You are on page 1of 14

MANIPULAREA PRIN MASS-MEDIA

"Trei ziare ostile sunt mai de temut decat o mie de baionete".

NAPOLEON BONAPARTE

Manipularea este acţiunea de influenţare prin mijloace neviolente a opţiunii unor persoane individuale şi grupuri de persoane, astfel încât acestea să creadă că acţionează pe baza realităţii şi pornind de la premise corecte, conform ideilor şi intereselor proprii. Diferenţa dintre persuasiune şi argumentarea de tip manipulativ este că ultima imită logica şi, teoretic, se adresează raţiunii, dar abuzând de relaţia logică şi forţând silogismul, denaturează raţionamentul. Sub aparenţa unei demonstraţii corecte se ajunge la o concluzie falsă. Aceasta se obţine în special prin recurgerea la manevre de natură logică sau psi!ologică care îl fac pe manipulat să confunde premisele, substituindu le pe cele adevărate cu unele false, ori să apeleze la legături cauzale aberante. Manipularea reprezintă o formă patologică a comunicării. "n literatura de specialitate manipularea este înţeleasă ca o acţiune de modificare a poziţiilor, normelor sociale, stării mentale, a universului de credinţe şi convingeri al celui supus ei. Scopul manipulării este suscitarea de reacţii afective puternice favorabile manipulatorului. #anipularea trebuie raportată atât la intenţiile comunicatorului cât şi la metodele prin care are loc comunicarea. De principiu, manipularea este o acţiune voită, ce presupune o intenţie din partea celui care manipulează. $ inducere în eroare neintenţionată nu poate fi calificată drept manipulare. "n acelaşi timp, mijloacele sunt cele care califică fapta ca având sau nu caracter manipulator. Astfel, nu se poate spune că o acţiune de tip manipulator nu ar constitui manipulare întrucât intenţia celui care a ură, loialitate, speranţă etc. care să determine luarea de către cei manipulaţi a unor decizii

%

"n timp ce în cazul persuasiunii.recurs la ea a fost corectă &de pildă. deoarece oamenii au capacitatea de a verifica. pe de o parte. din partea celui ce manipuleaza. aceeade a împiedica înrădăcinarea unei idei greşite în conştiinţa publică ori de a zădărnici o altă manipulare'. în cazul manipulării subiectul &cel manipulat' este împins în eroare prin maniera înşelătoare în care i se comunică mesajul. acţiunea împotriva manipulării trebuie să se adreseze. a continutului comunicarii. Aşa stând lucrurile. spiritul critic #ijloacele prin care se poate efectua manipularea sunt numeroase. atât verbale. Aceste mijloace sunt asociate cu sc!imbarea intentionata. în timp ce manipularea doar la afectivitatea celui manipulat. raportat + transmis receptorului. . care ar fi astfel subjugat scopurilor manipulatorului. (olosirea mijloacelor specifice manipulării prezumă intenţia de a manipula ceea ce le este transmis. De calitatea acestui filtru depinde reuşita manipulării. #anipularea produce efecte asupra individului sau grupurilor în grade diferite. Mijloace informationale. #etodele utilizate pentru a indeplini aceasta includ. prin informaţie şi educaţie. convingerea celui ce recepţionează mesajul ţine de reacţia lui afectivă specifică faţă de argumentele emiţătorului de mesaj. o prezentarea in mod intentionat a unui neadevar ori a unei informatii distorsionate in scopul dezinformarii. interpreta şi evalua. cât şi ne verbale. ori prezentarea unei informatii neutre. aprecia. manieră subordonată unui scop ascuns. manipulatorilor descurajându i prin sancţiuni şi limitându le spaţiul de manevră prin impunerea unor reguli de conduită socială adecvate iar pe de altă parte. potenţialelor victime alemanipulării întărindu le. in care faptele sunt prezentate intr o asemenea succesiune si intr un asemenea mod incat sa conduca publicul receptor spre o anumita concluzie- . *u se poate afirma categoric că persuasiunea ar apela doar la raţiune. Din cauza comple)ităţii proceselor de comunicare şi a naturii subiective a raporturilor dintre cei care comunică este uneori greu de distins între persuasiune şi manipulare. trecând informaţia prin propriul filtru critic.

reducand astfel discernamantul receptorului in selectarea informatiilor importanteo includerea aspectelor autocritice in prezentarea unor aspecte sau probleme minore pentru a crea impresia de obiectivitateo atribuirea informatiilor. Aceste mijloace e)ploateaza slabiciunile personalitatii umane in avantajul celor interesati. mai ales daca nu e)ista dovezi concrete care sa le contrazicao reducerea importantei unor informatii prin suprasaturarea receptorului cu informatii redundente. prezentarea lor in forma fragmentara in beneficiul manipulatoruluio prezentarea zvonurilor drept adevaruri. Mijloace psi olo!ice. in care cel ce le a receptionat are incredereo facilitatea unor asa zise /scurgeri0 de informatii confidentiale. eliminandu le pe cele care nu slujesc punctul de vedere al celui ce manipuleaza informatiile in cauza si din contra. ori determina pierderea controlului asupra propriei activitati din partea 1 . unor surse neutre de prestigiu. nenominalizate si care nu pot fi verificateo utilizarea calomniilor pentru a /otravi0 opinia receptorului in legatura cu anumite subiecte de interes. in mod nejustificat si fraudulos. in scop de into)icareo atribuirea unor informatii unor asa zise /surse de incredere0.o darea unor e)plicatii ale faptelor ce reflecta un punct de vedere unilateral &al unei singure parti dintre cele oponente' al subiectului aflat in discutieo reducerea continutului informatiilor transmise. punerea accentului pe cele ce sustin punctul de vedere al acestuiao prezentarea trunc!iata a informatiilor. printre care cele importante sunt diseminate. care de fapt nu sunt confidentiale.

3e!nologia de astazi contribuie la discriminarea prin mijloace mai subtile si insidioase a dezinformarii decat in urma cu cativa ani c!iar. ce constituie linia actiunii principale in era informationala.celor supusi procesului de manipulare. consecintele putand fi dificil de intrevazut iar uneori c!iar imprevizibile. o citarea autoritatilor. desi manipulatorul abia il cunoaste pe receptorul manipulariio prezentarea in mod fals a unei unitati de gandire si de opinii. 2n plus fata de manipularea psi!ologica si informationala. atat pe termen scurt cat si pe termen lung. fiind reprezentate in primul rand de computere. pot fi e)ploatate in avantajul manipulatorului. ale caror opinii in legatura cu un anumit subiect nu pot fi verificate ori demonstrateo asumarea unor promisiuni fara acoperire in imprejurimi determinate pentru modificarea cursului actiunilor sau evenimenteloro crearea unei atmosfere de incredere. Sub influenta acestor conditii receptorul poate face greseli de care beneficiaza cel ce manipuleaza. mai ales atunci cand competitorii interfereaza cu obiectivele manipulatoruluio oferirea de simpatie si sprijin receptorului in circumstante care. 2ncapacitatea factorilor de decizie politica si militara si a organelor specializate de protectie de a identifica tendintele de manipulare la acest nivel poate avea consecinte catastrofale pentru orice stat. de valori spirituale si morale si de intereseo discreditarea acelora ce intra in competitie cu manipulatorul pentru e)ercitarea influentei asupra receptorului manipularii. Mijloace te nice. in final. #ijloacele te!nice sunt utilizate la cel mai inalt nivel si cu un randament corespunzator. #ijloacele te!nice de dezinformare produc un efect de manipulare cu consecinte strategice atat in mediul intern cat si in cel international. 4 . Aceste metode includ. statele moderne isi focalizeaza atentia asupra mijloacelor te!nice de manipulare.

semantice ori psi!ologice.5. Atat specialistii rusi cat si cei americani se pare ca sunt foarte avansati in acest domeniu.5n utilizator amator. #ai e)ista de asemenea. :iticorp . 6)emple de acest fel sunt nenumarate.. un tip de pericol. dintr o anumita perspectiva. ca de e)emplu virusii informatici ce paralizeaza computerele. /#unitia0 pentru aceste arme este asigurata de mijloacele de dezinformare. care pot distruge ori paraliza un intreg sistem.an7 of America transferand de aici zece milioane de dolari in propriul sau cont dintr o banca ruseasca. specific al manipularii informatice. ci consta de fapt intr o combinatie de mijloace te!nice si psi!ologice. a penetrat codurile de securitate ale uneia dintre bancile importante din S. 2n zilele noastre e)ista specialisti ce cerceteaza modul in care ecranul monitorului computerului poate afecta organismul operatorului. de aceea. accesa conturile cartilor de credit si alte date pastrate pe calculator in propriul sau interes. 5n pasionat al informaticii din San7t 8etersburg. ca specialistii rusi au creat /virusul <<<0 care prin afisarea unei cifre bine stabilite si a unor combinatii de culori specifice determina = .A. ce afecteaza procesele fiziologice specifice corpului uman. ori pentru a distruge informatii specifice. ce poate avea un efect catastrofal asupra sistemului de conducere strategic al oricarei dintre aceste state. ca si cum ar fi !ipnotizati. televiziunea prin satelit. poate fi considerata cu greu o optiune pentru a face fata amenintarii reprezentante de manipulare. Acest pericol nu implica utilizarea mijloacelor informationale. in 9usia. mijloacele razboiului electronic si electromagnetic. internetul. dar entuziast al computerelor poate avea acces si manipula evidenta financiar bancara. 3rebuie. Se cerceteaza cai de manipulare a operatorilor pentru a i face sa apese anumite taste. dezvoltate alte modalitati de rezolvare a situatiei si de reducere a amenintarii. Dependenta statelor dezvoltate din punct de vedere economic si te!nologic de retelele informationale a creat un coridor de vulnerabilitate nemaiintalnit pana in prezent. inainte de a fi depistat si prins. arme care au energizat amenintarea manipularii. fa) urile portabile sunt unele dintre noile instrumente sau. Dezafectarea legaturilor prin satelit care permite sa opereze multora dintre mijloace. 8ermitand noi si mult mai rapide metode de a mobiliza opinia publica si de a coordona actiunile. 6)ista anumite indicii c!iar. telefoanele mobile. deoarece aceste legaturi prin satelit determina in mare parte capacitatea de comunicare a statelor lumii.

oamenii prefera sa auda ceea ce le place. se spune. mass media sunt acreditate cu roluri multiple. dupa cele facute de Cazarsfeld. la crearea imaginilor şi percepţiilor colective. acele mesaje care le confirma orientarea politica sau. . Doar selectivitatea de facto ilustreaza tendinta publicului de a selecta informatia conform predispozitiilor. . selectivitatea de facto si selectivitatea motivata. Si asta pentru ca valorile celor ce au control asupra ziarelor sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor. $amenii selecteaza. c!iar daca cercetatorii rusi sprijiniti de functionari superiori din aparatul de stat au difuzat aceasta informatie. daca doresc sa supravietuiasca. firme. "n toate societăţile.erelson si Daudet au evidentiat faptul ca receptarea emisiunilor politice depinde de orientarea sau predispozitia alegatorilor. de la 0monitorizarea0 a tot ceea ce se întâmplă în jur. despre efectul comunicarii. este vorba despre ?urmarile voite@ la receptarea mesajului. Deşi în timpuri normale media sunt percepute ca fiind integrate în sistemul social.erelson si Daudet. altfel spus. Asa cum insusi un cercetator rus remarca. au demonstrat ca e)ista totusi doua tipuri de selectivitate.erelson si Daudet au aratat ca oamenii selecteaza acele mesaje care le confirma orientarea politica. la urma urmei. sa fac compromisuri. trebuie sa faca bani. . Selectivitatea motivata este o selectie constienta bazata pe niste criterii proprii. virusul <<< este vinovat de deteriorarea completa a procesului fiziologic &culminand cu decesul' pentru mai mult de => de persoane. #ulti considera ca dezvaluirile de felul celor de mai sus nu sunt credibile. (iecare persoana are o limita biologica proprie de prelucrare a informatiei. în timpuri de criză ele par să capete o anume autonomie care nu le fusese atribuită anterior 3oate eforturile unui creator de imagine se concentreaza asupra efectelor pe care acesta incearca sa le produca in procesul de comunicare. 2nstitutiile mass media sunt. cercetatorii Cazarsfeld. 6vident.efectele fiziologice preconizate. 2n studiile facute in %A4B privind alegerile din $!io. Cazarsfeld. $pinia publica este inca sceptica cu privire la posibilitatea utilizarii computerelor ca o arma letala. De multe ori insa. de cele mai multe ori la nivelul subconstientului. S5A. Desi pretind ca < . suficient de bine orientate. Studiile ulterioare. care. 8osturile comerciale obtin profit din publicitate.

it leads@. pe un fotoliu. si deci e cea mai importanta. Daca priviti cu atentie un jurnal de stiri al oricarei televiziuni. tine un discurs in care ii linisteste pe muncitori. Ca final. deoarece ii intelege.. prin manipularea oamenilor cu ajutorul mass media. $ greva de proportii. manipularea multimii prin televiziune. si deci s a cautat o alta solutie. dicteaza ratiunile economice. imaginile slabe. nesugestive. (ie ca e vorba de stat. 1. sinucideri. rela)ata. De fapt. partide politice. veti observa ca stirile negative reprezinta intre <> si B> la suta din total. violuri. companii multinationale. administratie locala.respecta concepte ca adevarul. 2ata cum. /Prezentam realitatea asa cum este@. iar o productie mass media trebuie. :adru cu un grup de oameni care ies din multime 6vident. 0Doamna de fier0. banci. avand ca imagine suport un mic grup de oameni plecand nimeni nu stie unde. 9aspunsul. Erem sa recunoaste sau nu. televiziunea manipuleaza prin imagine. companii petroliere sau oameni cu bani. acestia urmaresc. daca stirea e cu sange. :adru cu multimea nemultumita . se compenseaza cu un comentariu puternic. 2n acest caz nu era posibila satisfacerea pretentiilor muncitorilor. in ziare. comentariul acestui reportaj a sustinut imaginile. /it bleads. adica. vanduta. si in acest caz. De fapt. pentru ca asta se vinde cel mai bine. se spunea ca greva a fost sparta si ca muncitorii se indreapta spre casele lor. una dintre cele mai mari greve din istorie a fost 0sparta0. 6)ista o regula nescrisa. %. spunand ca va face tot ceea ce este omeneste posibil pentru a i ajuta. intreprinderi independente. sa se imbogateasca. firme mi)te. De ce atata violenta la televizor. #ulti se ascund dupa lozinca. atunci musai e prima in jurnal. in televiziune. la radioF 6ste o intrebare care si o pun multi oameni care s au saturat sa tot afle despre crime. sute de muncitor protesteaza in fata biroului 0Doamnei de fier0. G . 5nul dintre celebrele cazuri de manipulare o are ca protagonista pe #argaret 3eac!er. de fapt. se urmaresc aceleasi scopuri. onestitatea sau virtutea. sa faca propaganda sau ambele. intr un fel sau altul. cu o ceasca de cafea in fata.

8ublicitatea este si ea o forma de manipulare. A spune numai ca o operatie de propaganda. manipularea pare a fi o amenintare credibila. au nevoie de bani pentru a supravietui. inclusiv in plan mental.0. 2n fruntea listei apar. radiourile. de e)emplu. A. (oamea. pana la destorsionarea si alterarea conte)tului B . sentimente si evenimente este de asemenea numai primul pas. adica agresiuni presupunand violenta fizica'. ori doar proiectate. publicul si audienta manipularii trebuie sa fie informati in legatura cu elementele concrete ale manipularii. Amuzamentul. :u toate acestea rezultatele manipularii pot fi dintre cele mai importante si grave. au observat impactul pe care il are mass media in promovarea unui produs sau serviciu. 2n virtutea logici. cine ori ce a fost afectat. Ca celalalt capat al listei. 3!e medium is t!e message. mai dispusi sa se formeze gusturilor comunitatii in ceea ce priveste utilizarea unor marci comerciale bine cunoscute. ori ca o operatie este o amenintare. Dar tot manipulare poate fi si capacitatea inamicului de a limita. 3. enumera in lucrarea 9olul psi!ologiei in publicitate 44 de tipuri de 0forte de captare a atentiei0.. si cum sa fie inlaturat ori ani!ilat efectul manipularii. a influentat actiuni. 2ubirea pentru odrasla si Sanatatea. 8recautia si Sacaiala. 6ste manipularea o amenintare realaF #anipularea poate fi un indicator al unei amenintari iminente. emotii. psi!ologul situeaza. #ai dificil este de a aprecia ce anume a fost tinta manipularii. ori ca o operatie psi!ologica. televiziunile. #ars!all #cCu!an spunea intr a dintre cartile sale. se zice. de inducere in eroare ori de dezinformare a fost desconspirata. 2deea de a fi supus unei operatii de manipulare nu este asa de inspaimantatoare la prima vedere. provin din reclame. bani care. Hiarele. (irmele. Apoi. 0Copiii sunt mai snobi decat adultii. *u este destul de a spune ca perceptia noastra a fost distorsionata. asa cum s ar intampla in situatia unor amenintari de alta natura &agresiunea armata. cuprinzand de la destructurarea programelor si proceselor informatice. impactul sau neproducand un soc asupra subiectului in cauza. urmatoarele. mai ales daca un sistem informatic constituie obiectul manipularii. la randul lor. neutraliza ori distruge eficacitatea unei misiuni in curs de desfasurare. 3rebuie determinate obiectivele urmarite de cel ce manipuleaza si evaluate pagubele pe care manipularea le produce. terorism etc. 8offenberg.

De aceea. Dar. înstrainata. se actioneaza asupra inconstientului. de la distanta. frustranta.in care s au produs diverse evenimente ori a bazelor de date ale sistemelor informationale. între cel care manipuleaza si cel manipulat &de obicei prin intermediul mass media' ducând la o relatie sociala nefireasca. "n primul rând. Eorbim de manipulare 0atunci când o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor în sensul dorit de manipulator0 $ alta trasatura a manipularii este caracterul indirect. politic. 8oate de aici provine toata confuzia terminologica sub care se analizeaza si comenteaza fenomenul razboiului psi!ologic. formeaza. razboiul psi!ologic are telul de a manipula. #ari conducatori din toate timpurile au folosit te!nici de manipulare. 8oliticienii de la noi se pare ca inteleg din ce in ce mai bine acest lucru si se folosesc de presa pentru a castiga alegatori. de influenta în discordanta cu interesele manipulatilor. Manipularea prin onda!e "n sociologia comunicării un loc aparte îl ocupă problema utilizării sondajelor de opinie în campania electorală şi posibilitatea de a influenţa rezultatele votului prin acestea. manipulativă. Sondajele de opinie au mai multe funcţii. pe de alta parte deformeaza. Asupra acestei ultime funcţii e)istă A . fisurarea sau c!iar sc!imbarea sistemului de referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc &sloganuri' puternic emotionale. an)ioasa. pe baza carora se iau deciziile strategice in domeniile importante ale vietii sociale. #ass media este o unealta cu doua taisuri. :onceptul în sine de manipulare lasa libertate de interpretare. cel larg de influenta sociala de tip special sau cel restrâns. altii pentru a controla populatia. 8e de o parte. unde forta sugestiei este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu este constient. asta nu se intampla numai la noi si numai acum. 2ndiferent ce sens alegem. informativă. unii pentru a ramane la putere &liderii comunisti'. strategică pentru staff urile de campanie electorală. economic si militar.

deoarece ele pot mobiliza sau. $ parte din militanţii partidelor /învinse@ se pot demobiliza. măcar. 8robabil că efectul cel mai demobilizant al sondajelor de opinie este asupra partidelor mici. ele pot influenţa decisiv ec!ilibrul de forţe politice în condiţiile în care principalele partide parlamentare sunt departajate doar de câteva procente. cât şi a învinsului. contribuind la scoaterea sau reintroducerea în cursă a partidelor mici. să intre în 8arlament. dimpotrivă. deoarece ei cred că oricum pierd. sondajele de opinie sunt importante. iar activiştii partidelor /învingătoare@ pot considera că oricum bătălia e câştigată şi. îşi reduc eforturile. fie prin pervertirea lor în momentul %> . demobiliza. aflate permanent în apropierea pragului electoral. de fapt. de până la 1J din opţiunile de vot. efectele publicării sondajelor sunt minime. De asemenea. fie prin impunerea unor partide de buzunar ca forţe esenţiale în realizarea majorităţii guvernamentale. militanţii partidelor. partidele /mici@ sunt cele afectate de efectele /votului util@. aceasta fiind diferită în fiecare societate şi în fiecare an electoralI în mod cert sondajele de opinie publică au efecte asupra a două categorii de persoane. Aplicând legea statistică a numerelor mari. finanţatorii partidelor şi militanţii de partid. Această teorie este cunoscută şi sub numele de /teoria votului util@. acest punct de vedere susţine că. în sensul în care electoratul se raliază învingătorului din sondaje. derivată din paradigma alegătorului raţional care spune că electorul îşi acordă votul acelei formaţiuni politice în măsură să câştige alegerile sau. de aceea. :ontroversele teoretice au pus în evidenţă trei puncte de vedereimportante.importante polemici. nici unul neavând majoritatea absolută + fie prin oferirea unui mare procent de voturi nealocate spre redistribuire &în sistemele electorale cu vot proporţional pe listă'. Dimensiunea efectului publicării sondajelor asupra alegătorilor nu poate fi stabilită în mod absolut. atât teoretice cât şi politice. De fapt. :ei care finanţează activitatea politică îşi ponderează sprijinul în funcţie de cotaţia în sondaje a respectivelor partide. în preajma campaniei electorale. #anipularea prin sondaje se poate face fie prin denaturarea datelor sau semnificaţiei acestora ulterior obţinerii lor. "n condiţiile unui ec!ilibru foarte pronunţat între formaţiunile politice. I sondajele de opinie influenţează electoratul atât în favoarea învingătorului. ca urmare a compensării dintre influenţele asupra electoratului partidului învingător şi ale celui învinsI sondajele de opinie au totuşi un efect.

iar presa scrisă are o audienţă directă pentru ma)im %>J din cetăţenii 9omâniei. 8e de o parte este mass media. interesată de publicarea rezultatelor unui sondaj în măsura în care acesta este spectaculos. doar =J din repondenţi apreciau că ţin seama de datele din sondaje într o /foarte mare măsură@.>>>. sunt cei care comandă sondajul şi care doresc să afle rezultatele reale. astfel. printre altele. mărirea procentelor de redistribuit. rolul mass media se reduce la acela de difuzare a informaţiilor primite. deci. în ultimă instanţă.' "e putem face# Se impune. De cealaltă parte. publicarea şi comentarea unor sondaje de opinie publică. Din cauza faptului că mai multe partide şi alianţe electorale erau la limita intrării în 8arlament ca urmare a ridicării pragului electoral de la 1J la =J şi a divizării :D9. dar au şi interesul să ma)imalizeze beneficiile deţinerii acestor informaţii prin intermediul publicării lor. Acestea pot avea un efect politic doar în măsura în care sunt promovate în presă. luarea in considerare a catorva reguli de urmat pentru a putea stapani si controla fenomenul manipularii. mass media audio vizuală constituie principala sursă de informaţii politice pentru apro)imativ B> B=J din cetăţeni. putem aprecia că efectele publicării sondajelor asupra distribuţiei puterii politice prin alegeri sunt puţin importante. partidele politice şi alţi actori sociali s au implicat în diverse acţiuni de manipulare sau /contra manipulare@ a opiniei publice prin realizarea. în loc de a fi e)aminator critic a datelor transmise spre publicare.obţinerii ca urmare a formulării tendenţioase a întrebărilor sondajului.>>>. Din atare perspectivă. actorii implicaţi în bătălia electorală au încercat prin orice mijloace să influenţeze opţiunile alegătorilor. "n unele cazuri. "n cadrul unor cercetări realizate de :entrul de Sociologie 5rbană şi 9egională &:59S' în anul . $ adevărată /bătălie a sondajelor@ s a desfăşurat în anul electoral . mărirea numărului de formaţiuni rămase sub pragul electoral şi. :u toate acestea. putându le conferi. majoritatea absolută. &9edistribuirea proporţională favorizează partidele mai bine situate. %% . "n 9omânia. Sondajele de opinie au fost folosite încă din %AA>. "n cazul sondajelor avem de a face cu conjugarea eforturilor mai multor actori. 8artidele mari urmăreau.

mai nou. pana cand informatiile sunt complete. cititorii trebuie sa inteleaga ca orice comunicare prin mass media are numai un rol informativ. sa ia in considerare conte)tul in care au loc evenimente de presao daca rapoartele transmise beneficiaza de timp real. faptele in sineo cititorii si factorii de decizie. intregi categorii socio profesionale alta data neluate in seama. cititorul. devin active in procesul luarii deciziilor politice. cit mai ales in cadrul diverselor organizatii specifice societatii civile. ori diferite emisiuni tematice la televizor ori. grupuri intregi si mijloace materiale impresionante. 5neori autorul in cauza introduce mesaje cu rol manipulator din motive ideologice ori pecuniare. %. Atunci cand se citeste un articol. care sunt sursele de informare ale acestuia si ce motivatii si eventual interese se ascund in spatele comunicarii respective. (oarte important pentru conte)t este ca in ziua de azi constiinta politica a populatiei a avansat pana la nivelul proliferarii de informatii. . Din ce in ce mai mult. atunci trebuie cantarite cu multa atentie toate aspectele prezentate. acesti oameni pot mobiliza mult mai rapid si cu efecte mai puternice. Dupa luarea in considerare a sursei oricarui articol. este deosebit de important de inteles cine este autorul. atat individual. se citeste un mesaj transmis pe internet. daca autorul este atasat emotional de mediul in care lucreaza si de evenimentele relatate. si e)ista o imagine clara asupra respectivului evenimento cititorul. vizionam stirile. ascultatorul ori dupa caz telespectatorul trebuie sa decida daca a e)istat vreo incercare de a manipula gandirea. si cu atat mai mult analistul. indiferent de treapta ierar!ica si de domeniul de activitate trebuie sa fie mult mai atenti si sensibili la amenintarea manipularii. trebuie de asemenea. rationamentul sau. ori emisiuni de radio sau televiziune.o toti factorii de decizie. Supusi manipularii. nereprezentand in mod necesar versiunea obiectiva. De aceea. adica daca sunt transmise instantaneu. trebuie sa inteleaga daca prezentarea se bazeaza pe o logica corecta.

Din pacate.A fost oare utilizat vreunul din mijloacele anterior prezentateF Daca se pot identifica dovezi ori numai intentii de manipulare. Aceasta trecere este insotita de crearea unor retele globale de comunicatii. atunci trebuie sa se puna in c!estiune care sunt intentile si interesele autorului acesteia. pana la operatii de amploare strategica. oricine pe glob. asa cum s a intamplat de e)emplu in timpul 9azboiului din Dolf. ori c!iar o manipulare survenita prin intermediul unui comple) de recunoastere si supraveg!ere operat prin intermediul computerului necesita toate un proces e)tensiv de neutralizare si de control al gradului de distrugere produs. din pacate. care a fost. se pare. dar si din partea tuturor structurilor guvernamentale. trebuie sa se inteleaga cum pot fi limitate efectele distructive ale manipularii si facuta o estimare a situatiei create ca urmare a unei manipulari deja produse. $caziile si posibilitatile de e)ploatare a acestora abunda pentru specialistii unei arte si stiinte prezente de mult timp in peisajul variat al societatii umane &manipularea' pentru ca ei sa devina promotorii unor convingeri bazate pe premise si adevaruri false. primul eveniment de acest tip transmis in direct. ori in unele cazuri. (ara a deveni paranoici. ceea ce solicita atat din partea organismului militar. facand posibil ca orice eveniment de importanta pentru afacerile internationale sa poata fi urmarit /pe viu0 + adica in timp real. trebuie sa intelegem ce efecte poate avea manipularea asupra capacitatii noastre de a intelege evenimentele in mod obiectiv si ce anume trebuie facut pentru a neutraliza efectele nocive ale manipularii. 5n simplu articol aparut intr un cotidian ori revista. %1 . capacitatea noastra de a ani!ila efectul daunator si c!iar periculos al proliferarii noilor te!nologii destructive si de a intelege oportunitatile oferite combatantilor de catre instabilitatea actuala a sistemului international este diminuata. 6ra informationala ne propulseaza spre un nou tip de civilizatie si mod de viata &care inca este greu de perceput in 9omania' mult mai rapid decat s a produs precedenta revolutie industriala. mai multa atentie. o manipulare prin computer a pietii bursiere. c!iar paralizata de catre fenomenul manipularii e)istent intr o gama si amploare diferita. adaptarea de programe si alocarea de resurse acestui scop. de la fenomen singular si accidental.

6ditura militara. %AAG 4.>>1 1. 6ditura stiintifica.ucuresti. . %AAA . 6ditura *emira. 6ditura 8olirom.ucuresti.ucuresti.ucuresti. . "oman# Mi$ai. . 3e!nici de manipulare. 6ditura 8olirom. . 6ditura 8olirom.ucuresti. Randall# David# Kurnalistul universal. %AAB =.ucuresti. McLu$an# Mar $all# 3!e medium is t!e message.Pierre.RA/-E0 %. "ol%prof%univ%dr% &eodor 'runzeti #anagementul manipularii (% 'iceac# )ogdan. "oman# Mi$ai# #ass media in 9omania post comunista.& editorul celebrului ziar $T e Times(. 6poca dezinformarii. . .$Prima datoriei a presei este sa obtina cele mai noi si mai corecte informatii despre e%enimentele %remii si& dez%aluindu'le de indata& sa le impartaseasca intre!ii natiuni(& spunea& in )*+.% "at$ala# -enri. . . . %AA%. %AA4- %4 . B-BL-O. 8si!ologia maselor.. 2ntroducere in sistemul mass media.>>4*% Le )on# +u tave.ucuresti. *emira.