MANIPULAREA PRIN MASS-MEDIA

"Trei ziare ostile sunt mai de temut decat o mie de baionete".

NAPOLEON BONAPARTE

Manipularea este aciunea de influenare prin mijloace neviolente a opiunii unor persoane individuale i grupuri de persoane, astfel nct acestea s cread c acioneaz pe baza realitii i pornind de la premise corecte, conform ideilor i intereselor proprii. Diferena dintre persuasiune i argumentarea de tip manipulativ este c ultima imit logica i, teoretic, se adreseaz raiunii, dar abuznd de relaia logic i fornd silogismul, denatureaz raionamentul. Sub aparena unei demonstraii corecte se ajunge la o concluzie fals. Aceasta se obine n special prin recurgerea la manevre de natur logic sau psi!ologic care l fac pe manipulat s confunde premisele, substituindu le pe cele adevrate cu unele false, ori s apeleze la legturi cauzale aberante. Manipularea reprezint o form patologic a comunicrii. "n literatura de specialitate manipularea este neleas ca o aciune de modificare a poziiilor, normelor sociale, strii mentale, a universului de credine i convingeri al celui supus ei. Scopul manipulrii este suscitarea de reacii afective puternice favorabile manipulatorului. #anipularea trebuie raportat att la inteniile comunicatorului ct i la metodele prin care are loc comunicarea. De principiu, manipularea este o aciune voit, ce presupune o intenie din partea celui care manipuleaz. $ inducere n eroare neintenionat nu poate fi calificat drept manipulare. "n acelai timp, mijloacele sunt cele care calific fapta ca avnd sau nu caracter manipulator. Astfel, nu se poate spune c o aciune de tip manipulator nu ar constitui manipulare ntruct intenia celui care a ur, loialitate, speran etc. care s determine luarea de ctre cei manipulai a unor decizii

recurs la ea a fost corect &de pild, aceeade a mpiedica nrdcinarea unei idei greite n contiina public ori de a zdrnici o alt manipulare'. (olosirea mijloacelor specifice manipulrii prezum intenia de a manipula ceea ce le este transmis, trecnd informaia prin propriul filtru critic. De calitatea acestui filtru depinde reuita manipulrii. Aa stnd lucrurile, aciunea mpotriva manipulrii trebuie s se adreseze, pe de o parte, manipulatorilor descurajndu i prin sanciuni i limitndu le spaiul de manevr prin impunerea unor reguli de conduit social adecvate iar pe de alt parte, potenialelor victime alemanipulrii ntrindu le, prin informaie i educaie, spiritul critic #ijloacele prin care se poate efectua manipularea sunt numeroase, att verbale, ct i ne verbale. Din cauza comple)itii proceselor de comunicare i a naturii subiective a raporturilor dintre cei care comunic este uneori greu de distins ntre persuasiune i manipulare. *u se poate afirma categoric c persuasiunea ar apela doar la raiune, n timp ce manipularea doar la afectivitatea celui manipulat, care ar fi astfel subjugat scopurilor manipulatorului. "n timp ce n cazul persuasiunii, convingerea celui ce recepioneaz mesajul ine de reacia lui afectiv specific fa de argumentele emitorului de mesaj, n cazul manipulrii subiectul &cel manipulat' este mpins n eroare prin maniera neltoare n care i se comunic mesajul, manier subordonat unui scop ascuns. #anipularea produce efecte asupra individului sau grupurilor n grade diferite, deoarece oamenii au capacitatea de a verifica, aprecia, interpreta i evalua. Mijloace informationale. Aceste mijloace sunt asociate cu sc!imbarea intentionata, din partea celui ce manipuleaza, a continutului comunicarii, raportat + transmis receptorului. #etodele utilizate pentru a indeplini aceasta includ,
o

prezentarea in mod intentionat a unui neadevar ori a unei

informatii distorsionate in scopul dezinformarii, ori prezentarea unei informatii neutre, in care faptele sunt prezentate intr o asemenea succesiune si intr un asemenea mod incat sa conduca publicul receptor spre o anumita concluzie-

darea unor e)plicatii ale faptelor ce reflecta un punct de vedere

unilateral &al unei singure parti dintre cele oponente' al subiectului aflat in discutieo

reducerea continutului informatiilor transmise, eliminandu le

pe cele care nu slujesc punctul de vedere al celui ce manipuleaza informatiile in cauza si din contra, punerea accentului pe cele ce sustin punctul de vedere al acestuiao

prezentarea trunc!iata a informatiilor, prezentarea lor in forma

fragmentara in beneficiul manipulatoruluio

prezentarea zvonurilor drept adevaruri, mai ales daca nu e)ista

dovezi concrete care sa le contrazicao

reducerea importantei unor informatii prin suprasaturarea

receptorului cu informatii redundente, printre care cele importante sunt diseminate, reducand astfel discernamantul receptorului in selectarea informatiilor importanteo

includerea aspectelor autocritice in prezentarea unor aspecte

sau probleme minore pentru a crea impresia de obiectivitateo

atribuirea informatiilor, in mod nejustificat si fraudulos, unor

surse neutre de prestigiu, in care cel ce le a receptionat are incredereo

facilitatea unor asa zise /scurgeri0 de informatii confidentiale,

care de fapt nu sunt confidentiale, in scop de into)icareo

atribuirea unor informatii unor asa zise /surse de incredere0,

nenominalizate si care nu pot fi verificateo

utilizarea calomniilor pentru a /otravi0 opinia receptorului in

legatura cu anumite subiecte de interes.

Mijloace psi olo!ice. Aceste mijloace e)ploateaza slabiciunile personalitatii umane in avantajul celor interesati, ori determina pierderea controlului asupra propriei activitati din partea
1

celor supusi procesului de manipulare. Sub influenta acestor conditii receptorul poate face greseli de care beneficiaza cel ce manipuleaza. Aceste metode includ,
o

citarea autoritatilor, ale caror opinii in legatura cu un anumit

subiect nu pot fi verificate ori demonstrateo

asumarea unor promisiuni fara acoperire in imprejurimi

determinate pentru modificarea cursului actiunilor sau evenimenteloro

crearea unei atmosfere de incredere, desi manipulatorul abia il

cunoaste pe receptorul manipulariio

prezentarea in mod fals a unei unitati de gandire si de opinii, de

valori spirituale si morale si de intereseo

discreditarea acelora ce intra in competitie cu manipulatorul

pentru e)ercitarea influentei asupra receptorului manipularii, mai ales atunci cand competitorii interfereaza cu obiectivele manipulatoruluio

oferirea de simpatie si sprijin receptorului in circumstante care,

in final, pot fi e)ploatate in avantajul manipulatorului. Mijloace te nice. 2n plus fata de manipularea psi!ologica si informationala, statele moderne isi focalizeaza atentia asupra mijloacelor te!nice de manipulare. #ijloacele te!nice sunt utilizate la cel mai inalt nivel si cu un randament corespunzator, fiind reprezentate in primul rand de computere, ce constituie linia actiunii principale in era informationala. 3e!nologia de astazi contribuie la discriminarea prin mijloace mai subtile si insidioase a dezinformarii decat in urma cu cativa ani c!iar. #ijloacele te!nice de dezinformare produc un efect de manipulare cu consecinte strategice atat in mediul intern cat si in cel international. 2ncapacitatea factorilor de decizie politica si militara si a organelor specializate de protectie de a identifica tendintele de manipulare la acest nivel poate avea consecinte catastrofale pentru orice stat, atat pe termen scurt cat si pe termen lung, consecintele putand fi dificil de intrevazut iar uneori c!iar imprevizibile.

5n utilizator amator, dar entuziast al computerelor poate avea acces si manipula evidenta financiar bancara, accesa conturile cartilor de credit si alte date pastrate pe calculator in propriul sau interes. 6)emple de acest fel sunt nenumarate. 5n pasionat al informaticii din San7t 8etersburg, in 9usia, a penetrat codurile de securitate ale uneia dintre bancile importante din S.5.A., :iticorp ;an7 of America transferand de aici zece milioane de dolari in propriul sau cont dintr o banca ruseasca, inainte de a fi depistat si prins. 8ermitand noi si mult mai rapide metode de a mobiliza opinia publica si de a coordona actiunile, telefoanele mobile, televiziunea prin satelit, internetul, fa) urile portabile sunt unele dintre noile instrumente sau, dintr o anumita perspectiva, arme care au energizat amenintarea manipularii. /#unitia0 pentru aceste arme este asigurata de mijloacele de dezinformare, ca de e)emplu virusii informatici ce paralizeaza computerele, mijloacele razboiului electronic si electromagnetic, care pot distruge ori paraliza un intreg sistem. Dezafectarea legaturilor prin satelit care permite sa opereze multora dintre mijloace, poate fi considerata cu greu o optiune pentru a face fata amenintarii reprezentante de manipulare, deoarece aceste legaturi prin satelit determina in mare parte capacitatea de comunicare a statelor lumii. 3rebuie, de aceea, dezvoltate alte modalitati de rezolvare a situatiei si de reducere a amenintarii. Dependenta statelor dezvoltate din punct de vedere economic si te!nologic de retelele informationale a creat un coridor de vulnerabilitate nemaiintalnit pana in prezent, ce poate avea un efect catastrofal asupra sistemului de conducere strategic al oricarei dintre aceste state. #ai e)ista de asemenea, un tip de pericol, specific al manipularii informatice. Acest pericol nu implica utilizarea mijloacelor informationale, semantice ori psi!ologice, ci consta de fapt intr o combinatie de mijloace te!nice si psi!ologice, ce afecteaza procesele fiziologice specifice corpului uman. 2n zilele noastre e)ista specialisti ce cerceteaza modul in care ecranul monitorului computerului poate afecta organismul operatorului. Se cerceteaza cai de manipulare a operatorilor pentru a i face sa apese anumite taste, ori pentru a distruge informatii specifice, ca si cum ar fi !ipnotizati. Atat specialistii rusi cat si cei americani se pare ca sunt foarte avansati in acest domeniu. 6)ista anumite indicii c!iar, ca specialistii rusi au creat /virusul <<<0 care prin afisarea unei cifre bine stabilite si a unor combinatii de culori specifice determina

efectele fiziologice preconizate. Asa cum insusi un cercetator rus remarca, virusul <<< este vinovat de deteriorarea completa a procesului fiziologic &culminand cu decesul' pentru mai mult de => de persoane. $pinia publica este inca sceptica cu privire la posibilitatea utilizarii computerelor ca o arma letala. #ulti considera ca dezvaluirile de felul celor de mai sus nu sunt credibile, c!iar daca cercetatorii rusi sprijiniti de functionari superiori din aparatul de stat au difuzat aceasta informatie. "n toate societile, mass media sunt acreditate cu roluri multiple, de la 0monitorizarea0 a tot ceea ce se ntmpl n jur, la crearea imaginilor i percepiilor colective. Dei n timpuri normale media sunt percepute ca fiind integrate n sistemul social, n timpuri de criz ele par s capete o anume autonomie care nu le fusese atribuit anterior 3oate eforturile unui creator de imagine se concentreaza asupra efectelor pe care acesta incearca sa le produca in procesul de comunicare. 6vident, este vorba despre ?urmarile voite@ la receptarea mesajului, despre efectul comunicarii. (iecare persoana are o limita biologica proprie de prelucrare a informatiei. 2n studiile facute in %A4B privind alegerile din $!io, S5A, cercetatorii Cazarsfeld, ;erelson si Daudet au evidentiat faptul ca receptarea emisiunilor politice depinde de orientarea sau predispozitia alegatorilor. $amenii selecteaza, de cele mai multe ori la nivelul subconstientului, acele mesaje care le confirma orientarea politica sau, altfel spus, oamenii prefera sa auda ceea ce le place. Cazarsfeld, ;erelson si Daudet au aratat ca oamenii selecteaza acele mesaje care le confirma orientarea politica. Studiile ulterioare, dupa cele facute de Cazarsfeld, ;erelson si Daudet, au demonstrat ca e)ista totusi doua tipuri de selectivitate, selectivitatea de facto si selectivitatea motivata. Doar selectivitatea de facto ilustreaza tendinta publicului de a selecta informatia conform predispozitiilor. Selectivitatea motivata este o selectie constienta bazata pe niste criterii proprii, suficient de bine orientate.

2nstitutiile mass media sunt, la urma urmei, firme, care, daca doresc sa supravietuiasca, trebuie sa faca bani. 8osturile comerciale obtin profit din publicitate, se spune. De multe ori insa, sa fac compromisuri. Si asta pentru ca valorile celor ce au control asupra ziarelor sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor. Desi pretind ca

<

respecta concepte ca adevarul, onestitatea sau virtutea, acestia urmaresc, de fapt, sa se imbogateasca, sa faca propaganda sau ambele. (ie ca e vorba de stat, administratie locala, partide politice, companii multinationale, firme mi)te, intreprinderi independente, banci, companii petroliere sau oameni cu bani, se urmaresc aceleasi scopuri. Erem sa recunoaste sau nu, televiziunea manipuleaza prin imagine. 5nul dintre celebrele cazuri de manipulare o are ca protagonista pe #argaret 3eac!er. $ greva de proportii, sute de muncitor protesteaza in fata biroului 0Doamnei de fier0. 2n acest caz nu era posibila satisfacerea pretentiilor muncitorilor, si deci s a cautat o alta solutie, manipularea multimii prin televiziune, %. :adru cu multimea nemultumita .. 0Doamna de fier0, pe un fotoliu, rela)ata, cu o ceasca de cafea in fata, tine un discurs in care ii linisteste pe muncitori, spunand ca va face tot ceea ce este omeneste posibil pentru a i ajuta, deoarece ii intelege. 1. :adru cu un grup de oameni care ies din multime 6vident, comentariul acestui reportaj a sustinut imaginile. De fapt, in televiziune, imaginile slabe, nesugestive, se compenseaza cu un comentariu puternic. Ca final, avand ca imagine suport un mic grup de oameni plecand nimeni nu stie unde, se spunea ca greva a fost sparta si ca muncitorii se indreapta spre casele lor. 2ata cum, una dintre cele mai mari greve din istorie a fost 0sparta0, prin manipularea oamenilor cu ajutorul mass media. De ce atata violenta la televizor, in ziare, la radioF 6ste o intrebare care si o pun multi oameni care s au saturat sa tot afle despre crime, violuri, sinucideri. 9aspunsul, pentru ca asta se vinde cel mai bine, iar o productie mass media trebuie, intr un fel sau altul, vanduta. 6)ista o regula nescrisa, /it bleads, it leads@, adica, daca stirea e cu sange, atunci musai e prima in jurnal, si deci e cea mai importanta. Daca priviti cu atentie un jurnal de stiri al oricarei televiziuni, veti observa ca stirile negative reprezinta intre <> si B> la suta din total. #ulti se ascund dupa lozinca, /Prezentam realitatea asa cum este@. De fapt, si in acest caz, dicteaza ratiunile economice.

8ublicitatea este si ea o forma de manipulare. Hiarele, radiourile, televiziunile, au nevoie de bani pentru a supravietui, bani care, se zice, provin din reclame. (irmele, la randul lor, au observat impactul pe care il are mass media in promovarea unui produs sau serviciu. #ars!all #cCu!an spunea intr a dintre cartile sale, 3!e medium is t!e message, urmatoarele, 0Copiii sunt mai snobi decat adultii, mai dispusi sa se formeze gusturilor comunitatii in ceea ce priveste utilizarea unor marci comerciale bine cunoscute.0. A. 3. 8offenberg, enumera in lucrarea 9olul psi!ologiei in publicitate 44 de tipuri de 0forte de captare a atentiei0. 2n fruntea listei apar, (oamea, 2ubirea pentru odrasla si Sanatatea. Ca celalalt capat al listei, psi!ologul situeaza, Amuzamentul, 8recautia si Sacaiala.

6ste manipularea o amenintare realaF #anipularea poate fi un indicator al unei amenintari iminente, mai ales daca un sistem informatic constituie obiectul manipularii. Dar tot manipulare poate fi si capacitatea inamicului de a limita, neutraliza ori distruge eficacitatea unei misiuni in curs de desfasurare, ori doar proiectate. 2n virtutea logici, manipularea pare a fi o amenintare credibila. *u este destul de a spune ca perceptia noastra a fost distorsionata, ori ca o operatie psi!ologica, de inducere in eroare ori de dezinformare a fost desconspirata, ori ca o operatie este o amenintare. #ai dificil este de a aprecia ce anume a fost tinta manipularii, cine ori ce a fost afectat, si cum sa fie inlaturat ori ani!ilat efectul manipularii, inclusiv in plan mental. Apoi, publicul si audienta manipularii trebuie sa fie informati in legatura cu elementele concrete ale manipularii. A spune numai ca o operatie de propaganda, de e)emplu, a influentat actiuni, emotii, sentimente si evenimente este de asemenea numai primul pas. 3rebuie determinate obiectivele urmarite de cel ce manipuleaza si evaluate pagubele pe care manipularea le produce. 2deea de a fi supus unei operatii de manipulare nu este asa de inspaimantatoare la prima vedere, impactul sau neproducand un soc asupra subiectului in cauza, asa cum s ar intampla in situatia unor amenintari de alta natura &agresiunea armata, terorism etc., adica agresiuni presupunand violenta fizica'. :u toate acestea rezultatele manipularii pot fi dintre cele mai importante si grave, cuprinzand de la destructurarea programelor si proceselor informatice, pana la destorsionarea si alterarea conte)tului

in care s au produs diverse evenimente ori a bazelor de date ale sistemelor informationale, pe baza carora se iau deciziile strategice in domeniile importante ale vietii sociale, politic, economic si militar. #ass media este o unealta cu doua taisuri. 8e de o parte, formeaza, pe de alta parte deformeaza. 8oliticienii de la noi se pare ca inteleg din ce in ce mai bine acest lucru si se folosesc de presa pentru a castiga alegatori. Dar, asta nu se intampla numai la noi si numai acum. #ari conducatori din toate timpurile au folosit te!nici de manipulare, unii pentru a ramane la putere &liderii comunisti', altii pentru a controla populatia. :onceptul n sine de manipulare lasa libertate de interpretare. 8oate de aici provine toata confuzia terminologica sub care se analizeaza si comenteaza fenomenul razboiului psi!ologic. 2ndiferent ce sens alegem, cel larg de influenta sociala de tip special sau cel restrns, de influenta n discordanta cu interesele manipulatilor, razboiul psi!ologic are telul de a manipula. Eorbim de manipulare 0atunci cnd o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n sensul dorit de manipulator0 $ alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel care manipuleaza si cel manipulat &de obicei prin intermediul mass media' ducnd la o relatie sociala nefireasca, nstrainata, an)ioasa, frustranta. "n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu este constient. De aceea, fisurarea sau c!iar sc!imbarea sistemului de referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc &sloganuri' puternic emotionale.

Manipularea prin onda!e "n sociologia comunicrii un loc aparte l ocup problema utilizrii sondajelor de opinie n campania electoral i posibilitatea de a influena rezultatele votului prin acestea. Sondajele de opinie au mai multe funcii, informativ, strategic pentru staff urile de campanie electoral, manipulativ. Asupra acestei ultime funcii e)ist

importante polemici, att teoretice ct i politice. :ontroversele teoretice au pus n eviden trei puncte de vedereimportante, I sondajele de opinie influeneaz electoratul att n favoarea nvingtorului, ct i a nvinsului. Aplicnd legea statistic a numerelor mari, acest punct de vedere susine c, de fapt, efectele publicrii sondajelor sunt minime, de pn la 1J din opiunile de vot, ca urmare a compensrii dintre influenele asupra electoratului partidului nvingtor i ale celui nvinsI sondajele de opinie au totui un efect, n sensul n care electoratul se raliaz nvingtorului din sondaje. Aceast teorie este cunoscut i sub numele de /teoria votului util@, derivat din paradigma alegtorului raional care spune c electorul i acord votul acelei formaiuni politice n msur s ctige alegerile sau, mcar, s intre n 8arlament. Dimensiunea efectului publicrii sondajelor asupra alegtorilor nu poate fi stabilit n mod absolut, aceasta fiind diferit n fiecare societate i n fiecare an electoralI n mod cert sondajele de opinie public au efecte asupra a dou categorii de persoane, finanatorii partidelor i militanii de partid. :ei care finaneaz activitatea politic i pondereaz sprijinul n funcie de cotaia n sondaje a respectivelor partide. $ parte din militanii partidelor /nvinse@ se pot demobiliza, deoarece ei cred c oricum pierd, iar activitii partidelor /nvingtoare@ pot considera c oricum btlia e ctigat i, de aceea, i reduc eforturile. 8robabil c efectul cel mai demobilizant al sondajelor de opinie este asupra partidelor mici, aflate permanent n apropierea pragului electoral. De fapt, partidele /mici@ sunt cele afectate de efectele /votului util@. "n condiiile unui ec!ilibru foarte pronunat ntre formaiunile politice, n preajma campaniei electorale, sondajele de opinie sunt importante, deoarece ele pot mobiliza sau, dimpotriv, demobiliza, militanii partidelor. De asemenea, contribuind la scoaterea sau reintroducerea n curs a partidelor mici, ele pot influena decisiv ec!ilibrul de fore politice n condiiile n care principalele partide parlamentare sunt departajate doar de cteva procente, nici unul neavnd majoritatea absolut + fie prin oferirea unui mare procent de voturi nealocate spre redistribuire &n sistemele electorale cu vot proporional pe list', fie prin impunerea unor partide de buzunar ca fore eseniale n realizarea majoritii guvernamentale. #anipularea prin sondaje se poate face fie prin denaturarea datelor sau semnificaiei acestora ulterior obinerii lor, fie prin pervertirea lor n momentul
%>

obinerii ca urmare a formulrii tendenioase a ntrebrilor sondajului. "n cazul sondajelor avem de a face cu conjugarea eforturilor mai multor actori. 8e de o parte este mass media, interesat de publicarea rezultatelor unui sondaj n msura n care acesta este spectaculos. De cealalt parte, sunt cei care comand sondajul i care doresc s afle rezultatele reale, dar au i interesul s ma)imalizeze beneficiile deinerii acestor informaii prin intermediul publicrii lor. "n unele cazuri, rolul mass media se reduce la acela de difuzare a informaiilor primite, n loc de a fi e)aminator critic a datelor transmise spre publicare. Sondajele de opinie au fost folosite nc din %AA>. Acestea pot avea un efect politic doar n msura n care sunt promovate n pres. "n 9omnia, mass media audio vizual constituie principala surs de informaii politice pentru apro)imativ B> B=J din ceteni, iar presa scris are o audien direct pentru ma)im %>J din cetenii 9omniei. "n cadrul unor cercetri realizate de :entrul de Sociologie 5rban i 9egional &:59S' n anul .>>>, doar =J din repondeni apreciau c in seama de datele din sondaje ntr o /foarte mare msur@. Din atare perspectiv, putem aprecia c efectele publicrii sondajelor asupra distribuiei puterii politice prin alegeri sunt puin importante. :u toate acestea, partidele politice i ali actori sociali s au implicat n diverse aciuni de manipulare sau /contra manipulare@ a opiniei publice prin realizarea, publicarea i comentarea unor sondaje de opinie public. $ adevrat /btlie a sondajelor@ s a desfurat n anul electoral .>>>. Din cauza faptului c mai multe partide i aliane electorale erau la limita intrrii n 8arlament ca urmare a ridicrii pragului electoral de la 1J la =J i a divizrii :D9, actorii implicai n btlia electoral au ncercat prin orice mijloace s influeneze opiunile alegtorilor. 8artidele mari urmreau, printre altele, mrirea numrului de formaiuni rmase sub pragul electoral i, astfel, mrirea procentelor de redistribuit. &9edistribuirea proporional favorizeaz partidele mai bine situate, putndu le conferi, n ultim instan, majoritatea absolut.'

"e putem face# Se impune, deci, luarea in considerare a catorva reguli de urmat pentru a putea stapani si controla fenomenul manipularii,

%%

toti factorii de decizie, indiferent de treapta ierar!ica si de

domeniul de activitate trebuie sa fie mult mai atenti si sensibili la amenintarea manipularii. Atunci cand se citeste un articol, vizionam stirile, ori diferite emisiuni tematice la televizor ori, mai nou, se citeste un mesaj transmis pe internet, este deosebit de important de inteles cine este autorul, care sunt sursele de informare ale acestuia si ce motivatii si eventual interese se ascund in spatele comunicarii respective. 5neori autorul in cauza introduce mesaje cu rol manipulator din motive ideologice ori pecuniare. De aceea, cititorii trebuie sa inteleaga ca orice comunicare prin mass media are numai un rol informativ, nereprezentand in mod necesar versiunea obiectiva, faptele in sineo

cititorii si factorii de decizie, trebuie de asemenea, sa ia in

considerare conte)tul in care au loc evenimente de presao

daca rapoartele transmise beneficiaza de timp real, adica daca

sunt transmise instantaneu, atunci trebuie cantarite cu multa atentie toate aspectele prezentate, pana cand informatiile sunt complete, si e)ista o imagine clara asupra respectivului evenimento

cititorul, si cu atat mai mult analistul, trebuie sa inteleaga daca

prezentarea se bazeaza pe o logica corecta, daca autorul este atasat emotional de mediul in care lucreaza si de evenimentele relatate. (oarte important pentru conte)t este ca in ziua de azi constiinta politica a populatiei a avansat pana la nivelul proliferarii de informatii. Din ce in ce mai mult, intregi categorii socio profesionale alta data neluate in seama, devin active in procesul luarii deciziilor politice, atat individual, cit mai ales in cadrul diverselor organizatii specifice societatii civile. Supusi manipularii, acesti oameni pot mobiliza mult mai rapid si cu efecte mai puternice, grupuri intregi si mijloace materiale impresionante. Dupa luarea in considerare a sursei oricarui articol, ori emisiuni de radio sau televiziune, cititorul, ascultatorul ori dupa caz telespectatorul trebuie sa decida daca a e)istat vreo incercare de a manipula gandirea, rationamentul sau.

%.

A fost oare utilizat vreunul din mijloacele anterior prezentateF Daca se pot identifica dovezi ori numai intentii de manipulare, atunci trebuie sa se puna in c!estiune care sunt intentile si interesele autorului acesteia, trebuie sa se inteleaga cum pot fi limitate efectele distructive ale manipularii si facuta o estimare a situatiei create ca urmare a unei manipulari deja produse. 5n simplu articol aparut intr un cotidian ori revista, o manipulare prin computer a pietii bursiere, ori c!iar o manipulare survenita prin intermediul unui comple) de recunoastere si supraveg!ere operat prin intermediul computerului necesita toate un proces e)tensiv de neutralizare si de control al gradului de distrugere produs, ceea ce solicita atat din partea organismului militar, dar si din partea tuturor structurilor guvernamentale, mai multa atentie, adaptarea de programe si alocarea de resurse acestui scop. 6ra informationala ne propulseaza spre un nou tip de civilizatie si mod de viata &care inca este greu de perceput in 9omania' mult mai rapid decat s a produs precedenta revolutie industriala. Aceasta trecere este insotita de crearea unor retele globale de comunicatii, facand posibil ca orice eveniment de importanta pentru afacerile internationale sa poata fi urmarit /pe viu0 + adica in timp real, oricine pe glob, asa cum s a intamplat de e)emplu in timpul 9azboiului din Dolf, care a fost, se pare, primul eveniment de acest tip transmis in direct. $caziile si posibilitatile de e)ploatare a acestora abunda pentru specialistii unei arte si stiinte prezente de mult timp in peisajul variat al societatii umane &manipularea' pentru ca ei sa devina promotorii unor convingeri bazate pe premise si adevaruri false. Din pacate, capacitatea noastra de a ani!ila efectul daunator si c!iar periculos al proliferarii noilor te!nologii destructive si de a intelege oportunitatile oferite combatantilor de catre instabilitatea actuala a sistemului international este diminuata, ori in unele cazuri, din pacate, c!iar paralizata de catre fenomenul manipularii e)istent intr o gama si amploare diferita, de la fenomen singular si accidental, pana la operatii de amploare strategica. (ara a deveni paranoici, trebuie sa intelegem ce efecte poate avea manipularea asupra capacitatii noastre de a intelege evenimentele in mod obiectiv si ce anume trebuie facut pentru a neutraliza efectele nocive ale manipularii.

%1

$Prima datoriei a presei este sa obtina cele mai noi si mai corecte informatii despre e%enimentele %remii si& dez%aluindu'le de indata& sa le impartaseasca intre!ii natiuni(& spunea& in )*+,& editorul celebrului ziar $T e Times(.

B-BL-O.RA/-E0

%. "oman# Mi$ai, 2ntroducere in sistemul mass media, 6ditura 8olirom, ;ucuresti, %AAA .. "oman# Mi$ai# #ass media in 9omania post comunista, 6ditura 8olirom, ;ucuresti, .>>1 1. McLu$an# Mar $all# 3!e medium is t!e message, 6ditura *emira, ;ucuresti, %AAG 4. Randall# David# Kurnalistul universal, 6ditura 8olirom, ;ucuresti, %AAB

=. "ol%prof%univ%dr% &eodor 'runzeti #anagementul manipularii (% 'iceac# )ogdan, 3e!nici de manipulare, ;ucuresti, *emira, .>>4*% Le )on# +u tave, 8si!ologia maselor, 6ditura stiintifica, ;ucuresti, %AA%,% "at$ala# -enri- Pierre, 6poca dezinformarii, 6ditura militara, ;ucuresti, %AA4-

%4