MANAGEMENTUL RISCULUI IN AFACERI

1.RISCUL 1.1 Definitie A cauta citate despre risc este un lucru usor, iar rezultatul cautarii va fi bogat, deoarece riscul pare a fi asimilat curajului. In lumea financiar-economica, un intreg domeniu s-a dezvoltat (managementul riscului) si o multitudine de instrumente au aparut (instrumentele financiare derivate) pentru a reduce sau/si transfera riscul. Riscul este aici o variabila ce se doreste a fi controlata, astfel incat modificarile acesteia sa nu afecteze negativ o companie. Realizarea obiectivelor şi proiectelor unei organiza ii presupune identificarea şi asumarea unor riscuri multiple, cum ar fi! "sc#imb$rile de mediu sau interne, "conceperea unor strategii nerealiste, "erori şi omisiuni %n proiectare şi e&ecu ie. 'umim risc nesiguran a asociat$ oric$rui rezultat. 'esiguran a se poate referi la probabilitatea de apari ie a unui eveniment sau la influen a, la efectul unui eveniment %n cazul %n care acesta se produce. Riscul economic poate fi definit prin modul de actiune intr-un mediu de afaceri in care factori mai putin controlabili sau necontrolabili pot interveni in mod aleator si influenta negativ rezultatele activitatii unui agent economic. Riscul apare atunci c(nd! "un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur) "efectul unui eveniment este cunoscut, dar apari ia evenimentului este nesigur$) "at(t evenimentul c(t şi efectul acestuia sunt incerte. Riscul %n activitatea unei firme se refer$ la probabilitatea de a nu se respecta obiectivele stabilite %n termeni de performanta (nerealizarea standardelor de calitate), program (nerespectarea termenului de e&ecu ie) si cost (dep$şirea bugetului). *lement de risc este orice element care are o probabilitate m$surabil$ de a devia de la plan. Aceasta presupune desigur e&isten a unui plan. +trategiile, planurile şi programele firmei constituie elemente care permit prefigurarea realit$ ii şi apoi confruntarea realiz$rilor efective cu rezultatele aşteptate. ,entru realizarea obiectivelor firmei este necesar$ derularea unor seturi de activit$ i. - activitate, notat$ (a), poate fi considerat$ element de risc dac$ sunt %ndeplinite simultan urm$toarele dou$ condi ii! . / ,(a) / 0 (0) 1(a) 2 . (3) unde! ,(a) 2 probabilitatea ca un eveniment (a) s$ se produc$ *(a) 2 efectul evenimentului (a) asupra obiectivelor 1(a) 2 evaluarea monetar$ a lui *(a)

3

3)analiza riscului! utilizeaz$ metode cum sunt! determinarea valorii aşteptate. adic$ acele elemente de risc cu probabilit$ i reduse de apari ie sau cu un efect nesemnificativ. pentru identificarea problemelor care au ap$rut %n situa ii similare celor curente) "utilizarea e&perien ei personalului direct productiv (şefi de sec ii şi de ec#ipe) prin invitarea acestora la o şedin $ formala de identificare a riscurilor. efectele şi probabilit$ ile de apari ie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite. 4otodat$.(a) sau 1(a) tind c$tre zero. personalul. rezultatele aşteptate. estim$rile costurilor şi a termenelor de e&ecu ie etc. Identificarea riscurilor trebuie realizat$ %n mod regulat. Aceasta trebuie s$ ia %n considerare at(t riscurile interne c(t şi pe cele e&terne.entru analiza riscului se foloseşte un instrumentar matematic divers.birouri este una dintre cele mai bune surse de identificare şi diminuare a riscurilor) "identificarea riscurilor impuse din e&terior (prin legisla ie. te#nologie. Riscurile interne sunt riscuri pe care ec#ipa managerial$ le poate controla sau influen a. .2 Procesul de management al riscului .comunicare eficient$ teren . se elimin$ riscurile neconcordante. simularea 6onte 7arlo şi arborii decizionali. modific$ri ale obiectivelor. 5e multe ori oamenii de pe teren sunt conştien i de riscuri şi probleme pe care cei din birouri nu le sesizeaz$.ractic. Aceasta %nseamn$ c$ pot fi neglijate acele elemente pentru care .+e considera riscurile identificate %n prima faz$ şi se realizeaz$ o cuantificare aprofundat$ a acestora. In aceasta etapa se evalueaz$ pericolele poten iale. Riscul poate fi identificat folosind diferite metode! " %ntocmirea unor liste de control care cuprind surse poten iale de risc. cum ar fi! condi ii de mediu. sc#imb$ri %n economie. %n aceast$ faz$ se identific$ toate elementele care satisfac condi iile (0) şi (3).) "analiza documentelor disponibile %n ar#iva firmei.1. organizarea unor şedin e de identificare a riscurilor şi analiza documentelor ar#ivate. merg(nd de la analiza probabilistic$ la analiza 6onte 7arlo. 8 . . . erorile şi omisiunile de proiectare şi e&ecu ie. la conferin e şi care s$ parcurg$ publica iile de specialitate. %n timp ce riscurile e&terne nu se afl$ sub controlul acesteia. Alegerea instrumentului matematic trebuie s$ fie adaptat$ necesit$ ilor analizei şi s$ in$ seama de acurate ea datelor disponibile.rocesul de management al riscului cuprinde trei faze! 0)identificarea riscului! se realizeaz$ prin %ntocmirea unor liste de control. rela ii cu sindicatele) prin desemnarea unei persoane care s$ participe la %ntrunirile asocia iilor profesionale.

+imularea utilizeaz$ un model al unui sistem pentru a analiza performan ele sau comportamentul sistemului. rezultatele ob inute prin metoda valorii aşteptate sunt de obicei utilizate ca date de intrare pentru analize ulterioare.. 2 8.(a) & *(a) (8) unde! 9A(a) 2 valoarea aşteptat$ a evenimentului (a) ...7ea mai simpl$ metod$ de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii aşteptate (9A). determinarea riscului are un impact major %n calcula ia costurilor şi implicit %n activitatea de ofertare licitare.. %n cazul unei firme de construc ii. Av(nd %n vedere faptul c$ estimarea probabilit$ ilor este un proces cu un grad mare de subiectivitate.. iar probabilitatea ca s$ se %nt(lneasc$ roc$ dur$ a fost estimat$ la 8.. milioane lei pentru prevenirea acestui risc.. se vor acoperi costurile riscului.entru proiectele de construc ii cel mai frecvent se foloseşte simularea 6onte 7arlo a programului de e&ecu ie şi a costurilor asociate activit$ ilor. +imul$rile constituie o metod$ avansat$ de cuantificare a riscurilor. milioane lei Antreprenorul poate s$ includ$ %n valoarea ofertei suma de 8. dac$ costul suplimentar antrenat de efectuarea de s$p$turi %n roc$ dur$ pentru o anumit$ lucrare este de 0.:.8. milioane lei.. antreprenorul se poate asigura %mpotriva acestui risc calcul(nd valoarea aşteptat$ a producerii acestui fenomen şi o poate include %n calculele pentru elaborarea devizului ofert$. care se calculeaz$ ca produs %ntre probabilit$ ile de apari ie ale anumitor evenimente şi efectele acestora! 9A(a) 2 . dac$ %n timpul preg$tirii documenta iei pentru participarea la o licita ie pentru adjudecarea unei lucr$ri s-a identificat riscul de a se %nt(lni un strat de roc$ dur$ %n timpul s$p$rii funda iei... Astfel... Aceast$ te#nic$ simuleaz$ realizarea obiectivelor de un num$r mare de ori furniz(nd o distribu ie statistic$ a rezultatelor... valoarea aşteptat$ a acestui risc va fi! 9A(a) 2 .. . 7oncret...(a) 2 probabilitatea de apari ie a evenimentului (a) *(a) 2 efectul apari iei fenomenului (a) 5e e&emplu.. & 0. . ştiind c$ dup$ un num$r suficient de mare de licita ii.. . indiferent de rezultatul acestora.

< . e&ist$ o probabilitate de <.< zile. 5atele de realizare a obiectivului din partea st(ng$ prezint$ riscuri mai mari dec(t cele din partea dreapt$ a graficului. Ramurile arborelui reprezint$ fie decizii (reprezentate ca p$trate). fie rezultate aleatoare sau incerte (reprezentate sub forma unor cercuri). aşa cum sunt percepute de c$tre deciden i. 5e e&emplu. Arborii decizionali sunt instrumente care descriu interac iunile c#eie dintre decizii şi evenimentele aleatoare.Aceast$ curb$ arat$ probabilit$ ile cumulate ale realiz$rii obiectivului p(n$ la o anumit$ dat$.: ca obiectivul s$ fie atins %n 0. =igura urm$toare prezint$ un e&emplu de arbore decizional.

folosirii ec#ipamentelor şi a for ei de munc$.rogramul ?agresiv@ are valoarea aşteptat$ de 8A milioane lei şi va fi preferat programului ?conservator@ care are o valoare aşteptat$ de B milioane lei. %n care se %ncearc$! s$ se elimine riscurile) s$ se reduc$ riscurile şi / sau s$ se repartizeze riscurile. eliminarea sau repartizarea riscului. flu&urilor de materiale. etc. cel pu in par ial. prin %nc#eierea contractelor colective şi individuale de munc$. Riscurile legate de resursele umane sunt acoperite. • instruirea. *ste faza de ac iune din cadrul ciclului managementului riscului. 5ac$ riscurile sunt legate de termenul de e&ecu ie) programarea ştiin ific$ a activit$ ilor cu ajutorul graficelor re ea poate diminua riscurile %n limite rezonabile. care s$ acopere riscurile) s$ condi ioneze oferta. *liminarea riscurilor are scopul de a %ndep$rta riscurile. Cn acest sens regula general$ de alocare a riscului este s$ se aloce riscul p$r ii care poate s$ %l suporte şi s$ %l controleze cel mai bine. 7ele mai multe dintre op iunile care elimin$ riscul tind s$ scoat$ organiza ia din afaceri.robabilitatea de apari ie a efectului > 9aloarea aşteptat$ a unei decizii 2 suma valorilor aşteptate ale tuturor efectelor rezult(nd din acea decizie > . Aceasta influen eaz$ productivitatea şi calitatea lucr$rilor.rin programe de instruire şi conştientizare %n domeniul securit$ ii muncii se poate reduce probabilitatea producerii accidentelor şi efectul acestora. Repartizarea riscului trebuie s$ se fac$ in(ndu-se seama de comportamentul fa $ de risc al diferitelor organiza ii implicate. 6ulte riscuri sunt legate de securitatea muncii. +trategia de contractare constituie un mecanism esen ial %n repartizarea riscului.> 9aloarea aşteptat$ (9A) a unui efect 2 *fect & . *c#ipa managerial$ sau %ntreprinz$torul poate! s$ nu ini ieze o anumit$ tranzac ie sau afacere) s$ stabileasc$ un pre foarte mare.organiza ie cu aversiune prea mare fa $ de risc nu va supravie ui mult timp şi ar trebui s$-şi investeasc$ capitalul %n alt$ parte. riscurile legate de materiale şi ec#ipamente pot fi A . Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioas$ a ec#ipelor de munc$. Aceasta se refer$ la p$r ile care vor accepta o parte sau %ntreaga responsabilitate pentru consecin ele riscului. Riscurile pe care şi le asum$ firma sunt %n mod obişnuit formalizate prin contracte cu beneficiarii. 5iminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt! • programarea. . . • reproiectarea. Repartizarea riscurilor este de asemenea un instrument performant de management al riscului. Cn majoritatea cazurilor. 8)reactia la risc!cuprinde m$suri şi ac iuni pentru diminuarea.

transferate furnizorilor acestora. Dnele riscuri pot fi %ndep$rtate prin %nc#eierea unor contracte de asigurare.... iar bancile sunt obligate sa angajeze personal din categoria junior care nu au e&peripenta fiind e&puse riscului operational. prin garan iile pe care aceştia le ofer$..A. majoritatea grupuri bancare cu capital strain. asiguratorul p$streaz$ prima de asigurare.in special in cel bancar. In 3.: din numarul total de personal.A. de angajati.erforman a %n procesul de management al riscului este dat$ de calitatea managerilor şi a personalului implicat.. 1a ora actuala. inseamna atragerea de resurse umane. şi anume de cea mai slab$ verig$ din cadrul s$u. in sistemul bancar romanesc lucreaza apro&imativ A3. au fost efectuate A. asiguratorul va rambursa partea asigurat$ sau toate pierderile suferite datorit$ riscului. 7ompania de asigur$ri %şi asum$ o parte din riscuri %n sc#imbul unui pre (prima de asigurare). sub presiunea concurentei investitorilor din Romania. 6anagerii firmei trebuie s$ se asigure c$ ec#ipa care realizeaz$ managementul riscului este competent$ şi a g$sit o cale de mijloc %ntre te#nicizarea e&cesiv$ a procesului şi ac iunea pe baz$ de intui ie. vor fi lansate multiple forme specializate de pregatire pentru angajatii din sistemul bancar inclusiv cei implicati in adminsitrarea riscului de management pentru a face fata sc#imbarilor care vor inteveni odata cu aderarea Romaniei la Dniunea *uropeana. care controleaza bancile din Romania. 5in 3. 2. Dn proces formalizat de management al riscului va da rezultate pozitive numai dac$ ia %n considerare toate aspectele acestuia. =iecare e&tindere in teritoriu. 5ac$ riscul nu apare.se intalnesc cu preponderenta riscul operational bancar si riscul de credit. .. precum si a concurentei pentru cresterea cotei de piata. care devine in ultimul timp. apro&imativ 0. o realitate in sistemul financiar bancar romanesc. 5ac$ riscul se produce %n condi iile specificate prin contractul de asigurare. F . Institutul Eancar Roman a inceput un parteneriat strategic cu Eursa Romana de 6arfuri. care abordeaza riscul de management si pe cel operational. Asociatia Romana a Eancilor si Eanca 'ationala a Romaniei pentru pregatirea resurselor umane din banci in vederea pregatirii pentru implementarea prevederilor noului acord de capital Easel II.. ASIGURAREA RISCULUI OPERATIONAL BANCAR In cadrul mediului de afaceri.. de noi angajari in industria bancara.

utilizate de banci de mai multe decenii pentru protectia %mpotriva riscurilor operationale.0. Cn acceptiunea documentului mentionat. ele action(nd %n trei domenii fundamentale! .2 Produse de asigurare impotriva riscurilor operationale Cn economiile dezvoltate.F. se atrage atentia asupra faptului ca piata asigurarilor %mpotriva riscurilor operationale parcurge ea %nsasi o etapa de dezvoltare si maturizare. aceste polite comporta unele adaptari . bancile comerciale. .%n functie de cerintele clientului asigurat -.roiectul Acordului de la Easel privind capitalul minim obligatoriu recunoaste rolul pe care asigurarea %l poate avea %n diminuarea impactului financiar al pierderilor operationale ale unei banci. Cntr-un mediu din ce %n ce mai competitiv. %n sensul eliminarii unor clauze sau introducerii de clauze suplimentare. se recunoaste faptul ca asigurarea poate fi privita ca un instrument de diminuare a impactului financiar al riscurilor operationale ale bancilor. transferul riscului catre un asigurator poate contribui la %mbunatatirea indicatorilor de performanta si a flu&urilor de lic#iditati. asigurarile reprezinta instrumente consacrate. dar bancile pot continua sa functioneze inca unui an conform principiilor acordului Easel I.atacuri criminale.raspunderea profesionala) . astfel ca bancile se pot afla %n situatia de a %nlocui riscul operational cu un risc de contrapartida. care sa permita unei banci sa-si defineasca mai bine propriul profil de risc. iar politele de asigurare specifice oferite de companiile de asigurare acopera anumite segmente din domeniile mentionate. vor trebui sa isi pregateasca personalul si sa sc#imbe comitetele de conducere cu comitete e&ecutive in care vor fi atrasi si sefi de compartimente care gestioneaza activitatile de management al riscului.daune asupra bunurilor si sediilor) . diminuarea impactului financiar se refera la faptul ca %nc#eierea unei asigurari specifice %mpotriva riscurilor operationale poate conduce la un nivel mai redus al capitalului minim necesar alocat acestei categorii de riscuri. sub presiunea noilor reglementari care se aplica pe plan international.. 4otusi. 6ai mult. Cn documentul consultativ asupra riscului operational. prevenind situatiile de criza.1 Asigurarea ca instrument de protectie împotriva riscului operational . totul cu reflectarea de rigoare %n nivelul pretului. 2. 4otusi..'ormele Easel II vor intra in vigoare la 0 ianuarie 3. lansat de 7omitetul de la Easel %n anul 3.olitele de asigurare %mpotriva riscurilor operationale cel mai frecvent v(ndute G . cum este cel al industriei bancare. 5esi se prezinta %ntr-o forma standard. asigurarea propriu-zisa poate fi %nsotita de servicii cone&e de management al riscurilor. 2.

probleme de transfer al datelor. pretul unei astfel de asigurari de tip cos este mai redus dec(t suma preturilor asigurarilor individuale. permit(nd asiguratorilor sa ia %n considerare corelatiile dintre riscurile generatoare de pierderi. Ratiunea crearii acestor produse de asigurare consta %n a oferi bancilor o acoperire cuprinzatoare. cutremur etc. ca si %mpotriva fraudei si falsurilor. astfel ca decizia de transfer B .Leneral and -t#er 1iabilitH (raspundere generala si alte raspunderi).protejeaza asiguratul %mpotriva pierderilor produse de functionarea defectuoasa a retelei informatice. prevenirea sau reducerea evenimentelor de risc).=idelitH/EanIerJs ElanIet Eond (polita comple&a de asigurare bancara) protejeaza angajatorii %mpotriva lipsei de onestitate sau a ne%ndeplinirii sarcinilor de serviciu de catre angajati. care sa elimine gap-urile si zonele de suprapunere (overlaps) care pot aparea %n cazul utilizarii asigurarilor de tip clasic %mpotriva riscurilor individuale.acopera riscurile uzuale care pot afecta bunurile din proprietatea asiguratului (incendiu.olita standard acopera si pierderile din daune produse asupra bunurilor aflate %n proprietatea asiguratului (sedii.5irectors K -fficersJ 1iabilitH . care pot reprezenta fraude prin computer sau %nregistrari fictive) .*lectronic 7omputer 7rime (frauda prin computer) .'on-financial .ofera tranzactii neautorizate.ropertH (proprietatea nefinanciara) . Cn ultimul timp. 6ai mult. banca se bazeaza pe capacitatea asiguratorului de a acorda despagubirea. rolul asigurarii este acela de a transfera impactul financiar al unui risc sau al unei combinatii de riscuri de la o entitate la alta. .rofessional IndemnitH (raspunderea profesionala) .. se transfera pur si simplu catre o alta entitate impactul financiar al unui eveniment de risc.rin asigurare.)) . bunuri %n tranzit. 7ontract(nd o asigurare %mpotriva unui anumit risc. Cn sens strict.ractices 1iabilitH (raspunderea angajatorului) .protejeaza directorii si functionarii %mpotriva pierderilor pe care le-ar avea de suportat acestia ca urmare a sentintelor judecatoresti pronuntate %mpotriva lor. valuta falsa. conform clauzelor stabilite.acopera despagubirile care ar trebui platite de asigurat din cauza %ncalcarii legislatiei muncii (discriminare.)) . %n legatura cu modul de %ndeplinire a obligatiilor profesionale) . marile companii de asigurare au pus la dispozitia bancilor produse de asigurare de tip cos pentru riscuri multiple. . 2.*mploHment .Dnaut#orized 4rading (tranzactii neautorizate) .3Avantaje ale asigurarilor pentru riscuri operationale Cn esenta. tranzactii frauduloase etc) . virusi. nerespectarea contractului de munca etc. diverse pierderi din tranzactii etc.acopera despagubirile platite tertilor datorita pierderilor suferite de acestia ca urmare a neglijentei sau erorilor profesionale ale salariatilor asiguratului) . a transfera riscul nu reprezinta o modalitate de a controla riscul (controlul presupune evitarea.de companiile de asigurare sunt! . conform conditiilor convenite.)) .

. %n sensul %mbunatatirii veniturilor si. 5e aceea.rin contractarea unei polite de asigurare %mpotriva riscurilor operationale. pe de alta parte. marile companii de asigurari au un avantaj fata de banci prin datele disponibile. pe de o parte. de evitarea unor pierderi catastrofice. al cresterii valorii de piata a bancii. Asiguratorii ofera servicii de evaluare si acoperire a daunelor.ierderile operationale mari si impredictibile pot sa reduca dramatic lic#iditatea unei banci. 4eoretic. . Cn acest caz. actionariatul poate solicita conducerii bancii sa investeasca %n activitatile de management al riscurilor mai mult dec(t ar fi aceasta dispusa sa aloce. de %nregistrarea unui flu& predictibil de lic#iditati si. %n sc#imbul careia primeste garantia ca va fi despagubita %n cazul producerii unui anumit risc. ajuta banca sa evite sau sa diminueze pierderea (financiara sau de orice alta natura) generata de producerea unui risc. %n continuare. c) Dn alt avantaj vizeaza evitarea situatiilor catastrofice. bancile transfera riscul asupra asiguratorilor si beneficiaza. e&perienta si marimea portofoliilor de riscuri gestionate. de talie internationala) siau dezvoltat sisteme proprii de management al riscurilor operationale. practica demonstreaza ca un asigurator dispune de mult mai multe resurse si e&pertiza %n acest sens.al riscului poate fi asimilata unei decizii de finantare. pe de o parte. d) . astfel %nc(t sarcinile de monitorizare sa revina 0. prin faptul ca asigurarea acopera pierderile operationale mari care ar conduce la insolvabilitate. mai e&act. merg(nd p(na la epuizarea capitalului alocat! a) . banca plateste o prima de asigurare. Aceasta %nseamna ca asigurarea %mpotriva riscurilor operationale da posibilitatea unei banci sa elimine sau sa diminueze fluctuatiile mari ale flu&ului de lic#iditati produse de pierderi operationale mari si impredictibile. este greu pentru actionari sa monitorizeze comportamentul conducerii pentru a se asigura de %ndeplinirea sarcinilor. 7el de-al doilea aspect se refera la faptul ca.rin cumpararea unei polite de asigurare %mpotriva riscurilor operationale. de o monitorizare calificata.5esi unele banci (%n special cele mari. pe l(nga consultanta juridica si serviciile de administrare (cum sunt cele de %ncasare a despagubirii). beneficiile pe care o banca le poate obtine de pe urma contractarii unor asigurari %mpotriva riscurilor sunt legate. %n anumite cazuri. de servicii eficiente si. pe de alta parte.entru banci poate fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor sa e&ternalizeze o serie de elemente ale programului de management al riscurilor catre companiile de asigurare. . evaluarea. controlul si finantarea riscurilor. Astfel. dob(ndite ca urmare a administrarii unui portofoliu mare de riscuri preluate de la clienti din diferite sectoare de activitate. ca instrument de reducere a riscului. b) Reducerea fluctuatiilor cas#-floM-ului genereaza si alte avantaje pentru banca. .rimul aspect are la baza obiectul de activitate al unui asigurator. Asigurarea. o solutie posibila consta %n contractarea unei asigurari.

. %n special c(nd acestea ar afecta %ncrederea investitorilor sau ar conduce la preluarea bancii %n cauza. Activitatea de monitorizare realizata de asigurator sprijina. . acesti factori vizeaza! .unerea laolalta si administrarea riscurilor operationale mari sau mai putin obisnuite ale mai multor banci de catre un asigurator este aproape %ntotdeauna mai avantajoasa dec(t administrarea individuala a riscurilor respective %n cadrul unei banci. %n realitate.. *ste posibil ca aceste diferente sa afecteze caracterul asigurabil al riscurilor asociate unui segment de afaceri (de e&emplu. %n consecinta. bancile mari opteaza adesea pentru solutia asigurarii pentru a-si proteja veniturile %mpotriva pierderilor din riscuri operationale. este mai ieftin pentru o banca mare sa transfere administrarea zilnica a unor riscuri relativ obisnuite si cu impact redus catre un asigurator. *ste greu de apreciat daca avantajele asigurarii sunt mai mari pentru o categorie sau alta.proiectul Easel II statueaza ca nivelul si tipurile de risc identificate pe diferite segmente de afaceri variaza. bancile mici au capital propriu si cas#-floM liber mai reduse si. manifestarea fortelor pietei. Riscul trebuie privit ca oricare alta marfa si poate fi tranzactionat. 2.5imensiunea bancii . c(t si prin cea a riscurilor asigurabile. 5e asemenea. +intetic. at(t prin prisma avantajelor potentiale. . . Cn contrast. ele nu dispun de o dispersie a riscurilor si nici nu au fondurile necesare pentru a-si dezvolta propriul sistem de management al riscurilor %ntr-un asemenea grad de comple&itate %nc(t sa ec#ivaleze cu monitorizarea realizata %n baza asigurarii.robleme apar %n momentul %n care persoane sau grupuri interesate %n activitatea unei banci (de e&emplu. sunt mai vulnerabile %n fata unor pierderi din riscuri operationale. 7u toate acestea.e l(nga faptul ca determina marimea capitalului minim necesar.rofilul de risc al bancii .4 Factori de influenta a deciziei de asigurare împotriva riscurilor operationale 5ecizia unei banci de a contracta o asigurare %mpotriva riscurilor operationale depinde de o multitudine de factori care influenteaza at(t avantajele potentiale pe care le va obtine. Adesea. mai ales daca piata asigurarilor pentru riscul respectiv este competitiva. profilul de risc al bancii influenteaza si capacitatea acesteia de a contracta o 00 . c(t si dimensiunea riscurilor asigurabile. *&ista diferente de abordare %ntre o banca de talie mare si una de talie mica. anumiti actionari sau managementul %nsusi) profita de pozitia pe care o detin si %i e&pun pe ceilalti la riscuri care nu sunt remunerate corespunzator.asiguratorului.are o influenta majora asupra deciziei de asigurare %mpotriva riscurilor operationale. Cn genere. bancile mari dispun de resursele necesare pentru a realiza ele %nsele un management adecvat al riscurilor operationale. datorita absentei datelor sau marimii pierderilor).

piata asigurarilor %mpotriva riscurilor operationale parcurge un proces de dezvoltare si de adaptare. Cn prezent.) manifesta o aversiune mai mare fata de risc. actionari etc. 5e e&emplu. cu at(t vor fi mai atrase de solutia asigurarii. Rezultatele empirice dovedesc faptul ca atitudinea fata de risc a grupurilor interesate %n activitatea bancii influenteaza %ntreaga strategie de management al riscurilor.Ratingul bancii 7u c(t ratingul este mai bun. accesul la finantare devine mai restrictiv. 6asura %n care o banca poate suporta c#eltuiala imediata cu prima de asigurare %n sc#imbul unui avantaj care se poate materializa doar pe termen lung depinde de orizontul de timp pe care %l au la dispozitie managementul sau actionarii. %n genere. noile produse de asigurare de tip cos ofera protectie %mpotriva mai multor riscuri si rezolva o parte dintre problemele legate de gap-urile si redundantele generate de utilizarea asigurarilor 03 .Atitudinea fata de risc a partilor interesate 7u c(t grupurile interesate %n activitatea si rezultatele unei banci (management. 7ei implicati pe termen lung sunt.asigurare %mpotriva riscurilor operationale de buna calitate si avantajoasa sub aspectul costului. . astfel %nc(t sa fie eliminate dezavantajele si ma&imizate beneficiile aduse bancilor. contribuind la reducerea costului capitalului atras. pentru ca economiseste prima de asigurare. care nu a facut obiectul unei asigurari si. PROIECTUL ACORDULUI BASEL II – rolul asigurarilor %n managementul riscurilor operationale si impactul asupra capitalului obligatoriu al bancilor 3. Cn aceste conditii. .1 Impactul asigurarilor asupra capitalului minim o ligatoriu Eancile cu un management performant ar putea recurge la asigurari comple&e de tip cos prin care sa-si asigure un nivel sporit de protectie. cu at(t banca va avea un cost de refinantare mai redus. . iar raportarea acestora le-ar %mbunatati ratingul. mai favorabili solutiei oferite de asigurare dec(t cei care au interese imediate. Acest aspect comporta totusi o nuantare. 5aca o banca renunta la un contract de asigurare. ea poate %nregistra un avantaj pe termen scurt.-rizontul de timp al managementului/actionarilor Eeneficiile asigurarii necesita o anumita perioada de timp pentru a deveni perceptibile. mai degraba dec(t sa %nc#eie o asigurare. deoarece banca poate fi retrogradata imediat ce %nregistreaza o pierdere apreciabila. %n consecinta. 3. bancile cu rating foarte bun pot sa opteze pentru finantarea pierderilor prin contractarea de credite.

Aceasta ar garanta faptul ca sunt luate %n considerare date relevante si corect clasificate. Abordarea traditionala folosita %n asigurari. aceea de a acoperi riscuri cunoscute. deoarece. at(t c(t este posibil. 5aca forma finala a Acordului Easel II va fi %n spiritul acestei abordari.entru aceasta. datorate sc#imbarilor de te#nologie. Dnul din obiectivele Easel II. Acordul Easel II aduce %n discutie si riscurile asociate activitatilor e&ternalizate. spre deosebire de aceste agentii. ceea ce ar determina un calcul mult mai riguros al primelor de asigurare. autoritatile nu fac publice ratingurile acordate. 7u toate ca o serie de asiguratori de talie internationala au adoptat o 08 . %n ritmul deosebit de alert al crearii de noi produse si servicii.clasice. ea apare ca fiind esentialmente reactiva. Aceasta necesita %nsa %ntarirea cooperarii %ntre autoritatile de reglementare si agentiile de rating al riscului. cum sunt sistemele de comunicatii si cele de plati si decontari. va trebui sa se reglementeze daca si %n ce masura asigurarea %mpotriva riscurilor operationale este obligatorie. Acordul Easel II trebuie sa contribuie la crearea unui mediu concurential %n care fortele pietei sa actioneze eficient si eficace. ar putea fi atins prin publicarea ratingului de risc acordat bancilor pentru politele de asigurare %mpotriva riscurilor operationale. autoritatile de reglementare ar trebui sa asigure infrastructura de reglementari si sa lase sarcina monitorizarii modului de aplicare a reglementarilor companiilor de asigurare si agentiilor de rating al riscului 7ompaniile de asigurare sunt foarte interesate sa sustina bancile %n vederea %mbunatatirii activitatilor de prevenire si reducere a riscurilor. deoarece. 4otodata. genereaza o serie de critici din partea bancilor.operationale si ne-operationale .rin noul acord. cunostintelor si situatiei mediului economic. ca si a ratingului titlurilor de %mprumut. care sa permita bancilor sa utilizeze asigurarea ca pe un instrument eficient de management al riscurilor operationale. 5e e&emplu. care au sc#eme reduse de protectie a deponentilor.este obligatorie %n +DA si %n alte c(teva tari (printre care 6area Eritanie). Autoritatile de reglementare si supraveg#ere colecteaza datele privind riscurile operationale pentru a determina capitalul minim obligatoriu si ar fi util ca. -r. acela de a asigura mai multa transparenta mediului financiar. atunci autoritatile de reglementare vor putea sa %si concentreze resursele limitate asupra acelor banci care creeaza probleme din punctul de vedere al asiguratorilor si agentiilor de rating al riscului. Acordul Easel II trebuie sa creeze un cadru fle&ibil. aceasta atitudine reactiva permite aparitia unor gap-uri neprevazute %n acoperirea riscurilor operationale. . datele sa fie facute publice pentru a servi la contractarea de asigurari si la standardizare. asigurarea de fidelitate care acopera toate riscurile . 5in perspectiva managementului riscurilor. agentiile de rating ofera deja evaluari e&terne independente. mai putine clauze de e&cludere si limite de despagubire mai ridicate. .

prin prisma urmatoarelor argumente! 0. sc#imbarea continua a cererii clientilor face dificila crearea unor polite de asigurare pe deplin standardizate. deoarece o standardizare e&cesiva ar putea sa %nabuse dezvoltarea produselor si sa afecteze functionarea eficienta a pietei.si au constatat ca cererea a fost ca si ine&istenta. este necesar un dialog constructiv %ntre reprezentantii bancilor. Aceasta ar ajuta si la dezvoltarea unor produse alternative de protectie %mpotriva riscului. Dtilizarea politelor de asigurare specifice de catre o banca este. prin mecanismul securitizarii. Cn plus. . asiguratorilor si autoritatilor de reglementare. 1a nivelul pietei asigurarilor. deoarece produsele standard ar putea fi tranzactionate pe piata de capital si oferite unui public mult mai numeros. 7ontractarea unei asigurari poate creste valoarea de piata (masurata cel mai frecvent prin pretul pe piata al actiunilor) prin predictibilitatea flu&ului de lic#iditati. prevenirea unei catastofe financiare. %n conditii de eficienta a costurilor. Aceasta ar reduce posibilitatea aparitiei unor dispute si ar constitui o garantie (pentru autoritatile de reglementare si banci) a faptului ca pierderile dovedite vor fi acoperite conform asigurarilor contractate. aici se impune o abordare prudenta. 7onducerea bancii trebuie sa pledeze %n fata actionariatului pentru necesitatea de a %nc#eia asigurari %mpotriva riscurilor operationale. se manifesta tot mai clar necesitatea de standardizare a documentatiei de dauna %n cazul pierderilor din riscuri operationale. o banca trebuie sa urmareasca.2 Atitudinea ancilor fata de solutia asigurarii Cn momentul contractarii unei asigurari %mpotriva riscurilor operationale. insist(nd asupra faptului ca acestea reprezinta un instrument eficient de monitorizare si control. %n primul r(nd. prin ea %nsasi. un semnal credibil al angajamentului pe linia unui management adecvat al riscurilor. mai ales c(nd costul de oportunitate al capitalului este redus.atitudine pro-activa %n ceea ce priveste oferta de asigurari %n materie de riscuri operationale. nu se cunoaste si este greu de estimat nivelul cererii pentru acest gen de produse. Anterior. 3. si nu sa aiba %n vedere doar costul. 7ontractarea unei asigurari trebuie sa se justifice prin aceea ca aduce beneficii si servicii pe care banca nu le-ar putea dezvolta prin forte proprii. +i aceasta. pentru a se identifica %n mod real produsele pe care piata le cere si pentru care este dispusa sa plateasca. companiile de asigurari au creat asigurarea %mpotriva tranzactiilor frauduloase . asistenta %n monitorizarea si controlul riscurilor si utilizarea unui instrument de management al riscurilor eficient din punctul de vedere al costului. *ste important de subliniat faptul ca simpla contractare a unei asigurari pentru reducerea capitalului minim obligatoriu nu conduce automat la cresterea valorii detinute de piata a bancii.consider(nd ca este utila bancilor . .entru a se evita situatii de genul celei mentionate. %n ce masura contribuie aceasta la cresterea valorii sale de piata. 4otusi.

STUDIU DE CAZ 1 Stadiul pr !atirii p "tru apli#ar a r !l $ "taril%r Ba& l II i" &trat !ia BNR Rom(nia. 3. ceea ce determina. 4. tendinta manifestata %n institutiile bancare cu o anumita e&perienta %n managementul riscurilor prin utilizarea asigurarilor este aceea de a integra managerul de asigurari %n structura de management al riscurilor din cadrul bancii. o insuficienta coordonare %ntre managementul riscurilor si deciziile bancii %n materie de asigurari. aceasta separare poate conduce la o e&agerare a rolului asigurarilor si a costurilor aferente. pe problematica Easel II. Cn acest conte&t. Eanca 'a ional$ a Rom(niei (E'R).: din . %n r(ndul banc#erilor s-au dezvoltat doua acceptiuni legate de 0< .analiza. Asocia ia Rom(n$ a E$ncilor (ARE) şi Institutul Eancar Rom(n (IER) şi-au unit for ele cu Eanca 6ondial$ şi Eanca *uropean$ pentru Reconstruc ie şi 5ezvoltare (E*R5) pentru organizarea unui MorIs#op care s$ reuneasc$ cei mai buni practicieni şi specialişti. a relief$rii celor mai bune practici europene. pentru a decide care dintre ele pot fi retinute si care trebuie transferate prin asigurare) . pierz(nd din vedere faptul ca acestea trebuie sa contribuie %n primul r(nd la cresterea valorii de piata a bancii.c(ntarirea atenta a riscurilor. de gestionare a riscurilor %n domeniul bancar. %n unele cazuri.acceptarea monitorizarii e&terne si a investigatiilor %ntreprinse de compania de asigurari. managerul de asigurari este plasat %n afara functiei de management al riscurilor. cu credite contractate care se situeaz$ la circa 3. cea de-a doua ca m$rime dintre $rile estice.3 !olul managerului de asigurari în cadrul unei anci Cn unele banci multinationale. Referitor de proiectul Acordului Easel II supus dezbaterii %n cercurile de specialitate. Analitic vorbind.constientizarea riscurilor) .IE. e&perimentate de ani buni %n vestul *uropei. Cn consecinta. a instrumentelor de control al riscurilor deja utilizate) . rom(ni şi str$ini. este pe cale s$ devin$ membr$ a Dniunii *uropene. Rom(nia are %n prezent un sistem financiar relativ mic. %n scopul realiz$rii unei interactivit$ i c(t mai mari a cunoştin elor.. %mpreuna cu asiguratorul. In ciuda importantelor flu&uri de capital intrate %n ar$ %n ultimii ani şi a e&isten ei unui sistem bancar ramificat pe 8B de b$nci comerciale.

Cn consecinta. Acest eveniment şi-a focusat dezbaterile pe patru tematici esen iale! "provoc$rile impuse de noul cadru de reglementare al riscurilor. c$rora trebuie s$ fac$ fa $ b$ncile rom(neşti) "studii de caz referitoare la implica iile transfrontaliere ale implement$rii Easel II "managementul riscului de credit) "infrastructura managementului de risc. profesioniste a tuturor aspectelor legate de implementarea celor trei piloni ai Easel II %n Rom(nia! 5ata fiind comple&itatea deosebita a Acordului Easel II. asigurarea trebuie luata %n considerare pentru diminuarea capitalului minim obligatoriu. Cn consecinta. .rima dintre ele considera ca orice efort de %mbunatatire a managementului riscurilor ar trebui privit independent de cerinta de capital. 6ulti banc#eri si asiguratori considera ca asigurarea ar trebui sa fie tratata ca un instrument de reducere a capitalului minim necesar si. Aceast$ manifestare specializat$ a ar$tat interesul major pe care Eanca 'a ionala a Rom(niei o acord$ conştientiz$rii corecte.impactul asigurarilor asupra capitalului minim obligatoriu. trebuie oferite stimulente bancilor pentru %mbunatatirea sistemelor proprii de management al riscurilor. rezult(nd din recunoasterea a trei criterii de determinare a nivelului capitalului minim %n 0A . %n acest caz. asigurarea nu trebuie sa influenteze capitalul minim obligatoriu. dimpotriva. problema se reduce la a stabili c(t din suma asigurata se va deduce din nivelul capitalului obligatoriu. 7ea de-a doua acceptiune considera ca.

este nevoie sa se defineasca. notiunea de Ncapital minimN. Ri&#ul d #r dit O Abordarea bazat$ pe modele interne Riscul de credit mai este denumit şi risc de insolvabilitate a debitorului şi risc de nerambursare. trebuie clarificat daca o serie de instrumente. 7el de-al treilea pilon acopera problematica transparentei si a controlului prin intermediul fortelor pietei. %n speta asigurarile %nc#eiate de banci. . Cn al doilea r(nd. abordarea standard si cea bazata pe sistemul propriu de masurare a riscului). c$ o parte contractual$ nu va putea sau nu va dori s$ ac#ite dob(nzile şi pl$ ile de baz$ pe credit conform obliga iunilor sale. Riscul de creditare face parte din riscurile financiare şi reprezint$ riscul. ar trebui sa se permita bancilor sa se prevaleze de asigurarile %nc#eiate pentru a-si diminua sarcina de capital. asigurarea ar putea juca un rol important %n managementul riscurilor bancare.cuprinsul pilonului I (abordarea de baza. pot contribui la diminuarea acestui capital minim obligatoriu. 0F . %n primul r(nd. 5ate fiind avantajele privind monitorizarea si controlul riscurilor. -r. din aceasta perspectiva.ierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate dac$ opera iile de creditare sunt organizate şi gestionate cu profesionalism. 7el de-al doilea pilon al Acordului Easel II permite autoritatilor de reglementare sa majoreze capitalul obligatoriu.

.I*R5*R*A A+4*.4A4A"*A5 5eterminarea acestor indicatori este realizat$ de banc$. 0G .I*R5*RII A+4*.7at urmeaza sa piarda banca din creanta cuvenita (pierderea datorata neram ursarii"&oss given default $&'D% 3.5"1L5 9A1DAR*A .9aluarea pierderii asteptate se calculeaza tinand cont de! 0.9aluarea creantelor pe care banca urmeaza sa nu le recupereze ()*punerea la riscul de neram ursare" )*posure at default+)AD% .4A4*2.I*R5*R*A A+4*.4A4A2. utiliz(nd modele interne dezvoltate de aceasta in(nd cont de profilul de risc.robabilitatea ca un debitor sa nu isi ac#ite obligatiile de plata ( pro a ilitatea de neram ursare"pro a ilit# of default $PD% 3.

STUDIU DE CAZ 2 P%liti#a #u pri(ir la diri)ar a ri&#ului rat i d%*a"+ii I. adic$ procesele de evaluare şi gestionare a riscurilor ratei dob(nzii %n Eanc$.A. se bazeaz$ pe prevederile! 0B . Cn activitatea sa de dirijare a riscului ratei dob(nzii E7 ?InvestprivatbanI@ +. Baza legislativă .rezenta .'.olitic$ este elaborat$ potrivit cerin elor E$ncii 'a ionale a 6oldovei şi reglementeaz$ managementul riscului ratei dob(nzii.

=luctua iile ratei dob(nzii pot afecta profitul unei b$nci. %n acelaşi timp men ion(nd capitalul normativ total) "5e a controla nivelul ratei dob(nzii şi al riscului termenelor de scaden $ la o banc$) "5e a men ine o lic#iditate suficient$. pasivelor şi posturile e&trabilan iere ale b$ncii. Regulamentul ?7u privire la activitatea de creditare a b$ncilor care opereaz$ %n Republica 6oldova@. ca rezultat al modific$rii ratelor dob(nzii. %mprumuturile) care reprezint$ sursa de mijloace pentru active. Principii generale e iri!are a risc"l"i ratei #$%nzii Analiza diferen.$ un sistem unic pentru evaluarea .) devin scadente sau ale c$ror pre uri noi se stabilesc %n alt$ perioad$ de timp dec(t la pasivele b$ncii (depozitele. .. valoarea economic$ de baz$ a activelor. proces-verbal nr.G din 33 septembrie 0BBB. Aceast$ diferen $ poate fi %nmul it$ la o modificare presupus$ a ratelor dob(nzii pentru a ob ine o apro&ima ie a modific$rii venitului net aferent dob(nzii care este o consecin $ a unei fluctua ii a ratei dob(nzii. Rapoartele cu privire la analiza diferen elor indic$ suma activelor şi pasivelor sensibile la rata dob(nzii ale unei b$nci (at(t posturile bilan iere c(t şi e&trabilan iere) al c$ror pre va fi stabilit din nou %n decursul unei perioade specificate de timp. 5eşi banca este supus$ la 3. investi iile etc. II. . ceea ce %nseamn$ c$ o majorare a ratelor dob(nzii pe pia $ ar putea cauza o reducere a venitului net aferent dob(nzii. proces-verbal nr.Regulamentul ?7u privire la dirijarea riscului ratei dob(nzii@ aprobat prin Pot$r(rea 7A al E'6 nr. Analiza diferen elor de scaden $ stabileşte riscul la care este supus venitul net aferent dob(nzii.B.i dirijarea riscului ratei do /nzii. Acest risc apare c(nd activele b$ncii (creditele. Cn cazul %n care activele dep$şesc pasivele %n perioada data de timp se ob ine o diferen $ pozitiv$ şi %nseamn$ c$ venitul net aferent dob(nzii al b$ncii se poate diminua ca rezultat al micşor$rii ratei dob(nzii pe pia $.< din 3< decembrie 0BBF cu complet$rile ulterioare.elor de scaden. Riscul ratei dob(nzii O riscul pierderilor la care este supus$ o banc$ %n urma modific$rii ratelor dob(nzii. supraveg#ere şi control al diferitelor riscuri la care este supus$ banca. 5irijarea riscului O un sistem de identificare.3. evaluare. +copul dirij$rii riscului ratei dob(nzii este! "5e a ob ine un venit net aferent dob(nzii stabil şi de a optimiza profitul b$ncii. aprobat prin Pot$r(rea 7A al E'6. Cn cazul %n care pasivele dep$şesc activele %n perioada dat$ de timp se ob ine o diferen $ negativ$..entru a stabili valoarea riscului la care este supus profitul b$ncii.. este necesar ca %n fiecare perioad$ din activele sensibile la rata dob(nzii de sc$zut pasivele sensibile la rata dob(nzii pentru a ob ine ?diferen a@ de la stabilirea noilor pre uri pentru acea perioad$.

respect(nd responsabilitatea E$ncii fa $ de proprietarii şi de deponen i de a folosi cu eficien $ resursele. inclusiv la riscul creditelor şi fraud$. %n primul r(nd.oliticile de creditare %n managementul riscului creditar reprezint$! 1imitele monetare ale creditelor O %n compara ie cu depozite. monitorizarea. 5ecizia de a crea un activ care implic$ risc. pierderi 7oncentrarea creditului O riscul de creditare poate fi redus prin micşorarea creditelor acordate clien ilor. Riscul de credit este unul din cele mai esen iale riscuri %n structura riscurilor bancare şi necesit$ o aten ie deosebit$ din partea conducerii b$ncii. profesional. total active 1imitele geografice. .re ul creditului O suficient s$ acopere costul resurselor financiare. care formeaz$ grupe %n intercone&iune şi prin limitarea e&punerii mari asemenilor clien i. ci trebuie s$ se bazeze pe un proces structurat.roprietatea c) Cnregistrarea d) Riscurile legate 30 . dirijarea activelor şi pasivelor prevede. 3. care se bazeaz$ pe cunoaşterea pie ei.rocedura de urm$rire -b inerea asigur$rii creditelor a) *valuarea b) . capital.oliticile de creditare -. Riscul privind procedura activit$ ii de creditare include! Integritatea şi relevan a informa iei Analiza permanent$ a creditelor . riscului scaden ei şi riscului lic#idit$ ii. controlul riscului ratei dob(nzii. . nu poate fi bazat$ %n cadrul E$ncii numai pe intui ie.rocedura activit$ ii de creditare (clientul şi tranzac ia) -6anagementul portofoliului de credite 0. e&perien a specialiştilor din domeniul credit$rii 5istribu ie dup$ categoria creditului 4ipul creditului conform ramura activit$ ii economice a clientului +caden e O determinate de c$tre sursele de plat$ anticipate .multe riscuri. peste posibilit$ ile rezonabile ale E$ncii de a acoperi riscurile) -1ipsa metodelor de detectare a creditelor cu probleme) -7reditarea preferen ial$ (sub condi iile de pia $)) 6anagementul riscului de creditare include! -.rincipalii factori care conduc Eanca la creşterea riscului de credit sunt! -'erespectarea normelor metodologice de creditare) -7oncentrarea riscant$ a creditelor pe anumite pie e) -7reşterea e&cesiv$ a valorii portofoliului de credite.

ramura activit$ ii economice a clientului 9enituri nete O volumul şi stabilitatea 7alitatea portofoliului de credite (standarde. III.rocesul de dirijare a riscului de creditare reprezint$ trei niveluri de gestionare! 0. substandarde. dirijarea fondului de risc. 7$tre 7omitetul de creditare se prezint$ toate dosarele de credit spre acordare sau refuz. capitalul şi total active. asigurarea creditului. care ar putea s$ modifice radical situa ia portofoliului de credite. . 'ivelul zilnic opera ionalde dirijare a riscului. compromise). 6anagementul portofoliului de credite reprezint$ gestionarea urm$toarelor riscuri! +tructura portofoliului de credite O dup$ clien i. 'ivelul de dirijare func ional$ este reprezentat de 7omitetul de creditare şi 7omitetul de administrare a activelor şi pasivelor. 7onsiliul E$ncii şi 7omitetul de conducere al E$ncii iau decizii privind limitele geografice şi ramurale ale portofoliului de credite. se stabilesc limitele monetare ale fiec$rui credit %n parte şi tot odat$ ale portofoliului de credite %n raport cu depozitele. termenele şi tipurile depozitelor atrase. fie prin creşterea capitalului. aria geografic$. care este organul principal şi este reprezentat de membrii 7onsiliului E$ncii şi a 7onducerii E$ncii. deoarece creditarea preponderent$ a acestei categorii de clien i majoreaz$ riscul de credit.e) 5repturile de ob inere a informa iei despre clientul ce acord$ asigurarea pe credit 8. reprezentat de 33 . 1a nivelul respectiv se iau decizii de acordare sau refuz a creditelor mari. stabilesc ratele dob(nzii. 8. plasarea mijloacelor libere %n P9+ şi/sau antrenarea lor pe pia a interbancar$. m$rimea creditului. Nivel"rile e iri!are a risc"l"i ratei #$%nzii . termenii de scaden $. se analizeaz$ pe c(t e de integr$ şi relevant$ informa ia despre client. Insolvabilitatea poate fi micşorat$ fie prin reducerea nivelului riscului de portofoliu. dac$ Eanca nu are suficiente active lic#ide pentru a face fa $ obliga iunilor sale scadente. Acest organ aprob$ acordarea creditelor persoanelor afiliate E$ncii. supraveg#eate. Cn competen a comitetelor nominalizate %ntr$ luarea deciziilor şi elaborarea recomand$rilor referitor la sc#imb$rile %n dirijarea riscului de creditare. aprobarea noilor tipuri de credite şi stoparea altor.e&punere e&tensiv$ la riscul de credit poate genera risc de lic#iditate. desc#iderea noilor tipuri de depozite şi atragerea resurselor. 3. dubioase.robabilitatea riscului c$ o banc$ va deveni insolvabil$ depinde de modul %n care portofoliul reac ioneaz$ la sc#imb$rile neprev$zute din economie. 'ivelul deciziilor strategice. +e stabileşte costul creditului O rata dob(nzii suficient$ s$ acopere riscul E$ncii şi totodat$ s$ majoreze profitul. .

38 . neacceptarea provocarii unora dintre ele. Astazi. *rorile frecvente de contabilitate si regularizare induc inca si mai multe riscuri. Instrumentele de securitizare sau derivativele contribuie la usurarea acestui proces. materializata prin neasumarea acestora este unul dintre ele. evaluare a calit$ ii portofoliului de credite şi specialiştii din 5irec ia 4rezorerie care analizeaz$ termenii de scaden $ a activelor şi obliga iunilor şi conjunctura pie ei %n ceea ce priveşte cererea. . *valuarea şi dirijarea riscului de credit are loc prin %mbinarea activit$ ilor celor trei niveluri de gestionare. si mai mult. oferta şi pre ul care se formeaz$ pe pia a resurselor. surprinzator. &. si nu de remediere. care efectueaz$ lucrul zilnic de analiz$ a dosarelor şi eliberarea creditelor. sa se dezvolte in mod constructiv.5epartamentul 7redite şi =inan $ri. *lementul cel mai putin cunoscut in privinta managementului de risc il reprezinta tocmai riscul asociat acestui proces. pietele financiare au devenit din ce in ce mai sofisticate in privinta practicilor de risI management. monitorizare. care au ocazional consecinte spectaculoase. astfel incat acest obiect sa ramana intact. managementul riscurilor presupune propriile sale riscuri si. 5irec ia 5econt$ri Interna ionale şi 5epartamentul -pera iuni Eancare.C#ncl"zii .rivit dintr-o perspectiva sumara. 1a nivelul men ionat activeaz$ specialişti din 5epartamentul 7redite şi =inan $ri.entru elaborarea strategiei care se va urma devine esential punctul de plecare in determinarea ei. insa ele genereaza totodata riscuri proprii. Riscul inseamna sa sari de pe o stanca si sa iti construiesti aripi pana ajungi jos ( Ray Bradbury ). Intradevar.de prevenire. 5irec ia 4rezorerie. *lementul central este reprezentat de ceea ce se doreste sa se protejeze. managementul riscului inseamna sa tii in frau factorii care actioneaza asupra unui obiect.

Ed(Economica.entru a.licarea reglementarilor .2005 Tatiana Ga rila.)*** 1aricica 2toica3 41anagement anca53 )d.asel && in sistemul bancar romanesc’.Ed a2a.200# $ idiu %icolescu. ‘0tadiul . ‘ Managementul riscului’. &on erboncu. 3"2773 (24( 8all 2treet revista 19 nov 277: +lorin Georgescu . !iorel Le"ter .ri atbank5 0(A .regatirii .3 4&n est.icegu ernator al . Editura ALL beck.%/. )conomica P!I1 revista pietei asigurarilor Anul 6 + nr.0i liografie ' Alexandra Horobet.erbal nr( )5' din ))(06(200' 3. . Ed a'a. Editura Economica.’Managementul general al "irmei’.rim.roces. ‘Management’.' martie 2005 1edin2a 3onsiliului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful