcţie de numărul de click-uri este avantajoasă pentru cei care îşi fac publicitate.

concretizate în vânzări. plătindu-se timpul de amplasare a publicităţii într-o anumită categorie a site-ului. • Flat fee presupune amplasarea publicităţii pentru o perioadă de timp determinată. 53 . ambii fiind interesaţi de obţinerea unor rezultate cât mai bune. riscurile sunt împărţite între deţinătorii spaţiului publicitar şi proprietarii bannere-lor.avantaje: se plăteşte doar pentru acea parte a publicităţii care produce rezultate. presupune cooperare între parteneri.

„arhitectura participării” are impact direct asupra reţelelor sociale. preferinţe.cit. op. Acestea se bucură de un mare succes mai ales în rândul tinerilor şi al adolescenţilor. inovaţia este principiul de bază. Pentru Dorina Guţu-Tudor72 „Internetul a devenit o platformă. alţii consideră că în familia social media pot intra şi blogurile. Scurtă descriere a conceptului de reţea de socializare. p.CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ: REŢEAUA DE SOCIALIZARE FACEBOOK 4. cu scopul de-a cunoaşte oameni cu aceleaşi domenii de interes şi pentru a schimba informaţii cu aceştia. FaceBook. de socializare.” Dacă am da o definiţie site-urilor de socializare am preciza că reprezintă acel loc virtual în care un individ are posibilitatea de a-şi crea un profil cu date reale mai mult sau mai puţin. „ În opinia73 unora. La o analiza mai aprofundată a reţelelor sociale am vedea că acestea s-au transformat într-un fenomen: social media reprezintă atât o bază pentru discuţiile privind evoluţia internetului şi a noilor tendinţe de evoluţie socială. deoarece .. creând un efect de agregare a utilizatorilor în diverse comunităţi virtuale. Digg. etc. YouTube. pot îngloba aplicaţii şi site-uri diverse (precum MySpace. Second Life. şi de dezvoltare a propriei personalităţi. hobby-uri etc.25 Ibidem. p. de creare de noi prieteni.26 54 . care permit accesul oricui şi nu necesită cunoştinţe tehnice specifice. iar informaţia reprezintă principala forţă motrice.). cât şi un argument extrem de solid în tranzacţiile financiare. simplitatea şi accesibilitatea sunt elementele-cheie. permit socializarea şi crearea de reţele online.1. în care specifică date personale şi de contact. oferindu-le acestora exact lucrurile de care au nevoie la aceste vârste: posibilităţi de exprimare necenzurată. Astăzi nu mai putem concepe internetul în afara reţelelor de socializare. permalinks). iar „inteligenţa colectivă” este suma contribuţiilor individuale ale utilizatorilor de pretutindeni.” 72 73 Dorina Guţu-Tudor. Wikipedia. prin specificul lor (blogroll.

Dacă în 2004 baza de utilizatori avea 10.wikipedia.org/wiki/Facebook 55 . Facebok se poate lăuda cu aproximativ 830 milioane de utilizatori în întreaga lume. pe care şi-l fac cadou unul altuia.internetworldstats. în martie 2012 la opt ani de la înfiinţare. în februarie 2004. în camera sa de cămin de la Havard cu scopul de a aduna persoane apropiate sau necunoscute. şi se pare că această cifră este în creştere.htm 74 http://www.com/facebook. Iniţial Facebook a fost creat pentru Universităţile din Ivy League şi.Un exemplu de social media este FaceBook74. 4. deşi nu mai este destinat în exclusivitate acestora. Sursa: http://www. site-ul continuă să atragă utilizatori din mediul universitar şi nu numai. tradus din engleză înseamnă „cartea cu feţe”. Cum a apărut Facebook-ul? Orice internaut care are cont pe Facebook ştie că această reţea de socializare a fost creată de Mark Zuckerberg.2.000. mai exact un album de sfârşit de an şcolar pe care elevii îl constituie din pozele făcute în ultimul an.

that combines the best of blogs. Facebook face uşor de găsit şi de contactat oamenii – toată lumea de la vechi prieteni şi colegi.A. By tracking the connections its members make with each other. and much more. online forums and groups. Facebook makes it easy to find and contact people everyone from old friends and roommates to new customers.socialbakers. photo sharing. şi multe altele. new bosses.” 77 http://www. Vander Veer.com/77 75 76 E. care vă împărtăşesc interesele.”76 Sursa: http://www. şi chiar oameni pe care nu i-aţi mai întâlnit anterior. ce este Facebook-ul? Este o reţea de socializare gratuită şi populară – ceea ce înseamnă că este o modalitate de a vă conecta cu alte persoane – care combină cele mai bune bloguri. fotografii. 2008.com/ 56 . Sebastopol. la noi clienţi.facebook. wildly popular social networking site – which means it’s a way to connect with other people.Sursa: http://www. O'Reilly Media.XI Trad. and even folks you’ve never met before who share your interests.com/countries/continents În introducerea cărţii sale Vander Veer75 dă o definiţie Facebook-ului : „ So what is Facebook.facebook.p. “Deci. Pune în legătură pe membrii săi. şefi noi. Facebook The missing manual . forumuri on-line şi grupuri. anyway? It’s a free-to-use.

astfel: • • • • Wall . utilizatorul poate eticheta acel prieten scriindu-i numele. Astfel utilizatorii pot trimite cadouri virtuale însoţite şi de mesaje celorlalţi prieteni. 57 . News feeds – subliniază informaţiile importante despre schimbările petrecute în profilurile prietenilor. ele pot fi încărcate direct pe site. primul cadou este gratuit.3. zilele de naştere ale acestora sau evenimente ce se vor desfăşura în viitorul apropiat. deşi sistemul a evoluat în sensul că în prezent pentru 1 dolar se dau 100 de puncte care pot fi folosite şi în alte aplicaţii Facebook. O altă opţiune oferită este aceea de etichetare a utilizatorilor direct pe fotografie (ex: dacă o fotografie conţine imaginea unui prieten. în timp ce următoarele costă 1 dolar SUA/bucata. Este asemănător „buzz-ului” din yahoo messenger. Status – permite descrierea acţiunii curente şi a locaţiei utilizatorului. care are şi opţiunea de a încărca şi fotografii. • Gifts – această opţiune a fost inserată în februarie 2007. atât de tipul „unu-la-unu” cât şi în sistem conferinţă. Aplicaţii oferite de Facebook Cele mai populare aplicaţii pot fi accesate încă de pe prima pagină. Pokes – reprezintă o facilitate de atenţionare a unui utilizator. • • Chat – această opţiune permite discuţii live cu ceilalţi membrii Facebook. Notes – este un editor text.reprezintă câmpul unde fiecare utilizator poate scrie mesaje vizibile celorlalţi utilizatori. • • • Videos – aici clipurile video au o mărime maximă de 1024 MB şi pot avea o durată de 20 min.4. Events – reprezintă posibilitatea unui utilizator de a-şi anunţa prietenii de pe Facebook cu privire la evenimentele ce vor avea loc în comunitatea lor împreună cu trimiterea de invitaţii. iar acesta va primi o notificare în acest sens şi un link pentru a putea vizualiza fotografia respectivă). Photos – aici utilizatorul poate încărca şi sorta pe albume fotografii.

facebook. Cel mai popular joc este Farmville.com 58 .Sursa: www.facebook.facebakers. Sursa: www. aşa numitele jocuri sociale. Facebook a dus la apariţia unei noi categorii de jocuri online.facebakers.com79 78 79 http://www. în timp ce este jucat zilnic de aproximativ 30 de milioane. care a depăşit numărul de 80 milioane de jucători pe lună.com78 • Games – putem afirma ca ele au avut un aport imens în privinţa popularităţii site-urilor de socializare.com http://www.

„Doar pentru distracţie” şi „Business”. „Divertisment”. Sursa: Facebook 4. „locuri de muncă”. şi „altele”.• Marketplace – opţiune lansată în mai 2007. „Sport”. În 2009 Facebook a transferat proprietatea Marketplace lui Oodle. Celelalte aplicaţii sunt structurate în mai multe categorii dintre care amintim: „Prieteni şi familie”. permite utilizatorilor Facebook să posteze banere publicitare gratuite din următoarele categorii: „de vânzare”. „Utilităţi”. Modalităţi de plată 59 . „locuinţă”.4.

Acesta a pus rezultatele pe seama creşterii numărului de utilizatori şi a reclamelor de pe site.com http://www. 80 81 http://www. Facebook a publicat rezultatele financiare pentru prima dată. înainte de listarea la bursă.zf.Dintr-un articol publicat de Brian Wornack80 reiese că Facebook. cea mai mare reţea de socializare din lume a obţinut venituri de aproape 800 de milionane de dolari (650 milioane de euro) până acum doi ani.ro 60 . Sursa: Ziarul Financiar81 Anul acesta.bloomberg.

HTTPOOL Romania) site-ului Digital iqads precizează că :”Pe Facebook există trei tipuri de publicitate plătită”.06 miliarde de dolari. wide sky-scraper (160x600).com 61 .reuters.Astfel. poziţionat în partea dreaptă a ecranului. 82 83 http://www. cu șase procente mai puțin decât în ultimele trei luni din 2011. veniturile companiei au fost de 1. precum: • Social ads – repezintă ad-uri alcătuite din poză şi text. Într-un interviu83 acordat de Laurentiu Pop (Deputy Managing Director. reiese faptul că.facebook. fiind prima scădere de la trimestru la trimestru a companiei. Sursa:Facebook84 • Banner clasic – are un singur format. în primul trimestru din acest an. dintr-un articol publicat de Reuters82.ro 84 http://www.iqads.com/article/2012/04/23/net-us-facebook-idUSBRE83M1AZ20120423 http://digital.

• Engagement ads – sunt formate disponibile pe home page-ul utilizatorilor şi se diferenţiază prin posibilitatea userilor de a interacţiona direct cu ele.ro 62 .iqads.iqads. Sursa: www. interacţiunea cu brandul şi favorizează crearea unui curent viral al campaniei.ro85 85 http://static1. Prin aceste forme Facebook a creat primele ad-uri specifice unui social network. ad-uri ce încurajează adopţia de membri. afirmă Laurenţiu Pop.statics.

împreună cu ţările dezvoltate ale UE. probabil. deoarece acesta este modelul cu care s-au obişnuit şi plătesc atunci când cineva dă clic pe reclamă. Majoritatea agenţiilor de publicitate online. Sursa:Faceba La doi realizarea lucrurile s-au putin.com http://www.com 63 . “On the other hand Swedes are probably more capable to see your ad on the Facebook and pay for it. și 10).Pe Facebook agenţiile de publicitate au posibilitatea de a alege între două structuri de costuri de publicitate online: CPC (click-based) şi CPM (impression-based)86.facebakers. Această metodă de plată este utilizată pentru social ads. publicitatea pay-per-click pe Facebook poate fi foarte scumpă. preferă plata-pe-clic.40 de Britanie (locul este ocupat de interesați publicitate vor dolari pe clic. suedezii sunt. să plăti urmată își loc unde facă 1. Japonia 86 87 cu 1. 10 fac parte state membre anume Marea 8) și Suedia Primul Rusia. putem observa că din top 10 fac parte SUA. Astfel.com87 reiese că ţările scandinave sunt clasate pe primele două locuri la plata cheltuielilor de publicitate faţă de Peninsula Balcanică.suite101.51 de dolari pe clic. Danemarca va costa în jur de 0.24 dolari pe http://web-advertising. Cu toate acestea.” 89 www.facebakers.88” Dacă analizăm cifrele furnizate de Facebakers.com 88 Trad: „Pe de altă parte. Dintr-un studiu realizat de Facebakers. mai capabili de a vedea anunţul dvs.com în 2010. Din top doar ale (locul cei două UE. kers89 ani de schimbat la clasamentului. pe Facebook şi plătească pentru el.

Cost per impression este folosit pentru bannerul clasic şi engagement ads. Facebook oferă posiblitatea agenţiilor de publicitate/utilizatorilor obişnuiţi să-şi alegă modul de plată. după Insulele Feroe și înaintea Guineei Franceze. România se află pe locul 94 cu 0. preţul de rate card fiind de 3 euro. un buget zilnic şi publicul ţintă în funcţie de: locaţie.20 de dolari pe clic. vârstă. interese. limbi. Facebook are cel mai mic CPM. locul de muncă.13 dolari pe clic. educaţie. gen. 64 . starea relaţiei. cuvinte cheie.clic și Statele Unite care își păstrează poziția a treia cu 1.

65 .

5. Avantajele utilizării Facebook-ului ca platformă pentru publicitatea online • Datorită numărului mare de utilizatori activi Facebook reprezintă o platformă atrăgătoare pentru agenţii.Sursa: Facebook90 4. Ex: Coca-cola are 6 milioane de urmăritori. companii. articolelor de pe blog sau a profilelor LinkedIn • Oferă aplicaţii pentru sporirea interacţiunii 90 http://www. etc. • Un alt avantaj îl reprezintă interacţiunea cu celelalte reţele sociale:  80.com/ads/create 66 .facebook. care se pot promova cu ajutorul opţiunii Facebook Pages.000 de fani Twitter pe Facebook  preluarea link-urilor.

• Pune la dispoziţia utilizatorilor o varietate mare de informaţii sociale şi demografice.6. Ca şi alte site-uri. • • Eşti la curent cu oferte. evenimente.socialbakers.com reiese că un număr de 4. probabil şi seful tău face acelaşi lucru. Dintr-un studiu realizat de www.340 au cont pe Facebook din care 50% femei şi 50% bărbaţi. 4. Facebook estompează linia dintre personal şi profesional.Ex: Visa Business Network este o reţea administrată de profesionişti din toată lumea care împărtăşesc idei de afaceri şi oportunităţi de business. 67 . Reprezintă o resursă valoroasă de Direct Marketing şi Targeted Google Ads. accesezi grupuri şi afli ce gândesc prietenii din reţeaua ta.740. Facebook în România Numărul utilizatorilor români creşte de la o lună la alta. De exemplu aşa cum copii tăi utilizează reţeaua.

469.com/facebook-statistics/romania 68 .socialbakers. 59000 de utilizatori). Vârsta utilizatorilor români este cuprinsă între 13 – 42 de ani.Sursa: Socialbakers91 – creșterea numărului de utilizatori în ultimele șase luni. 18 – 24 de ani cu un total de 1. Cel mai mare grup de vârstă este în prezent. Prezenţa celor cu vârste între 13 – 15 ani este numeric foarte apropiată de a celor cu vârste cuprinse între 16 – 17 ani (aprox.505 de utilizatori. 91 http://www. urmați de utilizatorii cu vârsta cuprinsă între 25 – 34 de ani.

760 utilizatori) şi Ungariei (3.com – distribuirea utilizatorilor de Facebook din România în funcție de vârstă În comparaţie cu alte ţări europene. Bulgariei (2.995. 69 . dar departe de ţările vestice în care rata de penetrare a acestei reţele sociale este mult mai mare: 24 milioane de utilizători în Franţa şi peste 31 de milioane în Marea Britanie.994. realizate de Socialbakers reiese că rata de pătrundere a rețelei de socializare în România este de 21.59% față de populația țării și de 60. Sursa: Socialbakers. România se află pe un respectabil loc 32. Ucrainei (1.040 utilizatori).com Din statisticile.Sursa: Socialbakers.328.680 utilizatori). înaintea Republicii Moldova (248.88% în raport cu numărul de utilizatori de internet.600 utilizatori).

92 93 http://www. şi lista poate contiuna au început să-şi promoveze afacerea pe Facebook.dailybusiness. Pr Manager Central and Eastern Europe al Intel acordat pentru DailyBusiness. din ce în ce ma nişate”. cafenele.18% față de Arabia Saudită și mai mică cu 0.ro afirmă că: „ acesta este doar un prim pas în startegia companiei pe Facebook. hoteluri. utilizatorii de Facebook trebuie să devină fani ai paginii respective şi să comenteze pe pagina respectivă. clasamentul arată astfel: Brand-uri Extreme Silver Bijuterii Lidl Romania Proiectul Rosia Montana Pepsi Romania Doncafe Utilizatori Facebook 699936 548100 540686 477260 375759 Media brand Kiss FM Creative Monkeyz Bancuri Radio ZU ProTV Utilizatori Facebook 715592 645022 589595 548623 528194 Un exemplu.socialbakers.com/facebook-statistics/romania http://www.04% față de El Salvador. Socialbakers92 a realizat un top 5 al brandurilor din România. Pentru a participa la concursul intitulat “Test de personalitate Intel – Ce fel de laptop ţi se potriveşte?”. ziare.ro/ 70 .Dacă am face o comparație între rata de pătrundere a rețelei de socializare în România. precum și un top 1 al brand-urilor media a căror pagină de Facebook este vizitată de internauți. în acest sens este dat de Intel România. Într-un interviu93 acordat de Manuela Oprişan. trimestial vom lansa noi concursuri. Arabia Saudită și El Salovador. filială locală a companiei americane Intel care a lansat prima campanie locală pe Facebook. observăm că rata de pătrundere în România este mai mare cu 0. abordarea având ca scop creşterea vizibilităţii brandului dar şi a numărului de fani ai paginii companiei. În România tot mai multe companii au început să ia în serios fenomenul numit Facebook. De la agenţii de publicitate.

Campania sa derulat în perioada 29 martie – 29 aprilie 2010 și a avut ca premii o excursie de trei zile la Amsterdam pentru două persoane. . Testul de personalitate a constat în zece întrebări haioase. 71 . la care nu există răspunsuri incorecte. netbook sau ultra subţire şi uşor. Pe baza răspunsului. participanţii află ce fel de laptop li se potriveşte: gaming. şi un laptop de ultimă generaţie. multimedia.

Vârsta utilizatorilor care apreciază această pagină este cuprinsă între 18 – 24 de ani. Intel işi propune să atragă 1000 de fani. Manuela Oprişan explică că această campanie a avut ca scop creşterea numărului de fani ai Intel pe Facebook. Vârsta limită de participare a fost de 18 ani. iar persoanele care vorbesc despre ea sunt în număr de 205. care să nu aibă ca scop doar promovarea brandingului. Pe viitor compania işi propune să organizeze mai multe concursuri specifice. câştigătorul a fost ales la întâmplare. în perioada 29 martie-29 aprilie. cu alte cuvinte a fost o campanie de brand awareness94.795. de un juriu format din angajaţi ai Intel România.Pentru ca toţi utilizatorii să aibă şanse egale. 94 Măsura în care o marcă este recunoscută de către potenţiali clienţi . numărul persoanelor care apeciază pagina este de 7. şi este corect asociată cu un anumit produs 72 . targetate pe anumite produse ale Intel. La doi ani de la lansarea concursului.

De asemenea cei care îşi caută un loc de muncă şi consideră reţeaua de socializare ca „o poartă” către un potenţial angajator. şi am încercat să prezint avantajele şi obiectivele utilizării acesteia. el poate interacţiona cu produsul. fără costuri mari ceea ce nici un alt mijloc media nu poate oferi. impresiona prin numărul mare de fotografii şi comentarii primite de la alţi membri.CONCLUZII Internetul oferă un potenţial important în comparaţie cu alte mijloace media dată fiind selectivitatea lui. acesta fiind accesat de utilizatori din întreaga lume. o diferenţiere a mediului online de cel tradiţional. de monitorizare.) În această lucrare am realizat o scurtă istorie a Internetului şi a publicităţii online. reţele de socializare etc. Publicitatea pe Internet permite firmei să fie internaţională. Cu ajutorul lui difuzorii de reclamă pot obţine feed-back în timp real. poate afla părerea altor cumpărători. îşi pot crea profilul asemenea unui CV.). îl poate testa şi chiar cumpăra fără să plece din faţa computerului. 73 . Aici adolescenţii pot lega noi prietenii. interstiţiale. de interactivitate (consumatorul nu vede doar publicitatea. Lucrarea prezintă apariţia reţelei de socializare Facebook şi rolul pe care îl are în viaţa de zi cu zi. am trecut în revistă modelele de manifestare ale publicităţii online (prin bannere. Aceasta oferă posibilităţi de targetare pe care nici o altă formă de publicitate nu le poate oferi.

starea relaţiei. au cont pe o reţea de socializare. cuvinte cheie. Cu ajutorul unei reţele sociale poţi să afli mai multe informaţii decît ai afla în mod obişnuit prin oricare alt mediu. poţi primi sfaturi şi poţi oferi recomandări. chiar şi a mediului politic. unde tot mai multe companii. un al doilea răspuns ar fi acela că reprezintă un mediu propice pentru companiile mici şi mari pentru a-şi dezvolta afacerea. De ce am ales Facebook – ul ca studiu de caz? Un prim răspuns. comunicarea cu publicul prin intermediul reţelelor de socializare reprezintă o decizie înţeleaptă pentru o companie sau un politician. promova brandul. articolelor de pe blog sau a profilelor LinkedIn Spre deosebire de alte reţele de socializare utilizatorii de Facebook sunt mai conectaţi la mediul profesional decât alte reţele sociale. care în prezent a ajuns la 830 de milionane de utilizatori şi oferă o gamă largă de produse de marketing. Iar. 74 . Un exepmlu de site de socializare este Facebook. de a-şi cunoaşte mai bine clienţii sau potenţialii clienţi. ar fi acela ca fac parte din cei 830 de milioane de utilizatori şi reprezintă un mediu unde poţi să cunoşti.000 de fani Twitter pe Facebook preluarea link-urilor. potenţiali parteneri de afaceri şi de ce nu potenţiali parteneri de viaţă. limbi. educaţie. publicaţii. să interacţionezi cu oameni care au aceleaşi interese. Există sute de astfel de site-uri de socializare. hobby-uri etc. tot aici ei pot să-şi cunoască competitorii şi să facă recrutări. Astfel. ca şi tine. gen. acelaşi domeniu de interese..Reţelele de socializare nu şi-au pus amprenta doar asupra tinerilor. poţi cunoaşte oameni care îţi sunt clienţi sau vor fi potenţiali clienţi. politicieni etc. Cu alte cuvinte. Facebook oferă posibilitatea companiilor să-şi aleagă publicul ţintă după mai multe criterii cum ar fi: locaţie. locul de muncă. Aici ai posibilitatea de a dezvolta produse şi companii. Utilizarea reţelelor sociale iţi permite să cunoşti oameni din aceeaşi zonă. ci şi asupra mediului de afaceri. interese. Un alt avantaj oferit este interacţiunea cu celelalte reţele sociale: 80. vârstă.

Georgeta Drulă. Armand Mattelart. Delia Cristina Balaban. publicitate şi new media. Ed. Baker M.. Tritonic . Dorin Popa. Tritonic. 2004 7. Ed. Polirom.dr. Ed. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării 75 . Facebook The missing manual. Dorina Guţu-Tudor.ro. Tritonic. Bucureşti. Iaşi. Comunicare. Universitatea din Bucureşti. Curs de PR online. Radu Meza. Profesia de relaţionist. Tritonic 8. 1994 3. Claude-Jean Bertrand. 2006 2.“L’invention de la Commnunication”. New Media.J(1998). Comunicare şi Publicitate. Bucureşti. Ed. Conf.A. Polirom. ed. Bucureşti. London: Macmillan Business 4. Bernard Dagenais. Paris. Sebastopol. p. Relaţii publice şi publicitate. Bucureşti. E. Dan Petre. Ed. Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising. Ed. Editions de la Decouverte.BIBLIOGRAFIE 1. Iaşi. 2001 6. Adela Rogojinaru.O'Reilly Media. Ioana Iancu. Mihaela Nicola.Vander Veer. Pr. O introducere în presa scrisă şi vorbită . Introducere în publicitate. 2008 9. 2008. 2005 10. Ed. 2002 5.XI 11.tendinţe şi provocări .

Richard Gay. Tritonic. Levinson Paul. All. Librom Antet. 2001 19. Bucureşti. Ce strategie are pentru a forma rapid o comunitate?”. Teora.12.Michael Clark. Ned Snell. Ed. Iași. Ancuța Lebădă. Alan Charlesworth. Tritonic. Ed. All. „Facebook 2009 Revenue Said to Be as High as $800 Million” http://www. Bob Temple. Bloguri. „Cum a ajuns site-ul unui puşti să strangă 500 de milioane de utilizatori”. „Raportul Akamai despre evoluția Internetului în trimestrul întâi al anului 2011”.All. Ana Militaru.iqads. Bucureşti. Ed.com 76 . Bucureşti. Rita Esen.ro 3. Polirom. Bucureşti. 2009 20. http://blogoree. http://www. Bucureşti. Orzan Gheorghe. Bucureşti. Andreea Mangraon. Alex Goaga. Ed. 101 Ways to Promote Your Web Site .bloomberg. Cybermarketing. Brian Womack. 2002 16. T. http://digital.. Ghid practic de relaţii publice. ed.ro 2.ro 5. 2008 21. 2007 14. Orzan Mihai. Editura Uranus. Marian Petcu. Bucureşti. Wyatt Allen L. Relațiile publice și publicitatea online. Iaşi. Iulian Vegheș Ruff. 2007 18. Marketing on-line o abordare orientată spre client. facebook şi politică. 2004 17. Tudor Sălcudeanu. Joe Marconi. 2001 15. „Cum se face targetarea. Sweeney Susan. 2003 13. Polirom. McLuhan în era digitală – Ghid al milieniului informaţiilor. Bucureşti. Philip Kotler. Florida. 1995 Articole: 1. Dr.ro 4. http://www. Ed. de fapt. Internet şi Web. Succes cu internet.dailybusiness. 2009 22. Paul Aparaschivei. „Intel Romania începe promovarea pe Facebook. Gulf Breeze. Ed. Bogdan Grigore. O istorie ilustrată a publicităţii romaneşti. pe Facebook şi ce tipuri de publicitate platită există acolo”. Principiile Marketingului. Florenţa Toader. Ed. Ed.zf. Editura Maximum Press.

2010 7.economie.com 9.gx=1&. Cole. http://www. Katrina Daytit.ro 8.wall-street. Vlad Popa.mg1.06. Internet Advertising. http://us.htm 12.06.2010 5.yahoo.ro/zf-24/.prosd.1. „10 Ways the Internet Will Change in 2010”.com 14. Sally G.wall-street.com/publicitate-online/publicitate-online-banner-tipuri-debaner-dimensiuni-standard.04.com/dc/launch?. „What achieves click-throughs and what doesn’t”. Usage and Population Statistic. „The Benefits of Facebook as a Platform for Online Advertising”.ro 10.2010 4.ro Pagini de Web: 1. 5. „Publicitate în contextul Web 2.pcworld. 15. „Publicitatea pe internet în România”. http://www. Gava Adelina Paula.doubleclick. http://www. Claudiu Gămulesc. www.html.suite101.”.6.hotnews.wall-street.06 . Vlad Barză.com 11.about.zf.2007. ”România ocupă ultima poziţie din UE la Utilizarea Internetului”.06.ro 15.ziaruldeiasi. „The Brand Value of Rich Media and Video Ads”. studiu realizat de către Internet World Stats.2010 77 . http://www. Internet World States. Carolyn Duffy Marsan.underclick. http://www.internetworldstats.com/stats. Claudiu Vrînceanu.ro/.iab. „Eficienţa publicităţii online prin bannere” http://www.ro 7.com 13.ro/top/IT-C-Tehnologie/86895/Ce-trebuie-sa-stie-unmanager-cand-vrea-sa-si-faca-back-up-la-informatii. http://stirileprotv.rand=c03vkuf3isu78 2. http://www.0. 5.2010 3. 5. http://www. 16.06.mail.abm.net/iab_products_and_industry_services/508676/508767/Rich_Me dia . http://web-advertising.06. www.ro.2010 6.php. 1. http://www. „NASA a facut primele teste de internet interplanetar ”. http://www. http://www. http://www.

2012 21. http://www.com 17. http://web-advertising.8. http://www.com/countries-with-facebook/. 6.com/2010/06/10 9.06.iqads.com.com/facebook.wikipedia.06. 12.socialbakers.facebook. www.2012 78 . http://www.ro 16. 16.04.com 18. 7. http://digital.06.htm.htm.reuters. http://www.com/. http://www.internetworldstats.internetworldstats.ro 15.2010 10. 16. 16. http://www. http://www.com/facebook.thefuturebuzz. 6.06.2010 12.googleblog.06.bloomberg. http://static1.iqads.suite101.wordpress.2010 13.com/news/2010-06-18/ 14.blogspot.facebakers.com/article/2012/04/23/net-us-facebook idUSBRE83M1AZ20120423.com/. http://www.2012 20. 16.06. http://metodepromovare.06.2012 19.com/facebook-statistics/romania. http://www.2010 11.

Anexa 1 79 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful