1.

NOIUNI GENERALE I PROPRIETAILE PRINCIPALE

ALE METALELOR PREIOASE
Nume:Aur Simbol:Au Numar atomic:79 Masa atomica:196.966569(4)g/mol Punctul de topire:1064.18C(3129K,5173.52F) Punctul de fierbere:2856C(3129K,5173F) Numarul de protoni/electroni:79 Numarul de neutroni:118 Clasificare:Metal de tranzitie Structura cristalina:Cubic Densitate:19.3g/cm Culoare:galben metalic
Aurul ntotdeauna a exprimat opulen i putere,fiind clasat pe primul loc in ceea ce privete metalele preioase pentru frumuseea si valoarea lui.Aurul ca nici un alt metal din lume ,are o istorie aparte,dar i calitti de neegalat i o independen proprie,care a influenat istorii si a declanat isterii de imbogaire.Alchimitii evului mediu au crezut c aurul este sursa imortalitii,l-au folosit in medicin i i-au dedicat vieile transformarii altor matale n aur.n mod , aurul a inspirat de-a lungul timpului att creatorii,ct i purttorii , i este recunoscut ca cel mai iubit metal preios din lume.Aurul ii pastreaz intact valoarea ,indiferent de starea de rzboi sau pace ,de mersul economiilor sau de fluctuatiile celorlalte pietre.In plus,aurul nu are nationalitate i este recunoscut ca cel mai sigur mod de conservare a bogiei.(metale pretioase) Pe baza unor msurtori de vrst absolut arheologii au dovedit c folosirea aurului are o vechime de peste 17000 ani ,dar tehnica metalurgic de extracie din minereuri abia 6500 ani. Substanele minerale utile au fost folosite de om din timpuri foarte ndeprtate.Din metale, aurul i cuprul erau cunoscute egiptenilor cu 12000 ani .e.n. ,iar n Europa erau ntrebuintate cu 4000 ani .e.n.Faraonii Egiptului au purtat rzboaie pentru stpnirea minelor de aur i s-au gasit chiar planurile unor mine din timpul acela. Ceia ce atras atenia oamenilor la nceput ,a fost strlucirea i culoarea aurului din nisipurile rurilor,de unde a fost extras i ntrebuinat mai nti pentru podoabe. Istoricul Herodot (sec.al v-lea)scrie despre aurul Indiei ,adunat din nisipurile rurilor; el descrie bogaia n aur a minelor din Macedonia,precum i despre aurul aflat n rile din nordul Scoiei i din Urali. Scriitorii i istoricii Romei vorbesc de asemenea despre aur;Pliniu-cel-Btrn,n cartea a xxa ,amintete de zacamintele aurifere din India(nisipurile Gangelui),din Italia (zacamintele Padului)i din Spania (depozitele Tagului),iar Tacit scrie c Romanii au luat mari cantitai de aur din Anglia,odata cu ocuparea ei. (aurul si argintul)

Nume:Argint Simbol:Ag Numar atomic:47 Masa atomic:107.8682(2)g/mol Punctul de topire:961.78C(1234.93 K,1763.2F) Punctul de fierbere:2162C(2435K,3924F) Numarul de protoni/electroni:47

Numarul de neutroni:60 Structura cristalina:Cubic Densitatea:10.49g/cm Culoare:alb metalic

Denumirea i simbolul argintului provine de la cuvntul latin Argentum care exprima luciul diamantine al metalului.Grecii numeau acest metal Argiros,ceia ce inseamna a straluci,argintul este cel mai reflectiv si accesibil dintre metalele pretioase. (metale pretioase). Argintul se gasete n natura n strnsa legtura cu aurul i a urmat soarta acestuia.Argintul se gaseste n natura mai ales aliat cu aurul i din aceasta cauza n-a putut fi uor obinut n stare metalica,dect mai trziu ca aurul ,dar naintea cuprului.Astfel n Codul lui Menes ,fondatorul primei dinastii din Egipt ,prin anul 3500 .e.n se manioneaza c argintul era de 2 ori i jumatate mai scump dect aurul.Argintul n stare nativa s-a gasit in antichitate,n Spania i n Armenia.Astfel cnd fenicienii au facut prima lor calatorie n Spania au gasit acolo atta argint nct nici n-au putut s-l ncarcen vasele lor,ngreunndui ancorele cu argint in loc de plumb. Avea o valoare mai mare dect a aurului,fiind mai rar ntlnit.(aurul si argintul) Numele metalului n limba spaniola este -plata-argint,iar de aici a rezultat mai trziu i denumirea-platin-,care este un diminutiv derivat din plata.

Nume:Platina Simbol:Pt Numar atomic:78 Masa atomic:195.084(9)g/mol Punctul de topire:1786.3C(2041.4K,3214.9F Punctul de fierbere:3825C(4098K,6917F) Numarul de protoni/electroni:78 Numarul de neutron:117 Structura cristalina:cubica Densitate:21.45g/cm Culoare:alb spre gri(metale pretioase)
Platina era cunoscuta si in lumea antica insa a fost descoperit ca element doar in1735, marea importan practica a ei a fost recunoscuta abia n a doua jumtate a secolului trecut . Din cauza aspectului ei argintiu si a necunoaterii proprietailor ei ,a fost considerata un fel de argint de calitate inferioara,in unele tari sau batut chiar si monede din platina(Rusia1826-1864).Este rezistenta coroziunii si la atacul acizilor.Doar amestecul acidului azotic(HNO3) cu acidul clorhidric(HCl) in proportie de 1/3,cunoscut sub numele de aqua regia,adus la fierbere dizolva platina (foarte lent).Pina in anul 1920 nu era tehnologie destul de avansata pentru prelucrarea acestui metal,bijuterii confectionindu-se cu dificultatea atingerii t de 1773C.Este un metal ductibil,maleabil,ideal pentru cofectionarea bijuteriilor.Isi pastreaza luciul chiar si la t inalte.Este mai valoroasa decit aurul cel putin datorita raritatii crescute ,astfel ca 160 tone de platina sunt produse annual,fata de 1500 tone de aur .Din 10 tone de minereu brut se extrage doar o jumatate de uncie de platina, adica14.75 grame.Un alt factor care face capretul sa fie inalt este punctual inalt de topire.Ca si puritate in aliere ,spre deosebire de aur platina este de la 90 la 95% pura,alt motiv pentru a fi scumpa pe gram.Aliajele de platina contin in mod fregvent aur ,nichel,iridium,paladiu,rodiu,sau ruteniu astfel ca aliajele se marcheaza cu semnele distinct900Pt,950Plat,sau simpluPlat (www.adorri.ro)

Geografia industriei metalelor pretioase totalitatea minereurilor ce

prezint valoare economic se numesc substane minerale utile.Cea mai mare parte dintre ele sunt n ecelai timp i materii prime,cci prin prelucrarea industrial se incorporeaz n produsul finit,cu care prilej ii schimb i forma si totodat ele sunt i o resurs natural pentru care se folosete denumirea de resurse minerale,sau un cuvnt mai generalizat,acela de bogaii minerale. (referat.ro)

2. ORIGINEA ,GENEZA I CONDIIILE DE FORMARE A METALELOR PREIASE

2.1 Unul din principiile fundamentale ale metalogeniei este distribuia zonar a
minereurilor n raport cu magmele.Din acest punct de vedere aurul se comporta altfel dect celelalte metale ,uneori el este considerat caracteristic pentru zonele apropiate ,alteori pentru cele foarte ndepartate de centrul generator. Cea mai mare parte a metalelor se depun urmnd o zon restrnsa a lungii parageneze magmatice,astfel unele sunt localizate in faza ortomagmatic altele n faza pneumatolitica sau ntr-o parte a fazei hodrotermale.Aurul nsa se bucur de privilegiul de a fi prezent n fiecare din aceste faze.Aurul se gsete mai rar n zcmintele teletermale.n vecintatea magmei ,este nsoit de pirotin,de mispichel ,de magnetit i de calcopirit;mai departe, n n clasa zcmintelor mezotermale,el este asociat cu plumb;ntr-o zon mai extrem este caracteristic prezena argintului,a seleniului i a telurului. Nu se poate spune c aceast particularitate s-ar darora raritii metalului, deoarece platina care este i mai rar se localizeaz ntr-o zon i mai restrns. Aurul este un metal rar dar ale crui zcminte snt foarte numeroase i de tipuri foarte variate.El se gsete att n formaiuni geologice foarte vechi,ct i n formaiuni mai recente.Aurul este singurul care nu este legat de o paragenez particular,dar se ntinde pe o gam de faze succesive de mineralizaii.

1.Zcminte de aur de origine magmatic; 2.Zcminte de aur de origine ortomagmatic;

a)zcminte ortomagmatice; b)zcminte de tranziie ortomagmatice -pneumatolitice;

3.Zcminte de aur de origine pneumatolitic; a)zcminte pegmatitice(Silver Peak i Rochester n Nevada;Jukon n Alaska;Beresovskn Ural;Utah n SUA) b)zcminte pneumatolitice(Morro Velho n Pasagem,din Brazilia;Kilar,India;Noranda,Quebec)
c)zcminte de metamorfism de contact pneumatolitic (sau pirametasomatice)

4.Zcminte de aur de orizine hidrotermal:

a)teletermale; b)epitermale; c)mazotermale; d)catatermale;

2.2Zcmintele argintifere
n segregaiile profunde argintul este mai puin abundent dect aurul .n cantiti mici se gsete n Sudbury.n filoanele hipotermale se gsete la Broken Hill i la Sullivan,dar n general n cantitai mici. Argintul este mai fregvent n filianele mezotermale sau epitermale n asociaie cu plumb,zinc i

cupru .n tot lungul Munilor Cordilieri din cele dou Americi se gsete ,fie n legtur cu rocile intruzive de la sfritul Teriarului-tipul Mezotermal,fie cu vulcanismul de la sfritul Teriaruluitipul epitermal . n Europa se gsete n fracturile mai recente ,ale masivelor hercinice,mai ales n Hartz i n Spania,precum i n arcul Carpatic,n legatura cu vulcanismul teriar. Producia de argint a lumii provine din minereuri de argint nativ,argentit sau argiroz,polibasit,tephanit,pirargirit i prustit. Gazda cea mai primitoare a argintului este galena,urmat de calcopirit,pirit,blend,sulfoantimoniuri i sulfoarseniuri de plumb i de cupru cum snt:jamesonitul,bulangeritul,burnonitul ,tetraedritul,enargitul. Ganga cea mai obinuit a minereurilor argintifere este alctuit din cuar i carbonai.

2.3 Formele corpurilor

Lund n consideraie morfologia acestor zcmint ele pot fi clasificate ndeosebi dup raportul ce exist ntre dimensiunile geometrice ale corpurilor de minereu: a)Corpuri izometrice-volburile(cele cinci zcminte descoperite la Baia Ariesului,i de la Roia Montan),cuiburile; b)Corpuri de form tabular(au dou dimensiuni -lungimea i limea -foarte mari,iar cea dea tria -grosimea-este foarte mid.Acestea au cea mai mare rspndire i sunt ntlnite sub form de filoane i strate ); c)Corpuri columnare(In zcmintele aurifere de diferite forme i n special n cele filoniene,substana mineral util este foarte rar repartizat n mod uniform pe toat ntinderea lor ,formnd uneori,coloane,cu seciunea eliptic sau circular.Alteori,cum este zcmntul de la Bendigo (Australia),masa mineral ocup spaiile libere formate n cupolele anticlinalelor n timpul cutrilor anterioare mineralizrii..Astfel de coloane se gsesc n zcmintele lungi de zeci,chiar sute de km. fiind caracteristice i pentru unele zcminte de aur din Siberia i din orientul ndepartat ); d)Corpuri de form complicat i neregulat; (aurul i argintul)

3.Varietatea(diversitatea)
3.1Culoarea aurului este influienat de felul i cantitatea aliajelor.Aurul pur are culoare tipic galben auriu ,numit de alchimiti i galben sol(culoarea soarelui). Att aurul pur ct i aliajele ei odat intrate n contact cu mercurul formeaz amalgam.Aurul poate fi aliat cu mai multe metale ca argintul,cupru,platina,nichel, zinc,paladiu i altele.Aliajele de baz sunt argintul i cuprul ,care cresc rezistena aurului dar i influeneaz culoarea acestuia.Dac aliajul conine mai mult argint culoarea lui este verde,dac conine mai mult cupru culoarea lui este roie iar dac conine ambele n egal msur culoarea lui este galben.Din aliajul aurului fin cu nichel i paladiu obinem aur alb ,iar din aliajul cu fier -aur albstruie. (www.metalepreioase.ro) Indiferent de culoarea final , aurul cu acelai numr de karate trebuie s aib acelai pre pe gram,nefiind justificabil o diferen de pre n plus pentru vreuna din culori. 3.2Aurul galben este cea mai ntlnit culoare de aur la bijuterii,fiind creat prin alierea aurului cu argint,cupru i zinc.Culoarea rezultat reflrct culoarea natural a aurului pur.Aurul galben i cel alb au aceiai duritate , la acelai numr de karate.Aurul galben subliniaz,prin natura culorii sale naturale,orice montur cu pitre preioase , putnd fi finisat att mat ct i lucios. 3.3 Aurul roz este un aliaj de aur i cupru mai rar i argint.Aurul rezultat are o culoare

galben cu tent rozalie-roiatic.Aurul roz este folosit de bijutieri pentru confecionarea bijuteriilor din trei culori, fiind formate din trei pri consecutive de culiri consecutive de culori diferite,galben alb, i roz.Aurul roz ,ca i cel galben subliniaz foarte bine monturile cu smarald , safire colorate i rubine. Limitele combinaiilor posibile de aur n diverse culori , n finisajele lucioase sau mate,cu pietre preioase n culori diferite,montate n modele cu felurite designuri sunt nebnuite,dnd o multitudine de opiuni att creatorilor de bijuterii , ct i clienilor.

3.4 Aurul alb creat prin alierea aurului cu nichel,cupru i zinc,nichelul fiind ns componenta
majoritar din acest aliaj pe lng aur ,redndu-i i culoarea specific alb.Aurul alb se poate obine i prin alierea cu o parte mare de argint,fiind o alternativ viabil pentru cei sensibili la nichel.Calitile primordiale , ca i avantajele superioare , ale aurului alb sunt gradul de reflexie mrit i faptul c este mai rezistent la uzur.Pentru protejarea pe termen lung a calitatilor reflective se foloseste o metoda de placare cu un strat protector de rodiu,metal din familia platinei,metoda numita rodinare,care nu afecteaza valoarea metalului pretios.Si aurul alb la fel ca sic el galben ,poate avea finisaj lucios,cit si mat.Aurul alb se monteaza impreuna cu diamantele de culori foarte bune,datorita faptului ca prin culoarea sa imbunatateste stralucirea diamantelor.Monturi cu safire albastre sunt de asemenea des intilnite.Se mai folosesc si monturi din doua culori de aur,de obicei aur galben cu aur alb,in combinatii deosebit de frumoase cu diverse pietre pretioase.Aurul alb este variant pretioasa pentru cei ce prefer aceasta culoare de metal pretios,dar nu agreaza argintul si este o foarte buna alternative pentru platina care in timp se matuieste nemaifiind la fel de stralucitoare ca la inceput. (www.adorri.ro) Cu cit concentratia de nichel este mai mare ,cu atit aliajul este mai alb.Un aspect negativ al albitului cu nichel este potentialul mare de a genera reactii alergice.n Europa nichelul este interzis in bijuterii datorita acestor alergii.Actuala soluie a Uniunii Europene a fost sa interzic folosirea nichelului ca aditiv,acesta fiind inlocuit cu paladiul.n concentraii mari cu paladiu culoarea este un gri mai deschis,nu atit de alb ca in cazul nichelului.Unul din aspectele negative ale aliajului cu paladiu este costul ridicat.Pretul mare al paladiului face ca acesta s fie o alternativ scump.n schimb aceste aliaje se topesc la temperaturi mai mari si sunt mai bune pentru a fi turnate. (www.metalepretioase.ro) Argintul este un metal moale de aceia se aliaz pentru ai crea rezistent.Aliajul de baz al argintului este cel cu cupru pentru c-i creaz mai mult durabilitate,argintul fiind un amestec de 92,5% argint pur si 7,5%cupru.Aliajul argintului cu aurul,cunoscut sub numele de electrum contine 20-25% argint si a fost cunoscut si utilizat nca din vremea grecilor antici.Argintul cu titlul de 925 promile cunoscut sub numele de Sterling si cel cu titlul de 950 promile cu numele de Britania sunt folosite drept standard in definirea coninutului de argint.Argintul combinat cu mercur capat stralucire,astfel obinndu-se pojghia subire din spatele oglinzilor.Argintul nu are o unitate de masura asemanatoare karatului,fiind considerat in bijuterii da cel mai pur este cel de 92,5%,sau 925.Pacatul argintului este c el se matuieste si se innegreste in timp relativ scurt,dac nu este purtat,dei purtarea fregventa reduce aceste aspecte prin autolustruire facut de atingerea de obiectele i hainele inconjuratoare.Din aceste considerente,argintul nu este niciodata folosit in bijuterii mpreuna cu pietrele preioase,ci,eventual,si aa destul de rar,cu pietre semipreioase mai puin scumpe.Riscul cel mai mare nu este neaparat asocierea nefireasca dintre pietrele preioase scumpe i acest metal preios ieftin,ct mai ales faptul ca pietrele preioase se pot desprinde i pierde uor din montrile n argint .Adesea argintul se patineaza,prinznd o tent unic datorit reaciei chimice unice cu pielea purtatorului.Datorita costului redus al argintului acesta este totusi,prin cantitatile produse si vindute,metalul pretios cel mai la moda.In multe cazuri unii creatori bijutieri experimenteaza si creaza noi modele innovative de bijuterii mai intii in argint,ca si prototip,iar mai apoi,daca rezultatul final este cel dorit,le reproduce inmetale mai scumpe precum aurul sau platina.

4. Raspindirea geografica a zacamintelor de metale pretioase pe glob

A)Zacamintele de aur
Fiecere zacamint de aur din lume a avut o perioada infloritoare,in trecutul indepartat,pina prin anul 500 i.e.n.,central exploatarilor aurifere era in Orient;mai tirziu,intre 500 si 147 i.e.n.,cistiga in impor tanta tinuturile ocupate de greci si apoi intre 146 i.e.n. si 395 e.n. cele din imperiul roman.In evul mediu (396-1492) activitatea economica a fost farte redusa ceea ce sa rasfrint si asupra mineritului aurului.In schimb in evul modern si contemporan descoperirea unor noi si foarte importante zacaminte de aur in Africa de Sud , in Asia, in continental American si in Australia au dat un avint necunoscut in trecutul exploatarii si productei de aur.

1.EUROPA
Cele mai importante zacaminte se gasesc in Franta (Platoul Central,Muntii Vosgi),in Germania (Bavaria),in Suedia(Boliden),in Iugoslavia si Bosnia,in Rominia(Muntii Apuseni si Muntii Maramuresului) CSI ocupa locul patru (220 t/1992) in ierarhia mondiala a producatorilor de aur si are principalele explotari in Siberia Centrala(Severo-Eniseik),in bazinul Lenei(Bodaibo,Vozneiscneskii),in Siberia estica(Aldan,Alahiun),in Transbaicalia(Darasun),in Extremul Orient(Iman)si in republicile Kazaha si Uzbeca.

2.ASIA
Pe continentul Asiatic se gasesc deasemenea bogate zacaminte aurifere:in China,in India,in Japonia,Filipine. INDIA:este una din cele mai mari producatoare de aur din Asia,iar cel mai important zacamint il constituie filonul Champion din districtul Kolar Mysore.Lungimea lui este de 8250 m,adincimea de 2500m,iar grosimea de 1 m.Incepind cu anul 1882 si pina in 1967 din mina Kolar s-au extras peste 800 tone aur.In present lucrarile miniere se afla la adincimea de 3200 m de la suprafata,unde temperatura rocilor este de 67.7C. JAPONIA:cele mai importante zacaminte se afla pe insula Hokaido(Jeso),insula Hondo,apoi in regiunile Junei si Nanda unde se afla si mult argint. CHINA:exploatarile se fac in regiunea Ho-Poi,din nord-estul tarii,Plapoul Junnan,zona Tibetului. FILIPINE are zone de extractive in insula Luzon. (Geografia economica mondiala,Florina Bran,1996)

3.AFRICA
Africa poseda 40% din totalul zacamintelor aurifere de pe glob.Acestea se aliniaza dupa trei directii liniare preferential:un aliniament sud-nord orientat usor spre est,care pleaca de la Witwatersrand , traverseaza Rhodezia , Zambia , Congo,Etiopia si Egiptul,catre golful Suez. AFRICA DE SUD:districtul Witwatersrand sau mai simplu Rand,din Africa de Sud este cel mai important centru aurifer al lumii.Rand se situeaza la marginea de sud Transversalului,la sud de Pretoria si cuprinde orasele Yohannesburg,Heidelberg,Pontchestroom,Witwatersrand s.a.Incepind cu 1886,Rand a produs peste 20000 tone de aur.Minereul are un continut de 7-15 g Au/t;in unele mine cum esteFree State Geduld continutul mediu ajunge la la 30 g Au /t,datorita aurului nativ vizibil,fiind considerate cea mai bogata mina din lume.Minele au ajuns la o adincime de peste 3800 m,fiin cele mai adinci din lume(impreuna cu mina Marro Velho din Brazilia).

4.AMERICA DE NORD

Cea mai mare regiune miniera din America de nord se gaseste in scutul Canadian,Precambrian,Coasta Oceanului Pacific din zona muntilor Stincosi si partea central a Mexicului. TABELUL 1 Provincii ONTARIO N.V.TERRYTHORY ONTARIO ONTARIO QUEBEC ONTARIO PRINCIPALELE MINE DE AUR DIN CANADA Mine Kerr Addison Giant Yellowknife Dome Campbell Red Lake Lamaque Mc Intyre Porcupine Productia, Tone, (1967) 6.2 5.8 5.6 5.4 3.6 3.1 Tona Tratata t/zi 2600 1000 2000 700 2000 1500 Continut g/t 7 20 7.8 22 5 7

STATELE UNITE:au produs aproximativ 20% din aurul lumii din urmatoarele provincii :Sierra Nevada,Muntii Stincosi,Apalasii.Zacamintele aluvionare produc aproximativ 25% din productia totala,iar 12%rezulta ca produs secundar de la productia de alte minereuri ale altor metale,care toate contin o oarecare cantitate de aur.

5.AUSTRALIA
Pe parcursul unei lungi perioade de timp cel mai bogat cimp aurifer al lumii a fost Kalgoorlie,care a produs aproape 700000 kg.Productia de aur se obtine din provinciile Victoria , Queensland si New South Wales.

B.ZACAMINTE DE ARGINT
EUROPA contribuie foarte putin la productia mondiala de argint.Se gasesc zacaminte de argint neinsemnate in Germania,Norvegia,Federatia Rusa. AMERICA DE NORD cea mai mare cantitate de argint provine din Cordilieri.O zona bogate se intinde din Utah-Nevada ,prin Mexic,pina in Honduras. CANADA este o tara mare producatoare de argint (7.9%)cu exploatari in nord-vestul de la Veno-Hili si in nordul Marilor Lacuri. STATELE UNITE-se extrag zacaminte din asa mine:Sunshine,Idaho care este cea mai mare din S.U.A;Tintic Standard,Utah-a doua ca importanta din S.U.A;Park City. MEXIC principal tara producatoare de argint din lume,aici extractia a inceput in anul 1500. AMERICA DE SUD in trecut a fost renumit prin productia de argint,dar faima a scazut treptat ajungind astazi sa prezinte in jur de 15%. Celelalte continente extrag deasemenea argint dar in cantitati mai mici.

C.ZACAMINTALE DE PLATINA
Resursele cunoscute de platina cunoscute nu sunt prea mari.Platina a fost descoperita in anul 1735 in nisipurile aurifere din Columbia.Productia mondiala a crescut lent,de la 18,3t in 1950,la 120t in 1980 si la 125 t in 1992.Initial au existat mai multi furnizori pe piata mondiala:Columbia si CSI .In present produc platina Africa de Sud,CSI,Canada,Columbia si SUA,ele realizind 99,4% din productia mondiala de platina(tabelul3).

5. PRODUCTIA MONDIALA DE AUR ,ARGINT SI PLATINA

PONDEREA UNOR STATE IN PRODUCTIA MONDIALA DE METALE NOBILE(2001)

AUR

R .A.S . S .U.A. AUCT R ALIA CAN ADA PE R U R E S T ULS T AT E LO RLUMII

ARGINT
ME X IC PE R U AUS T R ALIA S .U.A CH ILE R E S T ULS T AT E LO RLUMII

PLATINA
ME X IC PE R U AUS T R ALIA S .U.A CH ILE R E S T ULS T AT E LO RLUMII

SURSA:GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII,SEZONT CIUBARA,ZINAIDA CALANDA,MARIA PRIMENCIUC,2005,ED,LUMINA

TABELUL 2 PRODUCTIA MONDIALA DE ARGINT

TARA 1 2 3 MEXIC SUA CHILE PRODUCTIE 1995 (T METRICE) 2106 1640 1041 % 15,8 12,3 78

4 5

TURCIA AUSTRALIA TOTAL MONDIAL

1139 920 13266

8,5 6,9 100,0

TABELUL 3 PRODUCTIA MONDIALA DE PLATINA

1 2 3 4 5 TARA PRODUCTIE % AFRICA DE SUD 87.2 70 CSI 29.0 23.1 CANADA 4.2 3.3 COLUMBIA 2.0 1.6 SUA 1.8 1.4 TOTAL MONDIAL 124.8 100.0 SURSA:INDUSTRIAL COMMODITY STATISTICS,1995,NEW YORK,1997

PRODUCTIA DE AUR
Din punct de vedere istoric minele de aur sunt sarace in aur galben,si in ciuda tuturor dificultatilor productia mondiala de aur a reusit sa creasca.Acesta a fost inmultit cu 4 intr-un secol.Cu toate acastea,din anul 2001 productia mondiala de aur din lume pare sa fi atins punctual culminant.In acest an,ierarhia tarilor producatoare de aur a fost perturbata de primul loc in China si scaderea productiai de aur din Africa de Sud.Dupa un secol de regula peste productia mondiala de aur,Africa de Sud isi pierde din nou titlul de No.1 (www.dani2989.com/gold/gold prd 0509 ro htm) AFRICA DE SUD dispune de circa 50 mine aflate la adincimi intre 1500m si 3800 m ,cu o concentratie de minereu a zacamintelor de 10-20 g/t.In sudul provinciei Transvaal , in districtul Wirwatersrand,in anul 1886,s-a descoperit cel mai mare zacamint din lume cu o lungime de 280 km si cu o latime de 140 km.El dispune de strate cu o grosime de 7-50 m si are un continut de 30 g/t de minereu(Free State Geduld).Alte centre sunt la Pietersburg,Barbeton,Welkom si Klersdorp. (Florina Bran,Geografia Economica Mondiala,1996)

TOP 8 PRODUCATORI DE AUR DIN LUME

1)Pe locul intii la productia de aur se situeaza Africa de sud cu peste 2000 de tone de aur anua,n provincial Transvaal,n districtul Witwatersrand-mina Free State Geduld-cea mai bogata din lume ora;ul Johanesburg,Heidelberg,la fel prov.Orange.Explotarile au o rentabilitate sporita datorita asocierii cu uraniul iar la categoria producatori de bijuterii,Italia cistiga locul intii cu peste 500 de tone de bijuterii produse in fiecare an.cea mai mare cantitate de aur la un loc este depozitata la filial din New York al Bancii Centrale din SUA (Federal Reserve),unde este depozitat aproximativ 550000 de lingouri de aur in valoare de 203,3 miliarde de dolari,in jur de 5000 tone. (www.bijuterie eurogold.ro) 2)Pe locul doi se situeaza China ,prductia careia a crescut cu 7% din 2007 si 59% din 2001. 3)SUA este al treilea producator cu o productie de 230 de tone de aur.78%din productia de aur din SUA ii revine Nevadei cu 175 de tone de aur .Productia de aur a scazut cu 3% fata de 2007 si

31% fata de 2001.Productia de aur in SUA e in declin in mod constant din 1998. 4)Locul patru il detine Australia,cu 225 de tone de aur.Productia australiana de aur a scazut cu 9% in 2007 si 27%in 2001,fiind in declin constant din anul 1998. 5)Peru a produs 175 tone de aur in 2008 ,din care 63% provin din cele doua provincii din Peru de nord:Cajamarca si La Libertad.Productia de aur in Peru a crescut cu 21%,incepind cu 2001 si 3% incepind cu 2007. 6)Minele de aur din Rusia au produs in 2008 165 tone de aur ,in crestere cu 5% fata de 2007 si de 8% fata de anul 2001,cresterea este mai mica de 3% din registrul de productie din 2002.Rusia isi pastreaza un potential de crestere in productia de aur. 7)Canada a produs anul trecut 100 de tone de aur.Minele de aur din Ontario produc 50 tone de aur si cele din Quebec 28 tone de aur. 8)Indonezia este de asemenea un mare producator de aur cu 90 tone de aur produs in 2008,cu o scadere de 24% fata de2007 si 31% fata de 2001. Alte tari mici producatoare de aur sunt:Argetina , Bolivia , Brazilia , Chile , Columbia , Ghana , Kzahstan , Mali , Maroc , Mexic , Papua , Filipine , Tanzania care produc impreuna 1/3 din aurul lumii.

PRODUCTIA DE ARGINT
Rezervele sigure se estimeaza la cca 190 mii t ,,A .Ungureanu 1980,,.Cele mai mari reserve de argint sunt depozitate in cadrul spatiului geographic a celor 2 Americi. Pe primul loc se situiaza atit dupa productie cit si dupa reserve Mexicul cu extractii la Pachuca,San-Luis,Potosi etc.In aceasta regiune prin reserve considerabile se mai remarca SUA cu zacamintele in statele Idaho,Utah etc.Canada cu zacamintele din prov.Columbia Britanica,Iukon.Peru,Chile,Bolivia,Brazilia,Argentina.De importante reserve de Ag dispune si spatial ex-sovietic,concentrate in egiunea Altaiului de vest,Uralului si Asiei Centrale.O alta regiune de concentrare a rezervelor de Ag este Australia cu zacamintele din statele New Sauth Walles ,,Broken Hill,, si Tasmania.

PRODUCTIA DE PLATINA.
Rezervele sunt foarte reduse 1,5 mii ,,A .Ungureanu,, de aceea si pretul de cost este foarte ridicat.Prin rezervele cele mai mari se remarca Rusia cu zacamintele din m. Ural ,,Katlim,, si pen-la Kola.Pe locul doi dupa rezerve se situiaza RAS cu prov.Transvaal,apoi urmeaza si SUA.

6.UTILIZAREA;VALORIFICAREA
Aurul in prezent este folosit in aproape toate domeniile:moda , accesorii , design interior,medicina si chiar mincare.Aurul a devent principal optiune a bijuteriilor din intrega lume datorita capacitatilor de a fi turnat si modelat intr-un numar indefinit de modele luxoase de bijuterii. Datorita rezistentei sale exceptionale la coroziune,aurul serveste curent pentru protejarea altor metale in constructia unor mecanisme fine.Conductibilitatea electrica ridicata a facut ca aliajele aurului sa-si gaseasca multe intrebuintari in electrotehnica,in timp ce marea stebilitate chimica ia

deschis portile spre laboratoarele chimice,spre industria chimica.In medicina aurul face parte din elementele cele mai utilizate in tehnica dentara,iar sarurile sale cu rol de medicament au dat nastere unor preparate pentru tratarea tuberculozei.Izotopii radioactive ai aurului servesc in tratamentul tumorilor canceroase. Este utilizat tehnica aerospatiala,precum si cu destinatie monetara,pentru formarea de reserve bancare si baterea unor monede jubiliare. Puritateaa aurului este exprimata in karate,denumire utilizata pentru a indica procentajul de aur pur,care mai este numit si aur fin,dintr-un aliaj de aur.In forma pura,100% aur inseamna 24 karate,fiind mai scump insa mai moale si,deci mai putin durabil decit aurul de 18 karate,care contine 75% aur fin,sau decit cel de 14 karate,ce contine 58,3-58,5% aur fin.Daca comparam aurul bijuteriilor,atunci cu cit aurul are mai multe karate,cu atit pretul bijuteriilor va fi mai mare.Pentru a stabili pretul unei bijuterii factorii determinant sunt numarul de karate a aurului impreuna cu valoarea pietrelor montate,daca sunt montate,modelul folosit designul si gradul de incarcatura al manoperei necesara pentru a o crea. In unele state prin lege se interzice vinzarea aurului sub un anumin numar de karate,cum este cazul SUA unde nu se poate comercializa aur sub 10 karate.Legile diverselor state impugn de asemenea marcarea bijuteriilor in diverse forme,de la indicarea numarului de karate pin la marca numita si poansonul,bijutierului.In Rominia marcarea legala a aurului se face prin poansoarea aurului cu semnul distinctive BNR,actualmente monitorizat de ANPC si facultative se pot adauga 585 si 750 in functie de caratajul aurului/ In Europa cel mai apreciat si mai intilnit aur este cel de 18K.in timp ce in America cel mai bine vindut este cel de 14K. KARAT 24K 23K 22K 21K 18K 14K FINETE 1000 958 916 875 750 585 PURITATE 99,9% 95,8% 91,6% 87,5% 75,0% 58,5% (WWW.ADORRI.RO),(METALUL IERI SI AZI.EDITURA STIINTIFICA,BUCURESTI,1967) Argintul inca din epoca fierului este utilizat la la fabricarea obiectelor de cult,bijuteriilor si uneltelor.Ca rezistenta si duritate este superior aurului si inferior ca maleabilitate.Argintul combinat cu mercurul obtine stralucire ,obtinindu-se pojghita subtire din spatele oglizilor.Fiind un bun conducaor electric argintul este folosit in industriile electronoca si energetic.Fiind un vechi matal pretios ,a fost utilizat ca moneda din vremuri stravechi.Pretul sau scazut permite prelucrarea sa intr-o maniera mpunatoare si inovatoare.Standardul de calitate al obiectelor de argint este cel STERLING care are in compozitie 92,5% argint si 7,5% cupru .Este folosit in industria farmaceutica ,tehnica dentara,fototehnica. (www.metale pretioase.ro) Utilizarile moderne ale metalelor platinice se bazeaza in primul rind pe marea lor inertie chimica,asociata cu puncte de topire ridicate.Dintre toate cel mai usor se topeste paladiul (la 1555 C),urmat de platina(1770C),si rodiu(1970 C).Ruteniul,osmiul si iridiul au toate punctual de topire peste 2400C. Una dintre cele mai importante utilizari ale platinei,bazata pe calitatile enumerate mai sus ,consta in prelucrarea acestui metal pentru aparatura de laborator.Creuzerele,spatulele, electozii de platina intra in inzestrarea tuturor laboratoarelor chimice. In electrotehnica platina este folosita pentru contacte,la constructia de de lampi radio si alte tipuri de tuburi electronice.Consumul de platina si de material platinice pentru bijuterii a scazut la mai putin de 10%.Alaturi de platina sunt din ce in ce mai folosite si celelalte metale platinice.Rodiul serveste pentru protejarea suprafetei altor metale cu pelicule subtiri depuse pe cale electrolitica.Aliajele de iridium,extreme de dure,servesc la confectionarea bujiilor in motoarele de avion.Datorita duritatii lor si a faptului ca nu au nici un fel de actiune asupra organismului omenesc,aceste aliaje se utilizeaza in chirurgia plastic si pentru producerea de

instrumente chirurgicale. Paladiul,a carei productie a crescut mult in ultimii ani,a inceput sa fie folosit ca inlocuitor al platinei.

PRETUL METALELOR PRETIOASE LA ETAPA ACTUALA

n sptmna 9 15 februarie 2009, pe pieele londoneze de profil (London Bullion Market i London Platinum and Palladium Market), metalele preioase au nregistrat noi creteri de pre notabile chiar, pentru argint, platin i paladiu. De o lun de zile preurile la metalele preioase cresc n ritm susinut. Raportat la minimele multianuale nregistrate pe 15 ianuarie 2009, aurul i platina au nregistrat creteri valorice de 15%, iar argintul i paladiul de 27 % i respectiv 20%. Pe parcursul sptmnii analizate, aurul a beneficiat de o puternic relansare a interesului investitorilor fa de plasamentele care ofer un grad ridicat de protecie. Creterea cererii de investiii n lingouri i monezi din aur a fost strns legat de tendina de diminuare a dobnzii bancare de referin din SUA (Federal funds rate) deoarece relaxarea politicii monetare este privit ca un factor inflaionist. n acest context favorabil, faptul c preul mediu al aurului a crescut relativ modest, comparativ cu al celorlalte trei metale preioase, s-a datorat impactului negativ pe care l- au avut vnzrile speculative din 9 februarie. Evoluia ascendent a preului aurului a stimulat i cererea speculativ pentru argint, platin i paladiu care a continuat s se menin la cote ridicate, n ciuda diminurii interesului pentru celelalte metale industriale. Aurul n termeni de valori medii, preul aurului a crescut cu 1,33%, pn la 924,3 $/u.f.. Metalul galben a nceput intervalul analizat printr-o depreciere accentuat - n urma crora valoarea unciei fine a sczut sub 900 $ (9 februarie). Ulterior, ca urmare a creterii cererii de investiie, aurul a nceput s coteze pe trend puternic ascendent, reuind s depeasc (dup aproape apte luni) pragul de 940 $/u.f. (12 februarie). Acest nivel nu a putut fi ns meninut - n condiiile n care pe parcursul ntregii sptmni preul barilului de iei s-a ieftinit n mod constant i dolarul SUA a nregistrat o uoar tendin de redresare, n raport cu moneda euro. Prin urmare, pe 13 februarie, uncia fin de aur s-a devalorizat uor, pn la 935,5 $ - reuind totui o cretere, de 4,53 $, fa de cotaia din 9 februarie (895 $). Raportat la intervalul similar din 2008, media sptmnal a preului aurului a crescut cu 1,5%.. Argintul n termeni de valori medii, preul argintului s-a majorat cu 5,06%, pn la 13,21 $/u.f.. Pe fondul creterii interesului speculativ, metalul a nceput sptmna cotnd, pentru prima dat n ultimele ase luni, peste pragul de 13 $/u.f.. Mai mult, tendina de apreciere s-a meninut pn la sfritul intervalului analizat. Pe 13 februarie, uncia fin de argint valora 13,37 $, cu 2,8% mai mult dect n 9 februarie (13,01 $). Media sptmnal a preului argintului s- a situat totui cu 23,6% sub nivelul nregistrat n perioada similar din 2008. Platina

Preul platinei a crescut, n termeni de valori medii, cu 6,44%, situndu-se la 1.034,8 $/u.f.. Dei metalul alb a nceput intervalul analizat printr-o uoar depreciere, ncepnd de mari cererea speculativ s-a redresat de aa manier nct preul platinei a crescut n ritm alert. Pe 13 februarie, uncia fin valora 1.055 $, cu 7,5% mai mult dect n 9 februarie (981 $). Media sptmnal a preului platinei s- a situat totui cu 47,4% sub nivelul nregistrat n perioada similar din 2008. Paladiul Preul paladiului a nregistrat cea mai puternic cretere sptmnal din grupa metalelor preioase (+7,54%), ajungnd la 212,4 $/u.f.. Susinut de meninerea interesului investitorilor speculativi, pe parcursul intervalului analizat metalul a cotat n uoar cretere. Prin urmare, pe 13 februarie uncia fin de paladiu valora 215 $, cu 2,4% mai mult dect n 9 februarie (210 $). Media sptmnal a preului paladiului s-a situat totui cu 51% sub nivelul nregistrat n perioada similar din 2008. n Romnia valoarea aurului fin (99,9% Au) a crescut cu doar 0,44%, comparativ cu sptmna anterioar, pn la 97,97 lei/gram. Pe parcursul sptmnii cursul indicat de Banca Naional (XAU) a continuat s fluctueze n strns legtur cu evoluia monedei naionale (vezi grafic). Astfel, dup dou zile de depreciere, preul aurului s-a redresat de aa manier nct a reuit s depeasc pragul psihologic de 100 de lei/gram. Prin urmare, pe 12 februarie gramul de aur fin nregistra un nou maxim istoric de pre, de 101,76 lei. n ciuda uoarei devalorizri de vineri, pe parcursul sptmnii preul de referin al metalului galben a crescut cu 5,9% : de la 95 lei/gram, pe 9 februarie, pn la 100,63 lei/gram, pe 13 februarie. n sptmna analizat, valorile minime i maxime ale cotaiilor metalelor preioase, pe piaa Londrei i n Romnia, au fost urmtoarele: - Aur : 895,00 943,25 dolari/uncie fin; - Argint : 12,96 13,39 dolari/uncie fin; - Platin : 981 1.067 dolari/uncie fin; - Paladiu : 209 216 dolari/uncie fin; - Aur BNR (XAU) : 94,67 101,76 lei/gram.

EVOLUIA PREURILOR METALELOR PREIOASE - Medii sptmnale Marfa Aur ($/uncie fin) Argint ($/uncie fin) Platin ($/uncie fin) Paladiu ($/uncie fin) Aur (lei/gram) Piaa, condiia de livrare Piaa londonez (LBM PM Fixings) Piaa londonez Spot (LBM Fixings) Piaa londonez (LPPM PM Fixings) Piaa londonez (LPPM PM Fixings) Banca Naional a Romniei (XAU) 02 08 februarie 912,15 12,58 972,20 197,50 97,53 09 15 februarie 924,30 13,21 1.034,80 212,40 97,96 Variaie % 1,33 5,06 6,44 7,54 0,44

Evoluia grafic a preurilor Metalelor Preioase

Aur
( $/u.f.)
950 940 930 920 910 900 890 04 ian 09 feb 02 ian 03 ian 05 ian 06 ian 12 feb 10 feb 11 feb 13 feb

Argint
($/baril)
49 47 45 43 41

(LBM PM Fixings)

( $/u.f.)
13,7 13,3 12,9 12,5 12,1

(LBM Fixings)

06 ian

02 ian

03 ian

04 ian

05 ian

09 feb

10 feb

12 feb 12 feb

Platin
( $/u.f.)
1.100 1.060 1.020 980 940 02 ian 03 ian 04 ian 05 ian 06 ian 10 feb 11 feb 12 feb 13 feb 09 feb

Paladiu
( $/u.f.)
225 215 205 195 185 02 ian 03 ian 04 ian 05 ian 06 ian 09 feb 10 feb 11 feb 13 feb

(LPPM, PM Fixings)

(LPPM PM Fixings)

Aur BNR
( lei/gr.)
103 101 99 97 95 93 02 ian 03 ian 04 ian 05 ian 06 ian 09 feb 10 feb 11 feb 12 feb 13 feb

(XAU - 99,9 % Au)

( /lei )
4,32 4,30 4,28 4,26 4,24 4,22

Crude Oil (BRENT Spot) Trend evoluie cotaii zilnice / lei (1 ="n" lei)

13 feb

11 feb

CONCLUZIE