Rolul cronicarilor in evolutia limbii si literaturii romane

Limba romana literara, in forma pe care o cunoastem astazi, ca element constitutiv al culturii noastre nationale, reprezinta rezultatul unei indelungate si complexe evolutii; istoria ei, strans legata de istoria societatii romanesti, in special de momentele mai importante ale dezvoltarii culturale si ale formarii cunostiintei nationale, este in esenta, istoria scrisului romanesc de la origini pana in prezent. Limba evolueaza in stransa legatura cu istoria societatii care o vorbeste si o scrie. Prin scrierile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron ostin si !on "eculce#, la care se adauga contributia erudita a lui $imitrie antemir, se constata o noua linie de dezvoltare in istoria romanei literare. ronicarii iau in discutie originile romanice ale poporului si ale limbii romane si valorifica elementele limbii vii, vorbite. !mbogatind posibilitatile de exprimare prin imprumuturi savante din alte limbi, cronicarii realizeaza in acelasi timp, remarcabile progrese in arta compozitiei literare, radicand limba romana pe cele mai inalte culmi. Grigore Ureche (1590 1647), primul cronicar care a scris in limba tarii, ramane si primul nostru portretist. !nscris in literatura drept primul autor al % Letopisetului &arii Moldovei ' (ce cuprinde istoria Moldovei de la ()*+ pana la a,!!,a domnie a lui -ron . /oda ((*+0#, Ureche scrie intr,un stil sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului 1tefan cel Mare, pe care le comenteaza lapidar in cate o 2invatatura3 sau 2nacazanie3. Ureche zugraveste portretul lui 1tefan cel Mare aratandu,i atat calitatile, cat si defectele. 4elatarea se face intr,un limba5 popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, ca o simpla insiruire de fapte. ronicarul e un moralist, observa caracterele si le 5udeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu,se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din 6iblie sau din vorbirea curenta. $emonstreaza obiectivitate, responsabilitate fata de cuvantul scris, fata de istorie si fata de urmasi. ronica are scop instructiv si educativ.7a vrea sa lase urmasilor pagini adevarate din istoria Moldovei, dar sa,i si educe pentru activitatile lor viitoare. Grigore Ureche exceleaza mai ales in observatia morala, in schitarea din cateva linii a unui portret sau in prezentarea unor tablouri simple, asemanatoare gravurilor, ori in reproducerea cuvintelor memorabile care definesc un erou, de pilda a faimoaselor cuvinte rostite de voievodul -lexandru Lapusneanu cand vine sa ia tronul impotriva boierilor8 9De nu ma vor, eu ii voi pre ei si de nu ma iubesc, eu ii iubescu pre dansii. Letopise:ul trebuie s; fie pentru genera:iile care vor urma un izvor de <n:elepciune, s; ofere oglinda vie:ii str;mo=ilor, s; fixeze, <n memoria lumii, nu numai a neamului, %<ncep;tura' (adic; actul de na=tere ca popor# momente importante ale evolu:iei. 4elatarea istoric; are finalitate moral; (% s; r;m>ie feciorilor =i nepo:ilor, s; le fie de <nv;:;tur;' #. ronica lui Grigore Ureche s,a transmis posteritatii in copii manuscrise. el mai vechi manuscris dateaza de pe la (?@A urmat de un altul, de la sfarsitul sec. B/!!, iar cel mai nou de la (C)A. -proape toate celelalte sunt copii din sec. B/!!!.

ea mai proeminent; =i cea mai expresiv; figur; a culturii rom>ne=ti din Moldova, din sec. al B/!!,lea, a fost Miron Costin((?)),(?+(#. ;rturar distins, ie=it din =coala umanist; a Poloniei, diplomat iscusit <n mediul viciat de intrigi =i de fr;m>nt;ri politice ale sec. al B/!!,lea, scriitor =i patriot, Miron ostin <ntruchipeaz; toate tr;s;turile vie:ii politice =i culturale ale Moldovei din acea epoc;. a scriitor, Miron ostin este mai 2cult3 decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente din limba vie a poporului, este constient stilizata. Dolosirea arhaismelor este armonios completata de prezenta neologismelor latinesti, fraza e ampla, cu o constructie savanta, cu imagini plastice. Miron ostin, incearca, in Letopisetul Tarii Moldovei3 (ce prezinta istoria Moldovei de la -ron, /oda ,(*+* pana la $abi5a . /oda ,(??(# si in 2$e neamul Moldovenilor3 sa gaseasca o modalitate de expresie literara a limbii romanesti, cautand din capul locului tinuta demna, intelectuala. 4amane memorabil elogiul pe care ostin il aduce cartii, vorba lui memorabilia constituindu,se in maxima, cu caracter inalt moralizator8 2Eca nu este alta mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor.3 &ot ostin ne invata ca din scripturi 2agonisim nemuritoriu nume38 2 ercati scripturile. 1criptura departe lucru de ochii nostri, ne invata cu acele trecute vremi, sa pricepem cele viitoare3. 7l aduce <n literatura roman; povestirea moralizatoare =i ilustrativ;, specific; 4ena=terii europene, de asemenea, <n cronica lui apare povestirea dramatic;. $aca in poemul 9Viata lumii3 Miron ostin ne lasase sentimentul efemeritatii umane, in 9 De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor 3timpul este privit ca statornicie, romanii ramanand in in 9aceste parti de pamant3 veacuri intregi. $e la el ne,au mai ramas si lucrarea de literatura artistica 2!storie in versuri polone despre Moldova si &ara 4omaneasca3 precum si trei discursuri ocazionale retorice. Letopisetul &arii Moldovei de Miron ostin se pastreaza astazi in *? de copii manuscrise, dintre care cele mai vechi dateaza de la sfarsitul sec. B/!!, iar cel mai recent din (C00. F contributie importanta la procesul de dezvoltare a limbii romane literare o aduce si cronicarul moldovean Ion Neculce ((?@G, (@0*#. 1pre deosebire de ceilalti inaintasi, !on "eculce nu a avut o cultura sistemetica. Daptul de a fi participat din plin la evenimentele povestite si, mai ales, un mare talent fac din "eculce primul nostru cronicar artist, in toata puterea cuvantului, inaugurand astfel proza moldoveneasca, care, mai tarziu, prin reanga si 1adoveanu, va atinge clasicitatea. ronica lui !on "eculce, 2Letopisetul Tarii Moldovei3 , cuprinde istoria Moldovei de la $abi5a voda ((??(# pana la a doua domnie a lui onstantin Mavrocordat ((@0)#, reluand firul povestirii de unde il lasase predecesorul sau Miron ostin. !on "eculce este primul nostru povestitor, caci scenele Letopisetului sau dovedesc o perfecta manuire a tehnicii narative si a limba5ului literar,artistic. !n apreciarea limbii lui "eculce avem in vedere, in primul rand, faptul ca ma5oritatea evenimentelor se petrec in timpul vietii autorului, sub ochii lui. !n fruntea 9Letopisetului... sunt asezate 9O sama de cuvinte3, un sir de 0G de legende transmise de traditia orala, de continut anecdotic, ilustrand fapte ale eroilor istoriei, voievozi, boieri si tarani, de un interes niciodata epuizat, adevarata mina de inspiratie pentru

scriitorii urmatori. Prezentarea lor catre cititori uimeste prin deplina intelegere a valorii fictiunii8 9cine le va crede bine va face, iara cine nu le va crede, iarasi bine va face, fiecare cum ii va fi voia asa va face3. 1tilul lui caracterizat prin expresivitate, prin maxime si proverbe, inscrie o pagina de referinta in literatura romana. Diind vorba despre manifest;rile con=tiin:ei istorice <n literatura rom>n;, se poate ridica <ntrebarea dac; opera cronicarilor are =i valen:e artistico,literare. -dev;rul este c;, de=i valoro=i pentru istorie, cronicarii au reprezentat =i prima genera:ie de scriitori, de autori de literatur;. ronicarii aduc <n limba rom>n; =i <n literatur; toate modurile de expunere, a=adar, pe l>ng; nara:iune =i descriere, dialogul =i monologul. Fdat; cu descrierea, <n literatur; au p;truns =i figurile de stil, utilizate <n mod frecvent de "eculce, lu>nd din vorbirea popular; compara:ia, cea mai simpl; figur; de stil. "ormele avant la lettre pe care cronicarii le impun mai mult sau mai pu:in voluntar stabilesc un set de reguli plastice privind figurile de stil, descrierile (mai ales portretele# =i relat;rile epice, apropiindu,se, prin limba5 =i viziune, de roman. $e,a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron ostin, !on "eculce si $imitrie antemir au s;ltat literatura romana pe cele mai <nalte culmi. Grigore Ureche Miron ostin !on "eculce

!mportanta cronicarilor moldoveni in evolutia limbii noastre literare consta in faptul ca ei rup, in mare masura, cu traditia limbii textelor bisericesti si scriu in graiul pe care il vorbesc. Prin contribuitia cronicarilor moldoveni, limba literara se imbogateste cu numeroase elemente populare, dar si cu elemente straine, de provenienta savanta. Prin cronicile redactate de Gr. Ureche, Miron ostin si !. "eculce, cronici care au circulat in copii manuscrise , istoriografia moldoveneasca cunoaste o perioada de inflorire. ronica si literatura romana au avut un rol foarte important in dezvoltarea culturii romanesti deoarece orice roman poate sa,si cunoasca originile oricand doreste cu a5utotul scrierilor din timpurile vechi ,care reprezinta poporul nostru si ne arata punctul de plecare si importanta pe care o datam de secole intregi.