Professional Documents
Culture Documents
la data de
.
Referina
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea
achiziiilor
exerciiului pe baz
de comenzi, facturi
i recepii
Sume mai mari
de 75.000 mii
lei
Ionescu
16/03/95
A6 Nimic
124.Coninutul unui raport asupra controlului intern.
Auditorul semnaleaz conducerii intreprinderii-client observaiile pe care acesta le are asupra
controlului intern, oral sau n scris. Dac descoper lacune grave, el apreciaz dac refuz certificarea
sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent.
Comunicarea observaiilor poate fi fcut printr-un Raport asupra controlului intern, al crui coninut
trebuie s respecte urmtoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenial pentru a folosi conducerii
societii;
- prezentarea detaliat a problemelor pe servicii sau subuniti ale societii pentru a putea fi
uor difuzate;
- analiza fiecrei probleme n mod logic, de o manier constructiv, pentru a permite societii
s utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru pri: introducere i sintez,
sumar, detalii i anexe.
Nota de introducere i sintez poate cuprinde:
- o amintire rapid a misiunii, a locului i rolului activitii de apreciere a controlului intern,
condiiile de executare i metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la prile din raport care detaliaz problema);
- data i semntura.
Nota de introducere i sintez are ca scop s permit destinatarilor principali (conducerea societii) s
aib rapid cunotin de concluziile eseniale.
Sumarul raportului poate figura imediat dup nota de introducere i sintez i poate fi prezentat n
diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri i puncte care vor fi reluate n partea de Detalii, reluarea
rapid a tuturor slbiciunilor constatate.
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunat n Sumar; structurarea detaliilor se face
urmrindu-se anumite principii:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 99
- prezentarea punctelor n ordinea importanei;
- recapitularea punctelor pe seciuni, funcii sau grup de conturi;
- o parte poate fi avut n vedere pentru sfaturi mai puin importante;
- o parte separat poate fi destinat punctelor care pot avea o inciden asupra certificrii (ns
atenie ca aceast parte s nu infirme opinia emis asupra situaiilor financiare n raportul general);
- sfaturile date n cursul exerciiului precedent pot fi reluate aici dac acestora nu li s-a dat
curs.
Fiecare din punctele prezentate trebuie s conin informaiile urmtoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecine i incidene asupra situaiilor financiare;
- sfaturi i msuri care permit ameliorarea situaiei.
125.Ce sunt testele de conformitate.
Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de confirmare a nelegerii sistemului contabil i de
control intern. Auditorul selecioneaz un mumr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul i
reine dac controalele prevzute au fost efectuate.
Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modaliti:
- observare direct;
- confirmare verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd din reluarea n ntregime a circuitului plecnd de la origine,
pentru a-l testa.
126.Ce sunt testele de permanen.
Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de evaluare preliminar a modului de funcionare
a sistemului contabil i de control intern. Acestae au ca obiect verificarae dac punctele forte i cele
slabe identificate n sistemul contabil fac obiectul unei aplicri efective i constante. Aceste teste
trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier
permenent i fr defeciuni.
127.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea
sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui
control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n
scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile
de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n
aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de
control intern:
- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?
- n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce
la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe
care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern.
Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate
sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i
interveniilor sale.
Etapele aprecierii controlului intern:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 100
a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
c) evaluarea riscurilor de eroare;
d) verificarea funcionrii controlului intern;
e) evaluarea preliminar; teste de permanen;
f) evaluarea final i incidena asupra misiunii.
128.Planul de misiune: coninut, rol.
Dup cunoaterea particularitilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s i
orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv
identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra
programrii i planificrii misiunii de audit, permind:
- determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care
servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune:
- alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de
activitate al intreprinderii;
- repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.);
- utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi;
- coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam;
- solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte
domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
- calendarul edinelor AGA i CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile
de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de
timp i costurile angajate.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede
obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o
manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia
variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat
utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea
activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de
semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea,
supravegherea i revizuirea lucrrilor.
129.Orientarea i planificarea auditului.
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii,
zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-I permit orientarea i
planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii
obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 101
1. Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii
2. Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative
3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
4. Elaborarea programului de munc
130.Programul de munc.
Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaia pentru auditor de a
elabora i documenta un Program de munc n care sunt definite natura, calendarul i ntinderea
procedurilor de audit necesare.
Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la misiunea
de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul
de munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp pentru
fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit.
Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i
a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele
substantive (controalele proprii ale auditorului).
Altfel spus, Programul de munc este o detaliere a tuturor elementelor coninute n Planul de audit (de
misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm.
Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu.
PLANUL DE MISIUNE
- coninut tip -
I. Prezentarea intreprinderii:
- Denumirea
- Sediul social
- Capital social i acionari
- nregistrare
- Scurt istoric
- Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena
II. Informaii contabile:
- Bugete i conturi previzionale
- Particularitile sistemului contabil
- Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale
III. Definirea misiunii:
- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
- Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere
IV. Sisteme i domenii semnificative:
- Prag de semnificaie
- Funcii i conturi semnificative
- Zone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini
V. Orientarea programului de lucru:
- Aprecierea controlului intern
- Lucrri deosebite
- Confirmri de obinut (interne i externe)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 102
- Inventare fizice
- Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
- Documente de obinut
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea:
- Repartizarea lucrrilor
- Datele interveniilor pe etape
- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu
datele limit).
131.Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.
Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor
financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i
practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:
Faze Etape
Faza iniial
- acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor
de audit
- orientarea i planificarea auditului
Faza executrii
lucrrilor
- aprecierea controlului intern
- controlul conturilor
- examenul situaiilor financiare
Faza final
- evenimente posterioare nchiderii exerciiului
- utilizarea lucrrilor altor profesioniti
- alte lucrri necesare nchiderii
- raportul de audit
- documentarea lucrrilor de audit
132.Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale
i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile
necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 103
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune
de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
133.Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune
de audit.
Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din documentul respectiv nu trebuie s
lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a
altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau
alte informaii solicitate.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile
viitoare.
134.Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit?
obiectivul auditului situaiilor financiare;
responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare;
ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
forma oricrui raport sau alte comunicri n legtur cu rezultatele misiunii de audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor
limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informaii solicitate.
135.Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate
prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i
completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s
revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i
s ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti.
136.Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 104
n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin:
norme contabile i norme de audit.
138.Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii
care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art.
1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori,
cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii
complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
139.Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor
financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea
de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor
fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei
nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii
lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a
societii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile
financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect
a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei
asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine
cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie
corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
- orientarea mai bun i planificarea misiunii;
- evitarea lucrrilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 105
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile
proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s
aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar
la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n
cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.
Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie:
- existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
- evoluia important de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
140.Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct?
Eroarea estimat este eroarea pe care auditorul a calculat-o n etapa de determinare a pragului de
semnificaie i se calculeaz astfel:
se determin numrul erorilor la nivelul uni eantion;
se estimeaz apoi erorile prin extrapolare direct la ntreaga populaie;
se calculeaz eroare estimat innd cont de eroarea de eantionare stabilit.
Exemplu: n cursul auditrii stocurilor, au fost descoperite supraevaluri n sum net de 4.000 dintr-
un eantion de 60.000 extras dintr-o populaie de 500.000.
Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare direct, astfel:
(Valoarea net a Valoarea total
erorilor din eantion (4.000) x a populaiei (500.000))
_________________________________________________________ = Eroarea estimat prin
extrapolare direct (33.500)
Valoarea total a eantionului (60.000)
Eroarea de eantionare se stabilete la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin
extrapolare direct (50% x 33.500 = 16.750).
Rezult o estimare a valorii totale a prezentrilor eronate la stocuri de 50.250, adic 33.500 + 16.750.
141.Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil?
Eroarea tolerabil este o eroare maximal ntr-o populaie selecionat pe care auditorul poate s o
accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.
142.Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
143.Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 106
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze
elementele pe care se sprijin n concluziile sale.
144.Ce este riscul inerent?
Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte
erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit
unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale
bazate pe evaluarea unor factori ca:
- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul
exerciiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor
situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);
- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor,
produselor i serviciilor, structuri neadecvate);
- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i
concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;
- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile
anterioare sau estimri;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului.
145.Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o
eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte
solduri sau categorii de operaiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu
poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor.
Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de
control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel
al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac
riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de
nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit.
Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i
riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers.
Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit
crete; atunci auditorul va putea:
- s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;
- s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor
proprii.
146.Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii
de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care
figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd
seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea
raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 107
147.Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Elementele principale care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i
trebuie s fie o persoan independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
148.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura
n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste
nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 108
149.Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei
pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de
audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de
vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul
celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura
n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste
nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 109
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
150.Auditul contractual: caracteristici i obiect.
Auditul contractual se realizeaz la cererea unui client i nu n virtutea unei obligaii legale. Numirea
auditorului se face de ctre management, obiectivele fiind stabilite prin contract n funcie de ateptrile
clientului i pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste condiii, se pot emite diferite rapoarte
innd cont de cerinele clientului. n cazul auditului contractual, cerinele etice nu sunt att de
restrictive ca n cazul auditului statutar, misiunea putnd avea natura unei consultane.
151.Societatea Alfa, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu
imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli:
- pre cumprare teren: 90 mil. lei
- pre cumprare construcie: 410 mil. lei
- taxe nregistrare: 83 mil. lei
- cheltuieli cu actele: 3,5 mil. lei
- onorarii notar: 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744.000 lei)
- comisioane: 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900.000 lei)
- cheltuieli arhiteci: 23.920 mil. lei
(din care TVA 3.920.000 lei)
- reparaii: 263.120 mii lei
(din care TVA 43.120.000 lei)
Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.
Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate n cheltuielile perioadei, n contul terenului i n contul
construcii?
Rspuns: 0 (toate cheltuielile ocazionate de achiziia i punerea n funciune a imobilizrilor corporale
se nregistreaz n valoarea de intrare a imobilizrilor).
Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000
+14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei
21X = % 655.064.000
404 500.000.000
446 155.064.000
Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate
atunci cand au loc.
152.n calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la
produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c intreprinderea folosete metoda FIFO, c
stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500
uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?
Rezolvare:
data explicaii cantitate pre valoare
01.12. stoc 500 10.000 5.000.000
10.12 intrare 500 12.000 6.000.000
20.12. ieire (400) 10.000 (4.000.000)
31.12 stoc 100 10.000 1.000.000
31.12 stoc 500 12.000 6.000.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 110
Total stoc la 31.12 600 7.000.000
153.Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N 4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N
11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 de ani; cu aceast ocazie
a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost
stabilit cu aceast ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de vi nu a fost
modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat;
suma amortizrii n anul N;
suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii.
Rezolvare:
data explicaii cldire teren total
N-
11
achiziie 320.000.000 80.000.00
0
400.000.0
00
durata normal 20 ani -
amortizare anual 320.000.000 / 20=16.000.000 -
N-4 amortizare n 8 ani 16.000.000*8=128.000.000
Valoare rmas
neamortizat
320.000.000-
128.000.000=192.000.000
80.000.00
0
272.000.0
00
Valoare de utilitate 300.000.000 150.000.0
00
450.000.0
00
Diferen din
reevaluare
300.000.000-
192.000.000=108.000.000
70.000.00
0
178.000.0
00
Durata rmas de
amortizat
20 - 8 = 12 ani -
Amortizare anual 300.000.000 / 12 = 25.000.000 -
Amortizare n N la 1
iulie
25.000.000 / 2 = 12.500.000 -
Amortizare pn la
vnzare
3*25.000.0000+12.500.000=87.5
00.000
-
Val.rmas neamort.la
vnzare
300.000.000
87.500.000=212.500.000
150.000.0
00
362.500.0
00
Valoarea de vnzare 500.000.0
00
Ctigul din vnzare 137.500.0
00
154.Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n
timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar
auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei
financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern
apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru
mbuntirea acestora.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 111
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor
financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de
aplicare toate funciile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se
presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern
este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate
permanent.
8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce
auditorii interni au o metod de lucru specific.
155.Care sunt principalele lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri corporale?
1. Dac toate imobilizrile corporale intrate sunt contabilizate.
2. Dac toate ieirile de imobilizri corporale sunt nregistrate.
3. Dac toate amortizrile sunt contabilizate.
4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile corporale sunt nregistrate.
5. Dac imobilizrile corporale nregistrate exist i aparin ntreprinderii.
6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri corporale.
7. Dac limitrile dreptului de proprietate sunt nregistrate (de ex. ipotecile).
8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor corporale este corect calculat.
9. Dac documentele sunt corect nregistrate.
10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor corporale
atunci cnd acestea au loc.
156. Prezentai 10 lucrri de efectuat atunci cnd examinai conturile de imobilizri financiare.
1. Dac toate imobilizrile financiare intrate sunt contabilizate.
2. Dac toate ieirile de imobilizri financiare sunt nregistrate.
3. Dac toate deprecierile sunt contabilizate.
4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile financiare sunt nregistrate.
5. Dac imobilizrile financiare nregistrate se afl n portofoliu ntreprinderii.
6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri financiare.
7. Situaia garaniilor pentru mprumuturile acordate.
8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor financiare este corect calculat.
9. Dac documentele sunt corect nregistrate.
10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor financiare
atunci cnd acestea au loc.
157. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri.
1. Dac toate stocurile sunt inventariate.
2. Dac stocurile inventariate sunt contabilizate.
3. Dac toate micrile stocurilor sunt nregistrate.
4. Dac n lista stocurilor figureaz numai cele aparinnd ntreprinderii.
5. Dac a fost stabilit costul stocurilor.
6. Dac stocurile care au suferit deprecieri sunt corect identificate.
7. Dac toate ajustrile pentru depreciere au fost corect contabilizate.
8. Dac micrile de stocuri au fost contabilizate la data efecturii lor.
9. Dac stocurile sunt nregistrate n conturile corespunztoare.
10. Dac valoarea stocurilor din bilan corespunde cu inventarul.
(11. Dac listele de inventar sunt corect totalizate.)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 112
158. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie.
1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate.
2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate.
3. Dac toate sumele pltite au fost contabilizate.
4. Dac toate descrcrile clienilor corespund unor ncasri efective.
5. Dac efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate.
6. Dac ncasrile sunt contabilizate la suma real.
7. Dac ncasrile i plile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc.
8. Dac ncasrile i plile sunt imputate corect n conturi.
9. Dac operaiile de ncasri i pli sunt justificate i autorizate.
10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate.
159. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de capitaluri proprii.
1. De analizat operaiunile de cretere a capitalului social.
2. De analizat modul n care s-a calculat valoarea de emisiune a noilor aciuni.
3. De verificat existena hotrrii AGA pentru orice modificare a capitalului.
4. De verificat concordana informaiilor obinute de la ntreprindere cu cele de la Registrul comerului.
5. De verificat preul de rscumprare a aciunilor proprii.
6. Dac exist restricii n distribuirea profitului.
7. De analizat justificarea acoperirii pierderilor reportate din capitalul social.
8. De analizat contul de rezultate i de comparat rezultatele curente cu cele ale perioadelor anterioare.
9. De verificat modul n care s-a fcut distribuirea dividendelor.
10. De verificat respectarea dispoziiilor legale i statutare privind rezervele.
160. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de vnzri i clieni.
1. Dac toate mrfurile expediate sunt facturate.
2. Dac au fost fcute stornrile pentru toate mrfurile returnate i pentru toate litigiile cu clienii.
3. Dac toate facturile anulate sunt contabilizate.
4. Dac toate facturile emise corespund mrfurilor expediate.
5. Dac toate anulrile de facturi corespund unor returnri sau litigii.
6. Dac facturile sunt emise cu preuri corecte i sunt corect calculate.
7. Dac sunt rapid identificate facturile a cror ncasare este incert.
8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada livrrilor.
9. Dac facturile i anulrile sunt imputate n conturile corespunztoare.
10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate.
161. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de cumprri i de furnizori.
1. Dac toate stocurile primite sunt facturate.
2. Dac s-au fcut stornrile pentru toate bunurile returnate i pentru toate litigiile.
3. Dac sunt contabilizate toate documentele care atest cumprrile.
4. Dac toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumprate.
5. Dac toate stornrile corespund unor bunuri returnate sau unor litigii.
6. Dac preurile de pe facturile primite sunt corecte.
7. Dac au fost corect fcute conversiile pentru facturile n valut.
8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada corect, adic n perioada primirii efective a mrfurilor.
9. Dac facturile sunt nregistrate n conturile corecte.
10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate.
162. Enumerai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 113
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n
timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar
auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei
financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern
apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru
mbuntirea acestora.
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor
financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de
aplicare toate funciile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se
presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern
este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate
permanent.
8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce
auditorii interni au o metod de lucru specific.
163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern ale unei entiti?
1. Protejarea activelor ntreprinderii;
2. Asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3. Asigurarea respectrii dispoziiilor ntreprinderii;
4. Promovarea eficacitii exploatrii.
164. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti?
a. Existena unui plan de organizare care s cuprind:
- definirea ct mai precis a sarcinilor (fiecare trebuie s tie ce trebuie s fac);
- definirea limitelor de competen i a rspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a crei
autoritate este indiscutabil;
- circulaia informaiilor: circulaia documentelor trebuie s fie suficient de precis i elaborat pentru a
exclude neglijena i fantezia.
b. Competena i integritatea personalului sunt eseniale, mai ales la nivelul direciunii; deciziile pe care
le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaz asupra compartimentelor pe care le
conduc.
c. Existena unei documentaii satisfctoare se refer la:
- producerea informaiilor: este recomandat existena unor instruciuni scrise sub forma unui manual
de proceduri;
- arhivarea informaiilor: memoria unei ntreprinderi este un element esenial al controlului intern
care condiioneaz toate controalele ulterioare.
165.Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor.
Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate
iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o
ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi.
Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea
intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai
toate intreprinderile, respectiv cele privind:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 114
- realizarea obiectivelor intreprinderii;
- protejarea sau conservarea patrimoniului;
- nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor.
166.Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz,
auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern
se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra
situaiilor financiare ale acestei entiti.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n
aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri
riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea
activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas
prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.
167.Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
Obiectivele auditului intern sunt:
1. protejarea activelor intreprinderii;
2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii;
4. promovarea eficacitii exploatrii.
168.Care sunt cele 4 categorii de audit intern n funcie de natur?
1. auditul de conformitate/regularitate
2. auditul de eficacitate
3. auditul de management
4. auditul strategic
169. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern.
Misiunea de audit intern (MAI) poate mbrca, dup caz, urmtoarele forme:
1. dup sfera de cuprindere material:
-MAl global: se refer la ansamblul unei activiti, aciuni sau operaiuni;
-MAI parial: se refer doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, aciune sau operaiune;
2. dup sfera de cuprindere teritorial:
-MAI simpl: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul
administrativ n care structura de audit intern are competen teritorial;
-MAI mixt: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii
administrative care depesc competena teritorial a structurii de audit intern respective;
3. dup orizontul de timp n care se desfoar:
-MAI subanual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mic de un an
calendaristic;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 115
-MAI anual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp de un an calendaristic;
-MAI multianual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mare de un an
calendaristic;
4. dup orizontul de timp supus auditrii:
MAI static (fenomenal): orizontul de timp supus auditrii permite doar o diagnosticare spot a
obiectului auditat;
MAI dinamic (procesual): orizontul de timp supus auditrii permite o evaluare a desfurrii
relevante a obiectului auditat;
5. dup periodicitatea auditrii aceluiai obiect:
MAI ciclic: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiai obiect auditat la anumite intervale, cu o
frecven stabil;
MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmrete realizarea unei anumite periodiciti de auditare a
aceluiai obiect al auditului;
6. dup gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelai fel:
-MAI exhaustiv: cuprinde toate obiectele de acelai fel, n legtur cu care se auditeaz o anumit
activitate, operaiune sau aciune;
MAI selectiv: cuprinde un eantion din obiectele de acelai fel la care
se auditeaz o anumit activitate, operaiune sau aciune;
7. dup stadiul obiectului auditat:
-MAI ex post: obiectul auditat i-a ncheiat activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie
obiectivul misiunii;
-MAI concomitent: activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul
obiectului auditat sunt n curs;
8. dup gradul de complexitate al misiunii:
- MAI omogen; misiunea de audit intern cuprinde o singur pist de audit intern;
-MAI eterogen: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern;
170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?
Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:
1. Etapa de pregtire
2. Etapa de realizare propriu-zis
3. Etapa de ncheiere ( evaluare i raportare)
171.Coninutul i structura planurilor de control al conturilor.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat , ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale
trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se
solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului : innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce
pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat
pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura
avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite : aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 116
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
Ref:
Pag:
Exercii
u
Auditor: Data:
Viza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:
Controale de efectuat
Mrimea
eantionului
Fcut de
la data de .
Referina
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea achiziiilor
exerciiului pe baz de
comenzi, facturi i
recepii
Sume mai
mari de
75.000 mii lei
Ionescu
16/03/95
A6 Nimic
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 117
ANALIZA I
DIAGNOSTICUL
NTREPRINDERII
1.(10). O ntreprindere este caracterizat de situa ia bilan ier descris n tabelul de mai jos. tiind c
imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii,
datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din crean e
sunt garan ii de bun execu ie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze pozi ia financiar a
ntreprinderii pe baza bilan ului contabil i a bilan ului financiar i s se explice diferen ele constatate.
Indicator 31.12.n
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 118
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibilit i 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Rezolvare:
Analiza pe baza bilanului contabil
a) fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din
exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este
benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%
Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=1000+2000+1000=4000
Total Active= 4000+3800=7800
Activul net=Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=2400+400
=2800
Datorii pe termen lung= 3000
Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in
avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=1200-200=1000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000
Analiza pe baza bilantului financiar
Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile necesare in
functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:
Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt
considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii
ACTIVE:
Imobilizarile corporale =3000
Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }
Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de buna
executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un an=200 (si se
vor inscrie in activ)
ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800
Stocuri =1000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 119
Creante mai mici de un an=1800
ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800
Disponibilitati= 1000
TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600
PASIVE
Capitaluri permanente= 4800
Capitaluri proprii =1800
Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)
Datorii pe termen scurt =2800
Datorii pe perioada mai mica de un an =400
TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600
Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula:
a) fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
b) necesarul de fond de rulment
NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si
NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a
elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.
2.(11). Calcula i i interpreta i indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i explica i diferen ele.
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului patrimonial
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca
intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului financiar
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca intreprinderea
este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la limita superioara
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au valori
diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri
de bilanturi.
3.(13). Se cunosc urmtoarele date din situa ia bilan ier a unei ntreprinderi:
Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 40000
Imobilizri necorporale 5000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 120
Stocuri 10000
Creante 8000
Disponibilit i 2000
Capitaluri proprii 25000
Datorii mai mari de un an 15000
Furnizori 12000
Datorii salariale 8000
Datorii fiscale i sociale 4000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000
Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din
stocuri i 5% din crean e sunt aferente cantinei din incinta societ ii, care determin de asemenea
datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze pozi ia financiar a ntreprinderii din
punct de vedere contabil i func ional.
Rezolvare :
Analiza pe baza bilanului contabil
a)fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din
exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(10000+8000+2000)-
(12000+8000+4000+1000)=20000-25000=-5000
Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40000+5000=45000
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=10000+8000+2000=20000
Total Active= 45000+20000=65000
Capitaluri proprii =Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=12000+8000+4000+1000 =25000
Datorii pe termen lung= 15000
Capitaluri proprii = 65000-(15000+25000)=65000-40000=25000
Total capitaluri proprii si datorii=65000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in
avans= 10000+8000+0-(25000-0)-0=-7000
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=-5000-(-7000)= 2000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=2000-0=2000
Analiza pe baza bilanului functional
In acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii , ciclul
de exploatare si ciclul de finantare.
ACTIVE ACICLICE (STABILE)=45000
ACTIVE CICLICE DIN CARE:20000
Active ciclice din exploatare din care :16600
stocuri = 10000-10%=9000
creante din exploatare =8000-5%= 7600
Active ciclice din afara exploatarii= 400+1000=1400
Disponibilitati 2000
TOTAL ACTIV 65000
SURSE ACICLICE(STABILE) DIN CARE: 40000
-capitaluri proprii =25000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 121
-datorii stabile ,din care: 15000
imprumuturi pe termen mediu si lung =15000
SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE =25000
-surse ciclice din exploatare =(12000-1000)+ (8000-600)+4000=22400
- surse ciclice din afara exploatarii =1000+1000+600=2600
TOTAL PASIV =6.500
Calculul indicatorilor:
a) fondul de rulment net
FRN= Surse aciclice(stabile)- Active aciclice( stabile)=40000-45000=-5000
FRN = Active ciclice- Surse ciclice= 20000-25000=-5000
b) Necesarul de fond de rulment
NFR = Active ciclice din si in afara exploatarii- Surse ciclice (mai putin creditele
de trezorerie)=16600+1400-25000=-7000
c) trezoreria neta
TN = FRN- NFR = -5000-(-7000)= 2000
Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului fuinctional indicatorii FRN,NFR si TN au aceleasi
valori .
4.(16). Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA.
-Indicatorul lichiditatii curente
Anul 2007
Active curente/Datorii curente = 54.987.181/24.671.948 = 2.22
Valoarea recomandabila acceptata = in jurul valorii de 2
-ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
-Indicatorul lichiditatii imediate
(Active curente Stocuri)/Datorii curente = Indicatorul test acid
5.(21). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se
cunosc informa iile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze reparti ia valorii adugate pe
destina ii.
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 2000
Produc ia vndut 30000
Produc ia stocat 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vndute 1200
Cheltuieli salariale 7000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobnzi 1400
Impozit pe profit 1000
Rezolvare:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare,
exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor
vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).
Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de
la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum
intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 122
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de
gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii,
reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii +
cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) +
Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei
Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si
contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii
adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o
valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci,
deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare
adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea
imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.
6.(28). s se calculeze capacitatea de autofinan are i autofinan area pornind de la informa iile
prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 1000
Produc ia vndut 14000
Produc ia stocat 500
Subven ii de exploatare 2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000
Costul mrfurilor vndute 700
Cheltuieli salariale 8000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurri sociale 1000
Valoarea net contabil a elementelor de
activ cedate
400
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 200
Venituri din diferen e favorabile de curs
valutar
200
Cheltuieli cu dobnzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 25%
CAF = EBE+Alte venituri expl.-Alte chelt.expl.+Venituri financiare-Chelt.financiare+Venituri
exceptionale-Chelt.exceptionale
EBE = VA+Subventii-Impozite sit axe-Chelt.cu personalul
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 123
CAF= Profit net+Amortiz.,provizioane
MC = Venituri din vanz.de marfuri-Chelt.cu marfurile = 1.000-700 = 300
VA = MC +Qe
Qe = Qv +/- S +/- Qi = 14.000+5.000 = 14.500
VA = 300+14.500 = 14.800
EBE = (14.800+2.000)-(8.000+300) = 16.800-8.300 = 8.500
Rezultatul din exploatare
RE = EBE (Alte ven.expl.-Alte chelt.expl.)-(Venituri din ajustari-Chelt.cu ajustarile,amortiz.)
RE = 8.500-1.200 = 7.300
Rezultatul financiar
RF = Venituri financiare-chelt.financiare = 400-900 = -500
7.(41). Se cunosc urmtoarele informa ii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n
domeniul comer ului cu amnuntul de bunuri de larg consum:
Indicator u.m.
Imobilizri 1500
Stocuri 500
Crean e 100
Disponibilit i 100
Capitaluri proprii 700
Datorii financiare 500
Furnizori 500
Datorii salariale 300
Datorii fiscale si sociale 150
Credite de trezorerie 50
Cifra de afaceri 5000
S se calculeze i s se interpreteze duratele de rota ie ale elementelor dee activ i pasiv circulant i
viteza de rota ie a activului circulant net .
Durata de rotaie a stocurilor = CA/stocuri = 5000/500=10Durata de recuperare a crenaelor = (Total
creane / cifra de afaceri) x 360 = 100/5000x360=7,2
Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/CA x 360 = (500+500+300+150+50)/5.000 x 360 =
1500/5000x360=108
Viteza de circulaie a activului circulant net = active circulante nete CA x 360= 700/5000x360=50.4
8.(42). Din contul de profit i pierderi al societ ii din exerci iul precedent se cunosc urmtoarele
informa ii:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 2800
Amortizare 300
Cheltuieli cu dobnzi 100
Impozit pe profit 200
S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.
Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din
vnzarea activelor
SF = Total active/Total datorii = ( 1.500+500+100+100) / (500+500+300+150+50) = 2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei.
Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei.
SF = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 =
0,318.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 124
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 125
EXPERTIZ
1. Cum se clasific expertizele contabile?
RSPUNS: Expertizele contabile pot fi clasificate:
Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:
expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal;
alte legi speciale;
expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au
calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a
administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
Dup principalul obiectiv la care se refer:
Expertize contabile civile,
penale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 126
comerciale
fiscale
alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni
2. Explicati independena absolut i independena relativ a expertului contabil.
RSPUNS: Componentele independenei:
Independena de spirit (n gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fr s fie afectat
judecata profesional;Ea presupune integritate i obiectivitate
Independena n aparen:
reprezint capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independenei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel nct o ter persoan s nu poat s pun la ndoial obiectivitatea profesionistului
contabil;este componenta fundamental a independenei.
Un funcionar public nu poate fi niciodat independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alt activitate curent.
Cerinele de independen se aplic tuturor profesionitilor contabili cu practic liberal, cu deosebire
auditorilor statutari i tuturor persoanelor care sunt n msur de a influena lucrrile profesionistului
contabil.
3. Ce nelegeti prin competena expertului contabil?
RSPUNS: Competena profesional are dou componente de baz:
obinerea
meninerea
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale
cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de
competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune
ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practiuca profesional, din legislaie i tehnicile
de lucru.
Dobndirea cere:
nalt standard de pregtire general, rumat de una specific;
practic i examinare n subiecte profesionale semnificative;
period de practic n domeniu.
Meninerea cere:
cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n
contabilitate, audit i alte reglementri statuare i cerine relevante);
adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale,
n conformitate cu normele naionale i internaionale.
Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul
educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau
experine necesar.
n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorului cu privire la nivelul real al
competenelor sale, cernd consultan sau asisten unui specialist.
4. Ce nelegeti prin calitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Calitatea expertizelor contabile este o rezultant a competenei i independenei expertului
contabil. ns membri Corpului trebuie s-i exercite profesia cu cunotin i devotament. Legalitatea,
imparialitatea i dorina de a fi utili clienilor i inspir n recomandrile pe care le fac. Ei trebuie s se
abin de la orice lucrri inutile efectuate numai din dorina de ctig.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 127
Calitatea expertizei contabile trebuie argumentat, justificat, demonstrat prin aplicarea principiilor
contabilitii i a normelor profesionale, elaborate de Corp, privind exercitarea calitii de expert
contabil i efectuarea lucrrilor de expertiz contabil.
Aprecierea calitii expertizei contabile, n baza argumentrii tiinifice a expertizei contabile, se
realizeaz pe dou nivele:
nivelul individual, concret al fiecrei expertize contabile, unde calitatea este apreciat de ctre
solicitant, n funcie de utilitatea expertizei n atingerea scopurilot. Respingerea concluziilor (total sau
parial) nu nseamn c expertiza nu este de calitate.
Nivelul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. n acest sens CECCAR a elaborat
Regulamentul privind auditul de calitate n profesia contabil. Auditul este de ordin general i nu
punctual.
5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?
RSPUNS: Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la
care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se
abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop
sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare
Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce
numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a
dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile.
Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz
contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar.
El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de
lege.
6. Explicati care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?
RSPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea
de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care
rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea unei
cauze, ntr-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, s fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele
situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil:
I. Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre prile n proces, s-a
pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnico-
operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii.
II. Dac, n calitatea de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii,
deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n particular, expertul
contabil, care a efectuat o expertiz extrajudiciar, la cererea unei pri n proces, se afl n
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i
de competen, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
7. Ce conine dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile?
RSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de ctre expertul
contabil de la prile care l au n pstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, n ce privete
documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz:
I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n
cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare.
II. Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii.
III.Eventualele corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz
contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 128
IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate n timpul efecturii ecpertizei contabile,
necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetuluid de timp i decontrii
lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora.
8. Ce conine capitolului I al raportului de expertiz contabil ? (Introducere)
RSPUNS:
CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin
urmtoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile,
care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul, numrul
carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se menioneaz:
n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere
de edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n cauzele penale), cu
menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal);
n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al
acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat.
III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n
care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza
contabil extrajudiciar.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile
judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n
ncheierea de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i cercetare
penal (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora
trebuie s fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza contabil.
n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii
lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu obiectivele
expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul
documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a
obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz
contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleai
obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi
(contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea
n timpul efecturii expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia
depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.
9. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?
RSPUNS:
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil,
trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile, care
s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la
structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i
tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut
obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 129
concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor
acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului
de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de
expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i
interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie
s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr
echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii
documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control
(de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz
evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul
contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile
legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea
rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie s
menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite,
ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert
contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele
judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului
numit din oficiu.
10. Ce conine un Raport de expertiz calificat (sau cu observaii)?
RSPUNS: Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii.
n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim
prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte
aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul
Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE
ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei
contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz
contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i
mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare).
11. Expliai cazurile de imposbilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de
imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
RSPUNS: n cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla n imposibilitatea ntocmirii
unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor
contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se ntocmete
un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTABILE, care are aceeai
structur ca un raport de expertiz, obinuit (necalificat) dar care, n Capitolul II, DESFURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat i fundamentat
cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul
acesteia.
12. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?
RSPUNS: n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii
contabili verificatori trebuie s urmreasc dac:
n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale
nr. 35/2000;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 130
obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i
documente care au legtur cu cauza;
autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau
la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile;
autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili.
De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai
prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis.
Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator
solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute,
procednd diferit:
dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima
pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila
filialei.
Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul
observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i
observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus
organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia.
13. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i
extrajudiciare?
RSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor
contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea adevrului
material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca
obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune
activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul
judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena
economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire
la problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de
activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de
prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n
Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare
i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile
de procedur penal i civil
14. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
RSPUNS: Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl
n:
Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii contabili, n
exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
Expertize amiabile (la cerere)
Expertize contabil-financiare
Arbitraje n cauze civile
Expertize de gestiune
Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi
efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 131
nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia (CECCAR).
15. Enumerai destinatarii expertizelor contabile?
RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective
precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii
expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora:
Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliie
i Parchet.
Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile judiciare sunt
dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor, implicate n procesul judiciar,
acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor
contabile judiciare.
Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ a Tabloului
Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste
lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri, organisme
administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.
16. Care este finalitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au
un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se
concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil.
Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai
n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la
fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi
extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective.
O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i
extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu
au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un
interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
17. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor
contabile judiciare i extrajudiciare?
RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul
contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional
a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr. 1/1995 a
Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai).Ele sunt:
1. Integritate,
2. Obiectivitate,
3. Independen,
4. secretul profesional,
5. respectarea normelor tehnice i profesionale,
6. competen profesional,
7. comportare deontologic.
Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reine i comenteaz explicit
urmtoarele principii deontologice, dup care expertul contabil trebuie s se ghideze n efectuarea
expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare:
1. independena expertului contabil,
2. competena expertului contabil,
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 132
3. calitatea expertizelor contabile
4. secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile
5. acceptarea expertizelor contabile
6. responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.
18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil i cum le dezvolt?
RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri cu caracter tiinific. Prin
urmare, calitatea lor este prezumat. Totui, argumentarea tiinific are calitatea ei. Aprecierea
argumentrii tiinifice a expertizelor contabile se realizeaz pe dou paliere:
Palierul individual, concret al fiecrei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitii
expertizelor se face de ctre solicitant care, de regul, judec calitatea expertizelor contabile n funcie
de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.
Palierul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaz i
se deruleaz controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a
normelor profesionale.
19. Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?
RSPUNS: Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona
confidenialitii:
n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea
prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus
expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte.
Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat.
Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o,
respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a
coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din
contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu
claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile
constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza
contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz.
20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?
RSPUNS: Art. 202 din Codul de procedur civil prevede c: Experii se vor numi de ctre instan,
dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici i plata experilor.
De regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili. Atunci instanele civile
procedeaz la numirea experilor contabili recomandai. Indiferent dac prile din procesele civile cad
sau nu la nvoial asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de edin care
trebuie s cuprind cel puin 4 paragrafe:
1. un paragraf din care s rezulte numele expertului numit din oficiu i/sau la cererea prilor;
2. un paragraf cu obiectivele (ntrebrile) la care expertul trebuie s rspund;
3. un paragraf din care s rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiz
contabil;
4. onorariul (plata) statornicit() expertului, dup ce, de regul, instana a consultat prile asupra
acestui aspect.
Dac unul din paragrafele 2-4 lipsete din ncheierea de edin, expertul contabil este ndreptit, iar
profesionalismul su l oblig, s cear instanei introducerea, n ncheierea de edin, a paragrafelor
lips.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 133
21. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili?
RSPUNS: Faptele care atrag rspunderea disciplinar a experilor contabili sunt urmtoarele:
abateri de comportament sancionate cu mustrare;
absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional, sancionat cu
avertisment;
absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;
neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe
durata unui an calendristic;
nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu suspendarea
dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
1. absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
2. publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili
i a contabililor autorizai din Romnia;
3. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
4. executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil;
5. neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice;
6. nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
7. refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesional;
8. practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea
profesiei.
22.Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dintre contabilul autorizat i
contabilul salariat?
RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr.
65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de
conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui
economist; economistul fiindsubordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului
su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing,
management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzrii financiar-contabile, independent
fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU
prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a
dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de
apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil,
este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia
individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile
contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,
putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil,
contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De
asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 134
n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri
anevoioase.
Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau de contabili
autorizai;
Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei;
Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public,
nvmnt .a.;
Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie)
n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru al unei orgnizaii afiliate IFAC.
23. Cine este expertul contabil?
RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei
(O.G. nr. 65/1994) i are competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i
de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea
societilor comerciale i de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile (art. 2. al.
1).
Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul
contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificare
i certificarea situaiilor financiare (n condiiile reglementrilor specifice.
Calitatea de expert contabil i de contabil autorizat se dobndete pe baz de examen.
Pentru a dobndi calitatea, se cer ndeplinite cumulativ mai multe condiii.
Pot fi, la cerere, experi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori i confereniari
universitari, doctori n economie i doctori doceni cu specialitatea finane sau contabilitate, ns cu
ndeplinirea condiiilor i susinerea unui interviu privind Normele de organizare i funcionare ale
CECCAR.
24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?
RSPUNS: Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor
privind acordarea calitii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului
confer dreptul exercitrii profesiunii pe ntreg teritoriul rii.
Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage
radierea din Tablou sau suspendarea exercitii profesiei, a dreptului de a exercita.
Acordarea vizei anuale se d dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile:
achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp;
plata la buget, la termen i n cunatumul prevzut, a impozitelor cuvenite statului;
asigurarea pentru riscul profesional;
dovada c nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de
gestiune i de administrare a societilor comerciale (cazier judiciar);
nu a svrit fapte care s ncalce regulamentul privind conduita profesional, pentru care a fost
sancionat de Comisia de Disciplin;
depunerea fiei individuale;
Trebuie respectate i prevederile referitoare la libera practic: experii contabili i contabili autorizai nu
pot s i exercite atribuiunile conferite de aceast calitate de durata n care desfoar o activitate
salarizat n afara Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai sau activitate comercial, cu
excepia activitilor didactice, literare, publicistice n domeniu i cea de parlamentar, consilier local
sau judeean, pe durata mandatului.
25. Ce lucrri poate executa un expert contabil?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 135
inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirii situaiilor financiare:
acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, incluiv n cazul sistemelor informatice;
elaborarea i punerea n aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi adaptat unitii, a
contabilitii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune i controlului prin buget, n baza
i cu respectarea normelor generale.
Efectuarea de analize economico-financiare
1. analiza structurilor financiare;
2. analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit;
3. tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;
4. sistem de credit leasing, factoring etc.;
5. determinarea situaiei financiare i de gestiune prin rapoarte procentuale;
6. elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie;
7. elaborarea de tablouri de utilizri i resurse;
8. asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii.
Efectuarea de audit financiar contabil n condiiile respectrii reglementrilor specifice acestei activiti
1. creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare;
2. audit intern, organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului;
3. studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare;
Efectuarea de evaluri patrimoniale
1. evaluri de bunuri i active patrimoniale;
2. evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la
cererea celor interesai;
3. evaluri de elemente intangibile.
Efectuarea de expertize contabile
1. amiabile (la cerere);
2. contabil judiciare;
3. arbitraje n cauze civile;
4. expertize de gestiune.
Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:
1. ntocmirea de situaii periodice;
2. consolidarea conturilor i bilanului;
3. ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung;
Executarea de lucrri cu caracter fiscal, n condiiile reglementrilor specifice ale domeniului:
1. studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
2. participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
3. asisten n probleme de TVA i impozite;
4. fiscalitate imobiliar;
5. asisten n aplicarea tarifului vamal;
6. asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor;
Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic:
1. organigrame, structuri, definiri de funcii;
2. legturi ntre servicii, curculaia documentelor i informaiilor;
3. analiza i organizarea fluxului informaional;
4. formarea profesional continu;
5. contribuii la protecia patrimoniului unitii;
6. mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;
7. alegerea softurilor necesare
8. Activitatea de cenzor.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 136
26. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?
RSPUNS: Exercitare individual sau n cadrul societilor.
Societile de expertiz contabil au:
cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai;
cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie sunt experi contabili sau contabili
autorizai, membri ai Corpului.
Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n uniti patrimoniale industriale,
comerciale, agricole, bancare sau de asigurri i nici n societi civile.
Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi comerciale de expertiz
contabil.
Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte.
Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii impuse membrilor
Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale Corpului.
Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i a membrilor care le alctuiesc se
realizeaz prin exercitarea drepturilor administrative i a celor de natur tehnic de ctre:
conductorul (administratorul) societii: drepturile administrative i sociale (de exemplu: fa de
banc, reprezentarea societii n faa terilor i a administraiei publice etc.), acesta dispunnd de
semntur social a societii;
experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau acionari ai societii, care asigur cerinele
de natur tehnic ale propriilor lor lucrri executate, prin semnarea acestora, alturi de semntura
autorizat a conducerii societii.
27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.
RSPUNS: Att O.G. nr. 65/1994 actualizat, ct i Regulamentul de Organizare i Funcionare i
Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia,
se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz, n conduita sa, pe mai
multe principii:
1. integritate s fie drept, cinstit i sincer n executarea lucrrilor sale;
2. obiectivitate profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte
apriorice, care s-i mpiedice obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd
ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale;
3. independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca
incompatibil cu integritatea i obiectivitate sa, cum ar fi:
4. implicare financiar direct sau indirect;
5. implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul
direciunii);
6. acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce pot
genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei;
7. incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei;
8. condiiile n care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de
ridicat;
9. acceptarea executrii de lucrri n baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat
10. secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute
cu ocazia executrii lucrrilor sale;
11. norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i
profesionale care-i sunt aplicate;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 137
12. competena profesional s fie ntreinut nivelul de competen pe tot parcursul carierei
profesionale, s execute lucrri pe care le poate realiza cu competen profesional;
13. comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii.
nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei.
Alte situaii de incompatibilitate conform regulamentului:
experilor contabili i contabililor autorizai le este interzis s efectueze lucrri pentru egenii economici
sau pentru instituiile la care sunt salariai i pentru cei cu care angajatorii lor sunt n raporturi
contractuale ori se afl n concuren.
De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru rude sau afini pn la gradul al patrulea
inclusiv, sau soi ai administratorilor;
de asemenea, nu pot exercita lucrrile prevzute n situaia n care exist elemente care atest starea de
conflict de interese sau de incompatibilitate;
Experii contabili i contabilii autorizai nu pot s-i exercite atribuiile conferite de aceast calitate pe
durata ct ocup funcii n cadrul Ministerului Finanelor.
28. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
RSPUNS: Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de
servicii, semnat de ambele pri.
n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca:
participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a
afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis.
n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de
avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.
Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea
principiilor independenei i competenei.
Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i
ncheierii contractului dup:
1. evaluarea riscurilor;
2. evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;
3. apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii.
Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau
cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.
Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la
contract.
Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor,
scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.
n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se
rezilieaz.
29. Care sunt rspunderile profesionitilor contabili?
RSPUNS: Rspunderea poate fi:
1. Disciplinar. Condiii:
Raport de munc concretizat printr-un contract de munc;
Existena unui regulament;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 138
Abaterea disciplinar.
2. Administrativ (contravenional). Condiii:
Fapta svrit cu vinovie;
Sanciune prin avertisment;
Fapta prevzut de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenie, se sancioneaz, chiar dac e
svrit fr intenie.
3. Civil. Condiii:
Contractul;
Fapta;
Prejudiciul;
Cauzalitatea;
Vinovia;
4. Penal. Condiii:
Forma rspunderii juridice;
Faptele (infraciunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal.
30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?
RSPUNS:
Comportament necuviincios fa de membri Corpului, de reprezentantul MFP sau de ali participani la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului.
Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.
Nerespectarea dispoziiilor Codului, privind conduita etic i profesional a experilor contabili i
contabililor autorizai din Romnia, referitoare la publicitate.
Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional, reglementate prin
normele emise de Corp.
Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract, n
care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: EC, CA.
Nerespectarea obligaiilor de pstrare a secretului profesional.
Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustargerii de la plata cotizaiei stabilite de
Regulament.
Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine, fia pentru
persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului
de administraie, sau administratorului, dup caz).
nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar, administrativ, civil
sau penal, potrivit Legii i Regulamentului. Este interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde
sunt salariai sau sunt rude sau afini pn la gr. IV cu administratorii sau salariaii, n afara Corpului sau
activitate comercial.
Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea
profesional.
Declaraii neconforme realitii n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecine juridice,
precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.
31. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?
RSPUNS: Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt:
deinerea unei competene intelectuale specifice, obinut prin formare i nvmnt;
respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite de organismul profesional,
cu deosebire cele care se refer la obiectivitate.
recunoaterea unei datorii fa de public.
Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor i publicul, poate fi n contradicie cu interesul lor
personal pe termen scurt sau cu obligaiile lor de loialitate fa de angajator.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 139
innd seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naionale s defineasc
reguli de etic pentru membri lor, nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze
ncrederea publicului n profesie.
Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie,
pe competen (SIM).
32. Ce reprezinta noiunea de interes public?
RSPUNS: Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale fa de public: prin
public nelegndu-se:
5. clienii;
6. guvernul;
7. angajatorii;
8. investitorii;
9. oamenii de afaceri;
10. comunitile financiare;
11. donatorii de fonduri;
12. orice alt persoan,
13. care dau ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru buna
funcionare a economiei.
Aceast ncredere, acordat de public, impune profesiei contabile o responsabilitate n materie
de interes general. Interesul general semnific satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru
care lucreaz profesionitii contabili, n slujba crora se afl.
Pstrarea acestui statut, privilegiat, al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii
potrivit unor criterii care s justifice ncrederea publicului.
33. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei
contabile?
RSPUNS: Principiile fundamentale privesc:
1. INTEGRITATE drept, cinstit, sincer
2. OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute
3. COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a
nivelului de pregtire;
4. CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional;
5. PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile;
6. RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor
conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerinelor clientului sau
angajatorului i compatibilitatea cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei.
34. Explicai principiul confidenialitii?
RSPUNS: Confidenialitatea este strict, n afar de cazurile n care a primit o autorizaiei special de
a divulga informaiile sau n caz de obligaii legale sau profesionale.
Profesionitii contabili trebuie s se asigure c persoanele angajate, sub orice form, subalterni sau
colaboratori, respect aceleai reguli de confidenialitate.
Confidenialitatea mai implic de asemenea faptul c, informaiile primite nu sunt folosite de
profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui ter.
Acest principiu nu se aplic divulgrii informaiilor care permit profesionistului contabil s
ndeplineasc obligaiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public i al profesiunii, normele profesionale trebuie s defineasc conceptul de
confidenialitate i s furnizeze o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor legate de
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 140
confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul exercitrii
unei misini, trebuie autorizat sau cerut.
Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri.
Pentru a stabili dac informaiile confideniale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe
aspecte, i anume:
cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi
lezate;
cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaii care pot fi
divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai
unor astfel de informaii, adic cu abiliti s primeasc astfel de informaii;
profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea
sa.
n toate aceste cazuri se recomand consultarea organismului profesional i/sau a unui avocat.
35. Onorariile i independena descriere.
RSPUNS: Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparine acel client,
reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de
acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei
contabile, cu situaia economic a fiecrei ri.
Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri
sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionat de importana problemelor
descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
n rile n care facturarea onorariilor este condiionat de rezultat, este autorizat de legislaie
sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n
aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate
ca intrnd n aceast categorie.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 141
STUDII DE
FEZABILITATE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 142
1.Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Un plan de afaceri este o prezentare de baza a intentiei dumneavoastra de a incepe o afacere privata
sustinuta de o strategie precisa pentru realizarea ei.
Realizarea unui Plan de Afaceri cere un studiu atent al pietei precum si estimarea corecta a costurilor si
cheltuielilor pentru a determina cit mai prcis rezultatele acestei intreprinderi.
Acesta este principalul document pe care investitorii il vor solicita inainte de a lua o decizie, in
cazul in care doriti ajutor financiar sau sponsorizare din partea acestora.
Mai mult , acest plan va ajuta sa va faceti o ide realista asupra afacerii fara a ignora problememle si
riscurile existente.
Multi intreprinzatori isi tin Planul de Afaceri la zi mult dupa inceperea si il folosesc ca un ghid si un
standard de comparare pentru rezultatele periodice.
Pentru a intelege ce este un plan de afaceri,este prioritar sa stabilim ce este o afacere.Si daca ar fi sa
consideram ca o afacere este intentia unei persoane de a face anumite activitati in scopul obtinerii unui
profit,atuci putem intelege ca un plan de afaceri are la baza un intreprinzator(un om de afaceri),care isi
asuma anumite riscuri si vrea sa obtina un anumit profit,realizand mai multe activitati care consuma
resurse,in interiorul unui mediu de afacer.
Un plan de afaceri este atat un instrument intern prin care iti poti conduce si controla tot procesul de
demarare a afacerii tale-deci implicit un instrument de management si planificare,cat si un instrument
extern,de comunicare cu mediul economic.
Ca instrument de management ,planul de afaceri te ajuta sa monitorizezi si sa evaluezi modul in care
afacerea ta se dezvolta ,fiind un instrument dinamic,care poate fi modificat pe masura ce acumulezi mai
multa experienta si cunostinte.
Ca instrument de planificare,planul de faceri te ghideaza in fiecare etapa de dezvoltare a afacerii.Un
plan de afaceri bine realizat te va ajuta sa identifici obstacole si bariere pe care le vei putea astfel evita
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 143
si in acelasi timp ,vei putea actiona rapid in directia depasirii lor.
Ca instrument de comunicare este folosit pentru a atrage capital investitional,imprumuturi si parteneri
de afaceri,intrucat planul de afaceri arata daca afacerea ta are potential pentru a face profit.El spune
celor din jurul tau-clienti,furnizori,parteneri,finantatori,actionari-ca stii cu certitudine ce ai de facut si
modul in care iti vei atinge obiectivele. Prin definitie un Plan de Afaceri se refera la activitati viitoare si
rezultate ale entitatii (organizatie privata sau publica orientata catre profit sau non-profit). Prin urmare,
un Plan de Afaceri se distinge clar prin planificare si rezultatele asteptate ale investitiei, probleme ce in
mod normal sunt obiective ale Studiului de Fezabilitate.
In cazul actualelor proiecte, Planul de Afaceri este cerut pentru a dovedii evaluatorilor si celor ce
decid sa finanteze proiectul ca acesta are durabilitate si ca entitatea care va prelua proiectul sau
rezultatele acestuia, dupa realizare, dovedeste durabilitate financiara si are suficienta capacitate
finaciara si manageriala de a mentine proiectul durabil.
Principalele scheme organizationale referitoare la entitatile operationale ale proiectelor pot fi
aceleasi cu proprietarii (un departament distinct in interiorul firmei) sau unele specializate (unele
entitati noi), in conformitate cu legislatia Romaneasca.
In primul caz, proprietarul proiectului trebuie sa dezvolte un Plan de Afaceri referitor la
Departamentul de Operare a proiectului in interiorul firmei. Retineti ca Planul de Afaceri pentru acest
tip de organizare va include detalii ale Bugetului si Cheltuielilor Departamentului de Operare.
In al doi-lea caz entitatea operatoare fiind o persoana juridica diferita ( o companie
specializata, publica sau privata) va dezvolta un Plan de Afaceri separat al firmei specializate.
Aplicantul va oferi deasemenea rezultatele asteptate pentru ambele variante.
Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat:
I. SCOPUL
O scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri.
Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a
descrie urmatoarele:
Scopul acestui Plan
Va fi el folosit ca document de baza pentru propunerea financiara si intocmirea Bugetului (Anexa a
Cererii de Finantare)
Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand)
Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului?
Care sunt obiectivele si De ce considerati ca ve-ti avea succes?.
Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in
cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia.
II. PLANUL DE ORGANIZARE
1. O scurta descriere a afacerii
Intr-un paragraf sau doua va rugam sa oferiti o scurta descriere a afacerii dumneavoastra;
Daca deja exista o companie operatoare, o scurta descriere a acestei companii: cine sunt
proprietarii, care sunt serviciile oferite, care este experienta anterioara in operarea unor proiecte
similare.
Care este experienta Dumneavostra in aceasta afacere (operare si intretinere a rezultatelor
proiectului)
2. Listati si oferiti o scurta descriere a produselor si serviciilor ce va propuneti sa le oferiti.
3. Locatia
Descrieti proiectul in locatia propusa.
Costurile proiectului asociate cu locatia.
Introduce-ti angajamentele legale, utilitatile, etc. in Documentele Suport.
4. Operarea Proiectului
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 144
Descrieti metodologia si procesul de operare; ce echipamente sunt necesare? Care sunt capacitatilor
lor? Care sunt materialele necesare pentru operare? Cum intentionati sa le procurati si de unde? Sunt
suficienti furnizori pe piata si cu preturi acceptabile? Cum vor fi asigurate utilitatile? Aveti toate avizele
si acordurile pentru operare sau le puteti obtine pana la inceperea perioadei de durabilitate a
proiectului? Cum veti asigura sistemul de calitate? Care tip de asigurare a afacerii este necesara?
5. Management
Listati persoanele care sunt sau vor fi responsabile de afacere.
Descrieti responsabilitatilor lor si abilitatile fiecaruia.
Precizati salariile pe care le propuneti pentru fiecare.
6. Personal
Cati angajati veti avea si in ce pozitii din statul de functii (in urmatorii 3 ani, 5 ani)?
Care sunt calificarile necesare?
Cate ore vor lucra zilnic fiecare si cat vor fi platiti pe luna?
7. Costuri operationale si de intretinere
Descrieti si calculati costurile de operare si intretinere (forta de munca, pe categorii, materii prime,
materiale, energie, alte utilitati, servicii-subcontracte, concesiune/chirie platite de proprietar,
deprecierea daca este cazul, costuri administrative, regie, etc.)
III. PLANUL DE MARKETING
Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii
detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul.
1. Analiza pietei
In general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de
Marketing)
Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata.
Care sector al pietei il acopera proiectul?
Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata).
Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe).
Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor).
Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi
proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta
reflecta previziunile dumneavoastra)
2. Strategia de Marketing
Descrierea Generala (alocatia bugetara %).
Metode de vanzare si distributie(magazine, birouri, cataloage, adrese web).
Politica de preturi si tarife(strategia de preturi si pozitia competitiva).
Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.).
Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.).
Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung).
IV. EVALUAREA RISCURILOR
V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI
Aici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta
sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta.
Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape:
1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.);
2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de
atingere a obiectivelor stabilite;
3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului
etapei anterioare).
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 145
Pe scurt iata cateva lucruri pentru care este important ca,inainte de a pune in aplicare ideea ta de afacere,sa ai un
plan al afacerii.
Te ajuta sa identifici posibilitatile de dezvoltare a afacerii si sa te concentrezi asupra lor.
Iti ofera un cadru de lucru logic,in interiorul caruia iti poti realiza strategia afacerii pentru
urmatorii trei pana la cinci ani,avand un set de repere bine definite.
Este baza de discutii cu persoanele de suport precum actionarii,bancile si investitorii,etc.
Vei avea un instrument de control prin intermediul caruia vei putea masura performantele si te
vei putea adapta mediului economic.
Muli ntreprinztori sunt nevoii s ntocmeasc un plan de afaceri abia atunci cnd acesta le este
solicitat de un potenial investitor. Un plan de afaceri este ns util nu numai finanatorilor externi, ci i
proprietarilor firmei n fapt, redactarea sa ar trebui s fie unul din primii pai n iniierea oricrei
afaceri. Planul de afaceri poate da o prim imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel
evitate pierderile provocate de proiecte neviabile nainte ca ele s se fi produs efectiv.
ntocmirea planului de afaceri permite:
stabilirea realist a necesarului de resurse i a surselor din care acestea pot fi obinute;
ncadrarea n timp a etapelor afacerii;
coordonarea fazelor viitoare ale afacerii i rezolvarea eventualelor neconcordane.
ntreprinztorii sunt 'forai s ia n considerare aspecte care le-ar putea scpa la o abordare mai
superficial. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea s i sporeasc
rentabilitatea. Nimeni nu se ateapt ca previziunile planului de afaceri s se regseasc integral n
realizrile efective; totui, n cazul n care planul este bine ntocmit, datele sale pot servi ca un
instrument util de control al rezultatelor obinute.
Planul de afaceri reprezint, n acelai timp, o cerin a investitorilor externi (creditori sau acionari
poteniali). Acetia trebuie s afle dintr-un plan de afaceri:
n ce const afacerea;
motivele pentru care afacerea este profitabil;
capitalul necesar;
rentabilitatea scontat.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat n considerare de potenialii finanatori; ns un plan de
afaceri care dovedete c nu exist o strategie coerent a proprietarilor afacerii va ndeprta cu
siguran orice investitor.
3. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte;
STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI
Un Plan de Afaceri complet cuprinde :
1) INTRODUCERE
2) DESCRIEREA PROIECTULUI
3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE
4) PRODUSE SI SERVICII
5) PIATA SI MARKETING
6) PRODUCTIE
7) PERSONAL
8) CERCETARE SI DEZVOLTARE
9) ESTIMARI FINANCIARE
10) MOTIVARE SI RISCURI ASUMATE
Vom vedea acum cum sa pregatim corect fiecare din aceste cerinte
1) INTRODUCERE
Realizati o descriere concise a intreprinderii pornind de la motivele pentru care doriti sa o
realizati,forma juridica, natura afacerii si locul pe care doriti sa-l ocupe in domeniul ales.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 146
Nu este nevoie in acest stadiu de o descriere elaborata a detaliilor tehnice. Pe de alta parte,nu omiteti
nici o caracteristica importanta a proiectului.
Incheiati indicind obiectivele pe termen scurt (1 an ) si termen mediu (3-5 ani).
Mentionati daca aveti nevoie de ajutor financiar in aceasta sectiune.
2) DESCRIEREA PROIECTULUI
Dupa introducere si prezentarea dumneavoastra descrieti acum obiectivele proiectului prezentind clar
produsele si serviciile prestate indicand acum si caracteristicile tehnice. Mentionati punctele tari si
slabe , aspectele de inovatie si preturile si anticipati reactia pe piata a acestora.
Aceata sectiune trebuie sa reflecte increderea si daruirea dumneavoastra pentru noua intraprindere.
Nu uitati ca Planul de Afaceri, desi realizat standard , va reflecta personalitatea , scopul si abilitatea
dumneavoastra.
3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE
Aceasta sectiune trebuie sa inceapa cu listarea tuturor persoanelor care vor fi implicate in conducerea
companiei
Pentru fiecare incepeti cu principalul antrepenor si partenerii de afaceri, indicand numele , date
personale , o scurta descriere profesionala ca si pozitia si responsabilitatile ce-I revin in noua companie.
Dupa aceasta prezentare precizati numarul de angajati grupati pe categoriile profesionale.
Ar fi indicat sa adaugati si o diagrama clara a organizarii muncii.
4) PRODUSE SI SERVICII
Aici trebuie precizat ce intentionati sa vindeti
Daca este un produs, precizati toate caracteristicile acestuia , procesul de fabricare si asamblare , tipul
de componente si materiale si specificati clar toate aspectele legate de metoda de productie.
In cazul prestarii de servicii precizati calificarea sau nivelul expertizei tehnice.
In ambele cazuri trebuie sa scoateti in evidenta orice avantaj oferit in comparatie cu concurenta
existenta si sa descrieti orice caracteristica care diferentiaza produsul dumneavoastra de alte produse
similare aflate pe piata.
5) PIATA SI MARKETING
Aceasta este una din cele mai importante sectiuni ale Planului de Afaceri deoarece defineste potentialul
de vanzare al produsului dumneavoastra.
Trebuie facuta o cercetare a pietei si trebuie categoric sa cunoasteti si sa indicati aici:
- caracteristicile sectorului de piata in care doriti sa va plaati afacerea
- nivelul cererii actuale si situatia pe piata in urmatorii ani
- perioade de varf si de scadere a cererii pe perioada anului financiar
- profilul potentialilor clienti , organizarea lor , structura si practicile de munca
- punctele tari si slabe ale competitiei si cota de piata detinuta de fiecare.
Acest plan trebuie sa ilustreze cum intentionati sa promovati si sa distribuiti produsul sau serviciile
dumneavoastra.
Trebuie precizat ca o buna strategie de marketing trebuie sa aiba in considerare 4 puncte cheie
( cunoscute ca cele 4 caracteristici de marketing ):
PRODUS
PRET
LOCALIZARE
PROMOVARE
Regula spune ca un produs bun vandut la un prt bun in locul potrivit si sustinut de o promovare
eficienta are toate sansele de success.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 147
Faceti o evaluare sincera si realista a acestor caracteristici pentru a determina ce este in avantajul
dumneavoastra: o slabiciune in oricare din aceste 4 puncte trebuie compensata printr-un punct forte in
celelate.
Decideti care ar putea fi pretul de vinzare al produsului si prognozati cantitatea care ar putea fi vanduta
pe parcursul celor 12 luni initiale, si rata prevazuta de crestere anuala in perioada de termen mediu.
6) PRODUCTIA
Aceasta sectiune nu este necesara pentru societatile care se ocupa de comert: strategia de vanzare si
organizarea distributiei au fost explicate in sectiunea precedenta.( marketing )
Pentru alte tipuri de afaceri aceasta sectiune trebuie sa ofere o descriere completa a mecanismului de
productie (pentru o companie industriala) sau o descriere detaliata a metodelor si mijloacelor angrenate
in pregatirea si distribuirea serviciului oferit.
Pe langa procesul de fabricare trebuie analizata si inclusa in acest proiect orice alta operatiune necesara
realizarii produsului(testare,etichetare,ambalare,etc
Trebuie de asemenea incluse toate utilajele si echipamentul necesar in productie sau in prestarea de
servicii.
Trebuie intocmite cheltuielile pentru intregul system de productie si trebuie evaluata productivitatea pe
piata si productivitatea maxima pentru a va asigura ca este in concordanta cu cresterea prevazuta pe
perioada de termen mediu.
Apoi trebuie mentionate material prima si componentele necesare in procesul de productie : pentru
fiecare indicati costul si disponibilitatea pe piata.
Concluzia la care ati ajuns trebuie sa ofere o estimare corecta a costului productiei pe fiecare produs.
7) PERSONAL
Referindu-ne la lista din sectiunea 3 ,trebuie acum determinate costurile pe forta de munca
Incepeti cu schitarea unor conditii standard de munca caracteristice sectorului de activitate ,
disponibilitatea personalului calificat si semi-calificat, costul relativ al taxelor sociale si orice alta
informatie relevanta.
Grupati personalul pe categorii si pentru fiecare categorie indicati salariul mediu brut annual (indicand
si taxele sociale)
Indicatiprocentul de crestere anuala a salariului pentru fiecare categorie.
Evaluati costurile unui eventual curs de training , beneficii suplimentare , prime.
Estimati cresterea de personal ceruta de extinderea afacerii.
Scopul acestui studiu este de a efectua o estimare corecta a cheltuielilor de personal atat la inceput cat
si pe perioada de termen mediu.
8) CERCETARE SI DEZVOLTARE
Aceasta sectiune nu este intotdeauna necesara in Planul de Afaceri , dar este importanta pentru multe
intreprinderi cu profil ethnic.
In acest caz descrieti planurile de cercetare si dezvoltare previzionate pentru activitatea dumneavoastra.
Mentionati orice echipament necesitati (Incubatorul poate avea capacitatea de a va oferi acces la unele
dintre ele) si estimati resursele necesare.
9) ESTIMARI FINANCIARE
Acum avem o buna imagine a proiectului si este timpul sa ne ocupam de cifre pentru a vedea ce avem
nevoie pentru a-l pune in practica si ce beneficii putem obtine.
Pentru a face asta trebuie sa pregatim 4 documente importante:
-PLANUL DE INCEPERE (PORNIRE)
-RAPOARTE DE AFACERE
-ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR
-BALANTA PROVISIONALA
Desi este necesara o pregatire atenta si corecta,veti vedea ca nu trebuie sa va nelinistiti , deoarece vom
face o prezentare cat mai simpla.
1) PLANUL DE PORNIRE
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 148
Este destinat sa calculeze sume de investitie si cheltuielile suportate in primele luni de activitate
cand,de obicei,nu se preconizeaza nici un venit substantial din vanzari
Aceasta prima schitare de fonduri este calculata adaugand toate costurile privind inceperea afacerii,cum
ar fi:
-Taxe de inregistrare
-Cumpararea de utilaje si echipament
-Constructia/cumpararea locatiei
-Vehicole
-Mobila si accesorii
-Cheltuieli curente initiale.
Aceasta suma corespunde cheltuielilor initiale impuse de o noua afacere si poate fi oferita cu capital
propriu integral sau partial (in general nu mai putin de 30%) si in rest cu imprumuturi bancare pe
termen mediu.
In acest caz trebuie sa va incadrati intr-un plan de achitare a imprumuturilor , bazat pe achitari
periodice compatibile cu venitul estimat.
Nu Uitati!
Ca si chirias al Centrului de Afaceri s-ar putea sa nu fie nevoie sa suportati majoritatea
cheltuielilor si deci sa nu fie nevoie de un imprumut bancar.
2) RAPORTUL DE AFACERI este perspectiva care indica rata de profit a companiei si se prezinta
in doua parti:
Mai intai un raport lunar pentru perioada initiala de operare (1 an) pentru a oferi o defalcare a primelor
12 luni de activitate si a scoate in evidenta cresterea initiala in vanzari ca si orice tendinta sezoniera
recurenta.
Apoi un raport similar bazat pe estimarile anuale menit sa ilustreze rata de progress pe perioada de
termen mediu.
Aceste doua documente pot fi prezentate ca in Anexela A si B.
Principalele puncte sunt:
VENITUL DIN VANZARI :reprezinta valoarea la pretul de vanzare a intregii cantitati de bunuri
vandute sau servicii prestate pe perioada data.
COSTURILE DE VANZARE:
-costurile de productie. Cost per produsca in Sectiunea 6 (Productie) aplicate pe numarul de produse
vandute in perioada data
-costurile comerciale - reprezentand totalul cheltuielilor in legatura cu vanzari si marketing,de
exemplu :comisioane,livrare,reclama
Diferenta dintre VENITUL DIN VANZARI si COSTUL VANZARILOR (costuri de productie +
costuri comerciale ) va da suma PROFITULUI BRUT pe perioada data.
ALTE VENITURI reprezinta valoarea totala a altor venituri ce nu deriva direct din vanzari,cum ar fi :
rabaturi de la furnizori,vanzari de produse secundare,dobanzi active
CHELTUIELI GENERALE:
Trebuie luate in considerare si toate cheltuielile ce nu au legatura cu vanzarile.Acestea se mai numesc si
Cheltuieli Curente deoarece compania trebuie sa le suporte in orice situatie, chair daca inregistreaza sau
nu vanzari.
Aceste cheltuieli sunt grupate in categorii conform Planului de Conturi in vigoare. In acest Plan de
Afaceri le vom mentiona ca:
Servicii externe: Acestea se refera in mod normal la Inchirieri,Reparatii si Mentinere ,Onorarii ,
Asigurari, note de plata a telefoanelor si energiei electrice
Nu uitati:
Pentru ocupantii Incubatorului in aceasta categorie se vor inregistra numai sumele convenite pentru
chirie plus costurile pentru alte servicii care nu sunt oferite de Incubator
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 149
Personalul:are in evidenta valoarea medie a cheltuielilor de personal asa cum a fost prevazuta in
Sectiunea 7
Amortizarea: este suma fixata pentru achitarea investitiei initiale.
In acest context vom lua in considerare o simpla amortizare in serie , adica valoarea originala a
investitiei impartita pe perioada de folosinta.
Durata de folosinta a diverselor tipuri de echipament este adesea fixata prin lege deoarece afecteaza in
mod direct profitul pe impozit.. Perioadele general acceptate sunt:
- Masini grele /cladiri 20 ani (240 luni)
- Masini usoare/vehicole/echipament ind. 10 ani (120 luni)
- Echipament electronic/mobilier 3 ani(36 luni)
- Alte fonduri de pornire 1 an (12 luni)
Datorii financiare: reprezinta dobanda datorata pe imprumut.
Aceasta trebuie calculata pe suma imprumuturilor nete(ex. Imprumutul original minus valoarea
rambursata).
Daca estimarea fluxului de numerar indica o deficienta periodica a fondurilor,trebuie inclusa valoarea
dobanzii pentru
Alte cheltuieli curente: orice cheltuieli anticipate neincluse in grupurile anterioare.
Daca noua companie a planificat necesitatea de cercetare si dezvoltare, sumele pentru aceste cheltuieli
asa cum au fost indicate in sectiunea 8,trebuie mentionate intr-un paragraph separate,sub acest titlu.
Alte cheltuieli ce intra in aceasta categorie sunt: transport, receptie, publicitate, echipament de birou,
etc.
REZULTATE: profitul brut mai putin cheltuielile generale indica rezultatul afacerii pe perioada data.
Daca rezultatul este pozitiv ,rata pe impozit trebuie calculata si dedusa pentru a obtine
REZULTATELE NETE.
3) ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR
Scopul acestui document este de a analiza miscarea de fonduri pe perioada celor 12 luni initiale pentru
a determina daca compania va fi in pozitia de a-si asigura nevoile prin resurse proprii sau trebuie sa se
apeleze la finantare externa (facilitati bancare)
Nu exista un formular pentru aceasta estimare, prospectul din Anexa C oferind o posibila prezentare ce
poate fi adoptata in majoritatea cazurilor.
In orice situatie estimarea trebuie sa inceapa precizand termenii de vanzare conveniti cu furnizorii
principali si termenii estimati de plata de catre clienti.
Pentru a explica:
Daca lucrati cu furnizori avand termeni diferiti de plata,trebuie sa evaluati incidenta respectivei lor
oferte cu compozitia produsului dumneavoastra.de exemplu:
costul produsului (asa cum a fost prezentat in Sectiunea 6) -100
Materie prima/componente achitabile in numerar 20% -20
in termen de 30 zile 30% -30
in termen de 3 luni 50% -50
Similar,acelasi mod de evaluare trebuie aplicat la
Vanzari in numerar =40%
Vanzari pe credit termen 30 zile =30%
Termen 60 zile =30%
Prin aceste estimari necesare este posibila calcularea estimarii fluxului de intrari si iesiri de fonduri in
fiecare luna:
Intrari - fonduri din vanzari furnizori
Iesiri - alte venituri cheltuieli (minus amortizari)
replati de imprumuturi
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 150
Balanta fluxului de numerar se aplica fondurilor de pornire:ideal diminuarea fondurilor de pornire
trebuie sa compenseze discrepanta initiala a resurselor pana cand nivelul venitului recuperabil din
vanzari poate oferi o balanta pozitiva constanta.
Aceasta nu se intampla totusi intotdeauna si trebuie sa stiti in prealabil cand veti avea nevoie de
imprumuturi temporare si ce sume,astfel incat sa faceti pregatirile necesare din timp.
4) BALANTA PROVIZORIE
Balanta este documentul conclusive al oricarei companii
Ea rezuma toate Activele si Pasivele, fiind dovada situatiei financiare reale a companiei.
Pe perioada functionarii afacerii balanta de sfarsit de an este pregatita si supusa unui auditoriu
professional extern si dupa aprobare va certifica situatia companiei.
In cadrul Planului de Afaceri este indicat sa pregatiti si Balanta provizorie in avans pe 3 ani folosind
estimarile rezultate in documentele anterioare.
Balanta se prezinta conform Anexei D redactata ca in exemplul de mai jos
ACTIVE
1. active fixe : reprezinta valoarea neta a capitalului de investitie
aceasta cifra se obtine din totalul investitiei initiale (PLANUL DE PORNIRE)minus valoarea de
amortizare (din RAPORTUL DE AFACERE)
Trebuie mentionat ca din moment ce costurile de inregistrare si fondurile de pornire se presupune ca
vor fi rambursate in primul an de activitate, numai activele nete concrete raman ca valoare aici.
2. Stocuri: Reprezinta valoarea materiei prime , a componentelor , produselor finisate si semi-finisate
ramase in stoc. La sfarsitul anului financiar.
Pentru o afacere activa aceasta valoare este fixata print-un cont si evaluarea bunurilor ramase in stoc la
inchiderea anului financiar.
In acest caz stocurile sunt fixate prin anticiparea nevoilor in relatie cu piata si estimarile de
productie.De exemplu : produse finisate suficiente pentru vanzarile din luna urmatoare si materie
prima/componente pentru urmatoarele 2 luni de productie
3. Clienti si alti debitori: Aceasta reprezinta valoarea vanzarilor ramase pentru a fi platite de clienti (asa
cum s-a anticipat in estimarile fluxului de numerar) si orice alt venit acumulat dar neprimit inca,
indicat in Raportul de Afacere
Active lichide: reprezinta suma de cash si credit bancar disponibil la data inchiderii anului financiar.
Pentru primul an aceasta valoare ar trebui sa fie egala cu balanta finala a Estimarii fluxului de numerar.
4. Alte Active : reprezinta orice alta activa care nu a fost mentionata (ex, Profituri exceptionale din
paragraful Profit si Pierderi)
Acesta nu este insa relevant pentru scopul Planului de Afaceri.
PASIVE:
Capitalul: reprezinta capitalul net al companiei (capitalul initial minus eventuale amortizari).
Pentru primul an valoarea este egala cu capitalul de pornire oferit de parteneri.
(Capitalul propriu indicat in Planul de pornire). In anii urmatori aceasta valoare creste adaugand
valoarea neta rezultata in anii precedenti si eventualele rezerve de capital.
Creditori pe Termen Mediu: suma datorata bancilor si altor institutii financiare in contul
imprumuturilor reziduale. (referire la Planul de pornire)
Creditori pe Termen Scurt: sume datorate furnizorilor si eventualelor unitati creditoare
Rezultate: nete (dupa plata impozitelor). Trebuie sa fie in concordanta cu cele indicate de Raportul
afacerii pe termen mediu.
Totalul ACTIVELOR trebuie sa fie egal cu totalul PASIVELOR pentru a dovedi ca rezultatele nete
mentionate corespund exact cu diferenta dintre aceste doua grupuri financiare opuse.
10.MOTIVAREA SI ASUMAREA DE RISCURI
Aceasta este o parte personala a Planului de Afaceri unde trebuie sa precizati motivele care va
indeamna sa va asumati riscul pornirii unei afaceri proprii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 151
Poate parea neimportant,dar este un punct major pentru oricine trebuie sa decida daca sa finanteze sau
nu proiectul dumneavoastra. Adesea hotararea si imaginatia rationala duc la un verdict favorabil.
Este de asemenea foarte important o buna si rezonabila planuire a proiectului.Este posibil ca lucrurile
sa nu decurga intocmai cum le-ati planuit si evenimente neprevazute pot determina compania sa
devieze de la planul original.
Riscurile posibile sunt:
Riscul de piata (piata sa nu corespunda conform asteptarilor)
Riscul de management (un grad mai mare de competenta cerut)
Riscul de regulamente (legi nefavorabile sau reguli impuse)
Riscul financiar (fonduri sarace sau flux de numerar negativ)
Nu este obligatoriu ca acestea sa fie un motiv de esuare, iar prudenta si bunul simt, intotdeauna
stimulate de dorinta de reusita, pot fi aplicate pentru a facilita depasirea acestor dificultati.
Propunerile dumneavoastra. pentru a diminua aceste riscuri va vor sustine motivarea si va vor pune in
evidenta simtul de raspundere de care dispuneti.
4. Enumerai costurile de functionare curent a activitii unei ntreprinderi;
Ce este inclus in costurile operaionale?
- costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale i servicii, energie,
intreinere);
- costurile cu fora de munc;
- cheltuieli administrative i generale, cheltuieli de vanzare i distribuie;
- reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin (se
includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevzute drept costuri investiionale);
- dup caz, dac normele aplicabile o permit, dac proiectul propus este susinut de o analiz
detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include in costuri eligibile, fr a depi, eventual, un
anumit procent din costul total de investiie, excluzand fondurile de rezerv - oricum, fondurile de
rezerv n-ar trebui incluse niciodat in costurile luate in considerare in stabilirea diferenelor de
finanare, deoarece acestea nu reprezint fluxuri de numerar.
Ce nu este inclus in costurile operaionale?
- cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar i costul imobilizrilor este acoperit de
costurile de investiie);
- provizioanele i rezervele pentru cheltuieli neprevzute i pentru inlocuirea activelor;
- dobanda i rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital
sunt incluse in costurile iniiale de investiie i prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de
numerar sunt incluse in calculul sustenabilitii financiare);
- impozitele, taxele (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de
investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local).;
Cheltuielile initiale cu investitia
reprezinta marimea neta a capitalului necesar pentru inceperea exploatarii investitiei
care sunt componentele?
C cost de cumparare al activelor fixe =pretul de cumparare, in functie de care se stabileste
schema de amortizare
C cheltuieli de instalare-montaj
C cheltuieli de specializare a personalului
C pretul de vanzare (corectat cu impozitele suplimentare) aferent activelor dezinvestite
Politica de amortizare influenteaza performantele unui proiect de investitii?
aplicarea unei politici de amortizare degresive va genera cheltuieli (deductibile) cu amortizarea
in valoare mai mare in primele perioade de exploatare a investitiei =economii fiscale mai mari = CFD
mai mari la inceputul perioadei de exploatare =cresterea VAN
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 152
5. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie;
Inainte de a angaja costuri (semnificative) in direcia elaborrii de studii tehnice sau in executarea de
lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele intrebri:
- Este proiectul realmente necesar?
- Care sunt obiectivele proiectului?
- Proiectul este de aa natur incat s duc la indeplinirea obiectivelor?
- Proiectul este fezabil (technologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont de timp,
proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)?
- Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaionala i financiar, pe intreaga
durat a funcionrii sale)?
Raspunsurile fundamentate la intrebrile anterioare reprezint studiul de fezabilitate.
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
6. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic ?
care are insusirea de a fi fezabil : Care se poate face; realizabil, posibil.
7. Cum poate fi definit o investiie n sens general?
Proiectul de investitie reprezinta
plasarea unor disponibilitati prezente si certe pentru obtinerea unor fluxuri viitoare
superioare, dar incerte dpdv.financiar
alocarea unei trezorerii disponibile pentru cumpararea unui activ fix care va determina
fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare dpdv.contabil
Elementele caracteristice investitiilor:
1. Cheltuielile initiale cu investitia
2. Cash-flow-urile generate de proiectul de investitii
3. Durata de exploatare
4. Valoarea reziduala
5. Rata de actualizare
Pentru aprecierea performantelor unui proiect se calculeaza urmatorii indicatori:
C Valoarea actuala neta
C Rata interna de rentabilitate
C Termen de recuperare
C Indice de profitabilitate
C Prag de rentabilitate financiar
8. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
In funcie de sfera de aplicare
investiii n activele firmei,
investiii n publicitate (n imaginea firmei),
investiii n resurse umane etc.
Pentru managerul financiar, o investiie n resurse umane, fie aceasta i o recompens sub forma
finanrii cheltuielilor cu luna de miere pentru un salariat, trebuie analizate din punctul de vedere al
raportului dintre cheltuielile efectuate n prezent i ncasrile viitoare aferente; n cazul descris, o
cretere a ataamentului fa de firm, a productivitii muncii etc.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 153
In funcie de riscul asociat
investitii de inlocuire a echipamentelor uzate
investitii de modernizare a echipamentelor existente
investitii de dezvoltare (de extindere)
investitii strategice
Intreg activul unei firme reprezinta un portofoliul de investitii realizat de aceasta:
INVESTITII
STRATEGICE
IMOBILIZARI
NECORPORALE
CORPORALE
FINANCIARE
CAPITALURI
PROPRII ACTIONARI
INVESTITII
FUNCTIONALE
NFR DATORII CREDITORI
INVESTITII DE
ECHILIBRU
TN
10. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?
In raport cu obiectivul strategic deservit:
1. a) Investitii de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finantarii; cresterii volumului productiei,
lansarii de noi produse pe piata, sau diversificarii strategice prin abordarea de noi sectoare de
activitate Proiectele de investitii pentru lansarea de noi produse pe piata sau diversificarea activitatii
sunt de regula mai riscante si mai scumpe deoarece pe lnga elementele materiale presupun si
acumularea de cunostiinte noi, cucerirea de noi segmente de piata. Dezvoltarea se poate realiza
intramuros prin proiecte interne sau extramuros prin externalizare de activitate. Deasemenea nu
putine sunt cazurile cnd se apeleaza la dezinvestitie, mai ales cnd s-a hotart reconversia spre alte
sectoare de activitate mai profitabile sau spre alte zone geografice cu conditii /
oportunitati mai atractive. Previziunea cash flowului la investitiile de crestere este puternic
influientata de situatia economica si concurentiala, independent de durata de viata a
proiectului, datele necesare fiind otinute prin analiza de mediu. Efortul investitional
este mare n raport cu talia intreprinderii, putnd angaja viitorul acesteia pe perioade ndelungate. De
aceia ele sunt rodul unor demersuri strategice ale managementului superior al intreprinderii.
12. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?
Investitii de inlocuire si modernizare
Definitie: Se fac, in principal, la utilajele si echipamentele de productie, mai rar la hale,
constructii principale, mijloace de transport. Au rolul de a inlocui imobilizarile
corporale invechite, uzate din punct de vedere fizic si moral. Presupun analiza
financiara de oportunitate.
13. Potrivit legislaiei autohtone, care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
Principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873 din04.06.01 sunt:
a) Datele generale
b) Date tehnice ale lucrarii
c) Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei
d) Devizul general estimativ al investitiei
e) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
f) Finantarea investitiei
g) Avize si acorduri
15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economicofinanciare, proiectele
investiionale? Dezvoltai pe scurt. (RIR, VAN, TR, IP, PRFIN)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 154
Criteriul BIRD, Banca Mondiala, criteriul alternativ de evaluare(Valoarea econiomica adaugata)
Tehnici de evaluare a investitiilor in mediu incert analiza de senzitivitate, tehnica scenariilor,
simularea Monte Carlo, arborele de decizie;
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii pragul financiar de rentabilitate
Pragul contabil de rentabilitate
Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care profitul net este zero:
v 1
dobanzi CF
CA
0 ) 1 ( ) dobanzi CF CA v CA ( PN
PRC
+
Pragul financiar de rentabilitate
Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care VAN este zero
[ ]
[ ]
v 1
Amo CF
) 1 (
Amo dobanzi
) k 1 ( 1
k
) k 1 ( VR I
CA
0 ) k 1 ( VR
k
) k 1 ( 1
dobanzi Amo )) 1 ( ) dobanzi CF CA v CA ( I VAN
n
n
n 0
PRF
n
n
n
0
+ +
+
+
+ +
+
+ + +
n
t
n
n
t
t
k
VR
k
CFD
I VAN
i
n
i
i
k x kmpk
1
AE
DAT
k
AE
CPR
k kmpk
CPR CPR
+
simplificata de calcul a VAN este
Ajustarea in functie de inflatie:
Toate cash-flow-urile generate de proiect sunt exprimate in termeni reali, fara a lua in
considerare inflatia, iar rata de actualizare (costul capitalului) se transforma in termeni reali, prin
eliminarea inflatiei; aceasta varianta este simpla teoretic, dar greu de aplicat in practica: nu toate
componentele CF sunt influentate in acelasi mod de inflatie (cheltuielile cu amortizarea) si inflatia
poate fi diferita de anticiparile investitorilor care si-au dimensionat rentabilitatea ceruta;
Ajustarea cash-flow-urilor pentru a reflecta inflatia anticipata (pretul de vanzare al produselor
finite, costurile variabile si costurile fixe pot fi afectate in mod diferit de inflatie)
25. Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN?
dac se analizeaz decizia adoptrii unui proiect, acesta se va realiza dacVAN>0,
dac se urmrete alegerea unei investiii din mai multe posibile, se va alege aceea cu VAN
pozitiv maxim.
Inflatia este un factor critic si poate avea efecte majore asupra performantelor firmei, astfel ca trebuie
tinut cont de acest impact.
Se pot sesiza o serie de deficiene ale utilizrii VAN pentru selectarea proiectelor de investiii:
criteriul nu are n vedere constrngerile bugetare;
nu ia n considerare posibilele modificri ale ratelor de rentabilitate cerute de investitori n
funcie de ratele de dobnd de pe pia;
nu ine cont de interdependenele dintre proiectele de investiii
26. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este rata intern
de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile
actualizate includ i valoarea rezidual?
Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return)
Exprimarea VAN n uniti monetare poate nemulumi pe un investitor dornic s compare rentabilitatea
pe care o poate obine datorit investiiei pentru care opteaz cu rata de rentabilitate minim acceptat.
Aceast rat de rentabilitate degajat de proiectul de investiii analizat cunoscut n literatura de
specialitate sub numele de rat intern de rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare a fluxurilor
viitoare pentru care VAN este zero
Deci este solutia unei ecuatii de grad n
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 159
k
CFD
I VAN
0
+
( ) ( )
0
1 1
1
0
+
+
+
+
n
t
n
n
t
t
k
VR
k
CFD
I VAN
+
+
+
+
n
1 t
n
n
t
t
0
) RIR 1 (
VR
) RIR 1 (
CFD
I 0
Pentru proiectul A, RIR este
VAN=f(k)
-200.00
-100.00
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
0% 10% 20% 30% 40% 50%
k
V
A
N
RIR=24.29%
kmin
kmax
VAN(-)
VAN(+)
De regula RIR se determina
prin aproximare:
) ( VAN
) ( VAN
RIR k
k RIR
max
min
-- o bun aproximare se poate obine cu ajutorul tehnicii de interpolare: se poate constata c funcia
VAN este monoton descresctoare n funcie de k, ct timp toate cash flow-urile disponibile sunt
pozitive
27. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i
RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?
RIR > Rata actualizare proiect fezabil
RIR < Rata actualizare proiect nefezabil
Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care RIR este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care RIR>k
S-a presupus ca firma nu este restrictionata dpdv.al resurselor disponibile.
28. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este indicele de
profitabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile
actualizate includ i valoarea rezidual?
IP = VAN + V reziduala la sf an N (ultimul an al perioadei de previziune explicita) actualizata / Investitii totale
actualizate = 1 + VAN / Ita
Indicele de profitabilitate
reprezinta raportul dintre efectul investitiei (CFD totale actualizate) si efortul investitional (valoarea investitiei)
Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1
Avantaj fata de criteriul VAN:
- permite analiza comparativa a proiectelor de investitii pentru care efortul investitional este diferit
- Se aplica atunci cand firma dispune de un buget limitat pentru realizarea de investitii
Indicele de profitabilitate sau de rentabilitate (IP) ( de pe net)
Definitie: Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 160
initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu
investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.IP = SUM [ CFt /
(1+a) ] / I = VAN + I / I CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;t - durata de
viata a investitiei;a - rata de actualizare;I - valoarea investitiei.VAN - valoarea
actualizata neta.
Indicele de profitabilitate raporteaz suma fluxurilor de numerar net operaional actualizate la
valoarea actualizat a investiiei. Cum fluxurile de numerar net operaional sunt vzute drept efectele
generate de exploatarea investiiei, am putea considera c vorbim despre o raportare a efectelor
investiiei la valoarea efortului investiional (efortul realizat pentru obinerea acestor efecte).
n realitate, vorbim despre o raportare a:
1) valorii care ar fi investite ntr-o afacere de referin (cu un randamente egal cu rata de actualizare)
pentru a obine n viitor efecte egale cu cele estimate
la
2) valoarea prezent a investiiei analizate.
Cele 2 investiii ar avea probabil randamente diferite:
- randamentul investiiei de referin este reprezentat de rata de actualizare;
- randamentul investiiei analizate este reprezentat de rata intern de rentabilitate a acesteia.
Ambele investiii vor duce la obinerea acelorai efecte (fluxurile de numerar net operaional estimate).
n aceste condiii, alternativa investiinal cu un randament mai mare va necesita un efort investiional
mai mic (pentru a genera aceleai efecte).
Un indice de profitabilitate supraunitar arat c pentru a obine fluxurile de numerar net operaional
estimate, n alternativa investiional de referin am fi obligai s investim o valoare mai mare dect
cea pe care o impune alternativa investiional analizat.
Astfel, dac alternativa investiional de referin este considerat acceptabil, putem considera c prin
investiia analizat cumprm efectele generate de alternativa de referin pltind ns pentru ele o
valoare inferioar (mai mic dect valoarea pltit n alternativa de referin).
Ctigm deci un plus de valoare, ca diferen ntre valoarea efectelor generate de investiie (valoarea
investiiei n alternativa de referin, mai mare) i valoarea efectiv pltit pentru aceste efecte (valoarea
investiiei n alternativa analizat, mai mic). Acest plus de valoare reprezint valoarea actualizat net
a investiiei.
n contrapartid, un indice de profitabilitate subunitar arat c pentru efectele estimate pltim
maimult dect amplti n alternativa investiional de referin.
Se poate deduce c atunci cnd indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actualizat net a
investiiei este pozitv, iar rata intern de rentabilitate este superioar ratei de actualizare (adic ratei
interne de rentabilitate asociate alternativei investiionale de referin).
Dimpotriv, atunci cnd indicele de profitabilitate este subunitar, valoarea actualizat net a investiiei
este negativ, iar rata intern de rentabilitate este inferioar ratei de actualizare.
Un indice de profitabilitate egal cu 1 corespunde situaiei n care valoarea actualizat net este nul,
respectiv rata intern de rentabilitate este egal cu rata de actualizare.
Modul de calcul al indicelui de profitabilitate este prezentat n fiierul ataat.:
Indicele de profitabilitate
+
+
+
+
+
t
j
j
j
n
t i
n
rez
i
i
a
I
a
V
a
FNNO
IP
1
1
) 1 (
) 1 ( ) 1 (
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 161
(alternativa acceptrii concesiei c toate fluxurile de numerar se materializeaz la sfritul
perioadei creia i sunt aferente)
Unde:
IP = indicele de profitabilitate;
a = rata de actualizare;
FNNOi = fluxul de numerar net operaional estimat a fi generat de exploatarea investiiei n anul
i;
Vrez = valoarea rezidual a investiiei la sfritul anului n (ultimul an al perioadei de previziune
explicit).
Se atrage atenia asupra faptului c valoarea fluxurilor de numerar nregistrat la numrtor nu
reprezint o nsumare a valorilor anuale nominale, ci o nsumare a valorilor prezente ale fluxurilor nete
operaionale estimate a fi generate de investiie. Astfel, fluxurile sunt evaluate folosind o rat de
randament de referin (ca rat de actualizare).
n concluzie, valoarea de la numrtor arat valoarea prezent a fluxurilor de numerar net operainal
estimate, adic valoarea investiiei care s-ar impune a fi efectuat n prezent la un randament egal cu
rata de actualizare pentru a obine n viitor efecte egale cu fluxurile de numerar net operainal estimate a
fi generate de investiia analizat.
Valoarea nregistrat la numitor reflect sumele investite efectiv pentru obinerea efectelor estimate
(sume care sunt i ele actualizate).
(vezi fisierul excel cu exemplu)
29. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?
Sa fie supraunitar Daca proiectele sunt
Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim
Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1
30. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF
operational
anual net
CF
actualizat
cumulat
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 9345 lei
2100 9,345 lei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 162
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2537.81513 6,807 lei
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2132.61775 4,675 lei
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1898.93061 2,776 lei
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1595.74 1,180 lei
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1340.95799 -161 lei
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6,295 lei
11606.0615
Calculai termenul de recuperare al investiiei. E clar ca in anul 4 se calc la fix, cu zecimale.
In anul zero, CF net actualizat din expl este ( 8520 - 6420 ) / (1.19) ^ 0 = 2100 / 1 = 2100
Termenul de recuperare a investitiei actualizat = 5 + 1180 / 1341 = 5 + 0.9799 = 5.8799 ani
VAN = 11606 - Investitia = 11606 -11445 = 161
31. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare
de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF anual
actualizat
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei -9345 lei
-9345
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2516.66667
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2097.22222
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1851.85185
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1543.20988
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1286.00823
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 i
-50.0411523
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
VAN = - 50.04 este negativa, deci proiectul nu este fezabil.
32. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, cu o rat de actualizare minim de
19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow
anual net
CF
actualizat
(19%)
CF
actualizat
(20%)
0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 9345 lei
-9,345 lei -9,345 lei
1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2537.81513
2516.66666
7
2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei
2132.61775
2097.22222
2
3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1898.93061
1851.85185
2
4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1595.74
1543.20987
7
5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei
1340.957991286.00823
Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 lei
161 lei -50 lei
Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.RIR =19,7569%
19.762953%
Intre calculul cu REZOLVITORUL si cel cu mini-max da o diferenta de : -0.003349 %
RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | ) =
= Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) =
RIR = 19% +(20% - 19%) * 161 /( 161 + 50) = 19 % + 0.763 % = 19.763 %
34. Ct reprezint suma actual de 2.500 lei peste 5 ani, tiind c rata de actualizare este de 10%?
Sn = 2500 * (1 + 10 % ) ^ 5 = 2500 * 1.61051 = 4026.275 lei
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 163
35. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizare este
de 10%?
S
0
= 2500 / ( 1+ 10% ) ^ 5 = 2500 / 1.61051 = 1552.3 lei
36. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
37. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF net
annual
CF net
anual
actualizat
0 15,000 15,000 -15,000 -15,000
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.815
13 2 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.617
75 3 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930
61 4 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077
51 5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.501
07 Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 113
Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului.
38. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF
exploatar
e net
anual
CF
exploatare
net anual
actualizat
CF expl
actualizat
cumulat
0 15,000 15,000 0 0 15,000 lei
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.8151312,462 lei
2 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.6177510,330 lei
3 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930618,431 lei
4 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077515,838 lei
5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.50107-113 lei
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. T = 4,94 - actualizat
Termenul de recuperare actualizat = 4 + 5838 / 5950.5 = 4 + 0.98 = 4.98 ani
DE PE NET :
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 164
Termenul de recuperare a investiiei
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare
Termenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp n care se recupereaz investiia din
profit sau din venitul net obinut n urma realizrii investiiei
[1]
.
Relaia de calcul, n care profitul anual (venitul net) este constant este:
sau
unde:
T
i
durata de recuperare a investiiei din profit
It
i
investiia total n versiunea i
Ph
i
profitul anual, egal n timp
VN
i
venitul net anual
n cazul n care profitul (venitul net) nu este egal n timp, se va folosi relaia:
sau
unde
T reprezint termenul de recuperare a investiiei
Ph
i
profitul anului h, n varianta i
VN
hi
venitul net al anului h, n varianta i.
39. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare
de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
CF net
anual
CF net anual
actualizat
(20%)
0 15,000 15,000 -15,000 -15,000
1 6,420 6,420 9,440 3,020 2516.66667
2 6,620 6,620 9,640 3,020 2097.22222
3 7,500 7,500 10,700 3,200 1851.85185
4 6,500 6,500 11,700 5,200 2507.71605
5 8,500 8,500 22,700 14,200 5706.66152
Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 -320
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
VAN = - 320 este negativa deci proiectul nu e fezabil
40. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei, cu o rat de actualizare minim de
19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
Cash-flow
anual net
CF actualizat
(19%)
CF actualizat
(20%)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 165
Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN
negativ | )
= Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) =
RIR = 19% +(20% - 19%) * 113 /( 113 + 320) = 19 % + 0.261 % = 19.261
%
Daca RIR e superioara ratei de actualizare, proiectul este fezabil, in caz contrar nu este fezabil.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 166
FUZIUNI I DIVIZRI
STUDIU DE CAZ 1- fuziunea prin absorbtie, cu pastrarea facilitatilor fiscal, ajustarilor si
provizioanelor
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv:
Societatea A
Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:
2133 = 105 100.000
Societatea B
Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:
2133 = 105 4.000
2. Bilanturile celor 2 societati inainte de fuziunea prin absorbtie:
Societatea A:
Active Valoare
Mijloace de transport
Actiuni detinute
Creante clienti
Conturi la banci
400.000
28.000
55.000
140.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 140.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 167
Impozit profit
TVA de plata
10.000
50.000
Active circulante nete 77.000
Total active datorii
curente
423.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exercitiului
200.000
10.000
150.000
100.000
40.000
Societatea B:
Active Valoare
Mijloace de transport
Conturi la banci
88.000
54.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 51.000
DTL+Provizioane + venituri in avans
Provizioane 11.000
Subventii pt. investitii 28.000
Active circulante nete 22.000
Total active datorii curente 91.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezerve din reevaluare
Rezultatul reportat (pierdere)
Rezultatul exercitiului (pierdere)
100.000
15.000
4.000
15.000
30.000
3. Evaluarea celor 2 societati comerciale:
VB= TA-TD + diferenta din reevaluare= 74.000 + 40.000 = 114.000
VA= TA-TD+ diferenta din reevaluare +/- plusul/pierderea de valoare a actiunilor detinute de A in B =
500.000 + 90.000 + 200*( 50+ 114.000/2000-60) = 599.400
4. Raportul de schimb:
Rsch= VMCB / VMCA = 57/59,94= 0,95 cate actiuni emite A pt. o actiune in B
VMCB= VB/nr.act.B= 114.000/2.000= 57
VMCA= VA/nr.act.A= 599.400/10.000= 59,94 aprox. 60
5. Numarul de actiuni emise de societatea A:
Nr.act.noi emise A= Rsch* nr. act. B= 0,95*2.000= 1.900 actiuni noi emise de catre A
Majorarea capitalului social= nr. act. noi emise *VN act. A= 1.900*20= 38.000
Valoare de emisiune>Valoarea nominala a actiunilor (VN) => prima de fuziune
Prima de fuziune (PF)= (VMC act. noi emise A VN act noi emise A)* nr. act. noi emise =
= (60-20)*1.900= 76.000
Prima de fuziune fara facilitati fiscale = PF-FFB=75.886-(15.000+4.000)=56.886
FFB-facilitati fiscale B ---> rezervele legale si rezervele din reevaluare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 168
6. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor aferente fuziunii prin absorbtie:
Societatea B:
1) Transferul elementelor de activ a plusului de valoare:
461 = 7583 232.000
2) Scoaterea din evidenta a activelor transferate:
6583 = % 228.000
2133 150.000
371 14.000
5121 54.000
409 10.000
3) Inchiderea conturilor de venituri:
7583 = 121 232.000
4) Inchiderea conturilor de cheltuieli:
121 = 6583 228.000
5) Transferul elementelor de capital propriu:
% = 456 74.000
1012 100.000
105 4.000
106 15.000
117 (15.000)
121 (30.000)
6) Transferul elementelor de datorii si elementelor asimilate :
% = 461 158.000
401 51.000
2813 66.000
397 2.000
131 28.000
1511 11.000
7) Regularizarea conturilor 456 si 461:
456 = 461 74.000
Societatea A:
1) Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune:
456 = % 114.000
1012 38.000
1042 76.000
Prima de fuziune > Valoarea societatii B; 76.000>74.000=> 2.000 diferenta de incasat de la actionari:
5121 = 456 2.000
2) Preluarea elementelor de activ:
% = 456 228.000
2133 150.000
371 14.000
5121 54.000
409 10.000
3) Preluarea elementelor de datorii si a elementelor asimilate:
456 = % 232.000
401 51.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 169
2813 66.000
397 2.000
131 28.000
1511 11.000
4) Inregistrarea elementelor de capitaluri propriu de la B cu caracter de facilitati fiscale:
1042 = % 19.000
1061 4.000
105 15.000
5) Anularea actiunilor detinute la societatea B
1042 = 263 10.000 (200 de actiuni la o valoare nominala de 50 lei/act.)
*Pierderile , in cazul fuziunii nu se pot acoperi din profitul obtinut dupa fuziune, pentru a se evita
fraudele.
STUDIU DE CAZ 2 divizarea societatii A intre societatea B 60% si societatea C 40%
1) Inregistrarea rezultatelor inventarierii la societatea a inainte de divizare:
2133 = 105 100.000
Bilantul societatii A inainte de divizare:
Active Valoare
Mijloace de transport
Actiuni detinute
Creante clienti
Conturi la banci
400.000
28.000
55.000
140.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori
Impozit profit
TVA de plata
140.000
10.000
50.000
Active circulante nete 77.000
Total active datorii
curente
423.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exercitiului
200.000
10.000
150.000
100.000
40.000
Valoarea societatii A:
Total Active A : 700.000
Total Datorii: 200.000
Capitalul social B: 6.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si o valoare matematica de 57
lei.
Capitalul social C: 4.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si valoarea matematica 1 leu.
Valoarea matematica a unei actiuni B = valoarea societatii B/nr. actiuni B= 114.000/2.000=57 lei
Marimea aportului preluat de B si de C:
Aportul= Active Datorii
Aport B = (700.000 200.000)*60% = 300.000
Aport C = (700.000 200.000)*40% = 160.000
Paritatea: nr. actiuni noi emise/nr.act soc. A
Nr. noi actiuni emise = aport/ valoarea matematica a actiunilor
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 170
B=300.000/57 = 5263,15
Paritate B = 5263/10.000 = 0,53 actiuni primite in B, de fostii actionari din A, contra unei actiuni
detinute la A
C=160.000/1 = 260.000
Paritate C = 260.000/10.000 = 20 actiuni primite in C, de fostii actionari din A contra unei actiuni
detinute la A
Cresterea capitalului social:
B: 5263,15 * 20 = 105.263
C: 20 * 20 = 400
La B se constituie prima de divizare deoarece actiunile au fost emise la o valoare nominala mai mare.
Prima = 5263,15 * (57-20) = 194.737
Societatea A:
Transferul elementelor de capitaluri proprii:
% = 456 460.000
1012 200.000
105 100.000
106 160.000
Transferul elementelor de activ:
892 = % 700.000
2133 400.000
263 28.000
371 57.000
411 55.000
409 20.000
5121 140.000
Transferarea datoriilor si a elementelor asimilate datoriilor:
% = 892 700.000
2813 300.000
401 140.000
441 10.000
4423 50.000
456 200.000
Societatea B, preia 60% din A si pastreza rezerva legala integral:
Majorarea capitalului propriu:
456 = % 300.000
1012 105263
1042 194.737
Preluarea elementelor de activ 60%:
% = 891 420.00
2133 240.00
263 16.800
371 34.200
411 33.000
408 12.000
5121 84.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 171
Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:
891 = % 420.000
2813 180.000
401 84.000
441 6.000
4423 30.000
456 120.000
Preluarea elementelor de capitaluri proprii de la A:
1042 =% 160.000
105 10.000
106 150.000
Societatea C, din 40% din activele si datoriile societatii A:
Majorarea capitalului social:
456 = 1012 200.000
456 = 106 100.000
Preluarea activelor :
% = 891 280.000
2133 160.000
263 11.200
371 22.800
411 22.000
409 8.000
5121 56.000
Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:
891 = % 280.000
2813 120.000
401 56.000
441 4.000
4423 20.000
456 80.000
Contabilitatea operaiunilor de fuziune
Studiul de caz nr. 1
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor,
nfiinnd societatea comercial C, valoarea nominal a unei aciuni pentru societatea C fiind de 20 lei.
Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea:
Societatea comercial A:
a. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
b. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei;
c. creane fa de clieni 19.000 lei;
d. conturi la bnci n lei 30.000 lei;
e. datorii fa de furnizori 47.000 lei;
f. credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
g. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500
lei/aciune;
h. rezerve din reevaluare 200.000 lei;
i. rezerve legale 80.000 le;
j. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind
constituite din profitul net;
k. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
l. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 172
Societatea comercial B:
a. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
b. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
c. conturi la bnci n lei 29.000 lei;
d. datorii fa de furnizori 43.000 lei;
e. credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
f. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
g. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10
lei/aciune;
h. rezerve legale 20.000 lei;
i. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite
din profitul net;
j. rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei.
Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial C s fie pstrat structura
capitalurilor proprii existent la cele dou societi care fuzioneaz.
Studiu de caz nr.1
1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Construcii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 814.000
DTL + provizioane + venituri n avans
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 173
Credite bancare
Provizioane pt garanii acordate clienilor
524.000
10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 280.000
2. Valoarea societ ii = Activul net contabil = total active total datorii
Firma A
total active = 2.000.000 + 41.000+ 19.000 + 30.000 = 2.090.000
total datorii = 47.000 + 800.000 = 847.000
Valoarea societ ii A = ANC
A
= TA TD = 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Firma B
TA = 800.000 + 28.000 + 29.000 = 857.000
TD = 43.000 + 524.000 + 10.000 = 577.000
Valoarea societ ii B = ANC
B
= TA TD = 857.000 577.000 = 280.000
3. Ponderea celor 2 soceiti care fuzioneaz n noua societatea
capitalul social C = cap soc A + cap soc B = 500.000 + 200.000 = 700.000
%A =
% 43 , 71 100 *
000 . 700
000 . 500
aciuni
nr aciuni din C care le primete A = 71,43% * 35.000 = 25.000 aciuni
B = 35.000 25.000 = 10.000 aciuni
4. Reflectarea n contabilitatea celor 3 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea A
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc A ctre soc C
% = 456 1.243.00
0
1012
105
1061
1068
1171
121
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc C
892 = % 2.493.00
0
212
371
4111
5121
2.400.00
0
44.000
19.000
30.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 174
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 2.493.000
2812
397
401
1621
456
400.000
3.000
47.000
800.000
1.243.000
Societatea B
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc C
% = 456 280.000
1012
1061
1068
121
200.000
20.000
15.000
45.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc C
892 = % 1.059.00
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
29.000
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.059.00
0
2813
397
401
1621
1512
456
200.000
2.000
43.000
524.000
10.000
280.000
Societatea C
1. Preluarea elementelor de capital propriu
456 = % 1.523.000
1012
1061
1068
1171
105
700.000
100.000
335.000
188.000
200.000
2. Preluarea elementelor de activ
% = 891 3.552.000
212
371
2.400.000
74.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 175
4111
5121
2133
19.000
59.000
1.000.000
3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, amortizri , ajustri
891 = % 3.552.000
2812
397
2813
401
1621
1512
456
400.000
5.000
200.000
90.000
1.324.000
10.000
1.523.000
Studiul de caz nr. 2
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin
preluarea societii B de ctre societatea A.
1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Constucii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 814.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 524.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 176
Provizioane pt garanii acordate clienilor 10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 280.000
2. Valoarea societ ilor
Valoarea societ ii A = ANC
A
= TA
A
TD
A
= 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Valoarea societ ii B = ANC
B
= TA
B
TD
B
= 857.000 577.000 = 280.000
3.Raportul de schimb este valoarea matematic-contabil a aciunilor societii B raportat la aciunile
societii A
R
sch
=
0113 , 0
243 . 1
14
000 . 1
000 . 243 . 1
000 . 20
000 . 280
.
.
A
A
B
B
A
B
act nr
Valsoc
act nr
Valsoc
VMC
VMC
(la 1 aciune B se primesc 0,0113 aciuni A)
4. Numrul de aciuni noi emise de societatea A
Nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0113 * 20.000 = 226 aciuni
Majorarea capitalului social A: nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 226 * 500 = 113.000
Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi
emise =
= (1.243 500)*226 = 1.243*226 500*226 = 280.918 113.000 = 167.918
Diferena de valoare = 280.918 280.000 = 918 (de ncasat de la B)
5. Reflectarea n contabilitatea celor 2 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea B
1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A
% = 456 280.000
1012
1061
1068
121
200.000
20.000
15.000
45.000
2. Transferul elementelor de activ ctre soc A
892 = % 1.059.00
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
29.000
3. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.059.00
0
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 177
2813
397
401
1621
1512
456
200.000
2.000
43.000
524.000
10.000
280.000
Societatea A
1. Majorarea capitalului propriu
456 = % 280.918
1012
1042
113.000
167.918
2. Preluarea elementelor de activ
% = 891 1.059.000
2133
371
5121
1.000.000
30.000
29.000
3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri
891 = % 1.059.918
401
1621
1512
2813
397
456
43.000
524.000
10.000
200.000
2.000
280.918
4. Recuperarea diferenei de valoare
5121 = 891 918
5. nregistrarea elementelor de rezerve legale, faciliti fiscale
1042 = % 25.000
1061
1068
20.000
5.000
Studiul de caz nr. 3
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin
preluarea societii B de ctre societatea A.
Societatea comercial A:
m. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
n. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustare pentru depreciere 3.000 lei;
o. creane fa de clieni 19.000 lei;
p. conturi la bnci n lei 30.000 lei;
q. datorii fa de furnizori 47.000 lei;
r. credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
s. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500
lei/aciune;
t. rezerve din reevaluare 200.000 lei;
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 178
u. rezerve legale 80.000 le;
v. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite
din profitul net;
w. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
x. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
Societatea comercial B:
k. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
l. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
m. conturi la bnci n lei 29.000 lei;
n. datorii fa de furnizori 43.000 lei;
o. credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
p. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
q. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10
lei/aciune;
r. rezerve legale 20.000 lei;
s. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite
din profitul net;
t. rezerve din reevaluare 45.000 lei.
Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial A s fie nu fie pstrat
structura capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i nu se preiau provizioanele i ajustrile societii
comerciale B.
1. Impozitul pe profit la societatea comercial B
1. Anularea provizioanelor pentru garanii acordate clienilor
1512 = 7812 10.000
2. Anularea ajustrilor pentru deprecierea mrfurilor
397 = 7814 2.000
3. Reinerea impozitului pe profit aferent provizioanelor pentru garanii
691 = 4411 1.600
4. Reinerea impozitului pe profit aferent celorlalte faciliti fiscale existente la soc B
% = 4411 11.200
1061
1068
105
3.200
800
7.200
5. nchiderea conturilor de venituri
% = 121 12.000
7812
7814
10.000
2.000
6. nchiderea conturilor de cheltuieli
121 = 691 1.600
7. Virarea la buget a impozitului pe profit
4411 = 5121 12.800
2. Bilanurile celor 2 societii comerciale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 179
Societatea A
Active Valoare
Construcii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
2.000 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 2.043.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
200.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.243.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport (VNC)
Mrfuri
Conturi la bnci
800 000
30.000
16.200
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 3.200
Total active datorii curente 803.200
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 524.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Rezultatul exerciiului
200.000
16.800
14.200
37.800
10.400
Total Capital propriu 279.200
3. Evaluarea celor 2 soc com
Valoarea soc A = ANC
A
= TA TD = TA DTS DTL = 2.090.000 847.000 = 1.243.000
Valoarea soc B = ANC
B
= TA TD = 846.200 43.000 524.000 = 279.200
4. Raportul de schimb
R
sch
=
0112 , 0
243 . 1
96 , 13
000 . 1
000 . 243 . 1
000 . 20
200 . 279
.
.
A
A
B
B
A
B
act nr
Valsoc
act nr
Valsoc
VMC
VMC
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 180
5. Numrul de aciuni noi emise de soc com A
nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0112 * 20.000 = 224 aciuni
Majorarea capitalului social A:
nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 224 * 500 = 112.000
Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi
emise =
= (1.243 500)*224 = 1.243*224 500*224 = 278.432 112.000 = 166.432
Diferena de valoare = 278.432 279.200 = 768 (de pltit de A ctre B)
6. Reflectarea n contabilitatea celor 2 soc a operaiunilor implicate de procesul fuziunii
Societatea B
4. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A
% = 456 279.200
1012
1061
1068
105
121
200.000
16.800
14.200
37.800
10.400
5. Transferul elementelor de activ ctre soc A
892 = % 1.046.20
0
2133
371
5121
1.000.00
0
30.000
16.200
6. Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri
% = 892 1.046.20
0
2813
401
1621
456
200.000
43.000
524.000
279.200
Societatea A
6. Majorarea capitalului propriu
456 = % 278.432
1012
1042
112.000
166.432
7. Preluarea elementelor de activ
% = 891 1.046.200
2133
371
5121
1.000.000
30.000
16.200
8. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri
891 = % 1.045.432
401 43.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 181
1621
2813
456
524.000
200.000
278.432
9. Plata diferenei de valoare
891 = 5121 768
Studiul de caz nr. 4
Presupunem c societatea comercial A absoarbe societatea comercial B, situa ia la momentul fuziunii
fiind:
Societatea comercial A:
construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei;
mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei;
creane fa de clieni 19.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 47.000 lei;
credite bancare pe termen lung 800.000 lei;
capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500 lei/aciune;
rezerve din reevaluare 200.000 lei;
rezerve legale 80.000 le;
alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite din
profitul net;
rezultatul reportat (profit) 33.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei;
mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei;
conturi la bnci n lei 29.000 lei;
datorii fa de furnizori 43.000 lei;
credite bancare pe termen lung 524.000 lei;
provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei;
capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite din
profitul net;
rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei.
Evaluarea celor dou societi se realizeaz prin metoda rezultatului (Metoda evalurii globale).
Astfel, evaluatorii autorizai stabilesc:
n cazul societii comerciale B:
n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 20.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 40.000 lei mai mare dect activul net contabil
(dup reevaluarea mijloacelor de transport).
n cazul societii comerciale A:
n urma reevalurii construciilor se constat o scdere a valorii nete a acestora cu 60.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 117.000 lei mai mare dect activul net contabil
8dup reevaluarea construciilor).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca la societatea comercial A s fie pstrate structura
capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i provizioanele societii comerciale B.
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv
Soc A
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 182
nregistrarea reevalurii construciilor
105 = 212 60.000
Soc B
1. nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport
2133 = 105 20.000
Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune
Societatea A
Active Valoare
Constucii
Mrfuri
Creane clieni
Conturi la bnci
1.940 000
41.000
19.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 47.000
Active circulante nete 43.000
Total active datorii curente 1.983.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare 800.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exerciiului
500.000
140.000
80.000
320.000
33.000
110.000
Total Capital propriu 1.183.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Mrfuri
Conturi la bnci
820 000
28.000
29.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 43.000
Active circulante nete 14.000
Total active datorii curente 834.000
DTL + provizioane + venituri n avans
Credite bancare
Provizioane pt garanii acordate clienilor
524.000
10.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Rezultatul exerciiului
200.000
20.000
20.000
15.000
45.000
Total Capital propriu 300.000
Evaluarea soc com
Valoarea societ ii A = TA TD t diferena de evaluare =
= 2.030.000 (47.000 + 800.000) + 117.000 = 1.300.000
Valoarea societ ii B = TA TD t diferena de evaluare =
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 183
= 877.000 (43.000 + 524.000 + 10.000) + 40.000 = 340.000
Raportul de schimb
R
sch
=
0131 , 0
300 . 1
17
000 . 1
000 . 300 . 1
000 . 20
000 . 340
A
A
B
B
A
B
nract
Valsoc
nract
Valsoc
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de soc A
Nr. ac noi emise = R
sch
* nr.acB = 0,0131 * 20.000 = 262 aciuni
Majorarea cap social A = nr.ac noi emise * VN ac A = 262 * 500 = 131.000
prima de fuziune =
= (val matem-contab a 1ac nou emise A VN a 1ac nou emise A) * nr ac noi emise =
= (1.300 500)*262 = 340.600 131.000 = 209.600
Diferena de valoare = val matem-contab a ac noi emise de A ApNC
B
=
= 340.600 340.000 = 600 (de ncasat de entitatea A de la B)
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Societatea B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(1.020.000 + 30.000 + 29.000 + 40.000)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 1.079.000
2133
371
5121
1.020.000
30.000
29.000
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 340.000
1012
105
1061
1068
121
200.000
20.000
20.000
15.000
85.000
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 779.000
1621
401
2813
397
1512
524.000
43.000
200.000
2.000
10.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 340.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 184
461 = 7583 1.119.000
7583 = 121 1.119.000
121 = 6583 1.079.000
Societatea A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 340.600
1012
1042
131.000
209.000
Preluarea elementelor de activ
% = 456 1.119.000
2133
371
5121
2071
1.020.000
30.000
29.000
40.000
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 779.000
1621
401
2813
397
1512
524.000
43.000
200.000
2.000
10.000
ncasarea diferenei de valoare
5121 = 456 600
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de FF
1042 = % 45.000
1061
105
1068
20.000
20.000
5.000
Studiul de caz nr. 5
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 300.000 lei, amortizare cumulat 100.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial B n valoare de 22.000 lei (1.000 aciuni, 22lei/aciune);
conturi la bnci n lei 28.000 lei;
datorii fa de furnizori 40.000 lei;
capital social vrsat 250.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 250 lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 160.000 lei, amortizare cumulat 40.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 40.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 20 lei/aciune;
rezerve legale 10.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 185
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 36.000 lei mai mare dect activul
net contabil;
n cazul societii comerciale B:
n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 10.000 lei;
valoarea global a acestei societi comerciale este cu 20.000 lei mai mare dect activul net contabil
(dup reevaluarea mijloacelor de transport).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze facilitile fiscale
preluate de la societatea comercial B.
Studiu de caz nr.5
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv
Soc B
- nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport
2133 = 105 10.000
Bilanurile celor 2 societi
Societatea A
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni la B
Conturi la bnci
300.000
22.000
28.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 40.000
Active circulante nete 10.000
Total active datorii curente 310.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
250.000
20.000
40.000
Total Capital propriu 310.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Conturi la bnci
170 000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 40.000
Active circulante nete -10.000
Total active datorii curente 160.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve din reeeval
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
10.000
10.000
40.000
Total Capital propriu 160.000
Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc B = TA TD + diferena de evaluare = 160.000 +20.000 = 180.000
Valoarea soc A = TA TD + diferena de evaluare + plusul de valoare al ac de de A =
= 310.000 + 36.000 + 1.000 ac *
,
_
22
000 . 5
000 . 180
= 360.000
Raportul de schimb
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 186
R
sch
=
1 , 0
360
36
000 . 1
000 . 360
000 . 5
000 . 180
A
B
A
B
nract
ValsocA
nract
ValsocB
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de societatea A
nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B)*80% =
= (0,1 * 5.000)*80% =
= 400 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 400 * 250 = 100.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul
valoric a 100 aciuni noi de la A =
= (360 250)*400 + 1.000*(cost achizi + plusul de valoare) =
= 360*400 250*400 + 1.000*
,
_
+ 22
000 . 5
000 . 180
22
=
= 144.000 100.000 + 36.000 =
= 80.000
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(210.000 + 30.000 + 20.000)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 240.000
2133
5121
210.000
30.000
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 180.000
1012
105
1061
121
100.000
10.000
10.000
60.000
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 80.000
401
2813
40.000
40.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 180.000
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 180.000
1012 100.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 187
461 = 7583 260.000
7583 = 121 260.000
121 = 6583 240.000
1042 80.000
Preluarea elementelor de activ
% = 456 260.000
2133
5121
2071
210.000
30.000
20.000
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 80.000
401
2813
40.000
40.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
1042 = % 20.000
1061
105
10.000
10.000
Anularea aciunilor deinute la soc B
1042 = 264 22.000
Studiul de caz nr. 6
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei;
conturi la bnci n lei 30.000 lei;
datorii fa de furnizori 55.000 lei;
capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune);
conturi la bnci n lei 25.800 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 15.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 4.000 lei mai mic dect activul net
contabil;
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai
mare dect activul net contabil
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor
proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B.
Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv
Bilanurile celor 2 societi
Societatea A
Active Valoare
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 188
Mijloace de transport
Conturi la bnci
380.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 55.000
Active circulante nete -25.000
Total active datorii curente 355.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
300.000
20.000
35.000
Total Capital propriu 355.000
Societatea B
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la A
Conturi la bnci
120 000
34.200
25.800
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 30.000
Active circulante nete 30.000
Total active datorii curente 150.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
15.000
35.000
Total Capital propriu 150.000
Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc A = ANC
A
t spor de valoare = 355.000 4.000 = 351.000
Valoarea soc B = ANC
B
t spor de valoare t spor de valoare a ac de la A =
= 150.000 +24.600 + 300*
500 . 175 114
000 . 3
000 . 351
,
_
Raportul de schimb
R
sch
=
15 , 0
117
55 , 17
000 . 5
000 . 351
000 . 10
500 . 175
A
B
A
B
nract
ValsocA
nract
ValsocB
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de societatea A
nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B) =
= (0,15 * 10.000) =
= 1.500 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.500 * 100 = 150.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise =
= (117 100)*1.500 =
= 175.500 150.000 = 25.500
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 189
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)
Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 210.000
2133
501
5121
150.000
34.200
25.800
nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 175.500
1012
1061
121
100.000
15.000
60.500
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 60.000
401
2813
30.000
30.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 175.500
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 175.500
1012
1042
150.000
25.500
Preluarea elementelor de activ
% = 456 235.500
2133
5121
2071
1091
150.000
25.800
24.600
35.100
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 60.000
401
2813
30.000
30.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
1042 = 1061 15.000
Anularea aciunilor proprii deinute rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 190
461 = 7583 235.500
7583 = 121 235.500
121 = 6583 210.000
% = 1091 35.100
1042
1171
900
34.200
rez rep < CA
% = 1091 35.100
1042
1171
1063
1068
1061
900
34.200
Studiul de caz nr. 7
Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin
absorbie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale
nainte de fuziune se prezint astfel:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei;
Aciuni deinute la societatea comercial B 2.400 aciuni, cost de achiziie 12.5lei/aciune;
datorii fa de furnizori 55.000 lei;
capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune;
rezerve legale 20.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei;
aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune);
conturi la bnci n lei 25.800 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezerve legale 15.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 16.120 lei mai mic dect activul net
contabil;
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai
mare dect activul net contabil (dup reevaluarea mijloacelor de transport).
Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor
proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B.
Studiu de caz nr.7
inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale celor 2 soc
bilanul celor 2 soc
Firma A
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la B
380.000
30.000
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 55.000
Active circulante nete -25.000
Total active datorii curente 355.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 191
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
300.000
20.000
35.000
Total Capital propriu 355.000
Firma B
Active Valoare
Mijloace de transport
Aciuni deinute la A
Conturi la bnci
120 000
34.200
25.800
Datorii pe termen scurt
Datorii furnizori 30.000
Active circulante nete 30.000
Total active datorii curente 150.000
Capital propriu
Capital social
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
100.000
15.000
35.000
Total Capital propriu 150.000
evaluarea soc com
Nr.
crt.
Element Soc A Soc B
1 Capital social 300.000 100.000
2 Rezerve legale 20.000 15.000
3 Rezultatul exerciiului 35.000 35.000
4 +/- de valoare -16.120 +24.600
5 +/- de valoare a ac de de cealalt soc 2.400*y 30.000 300*x 34.200
6 Valoarea global 308.880 + 2.400*y 140.400 + 300*x
7 Nr. aciuni 3.000 10.000
Notaii: x VMC a 1 ac A
y VMC a 1 ac B
+/- de valoare a ac de de cealalt soc = nr ac de la cealalt soc * (VMC CA)
+/- val ac A-->B = 2.400*(y 12,5) = 2.400*y 30.000
+/- val ac B-->A = 300*(x 114) = 300*x 34.200
Valoarea global
A
=
= ApNC
A
t spor de valoare t spor de valaore a ac deinute la cealalt soc =
= ApNC
A
t spor de valoare + val ac de de A la B val ac de de A la B =
la VMC la CA
= (ApNC
A
t spor de valoare val ac de de A la B la CA) + val ac de de A la B la VMC =
= 355.000 16.120 30.000 + 2.400*y=
= 308.880 + 2.400*y
Valoarea global
B
=
= (ApNC
B
t spor de valoare val ac de de B la A la CA) + val ac de de B la A la VMC =
= 150.000 + 24.600 34.200 + 300*x =
= 140.400 + 300*x
Valoarea global (valoare de pia) = VMC/ac * nr ac ale entitii (proprii)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 192
'
'
'
+ +
+
'
+
+
+
'
+
+
'
+
+
55 , 17
117
760 . 9
288 . 171
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 240 888 . 30 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
000 . 3
* 400 . 2 880 . 308
* 300 400 . 140 * 000 . 10
* 400 . 2 880 . 308 * 000 . 3
y
x
y
y
x
y y
y
x
y
y
y
x
x y
y
x
x y
y x
Valoarea soc A = VMC
A
/ac*nr ac
A
= 117*3.000 = 351.000
Valoarea soc B= VMC
B
/ac*nr ac
B
= 17,55*10.000 = 175.500
Raportul de schimb
R
sch
=
15 , 0
117
55 , 17
000 . 5
000 . 351
000 . 10
500 . 175
A
B
A
B
nract
ValsocB
nract
ValsocA
VMC
VMC
Numrul de aciuni noi emise de soc A
Nr ac noi emise de A = (R
sch
* nr ac B)*76% =
= (0,15 * 10.000)*76% =
= 1.140 aciuni
Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.140 * 100 = 114.000
Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul
valoric a 360 aciuni noi de la A =
= (117 100)*1.140 + 2.400*(cost achizi + plusul de valoare) =
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 193
= 117*1.140 100*1.140 + 2.400*
,
_
+ 5 , 12
000 . 10
500 . 175
5 , 12
=
= 133.380 114.000 + 42.120 =
= 61.500
Reflectarea n contabilitatea ambelor societi a operaiunilor aferente fuziunii
Soc.B
Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare
(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)
2. Scoaterea din eviden a activelor transferate
6583 = % 210.000
2131
501
5121
150.000
34.200
25.800
3. nchiderea conturilor de venituri
nchiderea conturilor de cheltuieli
Transferul elementelor de capital propriu
% = 456 175.500
1012
1061
121
100.000
15.000
60.500
Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate
% = 461 60.000
401
2813
30.000
30.000
Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 175.500
Soc.A
Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune
456 = % 175.500
1012
1042
114.000
61.500
Preluarea elementelor de activ
% = 456 235.500
2133
5121
2071
1091
150.000
25.800
24.600
35.100
Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate
456 = % 60.000
401
2813
30.000
30.000
nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilit i fiscale
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 194
461 = 7583 235.500
7583 = 121 235.500
121 = 6583 210.000
1042 = 1061 15.000
anularea aciunilor proprii deinute
- rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)
% = 1091 35.100
1042
1171
.
.
.
900
34.200
anularea aciunilor pe care A le deine la B
1042 = 264 30.000
Studiul de caz nr. 8
n conformitate cu hotrrea Adunrii Generale a acionarilor, societatea comercial A preia prin
absorie societatea comercial B.
Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea:
Societatea comercial A:
mijloace de transport: valoare net contabil 200.000 lei, amortizare cumulat 50.000 lei;
conturi la bnci n lei 20.000 lei;
datorii fa de furnizori 30.000 lei;
capital social vrsat 150.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 150 lei/aciune;
rezerve legale 10.000 lei;
rezultatul exerciiului (profit) 30.000 lei.
Societatea comercial B:
mijloace de transport: valoare net contabil 100.000 lei, amortizare cumulat 20.000 lei;
conturi la bnci n lei 10.000 lei;
datorii fa de furnizori 140.000 lei;
capital social vsat: 50.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune;
rezultatul exerciiului (pierdere fiscal) 80.000 lei.
Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi
comerciale:
n cazul societii comerciale A valoarea global este cu 10.000 lei mai mare dect activul net contabil.
n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 15.000 lei mai
mare dect activul net contabil.
1. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale societilor comerciale care fuzioneaz
Nu sunt diferene fa de situaia nregistrat n contabilitatea celor dou societi comerciale
2. ntocmirea bilanurilor nainte de fuziune.
Bilanul societii comerciale A
Mijloace de transport
Conturi la bnci n lei
200.000
20.000
Furnizori 30.000
Active circulante nete - 10.000
Total active minus datorii curente 190.000
Capital social vrsat
Rezerve legale
Rezultatul exerciiului
150.000
10.000
30.000
Total capitaluri 190.000
Bilanul societii comerciale B
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 195
Mijloace de transport
Conturi la bnci n lei
100.000
10.000
Furnizori 140.000
Active circulante nete - 130.000
Total active minus datorii curente - 30.000
Capital social vrsat
Rezultatul exerciiului
50.000
- 80.000
Total capitaluri - 30.000
3. Evaluarea societilor comerciale
Valoarea soc A = 190.000+ 10.000 = 200.000 lei
Valoarea soc B = - 30.000 + 15.000 = - 15.000 lei
4. Determinarea raportului de schimb
Deoarece valoarea societii comerciale B este negativ, societatea comercial A nu emite aciuni
n schimbul activelor i pasivelor preluate de la societatea comercial B
5. nregistrri contabile
Societatea comercial B
1. Transmiterea activelor i a minusului de valoare
461 = 7583 145.000
2. Scoaterea din eviden a activelor
6583 = %
2133
5121
130.000
120.000
10.000
3. nchiderea contului de venituri
7583 = 121 145.000
4. nchiderea contului de cheltuieli
121 = 6583 130.000
5. Transmiterea elementelor de capital propriu
%
1012
121
= 456 15.000 n rou
50.000
65.000 n rou
6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri
%
2813
401
= 461 160.000
20.000
140.000
7. Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 15.000 sau 461 = 456 15.000
Societatea comercial A
1. nregistrarea aportului net
117 = 456 15.000
2. Preluarea elementelor de activ
%
207
2133
5121
= 456 145.000
15.000
120.000
10.000
3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor
456 = % 160.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 196
2813
401
20.000
140.000
Studiul de caz nr. 9
Considerm studiul de caz nr. 8. n urma deciziei Adunrii Generale a Acionarilor societatea
comercial B va prelua prin absorbie societatea comercial A.
1. Idem studiul de caz 8
2. Idem studiul de caz 8
3. Idem studiul de caz 8
4. Determinarea raportului de schimb
Observaie:
Deoarece aportul net al societii comerciale B (societatea comercial absorbant) este negativ,
pentru determinarea raportului de schimb n locul valorii matematice-contabile a aciunilor societii
comerciale B, se va folosi valoarea nominal a lor.
Rs = (200.000/1000)/10 = 200/10 = 20
5. Determinarea numrului de aciuni noi emise de societatea B
Nr. aciuni B = 20 x 1.000 = 2.000 aciuni
Majorare capital social B = 20.000 x 10 = 200.000 lei
Prima de fuziune nu exist !
6. nregistrri contabile
Societatea comercial A
1. Transmiterea activelor i a plusului de valoare
461 = 7583 280.000
2. Scoaterea din eviden a activelor
6583 = %
2133
5121
270.000
250.000
20.000
3. nchiderea contului de venituri
7583 = 121 280.000
4. Inchiderea contului de cheltuieli
121 = 6583 270.000
5. Transmiterea elementelor de capital propriu
%
1012
1061
121
= 456 200.000
150.000
10.000
40.000
6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri
%
2813
401
= 461 80.000
50.000
30.000
7. Regularizarea conturilor 456 i 461
456 = 461 200.000
Societatea comercial B
1. Preluarea aportului net (majorarea capitalului social)
456 = 1012 200.000
2. Preluarea elementelor de activ
%
207
= 456 280.000
10.000
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 197
2133
5121
250.000
20.000
3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor
456 = %
2813
401
80.000
50.000
30.000
ADMINISTRAREA I
LICHIDAREA
NTREPRINDERII
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 198
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 199
- J
1 . Asociaii societii "X" au decis dizolvarea acesteia. Situaia
patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se
prezint astfel:
Construcii 30.000 lei
Amortizarea construciilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clienti 2000 lei
,
Clieni inceri 700 lei
Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
Furnizori 7000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vrsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas
neamortizat de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea
rmas neamortizat de 5.000 lei; .
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d)n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate
sconturi n valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind
irecuperabile;
f ) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au
acordat sconturi n sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 200
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 201
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 202
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 203
2. Societatea "X" nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr
n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre
creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a
lichidrii se prezint astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Mrfuri 900 lei
Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei
Conturi la bnci n lei 2.000 lei
Cheltuieli n avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri n avans 1.250 lei
Capital subscris vrsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de
societate se prezint dupa cum urmeaz:
asociatul A :1.75~ lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vnzare a echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre' cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori;
f)Achitarea datoriei fa de furnizori.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 204
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 205
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 206
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 207
3. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea "X" conform
bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de
acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel:
Programe informatice 4.000.000 lei
Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
Cldiri 10.000.000 lei
Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei
Titluri de participare 2.500.000 lei
Mrfuri 5.000.000 lei
Clieni 2.000.000 lei
Furnizori 4.500.000 lei
Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei
Clieni-creditori 1.500.000 lei
Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
Capital subscris vrsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea
profitului net n anii anteriori).
Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura
disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor:
a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea
net contabil de 3.000.000;
b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil
de 7.500.000 lei;
Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net
de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000
lei - costul de achizitie;
e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;
f ) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat fumizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de
5%;
h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din
care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei
Se cere:
a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.
c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 208
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 209
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 210
4. Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea "X" conform bilaului
ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu
rezultatele inventarierii, se prezint astfel:
Cldiri 20.000.000 lei
Amortizarea cldiri 12.000.000 lei
Materii prime 2.000.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
Clieni 2.500.000 lei
Clienti incerti 500.000 lei
, ,
Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei
Conturi la bnci 600.000 l e i ,
Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei
Capital subscris vrsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei
Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum
urmeaz:
a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei;
c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar
pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de
50.000 lei;
d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au
acordat sconturi n sum de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei;
Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 211
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 212
5.Defini i lichidarea societ ilor comerciale.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 213
RASPUNS:
Lichidarea societ ii comerciale reprezint ansamblul opera iunilor care au ca scop terminarea
opera iunilor comerciale aflate n curs la data dizolvrii societ ii ,ncasarea crean elor societ ii
,transformarea bunurilor societ ii in bani,plata datoriilor societ ii i mpr irea activului net ntre
asocia i.Toate aceste opera iuni sunt realizate de persoane anume investite,numite lichidatori.Societatea
continu s i pstreze personalitatea juridic subordonatcerin elor lichidrii.
6.Care sunt organele care aplic procedura insolven ei.
RASPUNS:
Potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.85/2006,organele care aplic procedura sunt:
1. instan ele judectore ti,
2. judectorul-sindic ,
3. administratorul judiciar i
4. lichidatorul
Tribunalul i judecatorul-sindic au obliga ia de a asigura efectuarea actelor i a opera iunilor prevzute
de lege,precum i realizrea drepturilor i obliga iile participan ilor la aceste acte i opera iuni.
7.Care sunt msurile permegtoare lichidrii?
RSPUNS:
Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate in art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei i constau in:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum
i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea in posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- intocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile
identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. In toate
cazurile,actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special,
iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.
De precizat c, in cazul in care debitorul are bunuri i in alte judee, judectorul-sindic va
trimite notificri tribunalelor din acele judee, in vederea sigilrii de urgen a bunurilor.
De remarcat c, in continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile
debitorului in alte judee au rmas tot atat de neclare ca i in vechea reglementare. In practic, acest
lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
8.Defini i dizolvarea societ ilor comerciale.
RSPUNS:
Societatea comercial se constituie pentru a desf ura o activitate comercial pe durata de timp stabilit
n actul constitutiv ns pot aprea situa ii care determin necesitatea ncatrii existen ei societ ii.
ncatarea existen ei societ ii presupune realizarea unor opera iuni care s aib drept rezultat lichidarea
patrimoniului socit ii,prin exercitarea drepturilor i obliga iilor sociale , i ncetarea personalit ii
juridice.Acest proces impune parcurgerea a dou faze:
1. Dizolvarea societ ii;
2. Lichidarea societ ii.
Faza dizolvrii societ ii cuprinde opera iunile care declan eaz i pregtesc ncetarea existen ei
societ ii.n aceast faz,personalitatea juridic nu este afectat,ns dizolvarea pune capt activit ii
normale a societ ii.Dizolvarea societ ii comerciale cuprinde opera iunilor care asigur premisele
lichidrii patrimoniului social; adoptarea hotrrii de dizolvare de ctre adunarea asocia ilor ,respectiv
pronun area hotrrii judectore ti de dizolvare i publicarea lor,n condi iile legii.Dizolvarea nu
afecteaz personalitatea juridic a societ ii
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 214
9.Prezenta i cauzele dizolvrii societ ilor comerciale .
RSPUNS:
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din
prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- Intr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ins,
s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de
dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis
verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele decat cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durat a fost
stabilit
imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate
falimentul
reducerea capitalului social sub minimul legal
reducerea (pentru o perioad de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabil
dizolvarea prin hotrrea adunrii generale
10.n ce constau opera iunile efectuate n situa ia dizolvrii societ ilor comerciale?
RSPUNS:
Opera iuniele efecutate n dizolvarea societ ilor comerciale n cazurile prevzute la art. 227
alin. (1) i cu excep ia modului de dizolvare prevzut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990
privind societ ile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru lichidarea
societ ii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si
reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze
si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care
urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea
creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in
urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 215
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258
din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
11.Cine pot fi lichidatorii?
RSPUNS:
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si
pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul
societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta
intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
12. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea
debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori
drepturi de retenie de orice fel?
RSPUNS:
Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului,
de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie, de orice fel, vor fi distribuite
n urmtoarea ordine:
1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata retribuiilor persoanelor
angajate n condiiile art. 28;
2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice
fel, precum i cheltuielile.
n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n
ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare
care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor. Dac dup
plata sumelor prevzute rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n
contul averii debitorului.
Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum, fcut
naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute
din cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea
bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s
primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior
distribuirii.
13.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 216
Art. 264.
(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de Adunarea
Generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la
pronuntare.
14.n ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
RSPUNS:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si
plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98
alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit
dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa
deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari
de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa
caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
15.Care este termenul lichidrii societ ii de la data dizolvrii?
RSPUNS:
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
16.. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?
RSPUNS:
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
17. n cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
RSPUNS:
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 217
obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor
putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
18. Prezentai modalitatea de efectuare a lichidrii.
RSPUNS:
Lichidarea bunurilor din averea debitorului este efectuata de lichidator sub controlul judecatorului
sindic.Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere
pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora,cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea
debitorului.
Lichidarea va incepe deindata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din
averea debitorului.Bunurile vor putea fi vandute in bloc-ca un ansamblu in stare de functionare-sau
individual.Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o
combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii
lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul
de vanzare corespunzator.
Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va
utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din
averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evauare.
In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate
atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblufunctional, se intelege o parte sau toate
bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un
pret nedefalcat pe bunurile componente.
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in
care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se
si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.O
copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte
interesata.
Raportul prevazut va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cum
urmeaza:
a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor
minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, ce precizarea pretului minim
propus.In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor,iar daca pretul
minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decide
daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treca la vanzarea individuala a bunurilor;
c) vanzarea la licitatie.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la
data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitaea studierii
raportului si a procesului verbal al sedinatei comitetului creditorilor privind raportul.
Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul sindic va da dispozitie
lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse
in raport.
Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor
detinute de debitor impotriva unor terte persoane.
Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea
generala a creditorilor.
Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele
din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de
supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 218
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la
data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale
asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand
votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare.
Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub
sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de xile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a
anuntului privind conditiile de supraofertare.
Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile legii nr.297/2004 , cu modificarile si completarile
ulterioare.
Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse
in contul prevazut la art.4 alin.(2) al legii nr.85/2006 si recipisele vor fi predate judecatorului
sindic.
Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul verbal de adjudecare semnat de
lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris , in cazul imobilelor, in registrele
de publicitate imobiliara.
19. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vnzare n bloc?
RSPUNS:
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in
care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se
si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.
20. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de
la sedinta comitetului creditorilor?
RSPUNS:
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor in termen de maximum 20
de zile de la data edinei comitetului creditorilor, intiinandu-i pe creditori despre posibilitatea
studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.
22. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului?
RSPUNS:
Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine(art.123,Legea nr.85/2006):
1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin legea nr.85/2006
privind procedura insolventei, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea
bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in consitiile
art.10,art.19 alin.(2), art.23, 24 si ale art.98 alin.(3), sub rezerva celor prevazute la art.102 alin. (4);
2.creantele izvorate din raportul de munca;
3.creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de
credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii
debitorului dupa deschiderea procedurii;
4.creantele bugetare;
5.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
6.creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8.alte creante chirografare;
9.creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 219
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,
dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
23. n cazul creanelor subordonate, care va fi ordinea de preferin?
RSPUNS:
Creantele subordonate vor fi platite in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin
10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,
dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
24. Ce va autoriza judectorul sindic n cazul n care bunurile care alctuiesc averea unui grup
de interes economic ori a unei societi n nume colectiv sau n comandit nu sunt suficiente
pentru plata creanelor nregistrate n tabelul definitiv consolidat de creane?
RSPUNS:
In orice stadiu al procedurii prevazute de Legea privind procedura insolventei nr.85/2006, daca se
constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi
cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare,
judecatorul sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea
debitorului din registrul in care este inmatriculat.(art.131, al.1)
25.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
RSPUNS:
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal.
Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.
(Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic
va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final.
Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul
final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen
de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul
averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4
alin. (4).
26. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?
RSPUNS:
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si
de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 220
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
27.Ce se intelege prin termenul insolventa?
RSPUNS:
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cand debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit
datoria sa fa de unul sau mai muli creditori;
b) insolvena este iminent atunci cand se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile
exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
28.Ce se intelege prin procedura falimentului?
RSPUNS:
Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care
se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
29.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
RSPUNS:
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului
impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolven
confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau
lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului in insolven
judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor
acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare
deschiderii procedurii;
judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane
interesate impotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de
ctre creditori;
soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a
procedurii de reorganizare judiciare i de intrare in faliment;
soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea aciunii in anularea hotrarii adunrii creditorilor;
pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
30. Rolul administratorului special i atribuiile sale. (art. 18, L. 85/2006)
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 221
RSPUNS:
Dupa deschiderea proccedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana
juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica,
administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la
procedura, pe seama debitorului.
Dupa ridicarea dreptului de admnistrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau
de lichidator care ii conduce activitatea comerciala, iar mandatul admnistratorului special va fi
redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan;
b) particia in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80
din lege;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea admninistratorului special, dupa
confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul
de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea
raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii.
31. Care sunt principalele atribuii ale administratorului judiciar? (art. 20)
RSPUNS:
Principalele atributii ale administratorului special sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raport
prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatie
in cadrul procedurii generale in termen de 30 de zile de la numire;
b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor sdi
imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa;
c) intocmirea actelor prevazute de art.28, al.1, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia
respectiva;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului;
e) supraveghrea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala sau in parte a activitatii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale
actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea
debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si
intocmirea tabelelor creantelor;
l) incasarea creantelor;
m) incheierea de tranzactii , descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii
reale cu confirmarea judecatorului sindic;
n) sesizarea judecatorului sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre
acesta.
32. Rolul deschiderii procedurii i efectele deschiderii procedurii de insolven? (art. 32 - 60)
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 222
Scopul legii privind procedura insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru
acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute de lege, judecatorul sindic va pronunta o
incheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate, dupa caz.
Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar
sau lichidatorului , dupa caz sa efectuieze toate notificaile prevazute de lege(art.61).
In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea
procedurii insolventei, judecatorul sindic va comunica cererea in copie debitorului.
In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca
existenta starii de insolventa.
Judecatorul sindic , prin sentinata de deschidere a procedurii va desemna fie un administrator
judiciar sau un lichidator in cadrul procedurii simplificate.
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de
executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor
de atac declansate de debitor.
Orice furnizor de servicii-electricitate, gaze naturale, apa , servicii telefonice si altele asemenea nu
au dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa
intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea acestuia, in cazul in care
acesta are calitatea de consumator captiv.
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de precriptie a actiunilor prevazute la art.36 din
l.85/2006.
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va
putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile
societatilor emitente se suspenda de la tranzactionare.
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau lichidatorului toate
informatiile cerute de acesta precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la
activitatea si averea sa precum si lista cuprinzand platile efectuate in cele 10 de zile anterioare
deschiderii procedurii.
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a falimentului toate actele si corespondenta
emise de debitor, administrator judiciar sau lichidator vor purta mentiunea de reorganizare
judiciara sau faliment in romana, franceza si engleza.
Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor dupa deschiderea procedurii sunt nule.
Debitorul, administratorul judiciar sau lichidatorul dupa caz sunt obligati sa pastreze o lista
cuprinzand incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii cu precizarea
naturii si valorii acestora precum si datele de identificare ale cocontractantilor.
Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare daca nu si-a declarat interntia de
reorganizare.
Dreptul de administrare a debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea
falimentului.
De la data intrarii in faliment , debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare
derularii operatiunilor lichidarii.
Administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul va depune la judecatorul sindic intr-un termen
ce nu va putea depasi 50 de zile de la deschiderea procedurii, un raport asupra cauzelor si
imprejurarilor ce au dus la aparitia starii de insolventa a debitorului cu mentionarea persoanelor
carora le-ar fi imputabila.
33. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa
caz lichidatorului?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 223
Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului
toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la
activitatea i averea sa, precum i lista cuprinzand plile i transferurile patrimoniale fcute de el in
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2
lit. d) i e) din Codul de procedur civil.
34. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolven ?
RSPUNS:
(1)n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
menionai in lista depus de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, in
condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului
societilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea
meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strintate au reprezentani in ar, notificarea va fi
trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil
i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larg circulaie i in Buletinul
procedurilor de insolven.
35. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
RSPUNS:
Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform
evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor in termenul fixat in sentina de deschidere a
procedurii; cererile de creane vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul
creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.
36. Situaia unor acte judiciare ale debitorului. (art. 77)
RSPUNS:
Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiiilor
legii privind procedura insolventei, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de
timbru.
Operatiunile efectuate de catre practicienii in insolventa prin Buletinul procedurilor de insolventa
sau la oficiile registrului comertului sunt scutite de taxe.
37.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
RSPUNS:Potrivit Legii nr. 85/2006,urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de
reorganizare in condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, in termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care
procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pan la implinirea unui termen de 30 de zile de
la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s ii fi manifestat aceast intenie pan la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pan la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinand impreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse in tabelul
definitiv de creane, in termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 224
38. Ce va cuprinde planul de reorganizare?
RSPUNS:
Art.91 alin 3: Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea
unor bunuri din averea acestuia.
Art.92
(1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul
activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului
si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau
asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publica, iclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie,
desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.
(2) Planul de reorganizare va indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea totala sau
partiala a pasivului pentru fiecare creditor inscris in tabloul final de creante.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 2 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in
nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu
valoarea estimetiva ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va
calcula la data propunerii planului.
(5) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conduceriii activitatii sale, inclusiv dreptul de
dispozitie a bunurilor din averea sa, cu suprapunerea activitatii sale de catre un administrator desemnat
in conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale
acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora din bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane
fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice
sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au
fata de averea debitorului;
F. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului
garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, in conditiile prevazute de articolul 43 alin(2) lit. C);
G. prelungirrea datei scadentei precum si modificarea ratei dobanzii, penalitatii sau a oricarei alte
clauze din cuprinsul contractului sau a celorlate izvvoare ale obligatiilor sale;
I. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si D.,
in conditiile prevazute de legea nr.31/1990 privind socitatile comerciale, republicata, si Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele
reglementate, prin urmatoarele metode:
a) in schimbul urmatoarelor cateorii de bunuri: numerar, drepturi reale principale, drepturi de
proprietate intelectuala,titluri de valoare;
b) prin conversie a creantelor; sau
c) prin orice alta metoda adecvata;
J. inserarea in actul constitutiv al debitorului persoana juridica sau al persoanelor mentionate la lit.
C si D. a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a
votului intre aceste categorii; si
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 225
c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de
reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezantand cataegoriile de actiuni respective in
ipotaza neonorarii obligatiilor de plata a dividendelor.
(6) Amanarile, esalonarile, scutirile sau reducerile de la plata obligatiilor bugetarese inscriu in plan in
conditiile prevazute de legea speciala in materie.
(7) Pentru neachitare obligatiilor bugetare datorate atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de
reorganizare judiciara, debitorul datoraza majorari de intarziere conform legii speciale in materie, pana
la data achitarii acestora, sau, dupa caz, pana la data intarii in faliment.
39. Care va fi rolul judectorului sindic dup admiterea planului de reorganizare? (art. 99)
RSPUNS:
Dupa adminterea planului, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar convocarea
adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu
mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
Rolul judecatorului sindic este de a asigura controlul judecatoresc al activitatii administratorului
judiciar care supravegheaza acitivitatea debitorului in conformitate cu planul aprobat.
40. Care creane constituie categorii distincte de creane? (art. 100)
RSPUNS:
Urmatoarele categorii de creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
- creante garantate;
- creante salariale;
- creante bugetare;
- creante chirografare, cf.art.96, al.1;
- celelalte creante chirografare.
41. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de reorganizare? (art.
101)
RSPUNS:
Un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati,
accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate sa accepte planul;
b) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria
cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
c) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect
si echitabil prin plan;
d) creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt socotite
ca au acceptat planul.
42. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare?
RSPUNS:
Art.102
(1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supra
vegherea administratorului si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va
dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze si sa se treaca la faliment, in conditiile art.106 si
urmatoarele.
(2) In cazul reorganizarii unei persoane juridice, acesta va fi condusa de persoanele legal imputernicite
sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 226
limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitoarei, cu
exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
43. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment? (art.
107)
RSPUNS:
Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau dupa caz, prin incheiere, intrarea in faliment in
urmatoarele condirii:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a
procedurii , a contestat cererea si contestatia a fost respinsa;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept nu a popus un plan de reorganizare;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan ori planul propus nu a
fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin
planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi
averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, intrarea debitorului in
faliment.
44. Ce va dispune judectorul sindic odat cu dizolvarea societii debitoare? (art. 107, al. 2)
RSPUNS:
Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii si va
dispune totodata:
a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului;
b) in cazul procedurii generale , desemnarea unui lichidator provizoriu si stabilirea atributiilor si
remuneratiei acestuia;
c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului
judiciar;
d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii
averii de la debitor la lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunile efectuate dupa
deschiderea procedurii;
e) intocmirea si predarea de catre administratorul judiciar catre lichidator a listei creditorilor cu
adresele si toate creantele acestora;
f) notificarea intrarii in faliment.
45. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment?
RSPUNS:
Notificarea intrarii in faliment cuprinde:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor in vederea intocmirii
tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si
cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar
care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la pct.a).
c) termenul de depunere la Tribunal al contestatiilor , care va fi de cel putin 10 zile inainte de data
stablita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitive consolidat;
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la pct. b).
46.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 227
RSPUNS:
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu
exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
47.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
RSPUNS:
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie
din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori,
numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. prin
actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte
societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza
unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
48.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 228
RSPUNS:
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, inlimitele
obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor.
49.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
RSPUNS:
Art. 1442.
(1) Administratorii sunt rspunztori de indeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de
directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de indatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor intiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
indeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avand cunotin de
neregulile svarite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) In societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svarite sau pentru
omisiuni nu se intinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, in registrul deciziilor
consiliului de administraie, impotrivirea lor i au incunotinat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute in aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta indeplinire a hotrarilor adunrilor generale;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu
art. 114.
50.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
RSPUNS:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 229
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea in raport cu terii i in justiie. Inlipsa unei stipulaii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.
(2)Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fiimputernicii s
reprezinte societatea, acionand impreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.
(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionandimpreun pot
imputernici pe unul dintre ei s incheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.
(4) In cazul in care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii in
conformitate cu art. 143,puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general.
Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor in modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz
ins atribuia de reprezentare asocietii in raporturile cu directorii.
(5) Consiliul de administraie inregistreaz la registrul comerului numele persoanelor imputernicite s
reprezinte societatea, menionand dac ele acioneaz impreun sau separat. Acestea depun la registrul
comerului specimene de semntur.
51.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
RSPUNS:
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu
exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre
membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate
fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu
o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala
pentru completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea,
ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor
de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 230
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul
constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul
de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este
obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.
(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de
vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea
de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul
verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
52.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
RSPUNS:
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrarile adunrii generale a operaiunilor
de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfurat.
53.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
RSPUNS:
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 231
prevede un numr mai mare. In toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii se aleg
la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie
sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile
legii sau expert contabil.
54.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
RSPUNS:
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt
legal intocmite i in concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac
evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru intocmirea i prezentarea
situaiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la
situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport
amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor
elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomania.
(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt insoite de
raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.
(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de
administraie neregulile in administraie i inclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului
constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale.
55.Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
RSPUNS:
In afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute in
contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de
tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, in
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum
i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidena
obligaiunilor emise in form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
56. Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
RSPUNS:
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
57. Prezentai o serie de aspecte legate de societile cu rspundere limitat.
RSPUNS:
+ Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.
+ Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 232
+ Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor
sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede astfel.
+ Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor
asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
+ Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
+ Un asociat nu poate exrcita dreptul de vot in deliberarile adunarii asociatilor referitoare
aporturile sale in natura sau la acele acte juridice incheiate intre el si societate.
+ Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor cel putin odata pe an sau ori de
cate ori este necesar la sediul social.
+ In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic , acesta va exercita atributiile
adunarii generale a asociatilor societatii.
+ Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata.
+ Societatea este admninstrata de unul sau mai multi admnistratori, asociati sau neasociati, numiti
prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
+ Societatea trebuie sa tina prin grija admnistratorilor un registru al asociatilor
+ Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita.
+ Registrul poate fi cercetat de asociati si de creditori.
+ Daca numartul asociatilor trece de15 numirea cenzorilor este obligatorie.
+ Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
+ Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
58.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitat?
RSPUNS:
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:
a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net;
b) s desemneze administratorii i cenzorii, s ii revoce/demit i s le dea descrcare de activitate,
precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nuare caracter obligatoriu,
potrivit legii;
c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnand i
persoana insrcinat s o exercite;
d) s modifice actul constitutiv.
59.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
RSPUNS:
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social
si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 233
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au
dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a
respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca
reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si
exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu
votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul
comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin
de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora,
numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si
avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 234
Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate
cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand
in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.
(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii
generale,respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere
publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social
subscris,cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv
de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 235
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului,
de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si
publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
60.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
RSPUNS:
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept in administraie
d) asociatul administrator care comite fraud in dauna societii sau se servete de semntura social
sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor
asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de
catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita
numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea
ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul
ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In
toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
61.Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
RSPUNS:
Societatea se dizolv prin:
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 236
1. trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
2. imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
3. declararea nulitii societii;
4. hotrarea adunrii generale;
5. hotrarea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum
neinelegerile grave dintre asociai, care impiedic funcionarea societii;
6. falimentul societii;
7. alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
1.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
2.Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate.
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
3.Declararea nulitatii societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
4.Hotararea adunarii generale.
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
5.Hotararea tribunalului.
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.
Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in
functie de probele administrate in cauza.
6.Falimentul societatii.
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia
si de radierea din Registrul Comertului.
7.Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile
urmatoare:
1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
2. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
3. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile
referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta
cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii
nu poate depasi 3 ani.
4. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II] Page 237
[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I] Page 238