C. compresiune si torsiune TEST ORTOPEDIE FRACTURI-GENERALITATI D.

explozie x

6. Fracturile complete pot avea un traiect : A. transversal si oblic B. spiroid si longitudinal 1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnav B. o solutie de continuitate pe un os fragilizat C. o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav X D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita 7. Fractura in lemn verde reprezinta: 2. Dupa prognostic fracturile pot fi : A. A. inchise B. B. stabile si instabile C. deschise D. D. cominutive nici una din variantele de mai sus nu este corecta. X C. inflexiunea osoasa X infundarea trabeculelor osoase deformarea in grosime a osului C. in T,Y,V si fluture D. toate variantele de mai sus sunt corecte. X

8. Axonotmesis reprezinta: 3. Etiologia unei fracturi este de natura : A. contuzia unui nerv A. chimica B. sectionarea completa a unui nerv B. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. X C. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Schwann X D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

4. Fracturile apar mai fracvent in intervalul de virsta cuprins intre : A. 10-30 ani B. 20-40 ani C. 30-50 ani D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. X

9. Dintre semnele de probabilitate a unei fracturi fac parte: A. durerea X

B. mobilitatea anormala C. impotenta functionala D. deformarea regiunii X X

5. Fracturile se pot produce prin : A. flexie exagerata B. tractiune x

10. Dintre semnele de certitudine (siguranta) pentru diagnosticul unei fracturi fac parte: A. crepitatia osoasa X

B. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii

B. evacuarii hematomului fracturar C. nediferentierii celulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

D. transmisibilitatea miscarii

11. Carei faze din formarea calusului i sunt caracteristici blastii : A. faza calusului fibros

16. Complicatiile locale tardive in cazul unei fracturi sunt urmatoarele , cu exceptia : A. pseudartroza

B. faza calusului osos B. calus vicios C. faza calusului definitiv C. fractura deschisa D. faza hemoragica si hiperemica. X D. embolia grasoasa X X

12. Faza calusului osos definitiv se caracterizeaza prin: 17. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata : A. remodelare X A. fibrozei periarticulare si atrofiei musculare B. rezorbtie X B. fracturilor deschise C. apozitie osoasa D. osteoliza D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. X C. calusului vicios X

13. Dintre complicatiile generale imediate fac parte: 18. Intirzierea in consolidare a fracturii apare ca urmare a : A. socul traumatic, tulburarile urinare si embolia grasoasa B. fractura deschisa B. alterarilor cartilajului C. calusul vicios C. fibrozei periarticulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte. D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. X A. reducerii imperfecte si tarelor asociate X

19. Pseudartroza reprezinta : A. o reducere imperfecta B. neconsolidarea definitiva a fracturii 14. Infectia impiedica sau intirzie consolidarea prin: C. consolidarea fracturii dupa 3-6 luni A. inhibarea fosfatazei alcaline D. toate variantele de mai sus sunt corecte B. blocarea fixarii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentala C. topirea calusului fibrino-proteic D. toate variantele de mai sus sunt corecte. X 20. Pseudartroza se datoreaza : A. unei reduceri imperfecte B. unei imobilizari inadecvate 15. Calusul vicios apare datorita : A. fracturilor incorect reduse X X X X

C. unei tehnici chirurgicale defectuoase X D. anomaliilor vasculare

26. Primul ajutor in fractura deschisa se realizeaza prin : 21. Tratamentul osteoporozei algice (Sdeck- Leriche) consta in : A. bai calde B. masaje C. antihistaminice, vitamine, hormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte 27. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu fractura deschisa in drumul catre spital : A. ora accidentului si a instalarii garoului 22. Tratamentul ortopedic al unei fracturi consta in : B. administrarea de ser antitetanic A. reducere, imobilizare si recuperare functionala C. tratamentul administrat B. extensie continua D. toate variantele de mai sus sunt corecte C. aparat gipsat D. toate variantele de mai sus sunt corecte. X 28. In serviciul de ortopedie tratamentul fracturilor deschise consta in : 23. Dintre indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile C. hemostaza prin garou B. fractura deschisa E. C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte. X 29. Bandajul in 8 se foloseste pentru tratamentul : A. luxatiei acromio-claviculare B. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare 24. Tratamentului chirurgical al unei fracturi consta in : C. fracturii col chirurgical omoplat A. deschiderea focarului, reducere si osteosinteza B. aplicarea unei extensii transosoase E. luxatiei sterno-claviculare. C. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte 30. In fracturile cu deplasare ale colului chirurgical de scapula se intilneste urmatorul semn patognomonic : 25. Fractura deschisa se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate la nivelul osului B. comunicarea focarului de fractura cu exteriorul X C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturi D. toate variantele de mai sus sunt corecte A. echimoza axilara B. crepitatia osoasa sub spina scapulei C. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului X D. deformarea in epolet a umarului E. aparitia unei depresiuni subacromiale X D. fracturii 1/3 interne clavicula fara deplasare. X toate variantele de mai sus sunt corecte A. imobilizare in atela Kramer B. tratamentul socului si osteosinteza X X X A. extensie continua B. tractiune in ax si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa oxigenata D. toaleta plagii si sutura X

C. fracturi oase antebrat 31. In fractura colului chirurgical al humerusului nu este adevarata afirmatia : A. este fractura extraarticulara B. este fractura intraarticulara X 36. Fractura luxatie Monteggia-Stanciulescu tipica reprezinta : C. este localizata la extremitatea proximala a humerusului D. poate fi fara deplasare F. poate fi fractura deschisa A. fractrura diafizei cubitale la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie asociata cu luxatia anterioara a capului radial X B. fractura diafizei radiale in 1/3 distala asociata cu luxatia posterioara a capului cubital C. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia anterioara a capului radial D. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia posterioara a capului radial E. fractura 1/3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu luxatia posterioara a capului radial D. aparat gipsat brahio-antebrahial strans E. fractura diafiza humerala X

32. In fractura tip III Mason a capului radial la adult se face : A. rezectia capului radial X

B. ortopedic imobilizare cu cotul la 120 C. osteosinteza cu brose D. tratament functional E. tratament ortopedic : imobilizare cu cotul la 90

37. In reducerea ortopedica a fracturii Pouteau Colles nu se face : A. inclinatie palmara a mainii B. inclinatie cubitala a mainii C. tractiune de police D. contraextensie pe brat E. tractiune degete II III IV mana X

33. La un tanar cu fractura de diafiza ambe oase antebrat in 1/3 medie cu deplasare se face : A. osteosinteza cu placi si suruburi B. osteosinteza cu fixator extern C. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar D. imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmar E. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet X

38. In fractura de scafoid durata imobilizarii gipsate este : A. 4 saptamani

34. In tratamentul fracturii de olecran cu deplasare nu se foloseste : A. surub B. hobanaj C. sutura osoasa D. hemicerclaj E. tija Rush X

B. 2 saptamani C. doua luni D. 6 saptamani E. 3 saptamani X

35. In care situatie nu apare sindrom Volkmann : A. luxatie cot B. fractura paleta humerala

39. Bandajul Dessault nu este folosit pentru tratamentul : A. contuziei forte de umar B. fracturii colului chirurgical de humerus C. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare X D. entorsei de umar E. disjunctiei acromio-claviculare

A. luxatiei scapulo-humerale inferioare B. fracturii supracondiliene de humerus C. fracturii de diafiza de humerus X D. fracturii de corp de omoplat cu deplasare E. fracturii de 1/3 externa de clavicula

44. La fractura din 1/3 medie a claviculei cu deplasare, fragmentul extern se deplaseaza : 40. Referitor la fractura Pouteau-Coles una dintre urmatoarele afirmatii este falsa : A. imobilizarea gipsata se mentine 6 saptamani B. osteosinteza se face numai cu brose X A. in sus si inapoi B. in jos, inauntru si inainte C. in jos si inapoi D. in jos si inainte E. in sus si inainte X

C. mana trebuie mentinuta in pozitie procliva D. poate fi fractura deschisa E. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala.

41. Patognomonic pentru sindromul de canal carpian este : A. durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian X

B. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiune D. senzatia de arsura la nivelul degetelor E. tulburari vasomotorii si trofice cutanate : piele neteda, lucioasa, edematiata 45. Leziunea domului pleural si a pleurei vicerale poate apare ca o complicatie dupa : A. fractura 1/3 medie clavicula B. fractura omoplat C. fractura col anatomic humerus D. luxatie scapulo-humerala antero-interna 42. In fractura de olecran cu deplasare : E. luxatie sterno-claviculara A. este necesar tratamentul chirurgical X B. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 90 C. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 110 D. se poate face tratament functional E. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata 6 saptamani. X

46. Durata imobilizarii gipsate in fractura cominutiva de epifiza distala radius cu deplasare este : A. 4 saptamani B. 3 saptamani C. doua luni D. 10 saptamani E. 6 saptamani X

43. Aparatul gipsat toraco-brahial se foloseste pentru tratamentul :

47. Dupa reducerea ortopedica la o fractura cominutiva de epifiza distala radius cu traiect intraarticular, imobilizarea gipsata are urmatoarele caracteristici : A. este atela brahio-palmara in V B. este aparat gipsat antebrahio-palmar C. este atela gipsata antebrahio-palmara in V D. este aparat gipsat brahio-palmar E. este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala. X

51. Caracteristica pentru fractura deschisa tip III A este : A. B. C. D. leziune cutanata sub 5 cm leziuni musculo-periostice medii posibilitatea acoperirii primare a focarului leziune vasculara si nervoasa X

52. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi se incadreaza in tipul III (Gustillo) indiferent de marimea deschiderii cutanate : 48. La fractura de epifiza distala radius cu deplasare semnul Laugier reprezinta : A. deformarea in dos de furculita a pumnului B. unghiulatia axului mainii in baioneta C. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene X D. ascensionarea stiloidei cubitale E. crepitatia osoasa la nivelul pumnului 53. Care dintre urmatoarele elemente este specific fracturii deschise tip III C (Gustillo) : 49. La care dintre urmatoarele elemente NU se face referire in clasificarea Gustillo-Andersen : A. B. C. D. deschiderea cutanata leziunile musculare leziunile periostice sediul fracturii X 54. Elementul terapeutic esential in cazul fracturii deschise este : A. antibioterapia cu spectru larg, inceputa de la prima unitate spitaliceasca B. C. D. toaleta chirurgicala precoce si completa acoperirea focarului cu piele refacerea musculo-tendinoasa. X A. leziunea arteriala majora, care necesita reparare chirurgicala pentru pastrarea segmentului de membru X B. C. D. leziunea venoasa majora, cu cianoza segmentului distal leziunea mixta, arteriala si venoasa limfedemul A. B. C. fractura deschisa produsa prin accident auto fractura deschisa produsa prin precipitare fractura deschisa produsa prin arme de foc X

D. toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre exterior, intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic.

50. Care dintre urmatoarele elemente este specific tipului I din clasificarea Gustillo : A. B. C. D. leziunea cutanata este o plaga poluata fractura nu este cominutiva leziunile de parti moi sunt importante leziunea cutanata este sub 2 cm X 55. La fracturile deschise tip III B, acoperirea focarului de fractura :

A. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii, altfel aceasta se va infecta B. C. D. se face intotdeauna prin sutura primara nu se face niciodata per primam X

B. fara sa lase defecte musculare sau cutanate, care sa lase descoperit focarul de fractura C. cat mai economic, pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. de la limita superioara a focarului pana la cea distala

se face la maximum 48 de ore de la producerea fracturii

56. La prima unitate medicala la care este tratata o fractura deschisa NU trebuie efectuat unul dintre urmatoarele gesturi : A. tratament analgetic cu derivate morfinice, deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post-agresiva X B. C. D. vaccinarea anti-tetanica toaleta chimica a focarului imobilizarea segmentului fracturat 60. Stabilizarea unui focar de fractura diafizara deschisa tip III B se face, de preferinta prin : A. osteosinteza centromedulara, care asigura maximum de stabilitate B. osteosinteza paracorticala, deoarece este bine ca material metalic sa existe doar in focar C. imobilizare gipsata, deoarece prezenta oricarui material metalic in focar expune la risc septic D. fixator extern, de preferinta in mai multe planuri, pentru a asigura maximum de stabilitate X

57. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei fracturi deschise este : A. integrarea periostului, deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. reducerea perfecta a fracturii, deoarece orice dezaxare conduce spre pseudartroza C. existenta, in focarul de fractura, doar a unor tesuturi viabile, care sa asigure aportul de oxigen necesar X D. acoperirea cu tegument, deoarece altfel persista sindromul de expunere

61. Daca la un pacient cu fractura deschisa tip III B la care s-a practicat toaleta chimica si chirurgicala initiala, cu stabilizarea optima a focarului, se constata, la cateva zile dupa aceasta, ca au aparut zone de necroze, se apreciaza ca : A. tratamentul initial a fost incorect, dar nu se mai reintervine, lasand organismul sa vindece leziunea, pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale B. tratamentul initial a fost corect, dar procesele de tromboza in vasele mici au progresat si se impune realuarea chirurgicala a focarului, cu excizia zonelor necrozate X C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice, care sigur vor ameliora aspectul D. pansamentul a fost compresiv, producand afectare circulatorie

58. Tratamentul unei fracturi deschise la un politraumatizat se face : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni, deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. stabilirea ordinii gesturilor terapeutice se face dupa ierarhizarea leziunilor si a potentialului letal al acestora. X

59. Excizia musculara in focarul de fractura deschisa se face : A. X pana in zona unde muschiul este sangerand si contractil

62. In cazul unei fracturi deschise tip III, la care, la prima unitate medicala (care nu este un serviciu de traumatologie) se constata ca unul dintre capetele fragmentelor fracturare este exteriorizat sau poluat teluric, se va proceda la :

A. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument, in continuitate cu celalalt, pentru a minimaliza efectele sindromului de expunere B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic, pentru a reduce riscul septic C. toaleta chimica a focarului, pansament steril si imobilizare gipsata eficienta, fara a repune osul poluat in continuitate cu celalalt fragment, dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatologie cu o ambulanta medicalizata X D. interventie chirurgicala de urgenta, chiar daca nu exista toate mijloacele, deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala absoluta

administrarea de solutii saline, glucoza, dar si singe pentru combaterea anemiei secundara celor doua fracturi. X

66. In cazul unei fracturi de diafiza femurala deschisa tip III C, cu intreruperea arterei si venei femurale, succesiunea gesturilor terapeutice este : A. refacerea arterei, apoi a venei, apoi stabilizarea fracturii

B. refacerea venei (cat mai rapid cu putinta), apoi a arterei, apoi stabilizarea femurului C. stabilizarea femurului, refacerea venei (acestea in cel mai scurt timp), apoi refacerea arterei X D. venei refacerea arterei, stabilizarea femurului, apoi refacerea

63. Care dintre urmatoarele semne NU face parte din tabloul clinic al ischemiei periferice severe : A. B. C. D. E. absenta pulsului paliditatea tegumentelor tumefierea segmentului distal scaderea temperaturii cutanate tulburari neurologice X

67. Fracturile deschise produse de unelte agricole se clasifica, dupa Gustillo : A. B. C. D. in functie de defectul cutanat in functie de traiectul de fractura totdeauna se incadreaza in tipul III X

in functie de marirea distrugerii musculare

64. Tratamentul antibiotic in fractura deschisa NU va fi inceput cu : A. B. C. D. cefalosporine peneme chinolone aminoglicozide X

68. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta optiune terapeutica intr-o fractura deschisa tip III A, intr-un serviciu de traumatologie : A. tratamentul chirurgical in urgenta, in echipa pluridisciplinara B. stabilizarea in STI, daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa, apoi interventie chirurgicala de urgenta C. pansament, imobilizare gipsata si supravegherea in sectia de ortopedie, pana cand pacientul va putea suporta interventia chirurgicala X D. evaluarea completa a leziunilor, in sala de operatie.

65. La un pacient cu fractura deschisa tip III B supra si intercondiliana de femur, pe o parte, si fractura cominutiva de diafiza femurala, pe cealalta parte, apreciati ca : A. va fi necesara reechilibrarea volemica, dar numai cu solutii saline (ser fiziologic, Ringer), deoarece reactia sistemica post-agresiva se insoteste de hiperglicemie B. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline + glucoza C. nu este necesara administrarea de supliment volemic, deoarece exista riscul de supraincarcare volemica D. reechilibrarea trebuie sa fi adresata tuturor dezechilibrelor produse de traumatism, fiind necesara

69. Spondilita ankilopoietica se caracterizeaza prin : A. B. afectarea valvei mitrale, cu stenoza mitrala dezlipire de retina

C. proces inflamator cronic, urmat de fibroza, la insertia osoasa a fasciilor, tendoanelor, ligamentelor X D. hepatomegalie

70. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza spondilita ankilopoietica : A. B. C. D. debuteaza la articulatiile sacro-iliace evolueaza ascendent pe coloana vertebrala afecteaza femeile peste 40 ani X

75. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea planning-ului operator NU este valabil pentru spondilita : A.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebrale B.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatorii C.pacientii au totdeauna testele hepatice modificate X

este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian

71. Afectarea cardiaca in spondilita este cel mai frecvent : A. B. C. D. la nivel atrial la nivelul septului interventricular la nivelul valvei aortice la nivelul valvei mitrale X

D.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene

76. Data fiind epidemiologia caracteristica spondilitei, coxartroza secundara acesteia se trateaza cel mai frecvent prin : A. artroplastie cu proteza totala necimentata B. hemiartroplastie cu proteza bipolara C. osteotomie de corectie X

72. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza radiografia de coloana vertebrala in spondilita : A. B. C. D. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor zone de osteoliza vertebrala aparitia puntilor intervertebrale stergerea lordozei lombare X

D. artrodeza de sold

77. Debutul poliartritei reumatoide este, de obicei : A.la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale ale mainii si metacarpo-falangiene X B.la nivelul cotului C.la nivelul articulatiilor cotului

73. Spondilita afecteaza cel mai frecvent : A. B. C. D. articulatia tibio-tarsiana articulatia coxo-femurala X

D.la nivelul articulatiilor coxo-femurale

articulatia astragalo-calcaneeana articulatia tibio-peroniera distala

78. Procesele patologice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul : A.cartilajului B.sinovialei X

C.capsulei articulare D.metafizei 74. In spondilita anchilozanta, factorul reumatoid este, de obicei : A. B. C. D. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida absent X

79. Ragocitele provin din : A.limfocite T helper B.limfocite B C.polimorfonucleare neutrofile D.eozinofile X

decelabil inca de la debutul bolii

D.mana cu noduli reumatoizi

85. Panusul este : A.capsula ingrosata 80. Factorul reumatoid este, cel mai frecvent : A.Ig A B.Ig E C.Ig M D.Ig G X 86. Factorul reumatoid din lichidul articular provine din : A.polimorfonuclearele neutrofile activate 81. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este : A.o infectie virala cu Paramyxovirus D.macrofage B.o Ig G anormala, cu defect de glicozilare C.o infectie bacteriana cu Chlamidia D.o infectie parazitara 82. Valoarea complementului seric in poliatrita reumatoida este : 87. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au : A.crescuta in toate formele bolii A.risc septic crescut, datorita depresiei imunitare B.scazuta in toate formele de boala B.contraindicatie de heparino-terapie C.scazuta in formele cu complexe imune circulante in cantitate mare X D.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare D.indicatie de tratament tonicardiac, datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon 83. Care dintre urmatoarele modificari radiologice NU caracterizeaza poliartrita reumatoida : 88. Fractura tip Malgaigne reprezinta : A.ingustarea spatiului articular A. fractura arc anterior bilateral B.osteoporoza B. fractura arc anterior si posterior prin sacru C.geode subcondrale C. fractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca X D.incurbarea diafizei X D. fractura cominutiva de coxal C.indicatie de supliment proteic, datorita carentei proteice induse de cortizon X X B.limfocitele T helper C.limfocitele B transformate in plasmocite X B.sinoviala hipertrofica, hipervascularizata X

C.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondral D.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare

84. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii NU este specific pentru poliartrita reumatoida : A.deviatia cubitala a mainii B.mana cazuta, in gat de lebada C.degete in baioneta X

89. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta : A. fractura ram ilio-pubian bilateral B. fractura ram ilio-ischio pubian bilateral C. fractura ram ilio-ischio pubian de o parte X

D. fractura ram ilio-pubian unilateral 90. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin : A. globul vezical B. iritatie peritoneala C.scolioze usoare si medii C. hematom retroperitoneal D.cifoscolioze D. abdomen de lemn X B.scolioze grave X 95. Tratamentul chirurgical este indicat in : A.scolioze medii

96. Cifoza juvenila Scheuermann are : 91. Ruptura vezicii urinare in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin: A. glob vezical B. impastare suprapubiana X C. uretroragie D. abdomen de lemn 97. Nodulii lui Schmorl reprezinta : 92. In traumatismele bazinului poate fi lezat: A n. femural B n. rusinos C n. sciatic X A.modificari artrozice specifice cifozei B.hernii intraspongioase X A.spate rotund B.spate dureros C.gibus ascutit D. spondilartroza X X X

C.degenerari ale discului intervertebral D.hernii ale maduvei spinarii

D n. musculo-cutan 98. Primul timp al tratamentului ortopedic al cifozei urmareste : 93. Tratamentul ortopedic NU poate fi indicat in : A.scoliozele medii B.scoliozele grave X A.corectarea rotatiei vertebrale B.corectarea cifozei dorsale C.corectarea lordozei de compensatie D.elongarea vertebrala X

C.scoliozele foarte grave X D.scolioze usoare

99. Fractura cotilului se produce cel mai frecvent prin : A.traumatism direct B.mecanismul tabloului de bord 94. Corsetul Milwaukee este indicat in : A.scoliozele usoare B.scoliozele medii C.scoliozele grave D.scolioze grave si foarte grave X 100. In fractura peretelui posterior al cotilului pot apare : A.leziuni ale nervului sciatic B.leziuni ale arterei hipogastrice X C.mecanism de infundare D.mecanism de torsiune X

C.luxatii posterioare de sold D.leziuni ale n. femural

D.scolioze neuro-musculare

106. Cea mai frecventa si mai grava este : A.scolioza dorsala B.scolioza cervicala C.scolioza lombara 101. In fractura cu deplasare a cotilului tratamentul este : A.ortopedic (aparat gipsat) B.extensie continua C.chirurgical X 107. Scolioza grava se incadreaza intre : A.30 - 50 B.50 - 90 C.50 - 70 102. Scolioza antalgica din sciatica vertebrala este : A.scolioza congenitala B.scolioza de cauza neuro-musculara C.scolioza functionala D.scolioza esentila X D.90 120 X D.scolioza dorso-lombara X

D.extensie urmata de gips

103. Scoliozele functionale se caracterizeaza prin : A.modificari morfologice ale vertebrelor B.absenta modificarilor morfologice C.modificari morfologice si neurologice D.deformatii costale X

108. Cea mai grava este : A.scolioza juvenila B.scolioza infantila C.scolioza adultului D.scolioza adolescentului X

104. Scoliozele structurale sunt : A.progresive de la aparitie pana la terminarea cresterii B.stationare C.progresive numai in puseul pubertar D.toate variantele de mai sus sunt false X

109. Scolioza adultului A.are evolutie spre agravare B.se amelioreaza cu varsta C.este stationara D.are evolutie oscilanta X

105. Scoliozele determinate de hemivertebre sunt : A.scolioze congenitale B.scolioze functionale C.scolioze esentiale X

110. Toracele este asimetric si bombat datorita : A.musculaturii hipertrofiate pe convexitate B.rotatiei vertebrale C.vertebrelor cuneiforme X

D.cifozei dorsale.

115. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45 are gradul: A. Pauwels I;

111 . Fracturile parcelare de cap femural: B. Pauwels II; A. intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural; C. Pauwels III; B. intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural; X D. Pauwels IV; C. sunt cominutive; E. nu e incadrabila in clasificarea Pauwels; D. necesita hemiartroplastie; X

116. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural: 112. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold: A. fractura de col femural cu cioc distal; A. mobilizarea protezei; B. fractura de col femural cu cioc proximal; B. supuratia; C. fractura de grad Garden IV; C. cotiloidita; X D. fractura cominutiva de col femural; D. boala trombo- embolica; E. fractura de col femural cu deplasare mare; E. fractura pe implant; X

113. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: A) mobilizarea protezei;

117. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele: A. luxatia de sold; B. fracturile de col femural fara deplasare;

B) supuratia; C. fracturi Garden II; C) cotiloidita; D. fracturi Garden III; D) boala trombo-embolica; E) fractura pe implant; X E. fracturi Garden IV; X

118. In fracturile de col femural NU apare: A. impotenta functionala; B. rotatie externa a membrului pelvin; C. scurtarea membrului pelvin; 114. Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este: A. radiografia de profil; B. radiografia in rotatie interna ; C. radiografia in rotatie externa; D. scintigrafia; A. gamma nail (cui gamma); E. echografia; B. lama placa; C. DHS; X 119. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza: D. abductie; E. adductie; X

D. tija Ender; E.Placa si suruburi X

B. placa cu suruburi; C. lama placa; D. aparat gipsat; E. DHS;

120. Reprezinta osteosinteza paracorticala: A. DHS; X

B. fixatorul extern; C. tijele Ender; D. gamma nail (cui gamma); A. fracturile condiliene; E. tija zavorata; B. fracturile diafizare joase; X 125. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt:

C. fracturile supra si intercondiliene; 121. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de: A. varizare ; B. valgizare; C. rotatie externa; D. rotatie interna; A. anterior; E. ramane nemodificat; B. posterior; 122. Fractura schiorilor are traiect: A. transversal; E. nu se deplaseaza; B. oblic; C. spiroid ; D. traiect in T; E. traiect in V; X 127. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin: A. hobanaj; B. cerclaj; C. hemicerclaj; 123. Reprezinta complicatie locala imediata a fracturii diafizare femurale: A. fractura deschisa dinauntru in afara; B. embolia grasoasa; C. socul hemoragic si traumatic; D. accidentele trombo embolice; E. redoarea de genunchi; 128. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: A. mecanism direct; B. mecanism indirect; C. miscari de varus; 124. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu: A. tija zavorata; X D. miscari de valgus; E. soc vertical; X X D. placa cu suruburi; E. cadraj; X C. medial; D. lateral; X 126. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent: X D. fracturile diafizo-metafizo-epifizare; E. toate fracturile sunt intraarticulare;

133. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU EXCEPTIA: 129. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin: A. translatie laterala; A. mecanism direct; B. mecanism indirect; C. deplasare longitudinala; C. miscari de varus; D. angulare; D. miscari de valgus; E. hobanaj; E. soc vertical; X X B. decalaj;

130. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei: A. fracturile cu al treilea fragment;

134. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt: A. edemele; B. echimozele;

B. fracturile bifocale; C. septice generale; C. fracturile spiroide; D. fracturile cominutive; E. tegumentare; E. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe; X X D. pseudartrozele;

135. Fractura trimaleolara este: 131. Fracturile supramaleolare tibiale: A. sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale; B. sunt fracturi extraarticulare; C. sunt fracturi ale diafizei tibiale; D. sunt fracturi ale platoului tibial; E. sunt fracturi greu de redus ortopedic; X A. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V; B. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine; C. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial, X D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial; E. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular;

132. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala: A. apar numai pe os patologic; B. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei; C. cea mai frecventa localizare este la zona de trecere; X

136. Fractura bazei metatarsianului V: A. se imobilizeaza 3 saptamani, X

B. e componenta a fracturii trimaleolare; C. nu are expresie clinica; D. determina sindrom de compartiment; E. nu se vede decat la CT;

D. pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta; E. se intervine prin montarea unei proteze bipolare;

141. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: A. gleznei, B. genunchiului; 137. Proteza Moore: A. e o proteza bipolara; B. inlocuieste epifiza proximala tibiala; C. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural; 142. Entorsa de gradul II presupune: D. se foloseste pentru hemiartropalstia de sold, E. este confectionata din polietilena; B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase; C. ruptura partiala a ligamentului, 138. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. suprafetele articulare raman la locul lor; B. durere; C. laxitate articulara; D. pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina,X E. repere osoase normale; 143. La examenul clinic al unei entorse NU apare: A. tumefierea articulatiei; B. stergerea reliefurilor osoase; C. crepitatie osoasa, 139. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. osificari periarticulare; B. smulgeri osoase; C. artroze; D. osteoporoza localizata; E. trombembolii, X 144. Impotenta functionala totala apare in: A. entorsa usoara; B. entorsa moderata; C. entorsa grava, 140. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare; B. implica leziuni osoase; C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor, D. apar frecvent la copii; E. implica deformarea articulatiei respective; X 145. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat: A. ligamentul colateral extern; B. aparatul ligamentar intern, C. ligamentele incrucisate; X D. toate entorsele; E. nu apare in nici un tip de entorsa; X D. edem; E. miscare anormala in articulatie; X D. ruptura ligamentara totala; E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului; X X A. elongatie ligamentara; C. soldului; D. cotului; E. degetelor; X

D. tendonul cvadricepsului; E. toate ligamentele, cu aceeasi frecventa;

150. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: A. ligamentele; B. muschii, X

146. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: A. tumefierea;

C. tibia; D. peroneul; E. capsula articulara;

B. echimoza; C. durerea; D. impotenta functionala; E. miscarile articulare anormale, X 151. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar intern; B. pe planta; 147. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este: A. abductia gambei, B. adductia gambei; C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur; D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur; E. rotatia externa a tibiei; 152. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar extern; B. pe planta; 148. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA: A. gamba in semiflexie; B. fund de sac cvadricipital destins; C. durere localizata odata cu trecerea timpului, D. echimoza; E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui; X 153. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului, 149. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: A. suprimarea durerii; B. stabilitatea articulatiei, X 154. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar, B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; X D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata externa a gleznei; X C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei, E. pe fata externa a gleznei; X X E. pe fata externa a gleznei, X C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei;

C. suprimarea reflexelor nociceptive; D. fortarea genunchiului in valg; E. fixarea cu fixator extern;

D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata externa a gleznei;

A. traumatisme toracice; B. traumatisme abdominale; C. traumatismele membrelor superioare;

155. Entorsele membrului superior: A. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior; B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior; C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana, D. dau hemoragii importante; X

D. traumatismele membrelor inferioare; E. traumatismele cu dominanta cranio-spinala, X

160. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada: A. initiala sau de stupefactie, X

E. necesita frecvent tratament chirurgical; B. acuta sau de resuscitare; C. primara sau de stabilizare; 156. Politraumatismele presupun: D. secundara sau de regenerare; A. doua sau mai multe traumatisme de orice fel; E. tertiara sau de recuperare; B. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital, X C. o leziune localizata, dar cu risc vital; D. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital; E. doar tratament ortopedic; 161. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicul se face: A. de catre 2 persoane, tractionand brusc de membrele superioare si inferioare; 157. In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul: A. capului, B. toracelui; C. bazinului; D. membrelor superioare; E. membrelor inferioare; 162. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor, garoul se poate mentine maxim: A. 5 minute; 158. Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau: B. o ora si jumatate, A. agitatie; C. 5 ore; B. dezorientare temporo-spatiala; D. o zi; C. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinali; E. o saptamana; D. coma, E. somnolenta; 163. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia osteomielitei este : 159. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in: A.stafilococul auriu X X X X B. de catre o singura persoana, echipata cu manusi de protectie; C. cu manevre blande, in sensul tractiunii axiale, X

D. cu manevre blande, asigurand flexiunea axului cranio-cervical; E. cu manevre blande, asigurand flexiunea axului dorso-lombar;

B.stafilococul alb C. streptococul D. bacilii gram-negativi E. anaerobii F. toti cei enumerati G. nici unul 167. In prima faza a bolii, osteomielita se prezinta ca : A. o boala cu localizare osteoarticulara B. o boala generala de tip infectios C. o boala digestiva D. o boala respiratorie E. toate variantele sunt corecte 164. La sugar, osteomielita este produsa, cel mai frecvent de : A. Klebsiella B. Pneumococ C. Streptococ D. E. Colli E. Anaerobi X 168. In faza a doua a bolii, tabloul osteomielitei este al : A. unei boli infectioase generalizate B. unei boli digestive C. unei boli respiratorii grave D. unei boli a aparatului locomotor 165. Frecventa maxima de aparitie a osteomielitei este : A. intre 5-15 ani B. la baieti X C. la fete D. la sugari E. la varstnici B. artrita septica F. la imunosupresati C. geoda osoasa G. la toate categoriile enumerate X D. fistule F. toate G. nici una 169. In faza a doua (de localizare) a osteomielitei, leziunea caracteristica este : A. abcesul subperiostic X X E. nici una F. toate la un loc X F. nici o varianta nu este corecta X

H.la nici unii de mai sus

170. In faza initiala a osteomielitei, leziunea caracteristica este : A. abcesul subperiostic 166. Osteomielita este o boala : A. generala, a intregului organism C. sechestrul osos B. locala, a aparatului locomotor C. nici o varianta nu este corecta D. ambele variante sunt corecte X D. edemul si hiperemia locala X E. ulceratia compresiva Lannelongue B. medulohaversita X

D. dupa 3 luni de la debut 171. Tratamentul general al osteomielitei cu antibiotice, are eficienta : A.in faza initiala a osteomielitei X B.in faza locala, de abcedare si fistulizare B. sechestre C.in tot timpul evolutiei bolii C. abcese superiostice D.in tratamentul complicatiilor E.ca adjuvant al tratamentului chirurgical D. modificari ale partilor moi inconjuratoare X E. toate leziunile enumerate 172. Tratamentul chirurgical in osteomielita este indicat : A. in faza initiala a bolii (infectie generalizata) B. in faza localizarii bolii la aparatul locomotor X C. in tratamentul complicatiilor X D. in tratamentul formelor de boala care nu raspund la antibioterapie X D. leucocitoza moderata (10-12.000/mm3) H. in tot cursul evolutiei bolii E. imfocitoza (in formula leucocitara) I. nu este recomandat F. neutrofilie (in formula leucocitara) X G. anemie 173. Tratamentul ortopedic (repaus si imobilizare) al osteomielitei, este recomandat : A. doar la inceputul bolii (infectie sistemica) I. toate aceste modificari B. doar in faza a doua a bolii (localizare) C. niciodata D. in tot cursul evolutiei bolii X 177. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia TBC-OA (tuberculozei osteoarticulare), in epoca actuala, este : 174. La bolnavii cu osteomielita modificarea osoasa, la examenul radiologic, apare : B. Bacilul tuberculos bovin A. de la debutul bolii C. Ambii de mai sus B. la 3-5 zile de la debut D.Alte mycobacterii C. la circa 2 saptamani de la debut X A. Bacilul tuberculos uman X X H. nici una din aceste modificari C. leucocitoza marcata (peste 12-15.000/mm3) X 176. La examenele de laborator, in caz de osteomielita, apare : A. VSH moderat crescuta (50-60 mm/1h) B. VSH mult crescuta (100-120mm/1h) X F. nici una 175. La bolnavii cu osteomielita, in primele doua saptamani de evolutie a bolii, pe imaginile radiologice se pot vedea : A. geode osoase

C.sugar X 178. Calea cea mai frecventa de transmitere a infectiei tuberculoase este : A. aeriana X B. digestiva 183. Cartilajul de crestere este prezent : C. alte cai A.de la nastere, pana la incheierea cresterii B.dupa varsta de 18 luni, pana la incheierea cresterii X 179. Varsta la care apare cel mai frecvent TBC osteoarticulara este : A. copilaria B. adultul tanar (20-40 ani) X C. sugarul D. batranul E. nu are importanta F. toate grupele de varsta (in mod egal) D.Granulom de corp strain E.Toate leziunile se pot intilni 180. Sexul cel mai frecvent afectat de TBC osteoarticulara este cel : A.feminin B.masculin X C.ambele sexe in mod egal 185. In aparitia foliculului tuberculos, rolul esential este al : A.Genomului B.Koch B.Membranei B.Koch C.Proteinelor din peretele B.Koch 181. Tuberculoza este o boala : A.locala, a aparatului locomotor B.generala, a intregului organism C.ambele variante sunt corecte X D.nici o varianta nu este corecta 186.Bacilul Koch creste pe medii de cultura : A.La 2-3 saptamani B.La 4-6 saptamani (dupa o luna) X 182. In osteomielita, afectarea articulara apare : A.la copil si adolescent (5 16 ani) B.adult X C.Dupa 3 luni D.Nu se izoleaza in culturi E.La 3 zile D.Substantelor grase din peretele B.Koch E.Toate aceste elemente contribuie X F.Nici unul C.la adult D.la orice varsta D.toate grupele de varsta E.in nici o situatie

184. Leziunea caracteristica in TBC osteoarticulara este : A.Foliculul Aschoff B.Granulom (folicul) eozinofil C.Folicul Koster X

B. Dupa aproximativ 3 luni de la debut X 187. Coloratia specifica pentru Bacilul tuberculos este : C. La 6-12 luni de la debut A.Gram-pozitiva B.Gram-negativa C.Ambele de mai sus D.Ziehl-Nielsen X B. E.Toate cele de mai sus (A, B, D) C. F.Nici una D. Se trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii, impreuna cu zona reactiva, pana intesut sanatos 188. Inoculat la animale de laborator, Bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa : A.3 zile B.2-3 saptamani C.4-6 saptamani (dupa o luna si peste) X D.4-6 luni E.Nu produce leziuni 192.Tumorile osoase cu grad crescut de malignitate se caracterizeaza prin A. Crestere extrem de rapida B. Metastazare precoce -prezenta nodulilor tumorali si in afara zonei reactive (skip metastaze) C. Tratament excizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat + terapie pentru prevenirea metastazelor D. toate cele de mai sus X E. Toate cele de mai sus X Metastazare la distanta Prezenta nodulilor tumorali in zona reactiva 191.Tumorile osoase cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin: A. Prezenta pseudocapsulei

193.In clasificarea Enneking a tumorilor osoase, T 1 are urmatoarea semnificatie: A. B. 189. Raspandirea infectiei tuberculoase, de la poarta de intrare in organism, se face : A. Pe cale sanguina B. Pe cale limfatica C. Prin contiguitate D. Nici o varianta nu este corecta E. Toate variantele (A,B,C) sunt corecte X C. D. E. Tumora cu grad crescut de malignitate Tumora cu grad scazut de malignitate Tumora intracompartimentala Tumora extracompartimentala Tumora cu metastaze X

190. In TBC osteoarticulara, semnele radiologice specifice apar : A. Dupa 2-3 saptamani

194.In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II A este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0) X B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0)

A.Rarefierea osoasa B. Pensarea spatiului articular C. Prezenta de geode X D. Prezenta unor caverne, cu/fara sechestre osoase X E. Disparitia spatiului articular X F. Deformarea epifizelor (ulceratii trofice Lannelongue) X G. Pozitiile vicioase X

195. In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II B este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0) X

H. Umbrele abceselor reci X I. Luxatiile patologice X J. Chenarul de doliu Menard

198. In perioada de reparare/remisiune a TBC osteoarticulare, elementele radiologice caracteristice sunt : A. Umbrele abceselor reci B. Remineralizarea leziunilor (cavernelor) C. Revenirea la aspectul normal a extremitatilor osoase D. Remineralizarea, cu scleroza osoasa perilezionala (chenar doliu Menard)X E. Ankilozele in pozitii vicioase X F. Se pastreaza deformarea extremitatii osoase X

196. In perioada de debut a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt : A. Geoda osoasa B. Sechestrul osos C. Rarefierea osoasa difuza X D. Deformarea epifizelor (extremitatilor osoase) E. Pensarea spatiului articular X F. Largirea spatiului articular X G. Nici una

199. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt : A. Gibozitatea X B. Abcesele reci X C. Paraplegia (complicatii neurologice) X D. Semnul geambasului (Marjolin)

197. In perioada de stare (evolutie) a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt :

E. Semnul plicii tegumentare (Alexandrov) F. Rigiditatea coloanei cervicale.

G. Nici unul

C. Pozitii vicioase D. Instalarea anchilozelor

200. Triada lui Pott, apare : A. In osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. In osteomielita acuta forma rezolutiva C.In tumoarea alba de genunchi (gonalgie) D. In TBC vertebrala X

E. Remisiunea simptomatologiei F. Semne locale prezente, dar mai putin zgomotoase

204. TBC osteoarticulara in perioada de reparare/remisiune se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin : A. Acutizarea simptomatologiei B. Aparitia pozitiilor vicioase

201. Dintre paraliziile Pott-ice, sunt mai benigne (au prognostic mai bun) : A. Cele aparute precoce in evolutia bolii X B. Cele aparute tardiv in evolutia bolii C. Cele instalate brusc X E. Toate F. Nici unele in evolutia bolii D.Cele instalate lent

C. Fistulizarea abceselor reci D. Luxatii patologice E. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului X

205. Prima atitudine vicioasa in coxalgie este : A. Flexie + abductie + rotatie externa B. Flexie + adductie + rotatie interna C. Flexie + adductie D. Extensie + rotatie externa X

202. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin : A. Aparitia abceselor reci X B. Agravarea starii generale a pacientului X C. Ameliorarea starii generale a bolnavului D. Aparitia pozitiilor vicioase X E. Instalarea anchilozelor F. Revenirea la normal a functiei articulare.

E. Nici una

206. A doua atitudine vicioasa in coxalgie este : A. Nu exista pozitie vicioasa B. Extensie C. Flexie + adductie D. Flexie + abductie + rotatie externa E. Flexie + adductie + rotatie interna X

207. Una din urmatoarele situatii NU face parte din etiopatogenia traumatismelor vertebro-medulare : 203. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin : A. Prezenta sindromului de impregnarea bacilara (suferinta generala) X B. Abcese reci A.Boli convulsivante B.Electroterapia C.Boli neurologice progresive D.Accidente rutiere X

208. Curburile fiziologice maresc rezistenta la presiunea fata de o coloana drepta : A.de 2 X

B.aplicarea capastrului Glisson C.degajarea cu complexul cranio-vertebral in rectitudine

D.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar. B.de 10 X C.de 20 X D.de 50 X 209. Regiunea afectata cel mai frecvent de traumatisme vertebre medulare este : A.regiunea cervicala C.Minerva B.jonctiunea cervico toracica D.Gulere Schanz C.regiunea toracala D.jonctiunea dorso-lombara X 215. Una din urmatoarele leziuni nu face parte din fracturile atlasului : 210. Una din urmatoarele categorii nu face parte din fracturile arcului vertebral posterior : A.fractura istmului C.fractura arcului posterior B.fractura apofizelor spinoase D.fractura maselor laterale C.fracturile apofizelor articulare D.tasarile cuneiforme anterioare X A.fractura arcului anterior B.fractura odontoidei X 214. Una din urmatoarele variante NU face parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro-medulare : A. laminectomia B.potcoava Crutchfield X X

211. Simptomatologia traumatizatului vertebral include : A.durere localizata X X

B.redoarea segmentului C.gibusul D. pareze X

216. In cazul unei fracturi de odontoida, o fractura concomitenta a arcului posterior al atlasului : A.duce la deces

212. Una dintre investigatii NU este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral : A.punctia lombara

B.duce la tetraplegie C.este salvatoare D.nu are nici o influenta X

B.radiografie in incidente oblice C.T.C. 217. Rahisinteza coloanei toraco-lombare este indicata in : D.Scintigrafia X A.toate tipurile de fractura B.tasarile mai mici de 1 cm 213. Unul din urmatoarele gesturi NU face parte din atitudinea de prim-ajutor in traumatismele vertebro-medulare : A.prevenirea agravarii leziunilor C.fracturile instabile D.niciodata X

C. in zona III predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articulara 218. Urmatoarele afirmatii privitoare la fracturile mielice sunt adevarate ; A.comotia medulara reprezinta abolirea temporara a functiilor medulare X B.contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a functiilor medulare X C.compresiunea medulara progresiva apare in urma luxatiei secundare X D.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala 222. In artroza, cartilajul articular sufera urmatoarele modificari: A.condrocitele sufera un proces de imbatranire, sunt mai putine si continutul de apa scade B.dezorganizarea si/sau disparitia structurii fibrilare a colagenului X 219. Ingrijirea bolnavului paraplegic cuprinde : -fracturi de oboseala in stratul III A.profilaxia escarelor B.prevenirea retentiei de urina C.gimnastica medicala D.toate variantele de mai sus sunt corecte. X D.imbibarea cu apa a stratului III (fibrele de colagen rupte nu se mai opun hidrofiliei spontane a GAG) ce va determina umflarea str.III, fibrilarea str. I, demascarea str. II X E. exista o invazie vasculara spre osul subcondral si Tide Mark ramane intacta intotdeauna. X D. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de burete molecular E. datorita capacitatii de a sechestra apa, cartilajul are o rezistenta crescuta la compresiune

220.Toate afirmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate cu exceptia : A.Este o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartilajului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent. B.Se insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroase C.Reprezinta, de fapt, o adaptare a articulatiei la conditii mecanice anormale - presiune excesiva D.Este echivalenta cu leziunile de senescenta, de imbatranire a cartilajului articular. X E.Poate fi primitiva sau idiopatica si secundara.

223. Particularitatile anatomo-patologice ale artrozei fata de imbatranire (senescenta) sunt urmatoarele : A.in artroza se inregistreaza atrofia cartilajului B.in senescenta sediul leziunii este pe toata suprafata articulara X C.in artroza exista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza. X D.Initial, in artroza leziunile sunt doar pe suprafata portanta X E.In artroza condrocitele sunt mici, putine, inactive

224.Semnele clinice ale coxartrozei pot fi : A.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei, rotatiei externe a soldului. B.Semnul Trendelenburg de insuficienta a fesierului mijlociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate. C.Durerea are sediul cel mai frecvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul genunchiului. X D.In fazele initiale durerea apare dimineata, la primii pasi, diminua ulterior, apoi reapare catre a doua parte a zilei. X

221. Despre cartilajul articular urmatoarea afirmatie este falsa : A. se modifica in timpul vietii (se poate regenera) B. in zona I sunt fibre de colagen de tip III X

E.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat, se poate ajunge la mers cu durere permanenta. X

E.Deviatia axului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus.

228. Care dintre afirmatiile referitoare la evaluarea radiologica, in gonartroza sunt corecte: A.pensarea spatiului articular in compartimentul afectat si largirea in partea opusa X B.osteoporoza in zonele suprasolicitate C.osteofitoza marginala X D.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusa E.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pangonograma cu trasarea axului biomecanic X

225. Semnele radiologice, in coxartroza, sunt: A.Osteoporoza in zona de sprijin. B.Geode la nivelul capului femural si cotilului. X C.Osteofite ale cotilului si capului femural. D.Largirea spatiului articular polar superior. E.Cap femural turtit (in tampon de vagon) si cotil ovalizat. X

226. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul coxartrozei sunt corecte: A.Tratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat. B.Tratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante (suprafata de contact cap femural-cotil). C.Interventiile chirurgicale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare femurala sau acetabulara X D. Artropalstia totala a soldului presupune inlocuirea capului si metafizei femurale si protezarea cavitatii cotiloidiene X E.In unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene

229.Tratamentul gonartrozei poate fi: A.tratament igienodietetic si de recuperare, presupunand scaderea in greutate, protectie articulara cu orteze, gimnastica medicala pentru combaterea amiotrofiei, fizioterapie X B.tratament antiinflamator steoidian intraarticular, cu efect benefic pe termen lung, prin hipertrofia sinoviala secundara C.refacerea axului biomecanic prin osteotomii de reaxare, la nivelul tibiei X D.artroplastia genunchiului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei femurale, cu sau fara protezarea rotulei X E.artrodeza articulatiei sacrifica mobilitatea genunchiului in favoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in afectiunile bilaterale. X

227. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele clinice in gonartroza: A.Anamneza dezvaluie frecvent traumatisme in antecedente, entorse de genunchi sau leziuni de menisc X B.Diminuarea amplitudinii miscarilor de flexie si mai ales extensie X C.Amiotrofia importanta, mai ales a cvadricepsului femural, determina o scadere a diametrului coapsei X D.Stabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei

230. Luxatia: A.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulare B.este insotita frecvent de leziuni asociate X C.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectat

D.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de examinarea radiologica pentru ca examenul clinic este patognomonic. E.Este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere X

prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratului D. Durerea in repaus sau la extensia pasiva, lenta a degetelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment X E. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile.

231. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei luxatii sunt: A.tumefactie, edem, impotenta functionala si durere B.atitudine vicioasa a membrului afectat X C.pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase X D.miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor, mobilitatea activa si pasiva fiind pastrate E.leziunile asociate nefiind frecvente, nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere. 234. Despre luxatia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.recidiva este foarte rara, existand mecanisme de contentie active si pasive, musculare si ligamentare B.capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza o punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei X C.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umar D.cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid X E.atitudinea umila este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna maximala X 235. Complicatiile luxatiei de umar sunt: A.leziuni vasculo-nervoase B.fracturile asociate sunt foarte rare C.aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill Sachs) X D.luxatia recidivanta E.instabilitate anterioara a umarului X X X

232. Despre luxatia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.incidenta maxima este la copii sub 10 ani si la adultii activi B.majoritatea luxatiilor acute sunt anterioare. C.majoritatea luxatiilor sunt posterioare.

D.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta. E.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila.

236. Despre manevrele de reducere ale luxatiei de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 233. Tratamentul luxatiei de cot are urmatoarele etape: A. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase, pozitia de luxatie fiind foarte dureroasa. B. Pulsul prezent la a. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Daca luxatia este insotita de durere in repaus sau la extensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca A.reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande X B.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca exista interpozitie de parti moi C.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitate X D.manevrele constau in general, in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla

E.manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in axila si accentuarea pozitiei vicioase. X

B. Reducere si osteosinteza cu tija zavorata C. Reducere si osteosinteza cu DHS D. Reducere si osteosinteza cu Gamma Nail D. Toate de mai sus. X X

241. Complicatiile fracturii de col femural Garden IV sunt : A. 237. Despre luxatia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.cea mai frecventa este varietatea anterioara B.necroza de cap femural este frecventa, vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivel X C.fracturile asociate sunt rare, luxatia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minima D.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sport E.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara B. C. D. Calusul vicios in coxa vara Pseudartroza Necroza aseptica de cap femural Coxartroza posttraumatica X X X

242. Tratamentul chirurgical in fractura de col femural : A. D.C.S. B. D.H.S. si surub anterotator C. 3 suruburi paralele D. Toate de mai sus X X

238. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a luxatiei de sold este : A.rotatie interna, extensie, abductie B.rotatie externa, adductie, flexie C.rotatie interna, flexie, adductie D.rotatie externa, adductie, extensie E.rotatie interna, extensie, adductie X 243. In cadrul traiectului de fractura supracondiliana : A. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital. B. Capatul proximal al focarului de fractura poate perfora tendonul m. cvadriceps X

C. Capatul distal al fracturii este basculat de actiunea mm.gemeni X 239. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a luxatiei de sold este: A.rotatie interna, extensie, abductie B.rotatie externa, abductie, flexie C.rotatie interna, flexie, adductie D.rotatie externa, adductie, extensie E.rotatie interna, extensie, adductie X 244. Fractura tip Dupuytren (bimaleolara) este : A. Fractura maleolei interne asociata cu fractura bazei maleolei laterale X B. Fractura maleolei interne + fractura maleolei laterale la 7-8 cm de varful maleolei X

C. Fractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibulei 240. Tratamentul chirurgical intr-o fractura trohanteriana este : A. Reducere si osteosinteza cu tije elastice Ender X D. Fractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel.

245. Care dintre urmatoarele afirmatii privind poliartrita reumatoida NU sunt adevarate : A. Afecteaza mai frecvent barbatii tineri B. Nu afecteaza niciodata genunchii ; C. Markerul serologic este factorul reumatoid D. Sinoviala devine hipervascularizata si edematiata E. Nu afecteaza niciodata complexul pleuro-pulmonar X X X

A. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm cu distructii minore de parti moi B. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm produsa prin arma de foc X C. Fractura transversa cu deschidere cutanata cca 2 cm produsa prin unealta agricola X D. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost, cu poluare importanta, dar cu deschidere initiala de 0,8 cm X

246. Spondilita ankilopoetica se caracterizeaza prin : A. Afectarea articulatiilor sacroiliace B. Afectarea articulatiilor coloanei lombare C. Afectarea articulatiilor coxo-femurale X X X

249. Tratamentul general in fractura deschisa vizeaza, in prima etapa : A. Combaterea dezechilibrelor post-traumatice hemo-reologice si metabolice X B. Stimularea consolidarii osoase C. Profilaxia infectiei X

D. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a bolii E. Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii

D. Profilaxia sindromului algoneuro-distrofic

247. Fractura deschisa tip I se caracterizeaza prin : A. Plaga sub 2 cm B. Poluare minora X X

250. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza ischemia periferica acuta severa : A. Paloarea tegumentului B. Absenta pulsului C. Raceala tegumentului X X X X X X

C. Distructii masive de parti moi si periost D. Posibilitatea acoperirii primare a focarului de fractura E. Se poate practica tratamentul chirurgical in urgenta

D. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal E. Tumefactia membrului F. Cianoza unghiilor G. Durerea instalata distal, care avanseaza proximal. X

F. Osteosinteza se poate face ca la o fractura inchisa cu aceeasi localizare X G. Obligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva

251. In fractura de col chirurgical de humerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate : A. Paralizia nerv axilar B. Leziune artera axilara. C. Paralizie nerv radial D. Leziune dom pleural E. Fractura deschisa X X X

248. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi deschise sunt tip III (dupa Gustillo Andersen) :

252. Calusul comun al oaselor antebratului : A. Apare numai in 1/3 medie a antebratului ;

B. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivel C. Poate apare in cazul in care fracturile ambelor oase sunt la acelasi nivel X D. Poate apare in urma tratamentului ortopedic E. Apare numai dupa tratament chirurgical X

E.in zona IV se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnare;

256. In legatura cu fiziopatologia artrozei , urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.condrocitele devin inactive; B. creste cantitatea de apa din structura cartilajului articular; X C. scade cantitatea de GAG predominand condroitin-SO4; X D. colagenul devine solubil predominand tipul II; E. la nivelul osului apare conul de uzura Trueta( dupa invazia vasculara); X

253. Fasciotomia de decompresiune a lojei anterioare a antebratului : A. Se face in faza initiala a sindromului Volkmann B. Se face in faza tardiva (a complicatiilor) a sindromului Volkmann. C. Are o lungime de maximum 10 cm. D. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului. E.Se poate sutura secundar dupa 7 10 zile. X X X

254. La examenul clinic al pacientului cu fractura parcelara cu deplasare de cap radial : A. Apar dureri la miscarile de prono supinatie X

B. Apar dureri la miscarile de flexie extensie ale antebratului pe brat X C. D. E. Cotul este latit in plan frontal Cotul este deformat in valgus Se observa echimoza la nivelul umarului si bratului

255. In legatura cu structura cartilajului articular (Collins-1949), urmatoarele afirmatii sunt adevarate; A.in zona III (proliferativa) fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara; B. in zona II(de tranzitie ) GAG sunt in cantitate crescuta fata de zona I; X C.in zona I fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara; D.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtite; X