You are on page 1of 239

STOICA GABRIELA-ELENA

EXPER I CONTABILI AN II SEM.II


CECCAR

2013
LUCRARE DE
STAGIU
EXPER I CONTABILI AN II
SEM.II
STOICA GABRIELA-ELENA
CUPRINS
1.CONTABILITATE..............................................pag.3
2.FISCALITATE...................................................pag.43
3.EVALUAREA NTREPRINDERII...................pag.47
4.AUDIT................................................................pag.75
5.ANALIZ I DIAGNOSTIC..........................pag.130
6.EXPERTIZ....................................................pag.138
7.STUDII DE FEZABILITATE..........................pag.155
8.FUZIUNI I DIVIZRI...................................pag.179
9.ADMINISTRAREA I LICHIDAREA FIRME....pag.210
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 2
CONTABILITATE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 3
1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai
puin oficiale aflai urmtoarele informaii:
capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii
ntreprinderii
ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil;
dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte
titluri cotate pe piaa de capital;
ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni;
managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut.
Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?
RASPUNS:
Investitorii actuali i poteniali sunt interesai de informaii precum:
capacitatea ntreprinderii de a realiza ctiguri viitoare;
dividendele distribuite de ntreprindere;
riscul asociat investiiei;
modul de remunerare al managerilor;
rezultatul net pe aciune;
cotaiile aciunii pe diferite piee de capital etc.
2. Intreprinderea ALFA deine o marca de fabricaie achiziionata cu 800 mil. lei.Ea este reevaluata la
sfaritul exerciiului N cand amortizarea cumulata este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluata este de
500 mil. lei. Durata de viaa estimate a marcii este de 10 ani iar amortizarea este liniara. Determinai
rezerva din reevaluare care va fi realizata anual.
Rezolvare:
- Cost achizitie activ = 800 mil lei
- Amortizare cumulata = 400 mil lei
- Cost net = 800 400 = 400 mil lei
- Cost reevaluare = 500 mil lei
- Dif.din reevaluare = 500 mil. 400mil. = 100 mil lei
- Se inregistreaza: diferenta din reevaluare: 205 = 105 100 mil
- Durata ramasa de functionare = 5ani
- Societatea, prin politicile contabile, a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065
- Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/ 5ani = 20 mil
105 = 1065 20 mil
3. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat in exerciiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfaritul
exerciiului N+5 valoarea justa a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vandut in exerciiul N+7
la preul de vanzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?
Rezolvare:
In anul N+5: Cost achizitie = 50.000.000 lei
Valoare justa = 70.000.000 lei
Inregistrarea cresterii de valoare:211 = 105 20.000.000 lei
In anul N+7: Valoarea justa = 60.000.000 lei
105 = 211 10.000.000 lei
105 = 758 10.000.000 lei
461 = 211 60.000.000 lei
758
Capitalizarea surplusului din reevaluare:1 0 5 = 1 0 6 5 2 0 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 4
Conform reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prinOMFP
3055/2009, surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare,trebuie capitalizat (adica transferat
in contul 1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la scoaterea din
evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza,
soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din
evidenta.
4. Se importa un echipament tehnologic. Factura externa cuprinde: pre negociat 10.000 euro, cheltuieli
de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamala este de 10% iar comisionul vamal de
1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe
parcurs intern sunt facturate de un carau la 20.000.000 lei. Se efectueaza cheltuieli cu manipularea,
montajul i probele tehnologice in valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizata intrarea
echipamentului tehnologic?
a) 530.000.000 lei;
b) 591.763.200 lei;
c) 480.720.000 lei;
d) 630.700.000 lei;
e) 497.280.000 lei.
Rezolvare:
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de
achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,cheltuielile cu obinerea de autorizaii i
alte cheltuieli nerecuperabile.
Pretul extern = Pretul negociat este:
( 10.000 * 40.000 ) + ( 1.000 * 40.000 ) + ( 200 * 40.000 ) = 44.800.000 lei
213 = 404 44.800.000 lei
Taxe vamale: 44.800.000 x 10% = 4.480.000 lei
213 = 446 4.480.000 lei
Comision vamal: 44.800.000 x 1% = 448.000 lei
213 = 448 448.000 lei
Chelt. cu transportul: 213 = 404 2.000.000 lei
Chelt. cu manipularea, montajul si probele tehn. 213 = 404 1.272.000 lei
Total = 53.000.000 lei
5. Intreprinderea deine un utilaj achiziionat cu 300.000.000 lei i a carui durata de viaa utila este
estimata la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 tiind ca intreprinderea utilizeaza metoda SOFTY
degresiva?
a) 40.000.000 lei;
b) 150.000.000 lei;
c) 20.000.000 lei;
d) 30.000.000 lei;
e) 5.000.000
Rezolvare:
METODA SOFTY
Perioada = 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cifre atasate = 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Total = 120
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 5
ANUL COTA AMORTIZAREA
15 300.000.000x1/120 2.500.000
14 300.000.000x2/120 5.000.000
13 300.000.000x3/120 7.500.000
12 300.000.000x4/120 10.000.000
11 300.000.000x5/120 12.500.000
10 300.000.000x6/120 15.000.000
9 300.000.000x7/120 17.500.000
8 300.000.000x8/120 20.000.000
7 300.000.000x9/120 22.500.000
6 300.000.000x10/120 25.000.000
5 300.000.000x11/120 27.500.000
4 300.000.000x12/120 30.000.000
3 300.000.000x13/120 32.500.000
2 300.000.000x14/120 35.000.000
6. La 1 ianuarie N-1, intreprinderea a achiziionat un utilaj al carui cost de achiziie este de 25.000 u.m.
Conducerea intreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea reziduala la 5.000
u.m. Intreprinderea utilizeaza metoda liniara de amortizare. La sfaritul exerciiului N+1, se
estimeaza ca durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii estede 10 ani iar valoarea
reziduala apreciata din perspective unei posibile vanzari la sfaritul duratei de utilizare este de 3.000
u.m. Intreprinderea trece la metoda degresiva de amortizare, (coeficientul de degresie este 2).
Amortizarea aferenta
exerciiului N+2 este de:
a) 3.000 u.m.;
b) 2.250 u.m.;
c) 3.375 u.m.;
d) 2.625 u.m.;
e) 1.750 u.m.
Rezolvare:
Cost de achizitie: 25.000
Val. reziduala: 5.000
Durata: 5ani
VA = 25.000 5.000 = 20.000
Amortizarea 3 ani = (25.000 5.000) / 5 ani x 3 = 12.000
A crescut durata de amortizare de la 2 la 7 ani
Valoarea ramasa = 25.000 12.000 = 13.000
VA = Valoarea ramasa Valoarea reziduala = 13.000 3.000 = 10.000
In N+2: 10.000 x 30% = 3.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 6
7. Se cunosc urmatoarele informaii aferente exerciiului N:
Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;
Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;
Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;
Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;
Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.
TVA datorata a fost integral platita. Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.
Rezolvare:
Cont activ: Si + Rd Rc = Sf
Cont pasiv: Si + Rc Rd = Sf
Contul 301: Si = 1.290
Sf = 3.090
Rd 601 = Rc 301 = 17.970
Rd 301 = Sf 301 Si 301 + Rc 301 = 3.090 1.290 + 17.970 = 19.770
Rd 301 x 19% = 3.756,3 (contul 4426)
% = 401 23.526,3
301 19.770
4426 526,3
Contul 401: Si = 1.500
Sf = 3.540
Rd 605 = 9.630
% = 401 11.459,7
605 9.630
4426 1.829,7
% = 401 23.526,3
301 19.770
4426 3.756,3
Rd 401 = Si + Rc Sf = 1.500 + 34.986 3.540 = 32.496 (plati)
Contul 411 : Si = 5.850
Sf = 7.830
Rd = 92.106
Rc 411 = Si 411 + Rd 411 Sf 411 = 5.850 + 92.106 + 7.830 = 90.126 (incasari)
411 = % 92.106
707 77.400
4427 14.706
Contul 441: Si = 120
Sf = 165
691 = 441
441 = 5121 (platile)
Rd 691 = Rc 441 = 330
Rd 441 = Si + Rc Sf = 120 + 330 165 = 285 (plati)
Contul 421: Si = 2.800
Sf = 5.200
Rd641 = Rc 421 = 2.400
Rd 421 = Si Sf + Rc = 2.800 5.200 + 2.400 = 0 ( nu s-au facut plati)
TVA: 4426 = 5.586
4427 = 14.706
4424 = 9.120
Incasari Plati = 90.126 -285 32.946 9.120 = 47.775 (excedent)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 7
8. Se cunosc urmatoarele informaii (in lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plai catre salariai i in
contul acestora 120.000; venituri din vanzarea marfurilor 300.000 (incasate); cheltuieli cu marfurile
vandute 270.000; plai catre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000;
impozit pe profit platit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizari 270.000 (incasate); plai catre
furnizorii de imobilizari 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizari 300.000; incasari din emisiunea
de obligaiuni 70.000; plai din rambursari de credite primite pe termen lung 20.000; incasari din noi
emisiuni de aciuni 130.000; primirea in leasing financiar a unui mijloc de transport a carui valoare
justa este de 50.000; lichiditai i echivalente de lichiditai la inceputul anului 10.000. Care este
valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaza metoda directa) i
respectiv a lichiditailor i echivalentelor de lichiditai la sfaritul anului?
(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;
(b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei;
(c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei;
(d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei;
(e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei.
Rezolvare:
Incasari: 300.000
- 120.000
- 40.000
- 60.000
80.000
Plati: 80.000
+ 10.000
+ 270.000
- 40.000
+ 70.000
- 20.000
+ 130.000
500.000
9. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de marfuri:
(a) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;
(b) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;
(d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus;
(e) nu afecteaza fluxul de trezorerie.
10. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de catre locatar:
(a) afecteaza fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;
(b) nu afecteaza fluxul de trezorerie al locatarului;
(c) afecteaza fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus;
(d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(e) se evideniaza distinct la sfaritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece
operaia este aferenta gestiunii trezoreriei.
11. La 31.12.N, societatea M achiziioneaza 25% din aciunile societaii A la costul de 50.000 u.m. La
data achiziiei capitalurile proprii ale societaii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziiei se
identifica un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaza
diferene temporare impozabile (deoarece valoarea contabila a terenului este cu 10.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 8
u.m. mai mare decat baza sa fiscala) i implicit o datorie de impozit amanat de 16% x 10.000 = 1.600
u.m.
Fondul comercial rezultat in urma achiziiei este de:
(a) 17.900 u.m.;
(b) 18.000 u.m.;
(c) 20.000 u.m.;
(d) 30.000 u.m.;
(e) 2.100 u.m.
12. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? Sunt pari legate ale unei entitai:
Conform IAS 24
(1) o societate asociata a acesteia;
(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societaii;
(3) membrii apropiai ai familiei oricarei pari legate;
(4) un creditor comercial al entitaii;
(5) salariaii entitaii;
(6) clienii entitaii.
(a) 1 + 2 + 3;
(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;
(c) 1 + 3 + 5 + 6;
(d) 5 + 6;
(e) 4 + 5.
13. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata?
(a) o societate care deine aciuni intr-o entitate este parte legata a acesteia;
(b) tranzaciile cu parile legate fac obiectul publicarii conform IAS 24 doar daca sunt oneroase;
(c) compensaiile acordate salariailor care fac obiectul publicarii conform IAS 24 exclud plaile pe
baza de aciuni;
(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine
beneficii din activitaile acesteia;
(e) o societate exercita controlul exclusiv asupra alteia daca deine peste 20% din drepturile de vot.
14. Societatea Alfa platete unei societai deinute de unul din directori
un comision pentru servicii de consultana.
Care este varianta corecta conform IAS 24?
(a) aceasta informaie poate fi ignorata;
(b) informaia ar trebui publicata in note doar daca nu s-a realizat in condiii de piaa normale;
(c) informaia trebuie publicata in note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie;
(d) societatea directorului nu este parte legata;
(e) chiar daca firma directorului este parte legata prestarea de servicii nu face obiectul publicarii.
15. Societatea Alfa achiziioneaza utilaje de la societatea Beta. Societaile nu fac parte din acelai grup,
dar societaile lor mama au acelai acionar majoritar. Care este varianta corecta conform IAS 24?
(a) cele doua societai nu sunt pari legate pentru ca nu au aceeai societatemama;
(b) cele doua societai sunt pari legate pentru ca se afla sub controlul comun al acionarului
majoritar;
(c) tranzacia face obiectul publicarii doar daca nu s-a realizat in condiii normale;
(d) achiziiile de utilaje de la o parte legata nu fac obiectul publicarii conform IAS 24;
(e) achiziiile de utilaje de la o parte legata fac obiectul publicarii doar daca nu au fost decontate dupa 3
ani.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 9
16. Managerul societaii M este acionarul majoritar al societaii T, client important pentru M. Care din
urmatoarele afirmaii este adevarata?
(a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicarii;
(b) tranzaciile cu T sunt publicate doar daca nu se desfaoara in condiii normale;
(c) clientul T nu este o parte legata pentru societatea M;
(d) societatea T este parte legata a societaii M deoarece este un client important;
(e) societatea T este parte legata a societaii M deoarece este controlata de un manager-cheie al
acesteia.
17. Societatea A i societatea B exercita un control comun asupra societaii C (societatea C este entitate
de tip joint venture). Societatea A vinde marfuri societaii B in valoare de 7 mil. lei i societaii C in
valoare de 6 mil. lei. La sfaritul exerciiului societatea A are o creana faa de societatea B in valoare
de 6 mil. lei i faa de societatea C in valoare de 2 mil. lei. Care din urmatoarele afirmaii este
adevarata?
(a) societatea B este parte legata a societaii A;
(b) societatea A este obligata sa publice in situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societatea
B;
(c) societatea A este obligata sa publice in situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societaile B
i C;
(d) societatea C este o parte legata a societaii A. Prin urmare, societatea A trebuie sa publice in
situaiile sale financiare cel puin suma tranzaciei (de 6 mld. lei), termenii in care aceasta a avut
loc i soldul creanei faa de C (de 2 mld. lei);
(e) societaile B i C sunt pari legate ale societaii A.
18. Domnul Z deine 70% din aciunile societaii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar
minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societaii Beta. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata?
(a) domnul Z i societatea Beta sunt pari legate ale societaii Alfa;
(b) domnul Z nu este parte legata a societaii Alfa;
(c) doar domnul Z este parte legata a societaii Alfa;
(d) Alfa nu este parte legata a societaii Beta;
(e) Beta nu este parte legata a societaii Alfa.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 10
FISCALITATE
A.Impozite directe
1.Impozitul pe profit
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 11
1.Prezentati platitorii impozitului pe profit , precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de
cuprindere a impozitului.
RASPUNS:
Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele perso ane(contribuabili ):
- persoanele juridice romane;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in
Romania;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania,intr-o
asociere fara personalitate juridical;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate
in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru veniturile realizate atat in
Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica.(in acest caz impozitul datorat de
persoana fizica se calculeaza,se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, atat din
Romania, cat i din strintate;
b) in cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate in
Romania intr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecrei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau in legtur cu proprieti
imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan
juridic roman, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaz venituri
atat in Romania, cat i in strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non-profit, impozit pe profit si cum se determina
acesta.
RASPUNS:
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pan la nivelul
echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite
de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2). Organizaiile prevzute in prezentul alineat
datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat
cele prevzute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art.
17 alin. (1) sau art. 18, dup caz.
Conform codului fiscal ,organizatiile non profit sunt scutite de plata impozitului pe profit pentru
urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizaiile i taxele de inscriere ale membrilor;
b) contribuiile bneti sau in natur ale membrilor i simpatizanilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislaiei in vigoare;
d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i
demonstraii sportive;
e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele i dobanzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 12
g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;
h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;
i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu tax de
participare, serbri, tombole, conferine, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizaiilor
nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economic;
k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiiile nonprofit de utilitate public,
potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, invmantului,
sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile
patronale.
l)sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea, potrivit
legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit, in anul curent sau
in anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau
statutului,dup caz;
m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele
corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economic;
n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.
Pentru altfel de venituri decat cele precizate mai sus si pentru venituri din activitati economice mai
mari de 15.000 euro sau care depasesc cota de 10% din veniturile scutite, organizatiile non-profit
datoreaza impozit pe profit care se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra partii din profitului
impozabil realizat din asfel de venituri-(pentru veniturile ce depasesc aceste limite)
3.Prezentati cum se detemina impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe
langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazine si
venituri din activitatea unui bar de noapte.
RASPUNS:
Pentru activitatea barului de noapte se stabileste profitul separat ,se calculeaza impozitul prin aplicarea
cotei de 16% si se compara cu valoarea de 5% x venituri din actv.bar de noapte.Impozitul datorat (bar)
nu poate fi mai de 5% din valoarea veniturilor din actv.barului de noapte.Daca este mai mic atunci
impozitul datorat pentru profitul relizat de bar va fie egal cu 5% din valoarea veniturilor rezultate din
actv.barului de noapte.Pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare se datoreaza 16%
din valoarea profitului realizat de magazine.
4.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
cheltuielilor in vederea deteminarii impozitului pe profit.Exemple.
RASPUNS:
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul
fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 13
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala
stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va
proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul
reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare
derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impozabil."
5.Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile,indiferent de contextul in care se efectueaza.
RASPUNS:
Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand
diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite in
strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs in numele persoanelor
fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorrile de intarziere, amenzile, confiscrile i penalitile de intarziere datorate ctre
autoritile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitile sau majorrile
datorate ctre autoriti strine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente
i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor al cror regim este
reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum i
taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr
sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamiti naturale sau a altor cauze de for major, in condiiile stabilite prin norme;
6.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
RASPUNS:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de
protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pan la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr
sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru inmormantare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea
corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate in administrarea contribuabililor; grdinie, cree,
servicii de sntate acordate in cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pan la internarea
intr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum
i pentru colile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile
reprezentand: tichete de cre acordate de angajator in conformitate cu legislaia in vigoare, cadouri in
bani sau in natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri in bani sau in natur acordate
salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul, pentru salariaii proprii i
pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi in gospodrie i
contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din
coli i centre de plasament;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri in Romania i
in strintate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 14
7.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de
management,consultanta,asistenta sau alte prestari de servicii.
RASPUNS:
Conditiile care trebuie indeplinite sunt:
- contribuabilii sa poata justifica necesitatea prestarii acestor cheltuieli in scopul activitatilor
desfasurate;
- trebuie sa existe contracte incheiate pentru desfasurarea acestor servicii;
8.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
RASPUNS:
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli indeplinete
cumulativ urmtoarele condiii:
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in
scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente
specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a
burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
9.Precizati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
RASPUNS:
Art.23
1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului
este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determin ca raport intre capitalul
imprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului i sfaritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital
imprumutat se inelege totalul creditelor i imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an,
potrivit clauzelor contractuale.
2) In condiiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile i cu
pierderea net din diferenele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz in perioada
urmtoare, in condiiile alin. (1), pan la deductibilitatea integral a acestora.
4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau
indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care
sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau
strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii,
precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr
sub incidena prevederilor prezentului articol-SUNT DEDEDUCTIBILE INTEGRAL
5) In cazul imprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia celor prevzute la alin. (4), dobanzile
deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referin a Bncii Naionale a Romaniei, corespunztoare ultimei luni din
trimestru, pentru imprumuturile in lei; i
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valut. Acest nivel al ratei dobanzii se
aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru
imprumuturile in valut se actualizeaz prin hotrare a Guvernului.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 15
6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea
prevederilor alin. (1) i (2)
8) In cazul unei persoane juridice strine care ii desfoar activitatea printr-un sediu permanent in
Romania, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea in considerare a capitalului propriu.
10.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijloc fix pentru a putea fi deductibila
amortizarea fiscala.
RASPUNS:
ART. 24
(1) Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau imbuntirii
mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii
potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care indeplinete cumulativ urmtoarele
condiii:
a) este deinut i utilizat in producia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat
terilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilit prin hotrare a Guvernului;(1800 RON)
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot
sau set, la determinarea amortizrii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru
componentele care intr in structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de
cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component in parte.
11.Ce reprezinta valoarea fiscala a unui mijloc fix.In cazul in care se vinde la un pret mai mic
decat valoarea ramasa neamortizata fiscal,aceasta este deductibila la determinarea impozitului
pe profit?
RASPUNS:
ART.7(33)
Valoarea fiscal reprezint pentru mijloace fixe amortizabile i terenuri - costul de achiziie, de
producie sau valoarea de pia a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la
data intrrii in patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calculul amortizrii fiscale, dup caz. In
valoarea fiscal se includ i reevalurile contabile efectuate potrivit legii.
ART.24(15)
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua in calcul
amortizarea contabil. Catigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din funciune a
acestor mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de
intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil
evideniat in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaz in baza valorii rmase
neamortizate, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pan
la aceast dat.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata, n cazul mijloacelor fixe amortizabile vndute, se
ntelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale, din care se
scad sumele rezultate n urma valorificarii acestora.
Valoarea rmas neamortizat, n cazul mijloacelor fixe amortizabile vndute, este deductibil la
calculul profitului impozabil n situaia n care acestea sunt valorificate prin uniti specializate sau
prin licitaie organizat potrivit legii.
12.Care este regimul fiscal din punctual de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
RASPUNS:
ART.21.3(n) cheltuielile de funcionare, intreinere i reparaii, exclusiv cele privind combustibilul,
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 16
aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei
juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de
atribuii.
13.Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor.
RASPUNS:
ART. 22
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate
cu prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor;
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor
asupra clienilor, inregistrate de ctre contribuabili, altele decat cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt inregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de
credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a
Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice
similare;
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor
Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor,
inregistrate de ctre contribuabili, altele decat cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care indeplinesc
cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt inregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotrarii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru inchiderea i urmrirea postinchidere a depozitelor de deeuri, constituite de
contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite
prin proiectul pentru inchiderea i urmrirea postinchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri
din tarifele de depozitare percepute.
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de
intreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de
intreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Roman.
2) Contribuabilii autorizai s desfoare activitate in domeniul exploatrii zcmintelor naturale sunt
obligai s inregistreze in evidena contabil i s deduc provizoane pentru refacerea terenurilor
afectate i pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1%
aplicate asupra diferenei dintre veniturile i cheltuielile din exploatare, pe toat durata de funcionare a
exploatrii zcmintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfoar operaiuni petroliere in perimetre marine ce
includ zone cu adancime de ap mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea
sondelor, demobilizarea instalaiilor, a dependinelor i anexelor, precum i pentru reabilitarea mediului
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 17
este de 10%, aplicat asupra diferenei dintre veniturile i cheltuielile inregistrate, pe toat perioada
exploatrii petroliere.
(4) Regia Autonom "Administraia Roman a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie
trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferena dintre veniturile din exploatare
realizate efectiv din activitatea de rut aerian i costurile efective ale activitii de rut aerian, care
este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depesc tarifele stabilite anual de
EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedus se include n
veniturile impozabile, indiferent dac reducerea sau anularea este datorat modificrii destinaiei
provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei ctre participani sub orice form,
lichidrii, divizrii, fuziunii contribuabilului sau oricrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se
aplic dac un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerv n legtur cu o divizare sau
fuziune, reglementrile acestui articol aplicndu-se n continuare acelui provizion sau rezerv.
Prin excepie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, efectuat dup data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil
prin intermediul amortizrii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate i/sau casate, se
impoziteaz concomitent cu deducerea amortizrii fiscale, respectiv la momentul scderii din gestiune a
acestor mijloace fixe, dup caz.(ordonanta de urgenta 34/11.04.2009)
8)Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, inregistrate de ctre contribuabili inainte
de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevzute la alin. (1) lit. c), in situaia in care creanele
respective indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) nu sunt garantate de alt persoan;
b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura
falimentului, pe baza hotrarii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv.
14.Prezentati care este regimul pierderilor fiscale in cazul impozitului pe profit.
RASPUNS:
ART. 26
(1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile
impozabile obinute in urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea
inregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in
vigoare din anul inregistrrii acestora.
5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009,
stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n
urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la
fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul
nregistrrii acestora.
(2) Pierderea fiscal inregistrat de contribuabilii care ii inceteaz existena prin divizare sau fuziune
nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-infiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii
absorbite, dup caz.
(3) In cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1) se aplic luandu-se in considerare numai
veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
(4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal
intr sub incidena prevederilor alin.(1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de
impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre
data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 18
15.Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
RASPUNS:
Credit fiscal
ART. 31
(1) Dac o persoan juridic roman obine venituri dintr-un stat strin prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse impozitului cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate atat in
Romania cat i in statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect prin
reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit ce se determin potrivit
prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin intr-un an fiscal nu poate depi impozitul
pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevzute la art. 17 alin. (1)(16%) la profitul
impozabil obinut in statul strin, determinat in conformitate cu regulile prevzute in prezentul titlu sau
la venitul obinut din statul strin.
(3) Impozitul pltit unui stat strin este dedus, numai dac persoana juridic roman prezint
documentaia corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c impozitul a
fost pltit statului strin.
16.Care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit?
RASPUNS:
Plata impozitului
ART. 34
(1) Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romane, i sucursalele din Romania ale
bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate
efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului
anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile
anticipate. Termenul pan la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a
declaraiei privind impozitul pe profit, prevzut la art. 35 alin. (1);(15 APRILIE
INCLUSIV/DECLARATIA 101)
b) contribuabilii, alii decat cei prevzui la lit. a), au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit
trimestrial pan la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz
impozitul, dac in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2010, aceti contribuabili
urmeaz s aplice sistemul plilor anticipate prevzut pentru contribuabilii menionai la lit. a).
(DECLARATIA 100)
(2) n cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat de ctre contribuabilii prevzui
la art. 13 lit. c) i e) i reinut de ctre persoana juridic responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei
de impozit asupra prii din profiturile asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana
responsabil are obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial, pan la data de 25 inclusiv
a lunii urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. d) au obligaia de a declara i plti impozit pe profit
trimestrial, pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului.
(4) Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pan la data de
15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
(5) Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice,
pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pan la data de
15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
(6) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) au obligaia de a declara i efectua trimestrial pli
anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat
pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului
anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 19
anticipate, pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul
pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fr a lua in
calcul plile anticipate efectuate in acel an.
(7) Prin excepie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevzui la alin. (1) nou-nfiinai efectueaz
pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei trane
de venituri totale, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada
impozabil respectiv.(2200 RON/AN).
(8) n cazul contribuabililor care n anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe
profit, conform legii, iar n anul pentru care se calculeaz i se efectueaz plile anticipate nu mai
beneficiaz de facilitile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se
determin plile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraiei privind impozitul
pe profit pentru anul precedent, lundu-se n calcul i impozitul pe profit scutit.
10) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b) pltesc pentru ultimul trimestru o sum egal cu
impozitul calculat i evideniat pentru trimestrul III al aceluiai an fiscal, urmand ca plata final a
impozitului pe profit pentru anul fiscal s se fac pan la termenul de depunere a declaraiei privind
impozitul pe profit prevzut la art. 35 alin. (1).
(11) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b), care definitiveaz pn la data de 15 februarie
nchiderea exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc
impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului
urmtor.(DECLARATIA 101)
(12) Persoanele juridice care inceteaz s existe in cursul anului fiscal au obligaia s depun, prin
excepie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc
impozitul pan la data depunerii situaiilor financiare la registrul comerului.
(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaie necesar pentru actualizarea plilor
anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finanelor publice, pan la data de 15 aprilie a anului
fiscal pentru care se efectueaz plile anticipate.
(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b) aplic urmtoarele reguli:
a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul trimestrului cu impozitul
minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai - 30
iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul
de luni aferent perioadei respective;
b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul fiecrui
trimestru cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru
trimestrul respectiv, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni
aferent trimestrului respectiv.Alin. (15) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din
ORDONANA DE URGEN nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr.
249 din 14 aprilie 2009.
(17) n situaia n care contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) au nregistrat n anul 2008 pierdere
fiscal, acetia efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit n sum de o ptrime din
impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3).Alin. (17) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art.
32, Cap. V din ORDONANA DE URGEN nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.
(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) i alin. (5), pentru definitivarea
impozitului pe profit anual, aplic prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit
datorat la sfritul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3)
Alin. (18) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANA DE URGEN nr.
34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.
17.Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 20
termenele de depunere?
ART.35
(1) Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit pn la data de
15 aprilie inclusiv a anului urmtor.
(3) Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului pe profit.
18.Platitorii impozitului pe profit trebuie sa fie inregistrati la organele fiscale.In ce consta
integistrarea?
Raspuns:
nregistrarea consta in depunerea declaraiei de nregistrare fiscala/ declaraiei de meniunicod 010 si
bifarea casutei corespunztoare privind luarea in evidenta ca pltitor de impozit pe profitncepnd cu o
anumita data. Aceasta declaraie cuprinde toate datele din vectorul fiscal al entitii.Vectorul fiscal
cuprinde categoriile de obligaii fiscale de declarare, potrivit legii.Legislaie aplicabil: O.G. 92/2003
privind Codul de procedur fiscal (r3) art. 78, alin 1 lit. b
19.O organizatie nonprofit relizeaza urmatoarele venituri:
-venituri din cotizatia membrilor 10.000 lei;
-venituri din donatii 30.000 lei;
-venituri din relizarea de spectacole 20.000 lei;
-venituri din activitati economice 150.000 lei;
Cheltuieli:
- chelt.aferente veniturilor din activitati neeconomice 40.000 lei
- chelt.aferente actv.economice 60.000 lei;
curs schimb 1 euro=4 lei.
Sa se determine ipozitul pe profit.
Raspuns:
Venituri scutite:10000+30000+20000=60000
Conform CF organizatia nonprofit datoreaza profit doar pentru profitul din actv.ec.
Daca realizeaza venituri din aceste actv.> 15000 euro;
15000 eur*4 lei=60000 lei
Venit.din actv.ec=150000>60000
Regula :
Sunt scutite de la plata imp.pe profit. Veniturile din actv.ec.in limita a 15000 eur/annual dar nu
mai mult de 10% din ven.neimpozabile.
10%venituri scutite=10%*60000=6000
Rezulta :
Venituri impozabile = 150000-6000=144000
150000.ch.af.venit.ec 60000
144000.x
X= 144000*60000/150000=57600
Profit impozabil = 144000-57600=86400
Impozit pe profit=16%*86400=13824
20.O soc.comerciala obtine:
venituri din comert cu amanuntul ..110.000 lei
venituri din activitatea unui bar de noapte.90.000 lei
chelt. Af.comert cu amanuntul.60.000 lei,din care 10.000 lei nedeductibile
chelt.af.bar de noapte 30.000 lei,din care 2.000 lei nedeductibile.
Se inregistreaza si chelt.generale de administrare ..4.000 lei.
Sa se determine impozitul pe profit.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 21
Raspuns:
Profitul impozabil=V-CH.-V.neimpozabile+CH.nedeductibile
Se impart cheltuielile de administrare:
200000..4000
110000 x
90000y
X=110000*4000/200000=2200
Y=90000*4000/200000=1800
Pentru bar de noapte:
Profit impozabil=90000-30000-1800+2000=60200
16%*60200=9632 DAR NU POATE FI MAI MIC DECAT 5% DIN VENITURILE
AFERENTE BARULUI DE NOAPTE
5%*90000=4500 .rezulta impozit pe profit(bar de noapte)=9632
Putem calcula dupa o sg.formula
Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT.
Profit impozabil=110000+90000-60000-30000-4000+10000+2000
Profit im pozabil=118000
Impozit pe profit=16%*118000=18880
21.O socitate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an
Venituri totale= 700.000 lei
Cheltuieli totale=500.000 lei
Amortizarea fiscala .20.000 lei
Cheltuieli nedeductibile 80.000 lei.
Din anul anterior a reportat o pierdere 40.000 lei.
Potrivit declaratiei 101,determinati impozitul pe profit de plata.
Raspuns.
Conform declaratiei 101
Pentru anul curent:
Profitul/Pierdere= REZULTATUL BRUT-DEDUCERI=700000-500000-20000
=180000
Total Profit impozabil(inainte de raportarea pierderii)=Profit/Pierdere+cheltuieli nedeductibile
=180000+80000=260000
Profit impozabil=260000-40000(pierderea repoartata)=220000
Impozit pe profit datorat(de plata) =0.16*220000=35200
22.Un platitor de impozit pe profit si TVA inregistreaza in trimestrul I cheltuieli cu protocolul
in suma de 10000 lei.Cheltuieli totale ..130000 lei,iar venituri realizate..300000 lei.
Sa se determine impozitul pe profit de plata.
Raspuns.
-cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
Profit brut=300000-130000=170000
Profit pt.calc.protocol deductibil=170000+10000=180000
Chelt.protocol deductibile = 2%*180000=3600
Chelt protocol nededctibile=10000-3600=6400
Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT
=300000-130000+6400
=176400
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 22
Impozit pe profit=16%*174600=27936
23.O societate comerciala inregistrata in scopuri de TVA a inregistrat im anul 200X venituri
totale in suma de 900.000 lei,toate impozabile si cheltuieli totale in suma de 600.000 lei.In cadrul
cheltuielilor 20.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul profit platit in cursul anului si 9.000 lei
reprez.cheltuieli de protocol.Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor de protocol.Apare vreo
influenta a TVA dedusa aferenta cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor in vederea
determinarii impozitului pe profit.
Profit brut= 900000-600000=300000
Profit pt.calc.protocol deductibil=300000+20000+9000=329000
Chelt.protocol deductibile=2%*329000=6580
Chelt protocol nededctibile=9000-6580=2420
623=4428 459.80
4428=4427 (19%*2420)459.80
24.O soc.comerciala achiz.si pune in functiune in luna mai 200X un mijloc fix in valoare de
100.000 lei.Durata de amortizare este de 5 ani.Din punct de vedere contabil mijlocul fix este
amortizat liniar,iar din punct de vedere fiscal mijlocu fix este amortizat accelerat.Ce influenta
are amortizarea fiscala,precum si contabila asupra profitului impozabil in perioada in care
este amortizat ?
Raspuns.
Profit impozabil=Vtotale-CH.totale+chelt.cu amortizarea contab.-chelt.cu amortize.fiscala
In primul an
Am.contabila/an=100000/5=20000.pt.6 luni 20000/2=10000
Am.fiscala =50%*100000*6/12=25000
Am.contabila nu influenteaza profitul impozabil pe cand amortizarea fiscala este deductibila la
calculul profitului impozabil iar in primul an influenta este foarte mare deoarece avem ca si
amortizare fiscala deductibila 25000 fata de amortizarea contabila 10000.
25.O societate comerciala a inregistrat
Venituri totale790.000 lei(cifra de afaceri=750.000 lei)
Cheltuieli totale..600.000 lei(din care 10.000 lei impozit pe profit platit in
cursul anului)
Cheltuieli cu sponsorizarea30.000 lei
Majorari de intarziere datorate unui ctrl.fiscal.3.000 lei
Chelt.cu servicii consultanta pentru care nu exista contract sin u se justifica necesit lor5.000
Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.
Raspuns.
contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete
cumulativ urmtoarele condiii:
1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
3/1000*750000=2250; chelt.cu sponsorizarea=30000>2250 nu se scad din impozitul pe profit si
nici nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT
=790000-600000+10000+3000+5000
=208000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 23
Impozit pe profit(de virat)=16%*208000=33280
26.O soc.comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati,fiecare cate 5 zile.Diurna
acordata a fost de 80 lei/zi/salariat.Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei iar cheltuielile cu
cazarea sunt de 5.000 lei.Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este
nivelul celor nedeductibile.
Raspuns.
Chelt.deductiblilitate limitata
-suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n
strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
Cheltuieli deductibile
-cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, effectuate pentru salariai i administratori,
precum i pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
Cheltuilei deductibile cu diurnal legala=2.5*13(diurnal legala)*5 zile*5 sal=812.50
Cheltuieli cu diurnal=80*5zile*5 sal=2000
Cheltuieli nedeductibile cu diurnal=2000-812.50=1187.50
TOTAL chelt deductibile=chelt.diuna dedeuct.+chelt.transp+chelt.cazare
=812.50+1500+5000
=7312.50
TOTAL chelt nedeductibile =1187.50
28.Un ag.ec. prezinta in anul 2009,cf.datelor din bilant urmatoare situatie:
- capitaluri proprii la inceputul anului 20.000 lei;
- capitaluri proprii la sfarsitul trimestrului I 21.000 lei;
- capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la inceputul anului 50.000 lei;
- capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la sfarsitul primului trimestru 100.000 lei;
Pe 1 februarie a contractat un imprumut de la o banca in valoare de 20.000 lei pe 2 ani,cu o rata
anuala a dobanzii de 25%(dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil la
scadenta).Tot pe 1 februarie a contactat un imprumut de la un actionar in suma de 30.000 lei,pe 3
ani,rata dobanzii 20%( dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil la
scadenta).Rata de referinta a BNR pentru martie este de 10%.Sa se analizeze deductibilitatea
cheltuielilor cu dobanzile.
Raspuns:
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului
este mai mic sau egal cu trei.
Grad de indatorare= Capital.imprumutat mediu/Capital propriu mediu
Capital propriu mediu(trim)=20000+21000/2=20500
Capital imprumutat mediu=50000+100000/2=75000
Grad de indatorare=75000/20500=3.65>3 deci cheltuielile cu dobanda nu sunt deductibile sin u
se reporteaza pe urmatorii ani.
29.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de
560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere.(sunt neimpozabile)Cheltuielile inregistrate sunt:
-cheltuieli cu servicii prestate la terti 10.000 lei(exista contracte incheiate,se justifica necesitatea
lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva).DEDUCTIBILE
- cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei. DEDUCTIBILE
- cheltuieli cu stocurile materiale constatate lipsa in gestiune,neimputabile 500 lei
NEDEDUCTIBILE
- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor:180 lei/6 zile stiind ca limita
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 24
maxima pentru acest gen de chelt.pt.institutii publice este de 13 lei/zi;DEDUCTIBILE
LIMITAT LA 2.5X13X6 zile=195 leicei 180 lei sunt deductibili
-cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei,din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta
sunt contributii aferente fondului de salarii;DEDUCTIBILE
-cheltuieli sociale reprezentand cv biletelor de tratament acordate gratuity salariatilor 3000 lei;
.DEDUCTIBILE ..LIMITAT 2%XCHELT.CU SALARIILE2%*50000=1000//2000
nedeductibile
- cheltuilei de protocol 2400 lei;
-cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
-chletuieli cu publicitatea 1200 lei..DEDUCTIBILE
-cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei;NEDEDUCTIBILA
Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentrul intregul an.
RASPUNS:
Profit brut= 560000-(10000+250000+500+180+63500+3000+2400+1200+4000)=225220
Profit pt.calc.protocol deductibil=225220-1000(v.neimp)+2400+4000=230620
Chelt.protocol deductibile=2%*230620=4612.402400chelt.protocol deductibile
Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT
Profitul impozabil=560000-334780-1000+500+2000(chelt.soc neded)+4000 =230720
Impozit pe profit=16%*230720=36915.20
30.O socitate pe actiuni platitoare de impozit pe profit,ale carei actiuni sunt detinute de
AA(persoana fizica)in proportie de 70% si de BB(persoana fizica)30% realizeaza in exercitiul
financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei,din care venituri neimpozabile 20000 lei,respective
cheltuieli totale de 400.000,din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.Care este impozitul pe
profit platit de societate si dividendele incasate de fiecare dintre cei doi actionari,tinand cont ca
60% din rezultat este repartizat acestora.
RASPUNS:
Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT
=500000-400000-20000+30000 =110000
Impozit pe profit=16%*110000=17600
Profit net=110000-17600=92400
Profit de repartizat=60%*92400=55400
AA. ..70%*55400=38780
BB .. 30%*55400=16620
ART. 67*)
(1) Veniturile sub form de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerii de titluri de
participare la fondurile nchise de investiii, se impun cu o cot de 16% din suma acestora.
Obligaia calculrii i reinerii impozitului pe veniturile sub form de dividende revine persoanelor
juridice, odat cu plata dividendelor ctre acionari sau asociai. Termenul de virare a
impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se face plata. n cazul
dividendelor distribuite, dar care nu au fost pltite acionarilor sau asociailor pn la sfritul anului n
care s-au aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende se pltete pn la data de 31
decembrie a anului respectiv.
AA..PRIMESTE 38780-16%*38780=38780-6204.80=32575.20
BB..PRIMESTE 16620-16%*16620=16620-2659.20=13960.80
31.O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum
de175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:- cheltuieli cu
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 25
materiile prime i materialele 35000 lei;- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu
impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie
acordate clienilor 15000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- chel t ui el i f cut e n
f avoar ea as oci a i l or 1200 l ei ( cu chi r i a s pa i i l or pus e l a di s pozi i a acestora);-
cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal
este23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 leiS se calculeze impozitul pe profit datorat la
nivelul anului i diferena de virat statului.
R e z o l v a r e :
Venituri totale =175.000 lei
C h e l t u i e l i t o t a l e
= 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile =
3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.
Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale =175.000-88200 = 86.800 leiRezultat
fiscal = venituei totali -cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuielinedeductibile
+amortizre contabila-amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500lei
Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferentat empor al a i mpozabi l a de 3000 l ei
=> dat or i e pr i vi nd i mpozi t ul amanat : 3000 x 16% = 480 lei- in contabilitate se face
inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate- 480 leiI mpozi t ul pe
pr of i t i nai nt ea s cader i i chel t ui el i l or cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea
limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizareadeductibile fiscal :-3 din cifra de afaceri = 525
lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. desponsorizare = 2896 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei .
I mpozi t ul pe pr of i t dat or at l a ni vel ul anul ui = 14. 480 525 = 13.995 lei
Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei .
34.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000
lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana.
Cheltuielile inregistrate sunt:
- cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica
necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 2.500 lei;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si
diferenta contributii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli de protocol 2.400 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.
Rspuns:
Ven exploatare =560.000
Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000= 284.600
Rezultat exploatare = 560.000 284.600 = 275.400
Venituri dividende = 1.200
Rezultat = 275.400 1.200 = 274.200
( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636
Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700
Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900
281.900 X 16% = 45.104
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 26
560.000 X 3/1000 = 1.680
In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 1.200= 39.904
35. O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA a realizat venituri totale n
valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) i cheltuieli totale n valoare de 75.000
lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).
Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate:
- societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s le
deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.
- societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sum de 1.700 lei.
- societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i o amortizare fiscal de 6.000 lei.
- achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300 lei ce vor fi distribuite
clienilor la ntlnirile de afaceri
- societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student
- societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiar; 1.500 lei
cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie,
conform contractului ncheiat cu acesta.
- impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei.
Cerine:
a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip i sume);
b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip i sume);
c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
d) Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X.
Raspuns:
a. venituri impozabile = venituri totale venit neimpozabile(reluri la
provizioane)
= 400.000 1.000 = 399.000
b. cheltuieli nedeductibile= chelt.cu proviz+ch.cu amortiz.contab+ch.sponsorizare+ch.garda
financiare+ch.cu impozitul pe profit
cheltuieli nedeductibile = 3.000+4.000+2.000+4.000+5.000 =18.000
cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile
cheltuieli deductibile = 75.000 18.000 = 57.000
chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2%
=6.706
c. impozit pe profit datorat = (venituri impozabile cheltuieli deductibile ) x 16%
=( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720
d. impozit pe profit de plat = impozit pe profit datorat impozit pe profit pltit- chelt cu
sponsorizarea
chelt de sponsorizare deductibile:
3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750
20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944
impozit pe profit de plat = 54.720 5.000 750 = 48.970
2.Impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice.
1.Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului
pe venit si care sunt cotele de impozitare aferente.
ART. 41
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 27
urmtoarele:
a) venituri din activiti independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor;
d) venituri din investiii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activiti agricole;
g) venituri din premii i din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare;
i) venituri din alte surse;
Definirea veniturilor din alte surse
ART. 78
(1) In aceast categorie se includ, ins nu sunt limitate, urmtoarele venituri:
a) prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, in cadrul
unei activiti pentru o persoan fizic in legtur cu care suportatorul nu are o relaie generatoare de
venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) catiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre
pri cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenelor de pre pentru anumite
bunuri, servicii i alte drepturi, foti salariai, potrivit clauzelor contractului de munc sau in baza unor
legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
e) venituri primite de persoanele fizice din activiti desfurate pe baza contractelor/conveniilor
civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II i conform
opiunii exercitate de ctre contribuabil. Opiunea de impunere a venitului brut se exercit in scris, in
momentul incheierii fiecrei/fiecrui convenii/contract civil i este aplicabil veniturilor realizate ca
urmare a activitii desfurate pe baza acestei/acestui convenii/contract.
Cotele de impozitare
ART. 43
(1) Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din
fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activiti independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinei bunurilor;
d) investiii;
e) pensii;
f) activiti agricole;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevzute expres pentru categoriile de
venituri cuprinse in titlul III.
ART. 77^1
(1) La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice intre vii
asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra terenurilor de orice
fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se calculeaz astfel:
a) pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurile de orice
fel fr construcii, dobandite intr-un termen de pan la 3 ani inclusiv:
- 3% pan la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o dat mai mare de 3 ani:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 28
- 2% pan la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv.
(2) Impozitul prevzut la alin. (1) nu se datoreaz in urmtoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor i construciilor de orice fel, prin
reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donaie intre rude i afini pan la gradul al III-lea
inclusiv, precum i intre soi.
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate i a dezmembrmintelor acestuia cu titlul de motenire
nu se datoreaz impozitul prevzut la alin. (1), dac succesiunea este dezbtut i finalizat in termen
de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizrii procedurii succesorale in
termenul prevzut mai sus, motenitorii datoreaz un impozit de 1% calculat la valoarea masei
succesorale.
2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 20% aplicat asupra
venitului net care nu depete cuantumul de 10.000 lei i cu o cot de 25% aplicat asupra venitului
net care depete cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculeaz la nivelul
ctigurilor realizate ntr-o zi de la acelai organizator sau pltitor.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obinute din premii i din jocuri de noroc, n bani i/sau n natur, sub
valoarea sumei neimpozabile stabilit n sum de 600 lei, realizate de contribuabil:
a) pentru fiecare premiu;
b) pentru ctigurile din jocuri de noroc, de la acelai organizator sau pltitor ntr-o singur zi.
ART. 77
Veniturile sub form de premii se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 16% aplicat asupra
venitului net realizat din fiecare premiu.
(4) n cazul contribuabililor care realizeaz venituri bneti din agricultur, potrivit prevederilor art. 71
lit. d), prin valorificarea produselor vndute ctre uniti specializate pentru colectare, uniti de
procesare industrial sau ctre alte uniti pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaz prin reinere
la surs prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, ncepnd cu data de 1 ianuarie
2009, impozitul fiind final.
ART. 69
Venitul impozabil lunar din pensii se stabilete prin deducerea din venitul din pensie a unei sume
neimpozabile lunare de 1.000 lei i a contribuiilor obligatorii calculate, reinute i suportate de
persoana fizic.
(2) Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar
din pensii.
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare
n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%;
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mare de 365 de zile de la data dobndirii;
c) ctigul din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i din
orice alte operaiuni de acest gen, altele dect cele cu instrumente financiare tranzacionate pe piee
autorizate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, se impune cu o
cot de 1% la fiecare tranzacie, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului
anual datorat.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 29
2^1) Prin excepie de la dispoziiile alin. (2), veniturile sub form de dobnzi pentru depozitele la
termen i/sau instrumentele de economisire realizate ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt
venituri neimpozabile.
(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deinerea i tranzacionarea titlurilor de stat
i/sau a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale.
3.Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei
activitati economice cu deductibilitate limitata la determinarea venitului net in sistem real.
RASPUNS:
5) Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse
private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de
calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul
determinat conform alin. (6);
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de
pn la 2% la fondul de salarii realizat anual;
(6) Baza de calcul se determin ca diferen ntre venitul brut i
cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat,
pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaiile
pltite la asociaiile profesionale.
4.In cazul in care o persoana fizica autorizata este impusa pe baza normelor de venit,cum se
determina venitul net annual in cazul in care activitatea nu se desfasoara tot anul(pers.fizica
prezinta organelor fiscale o foaie de internare in spital pentru un numar de zile) si persoana
fizica desfasoara 2 activitati fiecare cu norma ei de venit.
RASPUNS:
In cazul impozitarii cu norma de venit ,nu conteaza venitul efectiv realizat si cheltuielile ci doar
norma anuala care se impoziteaza cu 16%.
Norma se reduce proportional cu timpul nelucrat dovedit cu acte.
5.Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de
proprietate intelectuala,in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real.
(2) Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se stabilete prin deducerea
din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%
asupra venitului brut.
7.Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii.
RASPUNS:
Deducere personal
ART. 56
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
(2) Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pan la
10.000.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intreinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoan in intreinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au dou persoane in intreinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intreinere - 5.500.000 lei;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 30
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intreinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei i
30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin
ordin al ministrului finanelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se
acord deducerea personal*).
(3) Persoana in intreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului
sau ale soului/soiei acestuia pan la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i
neimpozabile, nu depesc 2.500.000 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoan este intreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentand deducerea
personal se atribuie unui singur contribuabil, conform inelegerii intre pri.
(5) Copiii minori, in varst de pan la 18 ani implinii, ai contribuabilului sunt considerai intreinui.
(6) Suma reprezentand deducerea personal se acord pentru persoanele aflate in intreinerea
contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal in care acestea au fost intreinute.
Perioada se rotunjete la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intreinere:
a) persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice in suprafa de peste 10.000 mp in zonele
colinare i de es i de peste 20.000 m2 in zonele montane;
b) persoanele fizice care obin venituri din cultivarea i din valorificarea florilor, legumelor i
zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri i/sau in sistem irigat, din cultivarea i
din valorificarea arbutilor, plantelor decorative i ciupercilor, precum i din exploatarea pepinierelor
viticole i pomicole, indiferent de suprafa.
(8) Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se acord personalului trimis in
misiune permanent in strintate, potrivit legii.
8.Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparative cu alt
loc de munca.
RASPUNS.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
10.Prezentati modul de determinare a impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in
anul 2009 si 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice
din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul
societilor nchise, sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul
titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise,
realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la
alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare
n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat
n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd
plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii
de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare
tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv
a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are
obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 31
anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de
impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut
la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent
astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie
2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mare de 365 de zile de la data dobndirii;
11.Cum se determina impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice prin instrainarea
propritatilor imobiliare din patrimonial personal in cazul in care imobilul este detinut in
coproprietate(60%-40%)de doua persoane fizice.
ART. 85
Venitul net obinut din exploatarea bunurilor i drepturilor de orice fel, deinute in comun, este
considerat ca fiind obinut de proprietari, uzufructuari sau de ali deintori legali, inscrii intr-un
document oficial, i se atribuie proporional cu cotele-pri pe care acetia le dein in acea proprietate
sau in mod egal, in situaia in care acestea nu se cunosc.
13.Ce este creditul fiscal extern acordat persoanelor fizice?
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i in decursul aceleiai perioade
impozabile, sunt supui impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat i in strintate, au dreptul
la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului pltit in strintate, denumit in
continuare credit fiscal extern, in limitele prevzute in prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt indeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) impozitul pltit in strintate, pentru venitul obinut in strintate, a fost efectiv pltit in mod direct
de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul venitului.
Plata impozitului in strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscal a statului strin respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt pltitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la
art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit in strintate, aferent venitului din sursa
din strintate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferent
venitului impozabil din strintate, in situaia in care contribuabilul in cauz obine venituri din
strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania
se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit.
14.Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
(3) Pierderea fiscal anual inregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea folosinei
bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs
de venit din urmtorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai
natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a) reportul se efectueaz cronologic, in funcie de vechimea pierderii, in urmtorii 5 ani consecutivi;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 32
b) dreptul la report este personal i netransmisibil;
c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere
definitiv a contribuabilului.
15.Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice
din cedarea folosintei bunurilor?
Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor
ART. 63
Un contribuabil care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an, cu
excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate in contul impozitului pe venit ctre bugetul
de stat, conform art. 82.
ART. 82
(1) Contribuabilii care realizeaz venituri din activiti independente, din cedarea folosinei bunurilor,
cu excepia veniturilor din arendare, precum i venituri din activiti agricole sunt obligai s efectueze
in cursul anului pli anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plile
anticipate se stabilesc prin reinere la surs.
(2) Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare surs de venit, luandu-se ca
baz de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dup caz, prin emiterea
unei decizii care se comunic contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dup
expirarea termenelor de plat prevzute la alin. (3), contribuabilii au obligaia efecturii plilor
anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plat al anului precedent. Diferena dintre
impozitul annual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent i suma reprezentand pli
anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaz pe
termenele de plat urmtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraiile de venit estimativ depuse in
luna decembrie nu se mai stabilesc pli anticipate, venitul net aferent perioadei pan la sfaritul anului
urmand s fie supus impozitrii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul
realizat. Plile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor, cu excepia veniturilor din
arend, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre pri; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partid simpl, potrivit opiunii.
In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint
echivalentul in lei al unei sume in valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza
cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romaniei, din ziua precedent
celei in care se efectueaz impunerea.
(3) Plile anticipate se efectueaz in 4 rate egale, pan la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare
trimestru, cu excepia impozitului pe veniturile din arendare
5) Pentru stabilirea plilor anticipate, organul fiscal va lua ca baz de calcul venitul anual estimat, in
toate situaiile in care a fost depus o declaraie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul
net din declaraia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dup caz. La stabilirea plilor
anticipate se utilizeaz cota de impozit de 16%, prevzut la art. 43 alin. (1)
3.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
1.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o socitate comerciala pentru a fi incadrata in
categoria microintrprinderilor?
ART. 103
n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete
cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din
veniturile totale;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 33
b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i
instituiile publice.
2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintrprinderilor?
2) Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de
prezentul titlu ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 103 i dac
nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor.
3.Ce se intampla daca pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o socitate omerciala
supusa impoz.pe veniturile microintreprinderilor depasesc cuantumul a 100.000 euro.Ce curs de
schimb se ia in calcul?
ART. 107^1
Prin excepie de la prevederile art. 109 alin. (2) i (3), dac n cursu unui an fiscal o microntreprindere
realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultan i
management n veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plti impozit pe profit lund n
calcul veniturile i cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai
beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile prezentului titlu. Calculul i plata impozitului pe
profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele prevzute n acest
articol, fr a se datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad
plile reprezentnd impozitul pe veniturile microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal.
Cursul de schimb ;LEU/EUR pentru detrminarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de
microintreprindere este cel comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este
aferent venitul respectiv.
OBSERVATII
Cota de impozitare
ART. 107
(1) Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor este: 2% n anul 2007; 2,5% n anul
2008; 3% n anul 2009.
(2) n situaia n care impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect impozitul
minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul
acestei sume.
(3) n aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au n vedere urmtoarele reguli:
a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la
sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod
corespunztor pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la
12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective;
b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe veniturile
microntreprinderilor datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, prevzut
la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprirea
impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent trimestrului
respectiv.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 34
EVALUARE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 35
1. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:
B bilanului economic
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar poziionarea sistematic a ntreprinderii pe
pia:
A factori legai de existena preurilor libere
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de
expertiz i diagnostic:
C la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziiedin cea mai
revent perioad
4. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar:
A cu ct riscul de ar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare
5. Ce relaie exist ntre valoarea ntreprinderii i rata de actualizare:
B invers proporional
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 36
6. Estimarea de ctre experi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaie:
A o percepie diferit despre riscuri
7. Insuficiena de amortizarea imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar
amortizrii tehnico-economice) influeneaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul:
B majorrii
8. Cnd se dorete determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmrete:
B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil i valoarea economic a bunurilor
9. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat:
B sistematic, pt o bun gestiune a afacerii
10. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se
corecteaz cu:
B amortismentele, variaia necesarului de fond de rulment i investiia de meninere
11. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii, n sensul:
A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie
12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilan
economic: imobilizri 60.000, capital social 70.000, obligaii 640.000, creane 400.000, stocuri
300.000, diferene de reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve 10.000, disponibiliti 20.000:
A 140.000
13. Cte variante teoretice sunt pt determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi n ce privete
perioada de referin:
C 4
14. Evalurile pot fi:
A evaluri contabile, evaluri administrative i evaluri bazate pe expertiz i diagnostic
15. Obiectivul evalurii economice i financiare l reprezint:
B determinarea valorii de pia a bunurilor i ntreprinderilor
17. La ce se folosete reevaluarea mijloacelor fixe:
B s reactualizeze valoarea patrimonial pt privatizare, asociere etc.
18. Care sunt metodele de pia de evaluare a terenurilor folosind chiria i informaiile de
tranzacionare:
A metoda rentei de baz i a capitalizrii rentei de baz
19. Capacitatea beneficiar se refer la:
B un beneficiu viitor
20. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula:
B capitaluri proprii +/- diferenele din reevaluare
21. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 37
B activul reevaluat corijat total datorii
22. Care dintre urmtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
A dobnda la mprumutul de stat
23. Rata de actualizare este:
A un element al pieei financiare
24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ:
B activul net corijat (corectat)
25. Sinteza diagnosticelor funciilor ntreprinderilor reprezint:
C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funciilor ntreprinderii la un moment dat
26. Diagnosticul funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului urmrete examinarea:
A structurii ntreprinderii
27. Obiectivul diagnosticului funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop:
B analiza structurii umane i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor i funciilor
ntreprinderii
28. Obiectivul diagnosticului organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop:
B analiza structurii umane i a capacitii sale de a-i da concursul la realizarea activitilor
ntreprinderii
29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare, n cadrul evalurii ntreprinderii, are
drept scop:
C aprecierea n ce msur mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoarele ale
ntreprinderii sau ale achizitorului (cumprtorului) ei potenial
30. Diagnosticul funciei comerciale se afl n relaie de interdependen cu diagnosticul:
C tuturor funciilor ntreprinderii
31. Durata de decontare medie a ncasrii datoriilor clienilor se face ca raport ntre:
A
Soldul la 31 decembrie al contului clieni
Rulaj anual creditor al contului clieni X 365 zile
32. Diagnosticul comercial urmrete detrminarea:
B pieei i a locului ocupat de ntereprindere pe aceast pia
33. Goodwill-ul reprezint:
B un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele
intangibile ale acesteia
34. Evaluarea economic i financiar a ntrprinderii se face pe baza:
B unei expertize i diagnostic
35. Elementele de calcul pt a evalua o ntreprindere prin rentabilitate sunt:
B capacitatea beneficiar, rata de actualizare i perioada de referin
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 38
36. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gsete nregistrat n bilanul ntreprinderii la nchiderea
exerciiului
B nu
37. Elementele intangibile influeneaz valoarea ntreprinderii:
B prin rentabilitate
38. Bilanul contabil servete ca baz de date pt stabilirea:
A activului net contabil
39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri i cheltuieli n contul de profit i pierdere se face:
B dup natura veniturilor i cheltuielilor
40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilanul contabil se face:
B n sumele nete att n activ, ct i n pasiv
41. Diagnosticul funciei contabile are ca obiectiv:
B aprecierea fiabilitii conturilor anuale
42. Analiza structurii salariailor pe niveluri de pregtire, sexe i vechime n ntreprindere relev
anomalii n ceea ce privete:
A nivelul corespunztor de pregtire a personalului
43. Separarea bunurilor din ntreprinderea supus evalurii se face n funcie de:
C utilitatea exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor
44. Care este regula (formula) actualizrii propriu-zise?
1
(1+i)n
B x = y
i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare
45. Care este de regul (formula) capitalizrii?
A x ( 1+i )n = y
46. Tehnicile pt realizarea actualizrii sunt:
A capitalizarea i actualizarea propriu-zis
47. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilan, n vederea determinrii capacitii
beneficiare a ntreprinderii, este inexact?
C corecii legate de politica de comercializare a ntreprinderii
48. n ce const ajustarea profitului din bilan n funcie de politica de amortizare a ntreprinderii:
A nlturarea excesului sau insuficienei de amortizare
49. Urmtorii factori trebuie avui n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile dintr-o ntreprindere,
unul din ei fiind eronat:
C modul de contabilizare a costurilor
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 39
50. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri
20.000.000, creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000,
disponibiliti 500.000, obligaii nefinancire 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000:
B 18.500.000
51. Care este valoarea substanial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint
ur,mtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000,
creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000,
disponibiliti 500.000, obligaii nefinanciare 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000:
A 53.500.000
52. Metoda de evaluare la termen este recomandabil s fie folosit n cazul:
C ntreprinderilor aflate n dificulatate, redresabile
53. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd de
urmtoarele informaii: capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000,
imobilizri necorporale (cheltuieli de nfiinare) 5.000.000:
A da, 23.000.000
54. O instalaie dat cu chirie influeneaz valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi?
B nu
55. n evaluarea unei ntreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanul contabil constituie:
B punct de pornire n determinarea capacitii beneficiare a ntreprinderii
56. Care din urmtoarele afirmaii este inexact:
C creterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal contabil micoreaz rata de
actualizare i, ca atare, micoreaz valoarea ntreprinderii
57. Metodele combinate de evaluare abordeaz:
B att patrimoniul, ct i rentabilitatea
58. Ce semnificaie are relaia ANC.i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care:
ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii)
i = rata de capitalizare:
B prag de rentabilitate al ntreprinderii
59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal:
B raionamentul profesional al evaluatorului
60. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea:
B cel puin a doua metode
61. Evaluatorul n procesul de evaluare, estimeaz:
B valoarea
62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
B constatrile din diagnosticul de evaluare
63. Preul pieii pt bunurile care au utilitate pt ntreprindere este egal cu:
B preul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puin deprecierea
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 40
64. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n funcie de:
A gradul de participare la realizarea profiturilor
65. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu:
B preul de vnzare posibil de obinut, mai puin datoriile care greveaz bunul i cheltuielile ocazionate
de lichidare
66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmrete:
B modalitatea de manifestare a funciilor ntreprinderii i stabilirea concluziilor
67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ine seama de:
A mediul economic exterior ntreprinderii i conduiile asigurate de ntreprindere mediului intern de
manifestare a funciilor ei
68. Soldul clienilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de
186.150. Care a fost durata n zile a ncasrii clienilor:
C 30 de zile
69. Se dau urmtoarele elemente de bilan:
- total activ = 425.000 mii lei
- cheltuieli constituire = 2.500 mii lei
- cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei
- brevete proprietate = 125.000 mii lei
Exist un cumprtor pt o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei
Stabilind bilanul economic al ntreprinderii, bilanul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:
B 143.000 mii lei
70. Bilanul economic se prezint cu un:
- activ net corijat de 23.000 mii lei
- pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:
A 18.000 mii lei
71. Se constat c o hal industrial n valoare rmas de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste
trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzare terenului nc liber de orice
sarcin.
Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul i taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.
Pt materialele recuperabile se estimeaz obinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.
Stabilind bilanul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilanul contabil:
C 220.000 mii lei
72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiar de 3.000 mii lei iar rata neutr de
20%.
Superprofitul va fi de:
B minus 1.400 mii lei.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 41
73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchirit este de 105.000 mii lei iar
valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la teri este de 75.000 mii lei. Valoarea substanial brut a
ntreprinderii va fi de:
A 455.000 mii lei
74. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobnda la certificatele de depozit
ale trezoreriei statului etse de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau
metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de:
C 26.667 mii lei.
75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de
1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea
ntreprinderii prin metoda bazat pe GOODWILL este de:
C 8.480 mii lei
76. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date
estimative:
- active net contabil = 120.000 mii lei
- plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei
- minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei
(plusul i minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor)
- cheltuieli de dezafectare i funcionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei
Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de:
A 117.000 mii lei
77. n cte grupe se pot mprii metodele de evaluare combinate?
B 2
78. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiar est ede 1.000,
rata neutr (i) este de 11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea global a
ntreprinderii va fi de:
C 8.480
79. Relund informaiile de la ntrebarea 72, precizai care este valoarea goodwill-ului aplicnd o rat
de actualizare de 30%:
A -4.666 lei
80. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii n sensul:
A reducerii
81. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar?
A direct proporional
82. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie
abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor
economici in spatial economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata
intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura
capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu
scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 42
cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori
administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul
financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor
proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de
firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.
84. Explicati diferentele dintre prt si valoare
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective
zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste
criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode
de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.
Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele
la nivelul rezultatelor sale.Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul
in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta
la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara
valorilor determinate prezentate in raportul final.
87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 43
De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile
effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai
metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa
specificul intreprinderii.
88. Definiti valoarea de piata
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza,
prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.
89. Definiti valoarea justa
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti
aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
90.Definiti valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza
a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
91. Valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea
costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de
folosire.
92. VALOAREA DE UTILIZARE
Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi
scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi
performante ca si bunul supus reevaluarii.
93. Valoarea substantiala
Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).
94. 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea
- modificari in marimea si structura capitalului social
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
- - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor
cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine
le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 44
- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii
pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic
Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si
a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al
acesteia.Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii,
prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile
de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
97.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial
Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de
intrepinderea evaluate pe aceasta piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii
evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare
Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al
mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale
achizitorului ei potential.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii
evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si
concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet
professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
99. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane
Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate
din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara
intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este
cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui
cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair,
rentabiliatea si riscurile financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.
101. rezolvare
FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR NFR = + sau
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 45
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este
decalata in faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate 165.000 Imobilizari
necorporale 15.000
-chelt infiintare 5.000
- licente 10.000
Imobilizari corporale 150.000
- cladiri 50.000
- echipamente 100.000
Active circulante 510.000
- stocuri 200.000
- creante 300.000
- banci 10.000
Obligatii curente 325.000
- furnizori 250.000
- imprum. bcare 75.000
Activ net curent 185.000
Obligatii pe t.l. 75.000
Venituri in avans 80.000
Provizioane 65.000
Activ net 130.000
Cap soc. 125.000
Rezerve 5.000
Cap proprii 130.000
Bilantul functional
Activ Pasiv
Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig externa
Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig. interna
Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin)

270.000 270.000
Bilantul financiar
ACTIV PASIV
I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000
II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 46
102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii
ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare
in pasiv.
104. Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara
exploatarii (necesare intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.
105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
activul net corectat si capacitatea beneficiara

106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie
de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt >
deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op
si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni
importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie.
108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva
109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.
112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor,
capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat,
prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
113. Met aditiva
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 47
Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000
ANC 150.000
114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
115. Tehnicile de actualizare
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il
amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
I _ __1___
An= 1 (1+t)n
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
116.Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob
obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara
risc)
117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
118.Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 48
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii
de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului,
incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua
metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau
metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda
primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale
valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile
pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului
este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de
numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa
fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prt si riscul
fluxului de numerar.
121.Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si
riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actualizare mai mare.

122. Explicati
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
123.
Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prt
Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse,
coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii
125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic
si datoriile inscrise in acest bilant.
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 49
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii
ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare,
referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate,
referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si
jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni
obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor
129. amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare,
referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate
130.
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta
constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare
celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se
pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele
financiare
132.Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
133.Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 50
135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.
136.Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata
la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate.
137. Invers proportionala.
138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y
reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare
a investitiei V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat
140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor
care finanteaza intreprinderea
143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii
ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.
144.Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de
capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe
imobilizari, dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 51
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a
afacerii sale; in acest an ,,n se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
146. Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare
se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul
unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului
an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
149. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere
este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si
profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 52
152. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile
antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
155. Metoda practicienilor
Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si a
unei prin rentabilitate (CB/i)
V= ANC + CB/i
2
Sau,
V = K1*ANC + K2* CB/i
K1+K2
156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza
continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora,
minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din
diverse cauze.
157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale
brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si
asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile
nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.
158. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt
continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
159.
ANC
29.000 Imob c+
20.000 stocuri+
50.000 creante+
5.000 disponibilit +
25.000 oblig nefinanciare
5.000 impr bancare -
75.000
V = ANC + CB ANCxi
t
V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100 = 74000- 9017= 64983
1 1,12 (1+0,12)
V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 6
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 53
160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau
la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare
in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de
schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv.
care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii,
sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.

167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a
marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate
corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul
intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de
lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel
obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente
vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod
rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile
din definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii
normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite
a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul
de societate, se reduce nr. asociati, etc
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 54
de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei.
Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul
riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice
noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea
firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de
redresare.
168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de
,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
169. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre
urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe
rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i
metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul
de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau
pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la
numrul de aciuni-pri sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau
pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la
valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea
nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de
aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a
unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor
sociale i valoarea nominal a acestora.
170. Structura standard a unui raport de evaluare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 55
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de
evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a
eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de
activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite
cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor
mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca
intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca
exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice
sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al
intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se
stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil
pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare
optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative,
respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a
entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara
asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut
necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati,
conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor
in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor,
clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 56
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si
aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a
intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea
activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la
personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de
conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de
greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea
muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare
nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei
financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si
efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a
capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra
situatiilor financiare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 57
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is
informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate
potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile
stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua
subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua
subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza
bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si
prevederilro din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la
elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru
fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod
corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar.
Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efectuarii evaluarii
172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 58
- rata ed actualizare este influentata cu riscul de prt;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de
preturile pietei
173.Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000
174. V = CB/i=66.666
175. Active totale 150.000
- ch anticipate 10.000
- datorii totale 75.000
- dif reevaluare 50.000
- cap proprii 25.000
ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000
176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de
evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori
mai mari a cativelor si a intreprinderii
- satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii
valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea,
valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat
acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile
financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant
si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare,
respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro
indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in
caheltuiala perioadei.
180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare
cu atat val intrepr este mai mica.
182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar
sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 59
203. Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica
suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
204.Motivele pentru care actionarii ar accepta un prt de vanzare negativ pentru o intreprindere
redresabila (in locul falimentului )
Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu dispun de capital prefera
vanzarea la un prt sub val justa totusi negociat decat falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si
plata creditorilor intr-po anumita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista.
205. In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se face corectii pe bilantul
contabil:
Principiul independentei exercittiilor
Principiul necompensarii
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
206. In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele puncte:
- relatiile comerciale cu furmizarii traditionali
- promovarea prod intrepr
- posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor
207. Verificarile relevante pentru diagnosticul res umane
- locul de munca anterior
- structura si nr, sindicalistilor
- calificarea medie a pers de executie
208. Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Sau
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si
profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
210. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y
reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare
a investitiei V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat
211. V = CB sau V = CB x 1
I i
V = CB x PER unde PER = cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit + profit nerepartizat
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 60
212. Val reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a flux de trez dupa sfarsitul
per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va vinde , se va fol val scontata a vanzarilor
intreprinderii minus costurile aferente.
Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___,
CMPC - g
g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicita
CFn+1 = ch flow primului an al per implicite
213. Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite.
Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a
face cu un badwill.
214.. Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val substantiala), si a
goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a supraprofitului obtinut.
GW= ANC + (CB-ANCi)/t
215.Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:
- indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe actiune (PNA) PER
=C/PNA sau,
PER = Capitalizarea bursiera/profit net total
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat
PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul de activitate si nivelul de
risc al intreprinderii.
-coefficient multiplicator
Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate estima val intrepr
V = PERx profit net din anul t
(capacitatea beneficiara)
V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate
216. Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol.
in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
217. Rata de act. nedeflatata include rata inflatiei si se utilize la ctualiz flux. expr. in preturi curente.
218. Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: PER
ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bursiera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o
suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu
cursul unei actiuni)
219. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 61
220. Met ptr evaluarea terenului in cazul met. patrimoniale sunt:
- met comparatiei directe ( avanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in
fct de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val
proprietatii si anumite localizari.
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
221.Met de evaluarea a constr cand se det ANC
- -met patrimoniale bazate pe val de inlocuire
- met bazate pe randament (pornind de la chirii pt cladiri si constr de locuit sau de la profit
obtinut pt cladirile si constr industriale, comerciale)
- met combinate
- met val de reconstructie cu coef de corectie si val de achizitie
222. Met pt eval echipamentelor
Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii
- met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni
- Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,
Pc prt de cump
1+k factde actualizare
Dr durata reziduala de functionare
Dt durata de viata totala
- met de amortizare liniara
- Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,
Da durata de amortizare
Du durata de functionare utilizata
- met val reziduale a inverstitiei anuale
Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D
Inv suma investita in ecghipament
D - durata de viata normativa
V.inv varsta investitiei
223. La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru
determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil
deductibil cheltuielilor financiare, din profitul impozabil.
Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este
Kdat fin = Rd(1-) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar = cota impozitului pe profit.
224. Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul
met costului de inlocuire net (CIN), sunt:
- uzura economica;
- uzura functionala;
- uzura strategica;
- uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 62
AUDIT
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 63
1.Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele
lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie:
a) obiectul unei misiuni de audit de baz;
b) scopul fundamental al auditului financiar;
c) definitiv auditului extern, n general.
RASPUNS: a) obiectul unei misiuni de audit de baz
2.Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce obiective de
audit identificai:
a) drepturi i obligaii i evaluarea;
b) drepturi i obligaii i existena;
c) numai existena.
RASPUNS:a) drepturi i obligaii i evaluarea
3.Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere:
a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale;
b) deductibilitatea;
c) o ieire viitoare de resurse.
RASPUNS:a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale
4.Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:
a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n
vigoare.
RASPUNS:a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent
5.Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:
a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b) inspecia imobilizrilor corporale;
c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate.
RASPUNS:a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea
6.Cnd verificai cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile la imobilizrile corporale v asigurai:
a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei;
b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baz de documente justificative;
c) c cheltuielile sunt reale i se justific cu documente legale.
RASPUNS:a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale
perioadei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 64
7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de
viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fr sold.
RASPUNS:c) fr sold.
8. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la:
a) inventarierea la 31 decembrie;
b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic;
c) controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului.
RASPUNS:b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic
9. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare, opinia
va fi:
a) fr rezerve;
b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii;
c) procedai la extinderea controlului.
RASPUNS:b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii
10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative
datorate insuficienei controlului intern reprezint:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.
RASPUNS:a) risc inerent
11. Imaginea fidel este:
a) o consecinta a regularitatii i sinceritatii conturilor;
b) o condiie pentru a emite o opinie fr rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situaiilor financiare.
RASPUNS:a) o consecinta a regularitatii i sinceritatii conturilor
12. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003
un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli:
preul de cumprare al terenului........................................................30.000 lei
preul de cumprare al construciei..................................................125.000 lei
taxe de nregistrare............................................................................12.000 lei
alte cheltuieli cu actele.............................................................................800 lei
onorarii notar1.500 lei
(din care TVA 240 lei)
comisioane1.800 lei
(din care TVA 290 lei)
cheltuieli arhiteci..........................................................................3.600 lei
(din care TVA 575 lei)
cheltuieli renovare.......................................................................85.000 lei
(din care TVA 13.500 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la
terenuri 30.000 lei i la constructii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n
cheltuielile perioadei?
a) 7.700 lei;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 65
b) 0 lei;
c) 85.000 lei.
RASPUNS:b)0 lei
13. Reluand datele din ntrebarea 12, care este suma ce trebuie contabilizat n
contul Terenuri?
a) 33.013 lei;
b) 37.800 lei;
c) 42.000 lei.
RASPUNS:a) 33.013 lei
14. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizat n
contul Constracii?
a) 207.295 lei;
b) 212.082 lei;
c) 203.095 lei.
RASPUNS:b) 212.082 lei
15. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie
stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie
cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1decembrie a fost de 500 unitati a
10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 unitati a 12.000 lei fiecare i c n 20
decembrie au ieit 400 unitati:
a) 7.000.000 lei;
b) 6.600.000 lei;
c) 6.200.000 lei.
RASPUNS:a)7.000.000 lei
16. Ai constatat c n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditat a
cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut afferent stocurilor. Cum reinei
aceast constatare cunoscnd c, potrivit Standardelor Internaionale de Contabilitate, integrarea
costurilor aferente mprumuturilor n costul de transformare a stocurilor este:
a) obligatorie;
b) opional;
c) interzis.
RASPUNS:b) opional
17. La auditul stocurilor avei n vedere c, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs:
a) valoarea deeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;
b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricate;
c) cheltuielile de comercializare.
RASPUNS:c)cheltuielile de comercializare
18.Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu
400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren),amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat
amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu
aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.La 1
iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce
trebuia nregistrat de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 66
c) 170.000 lei.
RASPUNS:a)178.000 lei
19. Relund datele din ntrebarea 152, care este suma amortizrii n anul N:
a) 12.500.000 lei;
b) 16.000.000 lei;
c) 8.000.000 lei.
RASPUNS:a)12.500.000 lei
20. Relund datele din ntrebarea 152,care este suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.
RASPUNS:a)137.500 lei
21.n cadrul auditului efectuat asupra imobilizrilor necorporale ai constatat c o imobilizare
necorporal identificabil intrat cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrat la valoarea contabil. Potrivit
IAS 38 aceasta trebuia nregistrat:
a) la costul su;
b) la valoarea contabil;
c) la valoarea just.
RASPUNS:c) la valoarea just.
22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate
aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare;
b) scopul fundamental al auditului bancar;
c) definiia auditului extern n general.
RASPUNS:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare
23. Auditorul poate fi fcut rspunztor de prevenirea non-respectului textelor legislative n cadrul
bncii auditate?
a) da;
b) nu;
c) da, numai n anumite cazuri.
RASPUNS:b) nu
24. n legtur cu rolul legislaiei n vigoare n auditarea situaiilor financiare ale
unei bnd, responsabilitatile auditorului se refer la:
a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaiei generale i bancare;
b) activitatile auditorului legate de examinare, comunicare i de ntrerupere a
misiunii;
c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaiei, ctre Banca Naional.
RASPUNS:b)activitatile auditorului legate deexaminare,comunicare i de ntrerupere a misiunii;
25. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui text legal are consecine semnificative
asupra situaiilor financiare ale bncii nu au fost corect preluate n aceste situaii financiare, el trebuie
s exprime:
a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil;
b) o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaie;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 67
c) o opinie defavorabil.
RASPUNS:a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil
26. Riscurile cu impact nsemnat asupra situaiei patrimoniale sau reputaionale ale bncii sunt:
a) riscul de credit i riscul reputaional;
b) riscuri semnificative;
c) riscul de credit si riscul de lichiditate.
RASPUNS:b)riscuri semnificative
27. Care din urmtoarele afirmaii este exact:
a) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv fumizarea unor informaii credibile, relevante,
complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilor i utilizatorilor externi;
b) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele
legale i de la politicile i procedurile stabilite de conducerea bncii;
c) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv punerea la dispoziia consiliului de administrate a
informaiilor necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire a fraudelor.
RASPUNS:a)controlul intern al unei bnd are ca obiectiv fumizarea unor informaii credibile,relevante,
complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilor i utilizatorilor externi;
28. Cine aprob i revizuiete periodic (eel puin anual) strategiile generale i politicile privind
activitatile unei bnd comerciale?
a) Banca Naionals a Romniei;
b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al bncii respective;
c) adunarea general a acionarilor bncii.
RASPUNS:b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al bncii respective
29. Principiul separrii responsabilitatilor n sistemul de control intern al unei bnci
presupune:
a) evitarea alocrii de responsabilitati personalului, care s conduc la conflicte de interese;
b) punerea unei persoane n situaia de a aciona n front office;
c) punerea unei persoane n situaia de a aciona n back office.
RASPUNS:a)evitarea alocrii de responsabilitati personalului, care s conduc la conflicte de interese;
30. Care este relaia dintre controlul intern i auditul intern al unei bnci?
a) controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refer la
controlul asupra procedurilor respective;
b) ambele se refer la aceeai structur organizatoric a bncii;
c) controlul intern se face de personalul bncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar
(persoan fizic sau juridic).
RASPUNS: a) controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se
refer la controlul asupra procedurilor respective
31. Bncile organizeaz auditul intern n vederea:
a) asigurrii unei evaluri independente a existenei, adecvrii i respectrii politicilor i
procedurilor necesare desfasurrii activitatilor bancare;
b) mbuntatirii activitatii bncii;
c) detectrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale i a reglementrilor bancare.
RASPUNS:a) asigurrii unei evaluri independente a existenei, adecvrii i respectrii
32. Independena auditorului intern bancar presupune:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 68
a) independena fata de celelalte structuri de conducere i de execute ale bncii;
b) independena fata de activitatile auditate i de activitatile pe care le implic n mod curent
controlul intern;
c) dreptul de a comunica cu personalul bncii, cu conducerea bncii i cu consiliul de administrate
a bncii.
RASPUNS:b) independena fata de activitatile auditate i de activitatile pe care le implic n mod
curent controlul intern
33. Comitetul de audit al bncii este:
a) o structur a bncii care funcioneaz n baza unui regulament propriu aprobat de Banca
Naional;
b) un comitet permanent, independent de conductorii bncii, subordonat consiliului de
administrate i care are o funcie consultative;
c) un comitet permanent cu rol consultativ i care este condus de un auditor financiar membra al
Camerei Auditorilor Financiari.
RASPUNS:b) un comitet permanent, independent de conductorii bncii, subordonat consiliului de
administrate i care are o funcie consultativa
34.Care este diferena dintre auditul intern i controlul intern ntr-o banc:
a) controlul intern se refer la existena procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra
existenei, adecvrii i aplicrii procedurilor;
b) controlul intern se subordoneaz conducerii bncii, iar auditul intern, consiliului de
administrate;
c) controlul intern se realizeaz de un compartiment al bncii, iar auditul intern poate fi realizat de un
auditor financiar.
RASPUNS: a) controlul intern se refer la existena procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul
asupra existenei, adecvrii i aplicrii procedurilor;
35. Elementele probante n auditul situaiilor financiare ale unei bnd trebuie s fie:
a) obinute din controlul propriu al auditorului;
b) obinute din surse interne sau externe;
c) suficiente i adecvate.
RASPUNS:c) suficiente i adecvate
36. Elementele probante reprezint informaii care au la baz:
a) numai documente justificative i documente contabile;
b) documente justificative, documente contabile i alte surse;
c) surse interne i surse externe.
RASPUNS: b)documente justificative, documente contabile i alte surse
37. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce
auditorul la formularea:
a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii;
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
c) unei opinii defavorabile.
RASPUNS:b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie
38. Examenul analitic al unei bnd comerciale cuprinde:
a) analiza funcional, performance, gestiunea riscurilor i analiza economico-financiar;
b) calculul unor ratiouri pe baza bilanului i a contului de profit i pierdere;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 69
c) analiza detaliat a tuturor unitatilor i subunitatilor (sediilor) bncii.
RASPUNS:a) analiza funcional, performance, gestiunea riscurilor i analiza economico-financiar;
39. Analiza funcional a unei bnd are ca obiect:
a) cele trei funcii fundamentale ale bncii (de lichiditate, de intermediere i relaional);
b) toate funciile economice i financiare ale bncii;
c) funcia financiar i funcia de trezorerie.
RASPUNS:a) cele trei funcii fundamentale ale bncii (de lichiditate, de intermediere i relaional)
40. Durata de transformare a resurselor n folosine este un indicator care exprim funcia de
intermediere a unei bnd i se determin ca raport ntre:
a) activele i pasivele bncii;
b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor;
c) activele bilaniere i cele n afara bilanului.
RASPUNS:b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor
41. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre:
a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;
b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare;
c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere).
RASPUNS:a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate
42. Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnd:
a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor i instrument de
confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate;
b) instrument de garantare a fidelitatii situaiilor financiare n faa publicului;
c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii.
RASPUNS:a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor i instrument
de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate
43. inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor:
a) o responsabilitate de baz;
b) o responsabilitate secundar;
c) o responsabilitate adiional.
RASPUNS:b) o responsabilitate secundar
44. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz:
a) naintea paragrafului de opinie;
b) dup paragraful de opinie;
c) ntr-o not anex la raportul de audit.
RASPUNS:b) dup paragraful de opinie
45. n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz:
a) naintea paragrafului de opinie;
b) dup paragraful de opinie;
c) numai n notele anexe la raportul de audit.
RASPUNS:a) naintea paragrafului de opinie
46. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci:
a) patru;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 70
b) una;
c) depinde de numrul elementelor probante.
RASPUNS:b) una
47.Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor;
2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;
3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat;
4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul
etic;
5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;
6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj;
7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client.
48.Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar
?
a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprim nici o asigurare.El ntocmete n
mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile
concluzii din lucrrile auditorului.
b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplic proceduri de audit definite de comun acord cu clientul
i cu toi beneficiarii rezultatelor acestor lucrri.
c. Acest raport se adreseaz exclusiv prilor care au convenit procedurile de pus n lucru.
49.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii
informaiilor beneficiaz de servicii contabile.
Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri
asupra situaiilor financiare.
50.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Misiunile de audit speciale se pot referi la:
- situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de
raportare financiar i de normele naionale;
- conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare;
- respectarea clauzelor contractuale;
- situaii financiare condensate ( rezumate).
51.Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?
Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i
financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.
52.Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.
53.Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?
1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 71
4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut;
5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n
ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semntura auditorului.
54.Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile
financiare ( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune
distinct.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat.
Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt
interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care
i s-a cerut opinia.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora
ii va exprima opinia.
Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica
respectiv din situaiile financiare.
Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici
numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
55.Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici.
Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie s permit auditorului s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile.
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare
istorice.
56.Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.
Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la
evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile).
Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente
viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea
estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.
57.Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici
un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare
negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic:
1. independena,
2. integritatea,
3. obiectivitatea,
4. competena profesional,
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 72
5. confidenialitate,
6. profesionalismul i
7. respectful fa de normele tehnice i profesionale.
58. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i
ntocmirea documentelor de sintez;
4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite.
n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse.
59. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui
referenial contabil identificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este
exprimat.
60.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii beneficiaz
de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i nu pe cele de
auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de
misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective;
utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care
aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit
aplicabil misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale;
- indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de
conducerea ntreprinderii;
- o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare
compilate de ctre auditor;
- o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n
consecin, nici o asigurare nu este furnizat;
- un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative
menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare
compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile:
neauditate sau compilate fr audit, nici examen limitat.
61.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea Codului const n :
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 73
1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori
ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a
organismului din care face parte.
62.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea i obiectivitatea;
2. Competena profesional, grij i srguin;
3. Confidenialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.
63.Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cfectueaz
servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s
nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea
acestuia.
64.Explicai principiul competenei n audit.
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale
cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica
profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i
meninerea competenei.
65.Explicai principiulconfidenialitii n audit.
Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr
autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme
regulamentare.
Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su.
66.Conceptul de independen n audit.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de
natura serviciului prestat.In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur
garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul
profesional) i independena n aparen (comportamental).

67.Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei.
1. Cauze datorate interesului propriu;
2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;
3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;
4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;
5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 74
68.Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Interesul propriu devine o ameninare la adresa independenei atunci cnd un cabinet, o societate
sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau
dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple:
participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu, un mprumut sau o garanie la sau de la
un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relaii de afaceri cu clientul, potenial
angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevzute n contractul de audit).
69.Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei.
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre
membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client(exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent
una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului
ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine).
70.Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca
fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului.
71.Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care
gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea nelegtor fa de interesele clientului (un membru al cabinetului/societii are un membru
de familie cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al
cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii
obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea
acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele
care gestioneaz patrimoniul clientului).
72.Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s
acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.
73.Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.
Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste
msuri se impart n trei categorii:
- msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;
- msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor.
74.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 75
- aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii
prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat
contractul;
nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna
gestionare a bunurilor i valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care i comitetul de audit care asigur
supravegherea procesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu
cabinetul/societatea care presteaz servicii profesionale pentru client.
75.Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.
Astfel de msuri constau n:
- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a
membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit;
- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al
angajamentului cu clientul;
- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea
importanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare;
- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind
independena;
- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i
membrii acestora cu clienii;
- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un
singur client;
- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care
reprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client;
- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac
parte din echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat;
- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri
ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor
continu;
- desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat
responsabil pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei;
- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare
c trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite;
- politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice
nivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea
include i informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;
- includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate
sau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara
cabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de
audit i servicii conexe;
- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism
profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
- rotirea personalului cu funcii de conducere;
- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din
conducerea clientului;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 76
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor
prestate i a mrimilor onorariilor percepute;
- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii
manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare
al angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de
asigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare
personale care pot crea o ameninare la adresa independenei.
Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau
reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea
consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci
singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat
sau de a se retrage din acest contract.
76.Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice.
Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare.
Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.
Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de etic;
- conduit discreditabil sau dezonorat.
Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale
ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din
oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile
pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se
face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o
conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att
membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie
luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
77.Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia?
Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz:
- partea A tuturor profesionitilor contabili;
- partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti;
- partea C numai profesionitilor contabili angajai.
78.Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.
Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale
referitoare la: conflicte poteniale, ntocmirea i raportarea informaiilor, luarea de, msuri n cunotin
de cauz, interese financiare, stimulente.
1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de
ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 77
2. Un profesionist contabil angajat trebuie s ntocmeasc sau s prezinte astfel de informaii n mod
corect, just i n conformitate cu standardele profesionale relevante astfel nct informaiile s fie
nelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau
aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele
situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Dac
profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie
semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente.
Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s
demisioneze.
3. Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil
angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient
formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n
eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s
omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul.
4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele
financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri
generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile generate de interesul
propriu la adresa obiectivitii sau confidenialitii pot fi cauzate de existena unui motiv sau a unei
ocazii de a manipula informaii sensibile referitoare la pre pentru a ctiga beneficii financiare.
5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent.
Stimulentele pot lua forme diferite, incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente prefereniale i
solicitarea necorespunztoare de relaii de prietenie i loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta
ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat
sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofer un stimulent, situaia trebuie atent evaluat.
79. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
1. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia
fiscal i consultana n materie fiscal sunt dincolo de orice ndoial. Profesionistul contabil trebuie s
se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala
i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenei unui fapt real.
2. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie s
informeze clientul sau angajatorul c responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul
rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se
asigura c declaraia fiscal este corect ntocmit pe baza informaiei primite.
3. Consultant fiscal sau opiniile referitoare la consecina material date clientului ori unui angajator
trebuie s fie exprimate sub forma unei scrisori sau ntr-o nota n dosarul de lucru.
4. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista
motiv sa se cread c:
a) ar conine o declaraie fals sau neltoare;
b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere real a faptului ca ele
sunt adevrate sau false,
c) ar omite sau ascunde informaia cerut a fi prezentat i o asemenea omitere sau ascundere poate
induce n eroare autoritile fiscale.
5. Un profesionist contabil poate pregti declaraiile fiscale implicnd folosirea estimrilor dac o
asemenea practic este n general admis sau dac circumstanele date nu permit obinerea de informaii
exacte. Atunci cnd sunt folosite estimrile, ele trebuie s fie prezentate n aa fel nct s nu lase
impresia c aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie s fie convins ca sumele estimate
sunt rezonabile n aceast situaie.
6. Un profesionist contabil, n mod obinuit, se poate baza n pregtirea unei declaraii fiscale pe
informaia furnizat de client sau angajator, n cazul n care informaia pare rezonabila. Cu toate ca nu
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 78
se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente n sprijinirea informaiei,
profesionistul contabil trebuie sa ncurajeze, atunci cnd este cazul, furnizarea acestor date.
n plus, profesionistul contabil:
- trebuie sa foloseasc atunci cnd este posibil declaraiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
- este necesar s fac n mod rezonabil verificri, atunci cnd informaia prezentata pare s fie incorect
sau incomplet;
- este ncurajat s fac referiri la registrele i nregistrrile operaiunilor respective.
7. Cnd un profesionist contabil descoper o eroare sau o omisiune n declaraia fiscal a anului
anterior (cu care poate s fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau c nu s-a completat sau nu s-a
nregistrat declaraia fiscal cerut, el trebuie:
- s l sftuiasc prompt pe client sau angajator n legtura cu eroarea sau omisiunea i s recomande
informarea autoritilor fiscale. n mod normal profesionistul contabil nu este obligat s informeze
autoritile fiscale, iar aceasta nu poate fi fcut fr permisiunea clientului sau angajatorului;
- dac clientul sau angajatorul nu corecteaz eroarea, profesionistul contabil:
trebuie s informeze clientul sau angajatorul c nu este posibil s lucreze pentru ei n legtura cu acea
declaraie sau cu alte informaii prezentate autoritilor; i
trebuie s ia n consideraie dac continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este n
concordan cu responsabilitile sale profesionale.
- dac profesionistul contabil ajunge la concluzia c poate fi continuat relaia profesional cu clientul
sau cu angajatorul, trebuie luate toate msurile rezonabile pentru a se asigura c eroarea nu este repetat
n declaraiile fiscale viitoare;
- n mprejurarea n care profesionistul contabil a ncetat s mai acioneze pentru client sau pentru
angajator el trebuie s comunice decizia sa clientului sau angajatorului i nu trebuie s dea informaii
terilor, fr consimmntul clientului sau al angajatorului, cu excepia cazului n care aceasta i se cere
prin lege.
80. Cum explicai responsabilitile etice ale profesionitilor utilizai n cadrul unei misiuni de audit de
baz?
Cerinele etice aplicabile profesionitilor contabili cer ca acetia s asigure cea mai nalt calitate
prestrii serviciilor profesionale i s menin ncrederea publicului n profesie.
Codul etic al profesionitilor contabili recunoate c obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite
astfel nct un profesionist contabil s ndeplineasc cele mai nalte standarde de profesionalism, s
ating cele mai nalte niveluri de performant i s rspund cerinelor interesului public. Realizarea
acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerine de baz:
- Credibilitatea. n ntreaga societate exist nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de
informaii.
- Profesionalism. Exist o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea c toate serviciile obinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performan.
- ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie s se poat simi ncredinai c
exist un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor membrilor
si autoritate impune acestor profesioniti contabili s aib caliti eseniale, cum sunt:
- tiin, competen i contiin;
- independen de spirit i dezinteres material;
- moralitate, probitate i demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i
ndeosebi:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 79
a) s i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesional, dar i cunotinele de cultur general,
singurele capabile s-i ntreasc discernmntul;
b) s acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toat atenia i timpul necesar pentru a-i
fundamenta o opinie personal, nainte de a face propuneri;
c) s i exprime opinia fr nici o reinere fa de dorina, chiar ascuns, a celui ce l consulta i s se
pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i, dac e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor i concluziilor formulate;
d) s nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea s i exercite libertatea de gndire
sau de a fi supus ngrdirii ndatoririlor sale;
e) s considere c independena sa trebuie s i gseasc manifestarea deplin n exercitarea profesiei
i n protejarea ei, cu respectarea integral a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de Corp.
81. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor
contabili.
Seciunea a 8-a se refer la independena liber profesionitilor contabili. Obiectivul acestei seciuni
este de sprijini cabinetele/societile profesionitilor independeni i pe membrii acestora n ce privete:
identificarea ameninrilor la adresa independenei;
evaluarea acestor ameninri i stabilirea importanei lor;
n cazul n care aceste ameninri sunt importante, aplicarea msurilor de prevedere corespunztoare
n vederea eliminrii sau reducerii acestora la un nivel acceptabil;
Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie s le utilizeze profesionitii contabili pentru
identificarea i evaluarea acestor ameninri, precum i pentru a identifica, utiliznd raionamentul
profesional, msurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil.
82. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet
i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise
de organismele profesionale.
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor;
s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;
s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i
respectul profesionitilor fa de organismul profesional.
83.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale, care vizeaz
analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul
cabinetului a standardelor internaionale i a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la:
oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor;
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;
aprecierea modului de aplicare a reguluilor i normelor profesionale;
dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 80
1. universalitatea,
2. confidenialitatea,
3. colegialitatea,
4. adaptarea controlului i
5. urmrirea.
Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode:
1. controale colegiale i
2. controale prin personal angajat,
ambele metode fiind echivalente.
84.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale
precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile
i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile
ncredinate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau
societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul
de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze
principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n
Codul etic;
- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau
societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n
cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de
pregtirea i experiena necesar;
- delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele
permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite.
85.Rolul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul
controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea
raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare i control ale misiunii;
- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr
omisiuni;
- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.
86.Rolul i importana dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor
ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un
exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 81
87.Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se
folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;
88.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea
lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului.
inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind
exerciiile precedente;
- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
89.Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de
baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de
audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.
90.Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta
astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i
. pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 .
n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i
pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile
financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de
profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i
statutare.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 82
91.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel
informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su,
evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.
ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare
pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei
la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.
92.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
93.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut
controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat
n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru
cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie
200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile
exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i
sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
94.Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate
aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i
rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n
conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.
95.Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier
detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz
de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 83
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din
anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i
n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune
i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
96.Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare
care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative.
Exizt 4 tipuri de opinie:
- opinia fr rezerve;
- opinia cu rezerve;
- opinia defavorabil;
- imposibilitatea de a exprima o opinie.
97.Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau
norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite
conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca
necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut
conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c
normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod
rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile
coninute n situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la
normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a
obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit
const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile
coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile
folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor
financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 84
98.Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a
responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului,
ct i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii
entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra
acestor situaii financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c
direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete
principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor
financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s
poat exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200,
aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s
exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
99.Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve.
De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n
raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate,
s cifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie
date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai
aprofundat.
100.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe
care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze
certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau
n determinarea mrimii stocului (cantitilor)
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie
existent la data nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este
suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine
fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net.
101.Coninutul raportului de audit.
Raportul de audit trebuie s conin:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 85
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c
situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i
situaiei financiare generale a intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
102.Rolul raportului de audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i
modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe
baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele
mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de
audit diferite de misiunea de baz.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat,
respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare
prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii
auditate.
Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.
Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate;
responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de
cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia
este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost
inute corect i la zi);
responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte
reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz;
presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau
poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu
unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului
intern.
103.Rolul i coninutul notei de sintez.
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i
stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate puncyele importante ale lucrrii, care pot avea o
inciden asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 86
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i
n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modificrilor propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabilizate i separat pe
cele care nc nu au fost acceptate de ntreprindere.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat
viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
104.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au
fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor
normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
- delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
- coninutul bilanului contabil;
- raportrile;
- comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
- latura administrativ.
105.Rolul i coninutul scrisorii de afirmare.
Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund
o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori,
recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le
consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de
ctre informaiile pe care numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre
auditori.
106.Utilizarea lucrrilor unui alt auditor.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i
modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit
de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia
sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul
cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul
precedent.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 87
Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine
incidena acestor lucrri asupra propriului su audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti.
Expresia alt auditor, desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul
informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul
principal.
a) Acceptarea misiunii de auditor principal
Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient
pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal.
b) Proceduri puse n lucru de ctre auditorul principal
- evaluarea competenei profesionale a altui auditor;
- obinerea de elemente probante care dovedesc c lucrrile acelui alt auditor rspund
obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit.
Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s
coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului
principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul
su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care
poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti.
107.Utilizarea lucrrilor auditorului intern.
Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor
de audit ale sale.
Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte
ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informaiilor financiare i de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor
stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern pentru a
planifica i aborda n mod eficient auditul.
n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii:
- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;
- natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;
- competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern;
- organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a
lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare
108.Utilizarea lucrrilor unui expert.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.620 stabilete procedurile i principiile fundamentale i
modalitile lor de aplicare n cazul utilizrii lucrrilor unui expert ca i elemente probante.
Prin expert se nelege o persoan sau un cabinet care posed competene, cunotine i o experien
specific ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupune cunotine de contabilitate i audit.
Expertul poate fi angajat de ctre intreprindere, angajat de ctre auditor, salariat al intreprinderii sau
salariat al auditorului.
n primul rnd auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s
demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit.
Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 88
- evaluarea unor anumite active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre
preioase;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zacminte, resurse petroliere sau
stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri.
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv din situaiile financiare;
- volumului i calitii altor elemente probante disponibile.
n al doilea rnd auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului: calificrile
profesionale, diplome, nscrierea ca membru ntr-un organism profesional, experiena i reputaia sa n
domeniul n care se intenioneaz a fi folosit.
n al treilea rnd auditorul trebuie s evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de
obiectivitate este mai ridicat n cazul expertului angajat al intreprinderii i al expertului legat ntr-un fel
sau altul de intreprinderea auditat.
n al patrulea rnd auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s
demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza
examinnd instruciunile scrise date de ctre intreprindere expertului, instruciuni care se pot referi la
teme precum:
- obiectivele i ntinderea lucrrilor expertului;
- o deschidere general a problemelor specifice care vor fi tratate n raportul expertului;
- condiiile de acces ale expertului la informaii;
- confidenialitatea informaiilor despre intreprindere;
- informaii referitoare la ipotezele i metodele de lucru pe care le va folosi expertul.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuiesc ndeplinite de situaiile financiare; el va stabili n mod deosebit dac
rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate n seam la elaborarea situaiilor financiare; dac
el va stabili c lucrrile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert
sau va emite o opinie calificat.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniune de utilizarea lucrrilor
expertului.
109.Elementele posterioare nchiderii exerciiului.
Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a
evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de
dou tipuri:
- evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii
exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la
data nchiderii;
- evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii
exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n
considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor
financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape:
- fapte descoperite pn la data raportului de audit;
- fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare;
- fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 89
110.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea de elemente probante suficiente
i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale
situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare
sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit
i vor cuprinde aciunile urmtoare:
- examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de
intrare-recepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile
respective nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului);
- examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor;
- cercetarea facturilor de vnzare posterioare nchiderii pentru a se ncredina c stocurile nu
sunt evaluate la o sum superioar valorii lor de realizare sau invers;
- analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c evenimentele
posterioare nchiderii au fost bine identificate;
- consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de
administraie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii
exerciiului;
- analiza altor informaii financiare luate, previziuni de trezorerie i alte rapoarte ale conducerii
intreprinderii;
- cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii
intreprinderii n legtur cu procesele pe rol;
- corespondena nregistrat la conducerea intreprinderii n legtur cu subiecte, cum ar fi:
situaia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau
neconcludente;
noi angajamente, mprumuturi, garanii acordate sau primite;
vnzri de active realizate sau avute n vedere;
noi aciuni sau obligaiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte
ci de restructurri;
active care fac obiectul unor pretenii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii,
inundaii etc.);
evoluia unor riscuri;
alte evenimente care ar pune n discuii continuitatea exploatrii.
Dac, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoper c evenimentele posterioare au o
inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect
avute n vedere i au fcut obiectul unei informaii corespunztoare n notele anexe la situaiile
financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va
examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de
a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
111.Fapte descoperite dup data raportului de audit dar naintea publicrii situaiilor financiare.
Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare,
dup data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra
evenimentelor suvenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt
susceptibile s aib o influen asupra acestora.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 90
Cnd auditorul a luat la cunotin, dup data raportului su dar naintea publicrii situaiilor financiare,
de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s
stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor financiare i s discute aspectele n cauz cu
conducerea intreprinderii pentru a stabili msurile care se impun.
Dac conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile
necesare i va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz data noului raport
nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile
menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit.
Dac conducerea intreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare
aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de
audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile
financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile
adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su.
112.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat la cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui
eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea intreprinderii.
n cazul n care conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile
luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor
financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport de audit
asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii
fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor
financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioar celei de aprobare a
situaiilor financiare corectate.
n cazul n care conducerea intreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate
persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su de audit.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd
situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie
corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare.
113.Examenul situaiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale
i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul
trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c:
- soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra
situaiilor financiare ale exerciiului n curs;
- soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri
deosebite, au fost ajustate retroactiv;
- politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod
constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 91
privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n
imposibilitatea de a emite o opinie.
114.Examenul situaiilor financiare.
Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente
de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe
baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu
concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor
contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei
patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor
precedente i ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i
pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o
imagine fidel clar i complet:
- poziiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 92
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea,
analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
115.Particulariti privind prile afiliate (legate) n audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale,
precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la
tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la
informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o
influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica
existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata
dobnzii, garanii i condiii de rambursare neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
- operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu
alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de
administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile
prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele
la situaiile financiare.
116.Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de
ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea
situaiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra
valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 93
- mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare,
sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinanare negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat
convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce
privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe.
El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei
incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
a) a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine
semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de
a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va
introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil;
b) situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul
su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest
caz, el va emite o opinie defavorabil;
c) conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o
manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n
raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i
modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei
contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii.
117.Auditul estimrilor contabile.
Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode
precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor;
- amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat;
- venituri anticipate;
- impozite amnate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garanii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 94
Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile
cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare
a informaiilor n anexe.
n acest scop, auditorul poate:
- examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
- utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea
intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se
confirm.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i
modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare.
118.Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii:
- cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de
auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile);
- cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume:
- pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit
(etapele anterioare);
- n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare).
Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama
de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor;
- sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile
dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc.
tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520.
119.Confirmarea extern (direct).
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s
confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are
latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se
arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou
situaii:
- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are
obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clieni i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 95
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la teri;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.
Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei
primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu
rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului
obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea
de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante,
sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul
situaiilor financiare ale anului 2001.
120.Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce
dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte
elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte
tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n
condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se
situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea
faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n
timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a
controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci
dup inventarierea propriu-zisa.
122.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit
evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la
concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i
documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte
surse.
Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele
substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit
obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de
control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea
intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt
detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:
- controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;
- proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor)
semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii.
n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele
de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii
opiniei sale.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 96
Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o
opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i
regulamentare de ctre intreprindere i anume:
- regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale;
- reguli de pruden;
- regulile referitoare la inventarieri;
- reguli de inere a registrelor i a contabilitii;
- existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii;
- pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz.
Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la
baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se
apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul
consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care
contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante
de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie.
Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la
situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces
pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont,
o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament
profesional sau eantion statistic.
Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante
suficiente cuprind:
- Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:
natura elementelor n cauz;
adecvarea controlului intern;
natura activitilor realizate;
existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra
conducerii intreprinderii;
situaia financiar a intreprinderii.
- Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor
bilanului contabil.
- Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare.
- Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori.
- Tipul de informaie disponibil.
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor
contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la:
- conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o
manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative?
- funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o
manier satisfctoare pe toat perioada?
n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de
posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:
O de existen: controlul intern exist?
O de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?
O de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s
se sprijine pe el?
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 97
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s
determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt
suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea
ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare:
O de existen : un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;
O de drepturi i obligaii : un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv
este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;
O de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au
produs n cursul perioadei respective;
O de exhaustivitate : activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele
importante au fost menionate;
O de evaluare : nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar;
O de msurare : o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un
venit sau o cheltuial aparin perioadei;
O de prezentare si publicitate : o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului
contabil aplicabil.
Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete
obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor.
Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de
origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine
global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci
cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar
folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei.
Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea
informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element
deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri.
Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan
semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste
dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze
o opinie fr rezerv.
123.Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare.
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Dup cum s-a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor
semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului
intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i
verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de
gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a
mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat , ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale
trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se
solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului : innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce
pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat
pentru controlul respectiv;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 98
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura
avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite : aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
Ref:
Pag:
Exercii
u
Auditor: Data:
Viza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:
Controale de
efectuat
Mrimea
eantionului
Fcut de

la data de
.
Referina
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea
achiziiilor
exerciiului pe baz
de comenzi, facturi
i recepii
Sume mai mari
de 75.000 mii
lei
Ionescu
16/03/95
A6 Nimic
124.Coninutul unui raport asupra controlului intern.
Auditorul semnaleaz conducerii intreprinderii-client observaiile pe care acesta le are asupra
controlului intern, oral sau n scris. Dac descoper lacune grave, el apreciaz dac refuz certificarea
sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent.
Comunicarea observaiilor poate fi fcut printr-un Raport asupra controlului intern, al crui coninut
trebuie s respecte urmtoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenial pentru a folosi conducerii
societii;
- prezentarea detaliat a problemelor pe servicii sau subuniti ale societii pentru a putea fi
uor difuzate;
- analiza fiecrei probleme n mod logic, de o manier constructiv, pentru a permite societii
s utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru pri: introducere i sintez,
sumar, detalii i anexe.
Nota de introducere i sintez poate cuprinde:
- o amintire rapid a misiunii, a locului i rolului activitii de apreciere a controlului intern,
condiiile de executare i metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la prile din raport care detaliaz problema);
- data i semntura.
Nota de introducere i sintez are ca scop s permit destinatarilor principali (conducerea societii) s
aib rapid cunotin de concluziile eseniale.
Sumarul raportului poate figura imediat dup nota de introducere i sintez i poate fi prezentat n
diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri i puncte care vor fi reluate n partea de Detalii, reluarea
rapid a tuturor slbiciunilor constatate.
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunat n Sumar; structurarea detaliilor se face
urmrindu-se anumite principii:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 99
- prezentarea punctelor n ordinea importanei;
- recapitularea punctelor pe seciuni, funcii sau grup de conturi;
- o parte poate fi avut n vedere pentru sfaturi mai puin importante;
- o parte separat poate fi destinat punctelor care pot avea o inciden asupra certificrii (ns
atenie ca aceast parte s nu infirme opinia emis asupra situaiilor financiare n raportul general);
- sfaturile date n cursul exerciiului precedent pot fi reluate aici dac acestora nu li s-a dat
curs.
Fiecare din punctele prezentate trebuie s conin informaiile urmtoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecine i incidene asupra situaiilor financiare;
- sfaturi i msuri care permit ameliorarea situaiei.
125.Ce sunt testele de conformitate.
Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de confirmare a nelegerii sistemului contabil i de
control intern. Auditorul selecioneaz un mumr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul i
reine dac controalele prevzute au fost efectuate.
Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modaliti:
- observare direct;
- confirmare verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd din reluarea n ntregime a circuitului plecnd de la origine,
pentru a-l testa.
126.Ce sunt testele de permanen.
Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de evaluare preliminar a modului de funcionare
a sistemului contabil i de control intern. Acestae au ca obiect verificarae dac punctele forte i cele
slabe identificate n sistemul contabil fac obiectul unei aplicri efective i constante. Aceste teste
trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier
permenent i fr defeciuni.
127.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea
sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui
control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n
scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile
de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n
aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de
control intern:
- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?
- n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce
la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe
care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern.
Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate
sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i
interveniilor sale.
Etapele aprecierii controlului intern:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 100
a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
c) evaluarea riscurilor de eroare;
d) verificarea funcionrii controlului intern;
e) evaluarea preliminar; teste de permanen;
f) evaluarea final i incidena asupra misiunii.
128.Planul de misiune: coninut, rol.
Dup cunoaterea particularitilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s i
orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv
identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra
programrii i planificrii misiunii de audit, permind:
- determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care
servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune:
- alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de
activitate al intreprinderii;
- repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.);
- utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi;
- coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam;
- solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte
domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
- calendarul edinelor AGA i CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile
de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de
timp i costurile angajate.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede
obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o
manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia
variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat
utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea
activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de
semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea,
supravegherea i revizuirea lucrrilor.
129.Orientarea i planificarea auditului.
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii,
zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-I permit orientarea i
planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii
obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 101
1. Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii
2. Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative
3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
4. Elaborarea programului de munc
130.Programul de munc.
Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaia pentru auditor de a
elabora i documenta un Program de munc n care sunt definite natura, calendarul i ntinderea
procedurilor de audit necesare.
Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la misiunea
de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul
de munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp pentru
fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit.
Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i
a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele
substantive (controalele proprii ale auditorului).
Altfel spus, Programul de munc este o detaliere a tuturor elementelor coninute n Planul de audit (de
misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm.
Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu.
PLANUL DE MISIUNE
- coninut tip -
I. Prezentarea intreprinderii:
- Denumirea
- Sediul social
- Capital social i acionari
- nregistrare
- Scurt istoric
- Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena
II. Informaii contabile:
- Bugete i conturi previzionale
- Particularitile sistemului contabil
- Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale
III. Definirea misiunii:
- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
- Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere
IV. Sisteme i domenii semnificative:
- Prag de semnificaie
- Funcii i conturi semnificative
- Zone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini
V. Orientarea programului de lucru:
- Aprecierea controlului intern
- Lucrri deosebite
- Confirmri de obinut (interne i externe)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 102
- Inventare fizice
- Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
- Documente de obinut
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea:
- Repartizarea lucrrilor
- Datele interveniilor pe etape
- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu
datele limit).
131.Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.
Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor
financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i
practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:
Faze Etape
Faza iniial
- acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor
de audit
- orientarea i planificarea auditului
Faza executrii
lucrrilor
- aprecierea controlului intern
- controlul conturilor
- examenul situaiilor financiare
Faza final
- evenimente posterioare nchiderii exerciiului
- utilizarea lucrrilor altor profesioniti
- alte lucrri necesare nchiderii
- raportul de audit
- documentarea lucrrilor de audit
132.Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale
i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile
necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 103
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune
de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
133.Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune
de audit.
Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din documentul respectiv nu trebuie s
lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a
altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau
alte informaii solicitate.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile
viitoare.
134.Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit?
obiectivul auditului situaiilor financiare;
responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare;
ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
forma oricrui raport sau alte comunicri n legtur cu rezultatele misiunii de audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor
limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informaii solicitate.
135.Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate
prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i
completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s
revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i
s ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti.
136.Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 104
n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin:
norme contabile i norme de audit.
138.Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii
care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art.
1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori,
cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii
complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
139.Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor
financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea
de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor
fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei
nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii
lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a
societii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile
financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect
a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei
asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine
cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie
corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
- orientarea mai bun i planificarea misiunii;
- evitarea lucrrilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 105
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile
proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s
aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar
la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n
cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.
Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie:
- existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
- evoluia important de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
140.Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct?
Eroarea estimat este eroarea pe care auditorul a calculat-o n etapa de determinare a pragului de
semnificaie i se calculeaz astfel:
se determin numrul erorilor la nivelul uni eantion;
se estimeaz apoi erorile prin extrapolare direct la ntreaga populaie;
se calculeaz eroare estimat innd cont de eroarea de eantionare stabilit.
Exemplu: n cursul auditrii stocurilor, au fost descoperite supraevaluri n sum net de 4.000 dintr-
un eantion de 60.000 extras dintr-o populaie de 500.000.
Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare direct, astfel:
(Valoarea net a Valoarea total
erorilor din eantion (4.000) x a populaiei (500.000))
_________________________________________________________ = Eroarea estimat prin
extrapolare direct (33.500)
Valoarea total a eantionului (60.000)
Eroarea de eantionare se stabilete la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin
extrapolare direct (50% x 33.500 = 16.750).
Rezult o estimare a valorii totale a prezentrilor eronate la stocuri de 50.250, adic 33.500 + 16.750.
141.Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil?
Eroarea tolerabil este o eroare maximal ntr-o populaie selecionat pe care auditorul poate s o
accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.
142.Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
143.Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 106
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze
elementele pe care se sprijin n concluziile sale.
144.Ce este riscul inerent?
Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte
erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit
unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale
bazate pe evaluarea unor factori ca:
- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul
exerciiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor
situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);
- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor,
produselor i serviciilor, structuri neadecvate);
- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i
concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;
- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile
anterioare sau estimri;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului.
145.Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o
eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte
solduri sau categorii de operaiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu
poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor.
Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de
control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel
al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac
riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de
nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit.
Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i
riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers.
Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit
crete; atunci auditorul va putea:
- s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;
- s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor
proprii.
146.Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii
de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care
figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd
seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea
raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 107
147.Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Elementele principale care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i
trebuie s fie o persoan independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
148.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura
n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste
nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 108
149.Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei
pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de
audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de
vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul
celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura
n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste
nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 109
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
150.Auditul contractual: caracteristici i obiect.
Auditul contractual se realizeaz la cererea unui client i nu n virtutea unei obligaii legale. Numirea
auditorului se face de ctre management, obiectivele fiind stabilite prin contract n funcie de ateptrile
clientului i pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste condiii, se pot emite diferite rapoarte
innd cont de cerinele clientului. n cazul auditului contractual, cerinele etice nu sunt att de
restrictive ca n cazul auditului statutar, misiunea putnd avea natura unei consultane.
151.Societatea Alfa, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu
imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli:
- pre cumprare teren: 90 mil. lei
- pre cumprare construcie: 410 mil. lei
- taxe nregistrare: 83 mil. lei
- cheltuieli cu actele: 3,5 mil. lei
- onorarii notar: 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744.000 lei)
- comisioane: 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900.000 lei)
- cheltuieli arhiteci: 23.920 mil. lei
(din care TVA 3.920.000 lei)
- reparaii: 263.120 mii lei
(din care TVA 43.120.000 lei)
Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.
Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate n cheltuielile perioadei, n contul terenului i n contul
construcii?
Rspuns: 0 (toate cheltuielile ocazionate de achiziia i punerea n funciune a imobilizrilor corporale
se nregistreaz n valoarea de intrare a imobilizrilor).
Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000
+14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei
21X = % 655.064.000
404 500.000.000
446 155.064.000
Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate
atunci cand au loc.
152.n calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la
produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c intreprinderea folosete metoda FIFO, c
stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500
uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?
Rezolvare:
data explicaii cantitate pre valoare
01.12. stoc 500 10.000 5.000.000
10.12 intrare 500 12.000 6.000.000
20.12. ieire (400) 10.000 (4.000.000)
31.12 stoc 100 10.000 1.000.000
31.12 stoc 500 12.000 6.000.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 110
Total stoc la 31.12 600 7.000.000
153.Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N 4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N
11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 de ani; cu aceast ocazie
a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost
stabilit cu aceast ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de vi nu a fost
modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat;
suma amortizrii n anul N;
suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii.
Rezolvare:
data explicaii cldire teren total
N-
11
achiziie 320.000.000 80.000.00
0
400.000.0
00
durata normal 20 ani -
amortizare anual 320.000.000 / 20=16.000.000 -
N-4 amortizare n 8 ani 16.000.000*8=128.000.000
Valoare rmas
neamortizat
320.000.000-
128.000.000=192.000.000
80.000.00
0
272.000.0
00
Valoare de utilitate 300.000.000 150.000.0
00
450.000.0
00
Diferen din
reevaluare
300.000.000-
192.000.000=108.000.000
70.000.00
0
178.000.0
00
Durata rmas de
amortizat
20 - 8 = 12 ani -
Amortizare anual 300.000.000 / 12 = 25.000.000 -
Amortizare n N la 1
iulie
25.000.000 / 2 = 12.500.000 -
Amortizare pn la
vnzare
3*25.000.0000+12.500.000=87.5
00.000
-
Val.rmas neamort.la
vnzare
300.000.000
87.500.000=212.500.000
150.000.0
00
362.500.0
00
Valoarea de vnzare 500.000.0
00
Ctigul din vnzare 137.500.0
00
154.Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n
timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar
auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei
financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern
apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru
mbuntirea acestora.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 111
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor
financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de
aplicare toate funciile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se
presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern
este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate
permanent.
8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce
auditorii interni au o metod de lucru specific.
155.Care sunt principalele lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri corporale?
1. Dac toate imobilizrile corporale intrate sunt contabilizate.
2. Dac toate ieirile de imobilizri corporale sunt nregistrate.
3. Dac toate amortizrile sunt contabilizate.
4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile corporale sunt nregistrate.
5. Dac imobilizrile corporale nregistrate exist i aparin ntreprinderii.
6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri corporale.
7. Dac limitrile dreptului de proprietate sunt nregistrate (de ex. ipotecile).
8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor corporale este corect calculat.
9. Dac documentele sunt corect nregistrate.
10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor corporale
atunci cnd acestea au loc.
156. Prezentai 10 lucrri de efectuat atunci cnd examinai conturile de imobilizri financiare.
1. Dac toate imobilizrile financiare intrate sunt contabilizate.
2. Dac toate ieirile de imobilizri financiare sunt nregistrate.
3. Dac toate deprecierile sunt contabilizate.
4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile financiare sunt nregistrate.
5. Dac imobilizrile financiare nregistrate se afl n portofoliu ntreprinderii.
6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri financiare.
7. Situaia garaniilor pentru mprumuturile acordate.
8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor financiare este corect calculat.
9. Dac documentele sunt corect nregistrate.
10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor financiare
atunci cnd acestea au loc.
157. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri.
1. Dac toate stocurile sunt inventariate.
2. Dac stocurile inventariate sunt contabilizate.
3. Dac toate micrile stocurilor sunt nregistrate.
4. Dac n lista stocurilor figureaz numai cele aparinnd ntreprinderii.
5. Dac a fost stabilit costul stocurilor.
6. Dac stocurile care au suferit deprecieri sunt corect identificate.
7. Dac toate ajustrile pentru depreciere au fost corect contabilizate.
8. Dac micrile de stocuri au fost contabilizate la data efecturii lor.
9. Dac stocurile sunt nregistrate n conturile corespunztoare.
10. Dac valoarea stocurilor din bilan corespunde cu inventarul.
(11. Dac listele de inventar sunt corect totalizate.)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 112
158. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie.
1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate.
2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate.
3. Dac toate sumele pltite au fost contabilizate.
4. Dac toate descrcrile clienilor corespund unor ncasri efective.
5. Dac efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate.
6. Dac ncasrile sunt contabilizate la suma real.
7. Dac ncasrile i plile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc.
8. Dac ncasrile i plile sunt imputate corect n conturi.
9. Dac operaiile de ncasri i pli sunt justificate i autorizate.
10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate.
159. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de capitaluri proprii.
1. De analizat operaiunile de cretere a capitalului social.
2. De analizat modul n care s-a calculat valoarea de emisiune a noilor aciuni.
3. De verificat existena hotrrii AGA pentru orice modificare a capitalului.
4. De verificat concordana informaiilor obinute de la ntreprindere cu cele de la Registrul comerului.
5. De verificat preul de rscumprare a aciunilor proprii.
6. Dac exist restricii n distribuirea profitului.
7. De analizat justificarea acoperirii pierderilor reportate din capitalul social.
8. De analizat contul de rezultate i de comparat rezultatele curente cu cele ale perioadelor anterioare.
9. De verificat modul n care s-a fcut distribuirea dividendelor.
10. De verificat respectarea dispoziiilor legale i statutare privind rezervele.
160. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de vnzri i clieni.
1. Dac toate mrfurile expediate sunt facturate.
2. Dac au fost fcute stornrile pentru toate mrfurile returnate i pentru toate litigiile cu clienii.
3. Dac toate facturile anulate sunt contabilizate.
4. Dac toate facturile emise corespund mrfurilor expediate.
5. Dac toate anulrile de facturi corespund unor returnri sau litigii.
6. Dac facturile sunt emise cu preuri corecte i sunt corect calculate.
7. Dac sunt rapid identificate facturile a cror ncasare este incert.
8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada livrrilor.
9. Dac facturile i anulrile sunt imputate n conturile corespunztoare.
10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate.
161. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de cumprri i de furnizori.
1. Dac toate stocurile primite sunt facturate.
2. Dac s-au fcut stornrile pentru toate bunurile returnate i pentru toate litigiile.
3. Dac sunt contabilizate toate documentele care atest cumprrile.
4. Dac toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumprate.
5. Dac toate stornrile corespund unor bunuri returnate sau unor litigii.
6. Dac preurile de pe facturile primite sunt corecte.
7. Dac au fost corect fcute conversiile pentru facturile n valut.
8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada corect, adic n perioada primirii efective a mrfurilor.
9. Dac facturile sunt nregistrate n conturile corecte.
10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate.
162. Enumerai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 113
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n
timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar
auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei
financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern
apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru
mbuntirea acestora.
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor
financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de
aplicare toate funciile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se
presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern
este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate
permanent.
8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce
auditorii interni au o metod de lucru specific.
163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern ale unei entiti?
1. Protejarea activelor ntreprinderii;
2. Asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3. Asigurarea respectrii dispoziiilor ntreprinderii;
4. Promovarea eficacitii exploatrii.
164. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti?
a. Existena unui plan de organizare care s cuprind:
- definirea ct mai precis a sarcinilor (fiecare trebuie s tie ce trebuie s fac);
- definirea limitelor de competen i a rspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a crei
autoritate este indiscutabil;
- circulaia informaiilor: circulaia documentelor trebuie s fie suficient de precis i elaborat pentru a
exclude neglijena i fantezia.
b. Competena i integritatea personalului sunt eseniale, mai ales la nivelul direciunii; deciziile pe care
le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaz asupra compartimentelor pe care le
conduc.
c. Existena unei documentaii satisfctoare se refer la:
- producerea informaiilor: este recomandat existena unor instruciuni scrise sub forma unui manual
de proceduri;
- arhivarea informaiilor: memoria unei ntreprinderi este un element esenial al controlului intern
care condiioneaz toate controalele ulterioare.
165.Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor.
Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate
iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o
ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi.
Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea
intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai
toate intreprinderile, respectiv cele privind:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 114
- realizarea obiectivelor intreprinderii;
- protejarea sau conservarea patrimoniului;
- nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor.

166.Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz,
auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern
se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra
situaiilor financiare ale acestei entiti.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n
aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri
riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea
activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas
prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.
167.Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
Obiectivele auditului intern sunt:
1. protejarea activelor intreprinderii;
2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii;
4. promovarea eficacitii exploatrii.
168.Care sunt cele 4 categorii de audit intern n funcie de natur?
1. auditul de conformitate/regularitate
2. auditul de eficacitate
3. auditul de management
4. auditul strategic
169. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern.
Misiunea de audit intern (MAI) poate mbrca, dup caz, urmtoarele forme:
1. dup sfera de cuprindere material:
-MAl global: se refer la ansamblul unei activiti, aciuni sau operaiuni;
-MAI parial: se refer doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, aciune sau operaiune;
2. dup sfera de cuprindere teritorial:
-MAI simpl: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul
administrativ n care structura de audit intern are competen teritorial;
-MAI mixt: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii
administrative care depesc competena teritorial a structurii de audit intern respective;
3. dup orizontul de timp n care se desfoar:
-MAI subanual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mic de un an
calendaristic;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 115
-MAI anual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp de un an calendaristic;
-MAI multianual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mare de un an
calendaristic;
4. dup orizontul de timp supus auditrii:
MAI static (fenomenal): orizontul de timp supus auditrii permite doar o diagnosticare spot a
obiectului auditat;
MAI dinamic (procesual): orizontul de timp supus auditrii permite o evaluare a desfurrii
relevante a obiectului auditat;
5. dup periodicitatea auditrii aceluiai obiect:
MAI ciclic: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiai obiect auditat la anumite intervale, cu o
frecven stabil;
MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmrete realizarea unei anumite periodiciti de auditare a
aceluiai obiect al auditului;
6. dup gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelai fel:
-MAI exhaustiv: cuprinde toate obiectele de acelai fel, n legtur cu care se auditeaz o anumit
activitate, operaiune sau aciune;
MAI selectiv: cuprinde un eantion din obiectele de acelai fel la care
se auditeaz o anumit activitate, operaiune sau aciune;
7. dup stadiul obiectului auditat:
-MAI ex post: obiectul auditat i-a ncheiat activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie
obiectivul misiunii;
-MAI concomitent: activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul
obiectului auditat sunt n curs;
8. dup gradul de complexitate al misiunii:
- MAI omogen; misiunea de audit intern cuprinde o singur pist de audit intern;
-MAI eterogen: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern;
170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?
Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:
1. Etapa de pregtire
2. Etapa de realizare propriu-zis
3. Etapa de ncheiere ( evaluare i raportare)
171.Coninutul i structura planurilor de control al conturilor.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat , ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale
trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se
solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului : innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce
pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat
pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura
avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite : aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 116
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
Ref:
Pag:
Exercii
u
Auditor: Data:
Viza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:
Controale de efectuat
Mrimea
eantionului
Fcut de

la data de .
Referina
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea achiziiilor
exerciiului pe baz de
comenzi, facturi i
recepii
Sume mai
mari de
75.000 mii lei
Ionescu
16/03/95
A6 Nimic
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 117
ANALIZA I
DIAGNOSTICUL
NTREPRINDERII
1.(10). O ntreprindere este caracterizat de situa ia bilan ier descris n tabelul de mai jos. tiind c
imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii,
datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din crean e
sunt garan ii de bun execu ie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze pozi ia financiar a
ntreprinderii pe baza bilan ului contabil i a bilan ului financiar i s se explice diferen ele constatate.
Indicator 31.12.n
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 118
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibilit i 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Rezolvare:
Analiza pe baza bilanului contabil
a) fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din
exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este
benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%
Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=1000+2000+1000=4000
Total Active= 4000+3800=7800
Activul net=Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=2400+400
=2800
Datorii pe termen lung= 3000
Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in
avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=1200-200=1000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000
Analiza pe baza bilantului financiar
Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile necesare in
functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:
Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt
considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii
ACTIVE:
Imobilizarile corporale =3000
Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }
Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de buna
executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un an=200 (si se
vor inscrie in activ)
ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800
Stocuri =1000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 119
Creante mai mici de un an=1800
ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800
Disponibilitati= 1000
TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600
PASIVE
Capitaluri permanente= 4800
Capitaluri proprii =1800
Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)
Datorii pe termen scurt =2800
Datorii pe perioada mai mica de un an =400
TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600
Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula:
a) fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
b) necesarul de fond de rulment
NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si
NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a
elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.
2.(11). Calcula i i interpreta i indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i explica i diferen ele.
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului patrimonial
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca
intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului financiar
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca intreprinderea
este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la limita superioara
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au valori
diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri
de bilanturi.
3.(13). Se cunosc urmtoarele date din situa ia bilan ier a unei ntreprinderi:
Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 40000
Imobilizri necorporale 5000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 120
Stocuri 10000
Creante 8000
Disponibilit i 2000
Capitaluri proprii 25000
Datorii mai mari de un an 15000
Furnizori 12000
Datorii salariale 8000
Datorii fiscale i sociale 4000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000
Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din
stocuri i 5% din crean e sunt aferente cantinei din incinta societ ii, care determin de asemenea
datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze pozi ia financiar a ntreprinderii din
punct de vedere contabil i func ional.
Rezolvare :
Analiza pe baza bilanului contabil
a)fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din
exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(10000+8000+2000)-
(12000+8000+4000+1000)=20000-25000=-5000
Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40000+5000=45000
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=10000+8000+2000=20000
Total Active= 45000+20000=65000
Capitaluri proprii =Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=12000+8000+4000+1000 =25000
Datorii pe termen lung= 15000
Capitaluri proprii = 65000-(15000+25000)=65000-40000=25000
Total capitaluri proprii si datorii=65000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in
avans= 10000+8000+0-(25000-0)-0=-7000
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=-5000-(-7000)= 2000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=2000-0=2000
Analiza pe baza bilanului functional
In acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii , ciclul
de exploatare si ciclul de finantare.
ACTIVE ACICLICE (STABILE)=45000
ACTIVE CICLICE DIN CARE:20000
Active ciclice din exploatare din care :16600
stocuri = 10000-10%=9000
creante din exploatare =8000-5%= 7600
Active ciclice din afara exploatarii= 400+1000=1400
Disponibilitati 2000
TOTAL ACTIV 65000
SURSE ACICLICE(STABILE) DIN CARE: 40000
-capitaluri proprii =25000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 121
-datorii stabile ,din care: 15000
imprumuturi pe termen mediu si lung =15000
SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE =25000
-surse ciclice din exploatare =(12000-1000)+ (8000-600)+4000=22400
- surse ciclice din afara exploatarii =1000+1000+600=2600
TOTAL PASIV =6.500
Calculul indicatorilor:
a) fondul de rulment net
FRN= Surse aciclice(stabile)- Active aciclice( stabile)=40000-45000=-5000
FRN = Active ciclice- Surse ciclice= 20000-25000=-5000
b) Necesarul de fond de rulment
NFR = Active ciclice din si in afara exploatarii- Surse ciclice (mai putin creditele
de trezorerie)=16600+1400-25000=-7000
c) trezoreria neta
TN = FRN- NFR = -5000-(-7000)= 2000
Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului fuinctional indicatorii FRN,NFR si TN au aceleasi
valori .
4.(16). Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA.
-Indicatorul lichiditatii curente
Anul 2007
Active curente/Datorii curente = 54.987.181/24.671.948 = 2.22
Valoarea recomandabila acceptata = in jurul valorii de 2
-ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
-Indicatorul lichiditatii imediate
(Active curente Stocuri)/Datorii curente = Indicatorul test acid
5.(21). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se
cunosc informa iile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze reparti ia valorii adugate pe
destina ii.
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 2000
Produc ia vndut 30000
Produc ia stocat 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vndute 1200
Cheltuieli salariale 7000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobnzi 1400
Impozit pe profit 1000
Rezolvare:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare,
exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor
vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).
Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de
la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum
intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 122
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de
gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii,
reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii +
cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) +
Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei
Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si
contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii
adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o
valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci,
deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare
adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea
imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.
6.(28). s se calculeze capacitatea de autofinan are i autofinan area pornind de la informa iile
prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 1000
Produc ia vndut 14000
Produc ia stocat 500
Subven ii de exploatare 2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000
Costul mrfurilor vndute 700
Cheltuieli salariale 8000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurri sociale 1000
Valoarea net contabil a elementelor de
activ cedate
400
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 200
Venituri din diferen e favorabile de curs
valutar
200
Cheltuieli cu dobnzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 25%
CAF = EBE+Alte venituri expl.-Alte chelt.expl.+Venituri financiare-Chelt.financiare+Venituri
exceptionale-Chelt.exceptionale
EBE = VA+Subventii-Impozite sit axe-Chelt.cu personalul
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 123
CAF= Profit net+Amortiz.,provizioane
MC = Venituri din vanz.de marfuri-Chelt.cu marfurile = 1.000-700 = 300
VA = MC +Qe
Qe = Qv +/- S +/- Qi = 14.000+5.000 = 14.500
VA = 300+14.500 = 14.800
EBE = (14.800+2.000)-(8.000+300) = 16.800-8.300 = 8.500
Rezultatul din exploatare
RE = EBE (Alte ven.expl.-Alte chelt.expl.)-(Venituri din ajustari-Chelt.cu ajustarile,amortiz.)
RE = 8.500-1.200 = 7.300
Rezultatul financiar
RF = Venituri financiare-chelt.financiare = 400-900 = -500
7.(41). Se cunosc urmtoarele informa ii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n
domeniul comer ului cu amnuntul de bunuri de larg consum:
Indicator u.m.
Imobilizri 1500
Stocuri 500
Crean e 100
Disponibilit i 100
Capitaluri proprii 700
Datorii financiare 500
Furnizori 500
Datorii salariale 300
Datorii fiscale si sociale 150
Credite de trezorerie 50
Cifra de afaceri 5000
S se calculeze i s se interpreteze duratele de rota ie ale elementelor dee activ i pasiv circulant i
viteza de rota ie a activului circulant net .
Durata de rotaie a stocurilor = CA/stocuri = 5000/500=10Durata de recuperare a crenaelor = (Total
creane / cifra de afaceri) x 360 = 100/5000x360=7,2
Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/CA x 360 = (500+500+300+150+50)/5.000 x 360 =
1500/5000x360=108
Viteza de circulaie a activului circulant net = active circulante nete CA x 360= 700/5000x360=50.4
8.(42). Din contul de profit i pierderi al societ ii din exerci iul precedent se cunosc urmtoarele
informa ii:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 2800
Amortizare 300
Cheltuieli cu dobnzi 100
Impozit pe profit 200
S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.
Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din
vnzarea activelor
SF = Total active/Total datorii = ( 1.500+500+100+100) / (500+500+300+150+50) = 2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei.
Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei.
SF = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 =
0,318.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 124
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 125
EXPERTIZ
1. Cum se clasific expertizele contabile?
RSPUNS: Expertizele contabile pot fi clasificate:
Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:
expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal;
alte legi speciale;
expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au
calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a
administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
Dup principalul obiectiv la care se refer:
Expertize contabile civile,
penale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 126
comerciale
fiscale
alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni
2. Explicati independena absolut i independena relativ a expertului contabil.
RSPUNS: Componentele independenei:
Independena de spirit (n gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fr s fie afectat
judecata profesional;Ea presupune integritate i obiectivitate
Independena n aparen:
reprezint capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independenei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel nct o ter persoan s nu poat s pun la ndoial obiectivitatea profesionistului
contabil;este componenta fundamental a independenei.
Un funcionar public nu poate fi niciodat independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alt activitate curent.
Cerinele de independen se aplic tuturor profesionitilor contabili cu practic liberal, cu deosebire
auditorilor statutari i tuturor persoanelor care sunt n msur de a influena lucrrile profesionistului
contabil.
3. Ce nelegeti prin competena expertului contabil?
RSPUNS: Competena profesional are dou componente de baz:
obinerea
meninerea
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale
cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de
competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune
ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practiuca profesional, din legislaie i tehnicile
de lucru.
Dobndirea cere:
nalt standard de pregtire general, rumat de una specific;
practic i examinare n subiecte profesionale semnificative;
period de practic n domeniu.
Meninerea cere:
cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n
contabilitate, audit i alte reglementri statuare i cerine relevante);
adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale,
n conformitate cu normele naionale i internaionale.
Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul
educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau
experine necesar.
n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorului cu privire la nivelul real al
competenelor sale, cernd consultan sau asisten unui specialist.
4. Ce nelegeti prin calitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Calitatea expertizelor contabile este o rezultant a competenei i independenei expertului
contabil. ns membri Corpului trebuie s-i exercite profesia cu cunotin i devotament. Legalitatea,
imparialitatea i dorina de a fi utili clienilor i inspir n recomandrile pe care le fac. Ei trebuie s se
abin de la orice lucrri inutile efectuate numai din dorina de ctig.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 127
Calitatea expertizei contabile trebuie argumentat, justificat, demonstrat prin aplicarea principiilor
contabilitii i a normelor profesionale, elaborate de Corp, privind exercitarea calitii de expert
contabil i efectuarea lucrrilor de expertiz contabil.
Aprecierea calitii expertizei contabile, n baza argumentrii tiinifice a expertizei contabile, se
realizeaz pe dou nivele:
nivelul individual, concret al fiecrei expertize contabile, unde calitatea este apreciat de ctre
solicitant, n funcie de utilitatea expertizei n atingerea scopurilot. Respingerea concluziilor (total sau
parial) nu nseamn c expertiza nu este de calitate.
Nivelul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. n acest sens CECCAR a elaborat
Regulamentul privind auditul de calitate n profesia contabil. Auditul este de ordin general i nu
punctual.
5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?
RSPUNS: Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la
care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se
abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop
sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare
Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce
numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a
dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile.
Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz
contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar.
El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de
lege.
6. Explicati care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?
RSPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea
de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care
rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea unei
cauze, ntr-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, s fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele
situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil:
I. Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre prile n proces, s-a
pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnico-
operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii.
II. Dac, n calitatea de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii,
deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n particular, expertul
contabil, care a efectuat o expertiz extrajudiciar, la cererea unei pri n proces, se afl n
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i
de competen, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
7. Ce conine dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile?
RSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de ctre expertul
contabil de la prile care l au n pstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, n ce privete
documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz:
I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n
cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare.
II. Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii.
III.Eventualele corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz
contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 128
IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate n timpul efecturii ecpertizei contabile,
necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetuluid de timp i decontrii
lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora.
8. Ce conine capitolului I al raportului de expertiz contabil ? (Introducere)
RSPUNS:
CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin
urmtoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile,
care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul, numrul
carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se menioneaz:
n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere
de edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n cauzele penale), cu
menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal);
n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al
acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat.
III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n
care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza
contabil extrajudiciar.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile
judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n
ncheierea de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i cercetare
penal (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora
trebuie s fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza contabil.
n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii
lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu obiectivele
expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul
documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a
obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz
contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleai
obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi
(contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea
n timpul efecturii expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia
depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.
9. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?
RSPUNS:
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil,
trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile, care
s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la
structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i
tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut
obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 129
concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor
acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului
de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de
expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i
interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie
s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr
echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii
documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control
(de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz
evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul
contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile
legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea
rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie s
menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite,
ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert
contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele
judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului
numit din oficiu.
10. Ce conine un Raport de expertiz calificat (sau cu observaii)?
RSPUNS: Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii.
n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim
prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte
aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul
Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE
ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei
contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz
contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i
mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare).
11. Expliai cazurile de imposbilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de
imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
RSPUNS: n cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla n imposibilitatea ntocmirii
unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor
contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se ntocmete
un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTABILE, care are aceeai
structur ca un raport de expertiz, obinuit (necalificat) dar care, n Capitolul II, DESFURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat i fundamentat
cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul
acesteia.
12. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?
RSPUNS: n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii
contabili verificatori trebuie s urmreasc dac:
n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale
nr. 35/2000;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 130
obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i
documente care au legtur cu cauza;
autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau
la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile;
autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili.
De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai
prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis.
Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator
solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute,
procednd diferit:
dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima
pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila
filialei.
Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul
observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i
observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus
organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia.
13. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i
extrajudiciare?
RSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor
contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea adevrului
material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca
obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune
activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul
judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena
economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire
la problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de
activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de
prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n
Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare
i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile
de procedur penal i civil
14. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
RSPUNS: Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl
n:
Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii contabili, n
exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
Expertize amiabile (la cerere)
Expertize contabil-financiare
Arbitraje n cauze civile
Expertize de gestiune
Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi
efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 131
nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia (CECCAR).
15. Enumerai destinatarii expertizelor contabile?
RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective
precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii
expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora:
Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliie
i Parchet.
Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile judiciare sunt
dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor, implicate n procesul judiciar,
acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor
contabile judiciare.
Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ a Tabloului
Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste
lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri, organisme
administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.
16. Care este finalitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au
un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se
concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil.
Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai
n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la
fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi
extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective.
O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i
extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu
au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un
interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
17. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor
contabile judiciare i extrajudiciare?
RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul
contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional
a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr. 1/1995 a
Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai).Ele sunt:
1. Integritate,
2. Obiectivitate,
3. Independen,
4. secretul profesional,
5. respectarea normelor tehnice i profesionale,
6. competen profesional,
7. comportare deontologic.
Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reine i comenteaz explicit
urmtoarele principii deontologice, dup care expertul contabil trebuie s se ghideze n efectuarea
expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare:
1. independena expertului contabil,
2. competena expertului contabil,
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 132
3. calitatea expertizelor contabile
4. secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile
5. acceptarea expertizelor contabile
6. responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.

18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil i cum le dezvolt?
RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri cu caracter tiinific. Prin
urmare, calitatea lor este prezumat. Totui, argumentarea tiinific are calitatea ei. Aprecierea
argumentrii tiinifice a expertizelor contabile se realizeaz pe dou paliere:
Palierul individual, concret al fiecrei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitii
expertizelor se face de ctre solicitant care, de regul, judec calitatea expertizelor contabile n funcie
de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.
Palierul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaz i
se deruleaz controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a
normelor profesionale.
19. Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?
RSPUNS: Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona
confidenialitii:
n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea
prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus
expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte.
Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat.
Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o,
respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a
coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din
contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu
claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile
constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza
contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz.
20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?
RSPUNS: Art. 202 din Codul de procedur civil prevede c: Experii se vor numi de ctre instan,
dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici i plata experilor.
De regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili. Atunci instanele civile
procedeaz la numirea experilor contabili recomandai. Indiferent dac prile din procesele civile cad
sau nu la nvoial asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de edin care
trebuie s cuprind cel puin 4 paragrafe:
1. un paragraf din care s rezulte numele expertului numit din oficiu i/sau la cererea prilor;
2. un paragraf cu obiectivele (ntrebrile) la care expertul trebuie s rspund;
3. un paragraf din care s rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiz
contabil;
4. onorariul (plata) statornicit() expertului, dup ce, de regul, instana a consultat prile asupra
acestui aspect.
Dac unul din paragrafele 2-4 lipsete din ncheierea de edin, expertul contabil este ndreptit, iar
profesionalismul su l oblig, s cear instanei introducerea, n ncheierea de edin, a paragrafelor
lips.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 133
21. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili?
RSPUNS: Faptele care atrag rspunderea disciplinar a experilor contabili sunt urmtoarele:
abateri de comportament sancionate cu mustrare;
absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional, sancionat cu
avertisment;
absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;
neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe
durata unui an calendristic;
nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu suspendarea
dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
1. absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
2. publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili
i a contabililor autorizai din Romnia;
3. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
4. executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil;
5. neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice;
6. nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
7. refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesional;
8. practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea
profesiei.
22.Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dintre contabilul autorizat i
contabilul salariat?
RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr.
65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de
conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui
economist; economistul fiindsubordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului
su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing,
management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzrii financiar-contabile, independent
fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU
prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a
dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de
apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil,
este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia
individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile
contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,
putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil,
contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De
asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 134
n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri
anevoioase.
Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau de contabili
autorizai;
Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei;
Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public,
nvmnt .a.;
Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie)
n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru al unei orgnizaii afiliate IFAC.
23. Cine este expertul contabil?
RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei
(O.G. nr. 65/1994) i are competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i
de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea
societilor comerciale i de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile (art. 2. al.
1).
Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul
contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificare
i certificarea situaiilor financiare (n condiiile reglementrilor specifice.
Calitatea de expert contabil i de contabil autorizat se dobndete pe baz de examen.
Pentru a dobndi calitatea, se cer ndeplinite cumulativ mai multe condiii.
Pot fi, la cerere, experi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori i confereniari
universitari, doctori n economie i doctori doceni cu specialitatea finane sau contabilitate, ns cu
ndeplinirea condiiilor i susinerea unui interviu privind Normele de organizare i funcionare ale
CECCAR.
24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?
RSPUNS: Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor
privind acordarea calitii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului
confer dreptul exercitrii profesiunii pe ntreg teritoriul rii.
Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage
radierea din Tablou sau suspendarea exercitii profesiei, a dreptului de a exercita.
Acordarea vizei anuale se d dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile:
achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp;
plata la buget, la termen i n cunatumul prevzut, a impozitelor cuvenite statului;
asigurarea pentru riscul profesional;
dovada c nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de
gestiune i de administrare a societilor comerciale (cazier judiciar);
nu a svrit fapte care s ncalce regulamentul privind conduita profesional, pentru care a fost
sancionat de Comisia de Disciplin;
depunerea fiei individuale;
Trebuie respectate i prevederile referitoare la libera practic: experii contabili i contabili autorizai nu
pot s i exercite atribuiunile conferite de aceast calitate de durata n care desfoar o activitate
salarizat n afara Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai sau activitate comercial, cu
excepia activitilor didactice, literare, publicistice n domeniu i cea de parlamentar, consilier local
sau judeean, pe durata mandatului.
25. Ce lucrri poate executa un expert contabil?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 135
inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirii situaiilor financiare:
acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, incluiv n cazul sistemelor informatice;
elaborarea i punerea n aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi adaptat unitii, a
contabilitii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune i controlului prin buget, n baza
i cu respectarea normelor generale.
Efectuarea de analize economico-financiare
1. analiza structurilor financiare;
2. analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit;
3. tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;
4. sistem de credit leasing, factoring etc.;
5. determinarea situaiei financiare i de gestiune prin rapoarte procentuale;
6. elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie;
7. elaborarea de tablouri de utilizri i resurse;
8. asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii.
Efectuarea de audit financiar contabil n condiiile respectrii reglementrilor specifice acestei activiti
1. creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare;
2. audit intern, organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului;
3. studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare;
Efectuarea de evaluri patrimoniale
1. evaluri de bunuri i active patrimoniale;
2. evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la
cererea celor interesai;
3. evaluri de elemente intangibile.
Efectuarea de expertize contabile
1. amiabile (la cerere);
2. contabil judiciare;
3. arbitraje n cauze civile;
4. expertize de gestiune.
Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:
1. ntocmirea de situaii periodice;
2. consolidarea conturilor i bilanului;
3. ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung;
Executarea de lucrri cu caracter fiscal, n condiiile reglementrilor specifice ale domeniului:
1. studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
2. participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
3. asisten n probleme de TVA i impozite;
4. fiscalitate imobiliar;
5. asisten n aplicarea tarifului vamal;
6. asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor;
Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic:
1. organigrame, structuri, definiri de funcii;
2. legturi ntre servicii, curculaia documentelor i informaiilor;
3. analiza i organizarea fluxului informaional;
4. formarea profesional continu;
5. contribuii la protecia patrimoniului unitii;
6. mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;
7. alegerea softurilor necesare
8. Activitatea de cenzor.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 136
26. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?
RSPUNS: Exercitare individual sau n cadrul societilor.
Societile de expertiz contabil au:
cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai;
cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie sunt experi contabili sau contabili
autorizai, membri ai Corpului.
Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n uniti patrimoniale industriale,
comerciale, agricole, bancare sau de asigurri i nici n societi civile.
Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi comerciale de expertiz
contabil.
Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte.
Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii impuse membrilor
Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale Corpului.
Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i a membrilor care le alctuiesc se
realizeaz prin exercitarea drepturilor administrative i a celor de natur tehnic de ctre:
conductorul (administratorul) societii: drepturile administrative i sociale (de exemplu: fa de
banc, reprezentarea societii n faa terilor i a administraiei publice etc.), acesta dispunnd de
semntur social a societii;
experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau acionari ai societii, care asigur cerinele
de natur tehnic ale propriilor lor lucrri executate, prin semnarea acestora, alturi de semntura
autorizat a conducerii societii.
27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.
RSPUNS: Att O.G. nr. 65/1994 actualizat, ct i Regulamentul de Organizare i Funcionare i
Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia,
se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz, n conduita sa, pe mai
multe principii:
1. integritate s fie drept, cinstit i sincer n executarea lucrrilor sale;
2. obiectivitate profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte
apriorice, care s-i mpiedice obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd
ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale;
3. independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca
incompatibil cu integritatea i obiectivitate sa, cum ar fi:
4. implicare financiar direct sau indirect;
5. implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul
direciunii);
6. acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce pot
genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei;
7. incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei;
8. condiiile n care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de
ridicat;
9. acceptarea executrii de lucrri n baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat
10. secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute
cu ocazia executrii lucrrilor sale;
11. norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i
profesionale care-i sunt aplicate;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 137
12. competena profesional s fie ntreinut nivelul de competen pe tot parcursul carierei
profesionale, s execute lucrri pe care le poate realiza cu competen profesional;
13. comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii.
nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei.
Alte situaii de incompatibilitate conform regulamentului:
experilor contabili i contabililor autorizai le este interzis s efectueze lucrri pentru egenii economici
sau pentru instituiile la care sunt salariai i pentru cei cu care angajatorii lor sunt n raporturi
contractuale ori se afl n concuren.
De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru rude sau afini pn la gradul al patrulea
inclusiv, sau soi ai administratorilor;
de asemenea, nu pot exercita lucrrile prevzute n situaia n care exist elemente care atest starea de
conflict de interese sau de incompatibilitate;
Experii contabili i contabilii autorizai nu pot s-i exercite atribuiile conferite de aceast calitate pe
durata ct ocup funcii n cadrul Ministerului Finanelor.
28. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
RSPUNS: Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de
servicii, semnat de ambele pri.
n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca:
participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a
afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis.
n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de
avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.
Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea
principiilor independenei i competenei.
Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i
ncheierii contractului dup:
1. evaluarea riscurilor;
2. evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;
3. apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii.
Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau
cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.
Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la
contract.
Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor,
scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.
n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se
rezilieaz.
29. Care sunt rspunderile profesionitilor contabili?
RSPUNS: Rspunderea poate fi:
1. Disciplinar. Condiii:
Raport de munc concretizat printr-un contract de munc;
Existena unui regulament;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 138
Abaterea disciplinar.
2. Administrativ (contravenional). Condiii:
Fapta svrit cu vinovie;
Sanciune prin avertisment;
Fapta prevzut de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenie, se sancioneaz, chiar dac e
svrit fr intenie.
3. Civil. Condiii:
Contractul;
Fapta;
Prejudiciul;
Cauzalitatea;
Vinovia;
4. Penal. Condiii:
Forma rspunderii juridice;
Faptele (infraciunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal.
30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?
RSPUNS:
Comportament necuviincios fa de membri Corpului, de reprezentantul MFP sau de ali participani la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului.
Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.
Nerespectarea dispoziiilor Codului, privind conduita etic i profesional a experilor contabili i
contabililor autorizai din Romnia, referitoare la publicitate.
Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional, reglementate prin
normele emise de Corp.
Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract, n
care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: EC, CA.
Nerespectarea obligaiilor de pstrare a secretului profesional.
Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustargerii de la plata cotizaiei stabilite de
Regulament.
Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine, fia pentru
persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului
de administraie, sau administratorului, dup caz).
nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar, administrativ, civil
sau penal, potrivit Legii i Regulamentului. Este interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde
sunt salariai sau sunt rude sau afini pn la gr. IV cu administratorii sau salariaii, n afara Corpului sau
activitate comercial.
Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea
profesional.
Declaraii neconforme realitii n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecine juridice,
precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.
31. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?
RSPUNS: Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt:
deinerea unei competene intelectuale specifice, obinut prin formare i nvmnt;
respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite de organismul profesional,
cu deosebire cele care se refer la obiectivitate.
recunoaterea unei datorii fa de public.
Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor i publicul, poate fi n contradicie cu interesul lor
personal pe termen scurt sau cu obligaiile lor de loialitate fa de angajator.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 139
innd seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naionale s defineasc
reguli de etic pentru membri lor, nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze
ncrederea publicului n profesie.
Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie,
pe competen (SIM).
32. Ce reprezinta noiunea de interes public?
RSPUNS: Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale fa de public: prin
public nelegndu-se:
5. clienii;
6. guvernul;
7. angajatorii;
8. investitorii;
9. oamenii de afaceri;
10. comunitile financiare;
11. donatorii de fonduri;
12. orice alt persoan,
13. care dau ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru buna
funcionare a economiei.
Aceast ncredere, acordat de public, impune profesiei contabile o responsabilitate n materie
de interes general. Interesul general semnific satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru
care lucreaz profesionitii contabili, n slujba crora se afl.
Pstrarea acestui statut, privilegiat, al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii
potrivit unor criterii care s justifice ncrederea publicului.
33. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei
contabile?
RSPUNS: Principiile fundamentale privesc:
1. INTEGRITATE drept, cinstit, sincer
2. OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute
3. COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a
nivelului de pregtire;
4. CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional;
5. PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile;
6. RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor
conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerinelor clientului sau
angajatorului i compatibilitatea cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei.
34. Explicai principiul confidenialitii?
RSPUNS: Confidenialitatea este strict, n afar de cazurile n care a primit o autorizaiei special de
a divulga informaiile sau n caz de obligaii legale sau profesionale.
Profesionitii contabili trebuie s se asigure c persoanele angajate, sub orice form, subalterni sau
colaboratori, respect aceleai reguli de confidenialitate.
Confidenialitatea mai implic de asemenea faptul c, informaiile primite nu sunt folosite de
profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui ter.
Acest principiu nu se aplic divulgrii informaiilor care permit profesionistului contabil s
ndeplineasc obligaiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public i al profesiunii, normele profesionale trebuie s defineasc conceptul de
confidenialitate i s furnizeze o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor legate de
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 140
confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul exercitrii
unei misini, trebuie autorizat sau cerut.
Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri.
Pentru a stabili dac informaiile confideniale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe
aspecte, i anume:
cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi
lezate;
cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaii care pot fi
divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai
unor astfel de informaii, adic cu abiliti s primeasc astfel de informaii;
profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea
sa.
n toate aceste cazuri se recomand consultarea organismului profesional i/sau a unui avocat.
35. Onorariile i independena descriere.
RSPUNS: Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparine acel client,
reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de
acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei
contabile, cu situaia economic a fiecrei ri.
Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri
sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionat de importana problemelor
descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
n rile n care facturarea onorariilor este condiionat de rezultat, este autorizat de legislaie
sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n
aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate
ca intrnd n aceast categorie.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 141
STUDII DE
FEZABILITATE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 142

1.Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Un plan de afaceri este o prezentare de baza a intentiei dumneavoastra de a incepe o afacere privata
sustinuta de o strategie precisa pentru realizarea ei.
Realizarea unui Plan de Afaceri cere un studiu atent al pietei precum si estimarea corecta a costurilor si
cheltuielilor pentru a determina cit mai prcis rezultatele acestei intreprinderi.
Acesta este principalul document pe care investitorii il vor solicita inainte de a lua o decizie, in
cazul in care doriti ajutor financiar sau sponsorizare din partea acestora.
Mai mult , acest plan va ajuta sa va faceti o ide realista asupra afacerii fara a ignora problememle si
riscurile existente.
Multi intreprinzatori isi tin Planul de Afaceri la zi mult dupa inceperea si il folosesc ca un ghid si un
standard de comparare pentru rezultatele periodice.
Pentru a intelege ce este un plan de afaceri,este prioritar sa stabilim ce este o afacere.Si daca ar fi sa
consideram ca o afacere este intentia unei persoane de a face anumite activitati in scopul obtinerii unui
profit,atuci putem intelege ca un plan de afaceri are la baza un intreprinzator(un om de afaceri),care isi
asuma anumite riscuri si vrea sa obtina un anumit profit,realizand mai multe activitati care consuma
resurse,in interiorul unui mediu de afacer.
Un plan de afaceri este atat un instrument intern prin care iti poti conduce si controla tot procesul de
demarare a afacerii tale-deci implicit un instrument de management si planificare,cat si un instrument
extern,de comunicare cu mediul economic.
Ca instrument de management ,planul de afaceri te ajuta sa monitorizezi si sa evaluezi modul in care
afacerea ta se dezvolta ,fiind un instrument dinamic,care poate fi modificat pe masura ce acumulezi mai
multa experienta si cunostinte.
Ca instrument de planificare,planul de faceri te ghideaza in fiecare etapa de dezvoltare a afacerii.Un
plan de afaceri bine realizat te va ajuta sa identifici obstacole si bariere pe care le vei putea astfel evita
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 143
si in acelasi timp ,vei putea actiona rapid in directia depasirii lor.
Ca instrument de comunicare este folosit pentru a atrage capital investitional,imprumuturi si parteneri
de afaceri,intrucat planul de afaceri arata daca afacerea ta are potential pentru a face profit.El spune
celor din jurul tau-clienti,furnizori,parteneri,finantatori,actionari-ca stii cu certitudine ce ai de facut si
modul in care iti vei atinge obiectivele. Prin definitie un Plan de Afaceri se refera la activitati viitoare si
rezultate ale entitatii (organizatie privata sau publica orientata catre profit sau non-profit). Prin urmare,
un Plan de Afaceri se distinge clar prin planificare si rezultatele asteptate ale investitiei, probleme ce in
mod normal sunt obiective ale Studiului de Fezabilitate.
In cazul actualelor proiecte, Planul de Afaceri este cerut pentru a dovedii evaluatorilor si celor ce
decid sa finanteze proiectul ca acesta are durabilitate si ca entitatea care va prelua proiectul sau
rezultatele acestuia, dupa realizare, dovedeste durabilitate financiara si are suficienta capacitate
finaciara si manageriala de a mentine proiectul durabil.
Principalele scheme organizationale referitoare la entitatile operationale ale proiectelor pot fi
aceleasi cu proprietarii (un departament distinct in interiorul firmei) sau unele specializate (unele
entitati noi), in conformitate cu legislatia Romaneasca.
In primul caz, proprietarul proiectului trebuie sa dezvolte un Plan de Afaceri referitor la
Departamentul de Operare a proiectului in interiorul firmei. Retineti ca Planul de Afaceri pentru acest
tip de organizare va include detalii ale Bugetului si Cheltuielilor Departamentului de Operare.
In al doi-lea caz entitatea operatoare fiind o persoana juridica diferita ( o companie
specializata, publica sau privata) va dezvolta un Plan de Afaceri separat al firmei specializate.
Aplicantul va oferi deasemenea rezultatele asteptate pentru ambele variante.
Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat:
I. SCOPUL
O scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri.
Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a
descrie urmatoarele:
Scopul acestui Plan
Va fi el folosit ca document de baza pentru propunerea financiara si intocmirea Bugetului (Anexa a
Cererii de Finantare)
Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand)
Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului?
Care sunt obiectivele si De ce considerati ca ve-ti avea succes?.
Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in
cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia.
II. PLANUL DE ORGANIZARE
1. O scurta descriere a afacerii
Intr-un paragraf sau doua va rugam sa oferiti o scurta descriere a afacerii dumneavoastra;
Daca deja exista o companie operatoare, o scurta descriere a acestei companii: cine sunt
proprietarii, care sunt serviciile oferite, care este experienta anterioara in operarea unor proiecte
similare.
Care este experienta Dumneavostra in aceasta afacere (operare si intretinere a rezultatelor
proiectului)
2. Listati si oferiti o scurta descriere a produselor si serviciilor ce va propuneti sa le oferiti.
3. Locatia
Descrieti proiectul in locatia propusa.
Costurile proiectului asociate cu locatia.
Introduce-ti angajamentele legale, utilitatile, etc. in Documentele Suport.
4. Operarea Proiectului
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 144
Descrieti metodologia si procesul de operare; ce echipamente sunt necesare? Care sunt capacitatilor
lor? Care sunt materialele necesare pentru operare? Cum intentionati sa le procurati si de unde? Sunt
suficienti furnizori pe piata si cu preturi acceptabile? Cum vor fi asigurate utilitatile? Aveti toate avizele
si acordurile pentru operare sau le puteti obtine pana la inceperea perioadei de durabilitate a
proiectului? Cum veti asigura sistemul de calitate? Care tip de asigurare a afacerii este necesara?
5. Management
Listati persoanele care sunt sau vor fi responsabile de afacere.
Descrieti responsabilitatilor lor si abilitatile fiecaruia.
Precizati salariile pe care le propuneti pentru fiecare.
6. Personal
Cati angajati veti avea si in ce pozitii din statul de functii (in urmatorii 3 ani, 5 ani)?
Care sunt calificarile necesare?
Cate ore vor lucra zilnic fiecare si cat vor fi platiti pe luna?
7. Costuri operationale si de intretinere
Descrieti si calculati costurile de operare si intretinere (forta de munca, pe categorii, materii prime,
materiale, energie, alte utilitati, servicii-subcontracte, concesiune/chirie platite de proprietar,
deprecierea daca este cazul, costuri administrative, regie, etc.)
III. PLANUL DE MARKETING
Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii
detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul.
1. Analiza pietei
In general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de
Marketing)
Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata.
Care sector al pietei il acopera proiectul?
Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata).
Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe).
Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor).
Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi
proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta
reflecta previziunile dumneavoastra)
2. Strategia de Marketing
Descrierea Generala (alocatia bugetara %).
Metode de vanzare si distributie(magazine, birouri, cataloage, adrese web).
Politica de preturi si tarife(strategia de preturi si pozitia competitiva).
Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.).
Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.).
Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung).
IV. EVALUAREA RISCURILOR
V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI
Aici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta
sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta.
Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape:
1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.);
2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de
atingere a obiectivelor stabilite;
3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului
etapei anterioare).

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 145
Pe scurt iata cateva lucruri pentru care este important ca,inainte de a pune in aplicare ideea ta de afacere,sa ai un
plan al afacerii.
Te ajuta sa identifici posibilitatile de dezvoltare a afacerii si sa te concentrezi asupra lor.
Iti ofera un cadru de lucru logic,in interiorul caruia iti poti realiza strategia afacerii pentru
urmatorii trei pana la cinci ani,avand un set de repere bine definite.
Este baza de discutii cu persoanele de suport precum actionarii,bancile si investitorii,etc.
Vei avea un instrument de control prin intermediul caruia vei putea masura performantele si te
vei putea adapta mediului economic.
Muli ntreprinztori sunt nevoii s ntocmeasc un plan de afaceri abia atunci cnd acesta le este
solicitat de un potenial investitor. Un plan de afaceri este ns util nu numai finanatorilor externi, ci i
proprietarilor firmei n fapt, redactarea sa ar trebui s fie unul din primii pai n iniierea oricrei
afaceri. Planul de afaceri poate da o prim imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel
evitate pierderile provocate de proiecte neviabile nainte ca ele s se fi produs efectiv.
ntocmirea planului de afaceri permite:
stabilirea realist a necesarului de resurse i a surselor din care acestea pot fi obinute;
ncadrarea n timp a etapelor afacerii;
coordonarea fazelor viitoare ale afacerii i rezolvarea eventualelor neconcordane.
ntreprinztorii sunt 'forai s ia n considerare aspecte care le-ar putea scpa la o abordare mai
superficial. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea s i sporeasc
rentabilitatea. Nimeni nu se ateapt ca previziunile planului de afaceri s se regseasc integral n
realizrile efective; totui, n cazul n care planul este bine ntocmit, datele sale pot servi ca un
instrument util de control al rezultatelor obinute.
Planul de afaceri reprezint, n acelai timp, o cerin a investitorilor externi (creditori sau acionari
poteniali). Acetia trebuie s afle dintr-un plan de afaceri:
n ce const afacerea;
motivele pentru care afacerea este profitabil;
capitalul necesar;
rentabilitatea scontat.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat n considerare de potenialii finanatori; ns un plan de
afaceri care dovedete c nu exist o strategie coerent a proprietarilor afacerii va ndeprta cu
siguran orice investitor.
3. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte;
STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI
Un Plan de Afaceri complet cuprinde :
1) INTRODUCERE
2) DESCRIEREA PROIECTULUI
3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE
4) PRODUSE SI SERVICII
5) PIATA SI MARKETING
6) PRODUCTIE
7) PERSONAL
8) CERCETARE SI DEZVOLTARE
9) ESTIMARI FINANCIARE
10) MOTIVARE SI RISCURI ASUMATE
Vom vedea acum cum sa pregatim corect fiecare din aceste cerinte
1) INTRODUCERE
Realizati o descriere concise a intreprinderii pornind de la motivele pentru care doriti sa o
realizati,forma juridica, natura afacerii si locul pe care doriti sa-l ocupe in domeniul ales.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 146
Nu este nevoie in acest stadiu de o descriere elaborata a detaliilor tehnice. Pe de alta parte,nu omiteti
nici o caracteristica importanta a proiectului.
Incheiati indicind obiectivele pe termen scurt (1 an ) si termen mediu (3-5 ani).
Mentionati daca aveti nevoie de ajutor financiar in aceasta sectiune.
2) DESCRIEREA PROIECTULUI
Dupa introducere si prezentarea dumneavoastra descrieti acum obiectivele proiectului prezentind clar
produsele si serviciile prestate indicand acum si caracteristicile tehnice. Mentionati punctele tari si
slabe , aspectele de inovatie si preturile si anticipati reactia pe piata a acestora.
Aceata sectiune trebuie sa reflecte increderea si daruirea dumneavoastra pentru noua intraprindere.
Nu uitati ca Planul de Afaceri, desi realizat standard , va reflecta personalitatea , scopul si abilitatea
dumneavoastra.
3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE
Aceasta sectiune trebuie sa inceapa cu listarea tuturor persoanelor care vor fi implicate in conducerea
companiei
Pentru fiecare incepeti cu principalul antrepenor si partenerii de afaceri, indicand numele , date
personale , o scurta descriere profesionala ca si pozitia si responsabilitatile ce-I revin in noua companie.
Dupa aceasta prezentare precizati numarul de angajati grupati pe categoriile profesionale.
Ar fi indicat sa adaugati si o diagrama clara a organizarii muncii.
4) PRODUSE SI SERVICII
Aici trebuie precizat ce intentionati sa vindeti
Daca este un produs, precizati toate caracteristicile acestuia , procesul de fabricare si asamblare , tipul
de componente si materiale si specificati clar toate aspectele legate de metoda de productie.
In cazul prestarii de servicii precizati calificarea sau nivelul expertizei tehnice.
In ambele cazuri trebuie sa scoateti in evidenta orice avantaj oferit in comparatie cu concurenta
existenta si sa descrieti orice caracteristica care diferentiaza produsul dumneavoastra de alte produse
similare aflate pe piata.
5) PIATA SI MARKETING
Aceasta este una din cele mai importante sectiuni ale Planului de Afaceri deoarece defineste potentialul
de vanzare al produsului dumneavoastra.
Trebuie facuta o cercetare a pietei si trebuie categoric sa cunoasteti si sa indicati aici:
- caracteristicile sectorului de piata in care doriti sa va plaati afacerea
- nivelul cererii actuale si situatia pe piata in urmatorii ani
- perioade de varf si de scadere a cererii pe perioada anului financiar
- profilul potentialilor clienti , organizarea lor , structura si practicile de munca
- punctele tari si slabe ale competitiei si cota de piata detinuta de fiecare.
Acest plan trebuie sa ilustreze cum intentionati sa promovati si sa distribuiti produsul sau serviciile
dumneavoastra.
Trebuie precizat ca o buna strategie de marketing trebuie sa aiba in considerare 4 puncte cheie
( cunoscute ca cele 4 caracteristici de marketing ):
PRODUS
PRET
LOCALIZARE
PROMOVARE
Regula spune ca un produs bun vandut la un prt bun in locul potrivit si sustinut de o promovare
eficienta are toate sansele de success.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 147
Faceti o evaluare sincera si realista a acestor caracteristici pentru a determina ce este in avantajul
dumneavoastra: o slabiciune in oricare din aceste 4 puncte trebuie compensata printr-un punct forte in
celelate.
Decideti care ar putea fi pretul de vinzare al produsului si prognozati cantitatea care ar putea fi vanduta
pe parcursul celor 12 luni initiale, si rata prevazuta de crestere anuala in perioada de termen mediu.
6) PRODUCTIA
Aceasta sectiune nu este necesara pentru societatile care se ocupa de comert: strategia de vanzare si
organizarea distributiei au fost explicate in sectiunea precedenta.( marketing )
Pentru alte tipuri de afaceri aceasta sectiune trebuie sa ofere o descriere completa a mecanismului de
productie (pentru o companie industriala) sau o descriere detaliata a metodelor si mijloacelor angrenate
in pregatirea si distribuirea serviciului oferit.
Pe langa procesul de fabricare trebuie analizata si inclusa in acest proiect orice alta operatiune necesara
realizarii produsului(testare,etichetare,ambalare,etc
Trebuie de asemenea incluse toate utilajele si echipamentul necesar in productie sau in prestarea de
servicii.
Trebuie intocmite cheltuielile pentru intregul system de productie si trebuie evaluata productivitatea pe
piata si productivitatea maxima pentru a va asigura ca este in concordanta cu cresterea prevazuta pe
perioada de termen mediu.
Apoi trebuie mentionate material prima si componentele necesare in procesul de productie : pentru
fiecare indicati costul si disponibilitatea pe piata.
Concluzia la care ati ajuns trebuie sa ofere o estimare corecta a costului productiei pe fiecare produs.
7) PERSONAL
Referindu-ne la lista din sectiunea 3 ,trebuie acum determinate costurile pe forta de munca
Incepeti cu schitarea unor conditii standard de munca caracteristice sectorului de activitate ,
disponibilitatea personalului calificat si semi-calificat, costul relativ al taxelor sociale si orice alta
informatie relevanta.
Grupati personalul pe categorii si pentru fiecare categorie indicati salariul mediu brut annual (indicand
si taxele sociale)
Indicatiprocentul de crestere anuala a salariului pentru fiecare categorie.
Evaluati costurile unui eventual curs de training , beneficii suplimentare , prime.
Estimati cresterea de personal ceruta de extinderea afacerii.
Scopul acestui studiu este de a efectua o estimare corecta a cheltuielilor de personal atat la inceput cat
si pe perioada de termen mediu.
8) CERCETARE SI DEZVOLTARE
Aceasta sectiune nu este intotdeauna necesara in Planul de Afaceri , dar este importanta pentru multe
intreprinderi cu profil ethnic.
In acest caz descrieti planurile de cercetare si dezvoltare previzionate pentru activitatea dumneavoastra.
Mentionati orice echipament necesitati (Incubatorul poate avea capacitatea de a va oferi acces la unele
dintre ele) si estimati resursele necesare.
9) ESTIMARI FINANCIARE
Acum avem o buna imagine a proiectului si este timpul sa ne ocupam de cifre pentru a vedea ce avem
nevoie pentru a-l pune in practica si ce beneficii putem obtine.
Pentru a face asta trebuie sa pregatim 4 documente importante:
-PLANUL DE INCEPERE (PORNIRE)
-RAPOARTE DE AFACERE
-ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR
-BALANTA PROVISIONALA
Desi este necesara o pregatire atenta si corecta,veti vedea ca nu trebuie sa va nelinistiti , deoarece vom
face o prezentare cat mai simpla.
1) PLANUL DE PORNIRE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 148
Este destinat sa calculeze sume de investitie si cheltuielile suportate in primele luni de activitate
cand,de obicei,nu se preconizeaza nici un venit substantial din vanzari
Aceasta prima schitare de fonduri este calculata adaugand toate costurile privind inceperea afacerii,cum
ar fi:
-Taxe de inregistrare
-Cumpararea de utilaje si echipament
-Constructia/cumpararea locatiei
-Vehicole
-Mobila si accesorii
-Cheltuieli curente initiale.
Aceasta suma corespunde cheltuielilor initiale impuse de o noua afacere si poate fi oferita cu capital
propriu integral sau partial (in general nu mai putin de 30%) si in rest cu imprumuturi bancare pe
termen mediu.
In acest caz trebuie sa va incadrati intr-un plan de achitare a imprumuturilor , bazat pe achitari
periodice compatibile cu venitul estimat.
Nu Uitati!
Ca si chirias al Centrului de Afaceri s-ar putea sa nu fie nevoie sa suportati majoritatea
cheltuielilor si deci sa nu fie nevoie de un imprumut bancar.
2) RAPORTUL DE AFACERI este perspectiva care indica rata de profit a companiei si se prezinta
in doua parti:
Mai intai un raport lunar pentru perioada initiala de operare (1 an) pentru a oferi o defalcare a primelor
12 luni de activitate si a scoate in evidenta cresterea initiala in vanzari ca si orice tendinta sezoniera
recurenta.
Apoi un raport similar bazat pe estimarile anuale menit sa ilustreze rata de progress pe perioada de
termen mediu.
Aceste doua documente pot fi prezentate ca in Anexela A si B.
Principalele puncte sunt:
VENITUL DIN VANZARI :reprezinta valoarea la pretul de vanzare a intregii cantitati de bunuri
vandute sau servicii prestate pe perioada data.
COSTURILE DE VANZARE:
-costurile de productie. Cost per produsca in Sectiunea 6 (Productie) aplicate pe numarul de produse
vandute in perioada data
-costurile comerciale - reprezentand totalul cheltuielilor in legatura cu vanzari si marketing,de
exemplu :comisioane,livrare,reclama
Diferenta dintre VENITUL DIN VANZARI si COSTUL VANZARILOR (costuri de productie +
costuri comerciale ) va da suma PROFITULUI BRUT pe perioada data.
ALTE VENITURI reprezinta valoarea totala a altor venituri ce nu deriva direct din vanzari,cum ar fi :
rabaturi de la furnizori,vanzari de produse secundare,dobanzi active
CHELTUIELI GENERALE:
Trebuie luate in considerare si toate cheltuielile ce nu au legatura cu vanzarile.Acestea se mai numesc si
Cheltuieli Curente deoarece compania trebuie sa le suporte in orice situatie, chair daca inregistreaza sau
nu vanzari.
Aceste cheltuieli sunt grupate in categorii conform Planului de Conturi in vigoare. In acest Plan de
Afaceri le vom mentiona ca:
Servicii externe: Acestea se refera in mod normal la Inchirieri,Reparatii si Mentinere ,Onorarii ,
Asigurari, note de plata a telefoanelor si energiei electrice
Nu uitati:
Pentru ocupantii Incubatorului in aceasta categorie se vor inregistra numai sumele convenite pentru
chirie plus costurile pentru alte servicii care nu sunt oferite de Incubator
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 149
Personalul:are in evidenta valoarea medie a cheltuielilor de personal asa cum a fost prevazuta in
Sectiunea 7
Amortizarea: este suma fixata pentru achitarea investitiei initiale.
In acest context vom lua in considerare o simpla amortizare in serie , adica valoarea originala a
investitiei impartita pe perioada de folosinta.
Durata de folosinta a diverselor tipuri de echipament este adesea fixata prin lege deoarece afecteaza in
mod direct profitul pe impozit.. Perioadele general acceptate sunt:
- Masini grele /cladiri 20 ani (240 luni)
- Masini usoare/vehicole/echipament ind. 10 ani (120 luni)
- Echipament electronic/mobilier 3 ani(36 luni)
- Alte fonduri de pornire 1 an (12 luni)
Datorii financiare: reprezinta dobanda datorata pe imprumut.
Aceasta trebuie calculata pe suma imprumuturilor nete(ex. Imprumutul original minus valoarea
rambursata).
Daca estimarea fluxului de numerar indica o deficienta periodica a fondurilor,trebuie inclusa valoarea
dobanzii pentru
Alte cheltuieli curente: orice cheltuieli anticipate neincluse in grupurile anterioare.
Daca noua companie a planificat necesitatea de cercetare si dezvoltare, sumele pentru aceste cheltuieli
asa cum au fost indicate in sectiunea 8,trebuie mentionate intr-un paragraph separate,sub acest titlu.
Alte cheltuieli ce intra in aceasta categorie sunt: transport, receptie, publicitate, echipament de birou,
etc.
REZULTATE: profitul brut mai putin cheltuielile generale indica rezultatul afacerii pe perioada data.
Daca rezultatul este pozitiv ,rata pe impozit trebuie calculata si dedusa pentru a obtine
REZULTATELE NETE.
3) ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR
Scopul acestui document este de a analiza miscarea de fonduri pe perioada celor 12 luni initiale pentru
a determina daca compania va fi in pozitia de a-si asigura nevoile prin resurse proprii sau trebuie sa se
apeleze la finantare externa (facilitati bancare)
Nu exista un formular pentru aceasta estimare, prospectul din Anexa C oferind o posibila prezentare ce
poate fi adoptata in majoritatea cazurilor.
In orice situatie estimarea trebuie sa inceapa precizand termenii de vanzare conveniti cu furnizorii
principali si termenii estimati de plata de catre clienti.
Pentru a explica:
Daca lucrati cu furnizori avand termeni diferiti de plata,trebuie sa evaluati incidenta respectivei lor
oferte cu compozitia produsului dumneavoastra.de exemplu:
costul produsului (asa cum a fost prezentat in Sectiunea 6) -100
Materie prima/componente achitabile in numerar 20% -20
in termen de 30 zile 30% -30
in termen de 3 luni 50% -50
Similar,acelasi mod de evaluare trebuie aplicat la
Vanzari in numerar =40%
Vanzari pe credit termen 30 zile =30%
Termen 60 zile =30%
Prin aceste estimari necesare este posibila calcularea estimarii fluxului de intrari si iesiri de fonduri in
fiecare luna:
Intrari - fonduri din vanzari furnizori
Iesiri - alte venituri cheltuieli (minus amortizari)
replati de imprumuturi
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 150
Balanta fluxului de numerar se aplica fondurilor de pornire:ideal diminuarea fondurilor de pornire
trebuie sa compenseze discrepanta initiala a resurselor pana cand nivelul venitului recuperabil din
vanzari poate oferi o balanta pozitiva constanta.
Aceasta nu se intampla totusi intotdeauna si trebuie sa stiti in prealabil cand veti avea nevoie de
imprumuturi temporare si ce sume,astfel incat sa faceti pregatirile necesare din timp.
4) BALANTA PROVIZORIE
Balanta este documentul conclusive al oricarei companii
Ea rezuma toate Activele si Pasivele, fiind dovada situatiei financiare reale a companiei.
Pe perioada functionarii afacerii balanta de sfarsit de an este pregatita si supusa unui auditoriu
professional extern si dupa aprobare va certifica situatia companiei.
In cadrul Planului de Afaceri este indicat sa pregatiti si Balanta provizorie in avans pe 3 ani folosind
estimarile rezultate in documentele anterioare.
Balanta se prezinta conform Anexei D redactata ca in exemplul de mai jos
ACTIVE
1. active fixe : reprezinta valoarea neta a capitalului de investitie
aceasta cifra se obtine din totalul investitiei initiale (PLANUL DE PORNIRE)minus valoarea de
amortizare (din RAPORTUL DE AFACERE)
Trebuie mentionat ca din moment ce costurile de inregistrare si fondurile de pornire se presupune ca
vor fi rambursate in primul an de activitate, numai activele nete concrete raman ca valoare aici.
2. Stocuri: Reprezinta valoarea materiei prime , a componentelor , produselor finisate si semi-finisate
ramase in stoc. La sfarsitul anului financiar.
Pentru o afacere activa aceasta valoare este fixata print-un cont si evaluarea bunurilor ramase in stoc la
inchiderea anului financiar.
In acest caz stocurile sunt fixate prin anticiparea nevoilor in relatie cu piata si estimarile de
productie.De exemplu : produse finisate suficiente pentru vanzarile din luna urmatoare si materie
prima/componente pentru urmatoarele 2 luni de productie
3. Clienti si alti debitori: Aceasta reprezinta valoarea vanzarilor ramase pentru a fi platite de clienti (asa
cum s-a anticipat in estimarile fluxului de numerar) si orice alt venit acumulat dar neprimit inca,
indicat in Raportul de Afacere
Active lichide: reprezinta suma de cash si credit bancar disponibil la data inchiderii anului financiar.
Pentru primul an aceasta valoare ar trebui sa fie egala cu balanta finala a Estimarii fluxului de numerar.
4. Alte Active : reprezinta orice alta activa care nu a fost mentionata (ex, Profituri exceptionale din
paragraful Profit si Pierderi)
Acesta nu este insa relevant pentru scopul Planului de Afaceri.
PASIVE:
Capitalul: reprezinta capitalul net al companiei (capitalul initial minus eventuale amortizari).
Pentru primul an valoarea este egala cu capitalul de pornire oferit de parteneri.
(Capitalul propriu indicat in Planul de pornire). In anii urmatori aceasta valoare creste adaugand
valoarea neta rezultata in anii precedenti si eventualele rezerve de capital.
Creditori pe Termen Mediu: suma datorata bancilor si altor institutii financiare in contul
imprumuturilor reziduale. (referire la Planul de pornire)
Creditori pe Termen Scurt: sume datorate furnizorilor si eventualelor unitati creditoare
Rezultate: nete (dupa plata impozitelor). Trebuie sa fie in concordanta cu cele indicate de Raportul
afacerii pe termen mediu.
Totalul ACTIVELOR trebuie sa fie egal cu totalul PASIVELOR pentru a dovedi ca rezultatele nete
mentionate corespund exact cu diferenta dintre aceste doua grupuri financiare opuse.
10.MOTIVAREA SI ASUMAREA DE RISCURI
Aceasta este o parte personala a Planului de Afaceri unde trebuie sa precizati motivele care va
indeamna sa va asumati riscul pornirii unei afaceri proprii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 151
Poate parea neimportant,dar este un punct major pentru oricine trebuie sa decida daca sa finanteze sau
nu proiectul dumneavoastra. Adesea hotararea si imaginatia rationala duc la un verdict favorabil.
Este de asemenea foarte important o buna si rezonabila planuire a proiectului.Este posibil ca lucrurile
sa nu decurga intocmai cum le-ati planuit si evenimente neprevazute pot determina compania sa
devieze de la planul original.
Riscurile posibile sunt:
Riscul de piata (piata sa nu corespunda conform asteptarilor)
Riscul de management (un grad mai mare de competenta cerut)
Riscul de regulamente (legi nefavorabile sau reguli impuse)
Riscul financiar (fonduri sarace sau flux de numerar negativ)
Nu este obligatoriu ca acestea sa fie un motiv de esuare, iar prudenta si bunul simt, intotdeauna
stimulate de dorinta de reusita, pot fi aplicate pentru a facilita depasirea acestor dificultati.
Propunerile dumneavoastra. pentru a diminua aceste riscuri va vor sustine motivarea si va vor pune in
evidenta simtul de raspundere de care dispuneti.
4. Enumerai costurile de functionare curent a activitii unei ntreprinderi;
Ce este inclus in costurile operaionale?
- costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale i servicii, energie,
intreinere);
- costurile cu fora de munc;
- cheltuieli administrative i generale, cheltuieli de vanzare i distribuie;
- reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin (se
includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevzute drept costuri investiionale);
- dup caz, dac normele aplicabile o permit, dac proiectul propus este susinut de o analiz
detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include in costuri eligibile, fr a depi, eventual, un
anumit procent din costul total de investiie, excluzand fondurile de rezerv - oricum, fondurile de
rezerv n-ar trebui incluse niciodat in costurile luate in considerare in stabilirea diferenelor de
finanare, deoarece acestea nu reprezint fluxuri de numerar.
Ce nu este inclus in costurile operaionale?
- cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar i costul imobilizrilor este acoperit de
costurile de investiie);
- provizioanele i rezervele pentru cheltuieli neprevzute i pentru inlocuirea activelor;
- dobanda i rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital
sunt incluse in costurile iniiale de investiie i prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de
numerar sunt incluse in calculul sustenabilitii financiare);
- impozitele, taxele (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de
investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local).;
Cheltuielile initiale cu investitia
reprezinta marimea neta a capitalului necesar pentru inceperea exploatarii investitiei
care sunt componentele?
C cost de cumparare al activelor fixe =pretul de cumparare, in functie de care se stabileste
schema de amortizare
C cheltuieli de instalare-montaj
C cheltuieli de specializare a personalului
C pretul de vanzare (corectat cu impozitele suplimentare) aferent activelor dezinvestite
Politica de amortizare influenteaza performantele unui proiect de investitii?
aplicarea unei politici de amortizare degresive va genera cheltuieli (deductibile) cu amortizarea
in valoare mai mare in primele perioade de exploatare a investitiei =economii fiscale mai mari = CFD
mai mari la inceputul perioadei de exploatare =cresterea VAN
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 152
5. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie;
Inainte de a angaja costuri (semnificative) in direcia elaborrii de studii tehnice sau in executarea de
lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele intrebri:
- Este proiectul realmente necesar?
- Care sunt obiectivele proiectului?
- Proiectul este de aa natur incat s duc la indeplinirea obiectivelor?
- Proiectul este fezabil (technologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont de timp,
proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)?
- Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaionala i financiar, pe intreaga
durat a funcionrii sale)?
Raspunsurile fundamentate la intrebrile anterioare reprezint studiul de fezabilitate.
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
6. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic ?
care are insusirea de a fi fezabil : Care se poate face; realizabil, posibil.
7. Cum poate fi definit o investiie n sens general?
Proiectul de investitie reprezinta
plasarea unor disponibilitati prezente si certe pentru obtinerea unor fluxuri viitoare
superioare, dar incerte dpdv.financiar
alocarea unei trezorerii disponibile pentru cumpararea unui activ fix care va determina
fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare dpdv.contabil
Elementele caracteristice investitiilor:
1. Cheltuielile initiale cu investitia
2. Cash-flow-urile generate de proiectul de investitii
3. Durata de exploatare
4. Valoarea reziduala
5. Rata de actualizare
Pentru aprecierea performantelor unui proiect se calculeaza urmatorii indicatori:
C Valoarea actuala neta
C Rata interna de rentabilitate
C Termen de recuperare
C Indice de profitabilitate
C Prag de rentabilitate financiar
8. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
In funcie de sfera de aplicare
investiii n activele firmei,
investiii n publicitate (n imaginea firmei),
investiii n resurse umane etc.
Pentru managerul financiar, o investiie n resurse umane, fie aceasta i o recompens sub forma
finanrii cheltuielilor cu luna de miere pentru un salariat, trebuie analizate din punctul de vedere al
raportului dintre cheltuielile efectuate n prezent i ncasrile viitoare aferente; n cazul descris, o
cretere a ataamentului fa de firm, a productivitii muncii etc.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 153
In funcie de riscul asociat
investitii de inlocuire a echipamentelor uzate
investitii de modernizare a echipamentelor existente
investitii de dezvoltare (de extindere)
investitii strategice
Intreg activul unei firme reprezinta un portofoliul de investitii realizat de aceasta:
INVESTITII
STRATEGICE
IMOBILIZARI
NECORPORALE
CORPORALE
FINANCIARE
CAPITALURI
PROPRII ACTIONARI
INVESTITII
FUNCTIONALE
NFR DATORII CREDITORI
INVESTITII DE
ECHILIBRU
TN
10. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?
In raport cu obiectivul strategic deservit:
1. a) Investitii de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finantarii; cresterii volumului productiei,
lansarii de noi produse pe piata, sau diversificarii strategice prin abordarea de noi sectoare de
activitate Proiectele de investitii pentru lansarea de noi produse pe piata sau diversificarea activitatii
sunt de regula mai riscante si mai scumpe deoarece pe lnga elementele materiale presupun si
acumularea de cunostiinte noi, cucerirea de noi segmente de piata. Dezvoltarea se poate realiza
intramuros prin proiecte interne sau extramuros prin externalizare de activitate. Deasemenea nu
putine sunt cazurile cnd se apeleaza la dezinvestitie, mai ales cnd s-a hotart reconversia spre alte
sectoare de activitate mai profitabile sau spre alte zone geografice cu conditii /
oportunitati mai atractive. Previziunea cash flowului la investitiile de crestere este puternic
influientata de situatia economica si concurentiala, independent de durata de viata a
proiectului, datele necesare fiind otinute prin analiza de mediu. Efortul investitional
este mare n raport cu talia intreprinderii, putnd angaja viitorul acesteia pe perioade ndelungate. De
aceia ele sunt rodul unor demersuri strategice ale managementului superior al intreprinderii.
12. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?
Investitii de inlocuire si modernizare
Definitie: Se fac, in principal, la utilajele si echipamentele de productie, mai rar la hale,
constructii principale, mijloace de transport. Au rolul de a inlocui imobilizarile
corporale invechite, uzate din punct de vedere fizic si moral. Presupun analiza
financiara de oportunitate.
13. Potrivit legislaiei autohtone, care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
Principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873 din04.06.01 sunt:
a) Datele generale
b) Date tehnice ale lucrarii
c) Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei
d) Devizul general estimativ al investitiei
e) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
f) Finantarea investitiei
g) Avize si acorduri
15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economicofinanciare, proiectele
investiionale? Dezvoltai pe scurt. (RIR, VAN, TR, IP, PRFIN)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 154
Criteriul BIRD, Banca Mondiala, criteriul alternativ de evaluare(Valoarea econiomica adaugata)
Tehnici de evaluare a investitiilor in mediu incert analiza de senzitivitate, tehnica scenariilor,
simularea Monte Carlo, arborele de decizie;
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii pragul financiar de rentabilitate
Pragul contabil de rentabilitate
Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care profitul net este zero:
v 1
dobanzi CF
CA
0 ) 1 ( ) dobanzi CF CA v CA ( PN
PRC

+


Pragul financiar de rentabilitate
Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care VAN este zero
[ ]
[ ]
v 1
Amo CF
) 1 (
Amo dobanzi
) k 1 ( 1
k
) k 1 ( VR I
CA
0 ) k 1 ( VR
k
) k 1 ( 1
dobanzi Amo )) 1 ( ) dobanzi CF CA v CA ( I VAN
n
n
n 0
PRF
n
n
n
0

+ +


+
+

+ +
+
+ + +

Pragul financiar de rentabilitate


Daca firma ar asigura doar vanzari la nivelul pragului contabil de rentabilitate, CF generate de investitie ar fi
CF=Amo+Dobanzi
Astfel ca nu s-ar recupera investitia decat din punct de vedere contabil, VAN fiind negativa, ceea ce reprezinta o
pierdere aferenta proiectului de investitii
Pentru ca acesta sa fie considerat eficient, firma trebuie sa realizeze vanzari minime la nivelul pragului de
rentabilitate financiar.
18. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este termenul
de recuperare a investiiei neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Definiie:
* termenul de recuperare a investiiei reprezint perioada de timp (exprimat in ani) in care se
recupereaz capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.
Formul de calcul:
* termenul de recuperare este perioada T pentru care I = [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde I =
capitalul investit, Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de
actualizare financiar, t = numrul anului (luand valori pan la T).
Observaii:
* valoarea informativ a acestui indicator, in plus fa de VANF(C), este redus;
* singurul su merit este acela de a evalua, indirect, dac nu cumva proieciile de beneficii nete
pozitive din proiect sunt concentrate spre sfaritul perioadei de referin (i sunt, in consecin, afectate
de o incertitudine mai mare).
19. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur
a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 155
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i
Calculai rentabilitatea medie aferent investiiei. = V total actualizat / Ch totale actualizate , cred
(eficienta economica in formula sa clasica- pag 123 carte eficienta)
Coeficientul de eficienta economica a investitiilor = inversul T de recuperare =Pr.anual/Inv totala
Rentabilitate a investitiei : Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa
deducerea impozitului) la valoarea investitii.
20. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur
a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cash-flow anual net (din
exploatare)
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 2100 lei
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3,020 lei
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3,020 lei
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 lei
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 lei
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 lei
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 17,740 lei
Calculai indicele de profitabilitate neactualizat. : 6295 / 50205 = 0,125
Am priceput : CF nete actualizate OPERATIONALE( incasari plati de exploatare fare cele de investitii) / Ch
de investitii actualizate !! e cel actualizat, cred .
IP = [ (8520 6420) + 2*3020 + 3 * 3200 ] / 11445 = 17740 / 11445 = 1.55
Indicele de profitabilitate neactualizat = CF nete NEactualizate OPERATIONALE / Ch de investitii
NEactualizate !!
21. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur
a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri CF din expl
neactualizat
CF din
expl
cumulat
0 11,445 lei 6,420 lei 17,865 lei 8,520 lei 2,100 lei
9,345 lei
1 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei
6,325 lei
2 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei
3,305 lei
3 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei
105 lei
4 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei
-3,095 lei
5 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 156
Total 11,445 lei 38,760 lei 50,205 lei 56,500 lei 17,740 lei

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.T ne = 3.0328 si
T actualizat la r=19% este 4.5
Termenul de recuperare a investitiei
neactualizat =
3 + 105 / 3200 = 3 +
0.0328 = 3.0328 ani
22. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este
coninutul acestei rate?
Rata de actualizare este considerata un element financiar al investitiei? Deoarece trebuie sa
tinem cont de valoarea banilor in timp: 1 leu astazi reprezinta mai mult decat 1 leu maine

I
0

CF
1


CF
2


CF
3



CF
n
;
VR
n

An1 An2 An 3 An n









Rata de actualizare
C costul de oportunitate al capitalului investit
C rata de rentabilitate cerut de investitori
C costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii;
C cand se actualizeaza CFD nominale/reale se foloseste rata de actualizare in valori
nominale/reale.
C ..
Rata de actualizare - exist trei tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de
investiii, care au n vedere factori diferii:
costul de oportunitate;
rata fr risc i o serie de prime de risc;
costul mediu ponderat al capitalului.
Rata de actualizare cost de oportunitate
De cele mai multe ori, persoanele fr o pregtire n domeniul financiar i fac judecile de
valoare pentru proiectele de investiii n funcie de alte oportuniti de pe pia, comparnd
rentabilitatea pe care orice investiie o ofer (ipotetic) cu alte posibiliti de remunerare.
Spre exemplu, pot fi utilizate drept rate de actualizare
rata inflaiei,
rata rentabilitii fr risc,
rata dobnzii la depozite,
rata de rentabilitate a sectorului de activitate,
rata de rentabilitate medie din economie etc.:
Rata de actualizare rata fara risc plus prime de risc
Rata de actualizare calculat ca o sum ntre o rat fr risc i o prim de risc -- constituie un
rspuns oferit de teoria i practica financiar la dezavantajul major al ratelor din categoria
costurilor de oportunitate.
Acest tip de rat de actualizare se calculeaz pe baza relaiei:
Rata de actualizare rata fara risc plus prime de risc
Prima de risc este determinat subiectiv, alegerea diferiilor factori de risc, precum i a
importanei acestora fiind la latitudinea analistului.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 157
+
f
R k
Prima de risc este determinat prin nsumarea unui anumit numr de prime pariale,
cuantificnd impactul anumitor factori de risc asupra proiectului de investiii adoptat.
Astfel de prime de risc pot fi:
apariia unui concurent puternic n sectorul de activitate sau n zona n care firma i
desfoar activitatea,
modificarea structurii cererii solvabile,
eventuale incidente ce pot afecta imaginea firmei,
posibilitatea scderii nivelului de trai al populaiei,
creterea preurilor la materii prime, materiale, mrfuri,
pierderea unei persoane cheie etc.
Rata de actualizare cost mediu ponderat al capitalului
Ideea de baz a utilizrii acestei metode este dat de faptul c
fiecare furnizor de capitaluri utilizate n finanarea proiectelor de investiii solicit o anumit
rentabilitate, ce se constituie ca un cost pentru firm.
Procentual, acest cost poate fi exprimat sub forma:
De cele mai multe ori, costul mediu ponderat al capitalului se calculeaz prin raportare la dou
surse de finanare principale: capitaluri proprii i, respectiv, mprumutate.
23. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este termenul de
recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Termenul de recuperare reprezint durata n care se recupereaz fondurile investite din
- CFD viitoare neactualizate - termen de recuperare neactualizat
- CFD viitoare actualizate - termen de recuperare actualizat.
Nu tine cont de CFD care apar dupa momentul recuperarii investitiei
Nu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar
24. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este
valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cash
flowrile actualizate includ i valoarea rezidual?
Valoarea actuala neta (Net Present Value)
- daca suma cash flow-urilor actualizate este superioar ca valoare sumei investite, este rentabil s se
adopte respectivul proiect de investiii.
Cu alte cuvinte, pentru ca un proiect de investiii s merite a fi adoptat, VAN trebuie s fie pozitiv:
Valoarea actuala neta
-- daca CFD sunt constante, formula simplificata de calcul a VAN este:

-- daca CFD sunt constante si exploatarea investitiei se realizeaza pe un orizont infinit, formula
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 158
( ) ( )
0
1 1
1
0
>
+
+
+
+

n
t
n
n
t
t
k
VR
k
CFD
I VAN
i
n
i
i
k x kmpk

1
AE
DAT
k
AE
CPR
k kmpk
CPR CPR
+
simplificata de calcul a VAN este
Ajustarea in functie de inflatie:
Toate cash-flow-urile generate de proiect sunt exprimate in termeni reali, fara a lua in
considerare inflatia, iar rata de actualizare (costul capitalului) se transforma in termeni reali, prin
eliminarea inflatiei; aceasta varianta este simpla teoretic, dar greu de aplicat in practica: nu toate
componentele CF sunt influentate in acelasi mod de inflatie (cheltuielile cu amortizarea) si inflatia
poate fi diferita de anticiparile investitorilor care si-au dimensionat rentabilitatea ceruta;
Ajustarea cash-flow-urilor pentru a reflecta inflatia anticipata (pretul de vanzare al produselor
finite, costurile variabile si costurile fixe pot fi afectate in mod diferit de inflatie)
25. Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN?
dac se analizeaz decizia adoptrii unui proiect, acesta se va realiza dacVAN>0,
dac se urmrete alegerea unei investiii din mai multe posibile, se va alege aceea cu VAN
pozitiv maxim.
Inflatia este un factor critic si poate avea efecte majore asupra performantelor firmei, astfel ca trebuie
tinut cont de acest impact.
Se pot sesiza o serie de deficiene ale utilizrii VAN pentru selectarea proiectelor de investiii:
criteriul nu are n vedere constrngerile bugetare;
nu ia n considerare posibilele modificri ale ratelor de rentabilitate cerute de investitori n
funcie de ratele de dobnd de pe pia;
nu ine cont de interdependenele dintre proiectele de investiii
26. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este rata intern
de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile
actualizate includ i valoarea rezidual?
Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return)
Exprimarea VAN n uniti monetare poate nemulumi pe un investitor dornic s compare rentabilitatea
pe care o poate obine datorit investiiei pentru care opteaz cu rata de rentabilitate minim acceptat.
Aceast rat de rentabilitate degajat de proiectul de investiii analizat cunoscut n literatura de
specialitate sub numele de rat intern de rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare a fluxurilor
viitoare pentru care VAN este zero
Deci este solutia unei ecuatii de grad n
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 159
k
CFD
I VAN
0
+
( ) ( )
0
1 1
1
0

+
+
+
+

n
t
n
n
t
t
k
VR
k
CFD
I VAN

+
+
+
+
n
1 t
n
n
t
t
0
) RIR 1 (
VR
) RIR 1 (
CFD
I 0
Pentru proiectul A, RIR este
VAN=f(k)
-200.00
-100.00
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
0% 10% 20% 30% 40% 50%
k
V
A
N
RIR=24.29%
kmin
kmax
VAN(-)
VAN(+)
De regula RIR se determina
prin aproximare:
) ( VAN
) ( VAN
RIR k
k RIR
max
min

-- o bun aproximare se poate obine cu ajutorul tehnicii de interpolare: se poate constata c funcia
VAN este monoton descresctoare n funcie de k, ct timp toate cash flow-urile disponibile sunt
pozitive
27. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i
RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?
RIR > Rata actualizare proiect fezabil
RIR < Rata actualizare proiect nefezabil
Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care RIR este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care RIR>k
S-a presupus ca firma nu este restrictionata dpdv.al resurselor disponibile.
28. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este indicele de
profitabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile
actualizate includ i valoarea rezidual?
IP = VAN + V reziduala la sf an N (ultimul an al perioadei de previziune explicita) actualizata / Investitii totale
actualizate = 1 + VAN / Ita
Indicele de profitabilitate
reprezinta raportul dintre efectul investitiei (CFD totale actualizate) si efortul investitional (valoarea investitiei)
Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1
Avantaj fata de criteriul VAN:
- permite analiza comparativa a proiectelor de investitii pentru care efortul investitional este diferit
- Se aplica atunci cand firma dispune de un buget limitat pentru realizarea de investitii
Indicele de profitabilitate sau de rentabilitate (IP) ( de pe net)
Definitie: Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 160
initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu
investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.IP = SUM [ CFt /
(1+a) ] / I = VAN + I / I CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;t - durata de
viata a investitiei;a - rata de actualizare;I - valoarea investitiei.VAN - valoarea
actualizata neta.
Indicele de profitabilitate raporteaz suma fluxurilor de numerar net operaional actualizate la
valoarea actualizat a investiiei. Cum fluxurile de numerar net operaional sunt vzute drept efectele
generate de exploatarea investiiei, am putea considera c vorbim despre o raportare a efectelor
investiiei la valoarea efortului investiional (efortul realizat pentru obinerea acestor efecte).
n realitate, vorbim despre o raportare a:
1) valorii care ar fi investite ntr-o afacere de referin (cu un randamente egal cu rata de actualizare)
pentru a obine n viitor efecte egale cu cele estimate
la
2) valoarea prezent a investiiei analizate.
Cele 2 investiii ar avea probabil randamente diferite:
- randamentul investiiei de referin este reprezentat de rata de actualizare;
- randamentul investiiei analizate este reprezentat de rata intern de rentabilitate a acesteia.
Ambele investiii vor duce la obinerea acelorai efecte (fluxurile de numerar net operaional estimate).
n aceste condiii, alternativa investiinal cu un randament mai mare va necesita un efort investiional
mai mic (pentru a genera aceleai efecte).
Un indice de profitabilitate supraunitar arat c pentru a obine fluxurile de numerar net operaional
estimate, n alternativa investiional de referin am fi obligai s investim o valoare mai mare dect
cea pe care o impune alternativa investiional analizat.
Astfel, dac alternativa investiional de referin este considerat acceptabil, putem considera c prin
investiia analizat cumprm efectele generate de alternativa de referin pltind ns pentru ele o
valoare inferioar (mai mic dect valoarea pltit n alternativa de referin).
Ctigm deci un plus de valoare, ca diferen ntre valoarea efectelor generate de investiie (valoarea
investiiei n alternativa de referin, mai mare) i valoarea efectiv pltit pentru aceste efecte (valoarea
investiiei n alternativa analizat, mai mic). Acest plus de valoare reprezint valoarea actualizat net
a investiiei.
n contrapartid, un indice de profitabilitate subunitar arat c pentru efectele estimate pltim
maimult dect amplti n alternativa investiional de referin.
Se poate deduce c atunci cnd indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actualizat net a
investiiei este pozitv, iar rata intern de rentabilitate este superioar ratei de actualizare (adic ratei
interne de rentabilitate asociate alternativei investiionale de referin).
Dimpotriv, atunci cnd indicele de profitabilitate este subunitar, valoarea actualizat net a investiiei
este negativ, iar rata intern de rentabilitate este inferioar ratei de actualizare.
Un indice de profitabilitate egal cu 1 corespunde situaiei n care valoarea actualizat net este nul,
respectiv rata intern de rentabilitate este egal cu rata de actualizare.
Modul de calcul al indicelui de profitabilitate este prezentat n fiierul ataat.:
Indicele de profitabilitate

+
+
+
+
+

t
j
j
j
n
t i
n
rez
i
i
a
I
a
V
a
FNNO
IP
1
1
) 1 (
) 1 ( ) 1 (
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 161
(alternativa acceptrii concesiei c toate fluxurile de numerar se materializeaz la sfritul
perioadei creia i sunt aferente)
Unde:

IP = indicele de profitabilitate;

t = numrul de ani al perioadei de implementare a investiiei;

Ij = valoarea efortului investiional realizat n anul j;

a = rata de actualizare;

n = numrul de ani al perioadei de previziune explicit (implementare + exploatare);

FNNOi = fluxul de numerar net operaional estimat a fi generat de exploatarea investiiei n anul
i;
Vrez = valoarea rezidual a investiiei la sfritul anului n (ultimul an al perioadei de previziune
explicit).
Se atrage atenia asupra faptului c valoarea fluxurilor de numerar nregistrat la numrtor nu
reprezint o nsumare a valorilor anuale nominale, ci o nsumare a valorilor prezente ale fluxurilor nete
operaionale estimate a fi generate de investiie. Astfel, fluxurile sunt evaluate folosind o rat de
randament de referin (ca rat de actualizare).
n concluzie, valoarea de la numrtor arat valoarea prezent a fluxurilor de numerar net operainal
estimate, adic valoarea investiiei care s-ar impune a fi efectuat n prezent la un randament egal cu
rata de actualizare pentru a obine n viitor efecte egale cu fluxurile de numerar net operainal estimate a
fi generate de investiia analizat.
Valoarea nregistrat la numitor reflect sumele investite efectiv pentru obinerea efectelor estimate
(sume care sunt i ele actualizate).
(vezi fisierul excel cu exemplu)
29. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?
Sa fie supraunitar Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1
30. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF
operational
anual net
CF
actualizat
cumulat
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 9345 lei
2100 9,345 lei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 162
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2537.81513 6,807 lei
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2132.61775 4,675 lei
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1898.93061 2,776 lei
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1595.74 1,180 lei
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1340.95799 -161 lei
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6,295 lei
11606.0615
Calculai termenul de recuperare al investiiei. E clar ca in anul 4 se calc la fix, cu zecimale.
In anul zero, CF net actualizat din expl este ( 8520 - 6420 ) / (1.19) ^ 0 = 2100 / 1 = 2100
Termenul de recuperare a investitiei actualizat = 5 + 1180 / 1341 = 5 + 0.9799 = 5.8799 ani
VAN = 11606 - Investitia = 11606 -11445 = 161
31. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare
de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF anual
actualizat
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei -9345 lei
-9345
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2516.66667
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2097.22222
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1851.85185
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1543.20988
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1286.00823
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 i
-50.0411523
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
VAN = - 50.04 este negativa, deci proiectul nu este fezabil.
32. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, cu o rat de actualizare minim de
19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF
actualizat
(19%)
CF
actualizat
(20%)
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 9345 lei
-9,345 lei -9,345 lei
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2537.81513
2516.66666
7
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2132.61775
2097.22222
2
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1898.93061
1851.85185
2
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1595.74
1543.20987
7
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1340.957991286.00823
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 lei
161 lei -50 lei
Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.RIR =19,7569%
19.762953%
Intre calculul cu REZOLVITORUL si cel cu mini-max da o diferenta de : -0.003349 %
RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | ) =
= Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) =
RIR = 19% +(20% - 19%) * 161 /( 161 + 50) = 19 % + 0.763 % = 19.763 %
34. Ct reprezint suma actual de 2.500 lei peste 5 ani, tiind c rata de actualizare este de 10%?
Sn = 2500 * (1 + 10 % ) ^ 5 = 2500 * 1.61051 = 4026.275 lei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 163
35. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizare este
de 10%?
S
0
= 2500 / ( 1+ 10% ) ^ 5 = 2500 / 1.61051 = 1552.3 lei
36. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
37. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF net
annual
CF net
anual
actualizat
0 15,000 15,000 -15,000 -15,000
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.815
13 2 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.617
75 3 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930
61 4 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077
51 5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.501
07 Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 113
Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului.
38. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF
exploatar
e net
anual
CF
exploatare
net anual
actualizat
CF expl
actualizat
cumulat
0 15,000 15,000 0 0 15,000 lei
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.8151312,462 lei
2 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.6177510,330 lei
3 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930618,431 lei
4 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077515,838 lei
5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.50107-113 lei
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. T = 4,94 - actualizat
Termenul de recuperare actualizat = 4 + 5838 / 5950.5 = 4 + 0.98 = 4.98 ani
DE PE NET :
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 164
Termenul de recuperare a investiiei
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare
Termenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp n care se recupereaz investiia din
profit sau din venitul net obinut n urma realizrii investiiei
[1]
.
Relaia de calcul, n care profitul anual (venitul net) este constant este:
sau
unde:
T
i
durata de recuperare a investiiei din profit
It
i
investiia total n versiunea i
Ph
i
profitul anual, egal n timp
VN
i
venitul net anual
n cazul n care profitul (venitul net) nu este egal n timp, se va folosi relaia:
sau
unde
T reprezint termenul de recuperare a investiiei
Ph
i
profitul anului h, n varianta i
VN
hi
venitul net al anului h, n varianta i.
39. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare
de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF net
anual
CF net anual
actualizat
(20%)
0 15,000 15,000 -15,000 -15,000
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2516.66667
2 6,620 6,620 9,640 3,020 2097.22222
3 7,500 7,500 10,700 3,200 1851.85185
4 6,500 6,500 11,700 5,200 2507.71605
5 8,500 8,500 22,700 14,200 5706.66152
Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 -320
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
VAN = - 320 este negativa deci proiectul nu e fezabil
40. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei, cu o rat de actualizare minim de
19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
Cash-flow
anual net
CF actualizat
(19%)
CF actualizat
(20%)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 165
Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN
negativ | )
= Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) =
RIR = 19% +(20% - 19%) * 113 /( 113 + 320) = 19 % + 0.261 % = 19.261
%
Daca RIR e superioara ratei de actualizare, proiectul este fezabil, in caz contrar nu este fezabil.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 166
FUZIUNI I DIVIZRI
STUDIU DE CAZ 1- fuziunea prin absorbtie, cu pastrarea facilitatilor fiscal, ajustarilor si
provizioanelor
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv:
Societatea A
Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:
2133 = 105 100.000
Societatea B
Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:
2133 = 105 4.000
2. Bilanturile celor 2 societati inainte de fuziunea prin absorbtie:
Societatea A:
Active Valoare
Mijloace de transport
Actiuni detinute
Creante clienti
Conturi la banci
400.000
28.000
55.000
140.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 140.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 167
Impozit profit
TVA de plata
10.000
50.000
Active circulante nete 77.000
Total active datorii
curente
423.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exercitiului
200.000
10.000
150.000
100.000
40.000
Societatea B:
Active Valoare
Mijloace de transport
Conturi la banci
88.000
54.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 51.000
DTL+Provizioane + venituri in avans
Provizioane 11.000
Subventii pt. investitii 28.000
Active circulante nete 22.000
Total active datorii curente 91.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezerve din reevaluare
Rezultatul reportat (pierdere)
Rezultatul exercitiului (pierdere)
100.000
15.000
4.000
15.000
30.000
3. Evaluarea celor 2 societati comerciale:
VB= TA-TD + diferenta din reevaluare= 74.000 + 40.000 = 114.000
VA= TA-TD+ diferenta din reevaluare +/- plusul/pierderea de valoare a actiunilor detinute de A in B =
500.000 + 90.000 + 200*( 50+ 114.000/2000-60) = 599.400
4. Raportul de schimb:
Rsch= VMCB / VMCA = 57/59,94= 0,95 cate actiuni emite A pt. o actiune in B
VMCB= VB/nr.act.B= 114.000/2.000= 57
VMCA= VA/nr.act.A= 599.400/10.000= 59,94 aprox. 60
5. Numarul de actiuni emise de societatea A:
Nr.act.noi emise A= Rsch* nr. act. B= 0,95*2.000= 1.900 actiuni noi emise de catre A
Majorarea capitalului social= nr. act. noi emise *VN act. A= 1.900*20= 38.000
Valoare de emisiune>Valoarea nominala a actiunilor (VN) => prima de fuziune
Prima de fuziune (PF)= (VMC act. noi emise A VN act noi emise A)* nr. act. noi emise =
= (60-20)*1.900= 76.000
Prima de fuziune fara facilitati fiscale = PF-FFB=75.886-(15.000+4.000)=56.886
FFB-facilitati fiscale B ---> rezervele legale si rezervele din reevaluare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 168
6. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor aferente fuziunii prin absorbtie:
Societatea B:
1) Transferul elementelor de activ a plusului de valoare:
461 = 7583 232.000
2) Scoaterea din evidenta a activelor transferate:
6583 = % 228.000
2133 150.000
371 14.000
5121 54.000
409 10.000
3) Inchiderea conturilor de venituri:
7583 = 121 232.000
4) Inchiderea conturilor de cheltuieli:
121 = 6583 228.000
5) Transferul elementelor de capital propriu:
% = 456 74.000
1012 100.000
105 4.000
106 15.000
117 (15.000)
121 (30.000)
6) Transferul elementelor de datorii si elementelor asimilate :
% = 461 158.000
401 51.000
2813 66.000
397 2.000
131 28.000
1511 11.000
7) Regularizarea conturilor 456 si 461:
456 = 461 74.000
Societatea A:
1) Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune:
456 = % 114.000
1012 38.000
1042 76.000
Prima de fuziune > Valoarea societatii B; 76.000>74.000=> 2.000 diferenta de incasat de la actionari:
5121 = 456 2.000
2) Preluarea elementelor de activ:
% = 456 228.000
2133 150.000
371 14.000
5121 54.000
409 10.000
3) Preluarea elementelor de datorii si a elementelor asimilate:
456 = % 232.000
401 51.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 169
2813 66.000
397 2.000
131 28.000
1511 11.000
4) Inregistrarea elementelor de capitaluri propriu de la B cu caracter de facilitati fiscale:
1042 = % 19.000
1061 4.000
105 15.000
5) Anularea actiunilor detinute la societatea B
1042 = 263 10.000 (200 de actiuni la o valoare nominala de 50 lei/act.)
*Pierderile , in cazul fuziunii nu se pot acoperi din profitul obtinut dupa fuziune, pentru a se evita
fraudele.
STUDIU DE CAZ 2 divizarea societatii A intre societatea B 60% si societatea C 40%
1) Inregistrarea rezultatelor inventarierii la societatea a inainte de divizare:
2133 = 105 100.000
Bilantul societatii A inainte de divizare:
Active Valoare
Mijloace de transport
Actiuni detinute
Creante clienti
Conturi la banci
400.000
28.000
55.000
140.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori
Impozit profit
TVA de plata
140.000
10.000
50.000
Active circulante nete 77.000
Total active datorii
curente
423.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exercitiului
200.000
10.000
150.000
100.000
40.000
Valoarea societatii A:
Total Active A : 700.000
Total Datorii: 200.000
Capitalul social B: 6.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si o valoare matematica de 57
lei.
Capitalul social C: 4.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si valoarea matematica 1 leu.
Valoarea matematica a unei actiuni B = valoarea societatii B/nr. actiuni B= 114.000/2.000=57 lei
Marimea aportului preluat de B si de C:
Aportul= Active Datorii
Aport B = (700.000 200.000)*60% = 300.000
Aport C = (700.000 200.000)*40% = 160.000
Paritatea: nr. actiuni noi emise/nr.act soc. A
Nr. noi actiuni emise = aport/ valoarea matematica a actiunilor
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 170
B=300.000/57 = 5263,15
Paritate B = 5263/10.000 = 0,53 actiuni primite in B, de fostii actionari din A, contra unei actiuni
detinute la A
C=160.000/1 = 260.000
Paritate C = 260.000/10.000 = 20 actiuni primite in C, de fostii actionari din A contra unei actiuni
detinute la A
Cresterea capitalului social:
B: 5263,15 * 20 = 105.263
C: 20 * 20 = 400
La B se constituie prima de divizare deoarece actiunile au fost emise la o valoare nominala mai mare.
Prima = 5263,15 * (57-20) = 194.737
Societatea A:
Transferul elementelor de capitaluri proprii:
% = 456 460.000
1012 200.000
105 100.000
106 160.000
Transferul elementelor de activ:
892 = % 700.000
2133 400.000
263 28.000
371 57.000
411 55.000
409 20.000
5121 140.000
Transferarea datoriilor si a elementelor asimilate datoriilor:
% = 892 700.000
2813 300.000
401 140.000
441 10.000
4423 50.000
456 200.000
Societatea B, preia 60% din A si pastreza rezerva legala integral:
Majorarea capitalului propriu:
456 = % 300.000
1012 105263
1042 194.737
Preluarea elementelor de activ 60%:
% = 891 420.00
2133 240.00
263 16.800
371 34.200
411 33.000
408 12.000
5121 84.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 171
Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:
891 = % 420.000
2813 180.000
401 84.000
441 6.000
4423 30.000
456 120.000
Preluarea elementelor de capitaluri proprii de la A:
1042 =% 160.000
105 10.000
106 150.000
Societatea C, din 40% din activele si datoriile societatii A:
Majorarea capitalului social:
456 = 1012 200.000
456 = 106 100.000
Preluarea activelor :
% = 891 280.000
2133 160.000
263 11.200
371 22.800
411 22.000
409 8.000
5121 56.000
Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:
891 = % 280.000
2813 120.000
401 56.000
441 4.000
4423 20.000
456 80.000
Contabilitatea operaiunilor de fuziune
Studiul de caz nr. 1
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor,
nfiinnd societatea comercial C, valoarea nominal a unei aciuni pentru societatea C fiind de 20 lei.
Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea:
Societatea comercial A:
a. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
b. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei;
c. creane fa de clieni 19.000 lei;
d. conturi la bnci n lei 30.000 lei;
e. datorii fa de furnizori 47.000 lei;
f. credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
g. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500
lei/aciune;
h. rezerve din reevaluare 200.000 lei;
i. rezerve legale 80.000 le;
j. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind
constituite din profitul net;
k. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
l. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 172
Societatea comercial B:
a. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
b. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
c. conturi la bnci n lei 29.000 lei;
d. datorii fa de furnizori 43.000 lei;
e. credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
f. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
g. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10
lei/aciune;
h. rezerve legale 20.000 lei;
i. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite
din profitul net;
j. rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei.
Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial C s fie pstrat structura
capitalurilor proprii existent la cele dou societi care fuzioneaz.
Studiu de caz nr.1
1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Construcii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 814.000
DTL + provizioane + venituri n avans
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 173
Credite bancare
Provizioane pt garanii acordate clienilor
524.000
10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 280.000
2. Valoarea societ ii = Activul net contabil = total active total datorii
Firma A
total active = 2.000.000 + 41.000+ 19.000 + 30.000 = 2.090.000
total datorii = 47.000 + 800.000 = 847.000
Valoarea societ ii A = ANC
A
= TA TD = 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Firma B
TA = 800.000 + 28.000 + 29.000 = 857.000
TD = 43.000 + 524.000 + 10.000 = 577.000
Valoarea societ ii B = ANC
B
= TA TD = 857.000 577.000 = 280.000
3. Ponderea celor 2 soceiti care fuzioneaz n noua societatea
capitalul social C = cap soc A + cap soc B = 500.000 + 200.000 = 700.000
%A =
% 43 , 71 100 *
000 . 700
000 . 500

%B = 100% 71,43% = 28,57%


nr aciuni C =
000 . 35
20
000 . 700

aciuni
nr aciuni din C care le primete A = 71,43% * 35.000 = 25.000 aciuni
B = 35.000 25.000 = 10.000 aciuni
4. Reflectarea n contabilitatea celor 3 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea A
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc A ctre soc C
% = 456 1.243.00
0
1012
105
1061
1068
1171
121
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc C
892 = % 2.493.00
0
212
371
4111
5121
2.400.00
0
44.000
19.000
30.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 174
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 2.493.000
2812
397
401
1621
456
400.000
3.000
47.000
800.000
1.243.000
Societatea B
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc C
% = 456 280.000
1012
1061
1068
121
200.000
20.000
15.000
45.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc C
892 = % 1.059.00
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
29.000
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.059.00
0
2813
397
401
1621
1512
456
200.000
2.000
43.000
524.000
10.000
280.000
Societatea C
1. Preluarea elementelor de capital propriu
456 = % 1.523.000
1012
1061
1068
1171
105
700.000
100.000
335.000
188.000
200.000
2. Preluarea elementelor de activ
% = 891 3.552.000
212
371
2.400.000
74.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 175
4111
5121
2133
19.000
59.000
1.000.000
3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, amortizri , ajustri
891 = % 3.552.000
2812
397
2813
401
1621
1512
456
400.000
5.000
200.000
90.000
1.324.000
10.000
1.523.000
Studiul de caz nr. 2
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin
preluarea societii B de ctre societatea A.
1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Constucii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 814.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 524.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 176
Provizioane pt garanii acordate clienilor 10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 280.000
2. Valoarea societ ilor
Valoarea societ ii A = ANC
A
= TA
A
TD
A
= 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Valoarea societ ii B = ANC
B
= TA
B
TD
B
= 857.000 577.000 = 280.000
3.Raportul de schimb este valoarea matematic-contabil a aciunilor societii B raportat la aciunile
societii A
R
sch
=
0113 , 0
243 . 1
14
000 . 1
000 . 243 . 1
000 . 20
000 . 280
.
.

A
A
B
B
A
B
act nr
Valsoc
act nr
Valsoc
VMC
VMC
(la 1 aciune B se primesc 0,0113 aciuni A)
4. Numrul de aciuni noi emise de societatea A
Nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0113 * 20.000 = 226 aciuni
Majorarea capitalului social A: nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 226 * 500 = 113.000
Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi
emise =
= (1.243 500)*226 = 1.243*226 500*226 = 280.918 113.000 = 167.918
Diferena de valoare = 280.918 280.000 = 918 (de ncasat de la B)
5. Reflectarea n contabilitatea celor 2 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea B
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A
% = 456 280.000
1012
1061
1068
121
200.000
20.000
15.000
45.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc A
892 = % 1.059.00
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
29.000
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.059.00
0
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 177
2813
397
401
1621
1512
456
200.000
2.000
43.000
524.000
10.000
280.000
Societatea A
1. Majorarea capitalului propriu
456 = % 280.918
1012
1042
113.000
167.918
2. Preluarea elementelor de activ
% = 891 1.059.000
2133
371
5121
1.000.000
30.000
29.000
3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri
891 = % 1.059.918
401
1621
1512
2813
397
456
43.000
524.000
10.000
200.000
2.000
280.918
4. Recuperarea diferenei de valoare
5121 = 891 918
5. nregistrarea elementelor de rezerve legale, faciliti fiscale
1042 = % 25.000
1061
1068
20.000
5.000
Studiul de caz nr. 3
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin
preluarea societii B de ctre societatea A.
Societatea comercial A:
m. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
n. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustare pentru depreciere 3.000 lei;
o. creane fa de clieni 19.000 lei;
p. conturi la bnci n lei 30.000 lei;
q. datorii fa de furnizori 47.000 lei;
r. credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
s. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500
lei/aciune;
t. rezerve din reevaluare 200.000 lei;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 178
u. rezerve legale 80.000 le;
v. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite
din profitul net;
w. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
x. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
Societatea comercial B:
k. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
l. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
m. conturi la bnci n lei 29.000 lei;
n. datorii fa de furnizori 43.000 lei;
o. credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
p. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
q. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10
lei/aciune;
r. rezerve legale 20.000 lei;
s. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite
din profitul net;
t. rezerve din reevaluare 45.000 lei.
Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial A s fie nu fie pstrat
structura capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i nu se preiau provizioanele i ajustrile societii
comerciale B.
1. Impozitul pe profit la societatea comercial B
1. Anularea provizioanelor pentru garanii acordate clienilor
1512 = 7812 10.000
2. Anularea ajustrilor pentru deprecierea mrfurilor
397 = 7814 2.000
3. Reinerea impozitului pe profit aferent provizioanelor pentru garanii
691 = 4411 1.600
4. Reinerea impozitului pe profit aferent celorlalte faciliti fiscale existente la soc B
% = 4411 11.200
1061
1068
105
3.200
800
7.200
5. nchiderea conturilor de venituri
% = 121 12.000
7812
7814
10.000
2.000
6. nchiderea conturilor de cheltuieli
121 = 691 1.600
7. Virarea la buget a impozitului pe profit
4411 = 5121 12.800
2. Bilanurile celor 2 societii comerciale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 179
Societatea A
Active Valoare
Construcii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport (VNC)
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
30.000
16.200
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 3.200
Total active datorii curente 803.200
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 524.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exerciiului
200.000
16.800
14.200
37.800
10.400
Total Capital propriu 279.200
3. Evaluarea celor 2 soc com
Valoarea soc A = ANC
A
= TA TD = TA DTS DTL = 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Valoarea soc B = ANC
B
= TA TD = 846.200 43.000 524.000 = 279.200
4. Raportul de schimb
R
sch
=
0112 , 0
243 . 1
96 , 13
000 . 1
000 . 243 . 1
000 . 20
200 . 279
.
.

A
A
B
B
A
B
act nr
Valsoc
act nr
Valsoc
VMC
VMC
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 180
5. Numrul de aciuni noi emise de soc com A
nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0112 * 20.000 = 224 aciuni
Majorarea capitalului social A:
nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 224 * 500 = 112.000
Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi
emise =
= (1.243 500)*224 = 1.243*224 500*224 = 278.432 112.000 = 166.432
Diferena de valoare = 278.432 279.200 = 768 (de pltit de A ctre B)
6. Reflectarea n contabilitatea celor 2 soc a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea B
4. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A
% = 456 279.200
1012
1061
1068
105
121
200.000
16.800
14.200
37.800
10.400
5. Transferul elementelor de activ ctre soc A
892 = % 1.046.20
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
16.200
6. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.046.20
0
2813
401
1621
456
200.000
43.000
524.000
279.200
Societatea A
6. Majorarea capitalului propriu
456 = % 278.432
1012
1042
112.000
166.432
7. Preluarea elementelor de activ
% = 891 1.046.200
2133
371
5121
1.000.000
30.000
16.200
8. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri
891 = % 1.045.432
401 43.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 181
1621
2813
456
524.000
200.000
278.432
9. Plata diferenei de valoare
891 = 5121 768
Studiul de caz nr. 4
Presupunem c societatea comercial A absoarbe societatea comercial B, situa ia la momentul fuziunii
fiind:
Societatea comercial A:
construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei;
creane fa de clieni 19.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 47.000 lei;
credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500 lei/aciune;
rezerve din reevaluare 200.000 lei;
rezerve legale 80.000 le;
alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite din
profitul net;
rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
conturi la bnci n lei 29.000 lei;
datorii fa de furnizori 43.000 lei;
credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite din
profitul net;
rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei.
Evaluarea celor dou societi se realizeaz prin metoda rezultatului (Metoda evalurii globale).
Astfel, evaluatorii autorizai stabilesc:
n cazul societii comerciale B:
n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 20.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 40.000 lei mai mare dect activul net contabil
(dup reevaluarea mijloacelor de transport).
n cazul societii comerciale A:
n urma reevalurii construciilor se constat o scdere a valorii nete a acestora cu 60.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 117.000 lei mai mare dect activul net contabil
8dup reevaluarea construciilor).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca la societatea comercial A s fie pstrate structura
capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i provizioanele societii comerciale B.
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv
Soc A
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 182
nregistrarea reevalurii construciilor
105 = 212 60.000
Soc B
1. nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport
2133 = 105 20.000
Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Constucii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
1.940 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 1.983.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
140.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.183.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
820 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 834.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare
Provizioane pt garanii acordate clienilor
524.000
10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 300.000
Evaluarea soc com
Valoarea societ ii A = TA TD t diferena de evaluare =
= 2.030.000 (47.000 + 800.000) + 117.000 = 1.300.000
Valoarea societ ii B = TA TD t diferena de evaluare =
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 183
= 877.000 (43.000 + 524.000 + 10.000) + 40.000 = 340.000
Raportul de schimb
R
sch
=
0131 , 0
300 . 1
17
000 . 1
000 . 300 . 1
000 . 20
000 . 340

A
A
B
B
A
B
nract
Valsoc
nract
Valsoc
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de soc A
Nr. ac noi emise = R
sch
* nr.acB = 0,0131 * 20.000 = 262 aciuni
Majorarea cap social A = nr.ac noi emise * VN ac A = 262 * 500 = 131.000
prima de fuziune =
= (val matem-contab a 1ac nou emise A VN a 1ac nou emise A) * nr ac noi emise =
= (1.300 500)*262 = 340.600 131.000 = 209.600
Diferena de valoare = val matem-contab a ac noi emise de A ApNC
B
=
= 340.600 340.000 = 600 (de ncasat de entitatea A de la B)
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Societatea B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(1.020.000 + 30.000 + 29.000 + 40.000)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 1.079.000
2133
371
5121
1.020.000
30.000
29.000
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 340.000
1012
105
1061
1068
121
200.000
20.000
20.000
15.000
85.000
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 779.000
1621
401
2813
397
1512
524.000
43.000
200.000
2.000
10.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 340.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 184
461 = 7583 1.119.000
7583 = 121 1.119.000
121 = 6583 1.079.000
Societatea A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 340.600
1012
1042
131.000
209.000
Preluarea elementelor de activ
% = 456 1.119.000
2133
371
5121
2071
1.020.000
30.000
29.000
40.000
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 779.000
1621
401
2813
397
1512
524.000
43.000
200.000
2.000
10.000
ncasarea diferenei de valoare
5121 = 456 600
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de FF
1042 = % 45.000
1061
105
1068
20.000
20.000
5.000
Studiul de caz nr. 5
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 300.000 lei, amortizare cumulat 100.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial B n valoare de 22.000 lei (1.000 aciuni, 22lei/aciune);
conturi la bnci n lei 28.000 lei;
datorii fa de furnizori 40.000 lei;
capital social vrsat 250.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 250 lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 160.000 lei, amortizare cumulat 40.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 40.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 20 lei/aciune;
rezerve legale 10.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 185
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 36.000 lei mai mare dect activul
net contabil;
n cazul societii comerciale B:
n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 10.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 20.000 lei mai mare dect activul net contabil
(dup reevaluarea mijloacelor de transport).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze facilitile fiscale
preluate de la societatea comercial B.
Studiu de caz nr.5
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv
Soc B
- nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport
2133 = 105 10.000
Bilanurile celor 2 societi
Societatea A
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni la B
Conturi la bnci
300.000
22.000
28.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 40.000
Active circulante nete 10.000
Total active datorii curente 310.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
250.000
20.000
40.000
Total Capital propriu 310.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Conturi la bnci
170 000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 40.000
Active circulante nete -10.000
Total active datorii curente 160.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reeeval
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
10.000
10.000
40.000
Total Capital propriu 160.000
Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc B = TA TD + diferena de evaluare = 160.000 +20.000 = 180.000
Valoarea soc A = TA TD + diferena de evaluare + plusul de valoare al ac de de A =
= 310.000 + 36.000 + 1.000 ac *
,
_

22
000 . 5
000 . 180
= 360.000
Raportul de schimb
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 186
R
sch
=
1 , 0
360
36
000 . 1
000 . 360
000 . 5
000 . 180

A
B
A
B
nract
ValsocA
nract
ValsocB
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de societatea A
nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B)*80% =
= (0,1 * 5.000)*80% =
= 400 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 400 * 250 = 100.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul
valoric a 100 aciuni noi de la A =
= (360 250)*400 + 1.000*(cost achizi + plusul de valoare) =
= 360*400 250*400 + 1.000*
,
_

+ 22
000 . 5
000 . 180
22
=
= 144.000 100.000 + 36.000 =
= 80.000
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(210.000 + 30.000 + 20.000)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 240.000
2133
5121
210.000
30.000
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 180.000
1012
105
1061
121
100.000
10.000
10.000
60.000
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 80.000
401
2813
40.000
40.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 180.000
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 180.000
1012 100.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 187
461 = 7583 260.000
7583 = 121 260.000
121 = 6583 240.000
1042 80.000
Preluarea elementelor de activ
% = 456 260.000
2133
5121
2071
210.000
30.000
20.000
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 80.000
401
2813
40.000
40.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
1042 = % 20.000
1061
105
10.000
10.000
Anularea aciunilor deinute la soc B
1042 = 264 22.000
Studiul de caz nr. 6
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 55.000 lei;
capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune);
conturi la bnci n lei 25.800 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 15.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 4.000 lei mai mic dect activul net
contabil;
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai
mare dect activul net contabil
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor
proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B.
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv
Bilanurile celor 2 societi
Societatea A
Active Valoare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 188
Mijloace de transport
Conturi la bnci
380.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 55.000
Active circulante nete -25.000
Total active datorii curente 355.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
300.000
20.000
35.000
Total Capital propriu 355.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la A
Conturi la bnci
120 000
34.200
25.800
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 30.000
Active circulante nete 30.000
Total active datorii curente 150.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
15.000
35.000
Total Capital propriu 150.000
Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc A = ANC
A
t spor de valoare = 355.000 4.000 = 351.000
Valoarea soc B = ANC
B
t spor de valoare t spor de valoare a ac de la A =
= 150.000 +24.600 + 300*
500 . 175 114
000 . 3
000 . 351

,
_

spor de valoare a ac de la A = nr ac de * (VMC a 1 ac de la A - CA) =


= 300*
900 114
000 . 3
000 . 351

,
_

Raportul de schimb
R
sch
=
15 , 0
117
55 , 17
000 . 5
000 . 351
000 . 10
500 . 175

A
B
A
B
nract
ValsocA
nract
ValsocB
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de societatea A
nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B) =
= (0,15 * 10.000) =
= 1.500 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.500 * 100 = 150.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise =
= (117 100)*1.500 =
= 175.500 150.000 = 25.500
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 189
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 210.000
2133
501
5121
150.000
34.200
25.800
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 175.500
1012
1061
121
100.000
15.000
60.500
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 60.000
401
2813
30.000
30.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 175.500
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 175.500
1012
1042
150.000
25.500
Preluarea elementelor de activ
% = 456 235.500
2133
5121
2071
1091
150.000
25.800
24.600
35.100
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 60.000
401
2813
30.000
30.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
1042 = 1061 15.000
Anularea aciunilor proprii deinute rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 190
461 = 7583 235.500
7583 = 121 235.500
121 = 6583 210.000
% = 1091 35.100
1042
1171
900
34.200
rez rep < CA
% = 1091 35.100
1042
1171
1063
1068
1061

900
34.200
Studiul de caz nr. 7
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorbie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei;
Aciuni deinute la societatea comercial B 2.400 aciuni, cost de achiziie 12.5lei/aciune;
datorii fa de furnizori 55.000 lei;
capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune);
conturi la bnci n lei 25.800 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 15.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 16.120 lei mai mic dect activul net
contabil;
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai
mare dect activul net contabil (dup reevaluarea mijloacelor de transport).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor
proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B.
Studiu de caz nr.7
inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale celor 2 soc
bilanul celor 2 soc
Firma A
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la B
380.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 55.000
Active circulante nete -25.000
Total active datorii curente 355.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 191
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
300.000
20.000
35.000
Total Capital propriu 355.000
Firma B
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la A
Conturi la bnci
120 000
34.200
25.800
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 30.000
Active circulante nete 30.000
Total active datorii curente 150.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
15.000
35.000
Total Capital propriu 150.000
evaluarea soc com
Nr.
crt.
Element Soc A Soc B
1 Capital social 300.000 100.000
2 Rezerve legale 20.000 15.000
3 Rezultatul exerciiului 35.000 35.000
4 +/- de valoare -16.120 +24.600
5 +/- de valoare a ac de de cealalt soc 2.400*y 30.000 300*x 34.200
6 Valoarea global 308.880 + 2.400*y 140.400 + 300*x
7 Nr. aciuni 3.000 10.000
Notaii: x VMC a 1 ac A
y VMC a 1 ac B
+/- de valoare a ac de de cealalt soc = nr ac de la cealalt soc * (VMC CA)
+/- val ac A-->B = 2.400*(y 12,5) = 2.400*y 30.000
+/- val ac B-->A = 300*(x 114) = 300*x 34.200
Valoarea global
A
=
= ApNC
A
t spor de valoare t spor de valaore a ac deinute la cealalt soc =
= ApNC
A
t spor de valoare + val ac de de A la B val ac de de A la B =
la VMC la CA
= (ApNC
A
t spor de valoare val ac de de A la B la CA) + val ac de de A la B la VMC =
= 355.000 16.120 30.000 + 2.400*y=
= 308.880 + 2.400*y
Valoarea global
B
=
= (ApNC
B
t spor de valoare val ac de de B la A la CA) + val ac de de B la A la VMC =
= 150.000 + 24.600 34.200 + 300*x =
= 140.400 + 300*x
Valoarea global (valoare de pia) = VMC/ac * nr ac ale entitii (proprii)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 192

'

'

'

+ +
+

'

+
+
+

'

+
+

'

+
+
55 , 17
117
760 . 9
288 . 171
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 240 888 . 30 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
* 400 . 2 880 . 308 * 000 . 3
y
x
y
y
x
y y
y
x
y
y
y
x
x y
y
x
x y
y x

Valoarea soc A = VMC
A
/ac*nr ac
A
= 117*3.000 = 351.000
Valoarea soc B= VMC
B
/ac*nr ac
B
= 17,55*10.000 = 175.500
Raportul de schimb
R
sch
=
15 , 0
117
55 , 17
000 . 5
000 . 351
000 . 10
500 . 175

A
B
A
B
nract
ValsocB
nract
ValsocA
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de soc A
Nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B)*76% =
= (0,15 * 10.000)*76% =
= 1.140 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.140 * 100 = 114.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul
valoric a 360 aciuni noi de la A =
= (117 100)*1.140 + 2.400*(cost achizi + plusul de valoare) =
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 193
= 117*1.140 100*1.140 + 2.400*
,
_

+ 5 , 12
000 . 10
500 . 175
5 , 12
=
= 133.380 114.000 + 42.120 =
= 61.500
Reflectarea n contabilitatea ambelor societi a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)
2. Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 210.000
2131
501
5121
150.000
34.200
25.800
3. nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 175.500
1012
1061
121
100.000
15.000
60.500
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 60.000
401
2813
30.000
30.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 175.500
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 175.500
1012
1042
114.000
61.500
Preluarea elementelor de activ
% = 456 235.500
2133
5121
2071
1091
150.000
25.800
24.600
35.100
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 60.000
401
2813
30.000
30.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 194
461 = 7583 235.500
7583 = 121 235.500
121 = 6583 210.000
1042 = 1061 15.000
anularea aciunilor proprii deinute
- rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)
% = 1091 35.100
1042
1171
.
.
.
900
34.200
anularea aciunilor pe care A le deine la B
1042 = 264 30.000
Studiul de caz nr. 8
n conformitate cu hotrrea Adunrii Generale a acionarilor, societatea comercial A preia prin
absorie societatea comercial B.
Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 200.000 lei, amortizare cumulat 50.000 lei;
conturi la bnci n lei 20.000 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vrsat 150.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 150 lei/aciune;
rezerve legale 10.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 30.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 100.000 lei, amortizare cumulat 20.000 lei;
conturi la bnci n lei 10.000 lei;
datorii fa de furnizori 140.000 lei;
capital social vsat: 50.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezultatul exerciiului (pierdere fiscal) 80.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global este cu 10.000 lei mai mare dect activul net contabil.
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 15.000 lei mai
mare dect activul net contabil.
1. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale societilor comerciale care fuzioneaz
Nu sunt diferene fa de situaia nregistrat n contabilitatea celor dou societi comerciale
2. ntocmirea bilanurilor nainte de fuziune.
Bilanul societii comerciale A
Mijloace de transport
Conturi la bnci n lei
200.000
20.000
Furnizori 30.000
Active circulante nete - 10.000
Total active minus datorii curente 190.000
Capital social vrsat
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
150.000
10.000
30.000
Total capitaluri 190.000
Bilanul societii comerciale B
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 195
Mijloace de transport
Conturi la bnci n lei
100.000
10.000
Furnizori 140.000
Active circulante nete - 130.000
Total active minus datorii curente - 30.000
Capital social vrsat
Rezultatul exerciiului
50.000
- 80.000
Total capitaluri - 30.000
3. Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc A = 190.000+ 10.000 = 200.000 lei
Valoarea soc B = - 30.000 + 15.000 = - 15.000 lei
4. Determinarea raportului de schimb
Deoarece valoarea societii comerciale B este negativ, societatea comercial A nu emite aciuni
n schimbul activelor i pasivelor preluate de la societatea comercial B
5. nregistrri contabile
Societatea comercial B
1. Transmiterea activelor i a minusului de valoare
461 = 7583 145.000
2. Scoaterea din eviden a activelor
6583 = %
2133
5121
130.000
120.000
10.000
3. nchiderea contului de venituri
7583 = 121 145.000
4. nchiderea contului de cheltuieli
121 = 6583 130.000
5. Transmiterea elementelor de capital propriu
%
1012
121
= 456 15.000 n rou
50.000
65.000 n rou
6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri
%
2813
401
= 461 160.000
20.000
140.000
7. Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 15.000 sau 461 = 456 15.000
Societatea comercial A
1. nregistrarea aportului net
117 = 456 15.000
2. Preluarea elementelor de activ
%
207
2133
5121
= 456 145.000
15.000
120.000
10.000
3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor
456 = % 160.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 196
2813
401
20.000
140.000
Studiul de caz nr. 9
Considerm studiul de caz nr. 8. n urma deciziei Adunrii Generale a Acionarilor societatea
comercial B va prelua prin absorbie societatea comercial A.
1. Idem studiul de caz 8
2. Idem studiul de caz 8
3. Idem studiul de caz 8
4. Determinarea raportului de schimb
Observaie:
Deoarece aportul net al societii comerciale B (societatea comercial absorbant) este negativ,
pentru determinarea raportului de schimb n locul valorii matematice-contabile a aciunilor societii
comerciale B, se va folosi valoarea nominal a lor.
Rs = (200.000/1000)/10 = 200/10 = 20
5. Determinarea numrului de aciuni noi emise de societatea B
Nr. aciuni B = 20 x 1.000 = 2.000 aciuni
Majorare capital social B = 20.000 x 10 = 200.000 lei
Prima de fuziune nu exist !
6. nregistrri contabile
Societatea comercial A
1. Transmiterea activelor i a plusului de valoare
461 = 7583 280.000
2. Scoaterea din eviden a activelor
6583 = %
2133
5121
270.000
250.000
20.000
3. nchiderea contului de venituri
7583 = 121 280.000
4. Inchiderea contului de cheltuieli
121 = 6583 270.000
5. Transmiterea elementelor de capital propriu
%
1012
1061
121
= 456 200.000
150.000
10.000
40.000
6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri
%
2813
401
= 461 80.000
50.000
30.000
7. Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 200.000
Societatea comercial B
1. Preluarea aportului net (majorarea capitalului social)
456 = 1012 200.000
2. Preluarea elementelor de activ
%
207
= 456 280.000
10.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 197
2133
5121
250.000
20.000
3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor
456 = %
2813
401
80.000
50.000
30.000
ADMINISTRAREA I
LICHIDAREA
NTREPRINDERII
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 198
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 199



- J

1 . Asociaii societii "X" au decis dizolvarea acesteia. Situaia
patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se
prezint astfel:
Construcii 30.000 lei
Amortizarea construciilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clienti 2000 lei
,
Clieni inceri 700 lei
Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
Furnizori 7000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vrsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas
neamortizat de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea
rmas neamortizat de 5.000 lei; .
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d)n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate
sconturi n valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind
irecuperabile;
f ) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au
acordat sconturi n sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 200
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 201
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 202
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 203

2. Societatea "X" nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr
n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre
creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a
lichidrii se prezint astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Mrfuri 900 lei
Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei
Conturi la bnci n lei 2.000 lei
Cheltuieli n avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri n avans 1.250 lei
Capital subscris vrsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de
societate se prezint dupa cum urmeaz:
asociatul A :1.75~ lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vnzare a echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre' cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori;
f)Achitarea datoriei fa de furnizori.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 204
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 205
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 206
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 207


3. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea "X" conform
bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de
acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel:
Programe informatice 4.000.000 lei
Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
Cldiri 10.000.000 lei
Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei
Titluri de participare 2.500.000 lei
Mrfuri 5.000.000 lei
Clieni 2.000.000 lei
Furnizori 4.500.000 lei
Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei
Clieni-creditori 1.500.000 lei
Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
Capital subscris vrsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea
profitului net n anii anteriori).
Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura
disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor:
a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea
net contabil de 3.000.000;
b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil
de 7.500.000 lei;
Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net
de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000
lei - costul de achizitie;
e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;
f ) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat fumizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de
5%;
h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din
care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei
Se cere:
a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.
c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 208
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 209
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 210



4. Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea "X" conform bilaului
ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu
rezultatele inventarierii, se prezint astfel:

Cldiri 20.000.000 lei
Amortizarea cldiri 12.000.000 lei
Materii prime 2.000.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
Clieni 2.500.000 lei
Clienti incerti 500.000 lei
, ,
Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei
Conturi la bnci 600.000 l e i ,
Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei
Capital subscris vrsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei
Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum
urmeaz:
a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei;
c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar
pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de
50.000 lei;
d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au
acordat sconturi n sum de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei;
Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului.

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 211
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 212

5.Defini i lichidarea societ ilor comerciale.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 213
RASPUNS:
Lichidarea societ ii comerciale reprezint ansamblul opera iunilor care au ca scop terminarea
opera iunilor comerciale aflate n curs la data dizolvrii societ ii ,ncasarea crean elor societ ii
,transformarea bunurilor societ ii in bani,plata datoriilor societ ii i mpr irea activului net ntre
asocia i.Toate aceste opera iuni sunt realizate de persoane anume investite,numite lichidatori.Societatea
continu s i pstreze personalitatea juridic subordonatcerin elor lichidrii.
6.Care sunt organele care aplic procedura insolven ei.
RASPUNS:
Potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.85/2006,organele care aplic procedura sunt:
1. instan ele judectore ti,
2. judectorul-sindic ,
3. administratorul judiciar i
4. lichidatorul
Tribunalul i judecatorul-sindic au obliga ia de a asigura efectuarea actelor i a opera iunilor prevzute
de lege,precum i realizrea drepturilor i obliga iile participan ilor la aceste acte i opera iuni.
7.Care sunt msurile permegtoare lichidrii?
RSPUNS:
Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate in art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei i constau in:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum
i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea in posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- intocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile
identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. In toate
cazurile,actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special,
iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.
De precizat c, in cazul in care debitorul are bunuri i in alte judee, judectorul-sindic va
trimite notificri tribunalelor din acele judee, in vederea sigilrii de urgen a bunurilor.
De remarcat c, in continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile
debitorului in alte judee au rmas tot atat de neclare ca i in vechea reglementare. In practic, acest
lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
8.Defini i dizolvarea societ ilor comerciale.
RSPUNS:
Societatea comercial se constituie pentru a desf ura o activitate comercial pe durata de timp stabilit
n actul constitutiv ns pot aprea situa ii care determin necesitatea ncatrii existen ei societ ii.
ncatarea existen ei societ ii presupune realizarea unor opera iuni care s aib drept rezultat lichidarea
patrimoniului socit ii,prin exercitarea drepturilor i obliga iilor sociale , i ncetarea personalit ii
juridice.Acest proces impune parcurgerea a dou faze:
1. Dizolvarea societ ii;
2. Lichidarea societ ii.
Faza dizolvrii societ ii cuprinde opera iunile care declan eaz i pregtesc ncetarea existen ei
societ ii.n aceast faz,personalitatea juridic nu este afectat,ns dizolvarea pune capt activit ii
normale a societ ii.Dizolvarea societ ii comerciale cuprinde opera iunilor care asigur premisele
lichidrii patrimoniului social; adoptarea hotrrii de dizolvare de ctre adunarea asocia ilor ,respectiv
pronun area hotrrii judectore ti de dizolvare i publicarea lor,n condi iile legii.Dizolvarea nu
afecteaz personalitatea juridic a societ ii
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 214
9.Prezenta i cauzele dizolvrii societ ilor comerciale .
RSPUNS:
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din
prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- Intr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ins,
s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de
dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis
verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele decat cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durat a fost
stabilit
imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate
falimentul
reducerea capitalului social sub minimul legal
reducerea (pentru o perioad de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabil
dizolvarea prin hotrrea adunrii generale
10.n ce constau opera iunile efectuate n situa ia dizolvrii societ ilor comerciale?
RSPUNS:
Opera iuniele efecutate n dizolvarea societ ilor comerciale n cazurile prevzute la art. 227
alin. (1) i cu excep ia modului de dizolvare prevzut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990
privind societ ile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru lichidarea
societ ii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si
reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze
si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care
urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea
creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in
urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 215
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258
din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
11.Cine pot fi lichidatorii?
RSPUNS:
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si
pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul
societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta
intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
12. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea
debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori
drepturi de retenie de orice fel?
RSPUNS:
Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului,
de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie, de orice fel, vor fi distribuite
n urmtoarea ordine:
1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata retribuiilor persoanelor
angajate n condiiile art. 28;
2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice
fel, precum i cheltuielile.
n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n
ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare
care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor. Dac dup
plata sumelor prevzute rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n
contul averii debitorului.
Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum, fcut
naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute
din cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea
bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s
primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior
distribuirii.
13.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 216
Art. 264.
(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de Adunarea
Generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la
pronuntare.
14.n ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
RSPUNS:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si
plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98
alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit
dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa
deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari
de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa
caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
15.Care este termenul lichidrii societ ii de la data dizolvrii?
RSPUNS:
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
16.. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?
RSPUNS:
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
17. n cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
RSPUNS:
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 217
obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor
putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
18. Prezentai modalitatea de efectuare a lichidrii.
RSPUNS:
Lichidarea bunurilor din averea debitorului este efectuata de lichidator sub controlul judecatorului
sindic.Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere
pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora,cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea
debitorului.
Lichidarea va incepe deindata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din
averea debitorului.Bunurile vor putea fi vandute in bloc-ca un ansamblu in stare de functionare-sau
individual.Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o
combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii
lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul
de vanzare corespunzator.
Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va
utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din
averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evauare.
In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate
atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblufunctional, se intelege o parte sau toate
bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un
pret nedefalcat pe bunurile componente.
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in
care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se
si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.O
copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte
interesata.
Raportul prevazut va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cum
urmeaza:
a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor
minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, ce precizarea pretului minim
propus.In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor,iar daca pretul
minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decide
daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treca la vanzarea individuala a bunurilor;
c) vanzarea la licitatie.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la
data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitaea studierii
raportului si a procesului verbal al sedinatei comitetului creditorilor privind raportul.
Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul sindic va da dispozitie
lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse
in raport.
Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor
detinute de debitor impotriva unor terte persoane.
Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea
generala a creditorilor.
Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele
din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de
supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 218
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la
data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale
asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand
votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare.
Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub
sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de xile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a
anuntului privind conditiile de supraofertare.
Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile legii nr.297/2004 , cu modificarile si completarile
ulterioare.
Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse
in contul prevazut la art.4 alin.(2) al legii nr.85/2006 si recipisele vor fi predate judecatorului
sindic.
Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul verbal de adjudecare semnat de
lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris , in cazul imobilelor, in registrele
de publicitate imobiliara.
19. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vnzare n bloc?
RSPUNS:
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in
care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se
si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.
20. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de
la sedinta comitetului creditorilor?
RSPUNS:
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor in termen de maximum 20
de zile de la data edinei comitetului creditorilor, intiinandu-i pe creditori despre posibilitatea
studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.
22. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului?
RSPUNS:
Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine(art.123,Legea nr.85/2006):
1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin legea nr.85/2006
privind procedura insolventei, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea
bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in consitiile
art.10,art.19 alin.(2), art.23, 24 si ale art.98 alin.(3), sub rezerva celor prevazute la art.102 alin. (4);
2.creantele izvorate din raportul de munca;
3.creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de
credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii
debitorului dupa deschiderea procedurii;
4.creantele bugetare;
5.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
6.creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8.alte creante chirografare;
9.creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 219
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,
dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
23. n cazul creanelor subordonate, care va fi ordinea de preferin?
RSPUNS:
Creantele subordonate vor fi platite in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,
dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
24. Ce va autoriza judectorul sindic n cazul n care bunurile care alctuiesc averea unui grup
de interes economic ori a unei societi n nume colectiv sau n comandit nu sunt suficiente
pentru plata creanelor nregistrate n tabelul definitiv consolidat de creane?
RSPUNS:
In orice stadiu al procedurii prevazute de Legea privind procedura insolventei nr.85/2006, daca se
constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi
cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare,
judecatorul sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea
debitorului din registrul in care este inmatriculat.(art.131, al.1)
25.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
RSPUNS:
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal.
Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.
(Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic
va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final.
Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul
final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen
de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul
averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4
alin. (4).
26. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?
RSPUNS:
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si
de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 220
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
27.Ce se intelege prin termenul insolventa?
RSPUNS:
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cand debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit
datoria sa fa de unul sau mai muli creditori;
b) insolvena este iminent atunci cand se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile
exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
28.Ce se intelege prin procedura falimentului?
RSPUNS:
Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care
se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
29.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
RSPUNS:
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului
impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolven
confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau
lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului in insolven
judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor
acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare
deschiderii procedurii;
judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane
interesate impotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de
ctre creditori;
soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a
procedurii de reorganizare judiciare i de intrare in faliment;
soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea aciunii in anularea hotrarii adunrii creditorilor;
pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
30. Rolul administratorului special i atribuiile sale. (art. 18, L. 85/2006)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 221
RSPUNS:
Dupa deschiderea proccedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana
juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica,
administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la
procedura, pe seama debitorului.
Dupa ridicarea dreptului de admnistrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau
de lichidator care ii conduce activitatea comerciala, iar mandatul admnistratorului special va fi
redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan;
b) particia in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80
din lege;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea admninistratorului special, dupa
confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul
de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea
raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii.
31. Care sunt principalele atribuii ale administratorului judiciar? (art. 20)
RSPUNS:
Principalele atributii ale administratorului special sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raport
prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatie
in cadrul procedurii generale in termen de 30 de zile de la numire;
b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor sdi
imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa;
c) intocmirea actelor prevazute de art.28, al.1, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia
respectiva;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului;
e) supraveghrea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala sau in parte a activitatii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale
actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea
debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si
intocmirea tabelelor creantelor;
l) incasarea creantelor;
m) incheierea de tranzactii , descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii
reale cu confirmarea judecatorului sindic;
n) sesizarea judecatorului sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre
acesta.
32. Rolul deschiderii procedurii i efectele deschiderii procedurii de insolven? (art. 32 - 60)
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 222
Scopul legii privind procedura insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru
acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute de lege, judecatorul sindic va pronunta o
incheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate, dupa caz.
Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar
sau lichidatorului , dupa caz sa efectuieze toate notificaile prevazute de lege(art.61).
In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea
procedurii insolventei, judecatorul sindic va comunica cererea in copie debitorului.
In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca
existenta starii de insolventa.
Judecatorul sindic , prin sentinata de deschidere a procedurii va desemna fie un administrator
judiciar sau un lichidator in cadrul procedurii simplificate.
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de
executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor
de atac declansate de debitor.
Orice furnizor de servicii-electricitate, gaze naturale, apa , servicii telefonice si altele asemenea nu
au dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa
intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea acestuia, in cazul in care
acesta are calitatea de consumator captiv.
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de precriptie a actiunilor prevazute la art.36 din
l.85/2006.
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va
putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile
societatilor emitente se suspenda de la tranzactionare.
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau lichidatorului toate
informatiile cerute de acesta precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la
activitatea si averea sa precum si lista cuprinzand platile efectuate in cele 10 de zile anterioare
deschiderii procedurii.
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a falimentului toate actele si corespondenta
emise de debitor, administrator judiciar sau lichidator vor purta mentiunea de reorganizare
judiciara sau faliment in romana, franceza si engleza.
Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor dupa deschiderea procedurii sunt nule.
Debitorul, administratorul judiciar sau lichidatorul dupa caz sunt obligati sa pastreze o lista
cuprinzand incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii cu precizarea
naturii si valorii acestora precum si datele de identificare ale cocontractantilor.
Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare daca nu si-a declarat interntia de
reorganizare.
Dreptul de administrare a debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea
falimentului.
De la data intrarii in faliment , debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare
derularii operatiunilor lichidarii.
Administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul va depune la judecatorul sindic intr-un termen
ce nu va putea depasi 50 de zile de la deschiderea procedurii, un raport asupra cauzelor si
imprejurarilor ce au dus la aparitia starii de insolventa a debitorului cu mentionarea persoanelor
carora le-ar fi imputabila.
33. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa
caz lichidatorului?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 223
Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului
toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la
activitatea i averea sa, precum i lista cuprinzand plile i transferurile patrimoniale fcute de el in
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2
lit. d) i e) din Codul de procedur civil.
34. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolven ?
RSPUNS:
(1)n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
menionai in lista depus de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, in
condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului
societilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea
meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strintate au reprezentani in ar, notificarea va fi
trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil
i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larg circulaie i in Buletinul
procedurilor de insolven.
35. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
RSPUNS:
Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform
evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor in termenul fixat in sentina de deschidere a
procedurii; cererile de creane vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul
creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.
36. Situaia unor acte judiciare ale debitorului. (art. 77)
RSPUNS:
Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiiilor
legii privind procedura insolventei, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de
timbru.
Operatiunile efectuate de catre practicienii in insolventa prin Buletinul procedurilor de insolventa
sau la oficiile registrului comertului sunt scutite de taxe.
37.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
RSPUNS:Potrivit Legii nr. 85/2006,urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de
reorganizare in condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, in termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care
procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pan la implinirea unui termen de 30 de zile de
la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s ii fi manifestat aceast intenie pan la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pan la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinand impreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse in tabelul
definitiv de creane, in termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 224
38. Ce va cuprinde planul de reorganizare?
RSPUNS:
Art.91 alin 3: Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea
unor bunuri din averea acestuia.
Art.92
(1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul
activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului
si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau
asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publica, iclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie,
desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.
(2) Planul de reorganizare va indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea totala sau
partiala a pasivului pentru fiecare creditor inscris in tabloul final de creante.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 2 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in
nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu
valoarea estimetiva ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va
calcula la data propunerii planului.
(5) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conduceriii activitatii sale, inclusiv dreptul de
dispozitie a bunurilor din averea sa, cu suprapunerea activitatii sale de catre un administrator desemnat
in conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale
acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora din bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane
fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice
sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au
fata de averea debitorului;
F. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului
garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, in conditiile prevazute de articolul 43 alin(2) lit. C);
G. prelungirrea datei scadentei precum si modificarea ratei dobanzii, penalitatii sau a oricarei alte
clauze din cuprinsul contractului sau a celorlate izvvoare ale obligatiilor sale;
I. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si D.,
in conditiile prevazute de legea nr.31/1990 privind socitatile comerciale, republicata, si Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele
reglementate, prin urmatoarele metode:
a) in schimbul urmatoarelor cateorii de bunuri: numerar, drepturi reale principale, drepturi de
proprietate intelectuala,titluri de valoare;
b) prin conversie a creantelor; sau
c) prin orice alta metoda adecvata;
J. inserarea in actul constitutiv al debitorului persoana juridica sau al persoanelor mentionate la lit.
C si D. a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a
votului intre aceste categorii; si
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 225
c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de
reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezantand cataegoriile de actiuni respective in
ipotaza neonorarii obligatiilor de plata a dividendelor.
(6) Amanarile, esalonarile, scutirile sau reducerile de la plata obligatiilor bugetarese inscriu in plan in
conditiile prevazute de legea speciala in materie.
(7) Pentru neachitare obligatiilor bugetare datorate atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de
reorganizare judiciara, debitorul datoraza majorari de intarziere conform legii speciale in materie, pana
la data achitarii acestora, sau, dupa caz, pana la data intarii in faliment.
39. Care va fi rolul judectorului sindic dup admiterea planului de reorganizare? (art. 99)
RSPUNS:
Dupa adminterea planului, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar convocarea
adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu
mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
Rolul judecatorului sindic este de a asigura controlul judecatoresc al activitatii administratorului
judiciar care supravegheaza acitivitatea debitorului in conformitate cu planul aprobat.
40. Care creane constituie categorii distincte de creane? (art. 100)
RSPUNS:
Urmatoarele categorii de creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
- creante garantate;
- creante salariale;
- creante bugetare;
- creante chirografare, cf.art.96, al.1;
- celelalte creante chirografare.
41. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de reorganizare? (art.
101)
RSPUNS:
Un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati,
accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate sa accepte planul;
b) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria
cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
c) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect
si echitabil prin plan;
d) creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt socotite
ca au acceptat planul.
42. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare?
RSPUNS:
Art.102
(1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supra
vegherea administratorului si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va
dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze si sa se treaca la faliment, in conditiile art.106 si
urmatoarele.
(2) In cazul reorganizarii unei persoane juridice, acesta va fi condusa de persoanele legal imputernicite
sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 226
limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitoarei, cu
exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
43. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment? (art.
107)
RSPUNS:
Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau dupa caz, prin incheiere, intrarea in faliment in
urmatoarele condirii:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a
procedurii , a contestat cererea si contestatia a fost respinsa;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept nu a popus un plan de reorganizare;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan ori planul propus nu a
fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin
planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi
averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, intrarea debitorului in
faliment.
44. Ce va dispune judectorul sindic odat cu dizolvarea societii debitoare? (art. 107, al. 2)
RSPUNS:
Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii si va
dispune totodata:
a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului;
b) in cazul procedurii generale , desemnarea unui lichidator provizoriu si stabilirea atributiilor si
remuneratiei acestuia;
c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului
judiciar;
d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii
averii de la debitor la lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunile efectuate dupa
deschiderea procedurii;
e) intocmirea si predarea de catre administratorul judiciar catre lichidator a listei creditorilor cu
adresele si toate creantele acestora;
f) notificarea intrarii in faliment.
45. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment?
RSPUNS:
Notificarea intrarii in faliment cuprinde:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor in vederea intocmirii
tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si
cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar
care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la pct.a).
c) termenul de depunere la Tribunal al contestatiilor , care va fi de cel putin 10 zile inainte de data
stablita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitive consolidat;
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la pct. b).
46.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 227
RSPUNS:
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu
exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
47.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
RSPUNS:
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie
din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori,
numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. prin
actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte
societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza
unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
48.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 228
RSPUNS:
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, inlimitele
obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor.
49.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
RSPUNS:
Art. 1442.
(1) Administratorii sunt rspunztori de indeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de
directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de indatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor intiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
indeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avand cunotin de
neregulile svarite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) In societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svarite sau pentru
omisiuni nu se intinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, in registrul deciziilor
consiliului de administraie, impotrivirea lor i au incunotinat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute in aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta indeplinire a hotrarilor adunrilor generale;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu
art. 114.
50.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 229
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea in raport cu terii i in justiie. Inlipsa unei stipulaii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.
(2)Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fiimputernicii s
reprezinte societatea, acionand impreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.
(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionandimpreun pot
imputernici pe unul dintre ei s incheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.
(4) In cazul in care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii in
conformitate cu art. 143,puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general.
Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor in modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz
ins atribuia de reprezentare asocietii in raporturile cu directorii.
(5) Consiliul de administraie inregistreaz la registrul comerului numele persoanelor imputernicite s
reprezinte societatea, menionand dac ele acioneaz impreun sau separat. Acestea depun la registrul
comerului specimene de semntur.
51.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
RSPUNS:
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu
exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre
membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate
fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu
o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala
pentru completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea,
ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor
de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 230
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul
constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul
de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este
obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.
(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de
vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea
de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul
verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
52.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
RSPUNS:
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrarile adunrii generale a operaiunilor
de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfurat.
53.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
RSPUNS:
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 231
prevede un numr mai mare. In toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii se aleg
la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie
sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile
legii sau expert contabil.
54.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
RSPUNS:
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt
legal intocmite i in concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac
evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru intocmirea i prezentarea
situaiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la
situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport
amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor
elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomania.
(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt insoite de
raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.
(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de
administraie neregulile in administraie i inclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului
constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale.
55.Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
RSPUNS:
In afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute in
contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de
tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, in
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum
i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidena
obligaiunilor emise in form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
56. Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
RSPUNS:
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
57. Prezentai o serie de aspecte legate de societile cu rspundere limitat.
RSPUNS:
+ Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.
+ Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 232
+ Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor
sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede astfel.
+ Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor
asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
+ Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
+ Un asociat nu poate exrcita dreptul de vot in deliberarile adunarii asociatilor referitoare
aporturile sale in natura sau la acele acte juridice incheiate intre el si societate.
+ Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor cel putin odata pe an sau ori de
cate ori este necesar la sediul social.
+ In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic , acesta va exercita atributiile
adunarii generale a asociatilor societatii.
+ Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata.
+ Societatea este admninstrata de unul sau mai multi admnistratori, asociati sau neasociati, numiti
prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
+ Societatea trebuie sa tina prin grija admnistratorilor un registru al asociatilor
+ Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita.
+ Registrul poate fi cercetat de asociati si de creditori.
+ Daca numartul asociatilor trece de15 numirea cenzorilor este obligatorie.
+ Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
+ Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
58.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitat?
RSPUNS:
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:
a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net;
b) s desemneze administratorii i cenzorii, s ii revoce/demit i s le dea descrcare de activitate,
precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nuare caracter obligatoriu,
potrivit legii;
c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnand i
persoana insrcinat s o exercite;
d) s modifice actul constitutiv.
59.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
RSPUNS:
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social
si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 233
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au
dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a
respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca
reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si
exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu
votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul
comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin
de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora,
numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si
avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 234
Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate
cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand
in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.
(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii
generale,respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere
publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social
subscris,cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv
de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 235
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului,
de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si
publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
60.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
RSPUNS:
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept in administraie
d) asociatul administrator care comite fraud in dauna societii sau se servete de semntura social
sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor
asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de
catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita
numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea
ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul
ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In
toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
61.Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
RSPUNS:
Societatea se dizolv prin:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 236
1. trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
2. imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
3. declararea nulitii societii;
4. hotrarea adunrii generale;
5. hotrarea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum
neinelegerile grave dintre asociai, care impiedic funcionarea societii;
6. falimentul societii;
7. alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
1.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
2.Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate.
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
3.Declararea nulitatii societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
4.Hotararea adunarii generale.
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
5.Hotararea tribunalului.
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.
Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in
functie de probele administrate in cauza.
6.Falimentul societatii.
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia
si de radierea din Registrul Comertului.
7.Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile
urmatoare:
1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
2. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
3. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile
referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta
cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii
nu poate depasi 3 ani.
4. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 237
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 238