You are on page 1of 71

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA PLANUL LUCRARII

I.

1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

1.2.1.Definitie.

1.2.2.Etiologie.

1.2.3.Simptomatologie.

1.2.4.Patogenie.

1.2.5.Tratament.

II.

Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Pregatirea patului si a accesoriilor lui

Schimbarea lenjeriei de pat

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

Observarea pozitiei pacientului in pat

Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

Captarea eliminarilor

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia bolii

2.10.Externarea pacientului

III.

3.1.Prezentarea cazurilor de boala

Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Bibliografie.

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii si plamani.

Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului pulmonar bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare interlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii , care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare. Traheea si bronhiile extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie . Bronhiile terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.

Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.

Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au independenta structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli . Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare . Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.

Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar, adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare prov

enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se realizeaza schimbul de gaze.

Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).

Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva. Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.

Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal, anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare ale volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele, astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plaman.

Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul posterior si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune superioara cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa prin participarea muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2 produsa.

Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta in influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-back.

TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ). Se caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.

Etiologie

Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are forma unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5 microni, cu unele granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent, proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.

Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute la caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute. Tulpinile bovine supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are efect asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3 ani. Lumina solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului de a produce imbolnavirea) este mai mult sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor (intensitatea ritmului de diviziune). Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala) fata de micobacterii, castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti germeni si care este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o diviziune, de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt produse de bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea se face in culturi.

Patogeneza

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba virulenta, in doza mica, iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea de sanatate. In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei se pot multiplica, producand toxine care determina moartea acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. Macrofagele sufera o serie de modificari caracteristice, exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ celular, cu celule epioteloide si limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de cazeificare, fibrozare sau calcificare.

Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3), graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronhopulmonar, ulcerul gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele insalubre, supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici, asistenti, laboranti, infirmieri), factorul ereditar.

Simptomatologie

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia modificarilor anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.

Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne, stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere ponderala si uneori, la femei tinere amenoree.

Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar inaintea simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu sputa mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este piosanguinolenta sau franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in seama de bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri toracice (prin afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea unei pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan compresiv), zgomote respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si subapicale (mai ales interscapulovertebral).

In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.

Tratamentul

Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de munca si reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii careia ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a reduce riscul de infectie si/sau imbolnavire in colectivitate.

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive sau expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si bolile asociate ale bolnavului.

Medicamentele antituberculoase - clasificare:

Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate astfel:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

STREPTOMICINA (S)

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT REACTII MAJORE IZONIAZIDA -hepatita (de tip hepatocelular), (INH, H) apare in primele luni administrare

REACTII MINORE -nevrita periferica de -foarte rar disconfort gastric -greturi sau varsaturi, ameteli -sindrom pelagroid

varsaturi -hepatita -roseata tegumentara insotita de senzatie intepaturi -greata -foarte rar manifestari articulare de hiperuricemie -disconfort digestiv . . Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament. (SM.rar greturi sau varsaturi -parestezii periorale -potenteaza blocul neuro-muscular curoric de caldura si PIRAZINAMIDA (PZM. Z) ETAMBUTOLUL -nevrite optice retrobulbare (EMB. R) -sindrom pseudolupic -manifestari astmatice. E) -insuficienta renala STREPTOMICINA -hipoacuzie. asociate rar-icter non-hepatic cu colaps sau soc -cefalee -purpura trombocitopenica -frison si ascensiune febrila -anemie hemolitica acuta -disconfort digestiv -insuficienta renala acuta -greata. S) -tulburari vestibulare -ameteli -dificultati de mentinere a mersului drept -nistagmus -varsaturi -nefrotoxicitate .accidental soc anafilactic Regimuri terapeutice Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt standardizate pentru majoritatea cazurilor.-diverse rashuri cutanate -ginecomastie la barbat RIFAMPICINA (RMP.

Fisa de tratament este singurul document valid al unui caz de tuberculoza. osteo(situatie in care faza de atac este articulare.mai multe lizat) medicamente antituberculoase (dovedita printr-o antibiograma fiabila) -lunar pana la negativare. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar la debutul acesteia. Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala. Fiecare cura de tratament va avea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec. Pentru tratamentele care sunt continuate peste 12 luni se va completa o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare". . apoi trimestrial pana la incheierea tratamentului Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare grave (meningoencefalite. de catre unitatea care a inceput tratamentul. =incheierea tratamentului -la sfarsitul lunii a 2-a (T2) =incheierea fazei intensive -la sfarsitul lunii a 6-a (T6) =incheierea tratamentului ganglioni limfatici) IV -rezistent la unul sauIndividualizate (individua. cei localizari severe pozitivi in microscopie la T2 (meningiene. abandon sau caz cronic se va incepe o noua fisa. De aceea ea trebuie sa constituie un instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. renale) prelungita la 3 luni) -extrapulmonari cu doua sau mai multe localizari =incheierea fazei intensive -la inceputul lunii a 5-a (T5) -la sfarsitul lunii a 6-a (T6) INDICATII II -retratamentele pentru2 luni HRZES 7/7+ orice categorie de caz sau pentru orice1 luna HRZE 7/7 + localizare 5 luni HRE 3/7 =incheierea tratamentului -la sfarsitul lunii a 3-a (T3) =incheierea fazei intensive -la sfarsitul lunii a 5-a (T5) -la sfarsitul lunii a 8-a (T8) III -forme non-grave la2 luni HRZ 7/7 + copii 4 luni HR 3/7 -extrapulmonari cu localizari unice nonsevere (pleura. vertebrale. localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile standard: continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de continuare.REGIMUL I ASOCIERI DE RITM DE CONTROL MEDICAMENTE BACTERIOLOGIC -pulmonari 2(3)luni HRZE(S) 7/7 -la sfarsitul lunii a 2-a (T2) +4(3)luniHR 3/7 -extrapulmonari cu si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt.

daca este necesar vor fi dezinfectate si deparazitate. pe baza unui proces verbal competat in doua exemplare. Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe incaperi: sala de asteptare. In acest cabinet va fi trecut in registrul de internari. cupon de pensie etc. ajutandu-l sa depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de durata si motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet. CAPITOLUL II. Cu datele culese de la bolnav sau/si apartinatori. cabinet de consultatii. Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate. in urma consultatiei. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE Internarea pacientului in spital. respectand regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului. prietenii. Internarea bolnavului reprezinta primul contact al sau cu spitalul. concomitent intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca. fiind ajutat sa se dezbrace. familia. Asistenta se va comporta cu multa atentie si delicatete. apoi invelite intr-o manta de protectie si depozitate la magazia de efecte. pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit. aici se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de identitate si adresa exacta. . biletului de trimitere si a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat.). medicul va completa o parte a fisei de observatie. inregistrate. Bolnavul este pregatit pentru examenul medical. Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical influenteaza tonusul optimist al bolnavului.Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti-Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.

in cursul zilei. unde bolnavii. ciorapi. Se vor masura tensiunea arteriala. papuci. pentru aeroterapie.Bolnavul este insotit in camera de imbaiere. la salonul stabilit de medic. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati: Pregatirea patului si a accesoriilor Pentru pregatirea patului urmatoarele materiale necesare: -cearsaf simplu -cearsaf plic avem nevoie de . perie de dinti si forfecuta pentru unghii. fara actiunea directa a razelor solare. informandu-l asupra regulamentului de ordine interioara. fiind servit cu: sapun. eventual cu 1-2 grade mai putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna. sa-si efectueze baia generala sau dus. Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si permanenta. Este bine daca in fata saloanelor exista terase mari. respiratia si temperatura. Asigurarea conditiilor de spitalizare. prosoape. halat apoi este condus pe sectie. El este ajutat in cazul in care starea lui necesita. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat. Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il ajuta sa-si aranjeze lucrurile in noptiera. pot fi dusi afara. se vor nota in foaia de observatie si vom instrui bolnavul referitor la ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de laborator. la nevoie. In camera de imbracare i se dau rufe curate: pijama. se va face si deparazitarea. unde. pulsul.

-doua fete de perna -doua perne -una-doua paturi Se indeparteaza noptiera de langa pat. ridicand cearsaful si patura peste mana opusa. pernele si patura. marginea cearsafului dinspre cap se desface peste patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientului. Persoana asezata cu fata spre capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata. se aseaza mana stanga sub cearsaf. Toaleta generala . se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capatul patului. Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei. formand o cuta. Se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei. Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate. Se introduce cearsaful adanc sub saltea. Asigurarea igienei personale corporale Igiena corporala incepe de la internare. Pe urma se aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura. la nevoie. se intinde bine sa nu prezinte cute. cu mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa satea. cealalata spre capatul opus. Se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei. Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. cand bolnavul este imbaiat si. celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. deparazitat. Se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura.

asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie: .trei prosoape curate .forfecuta de unghii . mai putini. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie.lenjerie de corp curata . indiferent de varsta sa.pahar cu solutie antiseptica pentru gargara . Toaleta linisteste bolnavul si ii creaza o stare de confort.perie de unghii .spirt mentolat . amestecate cu alte substante straine care adera la piele. stare fizica sau afectiva.trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a pielii. dar exista si bolnavi. de pozitie. carora asistenta trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza normelor igienei personale. Prin toaleta se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos. Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii si invioreaza circulatia sangelui. Majoritatea bolnavilor sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa. In vederea acestui lucru.sapuniera .pasta de dinti . Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.sapun neutru .periuta de dinti . descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare.

cu o perna subtire sub cap. a cavitatii bucale si taierea unghiilor pe o masuta langa vana sau dus.Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare. Se va atrage atentia bolnavului sa nu manevreze robinetele si sa nu se inchida singur in baie. Bolnavul este imbracat cu lenjerie curata si condus in patul sau care a fost intre timp schimbat. Dintii se spala bine si unghiile se taie. membele si regiunea perianala. Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Obsevarea pozitiei pacientului in pat Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal. Este bine ca dupa terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta decat cea a pei din vana. Asistenta pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale. Bolnavul face singur baie si la nevoie asistenta il ajuta. a carei temperatura trebuie sa fie de 37 grade C masurata cu termometrul de baie. a parului. asistenta va efectua toaleta bolnavului pe regiuni. Se va avea grija la efectuarea corecta a baii si indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai intai fata. care invioreaza circulatia periferica. bolnavii facand mai repede escare de decubit. trunchiul. In cazul in care bolnavul este imobilizat la pat (hemoptizie. Este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat. Se vor utiliza trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare. ceea ce face ca pielea sa devina fragila si sa se lezeze usor. Asistenta va fi atenta la orice zgomote neobisnuite si va intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot surveni lipotimii si colaps). dand drumul mai intai apei reci si apoi celei calde pentru evitarea aburului si condensului. dar este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta . stare generala foarte alterata etc. Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare. Trebuie avut in vedere ca majoritatea bolnavilor pulmonari transpira abundent.). Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste. Pregateste apa.

eventual mirosul sputei (in suprainfectiile pulmonare). toate aceste caracteristici furnizandu-ne date despre stadiul procesului de vindecare sau eventualele complicatii survenite in acest proces. iar daca starea bolnavului este buna. culoarea. precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Urmarirea functiilor vitale si vegetative Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli. ei vor fi deserviti cu scuipatori speciale cu capac. tensiunea arteriala. Acest lucru nu trebuie fortat. alegerea pozitiei trebuie lasata la discretia sa. Deoarece majoritatea bolnavilor de tuberculoza pulmonara expectoreaza. Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%. ce contin solutie dezinfectanta. consistenta. Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. este un termometru cu scara redusa de la 34. Daca bolnavul are caverne deschise. vagin sau in cavitati semiinchise: axila. pulsul. Durata zilnica a repausului la pat va fi hotarata de medic de la caz la caz. caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect. pozitia Trendelenburg favorizeaza inchiderea si cicatrizarea acestora. scaunul). Captarea eliminarilor Captarea sputei.respiratorie. respiratia) si functiile vegetative (diureza. care trebuie schimbata la 12 ore. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura. obligatoriu fiind un repaus de minim doua ore dupa administrarea tratamentului tuberculostatic. Acesta este gradat in scara Celsius. Se va urmari cantitatea. plica inghinala si cavitatea bucala. in borcane pe fundul carora se pune vata.5 la 42 grade. mai ales in lobii superiori. Se va .

ca niste zvacnituri ritmice. raportul fiind de 1/4. mediul si inelarul o artera superficiala (radiala. La adulti. si astfel putandu-se modifica ritmul. fara ca bolnavul sa fie instiintat.nota in foaia de temperatura cu pix albastru. humerala. Este perceput prin comprimarea arterelor pe o suprafata dura. frecventa normala a pulsului este de 60-80 batai/minut. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut. Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. O frecventa mai mare se numeste tahipnee. Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. iar una mai mica . de rezistenta . osoasa. bolnavul va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. pedioasa) pe un plan osos. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor. Inainte de masurarea pulsului. Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului. La bolnavii cu tuberculoza apare frecvent dispneea. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de snge de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pix albastru. ea putand sa creasca (tahicardie) sau sa scada (bradicardie). fenomen caracterizat printr-o respiratie dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului respirator de catre infectia cu mycobacterium tuberculosis sau cu existenta unor afectiuni pulmonare secundare. Ea este determinata de forta de contractie a inimii. carotida.bradipnee. Pulsul se noteaza cu pix rosu in foaia de temperatura. apasand cu indexul. Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei toracice. temporala. La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de 18/minut la femei. deoarece respiratia este un act reflex si constient care poate fi supus vointei.

hipercalorica. La bolavii cu tuberculoza pulmonara nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor afectiuni cardiace sau a aparitiei unor complicatii. luand in considerare si pierderile prin expectoratie. dar alcatuita din alimente usor digerabile. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul. Mai tarziu. dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase. numite tensiometre.intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului. Valorile normale pentru un adult sunt: tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90 mmHg. bogate in vitamina C. Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a bolii. Notarea TA se va face cu cifre sau grafic. sub marginea inferioara a mansetei.tensiunea maxima (sistolica). ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar corespunzator bolii cat si administrarea lui. se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot . Alimentatia bolnavului Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de substante nutritive. Se indeparteaza manseta. va primi o dieta mixta. Masurarea tensiunii arteriale se va face cu aparate speciale. Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile . In perioadele febrile.tensiunea minima (diastolica). cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Se aplica manseta tensiometrului pe bratul sprijinit si in extensie. Privind manometrul. Se introduc olivele in urechi. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide. daca . tensiometrul fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu aiba vizibilitate asupra cadranului.

deoarece exista posibilitatea ca acesta. reflecta evolutia bolii si efcacitatea tratamentului. asistenta urmarind cu atentie bolnavul pe parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor. Administrarea medicamentelor Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este medicatia cu tuberculostatice. fiziologia si biochimia organismului. Asistenta se va abtine de la administrarea oricarui medicament in afara celor indicate de catre medic. sa incerce sa le inghita doar partial. Recoltarea produselor biologice si patologice Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si patologice completeaza siptomatologia bolilor cu elemente obiective. Supravegherea are o importanta deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte repede. calea si ritmul de administrare.aceasta este abundenta. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic. sau chiar deloc. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului. Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare a produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator. Asistenta trebuie sa cunoasca efectele secundare ale tuberculostaticelor iar in cazul in care apar. confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii. Administrarea se va face respectand doza. Acestea se vor administra strict supravegheat. sa anunte imediat medicul. . inconstient de gravitatea bolii si de importanta medicamentelor in tratarea ei. avand in vedere si numarul relativ mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15). exprimand modificarile aparute in morfologia.

.Recoltarea sangelui. sectie. . bacteriologice. Recoltarea sputei.Asistenta medicala recolteaza sange pentru determinarea VSH. pahar conic. prenume.se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu introduca in vas saliva. analiza ceruta si vor fi trimise la laborator. Recoltarea se va face de regula dimineata.materiale sterile: cutie Petrii.pentru examinari macroscopice.i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura. citologice. servetele sau batiste de unica intrebuintare. Recipientele in care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume.se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii.se instruieste sa nu inghita sputa. Executie: . pe nemancate. scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta). prin punctie venoasa din venele plicii cotului. . examene biochimice. . . salon.materiale nesterile: pahar cu apa. Pregatirea pacientului: . in vederea stabilirii diagnosticului. Scopul este explorator . Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. curate si uscate. Sangele se recolteaza cu materiale sterile. sa nu o imprastie. parazitologice. Pregatirea materialelor necesare: .i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut. a hemoleucogramei.

Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore (cand se inregistreaza intensitatea maxima a raspunsului specific) este metoda cea mai fidela de punere in evidenta a hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic). spalatura bronsica. Recoltarea urinei. Examenul de urina da indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor tulburari in restul organismului. se eticheteaza si se trimit la laborator. . Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in recipiente curate si uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Pentru examenul chimic se recolteaza urina de dimineata. se Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele acopera. spalatura gastrica. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune.se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h. Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD (Purified Protein Derivative) 2 u. Recoltarea sputei se mai poate face prin: frotiu faringian si laringian. constituind o proba importanta a oricarui examen medical. indusa de o infectie naturala sau de vaccinarea BCG (acolo unde este practicata).se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse. in recipient de sticla foarte curat. .. care este foarte concentrata.

se formeaza imediat o ridicatura palida.1 ml ) in grosimea dermului. iar cu mana dreapta. se retage acul si se . se introduce varful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata. cu varful taiat scurt. In acest moment. tinand seringa intre policele si degetul mijlociu. lungi si subtiri (seringa de tuberculina). ca si reactiile flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru o infectie virulenta. Dupa terminarea injectiei tamponeaza locul injectiei. la 72 ore se masoara diametrul transversal al zonei edematiate si indurate. dure la palpare. Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi. tipurile I si II care includ induratiile puternice. in 1/3 mijlocie.1 ml. In locul unde se acumuleaza lichidul.5 . Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0. avand aspectul cojii de portocala. pana cand orificiul acului dispare complet.Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului stang.Acele trebuie sa fie cat mai fine. Sub 5 mm = reactie negativa 6-9 mm = reactie dubioasa Peste 10 mm = reactie pozitiva Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o evaluare calitativa a acesteia ( 4 tipuri PALMER. la locul injectarii. cu taietura indreptata in sus. Locul de electie este in treimea medie anterointerna a antebratului. incetam impingerea acului inainte si prin rearanjarea degetelor si apasarea pistonului infiltram lichidul din seringa ( 0.

se va pregatio musama si o traversa de panza pentru a apara patul. recipiente pentru lichidul evacuat. o seringa 10-20 ml. Se face in scop explorator sau terapeutic. daca punctia se executa in pat. un prosop steril. alcool. prin afectarea tuberculoasa a pleurei. 2-3 eprubete sterile. cu ace subcutanate. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare: ace de otel. cu un diametru de 1 mm si lungi de 10 cm (cel putin 2). atunci se vor pregati alaturi de cele de mai sus. solutie de novocaina 1% . vata. 1-2 fiole. aparatele de aspirat Dieulafoy sau Potain sau utilajul necesar pentru sifonaj sau toracocenteza cu supapa. pentru anestezie locala. tinctura de iod. lampa cu spirt. o tavita renala.Toracocenteza. tampoane pe porttampon. in cazul aparitiei unei colectii lichidiene intrapleurale. nichelate. precum si un scaunel pentru a-l aseza sub picioarele bolnavului. seringa de 1-2 ml. daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea colectiilor pleurale. etichetate si inchise cu dop de vata sau cauciuc pentru recoltarea probelor de laborator din lichidul evacuat. - - - - . tifon steril si emplastru pentru pansarea locului punctionat.

Dupa punctie. in salon. de a prelua lichidul extras. Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise: Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului. spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre asistenta. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja bolnavul. de a inmana medicului instrumentele necesare. pana la urechea de partea opusa. in injectii. de a-i supraveghea starea generala. pentru masurarea cantitatii de lichid extras prin punctie. substante analeptice si tonicardiace pentru eventuale accidente. . cu o capacitate de 500-1000 ml. si va fi degresat. la nevoie. - Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei: Punctia se executa in camera de tratamente sau . la incheierea punctiei. pentru a indeparta coastele cat mai mult una de alta. de a-l pozitiona. Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei sunt efectuate de doua asistente: una care sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste medicul cu instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare a cavitatii pleurale. si. Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului.- un cilindru gradat. de catre medic. Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural. peste cap. la nevoie ras. de a badijona locul cu iod si a aplica un pansament steril lipit cu emplastru. cu mana de partea care urmeaza a fi punctionata.

In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Bronhoscopia necesita doua asistente. cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. el se va abtine de la orice alimentatie. dintre care una asigura pozitia bolnavului si tine sub supraveghere starea sa generala.profilaxia bolii . explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia si linistindu-l. fara miscari bruste si va fi supravegheat. Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui traheobronsic sub vizibilitate directa. Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea examinarii. inapoi etc. va aduce bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului pe o suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor principale (inclinari la dreapta si la stanga. iar cealalta serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare. bolnavul va fi asezat pe un scaun. Urmarind instlarea anestezicului de catre medic in caile respiratorii. inainte. Timp de 4 ore. se va administra bolnavului un anestezic de baza la timpul fixat. In vederea anesteziei. Educatie pentru sanatate . La indicatia medicului. pana la reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate. i se va da o tavita renala in mana. se vor indeparta protezele dentare mobile.bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie. Examinarea se face dimineata pe namancate.).

Unul din obiectivele profilaxiei este preocuparea in ceea ce priveste intarirea rezistentei organismului prin cultura fizica. Asistenta aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic. utilizarea scuipatorii si a obiectelor de toaleta individuala. care sunt cuprinse in biletul de iesire. Populatia trebuie sa cunoasca sursa si caile de transmitere ale bolii precum si metodele de profilaxie.Plan de ingrijire . Trebuie pornit de la elemente clasice de igiena personala si colectiva. Verifica mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare. sport si imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu. insistand pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului antituberculos complet prin dispensarul teritorial antituberculos.Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in profilaxie.am luat in studiu urmatoarele cazuri: CAZUL I . CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra tuberculozei pulmonare si a pacientilor suferind de aceasta boala. Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia medicului de salon. Populatia trebuie constientizata asupra acceptarii controlului preventiv. Externarea pacientului Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de medicul primar si seful de sectie. folosirea batistelor. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.

Sex: M Varsta: 48 ani Stare civila: casatorit a) caracteristici individuale Rasa: alba Limba vorbita: romana Religie: ortodoxa Studii: medii Ocupatie: fara ocupatie Mediul: urban b) gusturi personale si obiceiuri -alimentatie: normala -fumator. A.Culegerea datelor 1) DATE FIXE Nume si prenume: O. a consumat alcool in cantitati excesive c) evenimente biografice legate de sanatate .hepatita virala 1985 d) relatii sociale Familia este compusa din sotie si 3 copii. .hipoacuzie bilaterala .

Mictiuni spontane. e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400 ml. 1/zi.bolnavul este usor tahipneic. ritm regulat. transpirate . Scaun de aspect normal. f) Tegumente si mucoase: integre. TA normala d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (45 kg la o inaltime de 1. nedureroase.tonus normal b)Aparat respirator: . cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta. apetitul este diminuat.torace astenic . palide. miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min) c)Aparat cardio-vascular: puls normal.e) elemente fizice Grupa sanguina: B(III) RH: pozitiv Nu prezinta alergii.63 m). Examen fizic asistent a)Sistem neuro-muscular:.bine orientat .mentine echilibrul . bolnavul avand preferinta pentru lichide.

febra 3) ANAMNEZA .2006 Nr. a consumat alcool in cantitati excesive.inapetenta . . Motivele internarii: .05.scadere accentuata in greutate . hepatita virala (1985) .antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie .astenie . 2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari.aprox.tuse cu expectoratie mucopurulenta . nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii. Pleurezie bazala bilaterala.conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii intr-un apartament cu 2 camere. linistit.03.2006 DATA EXTERNARII: 23. DATA INTERNARII: 17.comportamente: fumator . de zile spitalizare: 67 este optimist.g) Sistem emotional: pacientul Coopereaza cu personalul sanitar.antecedente personale: hipoacuzie bilaterala.transpiratii nocturne . . 15 tigari/zi.

nedureros la palpare. TA = 130/90 mmHg. . Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min. palide. acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate. a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri). in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.nepalpabile. aria matitatii cardiace in limite normale. zgomote cardiace ritmice. datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate. tuse. depresibil. sonoritate pulmonara .abolirea murmurului vezicular 1/3 inferior drept. transpirate Tesut celular subcutanat: mult diminuat Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza Aparat respirator: Torace astenic. murmur vezicular .4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne. soc apexian in spatiul V intercostal stg. Examen clinic general: Stare generala: mediocra Tegumente si mucoase: curate. splina . Aparat digestiv: farige normal. Bolnavul fiind un tusitor cronic. tranzit intestinal prezent. se prezinta la medicul de familie. abdomen suplu. ficat. de intensitate normala. febra. Ulterior. scadere marcata in greutate. afirma ca nu a dat importanta simptomatologiei. freamat pectoral diminuat ambele baze.submatitate 1/3 inferior drept. pe linia medio-claviculara.

in-modificarea integritatii(expectoratie) cantitate de 100-150cailor respiratorii ml/24h Diaforeza -procesul infectios -hipertermia -procesul infectios .A manca si a -scadere in greutate bea -anorexie insuficiente obiceiurile NEVOIA hiperacuzie -anorexie -procesul infectios -starea generala alterata Alimentare neadecvata 3. semn Giordano . 5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING 1.negativ bilateral. organe de simt: bilaterala. forma numulara. rinichi nepalpabili.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee a avea o buna (dispnee de repaus) anatomice a aparatuluiCirculatie inadecvata circulatie respirator -modificarea frecventei respiratiei (22resp/min) -scaderea capacitatii de expansiune pulmonare -modificarea amplitudinii -respiratie superficiala prin respiratorii (princresterea frecventei scadere) respiratiei -tuse chinuitoare -tegumente palide -prezenta secretiilor -procesul patologic pulmonar -procesul infectios -cunostinte despre daunatoare 2.Aparat uro-genital: loje renale libere. mictiuni fiziologice.A elimina -expectoratie Eliminare inadecvata abundenta. Sistem nervos. endocrin. mucoasa.

A actiona -procesul pulmonar infectiosHipertermie -imunitate scazuta organismului -procesul infectios aRisc de hemoptizie Risc de infectie cu bK a anturajului . -tegumente transpirate ingrijit si a-si proteja tegumentele 9.A se imbraca si dezbraca 7.A comunica cu semenii 11.A dormi si a se odihni 6.A mentine -subfebrilitati temperatura corpului in -transpiratii profuze limite normale -sete intensa 8.A evita -risc de suprainfectii pericolele -fatigabilitate -risc de hemoptizie -anorexie -risc de infectie cu bK a anturajului -neaccesibilitate la informatii -cunostinte insuficiente despre caile de-lipsa de cunoastere a transmitere a infectiei mijloacelor de prevenire a raspandirii infectiei 10. predominant nocturne -disconfort -deshidratare (bolnavul acuza senzatie de sete permanenta) 4.-dificultate in a respira -tuse chinuitoare -transpiratii profuze.A fi curat.A se misca si a avea o buna postura 5.

A se recrea 14.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 necesarului de respiratia oxigen conform-aerisesc salonul dimineata si seara amelioreaza nevoilor organismului pe-asigur temperatura optima de 18tot parcursul .A invata -bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia Lipsa de informatie 6) PROBLEME ALE PACIENTULUI -Dificultate in a respira -Alterarea circulatiei -Dificultate in a se alimenta -Expectoratie abundenta -Transpiratii profuze -Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale -Dificultatea de a evita pericolele -Dificultatea de a invata 7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR DIAGNOSTIC OBIECTIVE Dispnee INTERVENTII EVALUARE zile se 1.A fi preocupat in vederea realizarii 13.conform propriilor convingeri si valori. a practica religia 12.

Disparitia -asigur imbracaminte lejera temperaturii in 15 zile -schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie -invat bolnavul sa poarte sosete din bumbac si sa le schimbe frecvent -asigur temperatura optima in salon -sterg bolnavul de transpiratie -calculez bilantul hidric/24h -servesc bolnavul cu cantitati mari de lichide la temperatura corpului (cel putin 2 l/zi) ROL PROPRIU: -masor temperatura de 2 ori/zi -supraveghez bolnavul Hipertermie . stare de bine. sterilizez schimb apa din umidificator ROL PROPRIU: -recomand semisezanda respiratiei bolnavului pentru pentru sonda. de-aerisesc salonul confort. pozitia usurarea -invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent) -constientizez bolnavul despre efectul nociv al fumatului 1.spitalizarii.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza beneficieze de o dupa 20 zile. 2. 2.Ameliorarea 20°C respiratiei in 5 zile -verific aparatura oxigenoterapie.

ROL DELEGAT: -administrez antitermice. PARACETAMOL 2tb/zi. -curat mucoasa bucala si dintii cubolnavul prezinta transpiratii tampoane minime. ilPacientul devina sursa deinvat sa nu inghita sputa. -golesc.Pacientul sa nu-educ pacientul cum sa expectoreze. sa ocolecteaza corect infectii sputa. colecteze in scuipatoare nozocomiale Dupa 7 zile -sa nu stropeasca in jur Pacientul sa aiba transpiratia a o stare de bine. zilnic Eliminare inadecvata 1. de-sa nu arunce corpii straini indiminuat. (expectoratie) Diaforeza 2. curat si dezinfectez scuipatorile -folosesc manusi scuipatorile ROL PROPRIU: -mentin tegumentele pacientului curate si uscate -spal tegumentele ori de cate ori este necesar -schimb lenjeria de pat si corp -mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale -asigur imbracaminte usoara si cand manipulez . ALGOCALMIN 2tb/zi si tuberculostaticele prescrise:HIN250mg +RMP450mg +PZM1500mg +EMB1200mg. confort fizic inscuipatoare timp de o Dupa 15 zile.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei secretiilor in mult usurat dupa 7 urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb zile. saptamana.

un potential risc informarea pentru cei din jurul corecta a sau. pacientului Bolnavul Reducerea acestui-recomand respectarea tratamentuluirecunoaste ca ar fi risc printuberculost. prezentate atragator.deficit Pacientul sa echilbrat nutritional fieROL PROPRIU: -explorez preferintele pacientului -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata. la ore regulate -las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale -urmaresc consumate cantitatea de alimente Bolnavul acumuleaza progresiv greutate. .comoda -administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h) ROL DELEGAT: -administrez antitermice la indicatia medicului Alimentatie neadecvata . in -cantaresc bolnavul saptamanal -maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei -asigur necesarul de calorii/24h -stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19) Circulatie inadecvataAmeliorarea circulatiei ROL PROPRIU: -sfatuiesc pacientul sa consumul de tutun. alcool intrerupa -sa consume fructe. zarzavaturi Risc de hemoptizie Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu Risc de infectie curisc prin acorda atentia bK a anturajului informarea celor -explic bolnavului ce este hemoptiziacuvenita corecta asi cum se poate preveni enuntate.

a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul -sterilizarea recipientelor in care se recolteaza sputa -dezinfectia incaperilor -educarea bolnavului in priveste actul expectoratiei ROL DELEGAT: ceea ce Cunostinte insuficiente -chimioprofilaxia contactilor Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a acumuleze noibolnavului acumulat noi cunostinte despre cunostinte despre boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul transmitere al de transmitere al acesteia -constientizez bolnavul asupra proprieiacesteia responsabilitati privind sanatatea -corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie inadecvata. caldura si ingerarea de alimente sau lichide fierbinti -recomand evitarea eforturilor fizice ROL PROPRIU: -izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita -sterilizarea veselei.A. Puls Resp. consum de alcool) -explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice. fumat.bolnavului aplicarea masuri profiaxie si unor-recomand sa renunte la alcool si tutun de -recomand evitatrea expunerii la soare. Recoltari de Examinari DATA T. lenjeriei de corp si pat. Temp. Tratament .

Paracetamol - .5g/dl VEP=35% L=8500 Glicemie =101mg/dl TGO=21u/l TGP=33u/l Uree=19mg/ dl Creat=0.4°C 2x1tb Algocalmin Radiografie PA Profil dr. Paracetamol H c 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb dim.3°C BK omog= BAAR(+) VSH=80-121 Hgb=10.paraclinice produse biologice si patologice 17 III 140/90 76 22 37.8mg/ dl RBW=neg Ex urina= Normal 18 III 135/ 80 74 22 37.

2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb dim.2°C 1+1tb Paracetamol 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb/zi RMP 150mg 1+1cp EMB 400mg . HIN 100mg 1+1tb PZM 500mg 19 III 135/85 70 21 37.

pleural BK=negativ 1+1tb Paracetamol 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb dim.20 III 130/ 80 68 20 37.3°C EMB 2tb Paracetamol 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B61tb/zi .5°C L. HIN 2tb RMP 2cp PZM 2tb 21 III 130/ 80 68 20 37.

5tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 22 III 125/ 75 68 20 37.HIN 100mg 2.5tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb .4°C 3tb Paracetamol 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb/zi HIN 100mg 2.

EMB 400mg 3tb Ketotifen 23-28 120/70.07 IV 135/85 37.4°C 8 IV.62-68 17-20 36.5tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 3tb 29 III.120/70.120/70.62-70 18-20 37. Paracetamol 2x1tb Algocalmin 2x1tb Brofimen 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb dim. HIN 100mg 2.1III 135/85 37.62-70 17-19 37.9°C 1tb dim.4- -/Brofimen - - .

2135/85 36.60-65 18 135/85 36.8°C 1-1-0 Codeina 1tb seara Vit B6 1tb dim.8°C 120/70.5°C BK omog= 5b/100c VSH=54-90 Radiografie PA 3x1 tb -/Salbutamol 3x1 tb - .60-66 16-19 36.19 IV 135/85 36.3135/85 36.60-67 17-19 36. -/-/-/Miofilin - - - 17 V 120/70.60-65 19 36.7°C 120/70.5tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 3tb Ketotifen 20 IV30 IV 1 V15 V 16 V 120/70. HIN 100mg 2.8°C 135/85 1tb dim.

la ore neregulate .60-64 18-19 36.120/70.D Sex: M Varsta: 46 ani Stare civila: casatorit a) caracteristici individuale Rasa: alba Limba vorbita: romana Religie: ortodoxa Studii: 4 clase Ocupatie: fara ocupatie Mediul: rural b) gusturi personale si obiceiuri -alimentatie: mixta.4mg/ dl VEP=35% L=6900 18 V.plan de ingrijire Culegerea datelor 1) DATE FIXE Nume si prenume: L.Hgb=11.223 V 135/85 36.8°C -/- - CAZUL II .

tuse productiva.A. ritmul este regulat.= 110/70 mmHg d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (40 kg la o inaltime de 1.bolnavul este tahipneic. c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86 puls/min). (R = 25 resp. Examen fizic asistent a)Sistem neuro-muscular:.torace astenic . T. cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta.neaga d) relatii sociale Familia este compusa din sotie si 5 copii. prezinta expectoratia este abundenta.tonus normal b)Aparat respirator: .58 m).-fumator c) evenimente biografice legate de sanatate ./min).mentine echilibrul . e) elemente fizice Grupa sanguina: 0(I) RH: pozitiv Nu prezinta alergii.bine orientat . miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul respiratiei. .

03.2006 Nr. e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1100-1300 ml.apetitul este diminuat.antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa cu TBC pulmonar din 2004 . 1/zi. Caz nou Motivele internarii: . de zile spitalizare: 59 2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral. f) Tegumente si mucoase: integre.05. coopereaza cu personalul sanitar DATA INTERNARII: 28.dispnee de efort .antecedente personale: infecto-contagioase neaga boli cronice sau scadere accentuata in .tuse cu expectoratie muco-purulenta . Scaun de aspect normal. transpirate g) Sistem emotional: pacientul este anxios. bolnavul avand preferinta pentru lichide. nedureroase.dureri toracice 3) ANAMNEZA .2006 DATA EXTERNARII: 26. palide.inapetenta greutate . Mictiuni spontane.

nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii. nu mai consuma alcool de 3 ani. Examen clinic general: Stare generala: mediocra. dureri toracice. Aparat respirator: Torace astenic. prezinta tuse. mobil. Sistem ganglionar limfatic: patologici nu se palpeaza. TA = 110/70 mmHg. normokinetic. ganglioni periferici Sistem muscular: normoton. Sistem osteo-articular: integru. dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana. murmur vezicular. cu trei saptamani inainte. mai palide. Tegumente si mucoase: curate. soc apexian in spatiul V intercostal . freamat pectoral accentuat bilateral. Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza. Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min. 4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios.aprox. .comportamente: fumator .. conditii insalubre. dar nu poate preciza cu ce. Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice. raluri subcrepitante bilateral.conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei cinci copii intr-o casa compusa dintr-o camera. hipersonoritate pulmonara. improprii. Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat. 20 tigari/zi. in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate. bolnavul se prezinta la DAT Nasaud. pentru un consult de specialitate.

A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata a bea -anorexie -starea generala alterata 3.negativ bilateral. sensibil la palpare in epigastru si hipocondru drept.A elimina -expectoratie abundenta.-procesul infectios Eliminare inadecvata muco-purulenta. semn Giordano . Pulsuri periferice . Sistem nervos. normale endocrin. zgomote cardiace ritmice. mictiuni fiziologice. aria matitatii cardiace in limite normale. pe linia medio-claviculara.stg. tranzit intestinal incetinit. Aparat uro-genital: loje renale libere. in cantitate de-modificarea integritatii cailor(expectoratie) 100-150 ml/24h respiratorii Diaforeza -procesul infectios . ficat la 2 cm sub rebordul costal.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului circulatie respirator -modificarea frecventei respiratiei (25resp/min) -modificarea amplitudinii respiratorii -modificarea amplitudinii respiratorii-respiratie superficiala prin (prin scadere) cresterea frecventei respiratiei -tuse productiva -prezenta secretiilor -procesul patologic pulmonar 2. splina nepalpabila. organe de simt: relatii 5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING 1. depresibil. rinichi nepalpabili.pedioase pulsatile. abdomen suplu. forma numulara. Aparat digestiv: farige normal.

a se odihni -treziri frecvente -insuficiente somn ore -anxietate -dispnee de-agitatie Insomnie -ochi incercanati 6.A dormi si -somn agitat.A mentine temperatura corpului in limite normale 8.A evita -risc de suprainfectii pericolele -fatigabilitate -risc de hemoptizie -anorexie -risc de infectie cu bK a anturajului -neaccesibilitate la informatii -cunostinte insuficiente-lipsa de cunoastere a despre caile demijloacelor de prevenire a transmitere a infectiei raspandirii infectiei -anxietate Anxietate -imunitate organismului scazuta aRisc de hemoptizie Risc de infectie cu BK a anturajului -procesul infectios . -tegumente transpirate ingrijit si a-si proteja tegumentele 9.A fi curat.-dificultate in a respira -tuse -transpiratii profuze.A se imbraca si dezbraca 7. predominant nocturne -disconfort 4.A se misca si a avea o buna postura 5.

A fi preocupat in vederea realizarii 13. a practica religia 12. dificultate in a se odihni -Dificultatea de a evita pericolele -Dificultatea de a invata .A comunica cu semenii 11.A invata -bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia Lipsa de informatie 6) PROBLEME ALE PACIENTULUI -Dificultate in a respira -Dificultate in a se alimenta -Expectoratie abundenta -Transpiratii profuze -Anxietate.-facies crispat -neliniste -anticiparea evenimentelor negative 10.A se recrea 14.A actiona conform propriilor convingeri si valori.

Pacientul sa nu Pacientul colecteaza devina sursa de-educ pacientul cum sacorect sputa. infectii nozocomiale expectoreze.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei secretiilor in mult usurat dupa 7 urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-zile. il invat sa nu inghita sputa.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 15 necesarului de oxigen respiratia conform nevoilor-aerisesc salonul dimineataamelioreaza. organismului pe totsi seara parcursul spitalizarii. confort fizic in timp . de diminuat.Ameliorarea -asigur temperatura optima respiratiei in 15 zile de 18-20°C -verific aparatura pentru oxigenoterapie. MIOFILIN 3x1 tb/zi 1. 1-0 tb 2. sterilizez sonda. schimb apa din umidificator ROL PROPRIU: -recomand bolnavului pozitia semisezanda pentru usurarea respiratiei -invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent) -constientizez despre efectul fumatului ROL DELEGAT: bolnavul nociv al Eliminare inadecvata (expectoratie) Diaforeza -administrez bronhodilatatoare. sa o colectezeDupa 10 zile Pacientul sa aiba oin scuipatoare transpiratia a stare de bine. 2.7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR DIAGNOSTIC Dispnee OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE zile se 1.

in -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata. bolnavul prezinta transpiratii minime. la ore regulate -las pacientul sa aleaga dupa .de o saptamana. curat si dezinfectez scuipatorile -folosesc manusi cand manipulez scuipatorile ROL PROPRIU: -mentin tegumentele pacientului curate si uscate -spal tegumentele ori de cate ori este necesar -schimb lenjeria de pat si corp -mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale -asigur imbracaminte usoara si comoda -administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h) Alimentatie neadecvata -Pacientul sa fieROL PROPRIU: deficit echilbrat nutritional -explorez pacientului Dupa 15 zile. Bolnavul acumuleaza preferinteleprogresiv greutate. prezentate atragator. -sa nu stropeasca in jur -sa nu arunce corpii straini in scuipatoare -curat mucoasa bucala si dintii cu tampoane -golesc.

lenjeriei de corp si pat. Disparitia anxietatii-recomand sa renunte laDupa 7 zile in timp de oalcool si tutun anxietatea dispare. a obiectelor ce vin in contact . caldura sistie ca se poate ingerarea de alimente sauvindeca. expunerii la soare. lichide fierbinti -recomand eforturilor fizice ROL PROPRIU: -izolarea bolnavului sectia TBC Bistrita in evitarea -sterilizarea veselei.gusturile sale -urmaresc cantitatea alimente consumate -cantaresc saptamanal -maresc progresiv nutritiva a ratiei -asigur necesarul calorii/24h de bolnavul valoarea de -stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19) Risc de hemoptizie Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu acorda risc prin informarea atentia cuvenita Risc de infectie cu bKcorecta a pacientului -explic bolnavului ce estecelor enuntate. saptamana bolnavul este mai deoarece -recomand evitatrealinistit. a anturajului hemoptizia si cum se poate Reducerea acestuipreveni Bolnavul risc prin informarea recunoaste ca ar fi Anxietate corecta a bolnavului-recomand respectareaun potential risc si aplicarea unortratamentului cupentru cei din jurul masuri de profiaxie tuberculostatice sau.

cu bolnavul -sterilizarea recipientelor in care se recolteaza sputa -dezinfectia incaperilor -educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei ROL DELEGAT: -chimioprofilaxia contactilor ROL PROPRIU: -identific cauza anxietatii -sustin moralul pacientului -prezint cazuri asemnatoare cu evolutie buna -informez pacientul asupra duratei aproximative a spiatlizarii -informez pacientul asupra importantei respectarii tratamentului -informez pacientul asupra investigatiilor si tratamentelor Cunostinte insuficiente Pacientul sa-explorez nivelul dePacientul a acumuleze noicunostinte al bolnavului caumulat noi cunostinte despre cunostinte despre boala si modul de-stimulez dorinta deboala sa si modul transmitere al acesteiacunoastere de transmitere al acesteia -constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind

sanatatea -corectez daunatoare (alimentatie fumat) deprinderile sanatatii inadecvata,

DATA

T.A.

Puls Resp.

Temp.

-explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice. Recoltari de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice

Tratament

29 III 110/70

72

25

36,8°C BK omog= BAAR(+) VSH=62-76 Hgb=11g/dl VEP=36% L=8800 Glicemie =82mg/dl TGO=35u/l TGP=45u/l Uree=23mg/ dl

Radiografie PA

Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim. HIN 100mg 1+1tb PZM 500mg 1+1tb

Creat=0,8mg/ dl RBW=neg Ex urina= normal 30 III 115/ 70 74 22 36,6°C Brofimen tb 1-1-1 RMP150mg 1+1cp EMB 400mg 31 III 110/75 70 21 36,2°C 1+1tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim. HIN 2tb RMP 2cp PZM 2tb 01 IV 120/ 70 68 20 36,5°C EMB 2tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim. HIN 100mg

4°C 3tb Brofimen tb 1-1-1 .8°C 3tb Brofimen tb 1-1-1 Ulcoran 2x1 tb Vit B6 1tb dim.2tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 04 IV 110/ 60 68 20 36. HIN 100mg 2tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 07 IV 125/ 75 68 20 36.

110/760.62-70 18-20 36.9°C 3tb Brofimen tb 1-1-1 Ulcoran 2x1 tb Miofilin 3x1 tb Vit B6 1tb dim. HIN 100mg 2tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 08 IV.125 V 135/85 36. HIN 100mg .Ulcoran 2x1 tb Miofilin 3x1 tb Vit B6 1tb dim.

Sex: M Varsta: 22 ani Stare civila: necasatorit a) caracteristici individuale Rasa: alba Limba vorbita: romana Religie: ortodoxa Studii: 10 clase Ocupatie: elev .2tb RMP 150mg 3cp PZM 500mg 3tb EMB 400mg 26 V 3tb FUGIT DIN SECTIE !!! CAZUL III .F.plan de ingrijire Culegerea datelor 1) DATE FIXE Nume si prenume: M.

cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta.Mediul: urban b) gusturi personale si obiceiuri -alimentatie: normala -nefumator c) evenimente biografice legate de sanatate -fara importanta d) relatii sociale -elev. Examen fizic asistent a)Sistem neuro-muscular:. clasa a XI-a. seral.tonus normal b)Aparat respirator: .bolnavul este usor tahipneic. miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min) .mentine echilibrul .torace astenic . locuieste impreuna cu mama sa e) elemente fizice Grupa sanguina: B(III) RH: pozitiv Nu prezinta alergii.bine orientat .

ritm regulat. apetitul este diminuat.03. transpirate g) Sistem emotional: pacientul este anxios. e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1400-1800 ml. dificultati in comunicarea cu personalul sanitar. DATA INTERNARII: 03.slabire in greutate . BK(+) Motivele internarii: . nedureroase. bolnavul avand preferinta pentru lichide. palide. agitat.antecedente heredo-colaterale: bunicul .apetit scazut . 1/zi.84 m). de zile spitalizare: 88 zile 2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. f) Tegumente si mucoase: integre.2006 DATA EXTERNARII: 23. usor recalcitrant.05. TA normala d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (55 kg la o inaltime de 1. Mictiuni spontane.2006 Nr.oboseala .junghi toracic 3) ANAMNEZA .fost bolnav TBC .c)Aparat cardio-vascular: puls normal. Scaun de aspect normal.

. si se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. bolnavului i se cere un examen ftiziologic. Se efectueaza radiografie P. cu slabire in greutate..neaga boli cronice si infectocontagioase . murmur vezicular-raluri subcrepitante hemitorace stg. este suspectat si de o pericardita si trimis la cardiolog. intr-un apartament cu doua camere . freamat pectoral accentuat in stg. Examen clinic general: Stare generala: buna Tegumente si mucoase: curate.conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa. nu consuma alcool. bolnavul este diagnostica de catre medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps. integru Aparat respirator: Torace astenic. din luna ianuarie a anului curent. hipersonoritate pulmonara. bolnavul fiind tahicardic... normokinetic Sistem osteo-articular: mobil.A.comportamente: nefumator. mai palide Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat Sistem ganglionar limfatic: patologici nu se palpeaza ganglioni periferici Sistem muscular: normoton. Se trimite prin DAT Bistrita la internare in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate. In cadrul investigatiilor efectuate. febra. junghi toracic. recalcitrant 4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios. oboseala.antecedente personale .

pedioase pulsatile.A elimina -transpiratii profuze. splina . zgomote cardiace ritmice.Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min. soc apexian in spatiul V intercostal stg. organe de simt: relatii 5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING 1.negativ bilateral.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului circulatie respirator -modificarea frecventei respiratiei-scaderea capacitatii de (22resp/min) expansiune pulmonare -modificarea amplitudinii respiratorii scadere) -respiratie superficiala prin cresterea frecventei (prinrespiratiei -procesul patologic pulmonar 2. depresibil. aria matitatii cardiace in limite normale. rinichi nepalpabili.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios a bea -anorexie -hipertermia 3. ficat. normale endocrin.nepalpabile.-procesul infectios predominant nocturne Alimentare neadecvata Diaforeza . semn Giordano . Aparat uro-genital: loje renale libere. TA = 110/70 mmHg. mictiuni fiziologice. Pulsuri periferice . tranzit intestinal incetinit. Sistem nervos. Aparat digestiv: farige congestiv. abdomen suplu. pe linia medio-claviculara. de intensitate normala. nedureros la palpare.

se odihni -treziri frecvente -anxietate -agitatie Insomnie -insuficiente ore de-hipertermie somn -ochi incercanati 6.A se misca si a avea o buna postura 5.A fi curat.A mentine temperatura corpului in limite normale 8.-disconfort -deshidratare (bolnavul acuza senzatie de sete permanenta) 4.A dormi si a -somn agitat. ingrijit si a-si proteja tegumentele 9.A se imbraca si dezbraca 7.A evita pericolele -febra -transpiratii profuze -sete intensa -tegumente transpirate -procesul infectios pulmonar Hipertermie -risc de suprainfectii -imunitate scazuta aRisc de hemoptizie organismului -fatigabilitate Risc de infectie cu bK a -procesul infectios anturajului -risc de hemoptizie -anorexie Anxietate -risc de infectie cu bK a anturajului -neaccesibilitate la informatii -cunostinte -lipsa de cunoastere a insuficiente despremijloacelor de prevenire a caile de transmitere araspandirii infectiei infectiei -anxietate -facies crispat -agitatie .

a practica religia 12.A fi preocupat in vederea realizarii 13.-neliniste -anticiparea evenimentelor negative 10.A -comunicare verbala-irascibilitate Irascibilitate comunica cu cu personalul--insuficiente cunostinte semenii ineficienta refritoare la boala sa -bolnavul este irascibil.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia 6) PROBLEME ALE PACIENTULUI -Dificultate in a respira -Dificultate in a se alimenta -Transpiratii profuze -Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale -Dificultatea de a evita pericolele -Dificultatea de a invata .A se recrea 14.A actiona conform propriilor convingeri si valori. recalcitrant 11.

18-20°C 2. 2.Ameliorarea respiratiei in 5 zile -verific aparatura pentru oxigenoterapie.Disparitia -asigur imbracaminte lejera temperaturii in 15 zile -schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie -invat bolnavul sa poarte sosete din bumbac si sa le schimbe frecvent -asigur temperatura optima in salon -sterg bolnavul de transpiratie . de-aerisesc salonul confort.-Irascibilitate 7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII Dispnee EVALUARE zile se 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 necesarului de respiratia oxigen conform-aerisesc salonul dimineata siamelioreaza nevoilor seara organismului pe tot parcursul-asigur temperatura optima de spitalizarii. stare de bine. schimb apa din umidificator ROL PROPRIU: -recomand bolnavului pozitia semisezanda pentru usurarea respiratiei Hipertermie -invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent) 1. sterilizez sonda.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza beneficieze de o dupa 20 zile.

saptamana. timp de ocurate si uscate Dupa 15 zile. zilnic Pacientul sa aiba oROL PROPRIU: Dupa 7 zile stare de bine. PARACETAMOL 2tb/zi. si tuberculostaticele prescrise:HIN300mg +RMP600mg +PZM2000mg +EMB1600mg.deficit echilbrat nutritional Diaforeza Bolnavul acumuleaza progresiv in . de transpiratia a confort fizic in-mentin tegumentele pacientuluidiminuat. este necesar -schimb lenjeria de pat si corp -mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale -asigur imbracaminte usoara si comoda -administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h) ROL DELEGAT: -administrez antitermice Alimentatie Pacientul sa fieROL PROPRIU: neadecvata . bolnavul prezinta -spal tegumentele ori de cate oritranspiratii minime.-calculez bilantul hidric/24h -servesc bolnavul cu cantitati mari de lichide la temperatura corpului (cel putin 2 l/zi) ROL PROPRIU: -masor temperatura de 2 ori/zi -supraveghez bolnavul ROL DELEGAT: -administrez antitermice.

-urmaresc cantitatea de alimente consumate -cantaresc bolnavul saptamanal -maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei -asigur necesarul de calorii/24h -stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-1316-19) Risc de hemoptizie Risc de infectie cu bK a anturajului Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu risc prin acorda atentia informarea celor -explic bolnavului ce estecuvenita corecta ahemoptizia si cum se poateenuntate. bolnavului si-recomand sa renunte la alcool si aplicarea unortutun masuri de profiaxie -recomand evitatrea expunerii la soare. caldura si ingerarea de alimente sau lichide fierbinti -recomand evitarea eforturilor fizice ROL PROPRIU: -izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita . la ore regulate -las pacientul gusturile sale sa aleaga dupa greutate.-explorez preferintele pacientului -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata. prezentate atragator. pacientului Bolnavul preveni Reducerea acestui recunoaste ca ar fi risc prin-recomand respectareaun potential risc informarea tratamentului cu tuberculostatice pentru cei din jurul corecta a sau.

-sterilizarea veselei. Pacientului sa i se-stimulez comunicarea cu altiPacientul devine insufle optimismbolnavi cu un tonus psihicmai optimist. Puls Resp.8°C BK omog= Radiografie PA Paracetamol Irascibilitate DATA T. Temp. lenjeriei de corp si pat. a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul -dezinfectia incaperilor -educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei ROL DELEGAT: Cunostinte insuficiente -chimioprofilaxia contactilor Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a acumuleze noibolnavului acumulat noi cunostinte despre cunostinte despre boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul transmitere al de transmitere al acesteia -constientizez bolnavul asupraacesteia propriei responsabilitati privind sanatatea -corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie inadecvata. consum de alcool) -explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice. Regim ali- men tar Hipercaloric . pozitiv.A. vindecare. comunica bine cu ceilalti bonavi si cu personalul. mai si calm. fumat.III 110/70 92 22 36. Recoltari de Examinari Tratament paraclinice produse biologice si patologice 03. aflati in curs deputin irascibil.

HIN 100mg 1+1tb PZM 500mg 1+1tb Paracetamol 2x1tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim.4g/dl VEP=28% L=11800 Glicemie =79mg/dl TGO=31u/l TGP=50u/l Uree=17mg/ dl Creat=0. RMP 150mg -/- .8mg/ dl RBW=neg Ex urina= normal 04 III 120/70 74 22 37.4°C 2x1 tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim.negativ VSH=70-100 Hgb=8.

HIN 2tb RMP 2cp PZM 2tb 07 III 120/ 70 68 20 38.3°C EMB 2tb Paracetamol -/-/-/- .2°C 1+1tb Paracetamol 2x1tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim.1+1cp EMB 400mg 05 III 125/70 70 21 39.5°C 1+1tb Paracetamol 2x1tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim. RMP 150mg 1+1cp EMB 400mg 06 III 110/ 80 68 20 39.

100/70.023 III 125/80 38.2x1tb Brofimen tb 1-1-1 Vit B6 1tb dim.120/70 68 20 36.62-70 17-19 37.8°C 28 III 3x1 cp -/Brofimen tb 1-1-1 Metoclopramid 3x1tb Metaspar -/-/- 13 III 120/70.62 .4°C 24 III.4°C 37. HIN 100mg 3tb RMP 150mg 4cp PZM 500mg 4tb EMB 400mg 4tb 10 III 125/ 75 68 20 20 37.9°C -/Metoclopra-mid 3x1tb -/-/Metaspar 14 III.

HIN 100mg 3tb RMP 150mg 4cp PZM 500mg 4tb EMB 400mg 29 III.5°C 4tb Brofimen tb 1-1-1 Metoclopramid 3x1tb Metaspar 3x1 cp Rinofug 3x5 pic Doxicilina 1 cp/12h -/- .3x1 cp Rinofug 3x5 pic Vit B6 1tb dim.120/70 01 IV 67 22 38.

HIN 100mg 3tb RMP 150mg -/- .Vit B6 1tb dim. HIN 100mg 3tb RMP 150mg 4cp PZM 500mg 4tb EMB 400mg 02 IV.110/60 04 IV 66 19 38.0°C 4tb Brofimen tb 1-1-1 Metoclopramid 3x1tb Metaspar 3x1 cp Piafen 3x1 tb Vit B6 1tb dim.

C din 3.100/60.9°C 2x1 cp -/Tranxene 5mg 03 V 110/65 64 18 36.60-65 17-19 36.8°C 23 VSe externeaza din Radiogra-fie lipsa de locuri. PA control 2x1 tb -/-/-/- R. ulce BIBLIOGRAFIE .926 IV 12075 38.100/60.4cp PZM 500mg 4tb EMB 400mg 4tb 05 IV.8°C -/Ulcoran 27 IV.6 VEP=35% L=7200 TGO=31u/l TGP=35u/l BK omog= 3b/100c.8°C VSH=74-78 Hgb=10.60-65 19-21 36.502 V 120/75 36.100/60.'06=++ 04 V.03.60-68 17-20 36.223 V 120/75 36.

Ed. Gherghescu. Ed.1. Medicala 1983 4.I. S. Medicala 1978 2.Prof. Didactica si pedagogica 1990 . MANUAL DE MEDICINA INTERNA CADRE MEDII . FTIZIOLOGIE .Marcel Popescu. Ed.Borundel.C.VOL. Ed.clasa a XI-a . I si II . I. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI . TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI . Ed. Ciunnat. Radu Paun. GHID DE NURSING Romaneasca Ed. TRATAT DE MEDICINA INTERNA . ALL PENTRU 6. Mozes. "POLSIB" Sibiu 1996 5. Viata Medicala 3. Teodorescu Exarcu.