Tehnologii neconvenionale, la care ndeprtarea adaosului de prelucrare se face sub form de microparticule ca urmare a interaciunii dintre piesa semifabricat

t i un agent eroziv. Eroziunea electric sau electroeroziunea este o tehnologie de prelucrare neconvenional folosit n special pentru prelucrarea materialelor dure i foarte dure sau a celor care nu pot fi prelucrate prin metode convenionale. O condiie esenial a materialelor prelucrate prin aceast metod este aceea de a avea conductibilitate electric. Prin aceast metod se pot executa microprelucrri de tiere sau copiere a contururilor profilate la suprafa sau n interiorul materialelor metalice cu duritri mari i chiar a materialelor bogat aliate sau a celor exotice, dintre care se menioneaz: titan, carburi metalice, aliajelor pe baz de nichel etc. Electroeroziunea este o tehnologie foarte cunoscut i utilizat n fabricaia de matrie i modele, mai ales cnd acestea sunt realizate din materiale cu o foarte slab prelucrabilitate.n aceast tehnologie, scula, care este electrodul, are o importan i influen major asupra productivitii, preciziei i calitii prelucrrii, precum i asupra preului de cost. [NED 03]

PRELUCRAREA PRIN ELECTROEROZIUNE Prelucrarea prin electroeroziune se bazeaz pe efectele erozive complexe, discontinue i localizate ale unor descrcri electrice prin impuls, amorsate repetat ntre electrodul scul 1 i piesa de prelucrat 2 care sunt conectate la sursa de curent U. Piesa i electrodul scul sunt scufundate n dielectricul 3 i ntre ele exist un spaiu S numit interstiiu de prelucrare n care au loc descrcrile electrice. [CEA 82]

Schema de principiu a prelucrrii prin electroeroziune

Fenomene fizico mecanice i chimice la prelucrarea prin electroeroziune

n interstiiul S au loc microdescrcri electrice care strpung dielectricul 3 dintre electrodul scul 1 i piesa 2 simultan, ntr-o infinitate de puncte, formndu-se microcananlele 4. n aceste canale se formeaz plasma care topete i vaporizeaz rapid vrfurile asperitilor. Energia electric se transform deci n energie caloric i n energie mecanic, ultima producnd unde de oc care nltur microparticulele erodate. Temperatura ridicat din canalele ionizate determin fenomene de pirogenare, adic reacii chimice ntre gazele aflate la temperaturi nalte Procesul de piroliz determin depunerea unei pelicule de gaze pe electrodul scul, fapt ce face ca uzura acestuia s fie mai mic . Procesul de electroeroziune conduce la apariia unei microparticule care trebuie evacuat rapid din interstiiul de lucru, n caz contrar procesul fiind ncetinit sau chiar ntrerupt complet. Eliminarea lor se face prin undele de oc care apar, prin explozia bulelor de gaz i mai ales datorit circulaiei forate a dielectricului.[CEA 82]

Fenomene erozive similare cu cele de pe suprafaa piesei de prelucrat apar i pe suprafaa electrodului scul. Pentru o eroziune minim a sa, electrodul scul se conecteaz la polul optim, n funcie de stadiile descrcrii i se execut din materiale cu o bun conductibilitate termic sau cu o temperatur de topire ridicat (Al, Ag, Cr, Cu, Ni, W, Zr, grafit, etc.). Un element care influeneaza direct fenomenele fizico mecanice i chimice care au loc la prelucrarea prin electroeroziune este interstiiul de lucru. Reglarea interstiiului de lucru dintre electrozi se face n mod automat, el trebuind s fie constant, pentru evitarea fenomenului de scurtcircuitare. Dielectrici utilizai la prelucrarea prin electroeroziune Dielectricul trebuie s ndeplineasc urmatoarele condiii: - s aib rezistena chimic mare la aciunea aerului; - s-i pstreze vscozitatea n timpul prelucrrii; - s aib conductibilitate termic i electric reduse; - s aib temperatura de aprindere peste ;

- s se evapore ct mai puin n timpul prelucrrii, iar vaporii s nu fie nocivi; - s fie stabil chimic la descrcri electrice repetate; - s-i pstreze proprietile fizico chimice n timp; - s nu coste mult i s poat fi filtrat i reutilizat.

Ca dielectrici pentru prelucrarea prin electroeroziune se utilizeaz apa, uleiurile industriale i petrolul. Cel mai bun dielectric este un amestec de 80% petrol, 18% pcur i 2% pulbere de sulf .

Circulaia dielectricului n interstiiul de lucru

Generatoare de impulsuri folosite la prelucrarea prin electroeroziune

De la o surs de curent continuu U se alimenteaz prin rezistena R un condesator C la bornele cruia se conecteaz electrodul scul i piesa de prelucrat. Condesatorul se ncarc pn la atingerea tensiunii necesare amorsrii descrcrilor, dup care se descarc ntr-un timp mult mai scurt, ntre electrodul scul 1 i piesa 2 aflate n dielectricul 3. Puterea instalaiei nu poate depii [MAR 91]

Generatoarele fr acumulare de energie sau independente se bazeaz fie pe ntreruperea curentului furnizat de o surs de curent continuu, fie pe generarea direct a impulsurilor cu ajutorul mainilor electrice rotative sau a circuitelor cu saturaie magnetic. Elementele de comutaie cele mai folosite fiind: tuburile electronice; tranzistoarele; tiristoarele. Maini de prelucrat prin electroziune :Maina universal de prelucrat prin electroziune schema bloc a mainii

1 batiu; 2 carcas cu echipamente electrice; 3 cap portelectrod scul; 4 electrod scul; 5 cuva cu dielectric; 6 piesa; 7 sanie longitudinal; 8 sanie transversal; I micare de rotaie a electrodului scul; II micarea de avans a electrodului scul; III i IV micri de poziionare a piesei.

1 generator de impulsuri; 2 regulator de avans; 3 electrod scul; 4 piesa de prelucrat; 5 cuva cu dielectric de lucru; 6 rezervor cu dielectric; PH pompa hidraulic; F filtru; 7 radiator de rcire. Regulatorul de avans asigur un interstiiu optim i este alctuit dintr-un motor electric de curent continuu i un mecanism care transform micarea de rotaie a motorului ntr-o micare rectilinie alternativ I. [MAR 91]

TEHNOLOGII CU ULTRASUNETE
Prelucrarea cu ultrasunete are la baz transformarea energiei electrice n energie mecanic de oscilatie a sculei. Un corp care vibreaz transmite o parte din energia sa de vibratie particulelor mediului de contact. ntr-un mediu elastic, perturbatia se propag formnd undele elastice, care iau, alternativ, forma unei compresiuni sau a unei expansiuni. Undele acustice sunt o categorie de unde elastice. 1. Clasificarea undelor acustice 1.1. Functie de frecvent unde infrasonore-cu frecvente inferioare frecventei celui mai grav sunet perceput de organul auditiv al omului 0,5...20Hz ; unde sonore-cu frecvente ce impresioneaz organul auditiv- Hz 16 103...1010

 unde hipersonore-cu frecvente foarte ridicate, Hz 1010...1014 , supuse legilor mecanicii cuantice si lungimi de und comparabile cu distantele interatomice. Regiunea mediului elastic aflat n stare de vibratie, sediu al undelor acustice, se numeste cmp acustic. n mod particular, cmpul acustic poate fi: cmp sonor, cnd undele acustice produc senzatie de sunet sau cmp ultrasonor, cnd undele acustice nu impresioneaz organul auditiv. Locul geometric al punctelor din cmpul acustic aflate n faz la un moment dat se numeste frontul undei. 1.2. Functie de traiectoria particulelor mediului unde longitudinale - traiectoria este liniar si deplasarea particulelorsmediului se face n direcia propagrii undei. Undele longitudinale produc compresii si rarefieri succesive n fluide si gaze, iar n solide eforturi alternative de ntindere si ccmpresiune.

unde transversale - traiectoria undei este liniar iar deplasarea particulelor mediului se face pe directie perpendicular traiectoriei undei; se mai numesc de alunecare si se formeaz numai n medii solide.

unde de torsiune - traiectoria particulelor mediului este circular, ntr-un plan perpendicular pe directia de propagare a frontului de und, iar mediul are dimensiuni finite. Apar n medii solide de tipul barelor solicitate la torsiune.

 unde Rayleigh - traiectoria particulor este un cerc continut ntr-un plan paralel cu directia de propagare si cu centru pozitia de repaus. Apar pe suprafata de separare a dou medii, numite si unde de suprafat. Ele sunt generate si de cutremure de pmnt si se propag pe distante mari. Se utilizeaz n defectoscopia nedistructiv ultrasonor pentru evidentierea defectelor superficiale. unde Lamb - unde elastice generate n plci subtiri cu caracteristici de tensiune dependente de lungimea de und corespunztoare mediului de propagare. Propriettile undei ultrasonore sunt: o o o o lungime de und mic; acceleratie foarte mare a particulei; posibilitatea concentrrii unui fascicul ultrasonic in directia dorit; posibilitatea de focalizare a energiei acustice intr-un spatiu limitat fr s afecteze mediul in care se propag.

3.1.2. Metode de generare a ultrasunetelor Generarea ultrasunetelor pe cale aero i hidrodinamic, folosind cavitti rezonante; se obtin randamente si puteri reduse. Generarea de ultrasunete pe cale ionic, cu ajutorul unui gaz ionizat supus unui cmp alternativ cu frecvent ultrasonor. Prin oscilatia ionilor se antreneaz moleculele gazului, producnd ultrasunete. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamic cu ajutorul unui dispozitiv tip difuzor, a crui membran este inlocuit cu un bloc metalic; cnd frecventa de excitatie este egal cu frecventa proprie a blocului, acesta oscileaz cu o amplitudine mare si produce ultrasunete cu randament bun. Efectul magnetostrictiv este o consecint a proprietattii unor materiale feromagnetice de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unui cmp magnetic variabil.

Principiul prelucrrii prin eroziune cu ultrasunete

Prelucrarea dimensional cu ultrasunete foloseste efectele erozive ale unor particule abrazive activate de oscilatiile ultrasonore ale sculei. Particulele pot fi in suspensie sau fixate pe scul. Aceast prelucrare se aplic la materiale cu fragilitate ridicat, densitate nu prea mare si care nu sufer deformatii plastice inainte de rupere: ceramica, sticla, cuartul, siliciul, feritele etc.

Cu bune rezultate se aplic si materialelor ce sufer deformatii plastice inainte de rupere: carburi metalice, oteluri clite, aliaje de titan etc. Materiale metalice cu plasticitate ridicat otelurile moi, aliminiu, cupru- nu se pot prelucra, intruct exist pericolul incastrrii granulei abrazive in metal, fr a produce dislocri de material. In figura 3.5 este prezentat schema de principiu a prelucrrii prin eroziune abraziv ultrasonic. Energia cinetic de vibratie cu frecvent ultrasonic a obiectului de transfer OT, numit impropriu scul, se transmite obiectului prelucrrii OP prin intermediul granulelor abrazive GA aflate in suspensie lichid circulat in spatiul de lucru. Mecanismul prelevrii de material din obiectul de prelucrat se explic prin interactiunea a patru factori: transmiterea direct a socurilor dinamice ale obiectului de transfer prin intermediul granulelor abrazive la obiectul de prelucrat ; accelerarea si impactul granulelor abrazive libere din spaiul de lucru cu suprafata obiectului de transfer ; eroziunea cavitational a lichidului suspensiei abrazive; actiunea chimic a lichidului asociat cu proprietatea acestuia de a fi mediu de cuplaj acustic bun intre obiectul de transfer, granulele abrazive si obiectul de prelucrat in transmiterea undelor de soc.

Primul factor este dominant in actiunea de prelevare a materialului din obiectul de prelucrat intre obiectul de transfer si obiectul de prelucrat se creaz o fort de apsare static F daN s =(0,01...15) pentru transmiterea socurilor dinamice (efectul de piston) ale obiectului de transfer cu frecvent de oscilatie f =16...35kHz . Sub actiunea socurilor dinamice ale obiectului de transfer , granulele abrazive mai mari creaz microfisuri in stratul de suprafat al obiectul de prelucrat. Microfisurile progreseaz in adncime producnd desprinderea de microparticule din obiectul de prelucrat. Granulele abrazive trebuie s aib o duritate mai mare dect obiectul de prelucrat. Sub actiunea de oscilatie a obiectului de transfer, in lichidul purttor de abraziv, de obicei ap, apar solicitri de compresiune si intindere ale acestuia. In fazele de indeprtare ale obiectului de transfer, lichidul este supus la tractiune producndu-se ruperi in masa lui, formndu-se microbule cavitationale, favorizate

si de neomogenitatea lichidului. In fazele de apropiere ale obiectului de transfer de obiectul de prelucrat se produc solicitri de compresiune ale lichidului; microbulele se distrug prin implozie, producnd socuri hidraulice si presiuni locale ce depsesc 1000 daN/cm2. Sub actiunea undelor de soc hidraulice lichidul ptrunde in reteaua fin de microfisuri produse, in stratul de suprafat fragil al obiectul de prelucrat, avnd efect de pan hidraulic, in prelevarea de material. Un rol secundar in prelevarea de material il au efectele chimice, electrochimice, termice ce insotesc cavitatia. Circulatia suspensiei lichide abrazive in spatiul de lucru se poate face: la presiune atmosferic normal; prin absorbtia cu vid a suspensiei abrazive lichide din spatiul de lucru, care a condus la mrirea de 1,5..3 ori a cantittii de material prelevat; prin circulatie fortat cu suprapresiune, avnd ca efect aceeasi crestere a cantittii de material prelevat. Desi efectul de cavitatie se micsoreaz la cresterea presiunii, se imbunttesc conditiile de cuplaj acustic ale lichidului in transmiterea undelor de soc hidraulic de la obiectul de transfer la obiectul de prelucrat.

Agenti erozivi

In spatiul de lucru eroziv coroboreaz efectele: - socurile dinamice directe si indirecte cu frecvent ultrasonic transmise de la granulele abrazive la obiectul de prelucrat; - efectul de eroziune cavitational ultrasonic; - undele de soc hidraulice propagate prin mediul lichid. Aceste efecte conduc la prelevarea de material din obiectul de prelucrat. Agentii erozivi din spatiul de lucru eroziv sunt: - granulele abrazive - bulele de cavitatie ultrasonic - undele de oc hidraulic. Obiectul de transfer se execut din materiale tenace, nct materialul prelevat din acesta s fie minim si deci uzura redus. Obiectul de transfer vibreaz cu frecventa f =16...35kHz si amplitudinea A =10...60m [36], asigurnd o vitez medie de oscilatie v = 0.64...8.4m/ s , numit vitez principal, in sensul creia se produce efectul eroziunii principale. Viteza de avans vs si forta static Fs asigur presiunea static medie in spatiul de lucru eroziv, producnd continuarea procesului eroziv. Exist si un efect secundar eroziv ce realizeaz interstitiul lateral, datorit circulatiei suspensiei abrazive si eventualelor oscilatii transversale parazite ale obiectului de transfer.

Granulele abrazive cu diametru mediu echivalent 3...120m, de obicei din diamant, carbur de bor, carbur de siliciu, carborund, se gsesc n numr mare in spatiul de lucru eroziv, 30000...100000 buc / cm2 . Sub actiunile de soc dinamic generate de obiectul prelucrrii, granulele abrazive se uzeaz, fiind necesar circulatia suspensiei abrazive pentru inlturarea granulelelor uzate si evacuarea produselor de eroziune. Lichidul suspensiei abrazive reprezint mediul de cuplaj acustic intre obiectul prelucrrii, granulele abrazive si obiectul de transfer, asigurnd o propagare usoar a undelor de oc. Cel mai bun lichid purttor al granulelor abrazive este apa care are bune proprietti de umectare, densitate suficient pentru a sustine in suspensie granulele abrazive, vscozitate mic, conductibilitate termic mare, este netoxic si ieftin.
Instalatia electroacustic de prelucrat

Schema constructiv de principiu a unei instalatii electroacustice de prelucrare este prezentat in figura de mai jos. Transductorul este alimentat de la generatorul de oscilatii electrice prin intermediul transformatorului de adaptare. Transductorul este magnetostrictiv , energia ultrasonor fiind directionat si concentrat de ctre concentrator, pe care este fixat electrodul de prelucrare. In scopul obtinerii unor oscilatii cu amplitudine mare se asigur o premagnetizare in curent continuu cu ajutorul unui redresor, al crui curent este filtrat de o bobin de filtrare. Sursa de curent continuu este separat de transformator printr-un condensator. Un sistem de avans vertical realizeaz avansul vertical pe durata prelucrrii. Instalatia este prevzut cu un sistem de pozitionare a capului de lucru pe directie vertical si o contragreutate. Blocul ultrasonic transform energia electric de frecvent ultrasonic in energie mecanic de aceeaci frecvent ci o concentreaz in spatiul de lucru tehnologic. Functia de convertor de energie o realizeaz transductorul (magnetostrictiv sau piezoelectric), iar cea de transfer si concentrare o realizeaz piesa numit concentrator. In figura 3.8. este prezentat blocul ultrasonic. Carcasa asigur fixarea mecanic si etanseitatea circulatiei apei de rcire. Transductorul este montat pe o coloan intermediar si este izolat sonic la cealalt extremitate. Coloana intermediar este fixat mecanic de carcas la distanta /4 de transductor, asa incat s nu apar solicitri mecanice. Concentratorul, de form conic in mod frecvent, transfer si concentreaz energia amplificand vibratiile ultrasonore.

Fig 3.

Concentratorul Concentratorul ultrasonic numit si transformator de energie acustic este o bar cu sectiune variabil care dirijeaz energia ultrasonor de la transductor la obiectul de transfer si indeplineste urmtoarele functii: concentreaz si focalizeaz energia ultrasonor tn spatiul de lucru eroziv; mreste amplitudinea de oscilatie si asigur un acord de impedant acustic intre transductor si sarcina din spatiul de lucru; confer un randament maxim procedeului de prelucrare; permite obtinerea diferitelor tipuri de unde acustice (longitudinale, transversale sau combinate), in functie de natura procedeului tehnologic la care se aplic; sustine si fixeaz intregul sistem acustic, in ansamblul instalatiei de prelucrare. Este o component a blocului ultrasonic. Formei geometric a concentratorului trebuie s asigure un optim intre mrimea amplitudinii oscilatiei si valoarea solicitrii maxime la oboseal a materialului concentratorului. Sistemul oscilant trebuie s lucreze in regim de rezonant pentru ca amplitudinea vitezei in vrful obiectului de transfer s fie ct mai mare si deci intensitatea acustic s fie mare. Exist o mare varietate de concentratoare, distincte prin profilul sectiunii transversale si lungime: cilindrice, cilindrice in trepte, conice, exponentiale, catenoidale. Concentratorii cilindrici in trepte asigur cel mai mare raport de amplificare al amplitudinii oscilatiei si au simplitate constructiv, dar prezint dezavantajul unor solicitri mecanice apreciabile in sectiunea de trecere. Concentratorii exponentiali si conici, desi mai greu de prelucrat, sunt totusi recomandati.

Generatorul ultrasonic converteste energia electric de frecvent industrial 50Hz in energie electric de frecvent ultrasonic. Constructia are la baz un oscilator de frecvent ultrasonic. La puteri mici (100...200 )W se realizeaz cu tranzistoare, iar la puteri mari (1000...8000 )W cu tuburi electronice sau tiristoare. Generatoarele cu tiristoare rapide si scheme cu invertoare rezonante sunt dificil de realizat din cauza frecventei mari. In figura este prezentat schema invertorului cu divizare de timp. Circuitul oscilant este format din condensatorul C si ansamblul parametrilor L, R care modeleaz bobina transductorului si acordat pe frecventa de rezonant mecanic a blocului magnetostrictiv. [ROS 02]

Inventia se refera la o tehnologie si un echipament de microfabricatie prin electroeroziune asistata de ultrasunete cu vibrarea electrodului scula cu frecventa ultrasonica pe directia axei microgaurii dupa ce microgaurile au fost prelucrate prin degrosare cu ajutorul laserului in impulsuri.

BIBLIOGRAFIE

Amza, Gh. .a. Tratat de tehnologia materialelor (vol II), Editura Academiei Romane, Bucureti, 2002. Ceaescu, N., Popescu, I. Tehnologii neconvenionale, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1982. Gavrilas, I., Marinescu, N.I. Prelucrri neconvenionale n construciia de maini, Editura Tehnic, Bucureti, 1991. Nanu, A. Tehnologia materialelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977. Palfalvi, A. .a. Tehnologia materialelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1985. www.scribd.com Rosca, I Concentratori Mecanici de Ultrasunete, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2002.