UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PENSIUNEA CASA ROSIE COMUNA BUCIUM, SAT BUCIUM SASA

JUDETUL ALBA

Indrumator:
LECT.DR.NEDELCU ADRIAN

Studente: BONTA CRISTIANA HAGIU ANDREEA SPECIALIZAREA E.C.T.S GRUPA 5241

Anul universitar 2010-2011

Cuprins
1. Judetul Alba................................................................................................3 1.1. Date generale..................................................................................3 1.2. Infrastructura..................................................................................3 1.3. Relief...............................................................................................4 1.4. Populatie.........................................................................................4 1.5. Diviziuni administrative...................................................................5 1.6. Atractii turistice..............................................................................6 2. Comuna Bucium-Satul Bucium Sasa.............................................................7 2.1. Date generale..................................................................................7 2.2. Organizare administrativa si date statistice....................................7 2.3. Geografie........................................................................................8 2.4. Istoric si personalitati.....................................................................8 2.5. Atractii turistice si mediul natural..................................................9 3. Pensiunea Casa Rosie................................................................................12 3.1. Prezentare generala......................................................................12 3.2. Facilitati generale..........................................................................13 3.3. Preturi...........................................................................................13 3.4. Personal........................................................................................13 3.5. Restauratie....................................................................................13 4. Alte atractii turistice in judetul Alba.........................................................14 4.1. Alba-Iulia.......................................................................................14 4.2. Rosia Montana..............................................................................16 5. Rezervatii naturale in judetul Alba...........................................................17 5.1. Rezervatia Naturala Muntele Vulcan............................................17 5.2. Comuna Ighiu................................................................................18 5.3. Rezervatia Naturala Rapa Rosie....................................................19 Bibliografie.....................................................................................................20 Anexa

1.Judetul Alba
1.1.Date generale
Alba este un jude al Romniei situat n Transilvania. Reedina lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Judeul are o suprafa de 6.242 km i populaie de 382.747 de locuitori. Se nvecineaz cu judeele Cluj i Mure la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest i Arad i Bihor la nord-est. Judeul, situat n partea central a Romniei, cu o suprafa de 624.167 hectare (2,6% din suprafaa Romniei), are 416.000 locuitori. Se nvecineaz cu judeul Cluj la nord, cu judeul Bihor i judeul Arad la vest, cu judeul Hunedoara la sud-vest, cu judeul Vlcea la sud, iar cu judeul Sibiu i judeul Mure n est. Capitala judeului, Alba Iulia, este situat pe malul drept al Mureului (la 220-250 metri altitudine), la confluena cu rurile Ampoi i Sebe, si are o populaie de 69.000 de locuitori. Munii Apuseni se afl n vest i nord-vest, fiind caracterizai printr-o structur geologic complex cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) i metale preioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariia, nc din trecutul ndeprtat, a aezrilor omeneti. Valea Mureului, cu afluenii si, Arie, Sebe, Cugir i regiunile nvecinate au constituit zone agricole favorabile creterii animalelor, exploatrii forestiere, ndeosebi agriculturii (cereale, legume i fructe) i viticulturii. Poziionarea vii Mureului cu afluenii si a nlesnit construirea de drumuri rutiere i feroviare favoriznd un trafic intens. Dac n nord-vest i vest sunt Munii Apuseni, Munii Sebeului se afl n sudul judeului, iar 25% din suprafaa judeului este ocupat de podiul Trnavelor cu podgorii renumite, precum i resurse de gaze naturale

1.2.Infrastructura
Ci rutiere Prin Judeul Alba trec dou importante drumuri naionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legtura ntre sudul Romniei i nord vestul ri i E68 (DN 7) ce asigur tranzitul dintre sudul i vestul Transilvaniei. n viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrzi (parte din coridorul IV de transport) care s lege Romnia cu Ungaria.

Ci feroviare Acest jude este traversat la sud de magistrala 200 care face legtura ntre municipiul Braov i Judeul Arad care pe sectorul cuprins ntre Colariu i ibot este parte din coridorul IV European. Judeul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureti Braov Blaj Rzboieni Cluj Oradea, dar i de calea ferat Rzboieni Trgu Mure Deda i Alba Iulia Zlatna.

1.3.Relief
Predomin regiunile nalte de podi,deal i munte, n est cu Munii Metaliferi (M.Trascului cu Muntele Mare) n sud, Munii urianu, n nord-vest Munii Bihorului, Munii Parngului. Judeul Alba este acoperit la est de Podiul Trnavelor i Podiul Secaelor, iar la vest de Munii Apuseni. Munii ureanu, strbtui de Valea Sebeului limiteaz sudul judeului, precum i o mic parte din Munii Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt strjuite de Muntele Mare i Munii Bihor. n vest Valea Sebeului, i o parte mic din Munii Cindrelului. Zona de podi i deal alctuit din: Podiul Secaelor, Podiul Trnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Cmpeni, i depresiunile joase de cmpie Alba Iulia, Turda, Ortie. Culoarul Mureului separ Munii Apuseni de Podiul Trnavelor (400 -500 m altitudine). Reeaua hidrografic alctuit din: cursul mijlociu al Mureului care colecteaz pe malul drept: Arieul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stng: Trnava (Mare si Mic), Secaul, Sebeul, Pianul, Cugirul etc. n zona Munilor Apuseni mai important este rul Arie cu afluenii Arieul Mare i Mic.

1.4.Populaia

Evoluia demografic
4

Orae principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebe i Blaj, urmate de orae mai mici ca: Abrud, Baia de Arie, Cmpeni, Cugir, Ocna Mure, Teiu i Zlatna, ponderea mai mare a populaiei fiind n regiunea urban, cu o structur alctuit din: 90% romni, 6% ma ghiari, 3% germani. Populatia dupa religie: (Recensmantul din martie 2002) Ortodoci ............ 86,2% Reformai ............ 3,9% Greco-catolici ....... 3,6% Penticostali ......... 1,9% Alte religii ......... 4,4%

1.5.Diviziuni administrative
Judeul este compus din 4 municipii, 7 orae i 67 de comune (2007). Municipii

Alba Iulia (reedina judeului) Aiud Blaj Sebe

Orae

Abrud Baia de Arie Cmpeni Cugir Ocna Mure Teiu Zlatna

Comune

Albac Almau Mare Arieeni Avram Iancu Berghin Bistra Blandiana

Ciugud Ciuruleasa Crciunelu de Jos Cricu Cut Daia Romn Dotat

ntregalde Jidvei Livezile Lupa Lopadea Nou Lunca Mureului Mete

5

Poiana Vadului Ponor Poaga Rdeti Rme Rimetea Roia de Seca

Sohodol Strem ibot ona pring ugag Unirea Vadu Moilor

Bucerdea Grnoas Bucium Clnic Cenade Cergu CeruBcini Cetatea de Balt

Fru Galda de Jos Grda de Sus Grbova Hoprta Horea Ighiu

Mihal Mirslu Mogo Nolac Ocoli Ohaba Pianu

Roia Montan Slciua Slitea Ssciori Sncel Sntimbru Scrioara

Valea Lung Vidra Vinu de Jos

1.6.Atracii turistice
Atraciile turistice ale judeului sunt de exemplu:

Trgul de fete de la Gina ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Gina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu. Portul popular al Buciumanilor Dansul popular arina de la Abrud Monumente istorice precum: o Catedrala catolic i biserica ortodox din Alba Iulia o Sala Unirii i cetatea din Alba Iulia o Cldiri medievale din Abrud o Muzeul Minelor din Roia Montan o Cetatea din Sebe i cetatea din Aiud. Complexul carstic Scrioara Munii Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus. Petera Huda lui Papar o peter interesant n Apuseni (M.Trascului) la 2 ore de Slciua. Cheile din Valea Rme. Defileul Arieului. Detunatele (1200 m) (cu dou vrfuri mai importante din bazalt Detunata Goal Detunata Flocoas) la 20 km de Abrud i la o or de Bucium (DN 76/74 Oradea-teiCmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Cmpeni-Abrud-Bucium). Pe calea ferat ingust ntre Abrud-Vidolm mai circul trenuleul de munte Mocnia cu haltele Abrud, Roia Montan (Gura Roiei), Cmpeni, Bistra, Lupa, Baia de Arie, Brzeti, Slciua, Ocoli, Vidolm (declarat monument istoric).

2.Comuna Bucium-Satul Bucium Sasa

2.1.Date generale
Situate la aprox. 1000m nlime, cele ase sate ale comunei Bucium se ntind pe versantul nord-vestic al Carpilor Meridionali, n sudul Munilor Apuseni (la poalele Munilor Metaliferi), la cca. 70 de km de oraul Alba Iulia, reedina judeului Alba, la 40 km de oraul Brad, la 3 km si respectiv 8 km de alte dou orae Abrud i Cmpeni. Comuna Bucium se afl la 3 km distan de reeua de drumuri naionale ce unete zona Munilor Apuseni de principalele orae ale Transilvaniei: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Oradea i Timioara. Comuna Bucium se afla pe DN 74 ce leag Alba-Iulia de Abrud (70km). Cu trei kilometri inainte de Abrud, venind dinspre Alba-Iulia, se face o intersecie la dreapta marcat cu indicatorul Bucium Cerbu/ Mogo

2.2.Organizare administrativa si date statistice

Organizare administrativa Bucium : Anghelesti : Bisericani : Bucium-sat : Cerbu : Ciuculesti : Coleseni : Dogaresti : Feresti : Floresti : Gura Izbitei : Helesti : Izbicioara : Izbita : Jurcuiesti : Lupulesti : Magura : Muntari : Petreni : Poiana : Poieni : Stalnisoara : Valcea : Valea Abruzel : Valea Alba : Valea Cerbului : Valea Negrilesii : Valea Poienii : Salea Sesii : Valeni : Negrileasa Date statistice Suprafata totala: 8600 ha Suprafata locuibila: 8600 mp Populatia: 1668 locuitori Suprafata arabila: 0 ha Suprafata pasuni: 0 ha Suprafata fanete: 0 ha

2.3.Geografie
ASEZARE - comuna Bucium este situata in partea nord-vestica a judetului Alba, in bazinul vaii Abrudel, la o distanta de 73 km de municipiul Alba Iulia si 12 km de Abrud, orasul cel mai apropiat. ACCES

DN 74: Brad -Abrud - Alba Iulia DJ 107 I: Aiud - Ponor - Mogos - Bucium DN 74

Asezata in bazinul vaii Abrudel, in Muntii Metaliferi, are un relief specific de munte dezvoltat pe sisturi cristaline si mai ales pe roci vulcanice datorate eruptiilor neogene, desfasurat pe o altitudine cuprinsa intre 600 si 1200 m. Activitatea vulcanica a determinat formarea zacamintelor de neferoase, astfel localitatea fiind cunoscuta mai mult prin minerit. Varietatea reliefului, a florei si faunei precum si caracteristicile climatice o fac atractiva si din punct de vedere turistic.

2.4.Istoric si personalitati
Atestata documentar pentru prima data in anul 1595 cu numele de Buchin , a fost vatra unor asezari apartinatoare de Abrud ce s-au format prin roirea locuitorilor spre munte, pastrand in denumire toponimicul initial Bucium-Cerbu, Bucium-Poieni, Bucium-Izbita, BuciumSasa, etc. Localitatea Bucium s-a remarcat prin rascoala din 1784, sub conducerea lui Ionut Dandea si Cosma Partenie, capitani locali, dar mai ales prin evenimentele premergatoare revolutiei de la 1848. Actiunile buciumanilor pentru revendicari au fost sustinute de Ecaterina Varga - doamna motilor - care s-a solidarizat cu acestia si s-a stabilit la Bucium Poieni in 1840.In primavara anului 1849 motii din Bucium au participat la lupte grele in defileul de la Bucium Cerbu, pentru apararea trecerii spre Zlatna. In Bucium si-au desfasurat activitatea folcloristul Ion Pop Reteganul care a scos revista Foisoara si scriitorul Ion Agarbiceanu care a zugravit in mod realist viata grea a oamenilor in nuvele si mai ales in romanul Arhanghelii. Personalitati Ion I. AGARBICEANU (1907-1971) Fizician, fiu al renumitului prozator ardelean, Ion I. Agarbiceanu s-a nascut la 6 ianuarie
8

1907 in Bucium-Sasa. A urmat cursurile Liceului G. Bariiu din Cluj, ale Institutului de Electrotehnica din Bucuresti si ale Facultatii de Stiinte din Paris. Membru corespondent al Academiei Romane, a organizat un laborator de metode optice la Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti, unde a realizat primul laser romanesc cu gaz , cu radiatie infrarosie. Emil A. DANDEA (1893-1969) Doctorul in drept, s-a nascut in 23 ianuarie 1893 la Bucium. A fost presedintele Societatii Tinerimii Universitare Romane din Cluj si delegat al acesteia la Marea Adunare Nationala de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Din 1919 a fost numit secretar la Primaria din Cluj. Autor al unor brosuri pe teme de politica nationala si sociala si al volumului Miscarile studentesti din 1918 , a colaborat la ziarele Vointa si Patria din Cluj.

2.5.Atractii turistice si mediul natural

OBIECTIVE TURISTICE

rezervatii naturale: Detunata Goala, Detunata Flocoasa, poiana narciselor de la Negrileasa constructii vechi, case si anexe gospodaresti, intr-un stil specific Tarii Motilor - subzona Buciumanilor, case cu suri, steampuri si troite reprezinta forma arhaica pentru arhitectura populara

MONUMENTE

obelisc - monument la Bucium Cerbu troita - inchinata Conf. Nat. din 1893 placi memoriale la Bucium Izbita - Ecaterina Varga, Bucium Sasa - Ion Pop Reteganul si Ion Agarbiceanu

Bucium, satul poienilor cu narcise, te invit s trieti experiena unic a stilului de via tradiional apusean, a mrturiilor istorice i legendelor din cele mai vechi timpuri.

Plimbrile n mprejurimile satului te vor conduce ctre puni ntinse, muni ce adpostesc intrrile n vechile mine de aur, vrfuri stncoase i vestigii arheologice romane. Poteci pierdute n inima pdurii, urme ale animalelor slbatice n zpada, flori viu colorate ce mpnzesc poienile, precum i ruinele uimitoare ale unor vechi aezri miniere romane invit cltorul s se piard ntr-o lume magic, mereu surprinztoare.

Dup cum spunea folcloristul Ion PopReeganul, Detunata este un pisc de piatr de bazalt, compus din prisme mari, ce stau din jos drept n sus, ca i cnd ar fi nite arbori urii, unul lng altul, n Munii Abrudului, spre miaznoapte-rsrit de la Bucium asa. Apare ca o cas uria, n mijlocul unui islaz, nalt de vreo 200 de coi i la periferie de vreo mie de coi. n Munii Apuseni, exist dou Detunate, aflate la un kilometru si jumtate una de alta. Detunatele sunt nite coloane de bazalt, de o uimitoare regularitate, asemantoare unor orgi naturale uriae, pe care le putem admira n Munii Apuseni din ara Moilor.

10

Detunata Golal i Detunata Flocoas (24 respectiv 5 hectare suprafa) se constituie dintr-o rezervaie geologic cu caracter de unicat, remarcabil prin prezena coloanelor de bazalt columnar, de form hexagonal. Detunata Flocoas i datoreaz numele pdurii dese de molid ce o acoper. Detunata Golal e parial lipsit de paduri. Detunatele sunt marea atracie turistic a regiunii. Cele dou stnci: Detunata Gola (1168 m nalime) cu puin vegetaie i Detunata Flocoas (1265 m nalime) acoperit de vegetaie, au forma unor cocoae situate n apropierea localitii Bucium asa. Caracterul vertical al poziiei lor face ca din apropiere sa par i mai nalte iar odat urcat pe crestele lor sa i se deschid n faa ochilor un orizont n care se desluesc n deprtare profilurile Muntelui Gina, Muntelui Mare, Negrilesei, Vulcanului. Panorama e ntr-adevar superb. Recomandam excursii n zona Buciumului, pe bicicleta sau pe sanie trasa de cal cu urmatoarele destinatii: Pentru a descoperi farmecului Buciumului recomandm trasee variate, pe diverse nivele de dificultate i lungime.

1. Traseu n circuit Bucium Poieni Pdurea Negrilesei Poiana Narciselor dealurilel Mogoului Bucium Poieni (5 ore) 2. Bucium Sasa Popasul Fefeleaga Ghetar Detunata Golasa (45 min) 3. Bucium Sat Bucium Muntari (1 ore, 6 km) 4. Bucium Poieni Valea Stlnisorii Mina Petru si Pavel Crucea lui Butura Vf. Corabia Vf Vlcoi (2 ore) 5. Bucium Poieni Prul Bisericii Vrtej (1 ora) 6. Bucium Cerbu Bucium Sat Bucium Coloeni Bucium Izbita Bucium asa Bucium Poieni 7. Bucium Sat Bucium Muntari Roia Montan (4-5 ore)

11

Excursii pe jos sau cu bicicleta, fotografie, bird watching, calarie, vizitarea caselor memoriale si a vestigiilor arheologice, ski, snowboarding, sanie.

Zonele deschise dintre poieni ascund tufe de afine i merioare, coacze, struguri slbatici, mcee pducel, apreciate pentru calitile curative i savoarea dulceurilor. Peisajul satului Bucium abund prin dealuri nalte cu poieni unde primvara nfloresc narcisele. Zona este strbtut de ruri i praie repezi cu ap rece ce formeaz vi adnci cu case rsfirate, specific reliefului montan. Vegetaia bogat variaz de la pduri de mesteceni i foioase pe vi pn la puni alpine i jnepeni pe msura ce crete altitudinea. Detunatele, forme masive i semee de bazalt vegheaz asupra comunitii buciumane. Unice n Europa, acestea amintesc de poveti magice cu uriai i zne. Localnicii povestesc c, n timpuri demult uitate, Detunata Gola (1258m) i Detunata Flocoas (1265m) erau o zn i un uria care au fost pedepsii i transformai n stane de piatr pentru dragostea lor nepermis.

3.Pensiunea Casa Rosie

3.1.Prezentare generala
Pensiunea Casa Rosie este compusa din 3 camere ,cu un numar de 8 locuri de cazare,fiecare camera este dotata cu baie proprie.Pensiunea este astfel amplasata incat ofera o vedere de ansamblu asupra vestitului munte de bazalt Detunata,unic in EUROPA.Ca obiective turistice in zona sunt: Detunatele, Poiana narciselor, Rosia Montana.Pensiunea este structurata astfel:la parter exista o sala de mese ,living, bucatarie complet utilata,o baie de serviciu,la mansarda sunt trei camere, una cu pat matrimonial si o canapea extensibila de doua persoana si doua camera cu pat matrimonial,fiecare camera are baie proprie .La cerere exista posibilitatea de a suplimenta numarul de paturi cu inca doua locuri. Modalitati de access: Sosea: * Alba Iulia in directia Abrud, de la bifurcatia spre Mogos 8-9 km pana la Bucium; * Deva prin Brad spre Abrud;

12

3.2.Facilitati generale
Acces bucatarie Gradina Incalzire centrala Parcare Acces gratar Loc de campare Dotari in camere Baie cu cabina de dus

3.3.Preturi
80 RON pe noapte/camera Retea Semnal : ; Orange ; Vodafone ; Cosmote Internet pentru turisti: DA Wireless: DA Acces rutier: cu automobilul Starea drumurilor: Buna Acces feroviar: NU

3.4.Personal

Manager, 1 bucatari,1 ospatar, 1 camerista, sofer, personal pentru intretinere, gradinar. Tot personalul este calificat pentru functia pe care o ocupa in cadrul pensiunii noastre.

3.5.Restauratie

La parter este amenajata o sal de mese cu toate elementele specifice zonei. Aici veti gusta meniuri traditionale preparate pe baza de produse naturale, proaspete, achizitionate din gospodariile localnicilor. Sala de mese are urmatoarea compartimentare:
13

Spaiul de servire: 10mp Spaiul de producie: 3 mp

Suprafaa care revine unui loc la mas n sala de mese este de 1,5 mp Mesele sunt din lemn, la fel i scaunele. Sala de servire are n total 2 mese, cu urmtoarea structur: 1 mas dreptunghiulara pentru 10 persoane; 1 masa semirotunda pentru 5 persoana(ideala pentru restauratia copiilor).

Intrarea n unitate se face direct din strad, clienii putndu-i lsa mainile n parcarea aferent unitii. Suplimentar salonului de servire se gsete i holul de intrare, n cadrul cruia se distinge garderoba i grupul sanitar, iar ntre garderob i camera-antreu pentru grupul sanitar se afl scrile care duc la etaj unde se afl spaiul de cazare. Buctria cuprinde: buctria cald, buctria rece, oficiul. Buctria cald reprezint spaiul principal de producie. Buctria rece : n ea se prelucreaz preparatele reci, departe de aparatura de tratare termic. Toate operaiile se execut pe suprafee de inox . Sectorul de producie exclude orice ncruciare a circuitelor materiilor prime care necesit operaii de curare, ale materiilor prime curate, preparatelor, deeurilor, resturilor i clienilor, respectnd astfel regula fundamental de igien. Circuitele sunt separate n timp i spaiu; ntrun anumit spaiu, operaiunile salubre sunt prioritare fa de manipularea produselor murdare i, prin urmare, se realizeaz nainte.

4.Alte atractii turistice in judetul Alba

4.1.Alba-Iulia
Catedrala romano-catolica Catedrala a fost construita in doua etape, intre 1247-1291 si 1320-1356, avand trei nave, transept, absida semicirculara si turnuri in fatada de vest. Ulterior a suferit modificari care i-au marit valoarea artistica: in prima parte a secolului XIV fiind ridicat corul gotic iar in 1512 fiind ridicata capela Lazo, fiind primul edificiu al Renasterii in Transilvania. In secolul XVIII este refacut turnul sud-vestic, iar in cel urmator sunt adaugate elemente arhitectonice in stil baroc (altare, statuile de pe partea vestica). In interiorul catedralei se afla importante monumente funerare, precum cele ale Huniazilor, ale familiei de Hundeoara, ale principelui Sigismund, regina Isabella dar si pietre funerare ale unor demnitari
14

laici si a unor episcopi din Transilvania secolului XIV-XV. Orga catedralei are 2.209 tuburi, fiind construita in 1877. Aspectul deosebit al exteriorului bisericii este dat de turnul si fatada principala, care are pilastrii decorati cu scene biblice. Catedrala este cel mai valoros monument arhitectural medieval din Transilvania, mbinnd elementele baroce, gotice si renascentiste.

Catedrala Ortodoxa Fiind denumita Catedrala Incoronarii" sau a Reintregirii Neamului ", catedrala ortodoxa din Alba Iulia a a fost construita n perioada anilor 1921-1922. Stilul este dominat de elemente romanice inspirate din arhitectura Bisericii Domnesti din Trgoviste. Catedrala face parte dintr-un ansamblul arhitectural care mai cuprinde doua pavilioane spre rasarit, iar spre apus o incinta si pavilioanele mai mici. Ansamblul este dominat de clopotnita, avand o inaltime de 58 m. Pe pronaosul catedralei se afla pictate chipurile lui Mihai Viteazul si al sotiei sale Stanca.Naosul catedralei este compus din trei nave, pictura interioara fiind realizata de Costin Petrescu.

Muzeul Unirii Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, titulatura pe care o poarta din 1992, a fost infiintat in 1888, din initiativa Societatii de istorie, arheologie si stiinte naturare a comitatului Alba. Denumirea de Muzeu al Unirii a fost obtinuta in 1929, cand in colectiile sale au intrat celebrele credentionale ale delegatilor la Marea Adunare Nationala din 1 Decembrie 1918. Din 1957 a primit in administrare cladirea fostei Case a Armatei, in incinta careia se afla Sala Unirii, iar sediul actual, palatul 'Babilon', a fost obtinut in 1967 In prezent, Muzeul adaposteste aproape 200.000 de obiecte de patrimoniu, din care de o valoare deosebita sunt iconostasul provenit din biserica de la Blaj-Tiur, numeroase tezaure monetare antice si medievale, tezaurul dacic de obiecte de argint descoperit la Lupu, exemplarele de carte romaneasca veche. Biblioteca Muzeului, insumand in jur de 70.000 de volume, este una dintre cele mai valoroase biblioteci documentare din Romania, o serie de reviste publicate in strainatate fiind accesibile doar aici pentru cercetatorii din Romania. Anuarul Muzeului, Apulum. Acta Musei Apulensis, a ajuns la nr. 44, iar din 1994 a inceput editarea unei serii de publicatii de specialitate intitulata Bibliotecha Musei Apulensis, ajunsa la nr. XX. Activitatea Muzeului se desfasoara in cadrul sectiilor de arheologie-cercetare , istoriemuzeografie si evidenta patrimoniului, la care se adauga laboratorul de restaurare pentru obiectele de ceramica, textiel si metal si Centrul National de Restaurare si Conservare a Cartii Vechi. Printre specialistii sai se numara prestigioase nume ale stiintei istorice romanesti, iar prin expozitiile pe care le ofera publicului Muzeul albaiulian se dovedeste a fi una dintre cele mai atractive institutii de profil din Romania.
15

4.2.Rosia Montana
Dealul Cetii este probabil cea mai important mrturie istoric, aici putnd nc fi observate galeriile i puurile din fostele mine romane. Se afl la aproximativ o jumtate de or de mers din centrul comunei. Aici s-au gsit 25 de table cerate care atest existena milenar a oamenilor n aceste locuri. Cea mai important este placa nr. XVIII, singura pe care este trecut data 6 ianuarie 131 d.C. i denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperit n anul 1854 i n prezent se afl expus n Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatri miniere. Este i locul amplasrii cetii Alburnus Maior. Cetatea Alburnus Maior se afl pe Dealul Cetii n apropierea fostelor exploatri romane i a reprezentat punctul de aprare al localitii i ale exploatrilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuine, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripii n limba greac i latin i 25 de table de cear.[2] Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi vzute n Muzeul Mineritului. Muzeul Mineritului se afl n apropierea fostei exploatri miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi vzute monumente istorice i unelte pentru minerit, gsite de arheologi n ruinele fostului ora, i construciile folosite pentru separarea aurului de piatr, numite teampuri. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite turi. Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectur popular). Monumentul Eroilor Romni din Primul Rzboi Mondial. Obeliscul este amplasat n centrul localitii i a fost ridicat n anul 1925, n memoria eroilor romni czui n Primul Rzboi Mondial. Monumentul, cu o nlime de 4 m, este alctuit dintr-un postament din beton, pe care se nal soclul i obeliscul n form de piramid, care are n terminaie 3 cruci. mprejmuirea este asigurat de un gard din plas de srm. Pe faada monumentului se afl un nscris comemorativ: 1914-1918/ nchinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului. Monumente naturale Pe raza comunei Roia Montan se afl doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului i Piatra Despicat. Piatra Corbului se afl n sudul comunei la aproximativ o or de mers, pe versantul sudi c al Dealului Crnic. Rezervaia geologic ocup o suprafa de 5 ha, la altitudini cuprinse ntre 950 i 1100 m i deine acest statut din anul 1969.Formaiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei ceti n ruine sau a capului unui corb, de unde i denumirea. Stncile sunt supuse unui proces intens de modelare i dezagregare. Crestele stncilor sunt presrate cu ace i turnuri ascuite i surplombe imense ce indic locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de roc. Numeroasele excavaii din stnc indic locurile vechilor galerii romane, astzi distruse.
16

n apropierea Pietrei Corbului, ntre Dealul Crnic i Dealul Cetii se afl alt formaiune geologic protejat, numit Piatra Despicat. Este format dintr-o stnc imens, separat de sol i format dintr-un tip de roc nemaintlnit prin acele locuri. Proveniena stncii este necunoscut. Legenda spune c ar fi fost scpat acolo de un uria ce o transporta pe brae peste Munii Apuseni cu mii de ani n urm. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.

5.Rezervatii Naturale in judetul Alba

5.1. Rezervatia Naturala Muntele Vulcan
Muntele Vulcan cum apare n toponimia local, reprezint un masiv muntos care face parte din grupa Carpailor Occidentali. Situat la cumpna izvoarelor Criului Alb i Arieului, n Munii Apuseni, Muntele Vulcan (1263 m) se impune spectaculos n peisaj, strjuind spre sud ara Moilor Crieni. Acces Accesul se face din DN 74 Brad - Abrud - Cmpeni, vrful Muntelui Vulcan dezvoltndu-se la o distan de 1 km deasupra satului Buce-Vulcan. n apropiere se afl i Pdurea de mesteceni de la Corniel i Pdurea de tei de la Mihileni.

Relief Cu o suprafa de peste 5 ha, o nlime de 1263 m i o diferen de nivel, fa de Pasul Buce, de peste 500 m, Muntele Vulcan este o parte componenta a Munilor Abrudului, situai n sudul Munilor Bihor. El se nal n hotarul satului Buce-Vulcan, la grania dintre judeele Hunedoara i Alba. Acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezint resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici pstreaz numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriae n mrile calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masa de calcar a muntelui se nal de la baz cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buce fiind extrem de abrupt. Pe platoul de pe vrf s-au format cteva doline, care se evideniaz prin forma caracteristic de plnie. Platoul muntelui este acoperit parial cu soluri de pdure, n timp ce versantul sudic, abrupt, are la baz o tren de grohotiuri. Versantul nord-vestic are o pant domoal, care coboar spre
17

izvoarele Criului Alb. Pe rul Dragobald se dezvolt dou cascade (de 8, respectiv 30 m) i izbucul Fntnua. Vegetaie i fauna Rezervaie natural de tip mixt (paleontologic, peisagistic i botanic), categoria a IV-a. Vegetaia masivului Vulcan este format predominant din fagete pure sau cu diseminaii de brad. Pe platoul stncos se dezvolt exemplare izolate de pin i tis. Versanii sudici i sud-estici abrupi adpostesc plante saxicole, care cresc pe stnci sau n crpturile acestora.

18 specii rare de plante alpine i montane i 11 specii endemice, dacice i carpatice, precum crinul slbatic, stnjenelul de pdure, garofia de stnc, floarea de col, sngele voinicului, mtrguna, liliacul de stnc, tisa i mojdreanul, toate cu o deosebit importan fitogeografic. n total, aici au fost inventariate 435 de specii de plante.

Fauna se remarc n special prin prezena acvilelor de cmp, vultureilor i a oimilor randunelelor.

5.2.Comuna Ighiu
Rezervaia natural Iezerul Ighielului" - se ntinde pe o suprafa de aproximativ 7 ha. Este o rezervaie natural cu caracter complex - floristic, geomorfologic, geologic i peisagistic. Relieful este unul accidentat i cuprinde o parte a brului de calcare ce inconjoar Munii Trascului. Rezervaia include lacul Iezerul Ighielului, care este un lac eutrof, cu o lungimede 450 m i o lime de aproximativ 150 - 200 m i o suprafa de 5,26 ha.O importan deosebit pentru rezervaie o reprezint floarea de col (Leontopodinum alpinum), ntalnit pe un versant nsorit, pe brane i stanci golae.

Rezervaia natural Piatra Grohotiului" - are o suprafa de aproape 8 ha supus proteciei. Aceast rezervaie natural include poriuni din cele dou comune nvecinate - Ighiu si Metes. i aceast rezervaie de interes naional are o valoare complex - geologic, geomorfologic, floristic i peisagistic

Rezervaia Piatra Poienii" - este o rezervaie complex, de interes judeean, declarat n anul 1995. n zona respectiv este supus proteciei o klippa calcaroas care domin peisajul de bazinet al satului Ighiel, fiind aezat n nord-estul localitii, avnd o larg perspectiv spre Ighiu i ard.

Lacul Iezer-situat sub cretele Trascului,acesta este situat la o altitudine de 925 metri. Lacul
18

Iezer este cea mai mare dezvoltare pe calcare din Romnia i face parte din platoul calcaros Ciumerna, fiind amplasat la confluiena unui manunchi de toreni: Ciumerna, Striglau i valea Albii, activi numai la topirea zpezilor i la ploi.

5.3.Rezervatia naturala Rapa Rosie

Rezervaia natural Rpa Roie este situat la doar 3 km de oraul Sebe, pe drumul ce leag aceast localitatea de satul Daia Romana, n partea de nord. Rpa Roie este o rezervaie geologic cu o suprafa de 10 ha. Pereii si au nlimi cuprinse ntre 80 si 100 m. Apa a spat pe un substrat variat (pietriuri, nisipuri cuaroase, gresii) forme ciudate: coloane, turnuri, piramide - toate de culoare roiatic. Huri adnci se deschid n stnga i dreapta, iar apa de ploaie formeaz priae sngerii, care se prvlesc n fundul vgunilor cu un zgomot sinistu. Pasrile au spat n lut zeci i zeci de guri. Coborrea spre pod, peste apa Secaului atrage atenia asupra tunelurilor spate de apa de ploaie, care cu timpul se surp formnd anturi enorme. Tot aici se pot ntlni si cteva specii vegetale rare (Cotoneaster integarrima, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum).

19

Bibliografie

www.wikipedia.ro accesat la 13.05.2011

www.buciumanii.ro accesat la 13.05.2011

www.turismvirtual.ro accesat la 12.05.2011

www.hartaturistului.com accesat la 10.05.2011

www.comune.ro accesat la 8.05.2011

www.google.maps.ro accesat la 9.05.2011

www.albaiulia.ro accesat la 7.05.2011

www.voxtransilvaniae.com accesat la 6.05.2011

20