Genunchiul-Leziunea de Menisc

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte. Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau traumatisme

. Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functia articulara si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale. La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme i lezri a tuturor tipurilor de structuri articulare !. Leziuni ale pr"ilor moi # $egumente i "esut celular subcutanat %contuzii, plgi, arsuri&' # $endoane i muchi %ntinderi, rupturi, sec"ionri, dezinser"ii&' # (ase i nervi %rupturi, sec"ionri& ). Leziuni osoase %deran*amente trabeculare, fisuri, fracturi& ale # +pifizelor femurale, tibiale sau peronale'

# ,otulei. -. Leziuni articulare # Plagi articulare' # ,upturi ligamentare' # +ntorse' # Lu.atii' # Leziuni meniscale. ,uptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie pree.istenta care a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. /e poate prezenta ca ruptura longitudinala completa %care este caracteristica mai ales meniscului e.tern& sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie.

Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol - asigurarea statica in momentul de spri*in' - asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren. - Genunchiul *oaca un rol important in foarte multe momente si activitati uzuale si profesionale.

$,0$01+2$ $ratament igieno-dietetic $ratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific.3aca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide %piine, fainoase, zahar& deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente.

,ecomandam deci, bolnavului, consumul de proteine principale cum ar fi carne, %slaba& fiarta, oua, lapte si brinzeturi

. 4el mai important rol il au vitaminele prin - vitamina 0, care a*uta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie' - vitamina 5 are actiune antihemoragica' - vitamina 4 care asigura functionarea normala a vaselor sanguine' 6n general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita. $ratamentul profilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de performanta, la virstnici %care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare&, la copii.

$ratament medicamentos 1edicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai mari infiltratii cu .ilina cu7sau fara hidrocortizon %decit in cazul unor forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi&

. 6nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii. 6n inflamatia articulara repausul si postura articulara rela.ata e prima atitudine a recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular. 4rioterapia determina o hiperemie activa %dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictie&, scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati %efect antalgic& scade spasmul muscular. 0lte proceduri de fizioterapie si termoterapie cu rol antalgic si antiinflamator sunt parafina, ultrasunetele si undele scurte.

$ratament ortopedico 8 chirurgical $ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre e.terne si mentinerea reducerii cu mi*loace e.terioare a segmentului afectat. 1obilizarea ortopedica se realizeaza cu a*utorul aparatului gipsat a tractiunii continue. 6mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. 6n situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. 6n cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical. $ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de --9 saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. 6n fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. 1ersul cu spri*in va incepe dupa circa doua luni.

Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca a& ,upturi de menisc %foarte des intilnite&' b& Leziuni ale genunchiului la., post-traumatic' c& fractura supra si intercondiliana' d& :ractura de platou tibial'

e& Lu.atii ale genunchiului. Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica. 0rtroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu e.tern. 0rtroplastia se prezinta sub doua forma proteza partiala sau totala . Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers. ,uptura de menisc are indicatie operatorie ma*ora, deoarece instalarea procesului degenerativ al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. 1eniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. 3upa operate, genunchiul este strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela. /edintele de ;inetoterapie incep a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se e.ecuta contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in e.ces.3aca tratamentul de ;inetoterapie a fost bine efectuat, dupa !<-!= zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. 6n e.ercitiile de mers se va urmari

- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de spri*in anterior' - sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul operat' - sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe linga cap' 3upa -< zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros. P,6246P66L+ /6 >?6+4$6(+L+ $,0$01+2$@L@6 3+ :6A6>$+,0P6+ /6 562+$>$+,0P6+ >biectivele tratamentului balneofiziterapeutic sunt a& reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator' b& obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului' c& obtinerea mobilitatii' d& coordonarea miscarii membrului inferior. Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale

a& 6ndoloritatea' b& /tabilitatea' c& 1obilitatea d& 4oordonarea' ,ecuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in e.tensie !< zile cu o atela gipsata.6n cazul operatiilor sau afectiunilor genunchiului in care nu e.ista material de osteosinteza,pe langa

e.ercitiile de kinetoterapie se recomanda si efectuarea procedurilor de fizioterapie pentru a reduce durerea de la nivelul genunchiului si a partilor invecinate. ,ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in - contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora' - imobilizarii ale piciorului' - ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa --9 zile de la operatie' - e.ercitii de fle.ie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea banda*elor' - mers cu baston din a !<-a zi de la operatie. ,ecuperarea continua cu Fizioterapie- electroterapie antalgica si antiinflamatorie' Kinetoterapie- tonifierea cvadricepsului' Masaj Terapueutic- masa* coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului' Kinetoterapie- mobilizarea articulatiei' 3in saptamina a --a se incepe urcatul si coboritul scarilor

Ruptura de menisc program si obiecti e ale tratamentului kinetic ! mai "#$#

:iled under 0fectiuni ortopedice,$raumatisme sportive B ioanadeea C 9 9D pm $ags genunchi, gimnastica, ;inetoterapie, masa*, menisc, recuperare, traumatism ,uptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie pree.istenta care a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. /e poate prezenta ca ruptura longitudinala completa %care este caracteristica mai ales meniscului e.tern& sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie. Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol - asigurarea statica in momentul de spri*in' - asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren.

%&'()T'*(L( TR+T+M(,T-L-' R()-.(R+T%R a& reducerea durerii, e factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator' b& castigarea stabilitatii, principala functie a genunchiului' c& castigarea mobilitatii' d& coordonarea miscarii membrului inferior. ,emobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii. 1obilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active. ,olul principal al mobilizarii articulare este acela de a dezvolta abilitatea miscarilor. /tabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se e.ecuta e.ercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice. /tabilitatea articulara reprezinta - o articulatie indolara' - o articulatie fi.ata pe o musculatura puternica' - o articulatie prote*ata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne. Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale a& 'ndoloritatea care se obtine prin - administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale' - crioterapia sau termoterapia % dupa caz&' - electroterapia' - repaus articular' - interventii chirurgicale. b&/tabilitatea genunchiului are doua aspecte - stabilitate pasiva 8 stabilitate ortostatica' - stabilitate activa 8 stabilitate in mers' /tabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin partial prin - tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului' - cresterea rezistentei ligamentare' - evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca obezitatea, ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat, fle.ie puternica, fle.ie 8 e.tensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie de repaus la ortostatism, etc. - aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului /tabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv - muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de 9D de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se e.ecuta contractii izometrice si e.ercitii cu contrarezistenta - muschiul tensor fascia lata se tonifica prin fle.ii si e.tensii ale soldului, din decubit lateral. c& Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea fle.um-lui si cresterea amplitudinii fle.iei. 6n timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un comple. de procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca

- tractiuni continue sau e.tensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara' - tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus' - mobilizare pasiva asistata, care se e.ecuta in relac.are partiala sau totala de care 5inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare' - mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de e.ercitii pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi' - mobilizarea activa e.ecutata de pacient, care constituie baza 5inetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice. 1obilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. /e e.ecuta miscari ritmice de fle.ie 8 e.tensie ale piciorului si e.ercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. /e nai e.ecuta mecanoterapie si scripetoterapia. Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in e.tensie !< zile cu o atela gipsata. ,ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in - contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora' - imobilizarii ale piciorului' - ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa --9 zile de la operatie' - e.ercitii de fle.ie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea banda*elor' - mers cu baston din a !<-a zi de la operatie. ,ecuperarea continua cu - electroterapie antalgica si antiinflamatorie' - tonifierea cvadricepsului' - masa* coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului' - mobilizarea articulatiei' - crioterapia' 3in saptamina a --a se incepe urcatul si coboritul scarilor. Masajul genunchiului operat se e.ecuta prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine locale. @neori este necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. 0supra acestor regiuni ce se aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant ma*or, contribuind la recuperare. 3upa aceea se trece la masa*ul propriu-zis al articulatiei genunchiului. /e incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in fle.ie si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care in afectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. 6n continuare se trece la frictiune in sus, in *os, lateral sau circular. /e procedeaza in felul urmator se aplica policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias drum, pana la tuberozitatea tibiei. 6n parte inferioara se e.ecuta frictiunea mai mult in sens orizontal.

1asa*ul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul mediu si inde. linga tendoanele muschilor fle.ari in profunzime si frectionind orizontal, vertical si circular. 1asa*ul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza 5inetoterapia. Kinetoterapia 6n prima saptamana Eprima zi 8 contractii izometrice ale cvadricepsulului si fesierilor ,fle.i , e.tensii din articulatia gleznei - fle.ii din 4:%9=F& , cu genunchiul intins ,abductii din 4: %)<F&cu genunchiul itins ,circumductii din 4: cu genunchiul intins %- serii7= saptamani&,miscarea este pasivo-activa. Ea doua zi 8 aceleasi e.ercitii din culcat la care se adauga cele din stand %pacientul isi asigura stabilitatea ,tinandu-se de scaun & -fle.ii din 4: ,abductii din 4: ,e.tensii din 4: ,toate aceste miscari se e.ecuta cu genunchiul intins%- serii7= repetari&-miscari active. Ea treia zi 8 acelesi e.ercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga - din asezat la marginea patului ,5ineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare durerea%se porneste de la o fle.ie de -=& 8miscarea pasiva%- serii 7 !< repetari&,cu pauza un minut intre ele - din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din 4:, cu genunchiul intins - din culcat dorsal fle.ia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.6n primele doua zile,miscare pasiva ' - mers cu a*utorul unui baston 4anadian Ea apatra zi 8 pacientul merge la sala de gimnastica - din culcat dorsal toate e.ercitiile invatate, cu mentiunea ca miscarile vor fi e.ecutatea activ,sub atenta supravegherea a profesorului, crescand numarul de repetari Gpompa*eHpe o minge - din culcat costal abductii din 4: cu genunchiul intins - din asezat fle.i 7e.tensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina - din stand la spalier 8 toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in spri*in pe membrul integru, si incercarea de fle.i din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre inainte, ridicari pe varfuri,usor *oc de glezne, mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas. Ea cincia zi 8 Pacientul a castigat mult la capitolul forta, prin urmare poate lucra cu un sac cu nisip de I=< grame. Ea sasea zi 8 Pacientul este e.ternat. Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustentie gipsat, deoarece a fost afectat cartila*ul articular. 6n perioada de contentie se e.ecuta program de recuperare 362 4@L40$ 3>,/0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri %-<miscari pe ora 8 contractie Js7rela.are -s&' - fle.i7e.tensii din articulatia gleznei %patru serii a zece repetari&'

- fle.i si abductii din 4: %patru serii a zece repetari&. /e efectueaza e.ercitii cu toate articulatiile membrului sanatos. 362 /$023 /P,6K626$ 3+ /P0$0,@L P0$@L@6 - miscare activo-pasiva de fle.i7abductii7 e.tensii7 circumductii din 4: %din fiecare, doua serii a zece repetari&. 1ersul se e.ecuta cu a*utorul a doua bastoane canadiene, fara spri*in pe piciorul afectat. 3upa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite. .rogramul kinetic se intinde pe durata a patru saptamani E6n prima saptamana 362 3+4@?6$ 3>,/0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri' - fle.i si abductii din 4: %miscare activa &' - usoare fle.i ale articulatiei genunchiului. 5inetoterapeutul introduce ambele maini sub zona poplitee si e.ecuta cu multa atentie acesta miscare la circa -< , avand gri*a ca talpa pacientului sa ramana permanent pe planul patului. 362 3+4@?6$ L0$+,0L - miscare activ-pasiva de abductie din 4: cu genunchiul intins %trei serii a zece repetari&. 362 /$023 L0 /P0L6+, - miscari active din 4: cu genunchiul intins %trei serii a opt repetari& cu spatele 8 fle.i' lateral 8 abductii' cu fata 8 e.tensii. E6n a doua saptamana, toate miscarile devin active, lucrandu-se incontinuare pentru tonifierea cvadricepsului si a fesierilor. 6n ultima sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu spri*in de -<F. 362 3+4@?6$ 3>,/0L - Gpompa*eH pe minge, fara a forta fle.ia' - fle.ia gambei pe coapsa %in lant cinetic inchis&' - fle.i si abductii din 4: %- serii a !) repetari&. 362 0/+A0$ L0 10,G62+0 ?024L+$+6 - fle.ia gambei pe coapsa, miscare condusa si controlata de ;inetoterapeut. $imp de doua luni sunt interzise e.ercitiile ce implica un lant cinetic deschis. 362 /$023 L0 /P0L6+, - ridicari pe varfuri, cu spri*in mai mare pe piciorul sanatos' - ridicarea piciorului pe prima sipca si fle.ia gambei pe coapsa cu usoara presiune pe talpa %) serii a !< repetari, lucrand fara durere&. 1ersul se face cu spri*in usor %circa -<F& pe piciorul operat. E6n a treia saptamana, miscarile din 4: se vor face cu saculet de nisip de =<<g. 362 3+4@?6$ 3>,/0L - contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri' - fle.i7 e.tensii ale articulatiilor gleznei si degetelor %metatarsiene, falangiene si interfalangiene&' - fle.ia gambei pe coapsa prin alunecare %9 serii a != repetari&' - fle.i7 abductii7 circumductii din 4: cu genunchiul intins %miscare activ-rezistiva cu lest&. 362 3+4@?6$ L0$+,0L

- miscare activa libera de abductie din 4: a membrului operat %- serii a !< repetari&. 362 0/+A0$ L0 10,G62+0 ?024L+$+6 - fle.ia si e.tensia gambei pe coapsa %- serii a != repetari& ' - fle.ia si e.tensia articulatiei genunchiului cu a*utorul unei patine pe care este asezata planta membrului operat. 362 /$023 L0 /P0L6+, - - serii a !< repetari pentru fiecare miscare din 4: activ-rezistiva cu last de =<<g ' - ridicari pe varfuri, piciorul operat in spri*in J<F ' - *oc de glezna cu spri*in circa J<F ' - ridicarea piciorului pe prima sipca si fle.ia gambei pe coapsa prin e.ercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara. E6n a patra saptamana se continua e.ercitiile mai sus mentionate, la care se adauga 362 3+4@?6$ (+2$,0L %cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei& - miscarea activa de fle.ie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de ;inetoterapeut. 1iscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea saculetului cu nisip. La sfarsitul acestei saptamani pacientul se spri*ina aproape in totalitate pe piciorul operat. /e continua programul ;inetic cu e.ercitii pentru mobilizarea articulara si tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati comple.e distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. /e face - pedala* de bicicleta' - alunecarea piciorului intr-un *gheab rotund' - miscare laterala %abductie-adductie&' - mers pe plan ascendent' - mers pe banda sau pe scara rulanta. /e recomanda practicarea inotului si efectuarea e.ercitiilor invatate in apa %hidro;inetoterapie&. http 77ioanadeea.Mordpress.com7)<!<7<=7<-7ruptura-de-menisc-program-si-obiective-aletratamentului-;inetic7