COLOCVIU ECONOMIE GENERAL: 7 IULIE-2013; SALA AII1; 9.00- IM/ 11.00- CADASTRU/ 13.

00 - IF
1) TEST GRILA (20 intrebari) 2) PREZENTAREA REFERATULUI ( o pagina) 3) O APLICAIE

CUPRINS 1)Sinteze: 2) Teste recapitulative 3) Teme referate: TEMA 1 -ECONOMIA

Economia preprezinta o tiin social ce studiaz: producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii. Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, ,,economia este tiina ce studiaz modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social. Economia centrat pe variabile msurabile se divide n dou domenii principale: a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i afacerile; b) macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntreg, cererea i oferta agregat, capitalul i materiile prime Trebuinte umane si resurse economice
1

Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa-si satisfaca o varietate de nevoi. Trebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. Ulterior, cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv. Trebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

1) Ce reprezinta trebuintele umane: a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii; b. cantitatea de bunuri oferita pe piata; c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici Omul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa natura lor: a) nevoi biologice si fiziologice; b) nevoi sociale sau spirituale.

G2)Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane: a. nevoi biologice i nevoi sociale; b. nevoi sociale si primare c. nevoi biologice si derivate 2) dupa natura bunurilor :
2

a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale; b) nevoi ce pot fi satisfacute cu ajutorul serviciilor 3) dupa numarul indivizilor : a) nevoi individuale; b) nevoi de grup ; c) nevoi sociale. 4) dupa legatura lor cu reproductia sociala: a) nevoi personale ; b) nevoi de productie. 4) dupa desfasurarea activitatii umane: a) Nevoi zilnice; b) Nevoi saptamanale; c) Nevoi lunare; d) Nevoi anuale. Trebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume: o Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul ca satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. Eforturile permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este motivatia progresului economicosocial; o Sunt limitate in capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuinte implica consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta; o Sunt concurente. Unele nevoi se extind in detrimentul altora, altele se substituie intre ele ; o Sunt complementare . Spre exemplu, servirea ,, mesei la un restaurant de lux presupune o gama larga de ustensile, fata de aceeasi ,,masa luata la bufet; o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in timp la diferite perioade.

2) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor: a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar; b) limitate in capacitate si derivate c) limitate ca numar si concurente

Satisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite pentru producerea de bunuri. Ele se pot clasifica in doua mari categorii: 1) Bunuri economice; 2) Servicii . Bunurile economice reprezinta mijloacele materiale obtinute ca rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie. Din cadrul bunurilor economice , importanta principala o reprezinta resursele naturale. Resursele naturale, impreuna cu cele demografice reprezinta resursele originare sau primare. Alaturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent resursele derivate, rezulta al prelucrarii celor primare. O prima clasificare a resurselor din economie: -resurse primare -resurse derivate 4) Identificati principalele categorii de resurse: a) b) c) resurse primare si resurse derivate resurse derivate si fiziologice resurse complementare si derivate

Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa durata folosirii lor: a) Resurse recuperabile (pamant, apa, etc_); b) Resurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali) 5. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica, astfel: a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile; b) resurse derivate si recuperabile ; c) resurse fiziologice si primare 2) dupa posibilitatea recuperarii lor: a) resurse recuperabile (diferite materii prime); b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica); c) nerecuperabile (resursele energetice). Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in : a) productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare, transport de marfuri, depozitare, etc.; b) neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, etc. 6. Identificati clasificarea corecta a serviciilor: a) servicii productive si servicii neproductive; b) servicii primare si fiziologice; c) servicii neproductive si biologice Resursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii. 7. Ce reprezinta resursele economice in perioada actuala? a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii;

b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii; c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie prima pentru productie 1.2. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse Resursele, care in general se concretizeaza in potentialul material, finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii. Chiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor existente, cat si aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o permanenta a existentei sociale. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o cantitate data de resurse, folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta , nu se poate obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului. Raritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se produca si in ce cantitati ? cum sa se produca? Si pentru cine sa se produca? Indiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu un consum minim de resurse. Raritatea (resurselor) reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente n raport cu trebuintele umane. 8) Raritatea resurselor este specifica: a) b) c) pentru fiecare tip de economie; doar pentru economia de piata doar pentru economie centralizata

9. Raritatea resurselor din economie impune:

a)rationalitate in utilizarea resurselor; b)risipa resurselor; c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse

Tema 2 - ECONOMIA DE PIATAa) Economia naturala si economia de schimb

In societatea umana, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de organizare a activitatii economice, avnd la baz mecanisme proprii de alocare si utilizare a resurselor, n vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor). indentificate urmtoarele sisteme economice: economia natural; economie de schimb; economia de piata (economia de piata concurentiala) economia centralizat (economia de comand) economia mixt Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la schimb. 1. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala: a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie; b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate ; c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma Au fost

universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana. 2. Economia de schimb reprezinta: a. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii; b. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici nu produc pentru piata; c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc bunuri libere b) Trsturile generale ale economiei de schimb: specializarea ag. ec. in obtinerea anumitor bunuri; autonomia ,independenta economica a ag.ec.; monetarizarea economiei; legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bunurile produse imbraca forma de marfa.

bilaterale; 3. Care din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb: a) specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei; b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. ec. c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate 1)Specializarea ag. ec. Spre deosebire de producatorul ,, universal, caracteristic economiei naturale, economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. Fiecare producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui echivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. Aceasta conditie duce la dezvoltarea si eficentizarea productiei. 2)Autonomia (independenta) producatorilor Ca trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice. Autonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand

agentul economic decide in mod direct sau prin reprezentanti- in virtutea dreptului de proprietate.

c)Economia de piata
Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie.

Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential - este o economic concurentiala, concurenta fiind regulatorul principal al activitatii economice - este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic fundamental de decizie si de actiune; - este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar far excluderea interventiei indirecte si directe a statului. In economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor economice, in: 1) marfare; 2) nonmarfare. Un bun economic este considerat - marfa- daca indeplineste cumulativ trei conditii: o incorporeaza munca; o satisface o nevoie umana; o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare. Bunurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume: a) Dupa forma de manifestare: a. obiecte, cu existenta autonoma fata de producator si consumator; b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor; c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii. b) Dupa destinatia finala: - bunuri de consum personal (precum: hrana, imbracaminte, locuinta etc.) - bunuri de consum social (serviciile de educatie, sanatate, aparare etc - prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munca, active financiare etc.; 9

c) Dupa posibilitatile de multiplicare : - reproductibile- cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de exemplare, in rapon de existenta factorilor de productie - nereproductibile (unice), acestea indicand probleme deosebite in privinta corelatiei lor cu preferintele umane;

d) PIATA Odata cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la separarea comunitatilor, in producatori si consumatori, piata a evideniat, in special, totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. ec., in cadru unui anumit spatiu economic. Altfel spus piata reprezinta: - spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii economici; - locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si cumparatori; - locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii; - locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice si se presteaza serviciile; - regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care acestia isi realizeaza interesele. Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel: 1)- dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului: - piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum personal) - piata prodfactorilor (piata muncii, a capitalului, a pamantului, a informatiilor, a serviciilor productive etc.). -2)dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului: - piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a aurului, a constructiilor de masini etc. - 3)dupa aria de extindere - piata locala - nationala - zonala - mondiala

10

4) dupa modul de realizare a schimburilor: - piata geografica (hale, targuri, etc) - ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta, telefon, fax sau alte mijioace de comunicatie) e.) BANII Banii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada trecerii de la economia naturala la cea de schimb, imbracand in timp diverse forme: - banii-bunuri, adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc. - banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati) - banii-aur (o marfa speciala care joaca rolul de bani si se poate schimba cu orice marfa) - banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase, ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum mic; divizibilitate perfecta; fractiunile acestora au valoare proportionala cu greutatea lor; omogenitate calitativa; usurinta min manipulat; nealterabilitatea) - banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele unei banci. Banii de hartie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor, au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in special, cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bugetare. In concluzie, banii reprezinta expresia generica pentru bancnote, bani de hartie si moneda divizionara, ce se gasesc in posesia agentilor economici, sub forma de numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru mijiocirea directa sau indirecta a schimbului. f)Rolul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume: 1) Masura a cheltuielilor si rezultatelor , trecute, prezente si viitoare a activitatilor economice. Cu ajutorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen si calitate, pot fi comensurate, evaluate si comparate. b) Mijiocitor al schimbului -Schimbul de marfuri cu ajutorul banilor poarta numele de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea (M-B), adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani si cumpararea (B-M), adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume de bani. 11

c). Mijloc de plata- Banii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor obligatii precum: salarii, renta, dobanda, taxe fiscale, chirii, imprumuturi, piata bunurilor vandute pe credit etc. d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al avutiei. e) Bani universali - In schimburile internationale, stingerea diferitelor datorii se face prin aur, valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (EURO). Pentru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa existe in societate, as fie emisi si pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.

Masa monetara (masa baneasca) reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici. Aceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si bani scripturali, adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare, case de economii, alte institutii fmanciar-bancare. Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor.

M = Pv x Q / v
M = masa monetara; Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp Q= marfa vnduta pe piata v = viteza de rotatie a banilor Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de timp. Cantitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei ("fiecare popor are moneda pe care o merita".)

12

13

Tema 3 -FACTORII DE PRODUCTIE

. 1)Factorii de producie i evoluia lor

Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori, care in starea lor potentiala se numesc resurse . Resurse : -materiale; -financiare; - umane (de munca), etc Factorii de producie (fp) se afl n proprietatea agenilor economici, locul i rolul lor schimbndu-se n permanen n funcie de evoluia n timp i spaiu. Fiecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i calitative, oamenii acionnd: asupra cantitii, utiliznd un volum tot mai mare de factori de producie dezvoltare extensiv; asupra calitii acestora, ameliornd eficiena utilizrii lor dezvoltare intensiv. IN economia contemporana, preocuparea principal a agenilor economici este reprezentata de economisirea i ameliorarea calitii factorilor de producie. Economisirea fp este impusa de cauze obiective: a) creterea i diversificarea nevoilor; b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori; c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor; d) tendina de scumpire a unor factori; e) necesitatea proteciei mediului natural.

Factorii de producie reprezinta resurse: atrase, alocate consumate, n procesul de producere a bunurilor economice. Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat n trei mari categorii : munca, natura (pmntul), capitalul. Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura si capital.

14

a) MUNCA Munca este activitatea contient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop prin care omul i definete interesul, i caut i i construiete mijloacele adecvate atingerii scopului propus. Munca a fost i este: - factorul activ prin munc are loc combinarea, utilizarea i perfecionarea celorlali factori; - factorul determinant fr munc nu se poate produce nimic, deci progresul este condiionat de munc. Munca este o mbinare de: - efort fizic cnd acesta predomin, munca se numete fizic; - efort intelectual cnd este predominant, munca va fi intelectual. Pornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou aspecte: - cantitativ munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc; - calitativ se msoar prin productivitate (randament) i nsuirile tehnicofuncionale i estetice ale produselor n care se materializeaz. Ceea ce face cu putin munca este fora de munc, ntre cele dou neputndu-se pune semnul egalitii. Fora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale unui om. Condiia esentiala ca fora de munc s intre n aciune, o reprezinta existena mijloacelor de producie. Numai unirea forei de munc cu mijloacele de producie creeaz posibilitatea desfurrii muncii. Munca este singura productoare de avuie.Preul forei de munc l reprezint salariul. B)NATURA Natura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme: - pmntul este spaiul n care se desfoar activitatea economic i cuprinde: A) n sens restrns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., B )n sens larg: solul fondul funciar. -relieful; -clima. Rolul economic al pmntului decurge din: - constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor activitilor umane; - este surs de elemente nutritive; - reprezint principalul factor de producie n agricultur, - este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime de origine agrosilvic. Pmntul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

15

c) CAPITALUL Termenul de capital desemneaz n sens: - larg avuia individului sau a societii; - restrns totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate vnzrii-cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii. Capitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vnzrii. Dup natura sa, capitalul se mparte n dou categorii: - capitalul real (tehnic) este capitalul concretizat n mijloace de producie (cldiri, fabrici, utilaje, instalaii, materii prime etc; - capital nominal reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce confer dreptul de a nsui venitul adus de acestea. Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale: capitalul fix; capitalul circulant. Componentele capitalului se comport diferit n activitatea economic, ndeplinind funcii diverse i clasificndu-se dup mai multe criterii, cel mai important fiind modul n care: - particip la activitate; - se consum; - se nlocuiesc. 1. Capitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utilaje, cldiri, instalaii, materii prime etc., care: - particip la mai multe cicluri de producie; - se consum treptat (se uzeaz); - se nlocuiete dup mai muli ani. Uzura fizic reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mijloacelor de munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali fizici, chimici, biologici. Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete amortizare (A), a crei mrime se determin ca raport ntre valoarea capitalului fix (Kf, KF) i durata de funcionare (T,t) exprimat n ani. A = Kf (KF) / T (t), detaliat formula va deveni: A = (V r + d) / t (T), unde: A = suma anual a amortizrii; V = valoarea iniial a capitalului fix; r = valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din funciune; 16

 d = cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix; t = timpul de funcionare a capitalului (n ani). Raportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii, care se calculeaz astfel:

Ra = (A / Kf (Vi) x 100

Uzura moral const n deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix nainte de a se produce uzura fizic complet. Apare datorit progresului tehnic i condiiilor pieei care asigur bunuri similare noi, cu: - preuri mai sczute; - performane tehnice superioare; - preuri mai mici i performane superioare. 2. Capitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.) care: - particip la un singur ciclu de producie; - se consum dintr-o dat; - se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

17

Tema 4- PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCTIE1. Conceptul i tipurile de productivitate W sau randamentul factorilor de producie este dat de eficiena combinrii acestora pentru obinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse (costuri ct mai mici). W fizic msoar randamentele n natur ale utilizrii factorilor de producie, W msurat valoric, permite msurarea eficienei n termeni financiarimonetari. Productivitatea "W" stabilete legtura cantitativ ntre producia obinut "Q" ntr-o perioad de timp i factorii de producie folosii "Fp" pentru obinerea acesteia, deci W =Q/Fp Modificarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al factorilor de producie, precum i mai buna combinare i utilizare a lor. Acest fapt reprezint dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia. Indicele productivitii "Iw" este raportul procentual ntre nivelul productivitii din anul curent "W," i cel din anul de baz: Iw= W1/W0 x 100 Productivitatea se prezint sub diferite forme (tipuri) i se poate exprima prin diveri factori, n raport de diferite criterii. Astfel: - n funcie de nivelul activitii , distingem: productivitatea locului de munc, al seciei, al ntreprinderii, al ramurii, al economiei naionale; - n funcie de forma de exprimare , distingem: productivitatea fizica, exprimat n uniti materiale (m, l, kg, buc, etc.), n uniti natural convenionale (UVM- unitate vit mare, etc.) i productivitatea valoric, exprimat n uniti bneti (leu, $, euro, etc.) - n funcie de factorii de producie participani distingem: a)productivitatea parial a unui factor (productivitatea muncii, a capitalului, a pmntului). Productivitatea parial reprezint rodnicia, eficiena cu care este utilizat un factor de producie, la un moment dat. Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut "Q" exprimat n uniti fizice, natural convenionale sau valorice i cantitatea factorului de producie luat n considerate, Fp (munca, pmntul sau capitalul) exprimat n uniti fizice i natural convenionale (ore de munc, numr de maini, suprafa de teren). b) productivitatea global a tuturor factorilor de producie care au contribuit la obinerea produciei respective. Productivitatea global reprezint rodnicia, eficiena cu care sunt utilizai toi factorii de producie, cei fizici, financiari, proprii i mprumutai - n funcie de modul de calcul al indicatorilor, distingem: 18

a) productivitatea medie (unitar) reprezint rodnicia, eficiena cu care este folosit o unitate dintr-un factor de producie, ntr-un timp dat. Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut i cantitatea dintr-un factor de producie, deci Wm = Q/Fp. Tipul FP determin urmtorii indicatori: - productivitatea medie a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de muncitori, de ore-om)

W =Q/L (T)
- productivitatea medie a capitalului (K-capital)

W =Q/K
- productivitatea medie a pamantului(P-pmnt)

W =Q/P (Ha)

b)productivitatea marginal reprezint surplusul de producie obinut prin creterea cu o unitate dintr-un factor de producie, ceilali factori rmnnd constani,

Wmg = Q/Fp
-Q reprezint producia suplimentar obinut, -Q =Q1-Q0 -Fp reprezint creterea cu o unitate a factorului de producie luat n calcul Fp= Fp1 Fp0 Wmg reprezint productivitatea marginal. Tipul FP determin urmtorii indicatori: - productivitatea marginal a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de muncitori, de ore-om) - productivitatea marginal a capitalului (K-capital) - productivitatea marginal a muncii (P-pmnt) c) productivitatea brut apreciaz ansamblul produciei n raport cu factorii de producie care sunt utilizai. n acest caz producia este privit ca o producie final deci ca sum a valorilor adugate de diferitele activiti de producie; d) productivitatea net care are n vedere eliminarea din producia final a valorii achiziiilor exterioare i a costului utilizrii capitalului instalat (amortismentele) pentru a ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei analizate.

19

2. Variaia productivitii i factorii ce o influeneaz Productivitatea exprim rodnicia, eficiena utilizrii factorilor de producie ntr-o activitate economic. Legea creterii productivitii presupune fie sporirea volumului de producie prin utilizarea aceluiai volum de factori de producie, fie obinerea aceluiai volum de producie pe baza unui volum mai mic de factori de producie. Aceast lege de cretere a productivitii are n general urmtoarele efecte: - la productori reducerea costurilor de producie, economisirea factorilor de producie, creterea competitivitii bunurilor oferite, etc. - la consumatori creterea salariilor nominale i a celor reale, economisirea timpului de munc, creterea timpului liber i folosirea mai eficient a lui, etc. Variaia ns a productivitii, n special a celei a muncii are efecte economice si sociale diverse: - economisirea factorilor de producie consumai; - reducerea costului producie; - creterea produciei, a competitivitii bunurilor obinute; - creterea profitului, a salariului nominal i a celui real; - economisirea timpului de munc i creterea timpului liber. Respectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea profitului printr-o combinare eficient a factorilor de producie capabil s asigure maximizarea efectelor in condiiile minimizrii eforturilor (costurilor). n acest proces de variaie, W este influenat de: - factori naturali- factori tehnici: - factori economici:; - factori sociali: - factori psihologici:

20

Tema 5 -COSTUL I RENTABILITATEA-

A) COSTUL DE PRODUCTIE: STRUCTURA SI TIPOLOGIE 1. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. a)Delimitari conceptuale: Costul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre firma, care rezulta din evidenta contabila a acesteia; Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil; pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului firmei); Costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor. Costul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei. IMPORTANTA COSTULUI In economia de piata, costul reprezinta un instrument economic extrem de util in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si structura productiei. Calcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun economic, relatie de la parte la intreg. Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume cheltuielile suportate de catre agentii economici, iar excedentul (peste costul de productie) reprezinta profitul sau beneficiul.

Pv = Cu + pr
Pv= pret de vanzare; Cu= cost(cost unitar); pr = marja de profit.

21

B)MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTULUI Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat. Marimea costului poate fi calculata: pe unitatea de produs; pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta; la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de modificarile in dotarea tehnica. TIPURI DE COST: Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun. El poate fi privit: structural, pe termen scurt, divizat in cost fix si cost variabil; pe ansamblu, adica drept cost global total, ca suma a tuturor cheltuielilor suportate de catre intreprindere. a1) COSTUL FIX (CF)- reflecta acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix, chiria, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat, dobanzi, etc ). Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei. a2) Costul variabil (CV) - exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in functie de volumul productiei CV = f(Q). In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu materiile prime, materiale, combustibil, energie , salarii directe etc. Costul variabil este o functie crescatoare fata de productie: 1. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu productia, insa mai putin decat proportional; 2. daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia, insa mai mult decat proportional . 3.Costul variabil este nul la un nivel de productie nul. B_Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile CT = CF+CV c)Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de produs. CTM = CT / Q; Q= reprezinta cantitatea de produse

22

a) Costul marginal (Cmg)- exprima sporul de cost total (CT) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie . Cmg = CT / Q Q = sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta) O problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe unitatea de produs. Obtinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi competitive. Din aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avantaj de cost, asigurandu-si capacitatea concurentiala. Comprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor schimburi eficiente pe piata internationala. RENTABILITATEA FIRMEI O forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii economice. O firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (P).

P = CA CT;
CA = cifra de afaceri CT = costul total Rentabilitatea poate fi masurata: in mod absolut prin masa profitului; in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului . Rentabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. Calculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul capitalului fix, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a capitalului, in mod proportional.

PRAGUL DE RENTABILITATE

23

In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut, , este utila cunoasterea unui caz particular, si anume- pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care pornind producatorul poate sa obtina profit. In acest ,, punct incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea bunurilor respective sunt egale cu costul total(CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia : VT (CA) = CT; VT= venituri totale; CT = cost total. Pragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri. Pragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

24

TEMA 6 - PIAA MONETAR Echivalentul de schimb valabil intr-o economie este reprezentat de bani dar, si de alte instrumente monetare recunoscute intr-o anumita regiune. Intalnirea celor care au nevoie de bani si a celor care dispun de disponibilitati banesti nu se realizeaza direct, ci prin intermediul unor agenti economici specializati:Banci; Institutii Financiare; Casele de Economii; Societati de Asigurari. Banca reprezinta un agent economic care are rolul de intermediar intre ceilaiti agenti economici, care concentreaza mijioace de plata si creditare in scopul asigurarii functionarii echilibrate a economiei. Pentru serviciile prestate, bancile pretind si incaseaza dobanda sau comision de la clienti, in timp ce clientilor l platesc dobanda. Diferenta intre dobanzile incasate si cele platite de acestea reprezinta profitui bancar brut. Dupa specificul activitatii bancile se clasifica in: -reprezinta banca centrala a unui stat Banca de -are rol de asigurare a stabilitatii monetare. emisiune -asigura nevoile de lichiditate ale economiei -ofera servicii speciale bancilor comerciale prin constituirea depozitelor si acordarea de credite acestora Bancile comerciale sau de depozit - activitatea bancilor comerciale este variata, cuprinzand operatii de scontare, subscriere de bonuri de Tezaur, operatii de bursa, viramente, etc. -au rolul de a acorda imprumuturi, finanta proiecte de investitii, de achizitii si fuziuni, etc. - casele de credit agricol, care acorda credite pe termen scurt, mediu si lung in agricultura; - case de credit financiar, care acorda credit ipotecar persoanelor particulare si imprumuturi colectivitatilor publice locale; -

Banci specializate

Cererea si oferta de moneda

Piata monetara reprezint o piata specifica n care se intalneste oferta cu cererea de moneda pe termen scurt. In cadrul pietei monetare se intalnesc: -agentii economici ce au nevoie de imprumuturi (cererea de moneda) -agentii economici care ofera disponibilitati banesti (oferta de moneda)

25

. Masa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor banesti de care dispun agentii economiei destinata cumpararii de bunuri sau prestari de servicii, achitarii datoriilor, constituirii de economii si altor destinatii. Masa monetara cuprinde: -moneda efectiva sau numerarul - moneda de cont (bani scripturali) -alte active (precum cambiile, biletele la ordin, biletele de trezorerie)

Creditul si dobanda
Creditul reprezinta forma cea mai simpla a relatiilor economice care apar in procesul de transferuri patrimoniale de bunuri si servicii. Functionarea relatiilor de credit este nemijlocit legata de existenta monedei, de dezvoltarea functiilor acestuia, indeosebi a celei de mijloc de plata. El poate sa apara in doua situatii: 1) vanzarea unor bunuri in prezent si incasarea contravalorii lor ulterior 2) acordarea unor imprumuturi banesti, pe timp determinat, unor persoane fizice sau juridice. Relatiile de credit se caracterizeaza prin trei trasaturi si anume: - presupun pe de o parte, creditorul, cel care vinde sau da cu imprumut o suma de bani si pe de alta parte, debitorul, cel care primeste marfa sau suma de bani, urmand ca la scadenta sa plateasca marfa respectiva sau sa restituie suma primita; - rambursabilitatea (restituirea) la termenui fixat, la scadenta; - este purtator de dobanda, debitorul trebuind sa plateasca creditorului o suma de bani. Creditul indeplineste anumite functii si anume: 1) creste capitalul real, favorizand o mai buna utilizare a factorilor de productie; 2)determina concentrarea activitatilor economice in unitati mari si foarte mari; 3) accelereaza schimburile economice; 4) contribute la accelerarea vitezei de rotatie a banilor;

26

Creditele se clasifica in: -credit comercial, practicat intre agentul producator si cel care comercializeaza marfa -credit bancar, dat de banca sub forma de bani diferitilor agenti sau populatiei. - credit pe amanet, garantia fiind un bun mobiliar -credit pe ipoteca, garantia fiind un bun imobiliar (teren, cladiri, constructii). Dobanda: in teoria economica dobanda prezinta doua acceptiuni:

1)-in sens restrans reprezinta excedentul ce revine proprietarului capitalului dat cu imprumut, din remuneratia proprietarului capitalului imprumutat (creditorului) 2)in sens larg reprezinta surplusul ce revine proprietarului oricarui capital utilizat in conditii normale si prezinta urmatoarele forme: a)- dobanda de pe piata monetara, care se aplica imprumuturi lor pe termen scurt,; b)dobanda bancara de baza, care se foloseste pentru recompensarea certificatelor de depozit sau pentru bonurile de trezorerie; c)dobanda pe piata obligatiunilor (cuponul), specifica pentru plasamentele pe termen lung; d) dividendul pentru actiunile detinute la societatile pe actiuni. Rata dobanzii reprezinta raportul procentual dintre marimea dobanzii si suma luata cu imprumut. Ea putand fi considerata ca fiind pretul platit pentru folosirea de 100 de unitati monetare pe termen de un an. Rata dobanzii este influentata atat direct, cat si indirect de mai multi factori:: Factorii care duc la scaderea ratei dobanzilor 1) cresterea generala a economiilor; 2)scaderea relativa a productivitatii capitalului, 3) masurile antiinflationiste luate de catre stat,; 4)cresterea gradului de autofinantare a firmelor. - Factorii de crestere a ratei dobanzii 1) cresterea costului serviciilor ;2)transferul peste hotare a banilor; 3)aparitia, unei nevoi care sporeste inclinatia spre investitii; 4)razboaiele si controversele sociale.

27

Tema 7- Piata capitalului (piata financiara)

In economia de piata sunt necesare importante sume de bani (capital) pentru modernizarea si dezvoltarea productiei. Dorinta firmelor cu privire la cresterea capitalului in vederea intensificarii activitatilor economice este stimulata si dorinta populatiei, in legatura cu plasarea economiilor pentru obtinerea de venituri.Exista mai multe modalitati de crestere a capitalui unei firme (reinvestirea profitului, accesarea creditelor bancare, emisiunea de actiuni si de obligatiuni). In legatura cu aceste operatiuni, apare notiunea de piata a capitalului sau piata financiara. Piata capitalului reprezinta un plasament de resurse banesti in vederea obtinerii unor venituri viitoare. Piata capitalului dintr-o economie prezinta doua importante functii:1) -sa atraga resursele financiare pentru activitatea de productie 2) -sa creasca mobilitatea capitalurilor, respectiv orientatrea acestora spre sectoarele sau ramurile cu cel mai mare randament Piata financiara este o piata care tranzactioneaza titluri de valoare, intre agentii emitenti si detinatorii de capital banesc, care doresc sa cumpere titluri de valoare. Titlul de valoare (hartia de valoare) reprezinta un inscris, semnat, transmisibil si negociabil, care face obiectul tranzactiilor financiare (actiunile, obligatiunile etc). Actiunile sunt titluri de valoare (titluri financiare), negociabile, emise de o companie pentru constituirea, cresterea sau restructurarea capitalului social. Acestea sunt titluri financiare (de valoare), care atesta detinerea unei parti din capitalul unei societati, ii confera posesorului calitatea de asociat sau actionar, cu urmatoarele drepturi: - dreptul de a participa cu vot in Adunarea Generala a Actionarilor; - dreptul de participa la distribuirea profitului net al societatii sub forma de dividende; Aceste dividende variaza de la un an la altul , in functie de rezultatele economico-financiare. Actiunile sunt titluri de valoare care aduc un venit variabil posesorului. - dreptul la o parte din activele societatii, conform cu numarul de actiuni detinute, atunci cand aceasta este lichidata.

28

Pe langa drepturile respective, actionarii au si obligatia de a contribui cu un anumit procent din pierderile societatii, in cazul in care ele apar.. In momentul emiterii de actiuni pe piata primara de capital, acestea pot avea o valoare diferita de valoarea nominala, numita valoare de emisiune (pret de emisiune). In momentul cand sunt plasate la bursa (piata lor secundara) - aceste actiuni vor fi cotate la o valoare de piata (cursul bursier), diferita de cea nominala. Acest curs bursier se determina zilnic in functie de de raportul dintre cererea si oferta pentru titlurile de valoare. Dividendul reprezinta partea din profitul net al unei societati pe actiuni, care se distribuie anual actionarilor, in functie de deciziile Adunarii Generale a Actionarilor.. Obligatiunile sunt titluri financiare de credit, pe termen lung, emitentul obligatiunii fiind debitorul (firma care are nevoie de credit), iar detinatorul obligatiunii fiind creditorul (persoanele fizice sau juridice care cumpara obligatiuni Fiecare obligatiune prezinta o valoare nominala, adica o suma inscrisa pe titlu si o valoare de rambursare, care nu este inscrisa pe obligatiune. Valoarea de rambursare reprezinta o promisiune legala facuta de catre firma emitenta, ca la un anumit termen , numit scadenta, sa se restituie detinatorilor de obligatiuni suma imprumutata, plus o anumita rata anuala de profit pentru fiecare obligatiune. Obligatiunea reprezinta un titlu care aduce un venit fix. Venitul anual (uneori trimestrial sau semestrial) platit detinatorilor de obligatiuni poarta denumirea de cuponul obligatiunii. Piata financiara este o piata organizata pe care se vand si se cumpara actiuni si obligatiuni. Piata titlurilor financiare ca mecanism de legatura intre detinatorii de sume excedentare si utilizatorii de fonduri, se prezinta sub doua forme:

29

a) piata primara (piata financiara primara) b) piata secundara (piata financiara secundara) Piata primara reprezinta acea piata in care se vand si se cumpara titluri financiare nou-emise, de catre diferiti agenti economici, institutii financiar-bancare sau autoritati publice. Piata primara asigura astfel intalnirea dintre cererea si oferta de titluri. Pe piata primara pretul de vanzare pentru titlurile de valoare, numit curs, il reprezinta valoarea nominala, adica suma inscrisa pe titlu, si este un pret ferm. Operatiunile pe aceasta piata se efectueaza, in principal, prin intermediul societatilor bancare, care in schimbul unui comision, plaseaza aceste titluri contra capitalului banesc mobilizat in favoarea emitentului de titluri. Piata secundara de capital este o piata a titlurilor anterior emise, adica a titlurilor emise si puse in circulatie pe piata primara. Pe acesta piata titlurile sunt tranzactionate de catre cei care beneficiaza de drepturile pe care le atesta acestea, adica de catre investitori. Aceasta piata indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s-a constituit. Piata secundara, prin cele doua componente ale acesteia: -piata bursiera -piata extrabursiera, ofera posibilitatea valorificarii titlurilor mobiliare (actiuni si obligatiuni) inainte ca acestea sa produca venituri (dividende sau dobanzi). Aceste piete asigura mobilitatea capitalurilor, negocierea titlurilor trecute prin piata primara si atragerea investitorilor. Principalele operatiuni (tranzactii) care se efectueaza pe piata secundara a in doua categorii: -operatiuni la vedere 30

-operatiuni la termen. Operatiunile la vedere, cunoscute si sub denumirea de tranzactii cash, constau in schimbul titlurilor contra unor sume banesti in ziua tranzactiei si la cursul existent si acceptat de catre participanti in momentul respectiv. Operatiunile la termen, cunoscute si sub denumirea de tranzactii futures, constau in asumarea, prin contract, de catre participanti, a obligatiei de a cumpara sau vinde o anumita cantitate de titluri financiare, la o data viitoare, (pretul fiind insa stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Operatiunile la termen sunt in principal speculative, astfel ca obiectivul operatorilor nu este primirea sau livrarea efectiva a hartiilor de valoare, ci obtinerea unui beneficiu din eventualele diferente favorabile de curs, intre ziua incheierii contractului si scadenta acestuia. Rolul pietei financiare: impulsioanrea investitiilor mobilizarea rezervelor de lichiditate transformarea in timp scurt a capitalului real in capital banesc si invers concentrarea puterii economice intrarea libera pe piata si gradul ridicat ridicat de mobilitate a a capitalului

31

Teste recapitulative

1. Economia este o stiinta economica: a. fundamentala; b. de ramura; c. functionala; 2. Identificati caracteristicile ce nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie: a. factor activ si determinant al productiei; b. activitate constienta; c. factor derivat; 3. Capitalul (factor de productie) reprezinta: a. creditele contractate la banci; b. bunuri care sunt destinate producerii altor bunuri sau servicii; c. investitiile unui agent economic 4.Costul mediu scade atunci cand: a. salariul creste iar productia scade; b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu; c.costul total creste si productia scade 5.In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:

14.Costul mediu nu depinde de: a. consumulde materie prima pe unitatea de produs; b.productivitate; c. veniturile consumatorilor. 15. Rolul concurentei este reprezentatde: a. satisfacerea cat mai buna a trebuintelor consumatorului, fara renuntarea la interesele producatorului; b. garantatrea vanzarii produselor pe piata c. favorizarea vanzatorilor 16. . Pretul in economia de piata are rolul de: a. stimulare a economisirii; b. informare; c. diminuare a consumului de resurse; . 17Profitul reprezinta: a.surplusul costurilor totale fata de incasari; b. venitul factorului munca; c. motivatia posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune. 18.Obiectivul principal al producatorului este reprezentat de :

26.Actionarii sunt: a. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile; b. creditori ai societatii c. agenti de schimb care actioneaza pe piata 27. In urma scaderii impozitului pe profit si a altor taxe din profitul brut, ramane: a. masa profitului b. rata profitului c. profitul net 28. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma: a. N < R b. N > R c. N = R 29. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este reprezentata de: a. costul total b. cheltuiala cu capitalul circulant c. amortizarea 30) Principalele trsturi specifice ale

32

a.salariile personalului administrativ b. materiale c. combustibil

a. obtinerea de castiguri legale b. inregistrarea pragului de rentabilitate c. maximizarea profitului

6.Consumul de capital fix se include in costul de productie: a. sub forma uzurii fizice b. sub forma uzurii fizice si morale c.prin amortizare

19. In economia de piata o activitate economica eficienta reprezinta: a. a satisface nevoi mai multe cu resurse mai putin costisitoare b. a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le pune la dispozitie c. a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine

economiei de pia sunt: a. specializarea productorilor; autonomia, agenilor economici; concurena;producia de mrfuri i mijlocirea schimbului de ctre bani; b.. interventia statului n stabilirea preurilor; c. schimbul de produse P 31 Identificati principalii factori de producie sunt: a. materia prima; b. creaia tiinific c. munca; natura (pmntul); capitalul. .

P 32 In economia de piat profitul reprezinta : 7. In raport cu evolutia nevoilor umane, R20.Resursele economice reprezint: a)partea rmas din venitul total ce revine resursele sporesc si se diversifica: a.totalitatea resurselor subsolului unei ri; agentului economic ; a. mai lent c. in acelasi timp b.marfurile realizate de oameni n procesul b)partea rmas din venitul total ce revine b. mai repede muncii; agentului economic dup ce s-au sczut toate c.totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru cheltuielile; producerea de bunuri materiale i servicii destinate c)venitul total ceagentului economic; satisfacerii nevoilor; 21. Titlurile de valoare sunt: 8.La baza diviziunii muncii se afla: 33.Piaa capitalului reprezinta: a.contracte ntre productori i consumatori; a. dorinta oamenilor de a-si satisface mai a.totalitatea tranzaciilor al crui obiect l b.nscrisuri de valoare pe piaa de capital; bine trebuintele; constituie titlurile de valoare; c.nscrisuri, emise n baza unor legi, care dau b. proprietatea comuna c. agentul economic b.totalitatea schimburilor de mrfuri; posesorilor dreptul de a ncasa, anual, un venit c. totalitatea titlurile de valoare 9.La nivel microeconomic, economia variabil sau fix; studiaz: a. comportamentul individual al diferiilor ageni economici si relaiile dintre agenii economici n cadrul produciei, schimbului, distribuiei i consumului de bunuri i servicii.

33

b. evolutia pietei pe plan international. c.trebuintele umane 10.Mrimea costului este determinat de: a.totalitatea investiiilor realizate pentru obtinerea unui produs nou b.totalitatea investiiilor realizate pentru transportul noilor produse; c.totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea i desfacerea de bunuri economice, la un moment dat. 11.Costul marginal (Cmg) reprezinta: a. costul global total pe unitatea de produs; b. sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie; c.suma costurilor fixe si variabile;

22. Raritatea resurselor reprezinta: 1 consumul acestora; 2 totalitatea resurselor dintr-o tara; 3 limitarea cantitativa a resurselor;

34.Munca reprezinta: a. o actiune constienta, specific umana, indreptata spre anumit scop; b. o actiune indreptata spre anumit scop; c. consumul de energie fizica si intelectuala;

23.Banii in economia de piata prezinta urmatoarele functii: 1. mijloc de masurare a activitatii economice; . mijloc de schimb; . mijloc de plata; mijloc de rezerva de valoare; 2. mijloc de schimb; mijloc de rezerva de valoare; 3. mijloc de plata; mijloc de rezerva de valoare; 24.Costul de productie reprezinta: a. in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii; b. totalitatea veniturilor c. cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale si servicii; 25. Principalele tipuri de cost sunt: a) costul total; costul mediu; costul marginal;

35. Capitalul reprezinta: a. ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in vederea producerii de bunuri materiale si servicii; b. o suma importanta de bani; c. bunuri ce se vand pe piata 36.Costul variabil (CV) exprima: a. acele cheltuieli ale firmei ce se modifica in functie de volumul productiei; b. acele cheltuieli care nu se modifica datorita productiei; c.acele cheltuieli suportate de catre clienti;

12. Pruductivitatea pamantului se poate determina: a. W= Q/L b. W= Q/K c. W=Q/P

13.In raport cu modificarea si diversificarea nevoilor umane, resursele

37.Costul total (CT) reprezinta:

34

sporesc: a. in acelasi ritm b. mai lent c. mai repede

b) costul mediu; c) costul marginal;

a. diferenta dintre costul fix si cel variabil; b. suma costurilor fix si variabil; c. raportul dintre costurile fixe si variabile;

Indicai valoarea de adevr a urmtoarelor afirmaii argumentnd rspunsul: 1. Faptul c nevoile sunt insuficiente n raport cu resursele explic necesitatea alegerii n vederea realizarii oricrei activiti economice. F 2. Costul de oportunitate reprezint costul unei alternative la care se renun n favoarea alteia.F 3. Pe msur ce se renun din ce n ce mai mult la producerea unui bun este posibil s se produc mai mult dintr-un alt bun. A 4. Atunci cnd face o alegere agentul economic sacrific numai cea mai bun alternativ la care renun n favoarea alteia.F 5. Alegerea realizata de agentul economic sub presiunea impus de raritatea resurselor explic existena costului de oportunitate.A 6. Conceptul de raritate trebuie analizat ntotdeauna n raport de intensitatea nevoii resimite.A 7. Teoria economic cuprinde ansamblul de idei, concepte, definiii n msur a explica fenomenele i procesele economice.A 8. Abordarea economiei la nivel microeconomic presupune studierea agenilor economici luai individual. A
9. Actiunea se deosebeste de obligatiune prin aceea c: a) actiunea se tranzacioneaz pe piata financiar, iar ogligatiunea nu b) actiunea aduce un venit variabil, iar obligatiunea unul fix; c)se poate vinde 10.Obligaiunea: a)reprezinta titlu de valoare cu venit variabil ; b) are o valoare fix n timp; c) reprezint un mprumut pe termen lung;

35

11. Dividendul: a) este un venit variabil, determinat in functie de rezultatele economico-financiare realizate de firma; b) este specific actiunilor si obligatiunilor; .c) valoarea este stabilit doar de patron 12. Bursa de valori: a) este piaa financiar primar; b)este locul n care se realizeaz plata dividendelor dividendelor; c)este o piat financiar secundar; . 13. Capitalul productiv se clasifica in capital fix si capital circulant in functie, de: a. forma materiala a bunurilor b. durata de existenta fizica a lor c. modul cum participa la activitatea economica , se consuma si se inlocuiesc 14. Principalele tipuri de cost sunt: a) costul total (global) ; costul mediu; costul marginal; b) costul mediu; c) costul marginal; 15.Costul total (CT) reprezinta: a. diferenta dintre costul fix si cel variabil; b. suma costului fix si variabil; c. raportul dintre costurile fixe si variabile

36

BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and Company, 1987 2 D. Ciucur, Ilie Gril, C-tin Popescu, Economie _ Manual Universitar, Editura Economica, 1999 3.Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999 4. Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999 5. Michel Didier, Economia: regulile locului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994 6. Ni Dobrot (coord.), ABC-ul economiei de pia modern, Casa de Editur i Pres Viaa Romneasc", Bucureti, 1991 7.***Economie, Manual ASE Bucureti, Ed. a 7-a, Editura Economic, Bucureti, 2005 8. *** www.dicionar- economic.com 9.***www.stiucum.com/ economie

37

TEME REFERATE AN II ECONOMIE GENERAL

1) Predarea referatului, reprezint o condiie obligatorie, in vederea sustinerii verificarii la disciplina de ECONOMIE GENERAL.

Varianta a
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 Costul de producie n economia de piat Relaii de concurent pe piaa romneasc Factorii de producie n economia de pia Ocuparea forei de munc n Romnia Evoluia creditului n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Riscul n creditare Inflaia Politica economic a Uniunii Europene Proprietatea privat n economia de pia Fluctuaiile activitii economice

Varianta b
Necesitatea diminurii costului de producie n economia de pia Globalizarea economiei mondiale Relansarea agriculturii n Romnia Combinarea factorilor de producie Piata monetar Somajul Integrarea i globalizarea n perioada contemporana Piaa muncii Specializarea naiunilor n perioada contemporana Impozitele dierecte n Romnia

Varianta c
Uniunea economic i monetar Piaa cu concuren perfect Evoluia agriculturii romneti Ciclul economic i fazele sale Impactul crizei economice asupra pieei monetare romneti Evoluia somajului n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Impactul inflaiei asupra economei Salariul i impozitarea n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Sistemul resurselor financiare publice n Romnia Productivitatea muncii Romnia

38

. 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . 16 . 17 . 18 . 19 . 20 . 21 . 22 . 23 . 24 .

Integrarea Romniei n structurile economice europene Preul n economia de pia Evoluii macroeconomice n Romnia Protectionismul economic Piata i tipurile ei Preul pamntului n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Comportamentul intreprinztorului i reducerea costului de producie Criza sistemului monetar Somajul Deciziile consumatorului n condiii de risc i incertitudine Impactul politicilor monetare Locul i rolul comerului n economia de pia Consumul i consumatorul n teoria economic Evoluia economiei mondiale

Economia de piat Piaa produselor turistice n Romnia Dobnda Profitul n economia de pia Evoluia pieei de capital n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Rentabilitatea ntreprinderii n economia de pia Creterea economic n economia de pia Modul de determinare i impozitare a profitului n Romnia Politicile sociale n Romnia Trsturile economiei de pia Munca factor activ i determinant al produciei Teorii i politicii monetare Rolul bursei de valori in economia de piax Nevoile i resursele

Investiii directe n Romnia Evoluia preurilor produselor agricole n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Productivitate i eficien n economia de pia Bursa de valori Piaa cerealelor n Romnia 2005- 2010 sau 2005-2009 Globalizarea economiei mondiale Competiia ntre firme n economia de pia Economia subteran n Romnia Creterea productivitii factorilor de producie n economia de pia Globalizarea afacerilor Noua economie Dimensiunea ecologic a activitii economice Nevoile i resursele Stabilitatea monetar n Romnia

39

25 26 . 27 . 28 . 29 30 31 . 32 . 33 . 34 . 35 . 36 .

Imprumuturi de stat Analiz comparativ a concurenei perfecte i concurenei imperfecte Creterea economic n economia de pia Schimburile n economie Politica economic a Uniunii Europene Rolulul statului n economia de pia Ocuparea forei de munc n Romnia Somajul Rentabilitatea ntreprinderii n economia de pia Piaa cu concuren perfect Criza sistemului monetar Evoluii macroeconomice n Romnia

Diminuarea costului de producie Monopolul si impactul asupra economiei Economia actual Globalizarea economiei mondiale Creditarea agenilor economici Creterea economic n economia de pia Nevoile i resursele Teorii i politicii monetare Rentabilitatea ntreprinderii n economia de pia Politica economic a Uniunii Europene Modul de determinare i impozitare a profitului n Romnia Dobnda

Politica regional a UE Politica monetar din Romnia Tipologia costului de producie Trsturile economiei de pia Globalizarea economiei mondiale Factorii de producie n economia de pia Nevoile i resursele Globalizarea afacerilor Evoluia agriculturii romneti Imprumuturi de stat Economia subteran n Romnia Productivitate i eficien n economia de pia

Redactarea referatului: 1. Dimensiunea referatului:4 -6 pagini; 2. Scris la calculator sau scris de mn (citet) ;

40

,,PARTILE COMPONENTE ALE REFERATULUI:

Introducere Corpul referatului Concluzii Bibliografie

41