Professional Documents
Culture Documents
de Contabilitate 33
Rezultatul pe acţiune
Această versiune cuprinde amendamentele care rezultă din IFRS noi şi cele amendate
emise până la data de 31 martie 2004. Secţiunea “Modificări în ediţia de faţă” de la
începutul acestui volum prevede datele de aplicare ale IFRS noi şi amendate şi de
asemenea identifică IFRS curente neincluse în acest volum.
IAS 33
Cuprins
paragrafe
INTRODUCERE IN1-IN3
OBIECTIV 1
ARIE DE APLICABILITATE 2-4
DEFINIŢII 5-8
EVALUARE 9-63
Rezultat pe acţiune - de bază 9-29
Rezultatul 12-18
Acţiuni 19-29
Rezultat pe acţiune - diluat 30-63
Rezultatul 33-35
Acţiuni 36-40
Acţiuni ordinare potenţiale diluante 41-63
Opţiuni, warante şi echivalentele acestora 45-48
Instrumente convertibile 49-51
Acţiuni care se emit eventual 52-57
Contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau
numerar 58-61
Opţiuni cumpărate 62
Opţiuni de vânzare emise 63
AJUSTĂRI RETROACTIVE 64-65
PREZENTARE 66-69
PREZENTĂRI DE INFORMAŢII 70-73
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE 74
Retragerea altor norme 75-76
ANEXE: 75-76
A. Ghid de aplicare
B. Amendamente aduse la alte norme
EXEMPLE ILUSTRATIVE
TABEL DE CONCORDANŢĂ
2 © IASCF
IAS 33
© IASCF 3
IAS 33
Introducere
IN 1 Standardul Internaţional de Contabilitate Rezultatul pe acţiune (IAS 33) înlocuieşte
IAS 33 Rezultatul pe acţiune (emis 1997) şi se aplică perioadelor anuale care încep
la sau după 1 ianuarie 2005. Aplicarea anterioară este încurajată.
IN 3 Pentru IAS 33, principalul obiectiv al Consiliului a fost o revizuire limitată pentru a
oferi recomandări suplimentare şi exemple ilustrative asupra unor probleme
complexe cum ar fi efectele acţiunilor care vor fi emise eventual, acţiunile ordinare
potenţiale ale filialelor, asocierilor în participaţiune sau întreprinderilor asociate,
instrumentele participative la capitalul propriu, opţiunile de vânzare emise,
opţiunile de cumpărare şi vânzare cumpărate şi instrumentele convertibile
obligatoriu.
4 © IASCF
IAS 33
Obiectiv
1. Obiectivul acestui Standard constă în stabilirea principiilor necesare pentru
determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune, care va permite o mai bună
comparare a indicatorilor de performanţă ai diferitelor entităţi în cadrul aceleiaşi
perioade, precum şi a indicatorilor aceleiaşi entităţi de la o perioadă la alta. Deşi
datele privind rezultatul pe acţiune au o utilitate limitată din cauza diferitelor
politici contabile care pot fi aplicate, în scopul determinării “rezultatului”,
acurateţea raportării financiare este mărită dacă numitorul se determină prin metode
consecvente. Standardul se concentrează asupra calculului numitorului rezultatului
pe acţiune.
Arie de aplicabilitate
2. Acest Standard se aplică de către entităţile ale căror acţiuni ordinare sau acţiuni
ordinare potenţiale sunt cotate pe piaţă şi de către entităţile care sunt în curs de a
emite pe piaţa valorilor mobiliare acţiuni ordinare sau acţiuni ordinare
potenţiale.
Definiţii
5. Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu sensul specificat în
continuare:
Antidiluarea este o creştere a câştigului pe acţiune sau o reducere a pierderii pe
acţiune care rezultă din prezumţia că instrumentele convertibile sunt convertite,
că opţiunile sau waranturile sunt exercitate sau că sunt emise acţiuni ordinare
cu satisfacerea unor condiţii specificate.
Un contract de emisiune eventuală de acţiuni este un contract prin care emisiunea
de acţiuni depinde de staisfacerea unor condiţii specificate.
Acţiunile ordinare care pot fi emise eventual sunt acţiunile care pot fi emise
contra unei plăţi în numerar sau de altă natură cu valoare mică sau zero după
© IASCF 5
IAS 33
Evaluare
Rezultatul pe acţiune
9. Entitatea va calcula valoarea rezultatului pe acţiune pentru profitul sau
pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă şi, dacă este
prezentat, profitul sau pierderea din activitatea continuată atribuibilă
acţionarilor respectivi.
6 © IASCF
IAS 33
Rezultatul
14. Valoarea dividendelor preferenţiale după impozitare, dedusă din profitul sau
pierderea aferentă exerciţiului, este următoarea:
(a) valoarea după impozitare a dividendelor preferenţiale la acţiunile preferenţiale
necumulative declarate pentru perioadă; şi
(b) valoarea după impozitare a dividendelor preferenţiale pentru acţiunile
preferenţiale cumulative cerute pentru perioadă, fie că dividendele au fost
declarate sau nu. Valoarea dividendelor preferenţiale pentru perioadă nu
include valoarea dividendelor preferenţiale pentru acţiunile preferenţiale
cumulative plătite sau declarate în cursul perioadei cu privire la perioadele
anterioare.
15. Acţiunile preferenţiale care oferă un dividend iniţial scăzut ca o compensaţie pentru
vânzarea de către entitate a acţiunilor preferenţiale cu discount, sau un dividend
peste nivelul pieţei în perioadele ulterioare ca o compensaţie pentru cumpărarea de
către investitori a acţiunilor preferenţiale cu primă, sunt uneori denumite acţiuni
preferenţiale cu rată crescătoare. Orice discount sau primă de emisiune iniţială la
acţiunile preferenţiale cu rată crescătoare este amortizată în contul de profit reportat
© IASCF 7
IAS 33
16. Acţiunile preferenţiale pot fi răscumpărate în baza unei oferte făcute de entitate
acţionarilor respectivi. Diferenţa în plus dintre valoarea justă a preţului plătit
acţionarilor preferenţiali şi valoarea contabilă a acţiunilor preferenţiale reprezintă
un venit pentru acţionarii preferenţiali şi o mişcare în contul de profit reportat al
entităţii. Această valoare este dedusă la calcularea profitului sau pierderii
atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă.
Acţiunile
8 © IASCF
IAS 33
22. Acţiunile ordinare, emise ca parte a preţului de cumpărare, în cazul unei combinări
de întreprinderi prin metoda achiziţiei, se includ în media ponderată a numărului de
acţiuni la data achiziţiei, deoarece cumpărătorul include în contul său de profit şi
pierdere rezultatele operaţiunilor efectuate de societatea achiziţionată începând de
la data achiziţiei.
23. Acţiunile ordinare care vor fi emise în baza conversiei unui instrument obligatoriu
convertibil sunt incluse la calcularea rezultatului de bază pe acţiune de la data
încheierii contractului.
24. Acţiunile ordinare care se emit numai la îndeplinirea anumitor condiţii (acţiuni cu
emisiune eventuală) se consideră în circulaţie şi se includ în calculul rezultatului pe
acţiune-de bază de la data din care sunt îndeplinite toate condiţiile necesar (adică s-
au realizat evenimentele). Acţiunile care se pot emite doar pe baza trecerii timpului
nu sunt acţiuni cu emisiune eventuală deoarece trecerea timpului este o certitudine.
25. Acţiunile ordinare aflate în circulaţie care sunt eventual răscumpărabile nu sunt
tratate ca aflate în circulaţie şi sunt excluse de la calcularea rezultatului de bază pe
acţiune până la data la care ele nu mai pot face obiectul răscumpărării.
© IASCF 9
IAS 33
27. Se pot emite acţiuni ordinare sau se poate reduce numărul acţiunilor în circulaţie
fără să aibă loc o schimbare corespunzătoare în mărimea resurselor. Printre
exemple se enumeră:
(a) o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite (cunoscută în unele ţări ca
dividende de capital);
(b) un element de gratuitate în orice altă emisiune, de exemplu, o facilitate în
cazul unei emisiuni de drepturi pentru acţionarii existenţi;
© o divizare a acţiunilor; şi
(d) o anulare a divizării acţiunilor (consolidarea acţiunilor).
28. În situaţia în care se realizează o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite, sau
o divizare a acţiunilor, acţiunile ordinare se emit şi se distribuie gratuit acţionarilor
existenţi. De aceea, creşte numărul acţiunilor ordinare în circulaţie, fără ca acest
lucru să determine o creştere o resurselor existente. Numărul acţiunilor ordinare în
circulaţie înaintea operaţiunii respective se ajustează cu modificarea proporţională a
numărului de acţiuni ordinare în circulaţie, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la
începutul primului exerciţiu raportat. De exemplu, în cazul unei emisiuni de
acţiuni gratuite într-un raport de doi la unu, numărul acţiunilor ordinare în circulaţie
înainte de emisiune se înmulţeşte cu trei pentru a se obţine noul număr total de
acţiuni, sau cu doi, pentru a se obţine numărul suplimentar de acţiuni.
10 © IASCF
IAS 33
Rezultatul
35. Conversia unor acţiuni ordinare potenţiale poate determina modificări ale altor
venituri sau cheltuieli. De exemplu, reducerea cheltuielilor cu dobânzile, aferente
acţiunilor ordinare potenţiale, precum şi creşterea determinată în profitul net aferent
exerciţiului pot genera o creştere a cheltuielilor aferente unui plan de participare
nerestrictivă a angajaţilor la profit. În scopul calculării rezultatului pe acţiune -
© IASCF 11
IAS 33
Acţiunile
37. Acţiunile ordinare potenţial diluante vor fi determinate independent pentru fiecare
perioadă prezentată. Numărul acţiunilor ordinare potenţial diluante incluse în
perioada de la finele exerciţiului până la zi nu constituie o medie ponderată a
acţiunilor ordinare potenţial diluante incluse la fiecare calcul interimar.
40. O filială, o asociere în participaţie sau întreprindere asociată pot emite acţiuni
ordinare potenţiale convertibile, fie în acţiuni ordinare ale filialei, ale întreprinderii
asociate sau ale asocierii în participaţie, fie în acţiuni ordinare ale întreprinderii
raportoare. Dacă aceste acţiuni ordinare potenţiale ale filialei, asocierii în
participaţie sau întreprinderii asociate au efect diluant asupra rezultatului pe
acţiune-de bază, consolidat, al întreprinderii raportoare, ele se includ în calculul
rezultatului pe acţiune-diluat.
12 © IASCF
IAS 33
41. Acţiunile ordinare potenţiale se tratează ca diluante când, şi numai atunci când,
conversia lor în acţiuni ordinare ar determina diminuarea profitului sau
reducerea pierderii pe acţiune din activităţile curente.
42. O întreprindere utilizează profitul net din activităţile obişnuite ca “un număr de
control” pentru stabilirea acţiunilor ordinare potenţiale ca diluante sau antidiluante.
Profitul net din activităţile curente atribuibil entităţii-mamă este ajustat conform
paragrafului 12 şi exclude elemente referitoare la activităţile întrerupte.
43. Acţiunile ordinare potenţiale sunt antidiluante când, prin conversia lor în acţiuni
ordinare, se măreşte rezultatul pe acţiune din activităţile curente sau se diminuează
pierderea pe acţiune din activităţile curente. Calculul rezultatului diluat pe acţiune
nu presupune conversia, exercitarea sau o altă emisiune de acţiuni ordinare
potenţiale care ar avea un efect antidiluant asupra rezultatului pe acţiune.
44. Când se analizează dacă acţiunile ordinare potenţiale sunt diluante sau antidiluante,
fiecare emisiune sau serie de acţiuni ordinare potenţiale se ia în considerare separat,
şi nu în totalitatea lor. Ordinea în care se examinează acţiunile ordinare potenţiale
poate influenţa calitatea lor de a fi sau nu diluante. De aceea, pentru maximizarea
diluării rezultatului pe acţiune - de bază, fiecare emisiune sau serie de acţiuni
ordinare potenţiale se ia în considerare în ordine, de la cele mai diluante la cele mai
puţin diluante, adică acţiunile ordinare potenţiale diluante cu cel mai mic “rezultat
pe acţiune marginală” sunt incluse la calculul rezultatului diluat pe acţiune înaintea
celor cu un rezultat mai mare. Opţiunile şi warantele sunt de regulă incluse primele
deoarece nu afectează numărătorul fracţiei.
Opţiunile, warantele şi echivalentele acestora
46. Opţiunile şi warantele sunt diluante când determină o emisiune de acţiuni ordinare
cu un preţ mai mic decât preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare în cursul
perioadei. Valoarea diluării constă în preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare în
cursul perioadei minus preţul de emisiune. De aceea, pentru calculul rezultatului pe
acţiune diluat, acţiunile ordinare potenţiale sunt tratate ca şi cum ar fi compuse din:
(a) un contract de emisiune a unui anumit număr de acţiuni ordinare la preţul
mediu de piaţă din acel exerciţiu. Acţiunile astfel emise au un preţ just şi se
© IASCF 13
IAS 33
47. Opţiunile şi warantele au un efect diluant doar dacă preţul mediu de piaţă al
acţiunilor ordinare din cursul perioadei depăşeşte preţul de exercitare al opţiunilor
sau warantelor (adică sunt “in the money”). Rezultatele pe acţiune raportate
anterior nu sunt ajustate retroactiv pentru a reflecta modificarea preţului acţiunilor
ordinare.
47A. Pentru opţiunile pe acţiuni şi alte contracte cu plata pe bază de acţiuni la care se
aplică IFRS 2, preţul de emisiune menţionat în paragraful 46 şi preţul de exercitare
menţionat în paragraful 47 vor include valoarea justă a bunurilor sau serviciilor ce
urmează a fi furnizate entităţii în viitor în baza opţiunii pe acţiuni sau a altor
contracte cu plata pe bază de acţiuni.
14 © IASCF
IAS 33
sau convertite sunt considerate separat de acţiunile care nu sunt răscumpărate sau
convertite.
Acţiuni care pot fi eventual emise
53. Dacă atingerea sau menţinerea unui anumit nivel al rezultatului unei perioade este
condiţia pentru emisiunea eventuală şi dacă acel nivel a fost realizat la finele
perioadei de raportare dar trebuie menţinut şi după aceea pentru o anumită
perioadă, atunci acţiunile ordinare suplimentare sunt tratate ca aflate în circulaţie,
dacă efectul este diluant, pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune. În acest
caz, calculul rezultatului diluat pe acţiune se bazează pe numărul acţiunilor ordinare
care ar fi fost emise dacă valoarea rezultatului la finele perioadei de raportare ar fi
valoarea rezultatului de la finele perioadei eventuale. Pentru că rezultatul se poate
modifica în viitor, calculul rezultatului de bază pe acţiune nu include astfel de
acţiuni ordinare ce pot fi emise eventual până la sfârşitul perioadei eventuale pentru
că nu au fost satisfăcute toate condiţiile necesare.
54. Numărul acţiunilor ordinare cu emisiune eventuală poate depinde de preţul de piaţă
viitor al acţiunii ordinare. În acest caz, dacă efectul este diluant, calculul
rezultatului diluat pe acţiune se bazează pe numărul acţiunilor ordinare care ar fi
fost emise dacă preţul de piaţă la finele perioadei de raportare ar fi preţul de piaţă
de la finele perioadei eventuale. Dacă condiţia se bazează pe media preţului de
piaţă în cursul unei perioade de timp care se întinde dincolo de finele perioadei de
raportare, este folosită media perioadei care s-a scurs. Pentru că preţul de piaţă se
poate modifica în viitor, calculul rezultatului de bază pe acţiune nu include astfel de
acţiuni ordinare ce pot fi emise eventual până la sfârşitul perioadei eventuale pentru
că nu au fost satisfăcute toate condiţiile necesare.
© IASCF 15
IAS 33
56. În alte cazuri, numărul acţiunilor cu emisiune eventuală depinde de o altă condiţie
decât rezultatul sau preţul de piaţă (de exemplu, deschiderea unui anumit număr de
magazine). În astfel de cazuri, presupunând că starea actuală a condiţiei rămâne
nemodificată până la sfârşitul perioadei eventuale, acţiunile ordinare cu emisiune
eventuală sunt incluse la calcularea rezultatului diluat pe acţiune conform situaţiei
de la finele perioadei de raportare.
57. Acţiunile ordinare potenţiale cu emisiune eventuală (altele decât cele acoperite de
un contract cu emisiune eventuală de acţiuni, cum ar fi instrumentele convertibile
care pot fi emise eventual) sunt incluse în rezultatul diluat pe acţiune după cum
urmează:
(a) entitatea stabileşte dacă se poate presupune că acţiunile ordinare potenţiale ar
putea fi emise pe baza condiţiilor specificate pentru emiterea lor în
conformitate cu prevederile paragrafelor 52-56 referitoare la acţiunile ordinare
eventuale; şi
(b) dacă acele acţiuni ordinare potenţiale trebuie reflectate în rezultatul diluat pe
acţiune, entitatea stabileşte impactul lor asupra rezultatului diluat urmând
prevederile paragrafelor 45-48 privind opţiunile şi warantele, prevederile
paragrafelor 49-51 privind instrumentele convertibile, prevederile pentru
contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar din paragrafele
58-61, sau alte prevederi, după caz.
Totuşi, exercitarea sau conversia nu se presupun în vederea calculării rezultatului
diluat cu excepţia cazului în care se presupun exercitarea sau conversia de acţiuni
ordinare potenţiale aflate în circulaţie similare care nu pot fi emise eventual.
Contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar
58. Dacă entitatea a emis un contract care poate fi decontat în acţiuni ordinare sau
numerar la alegerea sa, aceasta va presupune că acel contract va fi decontat în
acţiuni ordinare iar acţiunile ordinare potenţiale rezultate vor fi incluse în
rezultatul diluat dacă efectul este diluat.
59. Când un astfel de contract este prezentat din punct de vedere contabil ca activ sau
datorie, sau are o componentă de capital propriu şi una de datorie, entitatea va
ajusta numărătorul în funcţie de modificarea profitului sau pierderii care ar fi
rezultat în cursul perioadei dacă contractul ar fi fost clasificat în întregime ca
instrument de capital propriu. Ajustarea respectivă este similară ajustărilor cerute
de paragraful 33.
60. Pentru contractele care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar la
alegerea titularului, decontarea cu efectul diluant mai mare dintre cea în
numerar şi cea în acţiuni va fi utilizată pentru calcularea rezultatului diluat pe
acţiune.
61. Un exemplu de contract care poate fi decontat în acţiuni ordinare sau numerar este
un instrument de creanţă care, la scadenţă, conferă entităţii dreptul nerestricţionat
16 © IASCF
IAS 33
63. Contractele care cer ca entitatea să răscumpere propriile acţiuni, cum sunt
opţiunile de vânzare vândute şi contractele cu cumpărare la termen, sunt
reflectate în calculul rezultatului diluat pe acţiune dacă efectul este diluant.
Dacă aceste contracte sunt “in the money” în cursul perioadei (adică preţul de
exercitare sau decontare este deasupra preţului mediu de piaţă pentru acea
perioadă), efectul potenţial diluant asupra rezultatului pe acţiune va fi calculat
astfel:
(a) se va presupune că la începutul perioadei se vor emite suficiente acţiuni
ordinare (la preţul mediu de piaţă din cursul perioadei) pentru a atrage
fondurile necesare satisfacerii contractului;
(b) se va presupune că veniturile din emisiune sunt utilizate pentru a satisface
contractul (adică pentru a răscumpăra acţiunile ordinare); şi
© acţiunile ordinare marginale (diferenţa dintre numărul de acţiuni ordinare
presupuse emise şi numărul de acţiuni ordinare primite din satisfacerea
contractului) vor fi incluse în calculul rezultatului diluat pe acţiune.
© IASCF 17
IAS 33
Ajustări retroactive
64. Dacă numărul de acţiuni ordinare sau ordinare potenţiale în circulaţie creşte, ca
urmare a unei capitalizări, sau a unei emisiuni de acţiuni gratuite, sau a unei
divizări a acţiunilor, sau dacă acest număr se diminuează ca urmare a unei
anulări a divizării acţiunilor, calculul rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat,
aferent tuturor exerciţiilor prezentate, trebuie ajustat retrospectiv. Dacă aceste
modificări apar după încheierea exerciţiului, dar înaintea elaborării situaţiilor
financiare, calculul sumelor pe acţiune corespunzătoare acestor situaţii
financiare, ca şi al celor din exerciţiile anterioare, trebuie să se bazeze pe noul
număr de acţiuni. În situaţia în care calculul sumelor pe acţiune reflectă
asemenea modificări în numărul de acţiuni, acest fapt trebuie prezentat. În plus,
rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferent tuturor exerciţiilor prezentate
trebuie ajustat cu efectele erorilor şi cu ajustările determinate de modificări ale
politicilor contabile contabilizate retroactiv.
65. Entităţile nu îşi retratează rezultatul pe acţiune - diluat al nici unui exerciţiu
anterior, în cazul modificării unor ipoteze utilizate la calculul rezultatului pe acţiune
sau al conversiei acţiunilor ordinare potenţiale în acţiuni comune în circulaţie.
Prezentare
66. Entităţile trebuie să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de
profit şi pierdere, pentru profitul sau pierderea din activităţile curente atribuibilă
acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă şi pentru profitul sau pierderea atribubilă
acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă, pentru fiecare clasă de acţiuni ordinare
care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent
exerciţiului. Entităţile prezintă rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferente
tuturor exerciţiilor, fără deosebire între ele.
67. Rezultatul pe acţiune se prezintă pentru fiecare perioadă pentru care există un cont
de profit şi pierdere. Dacă rezultatul diluat pe acţiune este raportat pentru cel puţin
o perioadă, atunci va fi raportat pentru toate perioadele prezentate, chiar dacă este
egal cu rezultatul de bază. Dacă rezultatul de bază şi cel diluat sunt egale,
prezentarea duală se poate realiza într-un singur rând din contul de profit şi
pierdere.
18 © IASCF
IAS 33
Prezentarea informaţiilor
70. O entitate trebuie să prezinte următoarele:
(a) sumele utilizate ca numărător pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de
bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor sume cu profitul sau
pierderea atribuibilă entităţii-mamă aferentă exerciţiului; Reconcilierea va
include efectul individual al fiecărei clase de instrumente care afectează
rezultatul pe acţiune.
(b) media ponderată a acţiunilor ordinare utilizată ca numitor pentru
calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere
a acestor numitori; Reconcilierea va include efectul individual al fiecărei
clase de instrumente care afectează rezultatul pe acţiune.
© instrumentele (inclusiv acţiunile care pot fi eventual emise) care ar putea
dilua rezultatul de bază pe acţiune în viitor, dar care nu au fost incluse în
calculul rezultatului diluat deoarece sunt antidiluante pentru perioadele
prezentate;
(d) o descriere a operaţiunilor cu acţiuni ordinare şi cu acţiuni ordinare potenţiale,
altele decât cele contabilizate conform paragrafului 64, care survin după
încheierea exerciţiului financiar şi care ar fi schimbat semnificativ numărul de
acţiuni ordinare sau potenţiale ordinare aflate în circulaţie la finele perioadei
dacă acele tranzacţii ar fi avut loc înainte de finele perioadei de raportare.
72. Instrumentele financiare şi alte contracte care generează acţiuni ordinare potenţiale
pot include clauze şi condiţii care influenţează determinarea valorii rezultatului pe
acţiune, de bază şi diluat. Aceste clauze şi condiţii pot stabili dacă există acţiuni
ordinare potenţiale diluante sau nu, şi în caz afirmativ, efectul lor asupra mediei
© IASCF 19
IAS 33
73. Dacă o entitate prezintă, pe lângă rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, sume
pe acţiune, utilizând o componentă raportată a profitului net diferită de profitul
sau pierderea netă aferentă exerciţiului, atribuibile acţionarilor comuni, aceste
sume se calculează utilizând media ponderată a acţiunilor ordinare, determinată
în conformitate cu acest Standard. Sumele pe acţiune, de bază şi diluate,
referitoare la o astfel de componentă se prezintă în aceeaşi măsură, fără
deosebire în notele la situaţiile financiare. Entitatea va indica baza pe care este
determinat numărătorul, inclusiv dacă valorile per acţiune sunt înainte sau după
impozitare. Dacă se utilizează o componentă a profitului net care nu se
raportează ca un element distinct în contul de profit şi pierdere, este necesară o
reconciliere între componenta utilizată şi un element raportat în contul de profit
şi pierdere.
20 © IASCF
IAS 33
Anexa A
Ghid de aplicare
Această anexă face parte integrantă din standard.
Emisiuni de drepturi
A2. Emisiunea de acţiuni ordinare la data exercitării sau conversiei acţiunilor ordinare
potenţiale nu generează, în mod normal, un element de gratuitate. Întrucât acţiunile
ordinare potenţiale se emit, de obicei, la valoarea integrală, determinând o
modificare proporţională a resurselor disponibile ale entităţii. În cazul unei
emisiuni de drepturi, preţul de exercitare este adesea mai mic decât valoarea justă a
acţiunilor. De aceea, după cum se observă în paragraful 27(b), o asemenea
emisiune de drepturi include un element de gratuitate. Dacă se oferă o emisiune de
drepturi tuturor acţionarilor existenţi, numărul acţiunilor ordinare, utilizat în
calcularea rezultatului pe acţiune-de bază, pentru toate exerciţiile anterioare
emisiunii de drepturi, este egal cu numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înaintea
acestei emisiuni înmulţit cu următorul factor:
Valoarea justă pe acţiune exact înainte de exercitarea drepturilor.Valoarea teoretică
pe acţiune după exercitarea drepturilor.
Număr de control
© IASCF 21
IAS 33
Rezultatul de bază pe acţiune al entităţii este 2,40 u.m. din activitatea curentă, 3,60
u.m. pierdere pentru activităţile întrerupte şi 1,20 u.m. pentru pierdere. Cele 400 de
acţiuni ordinare potenţiale sunt incluse în rezultatul diluat deoarece rezultatul de
2,00 u.m. din activitatea curentă este diluant, presupunând că nu există vreun
impact asupra profitului al celor 400 de acţiuni ordinare potenţiale. Pentru că
profitul din activitatea curentă atribuibil entităţii-mamă este numărul de control,
entitatea include şi cele 400 de acţiuni potenţiale în calculul altor valori privind
rezultatul pe acţiune, chiar dacă rezultatul pe acţiune care rezultă este antidiluant
faţă de rezultatul de bază comparabil, adică pierderea pe acţiune este mai mică
((3,00 u.m.) pe acţiune pentru pierderea din activităţile întrerupte şi 1,00 u.m. pe
acţiune pentru pierdere).
A4. Pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune, preţul mediu de piaţă al acţiunilor
ordinare presupuse a fi emise se calculează pe baza preţului mediu de piaţă al
acţiunilor ordinare din cursul perioadei. Teoretic, fiecare operaţiue de piaţă pentru
acţiunile ordinare ale entităţii ar putea fi inclusă la determinarea preţului mediu de
piaţă. Totuşi, practic, de regulă este indicată o simplă medie a preţurilor
săptămânale sau lunare.
A5. În general, preţurile de piaţă la închidere sunt adecvate pentru calcularea preţului
mediu de piaţă. Dacă preţurile fluctuează puternic, totuşi, o medie a preţurilor
ridicate şi scăzute oferă de regulă un preţ mai reprezentativ. Metoda utilizată
pentru calcularea preţului mediu de piaţă este folosită cu consecvenţă cu excepţia
cazului în care nu mai este reprezentativă datorită modificării condiţiilor. De
exemplu, entitatea care foloseşte preţuri de piaţă la închidere pentru a calcula preţul
mediu de piaţă pentru câţiva ani cu preţuri relativ stabile, ar putea trece la o medie a
preţurilor ridicate şi scăzute dacă preţurile încep să fluctueze puternic iar preţurile
la închidere nu mai constituie o medie reprezentativă.
A7. Opţiunile sau warantele pot permite sau cere oferirea creanţei sau altor instrumente
ale entităţii (sau mamei acesteia ori unei filiale) ca plată integrală sau parţială a
preţului de exercitare. La calcularea rezultatului diluat, opţiunile şi warantele
respective au efect diluant dacă (a) preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare
aferente pentru perioada respectivă depăşeşte preţul de exercitare sau (b) preţul de
22 © IASCF
IAS 33
A9. Condiţiile de bază ale anumitor opţiuni sau warante pot solicita ca sumele încasate
din exercitarea instrumentelor respective să fie folosite pentru răscumpărarea
creanţei sau altor instrumente ale entităţii (sau mamei acesteia ori uneia dintre
filiale). La calcularea rezultatului diluat pe acţiune, opţiunile sau warantele
respective se presupun a fi exercitate iar sumele încasate folosite pentru
răscumpărarea creanţei la preţul mediu de piaţă şi nu pentru cumpărarea de acţiuni
ordinare. Totuşi, sumele în plus primite din exercitarea presupusă peste valoarea
utilizată în vederea răscumpărării presupuse a creanţei sunt luate în calcul (adică
presupuse a fi utilizate pentru răscumpărarea acţiunilor ordinare) la determinarea
rezultatului diluat pe acţiune. Dobânda (după impozitare) a oricărei creanţe
presupuse a fi răscumpărată se adaugă ca ajustare la numărător.
A11. Acţiunile ordinare potenţiale ale unei filiale, asocieri în participaţie sau
întreprinderi asociate, convertibile fie în acţiuni ordinare ale filialei, asocierii în
participaţie sau întreprinderii asociate fie în acţiuni ordinare ale entităţii-mamă sau
investitorului (entitatea care raportează) sunt incluse în calculul rezultatului diluat
astfel:
© IASCF 23
IAS 33
24 © IASCF
IAS 33
A15. În cazul în care acţiunile ordinare se emit cu plata parţială, aceste acţiuni plătite
parţial se tratează ca o cotă din acţiunile ordinare. Această cotă este egală cu
raportul dintre dividendele care le revin şi cele corespunzătoare acţiunilor plătite
integral, în exerciţiul respectiv.
© IASCF 25
IAS 33
Anexa B
26 © IASCF
IAS 33
© IASCF 27