AMBALAREA ALIMENTELOR

Printre cauzele care au dus la dezvoltarea si modernizarea ambalarii alimentelor se pot enumera: extinderea gamei de materii prime; modernizarea si perfectionarea proceselor tehnologice; cresterea complexitatii retetelor; diversificarea sortimentala; sporirea exigentelor privind transportul,depozitarea si pastrarea; necesitatea informarii corecte a consumatorilor. Folosirea materialelor de ambalare comporta riscuri de a transfera alimentelor substante toxice potential prezente in acestea. Design-ul si tipul materialelor de ambalare trebuie sa asigure o protective adecvata pentru produse,sa reduca la minim rescurile de contaminare,sa previna deteriorarea sis a permita etchetarea adecvata. Materialele de ambalare si uneori gazele folosite nu trebuie sa fie toxice.De asemenea,ele nu trebuie sa constituie un pericol pentru sanatatea consumatorilor sis a mentina alimentele intre anumiti parametric in conditii specific de depozitare si utilizare. In procesul de fabricatie al unor materiale de ambalare se utilizeaza stabilizator pe baza de plumb,cadmiu,staniu sau plastifianti pentru stabilirea peliculei de plastic cere pot fi toxici pentru organism. Cedarea unor compusi ai ambalajelor in aliment depinde de natura materialului de ambalare si a alimentului,precum si de durata si de conditiile de pastrare ale acestuia. Pentru a se permite utilizarea unui material de ambalare in industria alimentara este necesar ca acesta sa nu cedeze substante toxice sau sa transforme in anumite conditii standard substantele netoxice in substante toxice. Materialul de ambalare trebuie sa fie adecvat pentru scopul in care trebuie folosit,depozitat si utilizat intr-un mod igienic. Recipientele si cutiile din carton trebuie sa aiba la interior un strat protector din material plastic sau metalic si poate lipsi numai in cazul in care produsele sunt ambulate individual. Atunci cand sunt utilizate ambalaje refolosibile acestea trebuie sa fie durabile si usor de igienizat. Pentru a ajunge pe masa consumatorului in stare comestibila dar si cu proprietati psiho-senzoriale,fizico-chimice si igienice corespunzatoare precum si pentru a facilita processul de distributie,produsele alimentare trebuie sa corespunda unor cerinte de baza: dozarea alimentelor sa se faca in unitati de masa sau volum usor vandabile; protectia alimentelor fata de orice posibile contaminari si impurificaro; informarea consumatorului asupra functionalitatii conditiilor de pastrare si de utilizare. Ambalarea activa urmareste extinderea duratei de viata pe raft a alimentului ambalat in timp ce ambalarea inteligenta monitorizeaza produsul pentru a oferi informatii despre calitatea acestora. Alimentele neprotejate sau ambulate necorespunzator vor fi supuse deteriorarii fizice si contaminarii microbiologice. Ambalarea se defineste ca fiind plasarea unui anumit produs alimentar intrun ambalaj sau container,in contact direct cu produsul alimentar respectiv. Impachetarea pe de alta parte reprezinta plasarea unuia iau mai multor alimente intr-un al doilea ambalaj sau container.

In timpul ambalarii atat produsele cat si personalul care le manipuleaza nu trebuie sa atinga suprafetele unde sunt asezate produsele si nici suprafetele interior si exterior ambalajului,in scopul evitarii contaminarii incrucisate.

Ambalaje din metal

Ambalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz n producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea de recipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate.

Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate. Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale.

Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele:

au proprieti de barier foarte bune; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare; se pot inscripiona uor; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.

Din material metalice se confecioneaz urmtoarele ambalaje:

cutii metalice; doze de aluminiu; bidoane i butoaie metalice; ambalaje tip aerosol (spray);

tuburi deformabile.

Cutiile din metal sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea i

conservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit i tipul de ambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologic. Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul transportului.

Bidoanele i butoaiele metalice

Bidoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de produse transportate precum lapte, smntn etc. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin precum i pentru produse petroliere.

Ambalaje de tip aerosol (spray) sunt folosite la ambalarea de: substane aromatizante, creme, fric, ngheat,
sosuri, maionez, brnz topit, mutar etc. Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune. Un ambalaj de tip spray are trei pri componente: - recipientul sau doza; - agentul propulsor i substana activ; - dispozitivul de comand. Recipientul e ste partea constitutiv de baz a ambalajului n care se gsete amestecul i este confecionat din tabl de oel protejat sau neprotejat sau din aluminiu.

Tuburi deformabile Sunt ambalaje folosite la produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, mutarul,
paste condimentate, past de dini.

Evacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a ambalajului. Dac capacul ambalajului este deschis, coninutul se revars n exterior

Ambalarea in cazul produselor congelate

Ambalarea in cazul produselor congelate
1. Aspecte generale
In definitia sa generala, amabalajul este un material sau obiect realizat din diverse materiale cum ar fi mase plastice, metal, hartie s.a. cu rolul de a cuprinde produsele in timpul depozitarii, manipularii, transportului si vanzarilor acestora.
Ambalarea produselor congelate poate fi efectuata inainte sau dupa congelare, folosind doua tipuri de ambalaje si anume:

- ambalaje primare care vin in contact direct cu produsul alimentar; - ambalaje de transport care contin mai multe ambalaje primare. Ambalajele primare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie inerte fata de produsul ambalat si sa nu degaje in timp mirosuri sau substante toxice care pot face alimentele respective improprii pentru consum; - sa fie impermeabile la lichide, grasimi, vapori de apa, oxigen, substante volatile (mirosuri) etc. Impermeabilitatea la aceste substante depinde de natura produsului congelat, durata si conditiile de depozitare etc; - penetrabilitate cat mai redusa la lumina (in special la radiatiile ultraviolete si albastre din spectrul luminii). Aceasta conditie trebuie avuta in vedere la ambalarea produselor cu continut sensibil de grasimi si care se vor vinde prin vitrine frigorifice; - elasticitate, rezistenta mecanica si stabilitate la actiunea umiditatii in conditii normale de productie, transport si desfacere; - sa aiba rezistenta termica scazuta daca se foloseste ca ambalaj primar inainte de congelare in scopul facilitarii schimbului de caldura produs-mediu de racire; - sa fie rezistent la condensari repetate atat pe partea produsului ambalat cat si pe partea de contact cu mediul exterior; - sa aiba comportare satisfacatoare in masina de format-ambalat cat si la imprimare;

- sa aiba un coeficient de reflexie ridicat pentru a reduce patrunderile de caldura spre produsul ambalat in cazul expunerii spre vanzare; - sa aiba pret cat mai redus; - sa aiba aspect comercial cat mai atragator; Pentru ambalajele de transport care nu au contact direct cu produsele alimentare sunt importante respectarea conditiilor de la punctele a,d,e si i. Exista o mare diversitate de tipuri de ambalaje pentru produse congelate; forma, capacitatea, grosimea materialelor din care sunt confectionate, modul de fabricare a lor, design-ul etc. sunt determinate de natura produsului si caracteristicile sale. Dintre cele mai uzuale tipuri de ambalaje primare pot fi amintite: pungile obisnuite, pungile termocontractibile care permit ambalarea sub vid, pungile termorezistente care permit decongelarea, incalzirea si chiar fierberea produselor fara indepartarea ambalajului, cutiile si caserolele, acestea din urma fiind folosite, in special, la congelarea preparatelor culinare, permitand totodata si reconvertirea acestora in momentul utilizarii. Ca ambalaje de transport se utilizeaza cutii mari, lazi, acoperiri textile (in cazul carcaselor de carne congelata), bidoane, saci etc. Un loc aparte il ocupa containerizarea containerele pentru transportul produselor congelate, care au cunoscut o dezvoltare deosebita ce implica aspecte tehnice si tehnologice speciale.

2. Materiale de ambalare
Ambalajele pentru produse alimentare congelate se confectioneaza din materiale cum ar fi mase plastice (substante chimice formate din macromolecule sau polimeri de provenienta naturala sau produse industriale din gaze naturale, petrol s.a.), materiale metalice si materiale pe baza de celuloza. Deoarece aceste materiale nu sunt chimic pure, ci cuprind pe langa materialul propriuzis si o serie de alte substante (de exemplu, in cazul maselor plastice, ele cuprind o serie de aditivi cum ar fi plastifianti, stabilizatori, antioxidanti s.a.) este necesar ca, orice material utilizat pentru produse alimentare sa aiba vizele cerute de legislatia in vigoare. In continuare, se vor mentiona principalele materiale mai des utilizate la confectionarea ambalajelor pentru produse alimentare congelate. Polietilena (PE) este obtinuta din polimerizarea etilenei si poate fi de trei tipuri: - PE de mica densitate (mai mica decat 0,925 kg/dm3), obtinuta la presiuni foarte mari, de 10002000 bar; - PE de densitate medie (0,92160,940 kg/dm3), obtinuta la presiuni mijlocii, de 3550 bar; - PE de inalta densitate (0,9410,965 kg/dm3) obtinuta la presiuni mici, de 810 bar. Proprietatile mecanice si chimice depind de densitatea PE. Cea mai utilizata este polietilena, de mica densitate, datorita proprietatilor mecanice si a stabilitatii la temperaturi scazute. PE de

inalta densitate, avand o rigiditate mai mare, se preteaza la confectionarea ambalajelor utilizate la masini automate de ambalare a produselor. Polipropilena (PP) are proprietati chimice superioare in comparatie cu polietilena si anume: - permeabilitate mult mai mica la vapori de apa; - coeficient de contractie mai mare si rigiditate mai mare (indiferent ca este obtinuta prin injectare cu extrudere sau injectare cu suflare), ceea ce o face sa fie utilizata pentru obtinerea foliilor termocontractibile; - stabilitate dimensionala mult mai buna, ceea ce permite obtinerea de ambalaje cu pereti subtiri si a foliilor de grosimi foarte mici; - stabilitate mare la umiditate, ceea ce o face sa fie preferata la realizarea de ambalaje pentru produse in stare lichida. Policlorura de vinil (PVC) este un amestec de cloruri de vinilin, cu proprietati chimice si fizicomecanice superioare. Policlorura de vinil utilizata la confectionarea ambalajelor pentru produse alimentare este de tip moale, obtinuta prin adaugare de plastifianti, care-i reduc duritatea si de stabilizatori (stearatul de calciu). Plastificarea PVC-ului cu 25% dibutil-ftalat ii confera o buna rezistenta la atacul bacteriilor si mucegaiurilor. Folia de PVC este usor termosudabila, stabila la efectele luminii, rezistenta la temperaturi scazute. Poate fi obtinuta ca folie transparenta sau opaca, putandu-se colora prin adaugare de pigmenti. Hartiile utilizate la ambalarea produselor alimentare congelate sunt hartii, de regula, cu compozitii speciale si acoperite cu straturi de ceruri, parafina sau mase plastice (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil s.a.) Celofanul se foloseste numai cu acoperiri pe o fata sau pe ambele cu diverse lacuri alimentare sau impreuna cu alte materiale de ambalare, alcatuind materiale multistrat. Cartonul utilizat la confectionarea ambalajelor primare este, de regula, acoperit pe o fata sau pe ambele cu mase plastice, parafina, ceruri sau metale. La confectionarea ambalajelor de transport se utilizeaza cartonul ondulat sau mucavaua. Aluminiul se utilizeaza sub forma de folie ca atare sau cu acoperiri cu lacuri alimentare sau mase plastice. Prezinta avantajul de a permite ambalarea produselor cu forme neregulate, prin mularea pe acestea, eliminand golurile de aer dintre ambalaj si produs. Ambalajele multistrat sunt realizate din cateva folii de materiale diferite, ceea ce confera ambalajului proprietati superioare in raport cu fiecare dintre materialele componente. Exista diverse tehnologii de realizare a foliilor multistrat prin utilizarea de adezivi (la temperaturi si presiuni ridicate, convenabil alese). REGULI I NORMATIVE SANITARO-EPIDEMIOLOGICE PENTRU MATERIALELE FOLOSITE N SECTORUL ALIMENTAR I. Principii generale i definiii

Materiale n contact cu alimentele - materialele i articolele care n forma finit vin n contact cu alimentele sau care snt n contact cu alimentele i snt destinate acestui scop; Material de ambalare - orice tip de recipient sau orice material de nvelire i acoperire, care protejeaz alimentul de contaminare i de modificarea calitii; Etichetarea - orice cuvinte, mrci comerciale, mrci de fabric, ilustrate sau simboluri referitoare la produs i poziionate pe orice ambalaj, document de nsoire, not, etichet, banderol sau coleret, care nsoesc sau se refer la produsul respectiv. 1. Ambalajele, utilajele, recipientele i ustensilele folosite n sectorul alimentar trebuie s fie avizate sanitar. 2. Materialele de orice natur, folosite la confecionarea ambalajelor i a recipientelor de depozitare i transport, precum i a utilajelor, ustensilelor i a acoperirilor de protecie anticoroziv, destinate sectorului alimentar, trebuie s corespund urmtoarelor condiii: a) s aib un grad ridicat de stabilitate fizico-chimic, care s nu permit cedarea n mediile de extracie, care reproduc condiiile de exploatare, a substanelor strine peste limitele admise prin avize ale Ministerului Sntii; b) s nu influeneze caracteristicile organoleptice, fizico-chimice sau valoarea nutritiv a produsului alimentar cu care vine n contact n timpul prelucrrii, manipulrii, transportului sau pstrrii acestuia; c) s nu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine n contact; d) s asigure produsului alimentar o protecie eficient fa de alte impurificri accidentale, pe toat perioada prelucrrii, pstrrii i transportului produsului respectiv. 3. Cernelurile i coloranii folosii la imprimarea i colorarea materialelor de ambalaj care vin n contact cu produsul alimentar trebuie s ndeplineasc condiiile generale stabilite n articolul precedent i sa fie avizate de Ministerul Sntii. 4. Se interzice contactul direct al alimentelor cu partea colorat sau imprimat a ambalajului. 5. Ambalajele, recipientele, ustensilele i utilajele destinate sectorului alimentar se folosesc n stare perfect, curate, dezinfectate sau dezinsectate, dup caz, operaiuni ce trebuie asigurate prin mijloace, procedeei substane avizate de organele sanitare. 6. Ambalajele, recipientele, ustensilele i utilajele folosite n sectorul alimentar nu pot avea alta utilizare dect aceea pentru care au fost avizate. 7. Hrtia de ambalaj simpl sau complex trebuie s fie avizat sanitar conform Metodologiei emise de Ministerul Sntii. Pentru ambalarea produselor alimentare perisabile se admite folosirea: - hrtiilor pergaminate, - hrtiei metalizate; - hrtiei cromo si cretate; - hrtiei parafinate; - hrtiei nnobilate cu polietilen; - hrtiei pergament nnobilate cu polietilen; - celofanului. 8. Pentru ambalarea produselor alimentare se poate folosi carton ce trebuie avizat sanitar conform Metodologiei. Tipurile de carton ce se pot utiliza la ambalarea produselor alimentare: - muama; - carton duplex, triplex; - cromocarton; - carton ondulat; - carton tip Tetrapak cu sau fr folie de aluminiu. 9. Nu se admite folosirea la ambalarea alimentelor a hrtiei provenite din deeuri.

10. Capsulele metalice i capacele metalice, folosite la nchiderea sticlelor i a borcanelor, trebuie s fie curate i neruginite, prevzute n interior cu un disc de plut sau din material plastic, care s asigure etaneitatea. 11. Cositorul, lacurile sau alte materiale avizate de Ministerul Sntii, folosite la cositorirea sau la acoperirea ambalajelor i utilajelor din industria alimentar, trebuie sa fie aplicate n strat continuu, aderent la suprafeele tratate, s nu influeneze calitile organoleptice i fizico-chimice ale produsului i s nu cedeze substane chimice peste limitele admise de Ministerul Sntii. 12. La fabricarea obiectelor de uz gospodresc (farfurii, tacmuri, cni, pahare, bidoane, canistre etc.) nu se admit pigmenii ce au n compoziie sulfuri de cadmiu (Cd), oxizi de mercur (Hg), plumb (Pb), crom (Cr) si negru de fum. 13. Recipientele, utilajele i ustensilele emailate, utilizate n sectorul alimentar, fierte timp de 2 ore ntr-o soluie de acid acetic 4% i apoi pstrate timp de 22 de ore, n aceeai soluie, la temperatura camerei (conform Metodologiei emise de Ministerul Sntii) nu trebuie s cedeze plumb, cupru, zinc, cobalt, cadmiu i crom peste limite stabilite de Ministerul Sntii "Normative igienice de migrare a elementelor toxice din confecii, care contacteaz cu produse alimentare i metode de determinare" nr.06.3.3.51 din 21.08.2003. 14. Articolele de ceramic emailate, glazurate sau decorate i articolele din sticl utilizate n sectorul alimentar, testate cu soluie de acid acetic 4% la temperatura de 22oC + 2oC timp de 24 + 0,5 ore, nu trebuie s cedeze plumb i cadmiu peste limite stabilite de Ministerul Sntii. 15. Articolele de olrit vor fi testate ca i cele din ceramic. Valorile metalelor - plumb i cadmiu n lichidul de extracie vor avea aceleai limite ca i cele prevzute n p.14. 16. Este interzis pstrarea n vase metalice zincate a alimentelor lichide i semilichide, cu excepia apei, a alcoolului rectificat i a grsimilor alimentare. 17. Se admite rcirea buturilor carbogazoase i a berii prin serpentine confecionate din cupru, cositorite la interior cu cositor care conine maximum 1% plumb. 18. Se admite pentru acoperirea brnzeturilor ceara natural i cea sintetic. a. Cear natural este ceara de albine cu sau fr parafin (nu trebuie s conin hidrocarburi aromatice policiclice). b. Cear sintetic este pe baza de acetat de vinil, ca aditivi admii putndu-se utiliza colorani alimentari i substane antifungice. 19. Se admit ca ambalaje, recipiente, ustensile sau utilaje n sectorul alimentar urmtoarele materiale plastice avizate de Ministerul Sntii: - polietilen - de nalt presiune i joas densitate; - de joas presiune i nalt densitate: - policlorur de vinil - dur sau plastifiant; - polipropilen; - polistiren - de uz general, antioc, antioc grefat, antistatic; - poliamid; - copolimeri: - copolimer stiren-acrilonitril (SAN); - copolimer acrilonitril-butadien-stiren (ABS); - copolimer de clorur de vinil cu acetat de vinil; - copolimer de clorur de vinil cu clorur devinil; - copolimer etilen vinil acetat; - copolimer etilen-alcool vinilic. Materiale complexe: - polietilen-poliamid (PE/PA); - polietilen-polietilentereftalat (PE/PET); - polietilen-polipropilen (PE/PP); - poliamid-copolimer vinil-acetat (PA/EVA);

- polietilen de joas densitate/copolimer etilen alcool vinilic/polietilen de joas densitate + copolimer etilen-vinil-acetat; - poliamid/copolimer etilen-alcool vinilic/copolimer etilen vinil acetat. Materiale pentru protecie anticorosiv: - sistem epoxidic; - sistem epoxiester; - email perclorvinilic; - lacuri acidorezistente, sulforezistente; - email clorcauciuc. Poliesteri i rini poliesterice: - poliester armat cu fibr de sticla; - polietilentereftalat. Pentru alte tipuri de mase plastice, care nu snt nscrise n lista de mai sus se va cere avizul sanitar al Ministerului Sntii. 20. Pentru toate tipurile de materiale plastice, materiale complexe, materiale pentru protecie anticoroziv, poliesteri i rini poliesterice se pot utiliza monomerii autorizai de Ministerul Sntii. 21. Se pot folosi n sectorul alimentar urmtoarele tipuri de cauciucuri: - cauciuc alimentar - PT 8 A; - cauciuc siliconic; - cauciuc metilbutadienstirenic cu 20 % acrilonitril; - cauciuc sintetic tip butadien - acrilonitril-carboxilat; - cauciuc poliizopropenic - CAROM IR-2200. 22. Masele plastice folosite n sectorul alimentar, testate conform Metodologiei emise de Ministerul Sntii, trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine la indicatorii urmrii: Indicatori generali: - examen organoleptic: nu se admit modificri organoleptice ale probelor analizate i ale lichidelor de extracie; Indicatorii de control (n lichidele de extracie) se vor include n normativele igienice conform cerinelor "Normative igienice de migrare a elementelor toxice din confecii, care contacteaz cu produse alimentare i metode de determinare" nr.06.3.3.51 din 21.08.2003. 23. Avizele sanitare eliberate pentru materialele de orice natur, folosite la confecionarea ambalajelor, recipientelor, utilajelor, ustensilelor i a acoperirilor de protecie anticorosiv, destinate sectorului alimentar, ii menin valabilitatea atta timp, ct compoziia, tehnologia de fabricaie i domeniul de utilizare a acestora rmn neschimbate. 24. Este interzis utilizarea reciclat a ambalajelor de o singur folosin (butelii PET, vesel i pahare din PP, PS de o singur folosin). II. Cerine de marcaj i etichetare a ambalajelor, utilajelor, recipientelor i ustensilelor folosite n sectorul alimentar 1. Ambalajele, utilajele, recipientele i ustensilele folosite n sectorul alimentar vor avea imprimate la loc vizibil, uor lizibil i durabil denumirea i sediul productorului, ale reprezentantului autorizat sau dup caz ale importatorului, denumirea confeciilor, numrul de confecii n caz de seturi, data i anul fabricrii, modul de utilizare, indicaia standardului conform cruia a fost fabricat confecia, indicarea materialului polimeric utilizat la fabricare, posibilitatea i modul de prelucrare reciclat (utiliznd desenele din anexa A1 i A2). Este admis de a nu efectua marcajul pe confeciile confecionate pn n anul 2004. Pe confeciile folosite n circuitul alimentar va fi imprimat marcajul care indic pentru care produse alimentare snt destinate (reci, fierbini, cu o umiditate de pn la 15% sau poate fi scris concret "pentru ap potabil rece ") sau se vor marca n corespundere cu anexa desenul A3. Este admis i marcajul adugtor, care nu va afecta confecia.

Pentru seturi de confecii marcajul este admis pe o etichet sau alt document de nsoire a ambalajului comun. Pe ambalajele mrfurilor utilizate n sectorul nealimentar, ns forma i dimensiunile crora admit posibilitatea folosirii lor pentru sectorul alimentar (cldri, lighene, pahare pentru creioane, pixuri, periue de dini, saci, sacoe, .a.) va fi inscripionat "pentru produse nealimentare" sau concret "pentru substane chimice", "pentru uz gospodresc" sau va fi inscripionat marcajul pe confecie n corespundere cu anexa - desenul A4. n cazul lipsei posibilitii de inscripionare a marcajului pe confecie la momentul producerii i n cazul sacilor fr desen se admite executarea marcajului pe un document de nsoire (not, banderol, coleret, .a.). La sacoele cu desen ce conin informaie de reclam, fabricate la comenzi concrete se admite la coordonare cu utilizatorul, imprimarea marcajului viznd productorul pe o etichet, ce nsoete confeciile. Marcajul trebuie s fie clar i uor vizibil. III. Dispoziii finale Produsele aflate n stoc nainte de intrarea n vigoare a prezentelor Norme i Reguli pot fi comercializate cu elementele de identificare i marcate iniial, dar nu mai mult de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentelor Norme i Reguli. n termen de 30 de zile Ministerul Industriei i Comerului va elabora metodologia aplicrii prezentelor Norme i Reguli igienice i le va aplica pentru productori i importatori de ambalaje i utilaje. n conformitate cu prevederile articolului 4 al Legii privind asigurarea sanitaroepidemiologic a populaiei nr.1513-XII din 16 iunie 1993, modificat i completat prin Legea nr. 1448-XV din 8 noiembrie 2002, respectarea prezentelor Norme i Reguli igienice este obligatorie pentru toate persoanele fizice i juridice indiferent de subordonare i de forma de proprietate. Productorul, reprezentantul su autorizat, beneficiarul fabricrii produselor menionate sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a ambalajelor, utilajelor folosite n sectorul alimentar importate este obligat s opreasc livrrile, respectiv s retrag de pe pia sau de la beneficiari produsele la care organismele abilitate de lege ori specialitii proprii au constatat, c acestea pot afecta viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor i s aduc la cunotin publicului acest fapt.

Otrava din ambalajele alimentelor, sub lupa

Ambalajele produselor alimentare au un rol foarte important. Un ambalaj de calitate asigura securitatea alimentului care se afla in interiorul lui si respecta cerintele ecologice.

Institutul de Bioresurse Alimentare Bucuresti are un laborator de analize pentru ambalajele de uz alimentar. Aici se verifica stabilitatea chimica a materialului de ambalare care vine in contact cu produsul alimentar. Daca gradul de toxicitate a casetelor si pungilor pentru uz alimentar este in limitele admise, acestea nu sunt periculoase. Dupa ce producatorul s-a asigurat ca in compozitia ambalajelor s-au folosit ingredientele permise, in final, produsul trebuie supus unor teste de migrare a componentilor cu potential toxic, care pot aduce modificari calitatii alimentului. Prea putini cumparatori se gandesc la Specialistii spun ca cele mai nocive ambalaje sunt pungile si casetele din material plastic, iar cele mai sanatoase sunt cele din hartie, care asigura securitate deplina Un rol extrem de important in protejarea alimentelor il joaca ambalajul. Acesta trebuie sa protejeze produsele alimentare si sa fie prietenos cu mediul. Ambalarea produselor alimentare se afla intr-un proces de modernizare. Un ambalaj de calitate garanteaza o protectie a alimentelor. Perfectionarea ambalajelor este in stransa legatura cu cerintele estetice si ecologice. Chimicalele, un pericol Institutul de Bioresurse Alimentare Bucuresti (IBA) are un laborator de analize igienico-sanitare pentru ambalajele de uz alimentar. In acest laborator se verifica stabilitatea chimica a materialului de ambalare care vine in contact cu produsul alimentar. Toate ambalajele sunt toxice, dar daca au un grad de toxicitate in limitele admise nu sunt periculoase.

De aceea, analizele de laborator sunt extrem de necesare. "Materialele din care se confectioneaza ambalajele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte referitoare la substantele de pornire, la substantele auxiliare permise. Dupa ce producatorul s-a asigurat ca pentru aceste ambalaje s-au folosit ingrediente permise, in final, produsul trebuie supus unor teste de migrare globala si migrare specifica de componenti. Dupa ce materialul de analizat sta in conditii de timp si de temperatura la etuva, se separa de lichidul respectiv si se analizeaza lichidul respectiv din punctul de vedere al migrarii componentilor ambalajului", a explicat Mariana Ionescu, seful laboratorului de analiza a ambalajelor, din cadrul IBA. Calitatea alimentelor poate fi atacata Orice produs alimentar trebuie ambalat. Dar inainte de toate, acesta trebuie sa fie controlat. Ambalajele pentru produsele alimentare trebuie sa respecte niste conditii de stabilitate chimica si de puritate. De aceea, este foarte importanta determinarea stabilitatii materialului de ambalare. Aceasta determinare este posibila prin teste de migrare de componenti cu potential toxic, care ar putea sa modifice gustul sau mirosul si, implicit, calitatile produsului alimentar dupa ce a fost ambalat. "Daca ambalajul nu a fost realizat conform standardelor, componentii potential toxici pot ataca produsul alimentar. Dupa natura chimica a materialului de ambalare majoritatea lor sunt materiale polimerice. Daca sunt probleme cu compozitia chimica a ambalajului, acesta se poate degrada si componentii toxici pot ataca alimentele", subliniaza specialistul IBA. Din 1976, plasticul a fost extrem de folosit. Plasticul, pe duca Dintre materialele analizate, plasticul este cel mai nociv. Acesta este des utilizat in fabricarea ambalajelor pentru produsele alimentare. Dar usor-usor, plasticul va fi inlocuit cu materialele celulozice si biodegradabile. "Plasticul va pierde teren si din motive legate de mediu. Faptul ca el nu este degradabil, ca se acumuleaza, ca vine cu o incarcatura de metale face un mare rau atat sanatatii omului, cat si mediului. De aceea, limitele pentru bisfenol (un produs chimic folosit la fabricarea plasticului a n.r.) s-au micsorat foarte mult: De la 3 PPM (unitate de masura a n.r.) a ajuns la 0,6 PPM", sustine specialistul IBA. Sunt patru metale grele care sunt impuse de HG 621/2005 referitor la ambalaje si la deseurile din ambalaje si anume plumbul, katmiul, cromul hexavalent si mercurul.

Aceste patru metale sunt limitate ca suma continutului lor sa fie de maximum 100 de PPM. De aceea, ele se analizeaza in principal la materiale plastice, pentru ca ambalajele din acest material sunt cele mai utilizate, dar acum se analizeaza si la materialele celulozice - ambalaje din hartie si carton care se pare ca vor castiga teren pentru ca sunt si ecologice. Ambalajele din plastic vor pierde teren fata de cele biodegradabile. Atentie la ambalajul din carton al pizzei Cutiile pentru ambalarea pizzei sunt un real pericol daca sunt fabricate din hartie reciclabila, potrivit unui studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Milano. Acest deliciu culinar ar putea sa fie contaminat cu substante chimice toxice aflate in compozitia cutiei de carton in care este transportata. Oamenii de stiinta au descoperit ca unele ambalaje facute din materiale reciclabile contin cerneluri toxice, cleiuri si vopseluri nocive pentru sanatate. Aceste substante ar putea migra in mancare din cauza ca alimentul este fierbinte. Una dintre substantele chimice, diizobutil ftalatul, poate astfel afecta hormonii sexuali. "In interiorul cutiei, temperatura poate ajunge pana la 65 de grade Celsius si pizza ramane fierbinte in interiorul sau minute bune. Astfel creste sansa ca substantele toxice sa migreze din ambalaj in mancare", a declarat Monica Bononi, coordonatorul echipei de cercetatori italieni. Cercetatorii de la Universitatea din Milano au descoperit urme de diizobutil ftalat in astfel de ambalaje din 16 restaurante situate in nordul Italiei. Cutiile pentru ambalarea pizzei, potrivit echipei de cercetatori, fusesera confectionate din hartie reciclabila. Potrivit studiului, in unele cutii de pizza au fost descoperite sapte micrograme de substanta toxica, in altele 40 micrograme. Doar una dintre cutii avea 70 de micrograme de diizobutil ftalat. Monica Bononi a precizat ca deocamdata nu se stie cu siguranta care este cantitatea maxima de diizobutil ftalat care ar afecta sanatatea oamenilor. Un ambalaj de calitate asigura securitatea alimentuluiAvantajele prelucrarii maculaturii Ambalajele din hartie si din carton nu pot fi reutilizate. Ele devin deseu si se valorifica prin reciclare in procesul de fabricare a hartiilor si a cartoanelor. Deseurile de hartii si cartoane reprezinta cea mai importanta materie prima secundara pentru industria celulozei si hartiei, datorita implicatiilor ecologice si celor economice. O tona de maculatura substituie circa 5 metri cubi de masa lemnoasa la fabricarea

unei cantitati echivalente de celuloza. Prelucrarea maculaturii se realizeaza cu consumuri energetice de 2 chiar 3 ori mai reduse decat in cazul folosirii fibrelor celulozice. Apele reziduale de la prelucrarea maculaturii au o incarcare de 3-4 ori mai mica in poluanti decat cele rezultate la fabricarea celulozelor. Lacuirea cutiilor metalice, o problema i lacurile de protectie atat de utilizate la cutiile metalice destinate ambalarii bauturilor sunt analizate in laboratorul IBA. "Cutiile de conserve si cele de bauturi se acopera cu un lac de protectie care are rolul de a impiedica contactul direct al ambalajului cu produsele alimentare acide sau sulfuroase ce pot ataca metalul. In urma unei astfel de reactii, produsul alimentar capata gust metalic. Anumite reactii chimice influenteaza calitatile produsului, ceea ce este foarte grav pentru sanatatea consumatorului. Din aceste motive, tabla se protejeaza cu un lac. Acesta nu trebuie sa fie toxic", a spus Mariana Ionescu. Daca lacurile de protectie nu corespund chimic, pot contribui la aparitia unor modificari endocrine si chiar a unor boli canceroase. Deci, pot fi si lacuri protectoare toxice. Acum, datorita noilor norme, se tinde spre eliminarea substantelor potential toxice. Faptul ca plasticul nu este degradabil, ca se acumuleaza, ca vine cu o incarcatura de metale face un mare rau Mariana Ionescu, sef laborator, Institutul de Bioresurse Alimentare