62575$

Adina Glava Maria Pocol Lolica-Lenula Tdtaru

(coordonatoare)

Educalia timpurie
ghid metodic pentru aplicarea curriculumului pregcolar

l&[av-

Aoma Glevn Merun Pocor Lor,rce-LnNula TArenu

Editor: CSlin Vlasie Corecturd: prof. Anca Radu, Cristi Dinu
Redactor: Roxana Din Tehnoredactor: Adriana Boboc Coperta colectiei: Andrei M[nescu
Prepress: Viorel Mihart

(coordonatoare)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

GLAVA,ADINA Educafia timpurie : ghid metodic pentru aplicarea curriculumului pregcolar I Adina Glava, Maria Pocol,
Lolica-Lenu{aTdtant. - Piteqti : Paralela 45,2009

Bibliogr. ISBN 978-973-47 -0685-3 I. Pocol, Maria II. Tltaru, Lolica-Lenuta

37

EDIJCATIA TIMPURIE
GHID METODIC PENTRU APLICAREA CURRICULUMULUI PRE$COLAR

coMENZr

- CARTEA

PR|N PO$TA

Tel.:

EDITURA PARALELA 45 Pitegti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fralii Golegti 130 Tel./fax: 02482'14 533;0248 631 439; 0248631 492 0753 040 444;
072',1

E-mail: sau accesali

247 918. comenzi@edituraparalela4S.ro www.edituraparalela45.ro

BCU Cluj-l.|apoca

llllililnilr ilil til]iilll

A,

III ilt]ilililil BtBCt{ 2009 03279

til

Tiparul executaf la Graficprint Industries

I'j#:il:ij,U*'.0.0n", ."

Copyright @ Editura Paralela 45, 2009

Prefatd
Ultimul deceniu a insemnat pentru invdlimdntul preqcolar romdnesc o perioadl e schimbdri profunde la nivelul concepliei programului curricular, dar qi la nivelul emersurilor didactice. Confruntati cu provocdri importante de reformare a strateiei gi practicii educa{ionale, grddinila s-a dovedit deschisd gi capabild sd integreze oul, reforma curriculard atAt de prezentdin ultimii ani fiind privitd ca un prilej real e diversificare a aborddrilor didactice, de testare a principiilor teoretice de ultimd 16, de implementare gi evaluare a eficienlei unor practici de predare inovative. Lucrarea Educayia timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea cuticulumului rescolar propune o serie de repere didactice menite sd faciliteze procesul de nplcmentare a noului program curricular pentru invildmAntul preqcolar,, fe care utoarele acestei lucrdri l-au considerat dintru inceput un proiect didactic indr5;znel I Avangardist, ancorat pertinent in cdmpul orientdrilor contemporane ale pedagolei constructiviste sau ale psihologiei invdldrii. Rod al unei colabordri armonioase dintre teoreticienii educaliei preqcolare qi laeticieni experimentali ai domeniului, lucrarea propune o tematici ce gravileazd t jurul unor concepte-cheie ale curriculumului pregcolar: proiectare curriculard, czvoltarea personald qi socialb a preqcolarilor, evaluarea progresului in invdfare, tanggementul grupei de copii. Ludndu-le ca repere de organizare a confinuturilor, t$t pe ele, c0t gi propunerile didactice care stau in spatele lor, autoarele lucrdrii au orit s[ rispundd direct qi concret nevoilor de clarificare qi instrumentare practicd voc$te de cdtre educatoare in cadrul numeroaselor intAlniri de lucru care au fcccdat alcdtuirea acestui ghid' Astfel, fiecare dintre cele gase capitole ale lucrdrii cuprinde o serie de clariedri conceptuale considerate necesare, datd fiind terminologia propusd de actualul [fficulum pentru invS]6m6ntu1 pregcolar, precum qi repere teoretice concise, dublate t mod consistent de exemple gi sugestii metodice. Pdrli distincte ale lucrdrii sunt edlcnte descrierii principiilor gi modelelor de acliune educafional5 din cadrul rocesului de proiectare gi dezvoltare curriculard (capitolele I qi II), designului ptivit6lilor didactice care urmdresc obiective de dezvoltare sociald gi emolionald :6pitolele III gi VI), proiectlrii qi desfbguririi eficiente a situaliilor de evaluare a rogresului in invdfare al pregcolarilor (capitolul IV) gi, respectiv, ludrii deciziilor B eoordonare a activitltii grupei de pregcolari (capitolul V). Integr$nd contribufii ale literaturii de specialitate de dati recent6, dar gi expecnle din munca la clas6 a colegelor educatoare din judelul Cluj, autoarele ofer[ olufii didactice pentru intelegerea unor aspecte care pun reale probleme de decizie edagogicd: proiectarea qi desftrgurarea activitdfilor integrate, delimitarea intre :rrlrlnlala nirrpllri qlp ahnrdlrii infaarnte n contintrturilor lnv[t[rii. olanificarea

625755
LISTA DE AUTORI:

Ioana Simona Baciu, educatoare Michael E. Bernard, PhD, Universitatea Melbourne, Australia Emilia Bodea, institutor grad I Aurica Alina Colceria, educatoare
Anca Dobrean, lector universitar doctor, Universitatea ,,Babeg-Bolyai", Cluj-Napoca

Adina Glava,lector universitar doctor, Universitatea,,Babeg-Bolyai", Cluj-Napoca

Mar ioara Mtrdan, educatoare

Teodora Maria Neag, educatoare

Maria Pocol, institutor grad I

Lucia loana Sucald, institutor grad I

Lolica-Lenula Tdtaru,institutor grad I, inspector de specialitate ISJ CIuj

\'
'
,
t.,

$1v'

,,,,,,.tr,| r 'l',i{

ir'
|

'ii

'' r,'

tematic[ 9i abordarea in grldiniftr a invlf[rii bazatepe proiect, organizareaintalnirii

preqcolarilor.

::,lr:iT:,* ,"r:::u::uin^sens mul grddinifei, evaruarea formativa, managementurprobremer". tarea unor programe unitare gi extensive de dezvortar"

formativ a momentelor de rutin' )imi"adin progra.

o"'ii.*,i"u,;r"il:

.-olionuld qi sociali a

si prin varietatea de situalii si llutt:rt"1eoretic.e,-precum incluse inrext $i,.in rotalitate, i"rrur. eiuu]id,l;"";;d; :::X:,:""0.::j:;'l_"ljf inrenlionat sd ghideze eficient cititorul in pat :::,11:fjrqi in conturarea unei infelegeri curriculum personulizaie ;;;;;"

i:i::*:l*=:l

CAPITOLUT I Proiectarea gi dezvoltarea curriculari in gridiniti

1.1. PnocRAMUL EDUCAIIoNAI DIN cnAoltrtllA UN PROCRAM CURRICUTAR

*a"i.u;il;;fi';;
VI)RTCA P.

l)rogramele educalionale destinate vdrstelor timpurii au fost marcate in ultimul deeerriu clc importante schimbdri. Aceste programe au integrat mdsuri de reform6, de restructurare majord, a ciror necesitate a fost determinat5, pe de-o parte, de neVOia Je nrticulare a programelor de educalie timpurie cu orientdrile recente qi unanim proce' fegg6os0ute ale educafiei de la noi gi din lume - abordarea constructivist[ a competen[e' abilitdli gi de pe formarea pe copil 9i rului ilstructiv-educativ, centrarea lnv611rca prin experienlierea realitalii - $i, pe de altd parte, de nevoia de integrare n pfognrnrclor de educalie formalS a pregcolarilor, derulate in grddinilS, intr-un cadru eefriept,tut Ei aclional m ai latg, acela al educaliei timpurii, infeleas[ drept ,'educalia tere priu.gt. copiii de la naqtere p6nd la 8 ani qi care le oferd acestora condi;ii ipeciii.* pentru-dezvoltarea lor generald ih concordanld cu caracteristicile indivi' p. 2). difelc gi de vdrst6" (Strategia privind educalia timpurie, anexa l, MECT,

Nofiunea de curriculun qi specificul abordirii curriculare a programelor otlucafionale din invdfimAntul pregcolar i1 litciatura pedagogicd actual6, nu existd inod un consens privind definiren errnce;rtului cle curriculurz. Totuqi, majoritatea definiliilor actuale incorporeaz[ cdteva elemenle dcscriptive comune: curriculumul reprezintd ansamblul documentelor Scolare care fac referirc la

activit[1ilor de predare-invd{are. ctrrriculumul integreaz[ totalilatea proceselor educative Si a experienSelor de fnt,lSrrt prin care trece copilul pe durata parcursului sdu educational. -, curriculumul presupune abordarea sistemicd a procesului de invl1Amdnt, prln ct'enren vnui ansamblu funclional al componentelor sale' l)efiniliile termenului cuticulum includ doud aspecte esenfiale ale accstui
eonf i nu t uri l c

e6nslruct

parcurs qcolar gi experienfe de inv[fare -, intre care existf o relnfic lntrinser,fi, Astfel, in'conceplia actuall asupra programelor curriculare, domeniile tle r,onlinut, rcspectiv domeniile de formare cuprinse tn programul curricular sunt releutnie pi trticulate intr-un parcurs unitar Ei logic, astf'el incdt, prin parctlrgeron Irrr,, 16 i se usigure celui care inva[[ experienfe de invlfare profunde qi dc duratll, ce inclttd ltructuri conceptualc Ai cognitive, competenfe 9i comportnmente care ii vor pet,ntltc o buttll intcgrarc socialfl 9i o realizare deplin[ in plan personal,

-'

utilizat sistematic doar in materialele cuniculaie de datd recent6, odatd cu apar rilia documentului ,,curriculum pentru invdldmantul pregcolar,', in septembrie zobg, Adoptarea deplind in cadrul acestui document a termenului reprezintd mai mult dec4t o inova{ie terminologicd. IJtilizarea conceptului este in fapt asociatd cu abordarea curriculard a programului educafional, abordare care, deqi vizibild,deja in documentelg curriculare pregcolare ce au urmat primelor etape ale reformei majore a invdfdm6ntulul romdnesc de dupd 1989, este acum incontestabil[, asigurAni noului cuniculutR
este

Recunosc0nd accentul sporit pe care il primcq;tc plnnul expelierrlial al cr culumului, oferim o definifie de lucru a termenulu i curiicul,um, oarc este, in op noastrd, relevantr pentru invdfdmdntul pregcolar, pentru specifioul acestuia: Curriculumul reprezintd onsamblul experienlelor deinvd\are directe i, si ale copiilor, implicli tn situalii educalionareformale, nonfurmale si informale. In discursul pedagogic referitor la educalia pregcolard, termenul curriculu

r r

- pnrticulnrit[tile de v6rstlt 5i irrclividrrnlc ale oopiilor; - principiilc dc psihologic a invtlfilrii; "- dinamica sociald gi culturald a societdfii; * specificul cultural local; * tendin[ele internationale inregistrate in educafia pregcolar['
spccificarea confinutului cunicular sub forma temelor integrativc, carc invit[ la abordarea integratd a cunoa$terii gi al cdror grad sporit do

gcneralitate

ii

conferd cadrului didactic o largd putere de decizie in

coerenti intemd, unitate, relevanfd qi un grad sporit de operalionalitate.

sclcctarea Ei dezvoltarea proiectelor Ei a temelor siptimdnale; includerea in ansamblul conlinuturilor a unor seturi de abilitdli gi cunoqtinfe transversale, prin delimitarea domeniului activitdlilor de dezvoltare pcr,sonald, care promoveazd: autocunoagterea, dezvoltarea abilitdtilor clc comunicare, conqtientizarea qi autocontrolul invd{[rii prin joc, dcz-

Abordarea curricurarr a programurui educa{ionar din gridinifi Abordarea curriculari permite luarea in considerare, in plan-teoretic qi practic, a intregii complexitrli a procesului de dezvoltare gi formare a-pregcolarilor. Caracterul curricular al programului educalional preqcolar este evident la mal multe niveluri qi este asigurat de urmdtoarele caracterisiici specifice: a. La nivelul programurui educafionar ca ansambru structurat ancorarea programului in cadre conceptuale gi acfionale mai largi: strategia nayionald privind educalia timpurie (ca parte a strategrel convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului, MECT, 2005), sistemul Reperelor fundamentale privind invdlarea si dezvoltatrea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani (Reprezentanla uNICEF Romania,
2007);

programului curricular gi definite la mai multe niveluri integrative: finalitd1i ale educafiei timpurii, finaritdli ale domeniilor fundamen-tale cle d.ezvoltare, finalit61i ale domeniilor experienfiale, finalitdfi ale categoriilor de activitltl,i de invdlare prezente in planul de invd!6mant; o adoptarea deplin[ a principiului centrdrii pe copir, prin preocuparea pentru indeplinirea obiectivelor domeniilor de dezvoliare, prin promo. varea invdfdrii bazate pe experien{ierea realitatii $i a invdtdrii integrate, prin recomandarea difbrenf ieri i gi i ncl ivi clual iztrri i curriculare, b. La nivelul confinuturilor curriculare o descrierea confinuturilor irr ternrcnii lirralitillilor caclru qi referenfialc, ceea ce permite o abordare curriculnrll llexihilll, Iinilncl cont cle:

orientarea convergentr cdtre idealul educalional precizat in Legcu invdldmdntului (nr. 8411995) 9i ilustrarea finalitdlil;r de politicd educafional5 a statului romAn; centrarea pe finalitd{i, considerate a fi startul proiectdrii qi dezvoltdrii

voltarea abilit[1ilor de luare a deciziilor, medierea conflictelor 5i u cornportamentului empatic; . r00Ltnoa$terea potenlialului formativ al elementelor de medir"r lizic qi rclafional specific institutiei preqcolare gi definirea in acest ltl n ttnttr nspccte ale curriculumului ascuns; . intcgrarea situafiilor de inv6{are de tip formal cu cele de tip nonf'tlrrnnl qii infbrrnal, prin definirea familiei, a comunitd{ii qi a grupului cle covArstuici ca factori educativi complementari grddinilei; . incurajarea includerii in sistemul experienfelor de invdfare a elementclttr dc curriculum local, regional, a exploat[rii diversitfllii interpersonale .,si nrulticulturale, in vederea asigurdrii unei bune insertii socio-cultu' ralc a copiilor. (" l,u nlvclul practicilor de predare-inv6fare qi evaluare . diversilicarea tipologiei activitdlilor didactice specifice gr[dini{ci in vcclcrca ldrgirii gamei experienlelor de inVdfare ale copiilor (prin incluclcrca explicitd in programul curricular a activitdtilor dc dczvoltnrc

I r .

pcrsonal6);
incura-iarea invdfdrii prin experienfierea

realitlfii,

acest

tip de invtr[arc

asigurdndu-le copiilor achizilii drrrabile gi transferabile; prcclarca integratfi a con{inuturilor, in vederea credrii la copii a uncl irnagirri unitare asupra realita;ii; protluscle anticipate ale inv[fdrii nu sunt doar cunoptinfc punctuale, ci ;ii clcprinderi, atitudini, valori gi competen{e, care s[ ii perrnit[ copilului prc;oolar l4rniliarizarea cu diverse domenii alc cunoaEterii 5i rcalitillii 5i srl ii ol'ere instrurnente (deprinderi de munctr intolcctualtr, structuri cognitivc qi conccptuale, conrportamente) alc cunoaqterii ultcrioarc;

irrcurqiarca

rnetoclologiei activizantc, a invllftrrii lruzttte pe proicct 6i 1 jocului, pcntru plasurcn copilului irr siturafii dc cxplorare nernijkrcitll u rcnlit[1ii fizice gi sooialc;

utilizlrii

siunile lor centrale: la nivelul varoric, al concepliei, al viziunii curriculare, nivelul structurii programului respectiv, la nivelit practicii curriculare. un gram curricular eficient este astfel proiectat incdt cele trei niveluri sau dimensi de definire a acestuia se sus{in, se expliciteazi qi se completeazdreciproc, curri lumul fiind in acest caz un construct viu, care se contureazi nu doar in docum tele oficiale, ci gi in practica didacticd.

considerarea activit[filor de evaluare ca gi componentll rcglatorie procesului contin uu de predare-i nv d[are; o renunlarea in planul de invtr{imdnt la un num6r fix, prestabilit de vitdli didactice pentru fiecare din domeniile de invdlare specifice gcolarit5lii qi asigurarea libeftafii cadrului didactic in planificarea acti zllnice cu preqcolarii. o caracteristicr definitorie a programelor curriculare este aceea cd ele zintd o imagine unitard, coerentd gi convergentd la nivelul fiecdreia dintre di

ECnseptul de sltualle de tnvdlare iau sttualte pedagogtcd este o achizilie relativ ileeenti n teoriei pedagogice (Gagnd 9i tsriggs, 1977,D'Hainaut, 1981, pillv[stru, 5i9-Oi C6tin, 1996, JoiJa;lelA;, atordar.a ii6tuia nefiind inc[ unitara. inp.4 not-le

fontinte alo conceptului sunt evidente: }ir{ .' Entc parte a-stnrcturii activit[fii didactice. ll'' . indich ansamblul de imprejuriri in care este tt+, z[rii unei sarcini precise'

agezat educatul,

in vederea reali-

Hl, l:,ffi".,.r"r*d ,. i{ionro**d felul in care obiectivul in cauzd Fll

.
.

in jurur unui obiecriv

cu,t1at9,elem!ferl,1i**"110r*ilrul
se rezolvd practic, prin sarcini

Ht
[*r

directe,

Indic[ rolul de coordonator al educatoru]ui (oiga-nizare; prevg deeiilg9ll$tienlilars

pi untrenare a celor educaJi, indrumare, comunicare;,sesizare;,,ev gar9t

H' . t;

tlglg9),r.

Dcmonstreaz[ rolul formdrii prin acliune directa.

I.2.

EITUTNTE DE PRoIEcTARE cURRIcUI-ARA A ACTtVtTATil DtDACT|CE DtN CnAorwrlA

tive de anticipare a pasilor ce vor

act iv it dl i I o r in s tru ct iv - e duc at iv e.

Proiectarea didacticd reprezintd ansamblul de procese operalii delibera. si fi parcursi in organizarea, realizirea'si evaluarea

leclii etc. in pedagogia modernd, aceastd accep{iune a termenului se pdstreazd, ea fiind insr imbogdfitd cu noi accente, puse de aceastd datd nu at6t pe intocmirea planu. rilor de activitate, c6t pe gAndirea qi structurarea situayiilor de lnvdlare efectiv[ a elevilor. Este vorba, cu alte cuvinte, de prefigurar ea ixperienyelor'de invdlare pa care le vor parcurge elevii. situalia de fnvdlore rcprezintd un context pedagogic creat de acfiunea con. jugatd a urmdtorilor factori: sarcina de invdfare, cunogtinlele 9i abilit6lile pe care lc posedd eler'ul, cerute intezolvarea sarcinii de lucru, obiectivele-de invdfare gi obiecti. vele de formare relative la sarcinS, unitatea de timp gi resursele mediului fizic in ,Yunu., contexrurrelalionar creat in jurur sarcinii de inv[tare. o situafie ,gi.'ii p"o.g"e;lc determini la nivelul elevului o experien[[ de inv6{arc, Experienla de inudlare pedagogic[ reprezintfi o achizilie in pran personar a elevului, care se obiectiveaztr intr-o modificare in sens poziiiv a structurilor cognitive, afective sau psihomotorii,

care acesta are obligalia sd le intocmeasc5: planificarea calendaristicd, proiectefe de

. in viziunea pedagogiei clasice, prin proiectare se inlelege eqalonarea pe uni. tdti de timp a conlinuturilor educafionale, produsul acestei alliuni fiind diversele documente care vor orienta activitatea instructiv-educativd a cadrului didactic pe
Ai

dc situafii de ?nv[]are care s5 asigure experienle de invdlare reale perspectivei moderne mai sus descrise, un nou rol al cadruirr contextul Fptezlrrtf,. proiectant r;r al ac{iunii instructiv-educative. lgi ditleetic ln viziunca noastr[, acest nou rol al educatorului defineSte modelul curricular al mrcilfirll iliducticc (Cristea, 1996). Conform acestui model, acfiunea de creare a 'Eitgaliitor tle irrvdfare presupune luarea de decizii cu privire la modalitatea optimd & relellolrnre u ohiectivelor,punclntl de pornire in proiectarea curriculard gi pentru 3!e celel6ltc componente ale activitdlii didactice: confinut, strategii didactice, resurse il*tgrlale gi unitatea de timp in care are loc activitatea, modalitSli de evaluare 9i
C't.enreu

Slnerc

n l'eeclbackului.

Legendd: C - conlinuturi M - metode E - evaluare

O - obiective

:TjT,!:

Figuru L l. Modelul proiecldrii curric:ulare (dupd Stanciu, 1999)

l0

ll

AcIiupcu rlc prgicctnrc clevirrc nsll'cl o nc{iutte tle tttttttttgclttt'ttl ttl irrvtl{ilrii, situaliile de inv[[arc alc ttnei activittlti didacticc: D incadrarea activitdtii tlidactice in planr.rl tematic sau sistettrul clc lec{ii 9l fiecdrei situalii pedagogice in ansamblul situafional al activit[1ii;
mentele curriculare;

implicl rirmltorii llnEi obligntorii pentru giirtdircu

ryi ot'gitttintlcn liccirciit

trebuie sd aib[ fi utilizate vor in care real contextului mai multe din caracteristicile dusele invS!6rii; prefigurarea demersului didactic in termeni care sd-l facd practicd; monitorizare a progresului (controlul
donarea inv6!6rii);

ffiHi;;,1;;il;i.';';"':i.',r.' l'dl:ll: I*::1.:,:i.":'ili';"ii,i:;:ffl1i-; a I ourrraLrrttr curricular ir rcspectiind spiritrrl in carc programtll iifiJif tni tle irrvllfarc eoncrctc, t'u,. *untlit 'r*io, valorilc Ei'ci']:l]::l]"i:,,:T:'5ff1Tfti1l tl eL.alrir. J Gr?IT i'li' ;' i'il'"' " " i ; '"l;; ;'" i' "lt, il 3 :^'lLiteratura l'.1: -::' de specialitate menpedagogir-" t,,i."rr. ^:':ii:[,,;#';*:
f
r

i",;il::i;:i";;;,r;i. ;.;;i; 'c^ir'1

lnsogirrc', citrc srttrt

lit bitztt constnrcliei prop'rtttttttltti ti tul*..1i,:*15:l::,[:.-,:tT irnplc' piirghii v.t,,ii.'c se prclurrgc:sc r;.i. i, pl:tttttl
. .^-,.i.'z.t.rrrlr

I
I

I
I'

rilor didactice ulterioare. Organizarea activit5lii in jurul obiectivelor urmdrite creeazd un cadru flexil pentru uGg.r.u con{inuturilor curriculare qi a modului de organizare internl acestora in vederea atingerii finalitd1ilor. 1.3. RrprnE urlLE itrt pRolrcrAREA $l DEZvoLTAREA cuRRlcutuMULUl DIN GRADINITA

Curriculumul pregcolar, a$a cum este acesta prezentat in documentel curriculare, reprezintlo ofertd oficialb, formalS, a cbrei implementare practicd, deql obligatorie, implici din partea cadrului didactic o proiectare suplimentard, con' stanid gi contextualizatd. Cadrul didactic reaTizeazd astfel aga-numita acliune do dezvoliare a ofertei curriculare, demers menit sd asigure relevanfa gi eficienfa programului cunicular in contextul practicii in care acesta este aplicat. Este vorba i..f.. decizii de proiectare curriculard., care trebuie sb linb cont de speci{icul

-^l^"rl,t,"rrriir,t^itui a. punere in practic[ a programelor !a u*r.tourclc principii de structurar. ii e tle liP constrttctivist: a cunoa$terii' Cunoa$erea'real'r'lttt'i'ltiul prioritdlii construcliei mentale proces conrinuu intelectual autonom eireprezints un ;;;ii, realitatea' privind inlelegerii rle construc[ie Ei reconstruc]ie a Exersarea comportamentului inaiuiauiaalii ai [trlnriltittl,urtoru^ini si acliunilor de explorare Ei invdtare f,iltorrolrl in inilierea ii menlinerea inv6!6rii.eficiente' rjcprrozintti o cheie in asigurarea de invalare construite in jurul Prittciltiul invdsdrii "oliturtuot'' Situaliile nemijocitd a realului' pr,,frlJ"]t,i.ii realitetii (fundamentate pe explorarea etc')' care preiau din tez.lvitrc de probleme, joc de rol' expeiiment asigurd achizilii ale invallirii *','ctcristicile situaliilo. i.ul", sunt cele care slubi lc 6i l.ransferabile' e-,I,rlttrillittlinvd|driiprininterac|iunesociald.Mediulsocial,imbog6{itin a altor copii de aceeaEi vArstlt grlltlirrilrl prln pr",.'i1a in anturalul copilului spaliu de aplicare' verificare' qi tt itltor aOufg a".al'pa'in1ii, constituie. un a ideilor, abilitafilor' convingerilor, tteg,rlcicre, certificare qi restructurare lrr|elesrrrilorprivindrealitatea.Deaceea,situaliiledeinv6{arecareinclucl cooperare' efort de grup au potenlia' 69litrni clc invdlare prin comunicare' a invalarii qi o accelerare a dezvoltitrii Irrl dc a asigura o rievanla sporiti

ilili;;;i;

pt'eqicolarului.

curriculumului ca proiect, respectdnd atdt sistemul conceptual gi valoric al acestuia, c6t gi specificul elementelor sale structurale. Proiectarea didacticd reprezintdprocesul de anticipare a operaliilor de plani' ficare, organizare qi desfdqurai" u pro-.tului educa{ional, in condiliile cunoaqterii gi st6pAnirii variabilelor implicate in desftgurarea acestei activitdti, Ea demon' streai1 capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele acliunii educa' educalionale cu lionale intr-o formd coerentd, exprimati prin corelarea obiectivelor confinuturile, resursele gi mediul educalional.

*!'t'ittciltittlprioritd{iievaludriiformative'dinamice'Evaluareadeparcursl lirnlrativ[esteconsideratdabsolutnecesarddat6fiindperiodicitateasdpAcliunile de evaluare formatftrrr{inillI u ptu,rin.arii activitdlilor didactice. interesele 9i nevoile de invd{are alc tivn .l'crii date privinJ evolulia copilului' ttr:cstttia,datecarevorreglacontinuuactivitateadeproiectaredidacticla
etlttcitloarei
'

Analiza curriculumului pregcolar din perspectiva dimensiunii de concepflo

a acestuia

de mai sus, programul curricular Pentru inlcp,.ritrrtl Ei ilustrAnd principiile eazd prin"iavala rr A ri r r I pt'cqcol ar se caracteriz incluzand o gam6 larga. d,._ "Tp.1l.i[ :'"' ;;;, ^1: "o_pr"r,.nriv,
r r

ia

ya r,r

;, ;i H;"";
il
l

Dimensiunea de concep{ie a unui program curricular se referd la sistemul de idei, convingeri, concep{ii, valori, principii 9i interpretbri filosofice, sociologice gi

u.J,Tli l;,l

;-::ilil;

",, :il;i"l;li:il;;@uor,

t],"3 L*a' ;;;;;'J'pr :l "1 ::?:l1l 1 1ll** 1$::l: aracTl'j::?_ jTr:: *uia, ;,,:i i ;;;; :l ::, :":ff;: j1,u' .il I''*lii-JilE"'.. *',j., *u',ol'1,
n

fi ;:;;

u J.,"u1i
"

aceastd

I 1:l l'u:l fl',:.":#l; Diversitatea metodotogie qi scenariul didactic abordat.

13

t2

activitt'llilor cliclacticc arc potcnliitlul clc a-i asigura prc6collr.rrlrri oc:1zii dc din perspective multiple a realittrlii lizice ;i sociale, clc a intcrnc[ionn irr rncclii v cu colegii gi cu adul{ii, de a-gi exersa abilitltile $i atitudinilc in corrtcxtc cliverse. existr o consistenfd internd a domeniilor cxpcrien{iale, asigurr unitatea intemd a programului curricular. in practica edircalionali, pectarea acestei premise obligd cadrul didactic la luarea de decizii privind numlrul activitSlilor didactice asociabile cu anumite domenii experien{ 9i corelarea echilibrat[ a acestora cu activitSlile integrate, cu situa]iile de inv6 bazatd pe proiect gi cu specificul celorlalte tipuri de activitdli cuprinse in planui invdfdmdnt (ALA, ADP etc.). o Relevan{i - relevanla programului curricular este datd de mbsura in programul, in ansamblul sru, precum gi fiecare situafie de invrlare proi explicit sau implicit, ii asigurd preqcolarului experienfe de invd{are utile in cu problematica gi cu nevoile individuale gi ale vdrstei, dar gi cu specificut tumii care copilul traieqte. In practica educa{ionald, aceastd caracteristicd trebuie asil ratd prin fundamentarea proiectdrii didactice anuale, sdptdmdnale gi zilnice cunoagterea particularitdfilor grupei qi ale membrilor acesteia, pe articularea cientd a exigentelor curriculare formale cu nevoile specifice grupului cu care lucreazd, prin imbinarea elementelor de curriculum .o*rn .u ,"1" ale curriculum lui diferenliat qi local. De asemenea, este importantd in acest context urmdri transversalii, pe toatd perioada parcurgerii programului curricular, a formdrii ur seturi de deprinderi qi atitudini esenliale pentru implicarea eficientd, prezenta viitoare, a copilului in situafii de invdfare qi de explorare a realitdlii: incuralar autonomiei, a comportamentelor de autoreglare, a abilitSlilor de comunicare gi reln. fionare sociald, a perseverenfei gi a rezistenlei la frustrare etc. o Diferen,tiere - tratarea diferenliatd gi individualizatd, a copiilor, in sensul respectdrii nevoilor gi a ritmurilor de invd{are variate ale acestora, este o caracte. risticd definitorie a programelor educafionale constructiviste. Noul curriculum invitd in mod explicit la o atare abordare. in practica educa{ionald, acest lucru se poatg realiza ptin utilizatea elementelor de flexibilitate a programului curricular numdr flexibil de activitdli didactice de un anumit tip, activitdfi didactice cu o structur6 mai deschis5, precum jocurile qi activitdlile la alegere, activiti{i de dezvoltare per. sonald qi social6, care obligd Ia o abordare personalizatd., activitdfi opfionale _ cu factori favorizanli pentru proiectarea centratd pe copil. ' Progresie gi continuitate - caracteristici care evid,enliazd, importanfn respectlrii consecvente de cdtre cadrul didactic a sistemului de valori gi convlngeri aare a stat la baza construcfiei programului curricular. Aceastd preocupare coh. stantd creeazi premisele pentru asigurarea continuitalii intre nivelurile Ei ciclurilo de invdldm6nt qi pentru prevenirea sincopelor gi a schimblrilor bruqte de orientare qi practicb educafionalS, care sunt responsabile adesea dc aparilia tlilicultdlilor cle adaptare gi a sincopelor in dezvoltarea continud a oupilului.

Arrnllzn erlrrlculurrrului llrcAcolnr tlirt pcrspcctivu dinrcttsiurtii dc structurtr

s.rrerlrlh
pt rspr.clivil strrrcturnl-lirnc[ional?1, progranrul curricular pentru invdldpregr'olnr sc rlclirrcrytc prin spccilicul componerrtelor sale: finalit51i, conlinuH*lttil

Echilibru

llln

Hrl:ltrlor:liec. stlnlcgii clc irtstruire;i de evaluare, unitdli de timp in parcurgerea Fegrontttlui r'ttt't'ictt litr. Itlelerrlnrrr irr contirruarc o serie de repere utile in proiectarea didacticd la Biyrl lrrL.rri. r'r:lutivc ll nccstc componente, nu inainte de a sublinia faptul ci intre ffiipnlretrlelc slnrc:trrrulc alc curriculumului se stabilesc relalii de interdependenld $ delernrirratc reeriprocrl rnunite sd specifice in detaliu natura qi eficienla prograFglgl t'unicrrlnl', Astl'e l, curriculumul reprezintd intotdeauna mai mult decdt suma
gqfelFrlslirrilru' cotllroncrrtclor sale, modul particular de articulare a acestora defi-

ilnd

tn

r.utlirlutrc ;tt.op,rittttuI curricular.

a, Fhrnlllf,fllc spccilicc programului curricular

ft

;,pls,t'lrtlt1, lirlrrrrrlrrle pcntru l'iecare

5e rrlricetivcuzfl in rnocl concret gi specific pt'rn obiectivele-cadru qi obiectivele din domeniile experienliale cuprinse in pro-

rspcctivrt didactic6, domeniile experienliale reprezintd arii de ffgnl,ilte a crrrrorrglcrii (scturi de informalii, concepte, realitali fizice qi sociale) gi i lltorlnlitalilul tliversc clc raportare la realitate (competenfe, capacitlli, atitudini, Hlftflltiltlr,rrlc sgrccilicc clil'critelor domenii de dezvoltare). Cu alte cuvinte, domeFlile erperir.rrlinlc surrl pcrspcctive sistematice, ordonate, de explorare, experien{iere, FfEattlrdte prirr irrlcrlcgcrc a rcalitdlii, fiind din acest punct de vedere mai apropiate denrsrrii lnr rlc rrrrrroiriitcrc. ittttttt,ulllt, tlr th,:wtllttt"c surtt strict,asociate persoanei care invafd, achiziliile dstcrrliriflrrrhi i rlczvolturca continud. Completarea lor cu achtzilii specifice se peale lirr'e plin irrlclrncdiul cxperien{elor de invdfare acumulate in toate gi in
ftr'f

Sids*vultar,ea litttprrric it copilului" (MECT, LTNICEF, 2007).

vlf

$aFrB Agn nr rtrcrtliottcazi cxplicit in documentul oficial, ,,finAndu-se cont de fFEfFlF atsbilitc tlc' tkrrncniilc de dezvoltare" (Curriculum pentru invdldmdntul ffescrittt',1r l,l1 tle lirrrilnlc hr documentul ,,Repere fundamentale privind invdlarea
e rlirr
pe

lc cxpcricn{iale. Lr plactir'u rlitlnoticrl, suprapunerea rigidd sau echivalarea domeniilor expeflplrllrrlc r u rhrrrcrriilc tlc clczvoltarc nu este dezirabil5 Ei nici funcfionald. inleleglrri apertlicrrl liccf,reriir tlin cclc doud categorii de domenii, educatoarele trebuie s[ fF r,l=ece uotrt'olrrilutl ;i articulat. Dacd in planificarea pe unitdli scurte de timp d*itiettille t'rlrcricrrliirlc strnt rrrai degrabd in aten{ia educatoarei, maniera de prolFcflitF gi rlt.sln;;rrrirrc ir situnliiklr dc invd{arc trcbuie sd,vtzeze formarea de experienfe ds lrn'fllalt'pr. r:ltlc le usocicnr dil'eritclor domenii de dezvoltare: abilitS{i fundaIrtFnl*le. trnrrsl'crubilcr, ntitudini implicatc in difbrite fbrme de rnanifestare umanI, tnerlnlttali rL' cxprirrrure cogrritivil qii noncogrtitivI a porsonalitiltii.
ii

tttir.dt F rlirrl r i. rkrrr rcrr

t4

t5

aqlEIlI|FFr'

Figura 1,2. ofer[ un model gralic al raporturilor dintre donrerriilc de tare qi domeniile experienfiale.

Dezvoltare

cognitivi

Domeniul Limbd Si
comunicare

Capacittr{i gi

Dezvoltare

atitudini

fizicd, sindtate qi

igieni
personali

de cbtre cadrul efttiAttt, el'e netngrndind aproape deloc libertatea de seleclie h t tenaticil eurriculare specifice. dup6 criteriul pase teme in dou6 Frepg6r,n maijos o implrtire a celor punctul de inceput, 'ruPe, abOrdnto. Primele patru sunt teme in abordarea cSrora referitoare la teme sunt doui ultimele Entrul estc copilul preqcolar, iar o expliincercat am e lUrnll flzice pi a comunit[1ii ldrgite. De asemenea, de iEmetOt, prin includerea in relafie cu fiecare a unor cuvinte/teme-cheie

cu titlu de tlte praciz[rile privind conlinuturilc curriculare sunt prozentate exemItete, Cua mai m4re partc a acestora reprezentend, in fapt, sugestii, cele imperative fiind ca Refinem eficiente. *CdOtE de practici didactice ce ceea gl exprimd,m cum lntgfetoare: Clne sunl/suntem?, Cu ce & il cum weau sdfiu?, Clne gi cum planiticd/organizeazd o activitate?, pdmdnt? Tott'tsi' it d, ,t se fufimptd?, Cum este, a fost si va Ji aici pe curricular programului cadrul in lOf tpOrit de generalitate, temele impuse c6t mai &graua ja.loane pentru asigurarea acoperirii unei problematici

hruiptlvar

t.

?
Dezvoltare
socio- emofionali Dezvoltarea

? ln tunt/suntem ,f ll
gm-c

(Eu, Tu, Noi: din punct de vedere fizic, social, cultural); gU G fl cum exprimtrm ceea ce simfim (Eu, Tu, Noi: emo{ii gi expresii Etroflonele de naturd cultural[);

Iimbajului qi a

comunicirii

' ? ,

Gum vreou str fiu (Eu, Noi: drepturi qi responsabilit[1i, Fcpufi, cariere 9i abilitali proprii);

leluri

qi

ll

cum planifictr/organizeazil o activitate (Eu, Tu, Noi: scopuri

gi Planificare, munca).

lueletlvc Iu.

? lnd, cum fll de ce se intAmpltr (Structuri naturale

Figura. L2. Modelul raporturilor domenii de dezvoltare

domenii experienliale

? Um

qi structuri create de ffi, l,'onomene naturale 9i sociale, Procese qi produse, Sisteme); ttc, 0 lbst qi va fi aici pe plmffnt (Trecut, Prezent 9i Viitor al lumii

fl:lEe

b. Confinuturile
curricular:

li

6l oomunitdfilor umane).

didactice

Sunt selectate qi articulate la nivelul a trei dimensiuni majore ale la nivelul domeniilor experienliale; la nivelul temelor curriculare integratoare;

la nivelul diferitelor tipuri de activitdfi didactice cuprinse in planul inv[fim6nt.

Elementele de conlinut sunt precizate explicit, reperele oferite r[mdndnd la un nivel de generalitate care sd permitd dezvoltarea de cdtre cadrul didactio unei tematici specifice relevante pentru grupul de pregcolari gi pentru contextul care igi desfdgoard activitatea. Este necesard men{ionarca ln accst contcxt a

ln vigoare menfioneazd sporadic structuri de organizare a conlgf UtitlZate c$ repere fundamentale in programele curriculare anterioare. lfl Manrefttktgla tle aplicare a planului de tnvdldmdnl sunt menlionate domeniile delinritate in programele anterioare (educarea limbajului, activite$ practice, edun*td6, egnoaqterea mediului, educa{ie pentru societate, activit6li care se pot otganiza activitali nEfCA, astlvititi artistico-plastice), in relalie cu redim o imagine a posibi(Tabelul I'1.), urmdtor *iC diseipflnnre, in tabelul naturd integratd 9i intede sunt CghlVetAri lntre clomeniite experienfialen care
EU;1leUlUrnul

ll

donreniile clnsice de activitate didactic[.

l6

t7

',xri!;F

Domenll expcrlenfirle

Domeniul Psihomotric

F Educafie fizicd

F Domeniul L,imb5

gi comunicare

Educarea limbajului

F Domeniul $tiinfe

) Activitili matematice
F
Cunoagterea mediului

tlpurl dc uctlvltll(l dld*tctlcc ele trel tipuri de activitdti de invdfare la care f'ace referire noul plan de t au ponderi temporale diferite, menfionate explicit, pentru fiecare din nlveluri de pregcolaritate, Aplicarea planului de lnvdflmdnt ridici totu;i e pfObleme practice, generate de varietatea posibilitl1ilor de obiectivare f 6elor trei tipuri de activit[1i. in mod concret, cdteva dintre problemele ffi Berc Fc pun sunt: i earc eeie ponderea activitlfilor integrate in raport cu cele pe discipline;

d' ltlrtrlbrrfln

pc

al

CBtc

fBportul dintre confinuturile activitaulor integrate qi con{inutu-

Domeniul Om gi societate

D Educa{ie pentru societate ) Activit[f practice gi elemente de

casnicd

F t F

rlle dorreniilor exPerienfiale; ef*tt CHt numllrul rutinelor (in special al intdlnirilor de dimineald), al tranBl activit[tilor opfionale qi al celor de_dupd-amiaz6, in plap otatd =lf|llcr, tegtlvltEfllor de dezvoltare personald 9i sociald; tn ee mAsurtt grarul grupei, ca document de proiectare didacticd, mai este
relcvcnt,
ledOlOglA de aplicare a planului de invifdmdnt oferd rdspunsuri pfOblennele cle rlai sus, subliniind in acelagt tl-q faptul cd elementelede Cle noului plan sunt deliberate, permil$nd decizia personalizatd a eduh ncmentul plnni fi cdrii activit[lilor didactice slptdmdnale'

F Domeniul Estetic gi creativ

F Educafie plastici F Educalie muzicald

pentru

Tqbelul L l . Domeniile experienliale qi tipologia categoriilor de activitate

Degi este util6 pentru o orientare generald in noul curriculum, aceastl tivd suprapunere a noilor structuri de confinut pe cele anterioare nu trebuie s[ tragd atenfia de la natura integratd a noilor domenii experienliale, achiziliile specifice lor fiind relevante pentru mai multe discipline de studiu clasice. Deoarece programul activitdlilor instructiv-educative din grddinitd se in structura curriculumului na{ional, este justificatd referirea, sporadici, in curriculum la ariile curriculare, domenii curriculare care nu exclud organizirile cifice pe domenii experienfiale.
de instruire gi de evaluare Programul curricular actual se doreqte a fi unul centrat pe experimentar6l cdtre preqcolari a realitdlii inconjurdtoare. De aceea, sugestiile privind s de instruire, inserate in curriculumul revizuit, fac referire la crearea de situafii invilare centrate pe acliunea nemijlocitd a preScolarului asupra realitdlii pe trebuie sd o infeleagd. Atunci cdnd aceastd realitate este exterioard copilului, sc crea situalii de invd{are prin observare sistematicd, experiment, problematizarort de rol, exerciliu-joc, modelare, accentul fiind pus pe exersarea ordonirii reali categorii, formarea de noliuni, transferul abilitililor, formarea de deprinderi vor asigura accesul ulterior la cunoaqtere. Realitatea propriei persoane nu este

privire la EffiB Articultlrii sugestiilor existente in programul curricular cu jos schemd posibil5 o Ce aplieare a plnnului de invifdmdnt, oferim mai
lEr

Nivelul

II

Nivelul I

li'dlrclpllno

aau Pe

Csmenll oxnericntiale

c. Sugestiile privind strategiile

fl aetlvit[ti

la

Lln

ytsihil modelflexibil penlru alcdtuirea schemei orare

cadrul mai multor discipline pot fi integrate armode jocuri I pE pareur.sul urrei zile, respectiv pot include 9i etapa l.acjiyitafl personald, tematica fiind in acest ll 6 parte din nctivit[1ile de dezvoltare

ilgte l,' unoqllnfole din

exclus[, curriculumul revizuit incluzdnd sugestii legate de exersarea a autoreflectiei, a autoreglirii, a autocunoaqterii, a exploririi propriilor emofii,

iifi, lna6 ln trivelul programului zilei se poate fine cont de num6rul de

Pntru liecnre tip dc activit[[i desfdgurate.

r8

t9

Nota 2: Activitdfile de tip tranzilii nu au fost cuantificate, datd fiind durata scurti a acestora, dar, in funcfie de nivelul grupei gi de nevoile de invdlare ale copiilor, acestea pot fi cuantificate gi menlionate explicit in schema orard.

Nota 3: Cu referire la subcategoria rutine, au fost cuantificate doar activitdlile: tntdlnirea de dimineald gi activitdlile oplionale. Totugi, in funcfie de vdrsta gi nevoile de invdlare ale copiilor, gi dat fiind faptul c[ activitilile de sosire la gr5dinila qi plecare, servirea mesei, somnul pot constitui in viziunea noastri reale situalii de invdlare pentru pregcolarii mici, acestea pot fi cuantificate gi men{ionate explicit in schema orard. Nota 4: In cazul desfrgurdrii activitdlilor didactice prin proiect, se va opta pentru includerea in planificarea gi derularea activitdtilor proiectului a tuturor activitdlilor de invdlare desfEgurate in perioada proiectului.

Planificarea activitdlilor este un proces ce este putemic influenlat de progresul inregistrat de copii. De aceea, un rol important in proiectarea didacticd il are stabilirea metodologiei de evaluare pentru determinarea progresului pe care il inregistreazd copiii. Datorite diferenlelor dintre preqcolari, pentru ca anumite obiective si fie atinse de to{i copiii, se impun diferen}ieri curriculare prin proiectarea altor activitili.

1.5.

NlvrluRl

ALE PRolEcrARll

DlDAcrlcr iN cnAolNlIA

Acliunea de proiectare a activitdlii didactice se concretizeazd in proiectul nnual, proiectul tematic, proiectul sdptdmdnal gi proiectul fiecdrei activitdli didactice.

1.4. ErnprLE pRorEcrARrr oroRcrrcr

Majoritatea specialigtilor din domeniul qtiin{elor educaliei consideri cd etapele proiectdrii didactice corespund rdspunsurilor la intrebbrile pe care gi le pun practicienii:

Intrebiri
l.
Ce voi face?

Etane
Precizarea obiectivelor educafionale ale activit[tii didactice

2. Cu ce voi face? 3. Cum voi face? 4. Cum voi qti dacd am rcalizat ce mi-am oroous?

Analiza resurselor educationale Elaborarea strategiei educationale Stabilirea metodologiei de evaluare

a) Proiectarea activitifii anuale Actualul curriculum pentru invSldmdntul preqcolar, prin metodologia de aplicare a planului de invSldmdnt, face precizarea cd programul de studiu se va o,rganizain jurul celor gase mari teme menfionate. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vArst6, se stabilesc proiecte ce urmeazb a se desfdqura cu copiii pe parcursul anului gcolar. Se pot derula proiecte cu o duratd de maximum cinci sdpi[mani/proiect sau proiecte de mai micd amploare, variind intre una 9i trei sdptdnrdni, in funclie de complexitatea temei abordate qi de interesul preqcolarilor pentru tcma respectiv6. De asemenea, pot exista sdptdmdni in care copiii nu sunt implicali in niciun proiect, dar in care sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru aceqtia. 'l'otodatd, pot exista gi proiecte de o zi gi/sau proiecte transsemestriale.

MODELE DE PROIECTARE ANUALA

PLANIFICARE ANUALA _ NIVELUL Nn.
CITT
I

Agadar, punctul de plecare in proiectarea activitdlilor il constituie obiectivelecadru Si de referinld, deoarece ele reprezintd reperele finale ale tuturor activiteflor care se petrec in grddinil[, aga cum sunt ele prevdzute in planul de invS{[mdnt. Prin diversitatea lor, acestea vizeazd dezvoltarea copilului sub toate aspectele, a$a cum sunt ele precizate in curriculum prin domeniile de dezvoltare. Scopul primordial al

I
SunrsIvIA.
PROIECTULUI

PERIoADA
sdptdmdna sdptdmdna

TEMA Cine sunt/suntem Cine sunt/suntem Cine sunt/suntem

CAnd, cum gi de ce se int6mpld

TEMA PRorEcruLUI/
SAPTAMANTI

,,Eu in universul familiei"

educatiei timpurii este dezvoltarea globalS a copilului, acesta fiind urmdrit prin toate domeniile experienliale propuse de curriculum. Specificitatea grupului de copii Si resursele materiale de care dispune grddinila condilioneazd in mare m[suri proiectarea didactic5. Durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup6 la alta. Cadrul didactic este cel oare decide obiectivele, conlinuturile, materialele qi metodele ce vor fi utilizate pe o anumit[ perioadd de
timp.

)
-t

II

,,Eu gi tot ceea ce mA

s[ptdmdna

III

inconjoar[!"

,,Gr[dinila mea iubit6"

,,Eu sunt

centrul

universului"
4

slptlmdna IV

,,Toamn6, toamn5, ce ne-aduci?"

,,Zdna ToamnS cea

bocati"

)1

s6ptlmdna V

Ce gi cunr vreau
str

fiu

,,Buchelele de ,,Toamntr, toamn6, ce n-aduci?"

sdptim6na VI

flori vin in dar la noi!"

,,Ce ne-a

2l
22 23

siptdmdna
sdptdmdna

XXI

Ce gi cum vreau

sI fiu

Ce gi cum vreau
sE

XXII
XXIII

fiu

povestit
toamna?"

sdptimdna

CAnd, cum gi de ce se intdmpld Cu ce gi cum

,,8 ar zd,

b ar

zd,

ce-

ai in

cioc?"
,,Oul roqu gi frumos, de-nvierea lui

slptdmdna VII

sdpEm6na

VIII

Cu ce gi cum exprimdm ceea ce simtim Cu ce gi cum exprimdm ceea

ce simlim

,,Inimioara prieteniei"
24

sdpt6mdna

XXIV

,,$tiu si md port

politicos!"

,,Am primit o
educalie aleasd" bunele maniere

exprimdm ceea ce simtim Cum este, a fost gi va fi aici pe

pAmant

Hristos!"
,,Hristos a inviat!"

25

sdptdmdna

XXV

Cine gi cum planificd/organizeazd o

,,Frumoqi gi

slnitoqi"

sdptimdna

IX

Cum este, a fost

gi va fi aici pe pdm6nt

,,Sfinte Nicolae, noi te-a$teptAm cu dragl"

26

slptimdna XXVI

activitate Cine gi cum

t0

sdptdmdnaX
siptdm6na XI

planifici/organizeazd o ,,Bucuria sdrbdtorilor"

27

I Cumeste,afirst

ll
t2

I
siptlmdna XII

I ii

va n aici pe pdmdnt

sipt[mdna XXVII

Ce gi cum vreau
sd

fiu

,,Colinde, colinde,

activitate Cine gi cum planificd/organizeazd o

,,Vreau sI fiu vedetd!"

Cine
sunVsuntem

13
t4

| sdptdmdna
sdptdmdna

XIII
XIV XV

Cu ce gi cum exprimdm ceea

ce simtim

jocurile iernii ,,Dulbpiorul pdpugii"

vremea colindelor!" ,,Eu gi lumea mea" -

activitate

imbriclminte

de iarnd

28

siptdmdna XXVIII

Cu ce gi cum

exprimlm
'29

ceea

,,Prietenii copil6riei" ,,Mergem la cumplrdturi!"

Cum este, a fost gi va fi aici pe

,,Fluturd drapelul {6rii

sipt[mdna XXIX

ce simtim Cine gi cum

mele!"
,,

planificS/organizeazd o 30

plmdnt

I5
I6

sdptdmdna

Evaluare
sumativd Cdnd, cum gi de
ce se intdmpl[

Stai sd vezi ce Stiu

slptdmdna

XVI

eu!"
,,In ograda

sdptlmdna XXX

activitate Cine qi cum planificd/organizeazd o

pe

este in

jurul
,,Instifuliile
din

meu?"

jurul

bunicilor"

nostru"

t7
sdptlmdna

XVII

Cdnd, cum gi de
ce se intdmpll

,,Prietenele mele

necuvAntltoare"

animale domestice ,,In curte la bunici, pdsdri man $l pasan

3l
32

sdptimdna XXXI
sdptdmdna XXXII

activitate Cine sunt/

suntem

,,Micul meu univers"

,,Acum chiar le Stiu pe

Evaluarefinald

toate!"

18

sdptdmdna sdptdmdna

XVIil
XIX

mici"
Cdnd, cum gi de
ce se int6mnld

,,Carnavalul

l9
20

pldurii"

Cum este, a fost gi va fi aici pe

pEmdnt Ce gi cum vreau

,,Mdrtigorul nostru drag, firul rogu qi cel alb!" ,,Atenfie, pietoni, pornim la drum!"

sdptimdna XX

si fiu
22

,?,

PLANIFICARE ANUALA
NR.

NIVELUL

II
Susro[,rA.
PROIECTULUI

l7

slptdmdna XVII

Cu ce gi cum

Cnr.
1

Prnlo.ln,q,
sdptdmdna I sdptdmdna sdptdmdna

TBmn
Cine sunt/ suntem Cine sunV suntem Cdnd, cum qi de
ce se intdmpld

Trvra pnorpcrulur/
sAprAvrAnrr
,,Eu gi tot ceea ce md inconjoarf,"

,,Eu in universul familiei"

It
le

s[pt[mdna

XVIII
XIX

exprimdm ceea ce simtim Cum a fost gi va fi aici pe

odmdnt Cu ce gi cum
exprimdm ceea
ce simtim

,,Din lumea celor care nu cuvanta!"

,,Cf,ldtorie in zonele

Animale
domestice/
sElbatice

polare!" ,,Ghiocei gi daruri penfu mama"

,.Forme de viafd"

2
3

II III
IV

,,Grddinila mea

iubit6"
,,Fructe gi legume de ,,Toamnd, toamnd harnicd gi de toate damicS"

sdptdmdna

toamn["
,,Culorile toamnei"
,,Carnavalul

:0
1r

slptdmdna XX

Cdnd, cum gi de
ce se

,,Vine, vine

4
5

s6ptdmdna

C6nd, cum gi de
ce se intdmold

intdmpld

orimivara!"
,,Meseria

slptlmdna XXI

Ce gi cum vreau
sd f,ru

siptdmdna V
sdpt[mdna VI

Cdnd, cum gi de ce se intdmplS

,,Oare ce

s[ fiu?"

brd{ari de aur!"
,,Mijloace de
transPort"

toamnei"

Cum este, a fost gi va fi aici pe

pdmdnt Cum este, a fost qi va fi aici pe

12

sdpt[mdna sdpt[mdna sdptlmdna

XXII

Ce qi cum vreau

s[ fiu
,,Mic, intr-un univers atdt de mare"

,,La gard"
,,Cele cinci simfuri" ,,Oul roqu gi frumos, de-nvierea lui

l5

XXIII
XXIV

sdpt[mdna

VII

:4

Cine sunVsuntem Cine qi cum

pimdnt
8

planificl/
organizeazdo activitate

sdptdmdna

VIII

Cum este, a fost qi va fi aici pe

Hristos!"
,,Scrisul gi scrierea"

,,Mdndru sunt cd sunt

pimdnt
9

romdn!"
,,In agteptarea lui Mog

'!l
Nicolae"

s[ptlm6na XXV

Cu ce gi cum
exprimdm ceea
ce simtim

slptlmdna IX

Cine gi cum

planificd/organizeazd o

:6
21
TB

s[ptdmAna

XXVI

Ce gi cum vreau

,,DacI ag fi insect[,
a$

l0

slptdm6na X

activitate Cine gi cum planifrcd/

organizeazd o

s[ fiu
sdptlmdna XXVII Cine sunt/
suntem Cu ce gi cum exprimdm ceea ce simtim Cine gi cum

,,Obiceiul romdnesc in grai dulce

strdmogesc"

,,Datini gi obiceiuri de Crdciun" ,,Colinde, colinde, e wemea

vrea sd fiu,.." ,,Eu pot, eu vreau, ,,Lumea minunatl

hebuie!"
ascunsd in cdr[i!"

sIpt[mdna XXVIII

ll
t2

activitate
s[pt6mdna

XI XII XIII
XIV

Cum planificd/ organizeazd o

l9

s[pt[m6na XXIX

activitate
sdptbmdna

colindelor"
ceea

planific5/organizeazd o
30

,,in excursie!"

Cu ce gi cum

exprimim

,,Hai la joacd afardl"

l3
t4

sdptdmdna strptdm6na

ce simtim Ce gi cum vreau

..-

strpt[m6na s[ptdm6na

XXX XXXI

activitate Cine sunt/

suntem

,,O minune de

copill"

s[ fiu
Ce gi cum vreau

,,Eminescu, poet nepereche!"

3l

Cum este, a fost gi va fi aici pe

,,La munte gi la
marett

s[ fiu

,,Lafabrica de pdine"
,,

p[m6nt
33
sdptdmdna

l5
t6

sdptdmdna XV
strpt6m6na

Evaluare sumalivd
CAnd, cum gi de cc sc lntemDla

Stai sd vezi ce Stiu

XX'VI

Evaluare tinald

eu!"
,,Apa 9i tranlfotml.

,,Sd vedeli ce multe sliu acum!"

XVI

rile cll"

ai

t(

b) Proiectarea tematici Teoriile privind invdlarea gi dezvoltarea copilului la vdrste timpurii pro veazd ideea planificdrii activiti{ii didactice pe teme sau metoda proiectelor la vd timpurii. Metoda proiectelor este o strategie de invdfare a clrei caracteristicd concretizeazd prin efortul deliberat de cercetare, prin cdutarea gi gdsirea rdspunsurilor legate de tema propusS. Pozilia centralS a acestei metode este proiectul.IJn proiect este o extindere,
o investigatie amdnunlitd asupra temei generale (fenomene, obiecte, evenimente etc.), focalizdndu-se pe un subiect care prezintd interes pentru copii. Proiectul se define$te ca un efort deliberat de cercetare a copilului, concentrat pe depistarea detaliilor gi pe inlelegerea subiectului in intreaga sa amploare. Un proiect are o structur[ temporald care ajutd educatoarea si organizeze progresiv activitatea cu copiii, in funcfie de dezvoltarea acestora, de interesul manifestat gi de gradul de cunoagtere a subiectului luat in disculie. Actualul curriculum pentru invdlSmdntul pregcolar stabileqte o pondere numericd gi temporalS mai mare proiectdrii tematice, pe baz\, de proiect. Pornind de la cele gase teme, anual, pe grupe de vdrstd, se stabilesc proiectele ce urmeazd a se derula cu copiii. in sdptlmdnile cdnd acegtia nu sunt implicali in niciun proiect, sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru ei. Totodatd, pot exista gi proiecte
de o zi, precum gi proiecte transsemestriale.
Pe parcursul derulirii proiectului, pot fi abordate gi teme concurente, care nu surrt legate de tema-gazd6, atunci cAnd dorim si folosim o oportunitate pentru a exploata un subiect care nu poate a$tepta pentru a fi programat altd, datd, (ziua femeii, Mdrliqoare etc.). Argumentele pentru folosirea acestui tip de planifi care ar fi urmdtoarele: r Proiectul poate fi incorporat in curriculumul pentru vdrstele timpurii;

in derularea unui proiect se disting ttei faze succesive: Faza intfii, respeCtiv debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului 9i a planific[rii intregului demers didactic necesar deruldrii proiectului. Aceastd fazd
pfFupune:

convenit de educatoare impreund cu copiii qi care trebuie: s6 fie destul de vast, pentru a putea permite o investigalie de cel pu{in
o siptimdnd; s5 fie legat de experienla de zi cu zi a copilului (cel pufin caliva copii trebuie s6 aib5 cunoqtinle despre acesta, pentru a putea pune intrebdri relevante despre el); s[ permitd o abordare integratd; s[ fie potrivit pentru a putea fi investigat in gridinili; intocmirea unei ha4i cu aspectele principale ale con{inuturilor ce vor fi abordate in cadrul Proiectului; Alcdtuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care copiii le qtiu qi al celor pe care nu le qtiu gi doresc sd ]e afle despre subiectul ales;

L F F b F I

> itabilir.u

obiectivelor de referinld pe care proiectului;

le urmdrim pe

parcursul

bonceperea unor scrisori de intenlie pentru a expune obiectivele proiectului; Organizarea centrului tematic, procurarea gi expunerea materialelor legate de tema proiectului; Planificarea activitAlilor care se vor derula pe parcursul proiectului, respectandu-se planul de invdldmdnt pentru grupa la care se deruleazl;

bisculii cu persoanele implicate: copii, pdrinli, specialigti, parteneri

proiect.

de

Un proiect are o structurd temporald care ajutd educatoarea sd, organizeze progresiv activitatea cu copiii in func{ie de dezvoltarea qi interesul acestora; Structura proiectului permite copiilor, indiferent de preocupdri, de abili-

tdli $i de fondul genetic ai/sau cultural cu care sunt dotafi, sd lucreze

impreun6;

Proiectul ofer[ contexte in care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunogtinfe gi deprinderi sociale qi intelectuale; Proiectul implicd pregcolarii in conducerea investigaliei in mediur imediat asupra fenomenelor gi evenimentelor despre care doresc sd inve{e mai mult, respectdnd ruta individuald a invdtdrii gi ritmul propriu al fiecdrui copil; Proiectul ofer[ posibilitefi de a fi dus la bun sffirgit de un grup mic de copii, de intreaga grupi sauo ocazional, de un singur copil.

Fnza a doua a proiectului, conlinutul acestuia, este intervalul in care au loc dgeunrentarea gi investigarea. Aceasta este, de fapt, inima proiectului, in care copiii ILC ecrcet[ri, deseneazd in urma observaliei directe, construiesc modele, inregistfeCz6 clnte gi fapte, exploreazd, fac predicjii, discutd gi chiar dramatizeazd aspecte legate de noile achizilii. = Fsza a treia a proiectului este cea a sintezei gi a concluziilor. Ea include pfeg6tirea qi prezentarea rapoartelor qi a rezultatelor sub formi de jocuri, disculii, drctnntizlri. Pentru aceastd fazl, se stabilesc finalitdlile proiectului, ce funcfionalltali nr putea primi acesta gi cum se vor integra modalitdlile de evaluare in partea flnal6 6 [.ri. Toate proiectele tematice trebuie sd aib[ o finalitate - o acliune ampld tn esre sunt antrenati toti factorii implicafi qi care poate fi: o expozifie, un act umanltal, urr obiect de decor pentru gr[dini16, un poster, un afi;, un cod, un regulament etc. Progresul qi achizifiile inregistrate pe parcursul deruldrii proiectului trebuie :6 fie vizibile in atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le-au dobAnclit,

in cunogtintele nou-lnsu$ite, toate fiind reflectate

de

portofoliul proiec-

rultl, esre trebuie intosmit pentru fiecare proiect gi care confine: materiale cu con{inut lnfnrrnntiv vizflnd tema proiectului, harta proiectului, lucr[ri realizate cu copiii, imagini tggeetive din timpul derul[rii proiectului, matcriale create, albume, c6rfietc.

MOOIIT

DE PROIECTARE TEMATICA N CONTINUTURIIOR iw vAlArr,tANTu r u I pRE$cot-AR

PRoIECT TEMATTC _ ,,EII $I TOT CEEA Ct tut { iwCOwtO,qR

I! "

Tema:,,Cine sunt/suntem" Proiect: ,,Eu gi tot ceea ce mi inconjoard!,, Subtemele proiectului: ,,Eu in ,niu.rrri

ilhlectlye dc referin(d: sll itlerrtillce unele elemente componente ale lumii inconjuritoare : corpul unlnn, nrediul familial qi institufional; sll idcntilicc relafiile spafiale; sll renlizczc clasificdri de obiecte; Bd nrrnrerc de la I la 3, recunoscAnd grupele cu l-3 obiecte gi cifrele
e

ore slrunzlltoare.

Grupur-finti: grupa,n,:,".lx

sunt centrul

universului"

familiei,,, ,,Gridinita mea

'

5:::::: y:L.

:opi

ii, pdrinf ii, educatoarele, personalul din unitate

3:1"?0" Metode: observalia,

CE $TIM?

L'#:'j"T::::?l:j::'1?.*"'i';; deruririi proiectutui, ;.;'.;il;;;

j;;;il;',ffi H":#:H:-'

DoMENtUt, t,lnnnA $t coMUNIcARE (lblectlt -<'ailru: - Dezvolturcn exprimdrii orale, inlelegerea gi utilizarea corectd a semnifi_ eaIiilor stnlcturilor verbale orale.
t)h I ec t I ve d e refe r i nyd :

demonstrafia, proi"r#uti zarea, conversafia, exerciliu povestirea, brainstormingul, philips 6-6, ciorchin.t", .uUut.

'

n6 ntrcliezc cu atenfie un

text,

sd

l-a inlelcs; rA rcceplczc

relind ideile acestuia qi sd demonstreze cd

* * * *

,,Cali membri are familia mea.,, ,,Care sunt copiii gi adullii din familia mea.,, ,,Recunosc spaliile din casa mea.,i ,,Cd suntem copii.',

ur1 text care i se citegte ori i se povesteqte, inlelegdnd in mod irrluiliv cnracteristicile expresive gi estetice ale acesi.ria.

lillMt{NtUt, oM gt socrETATE flblectlve-cndru:

Din ce este alcdtuit corpul uman? De ce avem pdrinfi? .:. spafiile din grddinild? 9:* sunt * Cine lucreazd la grddinild? * Ce sunt simlurile?
Care sunt organele de sim!?

* *

cE vREM sA arlAin? * Cine compune familia debazd? .1. De ce eu nu am grddind acasd?

'

in societate; educarea uhilltnlii tlc a intra in relalii cu ceilalli; liu.*,rc' gi consolidarea unor auiiitali practice specifice niverului de tlezvolluro motricd.
irlerrtilicc Ei sd respecte normele necesare integrdrii in viafa sociald, Irrecllllt iii rcgulile de securitate personald; s6'qi ,tl'ptczc comportamentul la cerinfele grupului in care trdiegte: familia, 916eliniln, grupul de joacd; Fn lrr(:.lroasctr Ei s6, utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei rt','t ivilRl i prlcl ice; si sesizezc r'odificdrile materiareror in urma prelucrdrii lor.
,qF

(-'urlougrcrca gi respectarea normelor de comportare

Obtp1fi1,s tle reteringd:

, '

DoMENIUL STITNTA

Obiective-cadru: - Dezvortarea capacitdfii de cunoagtere gi inleregere a mediurui inconju tor, precum gi stimurarea curiozitiliipentru
Dezvoltarea operafiilor intelectuale

piematematice.

investigarea acestuia;
l

lx rMt!;NIUt, t,:s,t.ll.t'tc gt CREATTV lhlecfit,e-c'udru: lrrrallirrcru urrrr deprinderi de lucru pentru realizareaunor desene, picturi; stirrrrrl'rcu crc'tivittr[ii, a exprcsiviitr{ii prin desen, picturi; lrurr'rrrc. r:apacitrtlii de reccptarc a lurnii sonore gi a rnuzicii; lrrrrnlulcu cnptcittrlii dc cxprinrare prin muzic[.

28

Obiective de referin(d : - sd redea liber teme plastice specifice desenului; - sd oblind efecte plastice, forme spontane gi elaborate, prin tehnici

Iocari

de

rol:

fice picturii;

sd descopere lumea inconjurdtoare cu ajutorul auzului;

D D P

,,De-a familia!" ,,De-a gospodinele!" ,,De-a grddinila!"

sd diferenlieze auditiv timbrul sunetelor din mediul inconjurdtor 9i al

telor muzicale.
DOMENTUL PSIHOMOTRIC

Ohiective-csdru:
Cunoagterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menlinerea de s[ndtate a copiilor. Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd gi aplicativ-utilitare.

ACTIVITATI INTEGRATE ! ,,La mulli ani, Maria!" F ,,Rdspunde corect, fii degtePt!" ! ,,Despre tine, grddinifd, multe-am inv6!at!" ACTIVITATI PE DOMNNII EXPERIENTIALE

L $tiin1d

F ,,Vreau

Obiective de referinld: sd numeascd qi sd aplice regulile de igien6, referitoare la igiena echi

mentului;
sd recunoascd gi sd aplice

I ! I

sd execute

reguli de igien[ a efortului fizic; migciri motrice debazl: mers, alergare, sdrituri.

> ,,Ceti membri are familia ta?" F ,,Formeazd grupamicd gi grupa mare din grddinila ta!"
IL Llmbd

sd gtiu totul despre familia mea!" gi eu?" arbt ,,Aga ,,Crddinifa mea cea dragdl" ,,Unde sunt agezate obiectele din casa mea?"

JOCURI SI ACTIVITATI DIDACTICE ALESE, DERULATE iN PNOTNCT

F F F
F F F

Bibliotecd: ,,Sorteaz6 imaginile cu fete gi biieli!" ,,sorteazd imagini cu tineri gi bdtrdni!" ,,Citim imagini din cdsu{ele copiilor!"

)i

Si comunicare

)r

$tiinld:
,,Gdseqte obiectele bunicului!" ,,Unde s-a agezat pipuga?" ,,Formeazd grupa micd de copii!"

F )'
IIl.

,,Bunicul" - lectura educatoarei ,,C[sufa mea" - memorare ,,Citim regulile grupei" - lecturd dupd imagini ,,Simfurile" - memorare Estetic Si creativ ,,Or[gelul" - joc cu text qi cAntec ,,Coloreaz5 copilul din imagine!"
,,Cumera mea" ,,Bund dimineafa, dragd grddinile!"

) F ) F ) F
F
D D

Artd:
,,Coloreaz6-lpe cel care seamdnd cu tine!" ,,$irag de mirgele pentru bunica!" ,,Deseneazd dupd puncte rochila pdpugii!" ,,Casa mea!" - activitate pe grupuri mici ,,Coloreazd simbolul echipei tale!" ,,Prietenul meu!" - modelaj Jocuri senzoriule:
,,Ce gust are?" ,,Spune cum miroase!" ,,Unde se aude tic-tacul?"

F F )' F b

- invilarea unui cdntec

colorare in contur

picturd

,,Am gi eu bincufa mea!"

modelaj

IV. Om Sl societate F ,,Chiar daci sunt mic,

acasd sunt

voinic!"

b F

,,Cline a greqit?"

,,Copilul"

- reguli de comportare civilizatd aplica{ie din figuri geometrice

Jocuri de conslruc(ie: ,,Cisufa mea!" - din lego ,,Copilul" - din figuri geometrice ,,Gr[dinifa mea'n - din pllcufe

V, Pslhomotrlc ,,F[ la fel ca mine!" ,,Mergi unde ifi spunl"

b F b

,,Dnnsul pdpuqiit"

PnorcCT TEMATIC _,,DIN TAINELE UNIVERSULUI,, Tema: ,,Cum este, a fost gi va fi aici pe pdmdnt" Proiect:,,Din tainele Universului" Subtemele proiectului:,,Pdmdntul, casa mea!",,,Misterele universului"

Grupul-{inti: grupa pregdtitoare Resurse umane: copiii, pirinlii, educatoarele, personalul din grddinilS Resurse materiale: atlase, machete, jetoane, calculator, aparat foto, v
proiector, imagini Perioada derulflrii proiectului: 2 siptdmAni Metode: observa{ia, demonstrafia, problematizarea, conversalia, exerciliul povestirea, brainstormingul, Philips 6-6, ciorchinele, cubul, semaforul
cE $Tru coP[r: * cunosc cdteva planete; * Soarele qi Luna sunt pe cer, dar nu se intdlnesc; * cdnd e soare, e ziu6, iar cdnd e lund, e noapte; * obiectele care produc lumind; * recunosc unele nave gi echipamente spaliale.
CE URMEAZA SA.q.TLN COPII:

Ohiective de referinld: sd numeasc[ unele elemente componente ale lumii inconjurdtoare; s[ identifice unele corpuri cereqti gi vehicule cosmice; s[ comunice impresii, idei pe baza observdrilor efectuate; sd manifeste disponibilitatea de a participa la acliuni de ingrijire 9i de protejare a mediului, aplicdnd cunoqtinlele dobdndite; S[ recunoascd, s[ denumeascd, sI construiascd 9i sd utilizeze formele geometrice: cerc, pdtrat, triunghi, dreptunghi in j ocuri; = sd efectueze operalii qi deduclii logice, in cadrul jocurilor cu piesele geometrice.
DOMENIUL LIMBA $I COMUNICARE

0hlcctive-cadru:

l)ezvoltarea capacitdlii de exprimare oral6, de infelegere 9i utilizare corecti a scrnnifi caliilor structurilor verbale orale; == Hducarea unei exprimdri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic,

* denumirea planetelor; * ce sunt planetele; {. cum sunt aliniate planetele; * ci existd alte planete locuite; i. ce sunt galaxiile; * ce sunt stelele, ce culoare au, de ce liclresc; * de ce luna iqi schimbl forma; * care sunt vehiculele cosmice; * cum se numesc cei care au ajuns in spa{iu (pe LunI); * de ce e posibild viala pe Pdmdnt; * care este migcarea Pdmdntului.
DOMENIUL $TIINTA

0hlcctive de referin{d: sit participe la activitd{ile de grup, inclusiv la activitalile de joc, at6t in cnlitate de vorbitor, cdt gi in calitate de auditor; sll distingd sunetele ce compun cuvintele qi si le pronunle corect; slt recepteze un text care i se citegte ori i se povestegte, intelegdnd in mod intuitiv caracteristicile expresive gi estetice ale acestuia; sll recunoascd literele alfabetului gi alte convenlii ale limbajului scris.

ll0MllNlUL OM $I SOCIETATE 0hlective-cadru:

Cunoagterea gi respectarea normelor de comportare nbilitdtii de a intra in relalii cu ceilalli;

in societate, educarea

liormarea gi consolidarea unor abilitdli practice specifice nivelului de clezvoltare motrici.

Obiective-cadru: Dezvoltarea capacitSlii de cunoagtere gi inlelegere a mediului inconju rdtor, stimularea curiozitilii pentru investigarea acestuia; Formarea qi exersarea unor deprinderi de ingrijire gi ocrotire a mediul inconjurdtor, in vederea educdrii unei atitudini pozitive fafd de acesta; Dezvoltarea capacit5lii de recunoaqtere, denumire, construire pi utilizare a formelor geometrice.

(lblective de referinqd: sll recunoasc[ qi si respecte normele necesare integrdrii in viala sociald (c,x.,. reguli de minima protec{ie a naturii qi pericolul incdlcarii lor; reguli privind protecfia viefii proprii gi a celor din jur etc'); stl ncgocieze Ei sd participe la decizii comune; sf, cunoasc[ gi sd utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei notiviteti practice; stl iclentillce, s[ proiecteze gi s[ g[seasc[ c6t mai multe solulii pentru realizarcn ternei propr"rse in cadrul activittrfilor practice; sll-qi ltrrrneze dcprinderi prnctice gi gospod[reqti.

DOMENIUL ESTETIC $I CREATIV

hrcnride rol:
,.1)e-n cosmonau{ii"

Obiective-cadru: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, pictu
modelaje; Stimularea expresivitilii gi a creativitdlii prin desen, picturS, modelaj; Formarea capacitdlii de receptare a lumii sonore gi a muzicii; Formarea capacitSlilor de exprimare prin muzicd. Obiective de referinld : s6 redea teme plastice specifice desenului; sd exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului in redarea unor plastice; sd compund in mod original qi personal spaliul plastic, utilizdnd materi qi tehnici diverse, alese de el; sd descopere lumea inconjur[toare cu ajutorul auzului; sd intoneze cdntece pentru copii; sI asocieze miqcdrile sugerate de textul cAntecului cu ritmul acestuia; sd exprime intr-un joc impresia muzicald.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC

t
b

,.1)e-u anotimpurile" ,,M ipcitrca de rota{ielmiqcarea de

revolulie"

('emilrucTii: F ,,Nnvc spitfiale"

,,llluttetu Pilmdnt" ,,Rnshclc, satelili"

> ,,Sirlernttl solar"

Artll:
,,Srtnrele i;i planetele" - modelaj > ,,Colttrlltn irnagini cu planete"

,,(.'nlorf,nt irnagini in cir{i" - forme de relief de pe harta lirii ,,S{urc, cut't:ttbeu..."; ,,2i gi noapte"; ,,Pdm6ntul" - aplicalie F ,,NHvn spnlilld pi mdgti de astronaufi" - confeclionare

$rltntfi:

r r

> ['urinzi llll i tlesprc cosmos ,,L'unl nr lrehtri sh fie un prieten al naturii?" ,,tJrnill, ltrietett sau dugman al Pdmdntului?"

Melltot'are ,,Nt)rii"

Obiective-cadru:
Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd qi utilitar-aplicative; Cunoaqterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menlinerea stdrii

slnitate.
Obiective de referinld : sd execute migcdri motrice debazd: mers, alergare, sdrituri; si recunoascd gi sd aplice regulile de igiend referitoare la

F ,,Sttarele qi viitttul" - lectura educatoarei ,,f'c p{tnle litcc omul naturii: Aga da! Aqa nu!" ,,PHnrAtrlrrl lc hrilneEte..." F ,,( Jhlci, ghicitoarca mea!"
F
I nt a I rr i rc c

fiqe

- vizitd la Observatorul astronomic ,,lramlfu rl-ucrap[-fbc" - experiment la indemdna copiilor

u spcc i al i gt i

Ju'urlile niscare:
i

F ,,FansttI robo{ilor"

mentului; regulile de igienl a efortului fizic; sd manifeste in timpul activitdlii atitudini de cooperare, de competilie,
s5 recunoascd qi sd aplice

F ,,M iHr'ttt'ctt planctelor" Jncurl ilt mnsd:

de echip5.
JOCURT $r ACTIVITATT DTDACTTCE ALESE, DERULATE iN pROmCr

r r

,,llirr irrnrilttlIi

--

intreg"

[rrrrr.lr F Ilottrirtrr

F F > F )
P

Bibliotecd: ,,Citim imagini in enciclopedii" ,,Sortdm imagini reprezentdnd cosmosul" ,,$i noi muncim" - elemente de limbaj scris o,Tainele Universului" - album Memorlm poezia Cdntecul Soarelui ,,Cum ocrotim Pdmdntul" - jurnalul grupei

,htt'senutrinl: ,,Sptrnc oe cstcl"

,1r
II vIIu

ltt grtspod dre

a scd :

,,{.'ollrrl cr.rologi$ti lor"

ACTIVITATI INTEGRATE

>

D D

,,O cdl[torie in Univers" ,,Plantele qi animalele sunt copiii Terrei" ,,P6mdntul, casa noastrd'l

Clorrrplcxitatea sarcinilor prevdzute in noul curriculum pentru educatoare hpune proicctarea activitdlii sdptdmAnale. Ea presupune eqalonarea tematicii conEfu terulnr propuse la inceput de an gcolar qi selectarea mijloacelor de realizare a
tEctora,

e) I'rolectarea slPtim6nali

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE

1. $tiin1d

|n

veclerea

intocmirii proiect[rii siptdmdnale, educatoarea va avea in vedere

ffiEtoerele:

F ,,impreund

D ts ts ,,Soarele" - joc logic

,,Din tainele Universului" - prezentare Power Point ,,Globul Pimdntesc" - observare ,,Racheta" - joc logic

r r r r r r r

Respectarea programului zilnic (cu reperele orare) stabilit de MECT;

Obligativitatea existenlei

in programul zilnic a cel pulin unei activitdli

putem salva Pdm6ntul" vitate cu continut integrat

obiecte din material reciclabil

stut tt unui moment (secven!6) de miqcare; inrbirrarea in mod echilibrat a activitelilor de predare cu cele de invdlare qi, rcspectiv, cu cele de consolidare gi evaluare;

2. Limbd Si comunicare

F F

,,Zborul Merigorului in Lun6" - povestirea educatoarei ,,Cine qtie cdqtigi" - joc didactic ,,Telefonul" - joc didactic ,,Legenda anotimpurilor" - lectura educatoarei

imbinarea activitdlilor antrendnd intreaga grupd cu activitSli in grupuri mici gi cu activitdfi individuale; ltttbinarea activitdlilor didactice cu activitdfi distractive; (torelarea activitetilor de dimineali cu activitijile de dupI-amiazd (acolo
tttrde cste cazul); l,ibertatea de a opta pentru varianta etopelor de activitdli.

potriviti privind ordinea desftqurdrii

3. Estetic Si creativ

F ,,Salveazi planeta!" - audilie F ,,Cdnti ca mine!" - joc muzical F ,,Cerul instelat" - picturd F ,,Nu omorAli acest pimAnt!" - c6ntec, predare F ,,DacI vesel se trdieqte" - repetare F ,,Pdmdntul e casa mea" - desen
,,Cosmonautul" - memorare ,,Via!a pe pdmdnt" - convorbire ,,Sistemul solar" - aplicafie ,,Planeta albastrd" - lucrare colectivd

d) Itrolcctul de activitate
C'crcetllrile in domeniul didacticii gi al psihologiei educalionale evidenliazd EFtul eA lrrvl{area, ca proces, incepe cu o fazd de percepereheceptarelfamiliarizare U ebiel:trrl silu cu situa{ia ce urmeazd a fi interiorizatd, continud cu invdlarea Spritr'zisll (in care sunt implicate o serie de operalii ce conduc la inlelegere) 9i EIC urnrntfi dc o etapd de consolidarelaplicare sau transfer al celor invdlate. Din Eett nloliv, un proiect didactic parcurge o serie de evenimente didactice.PtezentAlit aceste evcnimente aga cum au fost ele descrise de cdtre doi prestigioqi cercet56f, R, (=ingntl qi L. Briggs, cu precizarea ci ele nu au loc in mod invariabil in aceastd
ardlne
rgl cl1

Egte un clemers anticipativ, adecvat situa{iilor concrete de invdfare, capabil Ccttclued ls rezultatele scontate.

4. Om gi societate

5.

Psihomotric Euritmie:,,Dansul planetelor" Alergare pe loc: ,,Ne pregitim de start spre Univers"

, . -

nu toate sunt prezente in orice activitate didactici: cnptnrea atenfiei; uurnunicarea temei activititii gi a obiectivelor urmdrite; renctualizarea cunogtinfelor qi a deprinderilor invdfate anterior; ;rrezentarea optimi a noului confinut gi dirijarea invdldrii;
ob{i rterea pertbrmanf ei ;

nsigururea conexiunii inverse (feedback);

evnlunrea performan{elor; usigurarea reten{iei gi a transt'erului,

37

CAPITOLUL I
Abordarea integrati a conlinuturilor
II.1. CunNICUTUMUt
INTEGRAT

invifi

O;rrrrtrrlitatea integrdrii curriculare este justificat[, pe de-o parte, de factori itthln,rt'i 1tt'ot:csului de cunoastere Ei de invdlare: i. l(clativi la specificul cunoaqterii qtiinlifice/de natur[ epistemologici: rrrrrltiplicarea cunoaqterii, conturarea unor domenii de studiu gtiinfific tlc tip integrat, abordarea specializatd a unor obiecte de studiu extrem de spccilicc qi delimitate, dar cu implicalii cruciale pentru existenla uman6

- MODATITATE INOVATOARE

pi pctttru realitate, in ansamblul ei;

DE PROTECTARE A CURRICULUMUtUI PRE$COLAR

Istoria pedagogiei, dar gi teoria pedagogicd contemporanl inreg

numeroase constatdri privind pericolul detaqdrii qcolii de viafa reald 9i a form[rii acesteia intr-un cadru inchis, suficient sieqi, ficlional 9i denaturat (Mia 1981, Cucog,2005, Ciolan, 2008). Ca urmare, recomandarea pdstrdrii unei legdtu strAnse intre experientele de inv5lare formald gi viala real[ nu este deloc Aceast[ recomandare ia forme diverse: F Pdstrarea compatibilitSlii intre evolu{ia cunoaqterii qtiinlifice 9i a cun

l{elntivi la specificul inv6!6rii ca ac{iune uman6/de naturd psihologicd: explicitarca finI a mecanismelor invd!6rii, consideratd astdzi un ansamblu tlc proccse intime individuale (de naturi cognitivd gi noncognitivd), de currstluc[ie a sensurilor gi a inlelegerii privind realitatea.

F F F

terii de tip qcolar;

Reflectarea

in lare;

cunoagterea de tip gcolar a tendinlelor actuale inregistr evolulia concepliei despre ceea ce inseamnd cunoa$tere, qtiinfd qi in

in

Ps rlc nltil parte, modelul integririi con{inuturilor invdldrii se justificd prln fu'letlt etlet'iltri pnx:esului de tnvdlare: L l)r: rrnturtr social[: globalizarea economicd gi geopoliticd, cu impactul nee.slcin pcntru modificarea sistemelor de gAndire gi raportare la realitate, r.()trtgt'itrca r;i generalizarea valorilor postmoderne in gdndire gi acliune; i ltclntivi la gradul de vaTorizare a informaliei gi a invdfdrii: impunerea promoveazdinvdlarea de-a lungul 1r1ine ipiilor societSlii cunoaqterii, care unor abilitd{i qi cunogtinle achizilia invilarea relevantS, irrtrepqii vic{i,

Apropierea invifdrii gcolare - mai artificiald, prin caracterul organi sistematic, disciplinar gi impus din exterior - de specificul invdldrii rale, adesea spontane, generate de interese proprii, autoimpuse, motiv intrinsec, holistice; Asigurarea unor produse ale invSldrii qcolare care sI fie relevante rezolvarea de probleme ale realit6lii in care copilul trdieqte.

llattsvclsalc;

De rrrrtrrril pedagogicS: orientarea generalS a programelor educa{ionale api'r' lirntrirrca de abilita{i qi de competen{e gi mai pulin spre achizilia de
rrruroqtin{c ileclarative obligd la identificarea unor modele de proiectare 9i pterllre curc sd faciliteze exersarea cunogtinfelor procedurale gi strate-

Integrarea conlinuturilor disciplinelor de studiu, precum gi a ariilor culare este considerat[ astdzi drept una dintre soluliile de dezvoltare a curriculumu care are potenlialul de a permite punerea in praoticd a recomanddrilor de mai sus. Integrarea curriculard reprezintd o strategie de proiectare Si predare curriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante, domeniile de cunoastere Si de dezvoltare, teme sau competenle, fn vederea struirii unei viziuni holistice Ei interactive asupra lumii reale. Integrarea curriculard presupune ancorarea invdldrii in contexte reale/realiste via{[ (probleme cotidiene, teme de actualitate, preocup[ri ale preqcolarilor, cotidiene specifice vdrstei) qi articularea armonioasd a diferitelor aspecte ale gi ale ac{iunii umane in jurul unor nuclee integrative de tipul conceptelor problemelor fundamentale, disciplinare sau interdisciplinare qi al abilit[1ilor fu mentale, disciplinare qi de transfer.

gier', lrorrnarea competenlelor gi achizilia de informalii nu se exclud. !)irrrPollivtl, preocuparea pentru formarea de abiliteli presupune invdlarea rlt' prrrlirrrzirne Ei deci prelucrarea informaliei la niveluri cognitive supet iuut'e, crrcit cc asigurS, printre altele, qi o mai bund retenlie a acesteia.
integrarea conlinuturilor este consideratd proiectdrii programelor gcolare. Degi in domeniul r*i gcolare presupune acliuni de confinuturilor natural, integrarea e e;rgt'etrl un l)roces **pt*re ffurf,. rlule liind irnplica{iile integr[rii curriculare pentru programul curricular lfi efiratlhlrrl snu iii pcntru fiecare din componentele curriculare in parte. !falF liirrtl structurarca I'lexibil[ a confinuturilor in documentele curriculare ale lnv6;arriBntului prcfcolar gi libertatea de decizie a educatoarei privind conlinulUfllF rlider,tice ;ii nrnnicrn dc abordare a acestora in grddinild, abordarea integratd a senflttttlttt'ilrrt'r'sle pusibilit, inr cficienfa acesteia a fost validatd in timp. ilegi lr'rrrrinologin usociatit moclclului integrdrii curriculare a confinuturilor igtglgtll eslc rrrrrrll, plncticilc intcgrativc la nivelul curriculumului pregcolar au o HeftsetF veelrlrne qri ryi-nu dovctlit cficierr{a, Astlbl, este larg uzitattr practica integrdrii l#alh.e a coltlirruturilor difbritclor domcnii de cunoaqtcre, [)c asenrenea, mai recent, a fol ererrat6 ln grtklinilll irrtcgrnren curriculnrll prin interntediul nretodci proiectului,

l.p

rr i

vr.lr

l sistcmului educalional,

qrra rlltr provoe:firilc principale

?n

?9

Fiecare dintre cele doud practici integrative deja exersate in invd{dmdntul sunt (aga cum vom ardta in continuare intr-o prezentare sistematicd a mode

didactice integrative) ilustrdri, la niveluri diferite, ale curriculumului in Agadar, integrarea curricular[ rcprezintd un concept ac]ional de tip umbrelS, paradigmatic, care include o varietate de manifestdri didactice, de ipostaze ale i grdrii curriculare. Pornind de la delirnitdrile existente in literatura de specialitate recentd (Foga 1991, Erikson, 2002, Gardner, 2005, Ciolan, 2008 g.a.), vom contura in cele urmeazd tabloul ipostazelor practice ale integrdrii curriculare. Reperele centrale acestui tablou vor fi dimensiunile majore, axele directoare ale curriculu integrat. in vocabularul practicienilor educafiei, se regdsesc termeni care defi unele din aceste ipostaze - ,,aclivitate transdisciplinarS", ,,abordare interdisci nar6",,,activitate integrat6",,,planificare tematicS" -, insd nu intotdeauna ei utilizati cu sensul lor corect. Principalele axe directoare in definirea gi caracterizarea ipostazelor de obi vare ale integrdrii curriculare sunt relevanla nucleelor de integrare curriculard Si produselor invdldrii integrate Si gradul de integrare curriculard. Astfel, fi situalie educafionalS structuratd integrat, fiecare activitate sau program conlinuturi integrate ilustreaz5, in acelaqi timp, un anumit grad de integrare curricu qi un anumit nivel de relevanld a conlinuturilor in raport cu subieclii gi contex
pentru care este proiectatd. Nucleul de integrare curriculard este reprezentat de unitatea de conlinut ( tip temd, concept integrativ, problemi, abilitate etc.), in jurul cdreia se organi situa{iile de invSfare. Relevanla nucleelor de integrare curriculard este datd mdsura in care procesul de invdlare organizal in jurul acestuia qi produsele in rdspund unor interese sau nevoi de cunoagtere ale copiilor, oferd rdspuns unor sau necunoscute ale acestora, oferd instrumente de lucru transferabile pentru varea unor probleme noi, asiguri satisfaclia unor interacfiuni sociale de cali intre copii gi oferl experienld de invdlare valoroasd, nu doar din punct de v

fel, invilarea relevanti Ag-lurru, la reflec{ie ii la aplicarea cunoqtinfelor, in acest jetc li asociatd cu ralionamentul de nivel superior, cu gdndirea creativd 9i criticd' probleme qi luarea de decizii' Proif+i trtilizarea metacogniliilor, cu tezolvatea de televanfa 9i prin mdsura in care igi demonstreazd SAnrut cle integrare curriculard centrati pe achizilia flexiprofunzime, FfA ocazia p*t* qi susline inv6larea de
drept mdsura in care conligtiinlifice/domenii de igtUrile specifice in-mod tradilional diferitelor discipline sau a domeniilor d-nUUCr.t. sunt articulate, de la pdstrarea identitdlii disciplinelof in con{inuturilor, a pe discipline organizarea la E=UUoungt.re, pdnd la renunlarea emerinvestigafie. de c6mpuri sau probleme pe unei siructurdri centrate
HIA ae cunoqtinle gi formarea de abiliteli. Grudul de integrare cufticulard poate

personale ale sarcinilor Yderen rezolvdrii de probleme, la asumarea unor aborddri

fi definit

la integrarea curricular6, s-au incetd{enit o serie de concepte care definesc EEfltrt. niveliri de integrare a conlinuturilor gtiin{ifice, respectiv a celor curriUlgre, cunoscute gi ca paradigme de integrare a confinuturilor'

*UUt.t, fute elisciptinelor

clasice.

in discursul epistemologic, dar

qi

in vocabularul pedagogic

*iitut

Paradigme gi modele de integrare curriculari

l,ileratura pedagogicl (Chiq, 2001, Glava qi Glava, 2002, Ciolan, 2008 I'a.) fugde patru paiadigme Ae integrare curriculard 9i de oblinere in grade diferite integrarea monodisciplinard, i_-Ggne*ioniloi intre diferite domenii ale cunoagterii: qi transdisciplinaritatea. Fiecare din acestea interdisciplinaitatea *Ultldleciptinaritatea, ii*ta tt nplicat in integrarea curiculumului preqcolar, desigur respectdnd proporliile Efg Au lirptul cd eduialia in grddini{d igi propune cunoaqterea de cdtre copil a pentru rela1ipittatii iriconjurdtoare in parametrii ei de bazd, abilitarea individului individuale psihofizice iigGeruu socia'id gi activaiealdezvoltarea potenlialitdlilor gtiindomenii unor kUu nrediu putemic educogen gi nu iqi propune aprofundarea

cognitiv, ci gi afectiv-motivafional. Relevanla este o caracteristicd pe care cei care invald o atribuie situaliilor invdlare qi produselor invildrii, in funclie de caracteristicile acestor elemente de compatibilitatea lor cu unele atribute personale ale individului implicat in in fare: experienli de viat6 qi cunoa$tere, interese gi nevoi de inv6lare, modul in acesta percepe utilitatea invdldrii gi a produselor acumulate, mobilurile care
mind invSlarea.

o oarecare confuzie curriculare integrdrii nivelurile la referitoare a terminologiei *a Utlliznrel adecvatl le menlionafi sus mai termenii pe care gi didactice a reelitnlilor epistemologice

fltndnmentale. Dconrcce la nivelul practicii educa{ionale se inregistreazd

tl

Relevanta invd{drii este adesea asiguratd prin invdlarea de profunzime contrasteazd cu invllarea de suprafald. in timp ce invilarea de suprafa][ este un de inv[lare extensivd, de tip enciclopedic, centratd pe achizilia unui bagaj extins cunoqtinfe, invitarea de profunzime se referd la pdtrunderea esenfei lucrurilor, acelor aspecte ale cunoaqterii care nu sunt identificabile senzorial sau mem oa atarc. Este acel tip de inv6|are care tinte$te dezvoltarea abilitIfilor cognitive gi structurilor afective, care implicl efort, dar oferd copiilor satisfaclie qi un senti al reu$itei, ii provoacd pe ace$tia la implicarea in activitE[i individuale gi de grup

proftBrtt=urn, propunem in continuare o analizd detaliat[ a acestora, in ordinea funainr I I llrtegrdrii confinuturilor. I)cllnim paradigmele de integrare curriculard drept conceplii Si denoltdri ftAletlte, tmilare 8i cierente, tn legdturd cu provocarea conectdrii conlinuturilor

fu terlert'rt tt,t igurdrii unitdlii cunoasterii, A. lntcgrarea intradlsciplinari/monodisciplinar[ este o primd treaptE a qi lgtegrarii curriiulare, care presupune reorganizarea conlinuturilor informalionale vedein de studiu, domeniu Fre;edurulc ule unei discipline gtiin{ifice sau ale unui iie eprolirnddrii unei temi, a exers[rii complexe a unei abilitlfi, a rezolvdrii unei particularitatea definitorie fiind utilizarea exclusiv[ a instrumentelor

lfcntenl.,

40

4l

disciplinei/domeniului in discu{ie, fbri depSgirea granilelor disciplinare. ir Tn ni{6, integrarea intradisciplinard a confinuturilor este facilitatd, de tradiliz dilia pla ficdrii tematice a activitblilor didactice. Desigur, predarea tematicd implic6, lca, ln rn tradilional, parcugerea unei teme cu instrumentele gi cunoa$terea specifi :cifice n multor domenii de studiu gi dezvoltare, insd cadrele didactice din grddinild pot o1 ild tr gi pentru teme disciplinare, pe care si le parcurgd eventual in unitdli mici ici de r tir (o zi, o activitate) gi care sd integreze confinuturi specifice disciplinei. De e exemp er tema ,,Forme gi culori" se poate trata doar din perspectiva domeniului ri estetic es creativ, selectAndu-se modalitdli de explorare a culorilor specifice artelor p or plastir eventual in diverse epoci, qcoli de picturd, in legdturd cu diverqi artigti plasr rlastici. I asemenea, tema ,,Eroi" se poate parcurge doar cu referire la modelele eroj eroilor < poveqti (cu referire la cunoqtinle 9i abilitdli din domeniul (Limb6 9i comur municar finalitatea formativd fiind structurarea portretului moral al ,,eroului". Exen ixemple pot identifica gi cu referire la un alt posibil nucleu de integrare monodiscil isciplina deprinderea. Astfel, exersarea abilitdlii de lecturd dup6 imagini se poate ate reali doar prin utilizarea imaginilor care ilustreazd povegti cunoscute de copii. Trebuie spus totuqi cI integrarea monodisciplinard nu este un proces ces natut in grddinil5. Analiza exemplelor de integrare monodisciplinard existe listente curriculumul nalional romanesc (a se vedea, de exemplu, disciplina Limba zri literatura romdnd, clasa a IX-a) indici faptul cd adeviratele valenle format mative e acestui mod de abordare a conlinuturilor curriculare pot fi exploatate la vdrste r, gcolare mai mari, cdnd elevii sunt capabili de aprofunddri gi sinteze funcfion fionale a informatiei. Mai mult, a$a cum am ardtat deja, deoarece noua programd propu ropune repere de conlinut domenii de dezvoltare gi experienliale avdnd deja a ca caracl integrat (ex..'domeniul $tiin!e) gi domenii tematice integrative (ex.: cdnd/cun /cum qi ce se intdmplS?), aplicarea modelului integrdrii intradisciplinare devine dificild dific pe alocuri, chiar irelevantd in raport cu cerinlele curriculare. Agadar, recomandim integrarea monodisciplinard doar in cazul proiectdr prc unor miniteme sau a unor teme concurente (a se consulta capitolul prir privitor proiectarea didactici in grddinild). B. Paradigma multidisciplinari reprezintd o formd mai pufin elab laboratd transferurilor disciplinare, in aceastd abordare cadrele didactice fiind incd :5 centra c pe specificul disciplinelor/domeniilor de formare considerate separat. Ea ia iimplir rezolvarea unei teme curriculare care aparline in mod direct unui dornen reniu, d: perspectiva mai multor domenii de cunoagtere. Procesul didactic este acela :la de nrr iectare a actividfilor didactice specifice diferitelor domenii de cunoagtere prin unor conlinuturi asociate temei stabilite. De exemplu, tema ,,cele cinci sim mfuri", mod tradilional o temd din domeniul cunoaqterea mediului/$tiinfe, poate :e fi clr ficatd, explicitate prin situalii de invdlare specifice diferitelor domenii de cr cuprinse in documentele curriculare, dupb cum vom vedea in cele ce urmeaz6.
r
r

li'

CELE CINCI SIMTURI

! . Oustul, mirosul, vdzul, pipiitul, auzul - cdi de cunoa$tere a realitdlii s[ re{inem t . Otgunrl. de sim! - particularitdfi, curiozitd{i, recorduri, ce trebuie t'. Itgtu '. de siml - reguli de igiend 9i pericole Organele [i !l ' Oalmeni extraordinari pentru cA pot cunoa$te lumea prin mai P DOMENIUL ESTETIC $I DOMENIUL OM $I

f l,

urmnl

sr

$TIINTE

EGIMUNICARE

SOCIETATE

CREATIV

Povestea Herep'Alb, cu
pe profilul care

observarea anatomiei

conversa{ii privind

in uticclor cinci

organelor de simt
experimente care implicl explorarea

utilitatea organelor de sim! pentru

cunoasterea realitdlii fizice gi sociale,

analizaunorbucd{i muzicale, pentru identi: ficarea instrumentelor muzicale utilizate

ce vedem

intr-o

pentru exprimarea

picturd gi ce impresie
ne face ceea ce vedem: analiza unor

Geril[,
Itdsdri-Ldtila,

capacitdfilor
organelor de

personalI problematizdri: Ce-am face dac6...?

reproduceri ale unor

FkAnzila'

p deahrirea unor
Effqtlpornind
fneordurile in ffill:crea celor

ochi16
de

sim{
capacitatea
de utilizare a organelor de

Cum ar

fi lumea frrd
ar fi

miros? Cum

lucr[ri plastice
problematizare: cum
am putea dansa dacd nu

lumea frrd culoare? meserii care necesitd abilit{i senzoriale extraordinare medii sociale diverse, analizate prin simfuri: ce vedem, avzim, mirosim... intr-o fabric6/pe strad5/in pial6/la

Ehsltlmturi blnttruolia unui

sim{ in lumea necuvAnt6toa-

amauzi muzica?

discriminareatexturii

relor

unor materiale textile gi posibilit{i de utilizare

creativ[ a acestora int-un colaj

f & Hire
!
"EF

reguli ae
a

ochilor

.: lf,ellza unor hallt din Poveste/

Eum, dln perspecRtlnformatiilor
Bbtlnute prin cele

urcchilor

spital etc.

jocuri

de

'*!el:lnrflrri:
pHenqiulX?

ce ai

discriminare senzorialI find

EEltlaed ai fi in tFGurc, al[turi de

Ce

FEI

oE

vedea

aerionalul Y? etc.

42

43

C. Paradigma interdisciplinari. Confinutul a dou[ sau mai multor discidine fle studiu se intersecteazd pe suprafefe de cunoaqtere gi de interes comune fuf;pet'tiva epistemologicd). in grddinild, o temd de tipul ,,Sd comunicdm cu qi kl grvinte", in care finalitatea este exersarea unor modalitSli de comunicare a iidurilor prin cdi specifice diverselor domenii de activitate (verbal, nonverbal: fuktlc, muzical, corporal, rela{ional etc.), se preteazd la o astfel de abordare. O a doua accep{iune a interdisciplinaritAfli este dat[ de perspectiva pragmaticd

f;

bliea I &eer cu ele" poate fi structuratd astfel inc6t sd ilustreze aceastd paradigmd inteptlva. in general, atingerea unor a$a-numite obiective de transfer precum ,,achizilia

prenupune valorificarea unor solufii oferite de diverse domenii de cunoagtere pentru unei decizii sau proiectarea unei acliuni. Tema ,,Cum sI facem coleclii 9i ce

fug tehni.l de memorare eficientd" se poate face printr-o

abordare interdisciplinard.

Limbtr qi comunicare

Figura IL I. Ilustrarea graficd a paradigmei integrdrii multidisciplinare a conlinulurilor

Activitdlile specifice procesului de integrare multidisciplinard a con{inu rilor informalionale qi a abilitdfilor permit pistrarea delimitirilor epistemolo dintre discipline/domenii de cunoagtere, contribuind in acelagi timp la prom unitSlii cunoagterii gi a invi!5rii de profunzime. Acestea sunt:
Juxtapunerea/eldturarea unor situalii de invSlare specifice disciplinelor, per explicitarea din perspective multiple a unor teme disciplinare. Este modalitatea lucru consacratd in gridinild, a aborddrii tematice a conlinuturilor inv6l6mdntu
preqcolar.

Flgmt IL2. Ilustrarea graficd a paradigmei integrdrii interdisciplinare a conlinuturilor

Articularea intr-un domeniu distinct definit printr-o temS integratoare a u

unitili de cunoagtere specifice disciplinelor, De exemplu, tema unei discipline

fi astfel aleasd incdt sd permitd articularea unor con{inuturi din diverse: experimente, inven{ii gi descoperiri, colec{ii. Aga cum vom arbta in continuare, astfel de teme cu un grad mare de ralitate pot fi abordate gi in manieri interdisciplinarS. Infuzionarea in cadrul unui domeniu clar delimitat a unei unitdli de confi dintr-un alt domeniu, pentru explicitarea, aprofundarea, exemplificarea unei specifice acelui domeniu, Exemplu: la tema,,Eu gi familia mea" se infuzeazd referiri familiile de animale gi la comportamentul familial al unor specii de necuvdntd (balenele, lupii etc.).
nale poate

D. Paradigma transdisciplinari reprezintd o abordare holisticd, globald, deplirrn a cunoagterii. intreg programul de invdfare este organizat in jurul nevoilor fl el intereselor de cunoagtere ale celor care inva!6, preocupdri ce sunt abordate f6ascurricular. Abordarea transdisciplinard nu se limiteazd la rezolvarea unei lme, Organizarea con{inuturilor este aici axatd pe demersurile celui care inva{d
(e ornunica, a reactiona la stimulii exteriori, a se adapta, a lua decizii, a prevedea, e GIc{t, a transforma, a dovedi, a explica etc.), demersuri care sunt exersate in contexte de lnvlllare similare celor din viafa reall (D'Hainaut, 1981).

44

Con{inuturile informafionale sau instrumentale care, de altfel, nu sunt ignonu sunt valorificate ca scop in sine, ci ca surse de creare a experienlelor de ittC, hvalnre qi formare care s[ rlspund[ nevoilor pi intereselor cognitive ale copiilor. Transdisciplinaritatea fundamentenz[ invd{area bazatd pe realitate, favorizeazil tfgnnl'erul cunogtintclor in contexte diverse, finalitatca sa fiind ,,infelegeren lumii

proiectarea de tip transcurricular a confinuturilor presupune un efort susli responsabilitate gi profesionalism din partea cadrului didactic, pentru cd poa determina relativ u$or acumularea de lacune, lipsa de rigoare gi de profunzime
cunoa$tere.

Domeniul Dezvoltare cognitivi

- achizilia

de reprezentdri gi concepte

- categorizare4 serierea, ordonarea

dupd culoare

/,. C0munlcafe

,,'

Limbi

qi

$tiin{e
o cg o
8.

(activitlti cu coniinut
matematic) - compararea, gruparea gi generalizarea relativ la diverse

'a

culori 9i nuanfe
- colaje din bucdti colorate de forme geometrice diferite Domeniul Limb[ $i - masurarea cantit5lilor de culoare comunicare - achizilia de noi coduri de comunicare

9*6
ni i' r (D<= c) d 9t(E F' D' a 9-a 3. o i.i pr=a) D(
oNA. i.N:

problema, tema, abilitnfi complexe

Estetic 9i

o._ ho .ro

creativ

(comunicare, rezolvare de probleme, cooperare etc.)

Om 9i
societate

,to 6.2 c!
cdG

.;
dE ,6
!YC

Domeniul Stiinte
(cunoagterea

tis
o.
(lt

mediului) - culorile naturii

observarea

Ei

Eo tr0
E

si creativ - culori primare gi combinarea culorilor - combinarea culorilor in pictur6,

aI d, o iS.o Qo=. 9tr5 j 5o ooN oNt (Dj

A'

schimbdrii lor - grddina artistici

expflm0rea PII

!=

Domeniul Om si societate - culorile nationale - culori convenlionale (semaforul) - rasele umane gi culoarea pielii

d o

oo

Psihomotric
Domeniul Dezvoltare socio-emo{ionall

Figura

11.3.

Ilustrarea graficd a paradigmei inlegrdrii transdisciplinare a conlinuturilor

- infelegerea semnificaliilor socio-emotionale ale culorilor - utilizarea spectrului cromatic pentru exprimarea triirilor emofionale

Modele ale integririi confinuturilor inviflrii Literatura de specialitate recenti oferd o serie de modele de organizare monitorizare a curriculumului integrat. in raport cu paradigmele de integrare c cular6, ce pot fi definite drept orientdri de facturd generalS ale concepliei gi practicii de seleclie gi structurare a con{inuturilor inv[ldrii, modelele sunt ac{ionale de nivel concret, practic, care ilustreazi diferite acfiruri practice de a conlinuturilor. O parte din aceste modele sunt aplicabile gi in proiectarea activi filor integrate din grddini[d.latd, cdteva din cele mai des utilizate in practica !ionald contemporan[: Modelul integrdrii ramilicate. Elementul central al acestui model este t studiatd, iar detalierea experienlelor de invdtare se face, la un prim nivel, pe niile experien{iale previzutein programi. La un al doilea nivel de proiectare, considerate experienlele de formare, pe diversele domenii fundamentale de tare. Prezent[m in figura II,4, un exemplu de proiectare a expedenfelor de in relative la tema stptdmAnal[,,Culorile", conform aocstui modI,

Figura

11.4. Proiectarea temei ,,Culorile" dupd modelul integrdrii ramificate

Modetul integrdrii liniare (modelul hibriddrii). in acest model, integrarea ilor se face in jurul unor deprinderi de transfer (abilitali cognitive, abide comunicare etc.: a se vedea exemplul din figura II.5.), al unor teme cuprin, tle natur[ interdisciplinard (ex.: Structuri naturale qi structuri artificiale, i de activitate gi luarea de decizii). Acest model de proiectare integratd este ll pentru finalitilile urm[rite pentru perioade mai indelungate de timp 9i este potrivit pentru proiectarea intervenfiei educationale diferenliate 9i indivicu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare'

povestire, repovestire, uti lizdnd timbajul verbal gi nonverbal redactarea in coduri variate (verbal, grafic, desen) a jumalului grupei, calendarului zilei, revistei grupei joc de rol, mimd exprimarea prin desen, pictur6, modelaj citirea dupd imagini ilustrarea povestirilor comentarea asupra muncii artistice a colegilor gi argumentarea pdrerii exprimate

utilizarea cifrelor qi a figurilor geometrice pentru desen, comunicare semnificarea lingvistici a ci

gi verbal izarea conlinutului

is ts
E

/"b ts ,g lF.

problemelor crearea de probleme in jurul u exerci!ii semnificarea codurilor vocabularului matematic (+, -, comunicarea in vederea gbsirii

:d

e'

""/

solu!iilor
povegti gi poezii cu numere,

numdritori

Modelul integrdrii secvenliale. in acest model, cuno$tinte din aceeagi sferS ldcntice sunt predate in proximitate temporald. Degi abordarea lor se face distinct, discipline qi pe domenii de cunoa$tere, propunetorul faciliteazd transferul fiilor invdlate de la un domeniu la altul prin comentariile, trimiterile, intresarcinile de lucru formulate. Modelul cumiculumului infuzionat. Speciftcul acestui model consti in stuunor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi (un proiect) sau perrnanent. Acest model este intdlnit in special in instipregcolare cu un profil aparte, cum ar fi grddinilele muzicale sau gridinilele le limbd strdind (ex.: studierea unei discipline oplionale sau a unui domeniu de finut, utilizdnd o limbd strdin6: Educarea caracterului, conlinutul fiind parcurs llnrba englezi). Reuqita funcliondrii acestui model integrativ este asiguratd de dublarea lui qi alte solufii de integrare curriculare, pentru cd aplicarea lui exclusivd poate detero restrangere a ariilor de interes ale celor care invatd la cele ce se preteaze ii prin prisma temei-nucleu. Modelul integrdrii tn reyea. Este solulia de integrare pe care o propune proiectelor de investigare-acfiune. Pomind de la subiectul proiectului, copiii
cu educatoarea opteazd pentru o relea de teme gi resurse de studiu corelate cu

'

\"
.s

Comunicarea cu gi firi cuvinte

expnmarea pnn ml9care $l

dans

indicarea ritmului c6ntece gi poeziilor prin migcare

in{elegerea gi achizilia elementelor de limbaj corporal: redarea literelor ajutorul propriului corp,

-s/

ilustrarea prin limbaj

a unor cuvinte apa(indnd

centrald. Domeniul cenffal qi cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme isciplinare gi vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ci lcarea lui poate crea riscul multiplicdrii tematicii proiectului peste posibilitdfile monitorizare a rezolvdrii ei. Vom ilustra, in detaliu, acest model integrativ a I nplicare este din ce in ce mai prezentd gi in grddinilA, referindu-ne la exemi Cum ajunge Cenusdreasa la bal./drd ajutorul Zdnei bune? Proiectul ales spre ificare are capunct de plecare un basm cunoscut de copii gi ofer[ o perspec-

lnediti asupra acestuia, transpundnd povestea in realitate gi formuldnd

in jurul acesteia. Harta tematicd a proiectului poate fi urmdtoarea:

.fl

"$%

diverselor categorii gramaticale: verbe, adjecti

substantive etc.

intuirea semnificaJiei unor cuvinte noi din vocabularul gti inlelor imitarea comportamentului animalelor gi plantelor atribuirea de cuvinte semnificative, caracteristice pentru un fenomen, animal, obiect din mediul inconjurdtor ilustrarea prin limbaj nonverbal a unui fenomen al naturii gi a stlrilor sufletegti
pe care acesta le induce

achizilia unei limbi strdine cum vorbim in diverse situalii cum ne facem noi prieteni c6nd trimitem scrisori gi

felicitiri
cum le spunem gi celorlalli ce sim{im

Figura IL5, Un exemplu

de

proiectare dupd modelul integrdrii liniare

Distribufia activitAlilor pe domenii experienfiale gi tipuri de activitdli poate jos. Fdrda detalia in acest context specificul proiectului ca metodd predare-invdfare, menliondrn doar c5, in opinia noastr[, toate activitdlile gurate in cadrul proiectului trebuie sd fie direct asociabile cu obiectivele proi gi sd contribuie la instrumentarea, documentarea gi rezolvarea temei sale centrale.
cea de mai Jocuru
gt

-,,Cum

ne

planificdm o cdldtorie";

-,,Structuri:
Castele pi palate (alcdtuirea hdrfii

OsrEcrrve
PRIORITARE

ecrvtrAl
DIDACTICE ALESE

unui castel,
desenarea

LIMBA $I
COMUNICARE

lecturd dupd

urm[rirea

imagini, povestire,
repovestire: ,,Cenugbreasa" (utilizdnd mai multe variante de ilustrare);

gi respectarea firului narativ al

Colful Bibliotecii: - lectura dupi

imagini a diverselor versiuni de

urmdrirea firului narativ al basmului;

in{elegerea

castelelor

pomind de la imagini ale unor castele

basmului; - identificarea elemente-

ilustrare a bas-

mului;
Casa pipugilor: - decorarea inte-

semnifica{iei imaginilor;

tl socrErArE

existente); Teme posibile: ,,Despre

achizilia

Joc de rol:
,,Cenugdreasa la

de cunoq-

ficlionale ale basmului; - in{elegerea semnifi-

lor

imbrdcdminte,

tin{e privind

bal";

riorului, inspirati
de basm;

in trecutqi
astAzi",,,Imbr5cdmintea gi coafura la ocazii speciale" (analizd de

specificul
unei epoci;

Joc didactic ,,Cine sunt?"

performarea comportamentelor specifice diverselor personaje ale bas-

(identificarea
personajelor

mului/epocii;

caliei unor no{iuni prezente

basmului);

in

basm: mamd vitregd, linte, caleascd,

imagini, joc
didactic, joc
de rol);

conduri

,,Viala in

calcul matematic pentru

estimarea costului cdl6-

identifi-

Construc{ii:
Casa Cenugdresei,

transferul

vremea

carea unor solu{ii de

rezolvare a

castelul Prinfului, mijlocul de trans-

informa{iilor acumulate pri

lectura bas-

castelelor":

desenarea,

confec{ionare4

cultivarea gustului
estetic;

analiza imbrdc6-

toriei (activitate cu fiqe), numdrarea boabelor de linte, mazdre;

problemelor
propuse de tema pro-

port folosit de
Cenugireas6; - Lectura altor
basme, pentru

mului pentru
indeplinirea unor sarcini practice; - lutilizarea
creativd a

imbrdcdmin{ii
Cenuqdresei,

min{ii Cenugdresei in diverse ilushdri

gi confecfionarea

iectului;

ilustrarea noii povegti create

de copii;

denrollnea manualitdlii;
aplicarea

imbrlcdminlii;

coafarea

identificarea unor obiecte de imbrdc6minte potrivite personajului qi epocii;

activit[fi

achizi[ia

identificarea
aspectelor fantastice gi posibile in realitate;

de

de cunog-

disculii

cungtinfelor referitoare la
culori, forme, stil, in con-

plpuqilor;

clasificare

dup[ form6, utilitate a

obiectelor; - joc didactic: ,,SI alcdtuim un tablou"; Teme posibile:

tinle privind mijloacele

de transport,

structuri, constructii,

diverselor materiale de construc{ii: cuburi, nisip etc.;

despre culori,

forme potrivite epocii;

textul descris
de basm:

ltrM(il'rilc

alc[tuirea

seslzarea

-jocuri

de orien-

cildtorii

gi

transferul lor in
rezolvarea

traseului parcurs de
Cenug6reas6; - joc de rol inspirat de basm,

unor relafii spaIiale

tare spalial6:

,,Trenuleful",

orientarea spaliald corectd.

simple pi
exprimarea

,,Schimbl
drumul".

-,,Despre

verbalI
adecvatd.

Modelul polarizdrii. Implica stabilirea unui nou domeniu de cunoa (eventual oplional), in jurul cIruia, pentru tealizarea unor obiective specifice, polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate cons qi tema ,,Vremea povegtilor", in care dezvoltarea deprinderilor de comunicare perspectiva din poveqtilor finalitdli se indeplinesc prin exploatarea continutului multor categorii de activitd{i prevdzute in planul de invildmdnt' in practica educalionald, curriculumul integrat se obiectiveazd in str unitare care includ elemente ale mai multora din modelele mai sus descrise, a delimitare clari am realizat-o in aceastd lucrare doar din motive didactice. Fiecare dintre aceste modele poate fi intAlnit la toate nivelurile de in curriculard. Astfel, de exemplu, modelul polarizdtii conlinuturilor poate fi obi vat la nivel multi-, inter- sau transdisciplinar, in funclie de tipul de temd select ca nucleu de integrare a con{inuturilor, dar qi de modul liniar sau mai integrativ abordare a confinuturilor. FdcAnd referire la exemplul dat mai sus, tema ',V povegtilor" poate fi, pentru o perioadd de timp, tema centrali a activitdlilor di< ut"r.. Bu ui fi, in acel context, o temd-pretext pentru otganizatea activitSlilor centre, cu teme inspirate de diferite aspecte ale poveqtii. Deoarece activitdlil vor desfbqura cu instrumentarul propriu centrelor cu specific, fXrd o real6 i ractiune a centrelor, acest mod de lucru ilustreazd nivelul integrdrii multidisci nar". in cazul in care se propune tema ,,Vremea poveqtilor" ca subiect al t discipline opfionale, in care se abordeazd, pe rdnd, poveqti ce ilustreazd din spective uaiiut" diverse profiluri umane: eroul, fata deqteaptS, inleleptul etc-, a tema centrala este, de fapt, abordati intr-o manierd interdisciplinarS.

La tema sdptdmdnii, ,,Animale sblbatice", se poate propune o activitate c5 integrativd, care conecteazd conlinuturi din domeniile $tiinle qi om 9i te, organizatd in juru| unei probleme matematice, cu implica{ii morale: ,,O iepuroaicd are doi pui. Vizitdnd grddina de legume din apropierea vdlcelei lOcuiegte, aceasta aduce pentru prAnz cinci morcovi, pe care vrea si ii impreund cu puii ei. Cum va impdrli iepuroaica morcovii?" Pentru desfbactivitdtii, se folosegte material intuitiv, iar copiii sunt invitali sd gdseascd i individual sau in grupuri mici. Toate solutiile vor fi prezentate, ilustrate cu intuitiv gi discutate din punctul de vedere al implicaliilor lor morale,
iste.

Exemplu:

- situatii de experien{iale domenii multor ale cdror conlinuturi (ale doul sau ale mai gBtegorii de activitate) se articuleazdinjurul unui nucleu de integrare curricu, O astfel de activitate didacticd integrati se va desftgura pe parcursul duratei tltnp dedicate activitdlilor comune.
mai multe secvenle didactice
Exemplu:

F Activitate integrati care include

11.2.

AcnvtrATttE

tNTEcRATE

EXIGENTT

iN pnolrcrAREA

$l

DEsFA$u RAREA

ACESToRA iN GRADI N ITA

Analiza modelelor actionale descrise mai sus indica faptul c5 intel curriculard poate lua forme practice diverse, de la programe de conlinuturi grate, cum este, in fapt, actualul program curricular pentru inv6!6mdntul preE (oryanizat pe domenii experienfiale qi pe teme integratoare), 9i pdnd la acti didactice integrate, de mai largd sau mai micl intindere. curriculumul actual impune activitelile integrate ca tip de activitate alternativi pentru activitdlile pe domenii experienliale sau pe discipline/cr de activitate. in mod concret, exigen{ele curriculare in vigoare privind proi gi organizarea activiteflor integrate pot fi traduse in urmdtoarele tipuri de
integrate:

Activitatea didacticd se extinde pe palcursul unei secvenfe de timp mai gi presupune organizarea unei piele in care se v6nd fructe. O parte copii vor fi vdnzdtorii, o parte cumpdrdtorii. Vdnzdtorii vor decide care sunt pe care le vdnd, cum trebuie acestea pregdtite, cum trebuie ingrijite, in ce se vAnd, care este costul potrivit, ce se int6mpld cu preful dacd apar o serie ggnditii speciale (fructele incep sd se strice, se face sear6, un cumpirdtor doreqte EUmpere cantitai mai mari de fructe etc.). Cumpdritorii trebuie si se informeze caracteristicile gi modalitdlile de consumare ale fructelor existente pe pia!6 exorseze comportamente specifice unui cumpdrdtor (sd intrebe preful, sd negosd ofere banii potrivili - se pot utiliza jetoane in acest sens). Activitatea va continuturi specifice domeniilor $tiinle gi Om qi societate.
Program de activitate integratd avdnd conlinuturi articulate in jurul unui leU de integrare curriculari, care cuprinde o parte sau toate activitdlile comune Ellei gi o parte sau toate activitdlile alese.

Activitate didacticd de sine stdtitoare, avdnd continuturi integrate,

articuleazd armonios con{inuturi referitoare la doud sau mai multe domenii

fiale. Durata unei astfel de activitI{i va grldinil[, conform v6rstei copiilor.

fi

aceea

a unei activit[ti didactice

lixamplu: Activitatea unei zile are ca punct de plecare povestea Cdsula din oald, iat integratoare este: ,,Cdt de mare ar trebui sd fie oala in care s-au addpostit ele, pentru ca sd le incapd pe toate?" Activitatea didacticd este organizati pe de invifare, a clror finalitate este identificarea qi aprofundarea cunogtinlelor pentru a rlspunde la intrebare. Situatiile de invitare vor integra con{inuIttlirrrnafionale din domeniile: $tiin1e, Om gi societate, Estetic ai creativ, copiii entrenati in activitIli de clutare de informafiiprivind dimensiunile $i comporttfltele specifice ale animalelor sllbatice ilustrate in poveste, dar gi in activitlti fftlmare a dimensiunilor gi a mlrimilor. ln funcfie de sarcinile de lucru impuse,

copiii vor alterna activitatea pe centrele specifice cu activitatea frontalS

sau

grup, produsele activitSlii de invdlare fiind un rdspuns pentru intrebarea form gi un model din carton al oalei care ur fi putut addposti animalele.

Continuare, o posibil5 tipologie a scenariilor didactice integrative care, departe

exhaustivS, va oferi, credem noi, vitalilor integrate.

fi

o imagine mai concretd a specificului

Cqracteristicile definitorii ale unei activitdli integrate sunt, in opinia

urmdtoarele:

Finalitdlile activitdlii integrate sunt selectate din listele de obiecti gi de referinfd ale domeniilor experienfiale, iar obiectivele operafionale vor un set unitar gi restrdns de patru-cinci obiective, cu referire directd la experi
de invblare vizate.

a. Povesteal ca scenariu integrativ Povestea rcprezintd un mijloc educalional al c6rui potenlial formativ
tea poate deveni un pretext pentru evocarea unei

este

{. Confinuturile abordate sunt selectate gi abordate in strAnsd relalie cu

de integrare curricularS. De exemplu, intr-o situa{ie in care tema sdptimdnii ,,Animale sdlbatice", iar tema activitetii integrate este ,,Proiectarea unei zoologice pentru oraqul nostru", confinuturile didactice vehiculate vor proveni domeniile experienfiale: $tiin1e, Om gi societate gi, eventual, din domeniul qi creativ, dar se vor selecta acele conlinuturi gi activitdli care vor contri indeplinirea cerinlelor impuse de tema activitdlii integrate aici: alcdtuirea proi grddinii zoologice, cu vizttalizarea spaliului gi a accesoriilor necesare pentru duirea fiecdrui tip de animal, discutarea gi decizia privind vecindtdfile, spaliile vizitat, hrana necesard, formularea regulilor de comportament pentru vizi estimarea costurilor biletelor etc. * Fiecare dintre situaliile de invifare proiectate qi desfbgurate in cadrul vitdlii integrate contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activitilii. * Activitatea integratd include valenlele formative ale curriculumului grat ca model de proiectare curriculari. Astfel, activitatea integrati trebuie s[ vi antrenarea de abilitdli disciplinare gi/sau transferabile, oferind copiilor ocazi comunicare, cooperare, utilizare a unor surse variate de informafii, investi experimentare, identificare de solufii, testare de ipoteze etc. Aqadar, in situalia crisd in exemplul de mai sus, copiii vor fi incurajali sd caute informalii pri dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sdlbatice care gdzduite in grddina zoologicd., sd propuni mai multe variante de organi grddinii zoologice, pe care sd le ilustreze cu material intuitiv (gdrdulefe, cugti struite din cutii de carton sau cuburi, animale in miniaturd etc.). Proiectul didactic al activitdfii integrate va include un scenariu didactic grativ, fdrd a delimita sau a distribui situaliile de invdfare pe domenii experien sau categorii de activitate.

frecvent teoretizal. Prin toate componentele sale de structuri 9i ideatice, bogdlii de conlinuturi educa, dar gi un factor care susline integrarea conlinuturilor invSldrii in jurul unor relevante pentru copii, dar gi in raport cu realitatea pe care acegtia o exploPrin atraclia pe care o exercitl asupra copiilor pregcolari, incd puternic ancorali Eqna fabulaliei gi a ficfiunii, povestea asigurd un mediu de inv[fare motivant 9i

fi utilizatd ca instrument operativ pentru proiectarea unitard qi aativitdlilor integrate. Structura povegtii, componentele acesteia, dimende spafiu qi timp in care povestea are loc pot reprezenta pretexte pentru unor conlinuhrri ce apar,tin in mod tradilional unor domenii de cunoagtere itate, discrete, dar care sunt utilizate pentru explicitarea, aprofundarea, rezol'
Povestea poate

ld a

Scenarii didactice integrative

Pentru a asigura caracterul integrat al situafiilor de inv[fare ale unei integrate, considerlm c[ este util[ identificarea unui scenariu didactic integrativ,

unor probleme pe care povestea le pune. in mod concret: rr Povestea e completi, este o naraliune a cdrei problematicd a fost finaliceea ce ne permite sd analizim toli parametrii situaliilor prezente in poveste, epreciem dac[ solu]iile identificate de personaje au fost eficiente, si formuldm ii qi sd oferim solulii alternative. N Povestea ilustreazi intotdeauna diferite expresii ale unor valori fundale - grupate de obicei in structuri binare: bine/rdu, adevdr/minciund, sdrdcie/ ie, istetime/prostie, corectitudine/ingelStorie etc. - sau ale unor problematici tal-umane: viald gi moarte, egoism gi altruism, finboi gi pace. Aceste valori de poveste pot fi transpuse in planul realit5lii curente, fizice sau sociale, le sau societale. r< Oferi situalii particulare ce permit evocdri, deduc{ii, genetalizdri, reflecJii qi interpersonale. rry Elementele-cheie ale povegtii suportd chestiondri: timpul, spafiul, perso$ele, tizalproblema, secvenlele repetitive, sensul profund al poveqtii - mesajul tscsleia. Povegtile simplifici realitatea complexd. Ele exclud ambiguitatea polivafi6ta n realitilii: personajele sunt fie bune, fie rele, problemele nu sunt rezolvate $n eompromisuri sau complacerea in situa{ia de crizd, ci prin solufii radicale, E;te elementele prezente au un rost in desfhgurarea firului narativ etc.

Scenariul integrativ reprezint[ o struotur[ unitartr, inchegatd qi coerentd repore-nucleu, in jurul clrora se articuleaz[ situafiilo do lnvAfare lntegratA.
1A

I Tetrnonul ,,poveste" este utillzat alcl cu sonsul s6u generlc, de istorie individuald sau colectivA, real6 flcf lonall, filnd un ochlvalent pntru toat6 rpeclilo eploo cu semnificalii similare: basm, povestire, popular!, logond!, plldt, lrtodsarA, lrtorlo a unol roalltlll etc,

((

in proiectarea gi desfbgurarea activitililor integrate, povestea poate fi zatd ca organizator central al conlinuturilor integrate, prin utilizarca inilial[ a ei pretext, ca moment de evocare a unui univers incdrcat de sensuri gi conlin
diverse, iar, mai apoi, prin:

realitdfii. Acest fapt poate duce la pierderea unor elemente magice, utile
poveste, gi la reactivarea crizei pe care s-a structurat povestea. Rezolvarea situa problematice poate solicita cunogtinle gi abilitdli variate. Un exemplu dat mai ,,Cum ajunge Cenuqdreasa la bal fbrd ajutorul Zdneibune" prezintd o problemi poate fi rezolvatdprin apelul la cunogtinle din domeniile experienfiale: $tiin1e, societate, Estetic Ai creativ. . Aprofundarea profilului unui personaj al povegtii gi, eventual, acestuia cu profile similare oferite de alte povegti, pentm crearea ,,portretului-robof tipului de personaj respectiv. Transpunerea in realitate a profilului alc[tuit, completarea lui: portretul eroului, portretul fetei harnice, portretul fetei istefe,

Transpunerea povestii din planul ficlional, in care se desfisoard, tn

locuia odatd o rdfugcd s[lbatici se transformd intr-un cioc tndoit Qtdtratul acolo qi acolo trdiserd ndscuse de ra\d). Se qi mama, qi bunica, gi fErieite, inaintea ei, StrAbunica ei. insd rifuqca noastrd era mereu ncmulfumita: lacul era prea mare gi ea se plerdea printre celelalte r6!uqte; se simlea ldesea singurd qi nu reuqea sd-qi facd prieEni (aici povestirea poate fi tntreruptd Si se poate inilia un dialog despre locuitorii Mllilor si posibilii prieteni ai rdluStei).
Pe un lac

tretul mezinului, portretul inteleptului,

Utilizarea unor elemente particulare ale poveStii ca pretext pentru fundarea acestora, dincolo de poveste. De exemplu, situalia in care personajele addpostesc peste noapte intr-o peqterd este un prilej de a discuta despre carac ticile peqterilor ca formaliuni carstice: specific, tipuri, curiozitdli, informalii
dite, aspecte excepfionale etc. . Preluarea problemei puse de poveste Si identificarea unor solulii De exemplu, cum poli merge undeva nici cdlare, nici pe jos, nici pe drum, nici ldngd drum (problemd evocatd de povestea populard: Fata sdracului cea isteald).

Un mod particular de exploatare a povegtii ca un cadru de integrare a nuturilor invdfdrii este oferit de tehnica de povestire Storigami, care imbind teh tradifional[ japonezd Origami, de oblinere a unor figurine din h6rtie prin i rirea inteligentd a acesteia, cu story, practica povestirii.

In Storigami, povestirea unui text narativ

este asociatd cu secve

pentru cd era mereu nemulgumit[, ii iese in cale un vrijitor dimineafd lntr-o ii spune cd doreqte sd ii buni, care dlntre cei indcplineascd o dorinl6, sperAnd cd asta o Ve lhce mai fericiti. Rdluqca igi doregte ca vrdjitorul sd o transforme intr-un animal mai mare qi mai lmpundtor, care si nu mai treacd neobservat pentru cei dinjur. Cu o atingere de bagheti, ffiagicianul face gi desface gi o transformd

$i

succesive de impdturire a hdrtiei. in acest fel povestea este ilustratd prin eleme ob{inute pe parcursul procesului derealizare a figurinei din hdrtie qi se creeazd de dialog pe teme variate evocate de poveste. Exemple valoroase de produse disponibile pe Internet oferl Christine Petrell Kallevig gi Rachel Katz. Reddm, exemplificare, unul dintre aceste modele (dupi RachelKatz, disponibil on-line). Povestea adaptatd de noi se numegte: RdYuSca cea veSnic nemullumitd. catoarea anunf6 titlul povegtii, iniliazd un dialog despre ce inseamnd sd fii lumit gi cum se comportd cineva nemulfumit, dup[ care incepe povestirea, inifi in diferite etape ale sale gi actiuni de indoire a unei coli de hArtie colorati de fo pdtrat[, pentru a ilustra povestea qi pentru a obline in final o r[]ugcd din
glasat6.

lntr-o... baleni! It[fugca noastr[ avea acum niqte dimentluni apreciabile (aici povestea poatefi intre' fupld Si se poate discuta despre balene ca nwmifere marine, despre dimensiunile Si Jit r m e I e ac e s to r a etc.).

Numai cd, in momentul cdnd ceilal{i locuitori ai bAUi au observat-o, s-au speriat ingrozitor gi au fugit cAt mai departe de
ardtarea aceea strdind gi infricogdtoare.

Balena stdtea acum in mijlocul lacului care nu ii ajungea, singurd gi trist[, fdrd mlcar sd se poati migca ca sd vadl ce se

jurul ei. Atunci, induiogat de nefericirea animalului, vrdjitorul cel bun iqi face din nou aparilia, spundndu-i cd ii va indeplini qi o a doua dorinfd. PlAngdndu-se cd este prizonierd in lacul acela mic, balena iqi doregte si fie transformatd in ceva care poate sd se migte liber qi si vad5 de sus tot ce se int0mpld pe pimdnt. Vrdjitorul ii indepliintdmpld in
neqte gi aceastd dorin{d: el face qi desface qi o transformd intr-un... zmeu! Zmeul plutea in cercuri largi deasupra

Acum zmeul cu suflet de rdlugcd stdtea lzolat qi trist pe acoperigul bisericii, aqtept6nd o salvare de undeva, cAnd bunul vr6jitor apare pentru a treia oard gi ii spune: ,,E gltirna dat[ cAnd pot sd te ajut. Pune-li o dorinle, dar ai grijd ce ili doregti, pentru cd de mdine eu voi renunla la obiceiul de a lndeplini dorinle. E prea obositor sd vdd cd oamenii gi animalele pe care le ajut se tot lHzgAndesc qi cd nu ii pot mulfumi nicicum". GAndindu-se bine la toatd aventura pe
earc a

trlit-o, zmeul il

roagd pe vrdjitor

si

il

'trnnsforme din nou in... rifugca ce fusese, pentru cd acolo pe lac ea igi putea gdsi

lacului unde locuise cu pulin inainte, lSsdndu-se purtat de vdnt gi dus in inaltul cerului,

unde nimic nu putea sd

intreacd.

il

ajungd sau sd il

lnlr-adevdr prieteni, cu condilia sd vrea lucrul acesta. Atunci vrdjitorul face qi desfuce, se gAndeqte qi se rdzgdndeqte gi in flnal o vedem din nou pe rifuqca noastrd tn mijlocul lacului, mai increzdtoare gi mai furicita ca niciodatS!

Dar, deodat5, un curent mai puternic de vdnt il loveqte dintr-o parte, apoi din cealaltia zi:neul igi pierde echilibrul gi se indreaptd cu repeziciune spre pdmdnt in cddere liber6.

b. Problema reprezintd un otganizator puternic structurat al activitdlilor

lntegrate, mai ales atunci cdnd problema formulatd ca nucleu de integrare a confiFuturilor are caracteristicile unei probleme reale, de interes pentru copii. Iatd cAteva temple de astfel de probleme: . in curtea grddinilei urmeazd sd fie amenajat un nou loc de joaci, cu aparatc de joc, groapd de nisip etc. Copiii au sarcina de a ,,proiecta" acel loc de joaci

Singurul lucru pe care qi-l doregte acum

este sd aterizeze pe suprafafa lacului gi nu pe vreo limbi tare de pdmAnt. Dar, din intdmplare, se opregte din cddere agdfAndu-se de crenelurile unei... biserici (aici povestea poate fi tntreruptd, pentru a discuta despre formele bisericilor Si despre ornamentele bogate ale

onlorm dorin{elor lor. O astfel de activitate didacticd permite integrarea unor eorrIinuturi din domeniile curriculare: $tiin1e, Om gi societate, Estetic Ai creativ,
Fsihomotric,

in perioada premergltoare efectu[rii unei excursii in afara localitdlii,

se

unora dintre acestea).

pontc pune problema organizdrii excursiei, situafie care va impune discutarea unor eppecte specifice: traseu, imbrdc[minte, hrana necesarl, comportamente adecvate, ebicctive de vizitat etc, Discutarea acestor aspecte cu copiii gi formularea de probleme particulare, pe care copiii s[ le rezolve in cadrul unei activit[ti diruate, onstituie o situalie do lnvlfaro intogrativ[ coorent[ gi relevant[,

(o

s-a solicitat ajutorul in rezolvarea unel bleme grave: un magician a furat literele alfabetului gi le-a ascuns in obiectele realitate. Copiii au la dispozilie seturi de imagini cu obiecte din realitate, ale elemente structurale reproduc forma unor litere. Copiii trebuie sI recunoascd rele, dar manipularea imaginilor constituie un prilej de integrare a unor conli
diverse.

copiii sunt ,,detectivi" gi li

11.3.

PnotrcrE

DE

AcrlvlrATl

INTEGRATE.

11.3.1. Proiect didactic

,,in ogradd Ia bunici"

Putdnd integra sarcini de evaluare din diferite domenii acti nale sar.r/gi de cunoagtere, concursul reprezintl un context didactic integrativ, ca asigurd coerenla integrdrii conlinuturilor inv6!5rii. Astfel, o modalitate funcfiona de desfdgurare a activitilii integrate (in special a celor de tip evaluativ) poate organizarea unui concurs ce solicitd copiii in asumarea de sarcini de lucru di domenii experienliale diferite, tema concursului fiind totuqi una unitar6.

c. Concursul.

Grupa: pregdtitoare Tema integratoare: Cdnd, cum gi de ce se intdmplS Proiectul: Cum trdiegte...? Tema activitifii: ,,In ograd5 la bunici" Tipul de activitate: predare gi consolidare de cunoqtinfe, priceperi
Scopurile

9i deprinderi

activitlfii:

toarea

este nevoie de contribu{ia copiilor, care constd pentru cdqtigarea unui premiu, pentru rezol rezolvarea de sarcini de evaluare cAt mai rapidd a unei probleme, pentru oferirea promptl de ajutor unui person

va cteaun scenariu in care

' .

insu$irea unor cunogtinle referitoare la aspectul general qi caracteristicile puilor de gdin6; Consolidarea numlratului in limitele l-9 gi a capacitilii de descompunere a numdrului 9; Consolidarea normelor de comportare civilizati in cadrul grupului.

imaginar.

activitatea descrisd mai sus poate lorma unui joc didactic, cu sarcini de lucru care impun vehicularea unor con{inu variate. De exemplu, jocul ,,Spune ce nu e adevdrat" le cere pe rdnd copiilor s[ gAndeascd la un obiect qi sd il descrie prin patru afirmafii, dintre care una nu corectl, prin raportare la caracteristicile obiectului. Colegii trebuie sd identi obiectul pe baza descrierii gi sd spund care este afirmalia incorecti. Conc pe obiecte variate, care evocd domenii experienliale diferite, asigurd carac integrativ al situaliei de invdlare. e. Tema integratoare. Abordarea in cadrul activitdlii integrate a unei te integratoare, care permite articularea de conlinuturi ale invd!6rii, poate asigura nivel crescut de fuzionare a confinuturilor. Teme precum: Invenyii Si Coleclii, Experimente permit parcugerea de continuturi informafionale qi de abilit[li din domenii de cunoaqtere variate, care ilustreazd totuqi un mod cular de raportare la cunoaqtere. Ilustrative in acest context sunt qi temele ca impun proiectarea unor sisteme sau structuri complexe: proiectarea unei proiectarea unei insule afanteziei, imaginarea viefii interioare a unui bloc de locui sunt teme a c[ror rezolvare, degi solicitantf, impune aplicarea de cunoqtin]e domenii de cunoaqtere dintre cele mai diverse.

d. Jocul didactic. in mod similar,

Obiective operafionale: o sd observe puiEorii qi sd precizeze principalele lor trlsdturi; o si numere corect in limitele l-9, raportdnd corect numdrul la cantitate; . sd descompunS numIrul9, identificAnd cel pulin patru modalitdli; o si recite poezia corect gi expresiv; r sd completeze lacunele din textul scris cu imagini, cifre 9i cuvinte; . sI desprindd trlsdturile negative de comportament ale personajelor; o sd utilizeze deprinderile motrice insuqite in diferite contexte. Strategii didactice Metode: povestirea, conversalia euristici, cubul, observafia, exerciliul, problematizarca, turul galeriei. Material didactic: noud puigori de gdind, siluete ale personajelor din poveste, tabld magnetici, machet[. Durata: 50 min.

ll11rlile proiectelor de activit[fl intcgratc includ referinle cu privire la activittrtile comune (central), rerpectiv la activit[tile desflgurate ln centrcle tematisc (peritbric), Aqa cum se va vedea, in unele cxornplc activitllilo po oentre aunt lnalurc ln actlvitatea integratd, in timp ce in altele ele doar prog6tosc activitatca integratH, svAnd rol lntroductlv snu asigurAnd, prin produsele creatc, resurso pontru deofiguraroa acutel 6etlvltgfl'

'

improvizat|,,in ogradd la aqeza siluetele persose vor primului fragment, bunici". Pe parcursul povestirii
najelor pe tabla magneticd. ,,A fost odatd ca niciodatd un copil ca voi, pe nume Andrei. Bunicii lui trdiau la lard qi aveau in ograda lor o gdinuqd ingAmfatd qi leneqd. Toata ziua stitea gard, iqi pieptdna moful gi fdcea doar un ou pe^s[ptdmdn6, dar se l6uda o 1un5, ir cu pasiriie din cu4ile vecinilor se certa mereu. intr-una din zile, pdsdrile din curfi vecine s-au supdrat pe gdinuqa leneqd 9i liuddroasl 9i, dorind s-o invele minte s[ nu mai fie aSa cu nasul pe sus, i-au cintatun cdntecel. Haidefi s5 il ascultim." Se audiazd fragmentul muzical: ,,Gdinuqa cea molatd Este tare ingdmfatd, Face-un ou pe sdptdmdnd $i se laudd o lund.

SCENARIUL ACTIVITATII Activitatea se va derula pornind de la povestirea

Grupul III: asociazd comportamentul puigorului cu cel al unor animale 9i al mului, prin aldturare de jetoane (pui9or, vi1el, miel, copil); IV: v : selecleazaJerofine selecteazd jetoane cu factoriii de mediu care asigura viala puigorilor; uruput I Grupul Grupul V: hr[negte puigorii; Grupul vI: argumenteazl faptul c6 pdsdrile de curte sunt prietenele omului,

indjetoane cu foloasele aduse. Lucririle copiilor vor fi plasate pe o machet[ intitulate ,,Pdsdri de curte". Se prezinti urm[torul fragment din poveste: ,,vecinele gainii erau tare suparate pe gdina ce nu avea grijS de puiqori 9i gandit s6 o roage pe zdna cea bund s5 le ajute s6 gdseasca o mamd, o cloqca
pulqorl. Zdna le-a spus:

Refren:

Cot-codac, cot-codac! Oud albe eu vd fac Cot-codac, cot-codac!

Oud pentru cozonac.

"

Se iniliazS cu

copiii urmdtoarea conversalie: Despre cine este vorba in cdntec? (despre gdinuqd) Cum era gdinuqa? (mo{atd, l6uddroasi) Se comporta frumos cu vecinele ei? (era ingdmfatd) Cum era ea dacd frcea doar un ou pe sdptimdnd? (eta leneqd)
de astdzi se va

c6nd g[inuga a adormit, gainile au inceput s5 spun6 cuvintele magice: <A It din ou...>r, dar au constatat cd uitaserd multe cuvinte din poezie. Copii, putem s6le ajutdm noi!" Se prezintd un poster cu poezia elipticS, iar copiii vor completa cuvintele cu imagini (soare, puigor), cifre (8, 9) 9i cuvdntul gdina. A ieSit din ou la ..'.,.. (soare) Cel din urmd .,......... (Puiqor), Se uscd Pe ariPioare
$i-o porneSte tncetiSor. Std ... ... ... la-ndoiald (g5ina), Cd din ,.. puisori (9)

- . $i le-a invSlat poezia.

Vd d[ruiesc o poezie magicd, pe care trebuie s[ o spuneli cdnd giinuqa

i;;:i::l"z';"r,fl!,;i;""'
A ieSit mai Ponosit $i se-ntreabd sPeriatd Nu-i cumva de ciocolatd? ,,Cdnd s-a trezit g[inuqa din somn, nu s-a mai urcat pe gard sd se laude ca de , ci a mers s6-qi caute puii ca si aibd grij5 de ei. Se gAndea cum si-i mai bine, sd creascd mari gi sd devin6..." -- Ce vor deveni cdnd vor creqte mari? (gdini qi cocoqi) Ce credefi, cdte gdini gi cdli cocoqi vor cregte din cei 9 puiqori? Descompunerea numirului 9 se varealizaprin metoda,,Turul galeriei": Copiii vor fi impdrfiti in 4 grupuri qi, timp de cinci minute, fiecare grup va 4 solufii de descompunere a numirului 9, lucrAnd pe posterul primitSe expun posterele qi se examineazd de cdtre toatl grupa corectitudinea lvllrii, fdcdndu-se mentiuni pe marginea fiecdrui poster. Timp de cinci minute, grup observd daci are notatii gi aduce corecliile necesare. ,,C[inuga nu mai flcca un ou pe s[ptdm6nd, ci un ou pe zi."

numi ,,in ogradd la bunici". Vom incercapind Activitatea sfdrgitul activitdlii s6-i ajutdm pe bunicii lui Andrei qi sd o transformdm pe giin cea lenegi gi ingAmfatd intr-o gdinugS modestd qi harnic6. Sd vedem ce s-a intAmplat mai departe: ,,Gdinuqei nici nu-i pdsa de cAntecelul cdntat de vecinele ei, ba era pezir trecea tot mai rea gi r6dea de gdinile care aveau pui, zicAndu-le cd ea niciodatd nu si scoatd pui, pentru cd nu-i place sd aibd grijd de ei. intr-o zi, g5iina a gdsit ldngd cuib o cutie 9i, curioasd din fire, a deschis-o. credeti cd avdzut? O mullime de puiqori care tocmai ieqiser[ din ou[". Haideli sd-i num[rdm s[ vedem cdli sunt? (9 puiqori) Haideti sd afldm mai multe despre ei. Se va realiza observarea puigorilor prin metoda cubului' Se impart copiii in gase grupuri gi se citesc sarcinile de pe fefele cubului. Grupul I: completeaz[ desenele cu p64ile lips6 gi coloreazl puiporii in cul
observate;

Grupul II: ordoneazd puii diferitelor p[siri in gir cresedtor dup[ dimensiuni lor gi realizeazd comparatii intre ei;

-*

CAte ou6 fBcea pa septEmend? (7 oud)

63

,,Bunicii lui Andrei erau tare fericili ctr gdina fdcea multe oud' iar bu prepara din ele cozonac. A pregdtit 9i pentru voi un cozonac gustos'" Copiii vor savura cAte o felie de cozonac, apoi se vor juca jocul ,,Alergali clogc6". Un copil care poarti in piept un jeton cu imaginea unei giini va fi cl iar ceilalli puigorii. Puiqorii aleargd prin sala de grupi. La auzd cuvintelor codac,vor alerga la cloqcd. Rolul copiilor se schimbi de mai multe ori.
SECVENTA DIDACTICA

Grupul II - ordoneaz6 crescdtor puii diferitelor

pisiri

gi

reali-

zeazd comparatii;

Onc.lNtzA.nol
ACTIVITATII
Se va realiza

prin

Observarea comporta-

Grupul III - asociazd comportamentul puiqorului cu comportamentul altor animale gi al omului

audierea primului fragment din poveste

gi a fragmentului muzical; Printr-o conversafie, vor reactualiza

mentului copiilor; Interesul pentru confinutul povestirii 9i al

se

prin aldturare de
imagini; Grupul IV - selecteazd jetoane cu factorii de mediu care asiguri via{a puiqorilor; Grupul V - hrf,neqte puigorii; Grupul VIargumenteazS: plsdrile de curte sunt prietenele omului, select6nd jetoane cu foloasele
aduse.

2. Reactualizarea

Conversa{ia

Aprecieri verbale,
aplauze;

cunoqtinlelor

trlsdturi de caracter:

(mo{atd, lSudlroasl) frumos cu vecinele

(era ingdmfatl)
Se comporta

Cum era gf,inuga?

Corectitudinea rbspunsurilor;

Observarea compor-

tamentului copiilor;

ei?

Cum era dacd frcea un ou pe numai

3. Anunfarea temei gi a

Astdzi vom desfdgura

Expunerea

Se

prezintl urmltorul

Povestirea

Capacitatea de atenlie;

activitatea,,in ogradd
la bwrici". Vom incerca pAnd la sfdrqitul activitalii s-o transform6m pe gdinuga ingdmfatd qi lene;d intr-o gdinugd modestd
Pr

comportamentului

fragment din poveste;

obiectivelor

copiilor;
C ap

Aprecieri, aplauze;
ie

acitate a de atenf

Repetarea poeziei gi completarea cuvintelor lips[ cu imagini, cifre

9i cuvinte;
Se prezint[ urmdtorul fragment din poveste;

Problematizarea

Gdsirea unor solufii corecte;

Povestirea

Observarea compor-

tamentului copiilor; Exerci{iul Aprecieri; Corectitudinea

4.Prezentarea noului con{inut

ezentar ea celui de-al

Povestirea

Observarea

doilea fragment din

poveste; Observarea puiqorilor:
Se

comportamentului

copiilor;
Capacitatea de atenfi

Exercilii de numlrat in limitele 1-9;

Descompunerea

formeazl

gase

Cubul
Observa{ia

grupuri de copii gi se citesc sarcinile de pe fe{ele cubului: Grupul I - completeaz[ desenele cu p[r-

Aprecieri generale gi individuale; Corectitudinea rezolvdrii sarcinilor;

rezolvdrii; num[rului 9: copiiivor fi impdrlifi in patru grupuri gi, timp de cinci minute,
fiecare grup va gdsi

Turul galeriei

Aprecieri verbale;
Analiza
so

lutriilor g[site ;

file lipsd 9i coloreazd puiqorii in culorile

patru solulii de descompuner a num[-

primit.

Se expun pos-

terele gi se examineazd cu intreaga grupd,

1/.3.2. Proiect didactic ,,O cdldtorie in Univers" Grupa: pregdtitoare Tema integratoare: Cum este, a fost Proiectul: Din tainele Universului
Tema
gi va

frcdndu-se menliuni
pe marginea poste-

fi aici pe Pdmdnt

relor. Timp de cinci minute, fiecare grup aduce corec{iile

necesare,
Se expune

activitifii:

,,O cdldtorie in Univers"

Tipul de activitate: activitate cu confinuturi integrate

Povestirea Observarea

ultimul

fragment din poveste

gi se poartd o discufie despre inhebuinfarea

comportamentului

Scopurile activiti{ii: F Dezvoltarea capacitil[ii copiilor de cu noi in Univers;

r ar ea r

a percepe, de a

inlelege ce se intdmpld

copiilor;

F Stimularea interesului qi a curiozitSlii

ealitdlii inconj urdtoare ;

copilului pentru investigarea gi explo-

ouElor.
5. Incheierea

activitdlii

Bunicii rlspldtesc copiii, trimildndu-le

cdte o felie de cozonac;

Conversa{ia

Aprecieri generale;
Recompense.

Dezvoltarea capacitdlii de exprimare ora16, de inlelegere gi utilizare corectd a semnifi catiilor structurilor verbale.

Artd:
,,Stelele"

.":l

Biblioteci: ' ,
,,Tainele Universului"

.l

Executareajocurilor
de migcare: ,,Puigori, venili la mama!" gi

,,Nave spalialeAvlasca de cosmonaut" - confec{ionare

- picturi

,,Citim in enciclopedii" lecturi dupd imagini

album

,,Alerga{i la clopcd!"

Domenii experien{iale: $tiin1e, Limbd qi comunicare

Construclii:
,,Nave spa{iale"

Obiective operafionale: - s[ recunoascd qi sd numeascd planetele Sistemului solar gi satelitul P6mdntului; - s[ adreseze intrebdri legate de existenla corpurilor ceregti; - sd denumeasci qi sd utilizeze figurile geometrice, pentru realizarea rachetei; ^ sd recite coerent gi expresiv poezia; * sd se exprime corect din punct de vedere fonetic, lexical gi gramatical, in situafiile de comunicare privind imaginile observate. Strategil dldactlce

Melode Si procedee,' munca ln echipe, brainstormingul; convorbirea, repetifia, exercifiul, demonstrafia, explicafia, problematizarea.

lcu Mijloace didactice: panou, cutii, imagini reprezentitnd emofii, calct glob pdmdntesc. Durata: o zi.
SCENARIUL ACTIVITATII
Stel Conform proverbului: ,,Ziua btxrd se cunoa$te de diminea![", grupa Steluf ut6- d incepe ziua cu intdlnirea de dimineafd. Aqezali in semicerc, copiii se salut6, care poartd o disculie pe tema ,,Cum md simt azi?" in funcfie de starea lor,

intr-un coll al sdlii gdsesc plicul, iar lAngd el se afl6 racheta formatd din 'figuri geometrice. Deoarece nu e tocmai frumoasd, copiii trebuie sd dea o mdnd de
iqlutor la renovarea ei. La semnalul educatoarei, ei inlocuiesc piesele albastre cu cele groase cu cele subliri etc., recunoscdnd qi descriind astfel piesele I galbene, pe cele
lgeometrice.

iqi aleg un soare zdmbitor/trist, motivdnd optiunea. Se discuti

sdptdmdnii, pe urmdtorul plan de idei:

despre

) )

Din ce este format Universul?

Care sunt planetele? Care este planeta noastrd?
etc.

Faptul cd au realizat corect qi aceastd sarcind le dd dreptul sd treaci la urmiliOut.u probd. Vocea Pdmdntului precizeazl cI a qtiut o poezie frumoasd (,,Micul losmonaut") pe care a uitat-o parfial, aga cd le cere ajutorul copiilor. Pdmdntul le-a poezie, urmAnd lptmir deci o scrisoare copiilor, unde a scris ceea ce qi-a amintit din lfa spatiile libere sd le completeze ei, cu ajutorul imaginilor sau al cuvintelor. Copiii trec qi peste aceastd ultimd probd, aqteptAnd verdictul Plmdntului: c616[8 .r. sau nu in Univers? Pdn[ la pronunlarea verdictului, grapa prezintd Pdm6ntului

D De ce putem trdi aici?

l&arrrt

impreund cu copiii, observim globul pimdntesc. in acest timp, se aude Bdtrdnului Pimdnt, care, din intdmplare, a auzit de aceastd grupi foarte de subiect. Le propune copiilor o cilStorie in Univers, doar c6, pentru a put tori, trebuie s[ treacd anumite probe. In sald se gdsesc, aqadar, plicuri de culori care conlin sarcini. Primele plicuri vizeazd activitdlile alese; astfel, copiii pentru centrul la care vor lucra, urmdnd ca, dupi citirea sarcinilor, si le neasc6. Sarcinile pe centre sunt urmdtoarele:

li

t"

Planetelor.

sfdrgitul activitdlii, fiecare copil, costumat corespunzdtor, intrd

alese gi prezintd

in

nava

lFonfeclionatd la activitilile
SECVENTA

copiilor ce vede.
STRATEGII DIDACTICE

unacrtcA
l, Moment
tganizatoric = pregatirea grupei ptentru activitate

ORGANIZAREA ACTIVITATII

nv^q,lunno/
FEEDBACK

pregdtirea grupei pentru

activitate;

ActivitAf

de

Arti:
,,Nave spaliale" - confeclionare ,,Masca de cosmonaut" - confeclionare ,,Stelele" - picturd

- aranjarea mobilierului, stabilirea linigtii qi asigurarea unei atmosfere propice pentru buna desfdgurare a
activit6lii;

int6rire a sarcinilor formulate;

Construcfii:
,,Nave spafiale"

Biblioteci:
lorare ,,Tainele Universului" - album: sortare, decupare, lipire, desen, colori imagini ,,Citim in enciclopedii" - lecturd dupd imagini -tgeazd La terminarea lucrdrilor, are loc evaluarea, dupd care acestea se afiger au re? centrul tematic. Intervine vocea Pdm6ntului, care ii felicitd pentru ceea ce at zat, reamintindu-le insi cd mai au probe de trecut. tze Ce Se deschide urmdtorul plic, care le propune copiilor sd demonstreze Ste invdfat prin intermediul unui concurs. Se formeazd trei echipe (Rachetele, Stelute pidure, (goseaua, re, sca cdrarea din drumul echipd iqi alege Cosmonaufii), iar fiecare ind cit pe care il trmeazd pentru a c6gtiga. Drumurile au cinci opriri, semnificAnd ,6rile i intrebdri legate de Univers; echipa care rdspunde corect la toate intrebiri dreptul sd se numeascs,,Cuceritorii Universului". Se aude din nou vocea P[mdntului, care laud[ copiii 9i ii indeamn[ s[ cat urmltorul plic.

(lnptarea atenliei pebaza discutii -=

l,

captarea aten{iei are loc

Audierea Explica{ia

prin interventia Bdtr6nului

Observarea comportamen-

Fiosajului transmis

Pdmdnt, a cdrui voce se aude in sala de grupd; - Plmdntul le propune copiilor o c[l5torie in Univers; pentru realizarea ei, trebuie sd parcurgd c6teva probe;

tului
nonverbal;

3, Anunlarea temei ,,O o[ldtorie in

sarcinile de lucru ale probelor se glsesc in olicurile din sal[:

- li se propune

copiilor
Conversatia
gi

acceptarea provoc6rii

Observarea comportamen-

URivers"

B[tr8nului P[mtnt

tului copiilor;

rczolvaroa sarcinilor pe care ol le.a trimisl

69

Mijloace didactice: panou, cutii, imagini reprezentirnd emolii, ca lcu glob pdmdntesc. Durata: o zi.
SCENARIUL ACTIVITATII

intr-un coll al sdlii gisesc plicul, iar lAng6 el se afl6 racheta formatd din figuri geometrice. Deoarece nu e tocmai frumoasd, copiii trebuie sd dea o mdnd de qlirtor la renovarea ei. La semnalul educatoarei, ei inlocuiesc piesele albastre cu cele recunoscdnd gi descriind astfel piesele $albene, pe cele groase cu cele subliri etc.,
Faptul cd at realizat corect qi aceastd sarcind le db dreptul s[ treaci la urm6tOarea probd. Vocea Pdmdntultli precizeazl cd a qtiut o poezie frumoasd (,,Micul Eosmonaut") pe care a uitat-o parfial, aqa cd le cere ajutorul copiilor. Pdmdntul le-a blmis deci o scrisoare copiilor, unde a scris ceea ce gi-a amintit din poezie, urmAnd 3 spa{iile libere sd le completeze ei, cu ajutorul imaginilor sau al cuvintelor. Copiii trec qi peste aceastd ultimd prob6, agteptAnd verdictul PlmAntului: cdl6bresc sau nu in Univers? Pdn[ la pronunlarea verdictului, grupa prezintd Pdmdntului
Dansul Planetelor.
$eometrice.

Conform proverbului: ,,Ziua bund se cunoagte de diminea![", grupa incepe ziua cu intdlnirea de dimineafd. Agezali in semicerc, copiii se salut6, care poartd o disculie pe tema ,,Cum md simt azi?" in funcfie de starea lor,

iqi aleg un soare z6mbitor/trist, motivdnd optiunea. Se discutd

siptdmdnii, pe urmitorul plan de idei: ) Din ce este format Universul?

despre

D Care sunt planetele? Care este planeta noastr6? D De ce putem trdi aici? etc.
impreund cu copiii, observim globul pimdntesc. in acest timp, se aude BitrAnului Pimdnt, care, din intdmplare, a auzit de aceastd grupi foarte de subiect. Le propune copiilor o cilStorie in Univers, doar c5, pentru a put tori, trebuie sI treacd anumite probe. In sald se gdsesc, aqadar, plicuri de culori care conlin sarcini. Primele plicuri vizeazd activitdlile alese; astfel, copiii pentru centrul la care vor lucra, urmdnd ca, dupi citirea sarcinilor, sE le neasc6. Sarcinile pe centre sunt urmdtoarele:

La sffirgitul activitilii, fiecare copil, costumat corespunziltor, inttd in nava Sonfeclionatd la activitdlile alese gi prezintd copiilor ce vede.
SECVENTA

urnacrtcA l, Moment 6tgnnizatoric = pregatirea grupei pentru activitate

ORGANIZAREA ACTIVITATII

STRATEGII DIDACTICE

rv^q,lueRe/
FEEDBACK

pregdtirea grupei pentru

activitate;

Activit5f

de

Arti:
,,Nave spaliale" - confeclionare ,,Masca de cosmonaut" - confeclionare ,,Stelele" - picturd

- aranjarea mobilierului, stabilirea liniptii 9i asigurarea unei atmosfere propice pentru buna desfdgurare a
activit6!ii;

intdrire a sarcinilor formulate;

Construcfii:
,,Nave spafiale"

Biblioteci:
lorare ,,Tainele Universului" - album: sortare, decupare, lipire, desen, colot imagini ,,Citim in enciclopedii" - lecturd dupi imagini -tqeazd La terminarea lucrdrilor, are loc evaluarea, dupi care acestea se afige at reE centrul tematic. Intervine vocea Pdmdntului, care ii felicitd pentru ceea ce au zat, reamintindu-le insi cd mai au probe de trecut. tze Ce Se deschide urmdtorul plic, care le propune copiilor sd demonstreze Ste invilat prin intermediul unui concurs. Se formeazd trei echipe (Rachetele, Stelute pddure, (qoseaua, cdrarea din drumul echipd iqi alege Cosmonaufii), iar fiecare pe care il urmeazd pentru a c6gtiga. Drumurile au cinci opriri, semnificAnd intrebdri legate de Univers; echipa care r6spunde corect la toate intrebirile dreptul sd se numeascs,,Cuceritorii Universului". Se aude din nou vocea Pimdntului, care laudl copiii gi ii lndeamni sI urm[torul plic.

3, (lnptarea atenliei
-- discu{ii pebaza

captarea aten{iei are loc

Audierea Explica{ia

prin interventia Bdtr6nului

Observarea comportamen-

hcstr,jului transmis

Pdmdnt, a cdrui voce se aude in sala de grup6; - Pdmintul le propune copiilor o c[litorie in Univers; pentru realizarea ei, trebuie sd parcurgd cdteva probe;

tului
nonverbal;

3, Anun{area temei

sarcinile de lucru ale probelor se glsesc in olicurile din sal[:

- li se propune

copiilor
Conversatia

,,0 c[ldtorie in
URlvcrs"

acceptarea provoc[rii

Observarea comportamen-

Btrtr8nului Plm8nt gi
rezolvaroa sarcinilor pe care

tului copiilor;

ol ls.a trimisl

69

4. Desftgurarea

propriu-zisd a

activit[fii

dupd ce copiii aleg centrul la car e lucr eazd, se desfac plicurile corespunzdtoare

cdldtoreascS in Cosmos.

Explicatia

Merg mai departe 9i g[sesc

alt plic, avdnd alte cerinle. intr-un col{ al grupei, copiii descoper[ o rachetd construite din figuri geometrice. Ei sunt solicitali sd infrumusbl eze r acheta. Astfel, descriu piesele geometrice, inlocuiesc piesele
albastre cu cele roqii, pe cele groase cu cele subliri etc.

Aprecieri
verbale;

fiec5rui centru gi se citesc sarcinile;

- jocuri

qi activitdli

Bibliotec6: ,,Tainele

Munca
indopendentd

Activit[{i
late;

de

didactice alese

Universului"

- ealizar ea albumului (sortare, decupare qi lipire de imagini, desen).

r

intdrire a sarcinilor formu-

,,Citim in enciclopedii" lecturd dupd imagini. Construclii:,,Nave spa{iale" Artd: ,,Nava spaliala" confectionare ,,Masca de cosmonaut" confec!ionare

Murca in echipi

Aprecieri
verbale;

'i

Sarcina fiind rezolvatd corect, aqtept6m p[rerea

Exercitiul

Demonstra{ia

Plmdntului, care intervine

I

din nou pentru a anunfa

Concursul ,,Cine
gtie mai bine!"

,,Stelele" - picfur5 DupI ducerea la bun sfdrgit a sarcinilor date, se face analiza gi afigarea lucrdrilor la colful tematic. Vocea P[mintului intervine pentru a aduce laude copiilor gi le reamintegte cd in sal[ mai existd plicuri, cu alte cerin{e. Copiii descoperd urmdtorul plic, prin care sunt provoca{i la concurs, pentru a demonstra tot ce gtiu despre Univers. Sunt imp[r{ifi in 3 echipe (echipa Rachetelor, Stelulelor, Cosmonau{ilor), urmdnd ca fiecare grup[ sd aleagl drumul (cdrarea din

copiii

cE se apropie de a

ultima prob6. In sal[,

Plmdntul
;
irl

trimis o

scrisoare cu o poezie, pe

jVllcul cosmonaut"
E ilemorare

care partial a uitat-o. Sarcina copiilor este de a

Conversafia

Problematizarea

Corectarea

',1

eventualelor
gregeli;

I
il

completa spaliile goale cu imaginea sau cuvdntul

Recitarea expresivd

poeziei;

potrivit. Copiii sunt aprecia{i

de

cdtre Pdmdnt gi astfel pot pleca in clldtorie. Fiecare va urca in nava confectionatd la activitAfile de dimineald, echipat corespunz[tor. inainte de a pleca in c[15torie, copiii pr ezntA,,Dansul

Planetelor" (melodia:
,,Salveaz6 Planeta").

pidure,

$oseaua

ori scara)
Conversafia

Aplauze; Analiza
rdspr.ursurilor;

care-o va ajuta sd cdgtige. Fiecare drum are cdte 5 opriri, reprezentdnd 5

!, Incheierea
erganizatd a

intrebdri despre Univers. Echipa cdgtig[toare se va numi Cuceritorii Universului.

Racheta

se realizeaz[ evaluarea finalA a activitAlii, rodul

Aprecieri finale individuale gi

ttlvit[tii

tplecieri finale

muncii copiilor fiind expus ln vestiarul grldinitei;

colective;

se ?mpart recompensele.

- joc logic

Vocea Plmdntului se face din nou auzite, aducdnd laude gi lncuraj[ri pentru cei care vor. cu adcvtrrat. s[

It.3.3. Proiect didactic ,Micii cercetdtori"

Grupa: pregdtitoare Tema integiatoare: Cum este, a fost 9i va fi aici pe PdmAnt Proiectul: Magia aPei
Tema
cercetdtori" Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate

si relind succesiunea logicd a momentelor povestirii;

sd redea din memorie

textul poeziei;

s5 sorteze picdturile de ploaie,

fulgii de zdpadd 9i lurlurii de gheafd dup6

activiti{ii:,,Micii

Scopurile activitf,{ii:

mdrime; sd descompund numirul 8 in cinci variante; si demonstreze cunoagterea c6torva noffne de proteclie a mediului inconjuritor gi sd le respecte; si utilizeze corect tehnici de indoire 9i lipire.

Cunoa$terea celor trei stiri de agregare ale apei (solid6, lichid6, cunoagterea caracteristicilor apei ;

Consolidarea deprinderii de a se exprima corect din punct de gramatical, recitarea expresivd a unei poezii; ] consolidarea deprinderii de a grupa obiectele dup6 un criteriu dat qi de

Metode Si procedee.' experimentul, invd{area prin descoperire, povestirea, .on,r"rruiiu, explicafia, demonstrafia, jocul, exerciliul, brainstormingul, Phillips
6-6;

Strategii didactice

intelege corect expresiile matematice; . Con$tientizarcarespectirii unor nofine de comportare civilizata.

Material didactic: apd, zdpad6, ghea!6, re$ou, vase de diferite forme, eprubete, lapte, |llei, zaidr, sare, siluete, pahare, hdrtie glasat6, imagini, acvarii, pegti, sCoici, copdcei, cdsule din carton, casetofon, lipici, carioca, acuarele.
SCENARIUL ACTIVITATII

Activitatea debuteazdcvprezentarea unei casete audio in care se aude vocea :i ghefurilor. Ea le spune copiilor ci le-a pregdtit o surpriz6,. dar cd nu o pot de-c6t daca vor descoperi nigte indicii. Vor primi aceste indicii in urma trecerii bine a unor probe. Li se aduce la cunoqtinld copiilor ci activitatea pe care o vor rf[$ura a fosi realizatd qi de alli copii de la altd gridinill, dar, din pdcate, acegtia nri reugit sd adune toate indiciile, in consecinld nu au gisit surpriza; de aceea, Zdna .r hotdrdt si trimitd altor copii toate materialele, in speran{a cd ei vor reuqi. nu reu$esc care foag[ pe copii s6 trimiti gi ei mai departe materialele in cazul in g[Ieasca vistita comoar6, apoi le spune tema zilei: ,,Voi, astdzi, veli fi micii FfEetdtori: cu cAt ve{i descoperi mai multe lucruri despre apd, cu atdt veli afla mai Fulte indicii". inainte sd ii intrebe ce qtiu ei despre apd, Zdna ii roagd pe copii sd o ajute sd ti preg[teasci Pentru iarnd. Astfel, debuteazi jocurile gi activitdlile alese: Construcfie: ,,Castelul ghe{urilor!" - construclie din piese de lego Artl: ,,Pelerina Criiesei" - Picturi ,,Coronila Zdnei" - aPlicatie ll iblioteci :,,Tablouri din castelul ghefurilor! " C6nd activitdlile pe centre tematice sunt finalizate, educatoarea ii intreabi pe Obiective oPerafionale: s[ enumire cele trei stiri de agtegare ale apei; s6 realizeze experimentele propuse qi s6 constate principalele ristici ale apei (form6, gust, culoare); s[ observe scufundarea 9i plutirea; de se precizeze transformlriie suferite de ap[ ln urma diferentelor
pcraturE;
73

Pentru cd au inleles circuitul apei in natur[, Zdna le dd un indiciu: a:,,ro$u , apoi le solicitd copiilor sd facd gi ei experimente pentru a cAgtiga qi alte te indio: Copiii vor fi imp[rli1i in trei echipe a cdte 6 membri. Fiecare grup va avea a un I lid care va coordona intreaga activitate, iar la sfhrgitul experimentului fiecare re echi va prezenta gi celorlalte grupe experienla fbcutd qi ceea ce a constatat . in i un1
experimentelor:

sncvENTA
I)IDACTICA

ORGANIZAREA

l, Moment orgaalzntoric

- aerisirea silii - pregdtirea materialului

didactic;

^q,crrvrrATu

STRATEGII DIDACTICE

rvalunnn/
FEEDBACK

de grup6;

observarea com-

portamentului nonverbal;

l, []aptarea
ilsnliei

arunjarea mobilierului pe
se

primul grup - observd forma apei (primesc apd qi vase de diferite: forme) for al doilea grup - observd gustul apei gi ce se intAmpld cu acesta dacd Jacd intt in contact cu alte substanle (primesc ap6, zahdr, sare, sare de ldmdie, pahare); l
observd culoarea apei gi ce se intdmpld atunci cdnd rd acea$ intrd in contact cu alte substanje (primesc eprubete cu apd, ulei, lapte, lcuareld Pentru ceea ce au descoperit in urma experien{elor, copiii mai primesc un n indicil

. r

grupuri; realizeaz[ prin

al

Conversa{ia

observarea

:e);

pr ezentar e a m ateri

ului

curentd;

didactic sub formd de

N, Anunlarea

al treilea grup

Ftttei

,,cutie".
Constatdnd cd nu gdsesc comoara numai cu indiciile de pdnd acum, t, Lanail ZA mai dd o sarcin6. Ea este supiratd cd picdturile, fulgii 9i lurlurii de gheald eatd s-q amestecat gi ii roagS pe copiii sd ii sorteze qi sd ii ageze la locurile indicate. I Copiii vor fi grupali in 6 echipe de c6te 3. Fiecare echipd va lucra ucra la cdsuld, respectiv la un copac. La prima cdsuld gi la primul copac trebuie sd i Iipeas{ picdturd cu o mai mult decdt aratd cifra, in timp ce un membru al grupeii sortea,{ pic[tutile dupd mdrime; la a doua cdsu{d qi la al doilea copac, copiii lipesc tot atet fulgi cdt arald, cifra gi sorteaz[ fulgii dupd mdrime; la a treia cdsuld gi la al I treiil copac, copiii lipesc cu un lurlure mai pufin dec6t aratd cifra qi sorteazd lurluri :urii dul m[rime. Sarcinile de lucru sunt duse la bun sfArgit, dar Zdna nu mai apare; re; aturfl educatoarea le propune copiilor sd aranjeze acvariile cu pegti. Pentru aceasta, ei au la dispozilie doud acvarii cu apd, peqti, scoici, copdcei, cutii cu nisip (cdte 8 din fiecare). Trebuie sd impartd toate acestea alnct doud acvarii - sd descompund cifra 8. Dupd ce acvariile sunt gata, copiii constl ci unele obiecte plutesc, altele s-au scufundat, iar pegtii inoat6. Se aude din n voceaZdnei care igi cere scuze cdaintdrziat gi, pentru cd au lucrat frumos, s, le r1 ddun indiciu:,,trei". Ea le spune o intAmplare carea intristat-o, cu niqte copii cc : care au aruncat mizerii in lacul ei de la palat, prilej cu care ii roagd pe copii ct aleagd din seturile de imagini pregdtite doar imaginile care reprezintd fapte rte bul Drept recompensd cd au ales imaginile corect, primesc delaZdn6, un ultimL indici ir ,,etajera albastrd". Copiii iqi reamintesc indiciile primite gi le asociazd pentru a afla unde ascund recompensele de la ZAn6: in cutia roSie de pe una dintre cele tre i etaj(
X

cadou-sumrizd: ,,Astdzi, cu ajutorul materialelor pe care le-am primit de la copiii de la o altd grldini{6, vom descoperi impreund lucruri interesante despre apd gi

Conversalia

Explicalia

Fl, Dcsfb$urarea

caracteristicile ei!" Z6,naii roagd pe copii s[ o

ajute sd se pregiteascd

htiuitatti, l= pr.r.ntu."u lului conlinut ft dirilar"u bv6lnrii

1

pentru iarnd: C ons truclie :,,Castelul ghefurilor" - constructie din piese de lego

Exerciliul

observarea com-

portamentului nonverbal;

Artd: ,,Pelerina Crdiesei" pictur6;

,,Cor onila Zilnei"

:,,Tablouri din castelul ghefurilor" Li se cere copiilor sd

B i b I iot ecd

ap li cali e

Brainstormingul

prezinte tot ce gtiu despre

apd. R[spunsurile primite vor fi notate pe tabl6. Zdnavaptezenta, pe suport electronic, P ove s t e a unei picdturi de apd. Pe mdsurd ce se deruleazl

in{elegerea cerin{ei;

povestea, educatoarea agaz6 imagini qi siluete reprezentative, care au ca scop refinerea cu ugurinti
a confinutului povegtii gi

Povestirea

observarea com-

albastre. Cu materialele primite in dar (pompoane), educatoarea,,Dansul fulgilor de nea".

ei

executd impreu eund

portamentului nonverbal;

in[elegerea expresiilor noi. Dup[ prezentarea povegtii, se fac experimente prin care copiii sd lnlcleagl circuitul apol ln natur!,

Experimentul
educatoarei

capacitatea de atenfie; 7S

--q-.-

Intervine apoi Z6na 9i le

d[ copiilor un indiciu cu
care acegtia, la sfiirgitul

rugati B[ doroompund

Munca ln echipe

numIrul 8ln 5 variante.

Pentru descompunere, au la dispozilie doud acvarii,

Exerci[iul
Problematizarea

activitAfii, vor g[si un

cadou-surprizE. Aceasta le propune

b[rcufele, scoici, coplcei,

pegtigori.

copiilor si inilieze gi ei
experimente pentru a cdqtiga qi alte indicii.

Copiii vor fi distribuili in trei echipe de cdte 6. Vor fi solicitali sE desfbgoare cdteva experienle in urma
cdrora vor constata forma, gusful qi culoarea apei, capacitatea acesteia de a-gi schimba caracteristicile in func{ie de obiectele qi substan{ele cu care vine in contact. in urma experienfelor efectuate, copiii vor mai primi un indiciu. In continuare, vor fi grupafi in 6 echipe de cdte 3,

Phillips 6-6 Experimentul

Copiii vor fi distribuili c6te hei. Doi dintre ei vor primi imagini, iar al treilea va fi solicitat sI aleagd imaginea in care sunt

Exerciliul
Problematizarea

- aprecieri individuale; incurajiri;

evaluarea rls-

copiilor
Invltarea prin
descoperire

apreclerl pentru echipele

prezentate fapte bune referitoare la protej area apelor qi la evitarea

punsurilor copiilor

careluqeazd
corecU

poludrii acestora.
La sfbrgitul probei, copiii mai primesc un indiciu. Ei verificl impreuni cu
educatoarea dacd ceea ce
au afirmat despre ap[ este corect gi adaugd pe tablS eventualele lucruri pe care nu le gtiau inilial 9i pe care

le-au descoperit la

pentru arezolva sarcini de lucru grupate pe fi9e. Fiecare echip[ va lucra la

o c6sufd, respectiv la un

activitate. Copiii primesc Munca in echipe

Problematizarea apoi un ultim indiciu qi impreund cu educatoarea gdsesc surpriza pregdtiti de ZAnd: pompoanele. Cu pompoanele primite de laZdnd, copiii vor executa, impreun6 cu educa-

recompense;

copac.La prima cisu![ gi

la primul copac trebuie sl lipeasc[ cu o piclturl mai mult decdt arutd cifra, iar un copil sI sorteze picdturile dup[ mlrime; la a doua cdsufd qi la al doilea copac, copiii lipesc tot at6{ia fulgi c6{i aratd

expnmare pnn

Exercifiul

dans.

toarea,,,Dansul fulgilor
de neat'.

cifra gi sorteazd fulgii dupd mlrime, iar la a treia

cdsutd 9i la al treilea copac, copiii lipesc cu un

furfure mai pufin decdt aratl cifra gi sorteaz[

apreclerl

furfurii dupl mlrime.

Dupd rezolvarea sarcinii, mai primesc un indiciu.

//1.3.4. Proiect didactic ,,Toamna

aurie'!

Grupa: pregdtitoare Tema integratoare: Cum este, a fost Proiectul: Culorile toamnei
Tema

gi va

fi

aici pe PdmAnt

activitifii:

,,Toamna aurie"

Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate Scopurile activiti{ii:

. .

SCENARIUL ACTIVITATII La intdlnirea de dimineafd, copiii, aqezali in semicerc, vorbesc despre anotlmpul care incAntd privirile tuturor. Se discutd despre starea vremii de astlzi qi se Bompleteazd calendarul naturii. Disculia este intreruptd de un copil de la altd 9rup5, tare aduce o scrisoare de la Z6rna Toamni. Educatoarea citeqte copiilor scrisoarea prin care ZdnaToamnd igi anunld vizitain grupa lor, dar nu specificd ora la care va sosi. Copiii vor sd-i pregdteascd o surpriz[. Pentru inceput, ei igi aleg centrul unde ! lucra, dupd care le sunt explicate sarcinile de lucru, pentru a putea realiza :iza p entru Zdna
To

Consolidarea qi verificarea cunoqtin{elor despre anotimpul toamna; Dezvoltarea limbajului prin imbogilirea 9i activizatea vocabularului'

amn5.

erinle le pentru fi ecare centru sunt urm dtoarel

e:

Arti:
F
,,Pildria toamnei" - picturd F ,,Coqul toamnei" - modelaj Joc de masl: F Sortdm imagini care reprezintd fructe, legume gi flori de toamnd. D Domino cu fructe gi legume de toamn6.

Arti:
,,P

dldria toamnei"

, ,, t.,
picturS

,,Rochi1a toamnei" - decorare ,,Cogul toamnei" - modelaj

Domino cu fructe gi legu;t de toamni.

Sortare de imagini specifice anotimpului toamna

,,Rochi1a toamnei"

decorare

Bibliotec[:

Domenii experienfiale: $tiinte, Limbd gi comunicare

- realizarca unei c5rli - colorare de imagini, imbinarea filelor pentru carlii. Rdsfoim enciclopedii gi cdrli specifice anotimpului. ,,Flori gi frunze la presat." Dupd ce copiii au ftnalizat rezolvarea cerinlelor de mai sus, se face o analizd lucrlrilor de la fiecare centru, rcalizdnd astfel o mici expozifie cu aceste lucrdri. ttpreciazd impreund cu copiii ceea ce au ficut, dar pare prea pulin pentru Zdna nd... Trebuie si demonstreze c6, qtiu mai mult: ne vom ajuta de data aceasta nretoda ,,ciorchinelui", Copiii, distribuili in patru grupe, analizeazd, selecteaz[
,,Toamna"
erialele didactice puse la dispozi{ie qi completeazd un ciorchine pe tema,,Toamna", grup realizlrnd altd ramurd: fructe, legume, flori, caracteristici ale anotimpului. I pas din activitate este acela de a pregbti un moment artistic pentru Zdnd.. :tl'cl, copiii recitdpoezii, cdntd gi creeazd o poveste pentru ZdnaToamnd in care liz,eazd cuvinte gi expresii frumoase: toamnd aurie,frunze ruginii etc. Cdnd toatd lumea considerd cd qi-a incheiat treaba qi poate sd aqtepte venirea EAnei, un cog plin cu fructe, legume, flori se rdstoarnd in sal5. Pentru cd nu se pot litcpta musafirii in dezordine, copiii sunt solicitali sd le adune, dar nu oricum, ci Upd nnumite criterii (fructe, legume, flori). Dupd sortarea conform cerinlei, se desf;onrlt.jocul ,,Agazd tot atdtea", copiii avdnd sarcina de a constitui, prin punere in petechi, un gir de grupe cu tot atAtea elemente in raport cu o grupd datd inilial. Dupd terminarea jocului, in sald intrl acelaqi copil care a adus scrisoarea gi Sitrnln cd cineva agteapt[ la ug[, in uqa sdlii de grupi apare Zdna Toamn[. Prin

Bibliotec6:
realizareaunei cdrli ,,Risfoim enciclopedii" - cirti cu referire la anotimpul toamna ,,Toamna"

Obiective operafionale:

F }

sd denumeascd elementele caracteristice anotimpului toamna; sd formeze mullimi de obiecte dupd un criteriu dat; sd alcdtuiascd sfucturi verbale deosebite in propozilii (toamnd aurie,

ruginii etc.);
Strategii didactice Metode Si procedee,' munca in grupuri mici, brainstormingul, ciorchi conversafia, exerciliul, demonstra]ia, explicafia; Mijktace didactice: fructe, legume, flori de toamn[, irnagini specifrce Duruta: o zi.

Turul galeriei, copiii, irnpreun[ cu Zdna, analizeazd lucrdrile realizate,

tirr fiind solicitali sE mai adauge ori s[ corecteze c6te ceva, apoi sd aranjeze rilc in cadrul expoziliei, ZBna Toarnn[, pe l6ng[ laude, le-a adus copiilor cele gustoase $i s[nltoase fructc.

ORGANIZAREA

folosind metoda ciorchinelui;

Moment organizatoric:
1.

- aerisirea sllii de grupi; - pregltirea materialului

didactic necesar;

- activitifi de a sarcinilor fi

se

cu ajutorul acestei metode afl[ ceea ce qtiu copiii,

pregdtirea grupei pentru

stabilind conexiuni intre in-

aranjarea mobilierului pe

activitate 2. Captarea
atenfiei: * deschiderea

conversafia

formaliile cunoscute de ei; pentru a o putea primi pe

captarea atenfiei se va realiza prin sosirea cop! lului cu scrisoarea de la

observarea cure

scrisorii

ZAnaToann6;

citirea scrisorii gi discufiile pe marginea

Zdndcum se cuvine, se organizeazd un mic moment artistic (poezii gi cdntece referitoare la acest anotimp);

- exerciliul - repetilia

corectitudinea

executiei

copiii

creeazd o scurtd

propun copiilor sd pregdtim o surprizl pentru ZdnaToamnd, care sI

povestire pentruZdna Toamn[, folosind in

- demonstra{ia - exerci{iul

eventualelor gre$eli

corectarea

propoziliile lor expresii

= sortare un

dupl

cuprind[ toate cunoqtin{ele

4. DesfEgurarea

criteriu dat

activitSlii:

-jocuri

gi

activitdfi
didactice alese

referitoare la acest anotim - in prima parte a zilei, copiii se impart pe centrele de lucru astfel: Arttr: ,,Rochi1a toamnei" decorare ,,P6ldria toamnei" - picturd ,,Cogul toamnei" - modelaj

-jocul ,,ASaztr
lot atdtea"

munca

independenti

apa1illiazenei

Biblioteci:,,Toamna"
realizareaunei cdr{i colorare de imagini, imbinarea lor pentru

frumoase; - copiii considerd cdZdna poate veni, insd un cog plin cu fructe, legume, flori se rdstoarnl in sald. Pentru cI nu pot s-o a$tepte in dezordine, li se cere copiilor sd le adune, dar nu oricum, ci dupd anumite criterii (form5, culoare); dupd ce sunt sortate, se desfbqoar6 jocul ,,Agazd tot atdtea"; - dupd indeplinirea acestor

- aprecieri individuale gi colective - aplauze

conversalia

explicalia

sarcini, acelagi copil care a

realizarea cdrlii.

demonstralia

aprecieri verbale

prezentarea

Rdsfoim enciclopedii 9i cdr{i specifi ce anotimpului; -,,Flori gi frunze la presat" Joc de masi: Sortim ima-

adus scrisoarea anun{E cd ZdnaToamnd este la uqd qi

agteaptd sd fie

invitati;
copiii care au lucrat
corect

in sali intrdZdna

aprecieri pentru

Toamn6, care este incdntatd

produselor

activitfiii

gini ce reprezintl fructe, legume qi flori de toamnl.

Domino cu fructe gi legume

exercifiul

de ceea ce au realizat. Prin

se analizeazd ceea ce au realizat copiii in cadrul centrelor de interes; - se expun toate lucrdrile la centrul tematic destinat

dialogul
expunerea

aprecieri verbale
pe grupun;

individuali

Zdnei;

in agteptarea ZAnei

frontald

se

repetarea c6ntecelor gi a

trece la demonstrarea

cunogtinfelor acumulate

- explicafia - ciorchinolo

metoda Turul galeriei, Zdna observd impreunS cu copiii toate lucrdrile r ealizate, solicitdndu- le s[ mai adauge cAte ceva acolo unde este cazul: - se fac aprecieri asupra modului in care s-a desf6gurat activitatea; copiii sunt recompensali pentru

aprecieri verbale

frontale gi individuale
aprecieri prin recompense

aprecieri verbale

aotivitetos prestat[,

r
11.3.5. Proiect didactic ,,Pot sd

fiu de ajutor"

Grupa: pregdtitoare
Tema integratoare: Cine sunt/suntem Proiectul: ,,Eu sunt centrul universului" Tema activiti{ii: ,,Pot sd fiu de ajutor" Tipul de activitate: activitate cu confinuturi integrate

sd confureze dupd gablon; sd picteze intr-un spafiu dat.

Forma de realizare: exercilii-joc Scopurile activitifii: . Exersarea deprinderii de a cdnta cursiv, respectdnd linia melodicS,
dansa respectdnd succesiunea pagilor de dans;

Strategii didactice jocul, exerciliul; Si procedee:conversalia, explicafia, demonstralia, Material didactic:pdpugi, haine, fige individuale, figuri geometrice, acuarele, creioane colorate, calculator, siluete de copii, obiecte de uz personal. Durata: o zi.
Metode
gi

' .

Antrenarea deprinderii de a sesiza stiri emotionale indicate de ex fetei, dupd diferite intdmpldri; Fixarea cunogtinlelor referitoare la figurile geometrice.

'

SCENARIUL ACTIVITATII De diminea!6, copiii sunt vizitafi de Maria, o marionetd trist[, care ii roagd o ajute s[ iqi termine treaba pAnI cAnd vin fralii ei de la gcoal6. Aceqtia au plecat mare grabd gi au l6sat toate lucrurile imprdqtiate: hainele pe jos, pdpugile murdesenele neterminate, siluetele copiilor amestecate. Maria nu se descurcd sI fac6 aceste lucruri singurd gi ii roagd pe copii sd o ajute. Ei sunt incdntali sI facd o ptd bund, aqa cd fiecare igi alege sectorul unde vrea sd lucreze qi incepe lucrul.
Se anunld tema pentru fiecare centru!

Biblioteci:
)foara rogie gi cele groase pe sfoara albastrd.

,,Sortdm hainele groase gi pe cele subliri qi le aqezdm pe sfoar6" (imagini) pregdtite doud sfori pe care copiii vor trebui sd intindd hainele, cele sub]iri pe fi for

$tiinfn:

,,Aqeza\i copiii la grupa lor: cei mici la grupa mic6, cei mari la grupa mare" terealizeazd doui machete, una pentru grupa mic6 gi una pentru grupa mare. Copiii febuie sd sorteze siluete de pregcolari qi sd le aqeze corect: cele mici la grupa micd Icele mari la grupa mare.

Joc de rol:

ingrijim pdpuqile" - cdteva pdpugi murdare, ciufulite, neimbricate vor fi la acest sector. Copiii vor avea la dispozilie apd, sdpun, pieptdn, prosop, ine, cu ajutorul cdrora vor aranja pipugile.
,,Sd

Arti:
,,Ttaseaz6 confurul unui copil gi apoi coloreazd silueta!" lesena dup5 linii punctate silueta unui copil, apoi o vor colora. Tranzifie: cAntecul ,,Ne jucdm, ne jucIm".

la acest centru vor

Obiective operafionale: sd enumere pdrlile componente ale corpului uman; sd recunoascd membrii familiei cu ajutorul ghicitorilor;
sd execute corect paqii dansului; s6 sorteze figurile geometrice dupl form6, mlrime gi culoare; sd menfioneze cdteva norme igienico-sanitare de lngrijire corporali; sd recunoasc[ starea emofional[ a colegilor dupl fotografii, povestiri;

Igi fac aparilia cei doi frafi mai mari ai Mariei (ai marionetei), care sunt rezentali ca fiind de vdrstd qcolar6. Copiii igi aleg un lider care va prezenta gcoarilor ce a lucrat fiecare grup. Drept mulEumire cd au lucrat corect qi au ajutat-o pe ora lor, gcolarii le ddruiesc copiilor un tablou. Aceqtia observd tabloul qi constatd E toate desenele sunt realizate din figuri geometrice. Impreund cu educatoarea toteresc sd le arate qcolarilor ci gi ei gtiu foarte multe lucruri despre figurile geonetrice. Urmeazd s[ sorteze apoi figurile geomehice dupd form6, mdrime gi culoare. La solicitarea educatoarei copiii aleg din cogulefe diferite figuri geometrice sau liferite culori, dup[ care rezolv[ figa matematicd, fipd care are urmdtoarea sarcin[: ,Coloreaz6 cu rogu triunghiurile, cu galben cercurile gi cu albastru piltratelel"
oa

s[ traseze conturul dupd puncte gi s! ooloreze ln eontur;

$colarii felicitd pe copii pentru cd s-au descurcat foarte bine, dar, pdcate, sunt pulin sup[rali cd au uitat de tema pentru gcoali qi nu mai au timp sd fac6, drept pentru care copiii se oferi sd ii ajute. Astfel, se trece la realizarea

ii

,,Astdzi o sd le ardtdm
gcolarilor cd gi noi gtim

vitelii de educafie plasticd: grupali in perechi, preqcolarii sunt aqezali in d cdte unei foi de flipchart. Foile sunt prinse pe perete. in fiecare pereche, un este agezat in dreptul foii, iar celilalt ii traseazd conturul. Dupi realizarea rului, foile se aqazi pe masd, iar copiii se grupeazi in echipe de cdte 4, urmdnd
picteze sau sd coloreze cu cretd ori cu creioane cerate fiecare siluet6'

multe lucruri 9i cd le
4, Desftgurarea

uctivitdfii

Se anun{d tema pentru fiecare centru:

Bibliotecd: ,,S ortim hainele groase

subliri qi le agezlm pe sfoar6!"
gi pe cele

Rutini: Pentru a-gi putea ajuta in continuare prietenii, copiii sunt rugali pentru a se spila pe mdini. iasd La intoarcerea in sali, vdd cd frafii Mariei sunt supdrati deoarece nu iqi hainele cu care sd se schimbe. Educatoarea ii roagd pe copii sd caute hai acegtia le gisesc qi le separ6: haine de fetile gi haine de bdieli. $colarii se schim apoi se agazd cu copiii pe covor pentru a vedea niqte poze. Pe un panou sunt desenate fefe de copil cu doud stdri emolionale ( trist). in timp ce se deruleazi pozele (in poze sunt copiii grupei, surprinqi in zi anterioare, in diferite ipostaze), aceqtia stabilesc starea emo{ionald a fiecdrui din fotografie. Dupi ce s-au derulat toate, se face o evaluare a zilei in care fbcut instantaneele: cd{i copii au fost triqti qi cAli veseli.
$colarii prezintl apoi gi ei poze cu colegi de-ai lor. Pe spatele fi fotografii este o scurtd povestioard care ii ajutd pe copii si stabileascd starea soanei din fotografie, apoi sunt rugali sd asocieze starea emolionali stabiliti simbolul adecvat. La final, copiii se joacd cu gcolarii ,,Dansul scdunelelor", apoi gcolarii ii citd gi le mullumesc pentru ci i-au ajutat; impreund constatd cd azi toli sunt qi cei mici primesc o recompensd din partea gcolarilor.
rvalu,nnB/
1. Moment organizatoric

Explicalia Exerci{iul

in{elegerea cerinlei

Stiinld:
,,Agezali copiii la grupa lor, cei mici la grupa micd gi cei mari la grupa mare!"

exprimare prin probe individuale

Joc de rol:
,,Sd ingrijim pdpugile!" Artd: ,,Deseneazd conturul

copilului dupd linia

punctatd 9i apoi coloreazd silueta!" C6nd totul este gata, intr[ in activitate cei doi gcolari mai mari

Explicalia
Demonstrafia

aprecieri verbale

pozitive

(fralii Mariei). Copiii

iqi aleg un lider de la
fiecare grup, pentru ale prezenta ceea ce s-a lucrat. Dupd prezentarea

ACTIVITATII - aerisirea silii de grup5; - pregdtirea materia-

FEEDBACK

observarea com-

fiecdrui grup, copiii le cAntd musafirilor c6ntecul: ,,Familia mea".

- evaluarea pe echipe - corectitudinea

executiei

portamentului nonverbal

in semn de mulEumire
cd au ajutat-o pe Maria,

lului didactic

necesar;

2. Captarea
atenfiei

aranjarca mobilierului pe gnrpuri; Se realizeazd printr-o

gcolarii le d5ruiesc

copiilor un tablou.

observarea

scurtd conversafie mediatd de educatoare

tamentului verbal gil

Tabloul reprezintd obiecte realizate din figuri geometrice.

intre pApuqa venit[ in

Copiii vor privi tabloul

gi vor constata faptul cd toate desenele sunt

vizitd qi copiii grupei.

Maria ii roag[ pe copii lgi termine treaba p6nd se intorc
sd o ajute sd

realizate din tiguri geometrioe,

fratii ei de la

Dup[ odteva disculii pc

obssrvarea atitudi-

copiii sunt solicita{i si

grupeze dupd formd, mdrime gi culoare

nilor emolionale pe parcursul derul5rii ,,

activita{ii

apoi se agazd cu copiii

pe covor pentru a vedea nigte poze.
Pe un panou sunt

figurile geometrice din

cogule{e.
Se trece apoi la rezolvarea figei matematice care are urm[toarea sarcin[;,,Coloreazd cu rogu triunghiurile, cu galben cercurile gi cu albastru p[tratele !" $colarii le solicit[ copiilor sd ii ajute sI igi facd tema pentru

Expunerea

desenate fefe de copil

reprezent6nd dou[ st6ri emo{ionale (vesel,

portamentului nonverbal

observarea com-

trist). In timp ce

se

deruleazl pozele, copiii

stabilesc starea emo-

lionald a f,rec[rui chip din fotografie. Dupd ce

pozitive

aprecieri verbale

s-au derulat toate, ate loc o evaluare a zilei

in

gcoald. Pe perete sunt prinse foi de flipchart.

care s-au frcut pozele: c6!i copii au fost trigti gi c6!i veseli.

corectarea

Grupa{i in perechi,

$colarii prezintl apoi

gi ei poze cu colegi de-ai lor gi impreuni stabilesc starea emotional6 a celor din poz6.

rlspunsurilor

copiii sunt

ageza[i

ldngd cdte o foaie, urmdnd ca unul sI

traseze conturul

celuilalt.
Dupd realizarea

La final, copiii sejoacd

gi danseazd cu qcolarii

conturului, foile
aSazd,pe masd,

Dansul scdunelelor"
se

iar

Expunerea

copiii se grupeazd, cdte 4, urm6nd s[ picteze sau sd coloreze cu cretd, ori creioane cerate fiecare siluetd trasat6. Pentru a-gi putea ajuta in continuare prietenii, copiii sunt rugati sd iasd pentru a se spdla
pe m6ini.

aprecieri verbale

frontale:

,,Bine!" ,,Bravo!" ,,Foarte bine!"

$colarii ii felicitd pe copii qi le mullumesc pentru cd i-au ajutat; impreunl constatl cE

Dirijarea ieqirii
ordonate a

aprecieri indivi duale qi colective

copiilor din sala

de grupd

azitoli sunt fericiti

qi

cei mici primesc o recompens[ din partea scolarilor.

La intoarcerea in sald,

Problematizarea

ii vdd pe frafii Mariei suplra{i c[ nu igi glsesc hainele si se

schimbe. Educatoarea ii roagd pe copii s[ caute hainele, acegtia le gdsesc gi le separd; haine de fetife qi haine de b[iefi.

evaluare indi

11.3.6. Proiect didactic

,,O petrecere pentru Maria'

Grupa: mijlocie Tema integratoare: Cine gi cum organizeazdlplanific[ o activitate Tema activiti{ii: ,,O petrecere pentru Maria" Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate Scopurile activitifii: . Organizarea unui eveniment, congtientizdnd importan{a respectdrii

Strategii didactice Metode Si procedee: brainstormingul, convorbirea, exerciliul, demonstralia, explicalia; Mij I o a c e d i d ac t i c e : tablou, puzzle, emoticoane, cas etofon, videoproiector.
SCENARIUL ACTIVITATII De diminea!6, copiii primesc o scrisoare de la o fetip din grupa mare care ii sd o ajute sd ii pregdteasc[ surorii o surprizd de ziua ei. Copiii sunt incdntafi fetilei $i se hotdrisc s[ o ajute. propunerea Se va purta apoi o disculie cu copiii pe marginea unui tablou, cu referire la nizareaunei zile de naqtere. Plan de intrebdri: Ce este o aniversare? Ce cadouri oferim? Cum ne imbrdcim gi ce facem in timpul petrecerii?
,rl

. .

norrne de comportare civilizatd gi de igiend personald; Dezvoltarea deprinderii de a reproduce expresiv poezia, prin exe funcliilor memoriei gi educarea calitdlilor ei; Exersarea deprinderii de a formula idei, propozilii despre ceea ce vid imagine.

ArtS: pentru Maria" - desen ,,Cdrticicd dactilopicturd ,,Rochi1a" -

Joc de

rol:

Cum oferim cadourile?

Cum primim cadourile? Cum se agazd masa festiv6? Dupd discu{iile pregdtitoare, intri in sala fetila care a trimis scrisoarea. Cu aceastd ocazie, se deruleazd intAlnirea de dimineafd. Fetila se prezintd 9i Salutb pe copii, iar acegtia la r6ndul lor se prezintd qi o salutS. DupS ce sunt ftcute prezentirile, incep pregatirile pentru petrecere. Pe jos, imprdgtiate jucdriile; copiii trebuie sd le sorteze qi sd le aqeze la locul lor, indicaliile educatoarei, care menlioneazd criteriile de sortare' Deoarece la petrecere nu pot participa pSrinlii fetilei, educatoarea impreund

,,Coronita"

aplicalie

,,De-a gospodinele" ,,Cum oferim un dar"

Domenii experien{iale: $tiinle, Om 9i societate,

Limbi

gi comunicare

Activitate
gospodireasc6:

$tiinf[:
,,Buchete de flori pentru Maria" ,,Invitalii la petrecere"

Construcfii:

,,Pregdtim masa de

s[rbitoare"

,,Castelul prinfesei", ,,Echipamente de joc pentru petrecere"

copiii hotdrbsc ca azi, de ziua ei, si fie chiar ei pdrinlii, bunicii, verigorii 9i ii Mariei. Cu aceastd ocazie, se face o recapitulare a temei realizate anterior ,,liu, in universul familiei mele": Cine compune familia debazFt? Care sunt tinerii din familie? - Care sunt adullii, bdtranii din familie? Se aleg rolurile pentru fiecare membru al familiei in parte, apoi fiecare va
.lverr o sarcind de rezolvat pentru organizarea evenimentului:

r . . . I .

Obiective opera{ionale: ceilalli copii; si enunle gi si respecte normele necesare integrdrii in viala social6; si sorteze jucdriile care pot constitui daruri pentru Maria; sd diferenlieze textul scris de imagine; sd ofere politicos cadouri; sA inilieze acfiunile necesare in organizarea unei petreceri, cont secvente de acliuni,
sd manifeste prietenie, toleranld fald de

alt grup de prioteni - confectioneaz6o coronild; vecinii Mariei - preg[tesc buchete de flori. ln acest mod, se organizeaz[ gi se desf6goar6 activit[file pe centre tematice.

mama qi sora - pregdtesc masa festivd; lala gi fratele - construiesc un castel pentru Maria, deoarece ea o sd fte azi o prinlesd; bunicile qi veriqoarele - preg[tesc tortul; bunicii gi verigorii - pregitesc o carte pentru Maria (deseneazd dup[ puncte, apoi realizeaz\o carte cu toate lucrdrile); un grup de prieteni - pregltesc o rochi|l (dactilopicturd);

Rutini: Copiii ies sd se spele pe mdnufe, pentru a o agtepta cum se c pe Maria. Tranzi{ie: CAnd revin in sald, se agazi pe sclunele qi repetd impre educatoarea cum trebuie sd se prezinte atunci cdnd vine sirbdtorita gi cum si ofere cadourile; apoi invafd urmitoarea poezie:
Poezie pentru Maria

. intdlnirea de
dimineal6

aceastd ocazie se deruleazd

intdlnirea de diminea|6, av6nd loc mai intdi ile si salutul: -,,Astdzi vom povesti despre inimioara prieteniei gi vom
incerca sd organizdm aniversarea Mariei, pregltind

observarea comportamentu-

lui copiilor

Maria, azi, de ziua ta, La mulyi ani, ili vom ura; Sd creSti mare Si frumoasd,
Veseld Si sdndtoasd!

Desfbgurarea

vita!i:

Pentru a putea organiza petrecerea, este nevoie ca sala sd fie curatd. Copiii vor

evaluarea

rlspunsurilor copiilor

Azi impreund vom dansa, Vom dansa Si vom cdnto! La mulli ani, Maria!
Dupd memorarea poeziei, pentru ca totul sd iasd bine la venirea sdrbdt repeti cdntecul ,,La multi ani!" Urmeazd apoi costumarea copiilor pentru s[rbdtoare cu coifuri, con trdmbile etc. Cdnd pregdtirea este gata, iqi face aparilia Maria. Copiii o in cu ,,surle qi trAmbife", apoi, pe rAnd, vin la ea, se prezintd, ii oferd un recitd poezia gi ii cdntd,,,La mulli ani!" Cdnd toate uririle sunt frcute, copiii masa in cinstea sdrbdtoritei, apoi o invitd pe Maria la dans. In semn de mullumire, Maria le ddruiegte un simbol (happy face), tdnd starea ei in urma acestei zile.
se

trebui sd sorteze juclriile

imprdgtiate pe jos gi sd le aqezela locul lor, respectdnd indicatiile educatoarei. Rudele nu pot veni laziua Mariei, aga c[ locul lor va fi luat de tofi copiii din grupd, care vor deveni plrin{i,

dialogul

corectarea

eventualelor

gregeli

BortareajucS-

tiilor imprlqtiate
rcactualizarea

bunici, verigori, unchi qi prieteni. Cu aceastl ocazie,

se face o recapitulare a temei

munca in echipd

anterioare: ,,Eu, in universul

apreclen

familiei mele".
Fiecare copil va avea cdte o sarcin[ de rezolvat pentru or ganizar ea evenimentului : mama gi sora preg[tesc masa festiv5, tata gi fratele construiesc un castel pentru Maria, bunicile gi verigoarele pregdtesc tortul, bunicii qi verigorii pregStesc o carte pentru Maria, un grup de

frontale qi individuale

oRcANIzARE.t,lcrrvrrAlr
1. Moment organizatoric:

pregdtirea grupei pentru

acrivitl{i

dd

activitate;

pregdtirea

grupei pentru activitate

aranjarea mobilierului, stabilirea linigtii qi asigurarea

intdrire a sarci nilor formu

0rSanrzarea

unei atmosfere propice

pentru buna desfbEurare a

cvcnimentului

activitAti de intdrire a sarcinilor formulate

2. Captarea
atentiei: - deschiderea

captarea atenfiei se va rea-

scrisorii

liza pe baza unei scrisori trimise de o feti{6 din grupa mare, care ii roagd pe copii
sd o ajute

prieteni pregdte$te o rochild, alt grup de prieteni confecfioneazl o coroni1d, iar

vecinii Mariei pregdtesc buchete de flori.

- munc[
independent5

s[ ii pregdteascd

discufii pebaza tabloului

surorii o surprizl de ziua ei;

convorbirea

observarea

se

vor desfbgura astfel

activitl{ile pe centre
tematice:

se va purta o discufie pe baza unui tablou, cu referire

lui verbal pi nonverbal al

brainstormingul

la organizarea unei zile de

na$tere;

copiilor

Joc de rol: ,,De-a gospodinele";,,Cum oferim un dar";

Acl lvllale gorpoddreascd :

apreclen verbale

dupd discu{ii, apare fetild sare a trinris scri

sdrb5toare",,,Tort pentru

Maria";
Construclii :,,Castelul prinfesei";,,Echipamente de

exerciliul

Vor trece pe rdnd prin fafa ei pentu a-i oferi un cadou, pentu a spune poezia gi pentru a-i c6nta ,,La mul1i

formulelor de polite{e

observarea comportamentu-

joc pentru petrecere"; Ar t d :,,Cdrticici pentru

Maria"

ani!"
lJrmeazd masa festivd, apoi copiii o invit[ pe Maria la
dans.

lui copiilor

evaluarea prin

aprecieri pi
recompense

- dactilopicturl ,,Coroni1a" - aplicalie

,,Rochila"

$tiinld: ,,Buchete

de

flori";

lui nonve
verbal al
i Incheierea

,,Invitalii la petrecere".
Rutind Si tranzi\ie: Dupi ce termind sarcinile, copiii
pleacd la baie sd se spele pe mdini, iar cdnd se intorc vor avea o discu{ie impreund cu educatoarea despre cum trebuie sd ofere cadourile gi sd se prezinte. Educatoarea le propune copiilor sd invefe o scurt[ poezie pe care sd o recite

copiilor

llganizatd

corect:

tctivit6tii
tprecieri finale

utilizSrii formulelor
politefe

vor face aprecieri asupra modului de participare a copiilor la activitate. In semn de mulfumire, Maria le
Se

aprecieri finale individuale qi colective

dSruiegte copiilor un haPPY fa c e, r epr ezentdnd starea ei in urma acestei zile.

fetifei. Ei vor cduta prin sal6

poezia, vor diferenfia textul scris de imagine gi vor trece la invdfarea poeziei: Poezie pentru Maria Maria, azi e ziua ta, La mulli ani tli vom ura; Sd creSti mare ;ifrumoasd,
Veseld Si sdndtoasd!

memorarea

exerciliul

poeziei

Azi impreund vom dansa,

Vom dansa Si vom cdnta,

La mulsi ani, Maria!"

Dupd memorarea poeziei, se

aprecieri individuale colective

repeti cdntecul ,,La mulli ani!", pentru a fi preg6titi

atunci cdnd vine Maria.
Urmeazd apoi costumarea

pentru slrbdtoare cu coifuri, confetti, trdmbi{e etc. Cdnd pregltirea e gata, igi face aparilia Maria, copiii intdmpin6nd-o cu,,surle gi tr6mbife".

,l "l

conversafia

evaluare

individual6 - corectitudlnt

utilizlrii

93

t1,3.7, Proiect didactic ,,Mindri cd suntem romAni"

Grupa: pregdtitoare Terna integratoare: Cu ce qi cum exprimim Proiect: ,,Romdnia - lara mea!"
Tema
ceea ce sim{im

Yizite Reducu gi aduce un puzzle cu harta {drii. Pentru a se putea juca qi copiii grupei cu puzzle-ul, trebuie sd indeplineascb mai multe sarcini. Ei trebuie sd aleagb eentrul tematic unde vor lucra, dupi care le vor fi explicate sarcinile de lucru. Toate Betivitilile se desfbqoard in doui echipe. Cerinlele pentru fiecare centru sunt urm[-

activitifii: ,,Mdndri ci suntem romdni" Tipul activitifii: activitate cu conlinuturi integrate Scopurile activitifii:

Arti:
,,Fetita gi bniatul in costume populare" lar ce au fost,
?n

Copiii vor primi figurine pe care trebuie sd lipeascd piese

prealabil, decorate de ei.

asamblare, lipire, decorare; ale

. .

Dezvoltarea identitSlii de sine qi a sentimentului apartenenlei la Consolidarea gi verificarea deprinderii de ordonare in qir crescitor a diferitelor obiecte (dupd o dimensiune dati); Dezvoltarea limbajului prin imbogd{irea 9i activizareavocabularului'
.

Construcfii: ,,Harta!6rii";
La acest centru, copiii vor reda harta pland.

ldrii folosind piese de lego, pe o supra-

,,Feti1e qi beieli in costume

populare"

decupare, liPire

Constructii: ,,Harta ldrii, - construcli din piese de lego

l"'''

''

Bibliotecl:
umii"

:.|:
:r r

Biblioteci:
,,Steaguri ale lSrilor lumii"; Copiii au la dispozilie imagini cu steagurile ![rilor lumii, pe care le observ6, care qeeaz6, prin activitate de grup, un steag original, ce va fi redat prin desen. Dup[ ce copiii au indeplinit cerinlele, are loc o analizd a lucririlor de la fiecentru, rcalizdnd, astfel, o micd expozilie cu acestea. Rdducu doreqte sd se joace in continuare de-a,,Imagini descoperim, propozilii !" Acest joc se desfdqoard prin aplicarea metodei ,,Schimbd perechea". Ultimul joc in compania bliatului este corectarea greqelilor fEcute de acesta formarea girului crescdtor, respectiv descresc[tor, cu obiecte care vor fi aranjate

,,steaguri ale {irilor

observare,

Domenii exPerienfiale: $tiin{e, Limbd qi comunicare, Om 9i societate

Obiective operafionale: sd precizeze culorile drapelului nalional ; s[ explice importanla zilei de sirbdtoare na]ionalS; sd construiascd steaguri mici qi mari folosind piese de lego; s[ imbrace figurine in costumele populare potrivite; sd descopere greqeala strecuratd intr-un gir de obiecte; Strategii didactice Metodi Si procedee: conversalia, explicalia, problematizarea,,,Schimbd chea", demonstrafia, munca in echipS; Mijloace didactice:steagul RomAniei, piese de lego, carton, lipici, piese ale costumului popular din hdrtie, jetoane, stegulele 9i ha(i din mbrimi diferite, tabl6, cret6, burete. Durata: 40 de minute.
SCENARIUL ZILEI

diferite dimensiuni, conform cerinlei biiatului. Deoarece Rdducu a constatat corectitudinea executiei, tuturor copiilor le-a pldcere sd se joace cu el, iar acesta ii va invSla acum sd rezolve puzzle-ul cu Romdniei; de asemenea, ii rdsplStegte ddruindu-le paiuri pentru suc cu drapeRomdniei.

Momentul

Brgttnizatoric

Asigurarea unui climat optim desfdgur[rii

activit[{ii:

conversafia;

explicafia;

- aerisirea s[lii; - ar anj ar ea mobilierului ; - pregdtirea materialelor

necesare;

('ttptarea
'

intrarea copiilor in sala de

La grupa preg[titoare vine in vizitE un b[ie[el, Rdducu,

observarea

imbrlcat ln oostum popular,

caro vcstcgtc apropierea

atenliei copiilor gi a interesului

La intfrlnirea de dimineat6, agezafi in semicerc, copiii discutd despre pierca unei zile importante pentru romdni - Ziua Na[lonal6 a RomAniei' Vi

acestora pentru

romani, Ziua Na{ionald a Romdniei. El a adus copiilor

vn puzzle care presupune

3. Anun{area

temei

alcdtuirea hdrtii Romeniel. ,,Pentru a putea sb rezolva{i corect puzzle-ul adus de mine, doresc sf, ne jucdm

conversafia;

propozi{ie cu denumirea, iar copiii din cercul interior trebuie sI o ,,scrie" pe t[bli{a. Dupi fiecare propozifie alcdtuit5, la semnal, copiii din cercul exterior se mutl
spre dreapta pe scaunul

metoda ,,Schimbl perechea";

evaluare oral[

cdtevajocuri inainte. Agadar, ast6zi vom desfrgura activitatea <Mdndri cd

4. Desfrgurarea suntem romdni)." Pentru prima prob6, copiii sunt impdr{ifi in trei echipe (echipa roSu, echipa galben qi echipa albastru). Din fiecare echipl vine un reprezentant gi alege unul dintre cele trei plicuri care

urmdtor in sensul acelor de

ceasornic. Pentru ultima prob5, se citesc regulile din plicul albastru: ,,R[ducu are de

activit[{ii

- explica{ia; - demonstra{ia;
problematizarea;

evaluarea echipe;

con{in sarcinile de lucru. Se citesc regulile: echipa

roSu trebuie sd construiascd din piese de lego harta

aqezatjetoanele de pe misufe fie in gir crescdtor, fie in gir descrescitor. Ajuta{i-l sd formeze girurile corect. Corectafi gregelile fbcute de el in girurile deja formate".

evaluarea

rezultatelor echipelor;

Romdniei, urmdrind modelul redat in puzzle-ul

adus de Rdducu, echipa

galben trebuie si imbrace (prin lipire) figurine (o feti1d gi un bbiat) cu piesele din costumul popular corespunzltor fiecdruia, iar echipa albastru trebuie sd
observe steagurile

evaluarea echipe;

diferitelor fdri gi

sd creeze

Ambele eclupe hec lamdsule a r ealiza sarcina. Fiecare echipd are aceleagi obiecte de aranjat (etoane cu {5r[ncu]e qi stema {irii), doar cd diferd felul formdrii girului. in ceea ce privegte girurile gata formate de Rdducu, copiii trebuie si corecteze gregeala strecuratd pentru a ob{ine un gir descrescdtor de hdrfi. Pentru fiecare rdsprns corect la fiecare dintre probe, echipa

corectarea eventualelor gregeli;

pentru

munca in echipi;

un steag original, pe care sd-l

redea prin desen. Pentru a doua prob6, copiii

celor douf, echipe se vor

a$eza
p

conversalia;

Se vor face aprecieri verbale legate de modul in care

conversafia;

copiii au rispuns gi au parti-

e sc6unel e ar anjate

sub forma a doud cercuri concentrice. Se citesc regulile din plicul galben: copiii din cercul interior vor avea pe genunchi tdblife de scris
gi cdtevajetoane; copiii din

- exerciliul;
explicalia;

corect

solufiei

cercul exterior vor denumi obiectul desenat pe jetonul indicat de copiii din cercul interior, vor alcltui o

cipat Ia activitate: ,,|/-afi gAndit, v-ayi consultat $i rdspunsuri bune-ali dat, Dar limpul s-a terminat! Hqi sd numdrdm tn cor $i sd stabilim un scor, Sd rostim cu voce lare Echipa cdstigdtoare".
Se lmpart rcompense tuturor

apreclen verbale stimulative; - evaluare oralS;

problcmstizarea;

copiilor (paiuri pcntru suc

evaluare prin

11.3.8. Proiect didactic

,,in agteptarea lui MoE Nicolae"

Strategii didactice
Metode didactice: conversafia, explicafia, exerci{iul, jocul. Materiale didactice: fiqe de lucru, acuarele, foarfece, lipici, creioane negre, carioca, hArtie coloratd autocolantd, etichete, plicuri, lumdndri, crengule de brad, cutii, recompense, carton alb mare, imagini cu Moq Nicolae, costum de pitic.
SCENARIUL ACTIVITATII

Grupa: mare
Tema integratoare: Cu ce qi cum exprimim ceea ce sim{im Tema proiectului: ,,In agteptarea lui Mog Nicolae" Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate

Scopurile activiti{ii: . Stimularea curiozitdtii, a interesului de cunoa$tere fa!6 de tradi{i ceiurile de Sfdntul Nicolae; . Activizarea vocabularului; ' Educarea atenliei, a spiritului de cooperare, de ordine gi discipli ritului critic gi autocritic.
Constructii: lui Mog Nicolae in ,,Casa imaginalia mea"

Copiii intr[ in sala de grup6, iar fiecare are in mAnd o crenguld de brad pe o va aleza la ,,Col1ul religios", acolo unde se vor afla icoana Sfdntului Nicolae cAteva candele aprinse. Vor c6nta cAntecul ,,incdrcat de coguri pline":
,,incdrcat de coSuri pline
Cine vine, cine vine?
La fer
es

tr e I e -n ghel at e,

,,Cizmuli1a"
,,Sf. Nicolae"

,,impachetdm cadouri"

- colaj - picturd

Domenii experienfiale:
Limb6 qi comunicare, Om gi societate

Cine bate, cine bate? Bradul plin de jucdrii Cine l-a adus, copii? O pdpuSd sau o carte C ine-mparte, c ine-mpart e? Iar o barbd albd mare Cine are, cine are? $i cdciuld Si toiag? MoSul meu cel bun Si drag."

care va fi costumat in eare vrea sb vadl ce gtiu

intre timp, va bate cineva la uq6, va intra piticul (un copil dintr-o grupd mai pitic) trimis de Moq Nicolae, care le aduce o scrisoare copiii din grupa mare despre Sfhntul Nicolae gi cdt de

Bibliotecd:
semne grafice

-,:'."' r'

,,Cizmuli1a lui Mog Nicolae"

Notd: Activitatea
activitati didactice alese"

prezentatd nu

conlinuturile secvenfei,,J

Obiective operafionale: sd explice semnificafia creqtind a sbrbdtorilor religioase; sd prezinte fapta pozitivd a lui Moq Nicolae; sb enumere cdteva comportamente pozitive; sd recite versuri clar, expresiv, nuanfat; - si participe cu interes la activitatea desfdguratI; si formuleze aprecieri critice fattr de propria lucrare f'a1[ de luc

sd utilizeze elemente de limbaj plastic in rcallzarea compoziliei p

Copiii vor realiza scrisori pe care le vor trimite Mogului prin intermediul ieului. Scrisoarea se va realiza pe o foaie A4, pe care vor lipi desene cu ceea i doresc de la Moqul. Fiecare va decupa din revistd imagini reprezentdnd ceea i doregte sd-i aducd Moqul, iar in dreapta, jos, iqi va scrie numele; vor pune rarea in plicuri gi o vor inmAna piticului. Fiindcd Mogul doreqte s[ afle daci gtiu poezii, se pregdtesc s5 recite. Pe un )n mare va fi scrisd poezia, educatoarea o va citi, dar lipsesc cdteva cuvinte pe copiii le vor completa cu imagini care le reprezinti. $i pentru a demonstra i c6te gtiu, o s5 realizeze gi un mic concurs cu intrebdri care se referd la ntul Nicolae, Concursul se va desftgura astfel: vor fi organizate 3 echipe: echipa piticilor, echipa fulgiqorilor gi echipa lelor; fiecare dintre echipe va avea de rdspuns la cAte 5 intrebdri, fiecare rdscorect va insemna un cadou lipit pe o foaie de flipchart; echipa care va avea rnni multe rdspunsuri corecte va c6qtiga concursul, Activitatea se va termina cu inmanarea scrisorilor, a casetei filmate qi a pentru cadouri c6tre pitic, pcntru a le duce MoBului Nicolae. Piticul va iar copiii il vor snluta,

STRATEGII DIDACTICE

se pregdtegte sala Pentru

activitate; - se pregitesc materialele necesare pentru activitate;

2. Caplarea
atenfiei

se aeriseste sala de

Copiii vor intra pe ,,Melodia astral6" a lui Vangelis, agezdnd o crengufd de brad la

corectitudi execuliei;
capacitatea aten{ie;
6, Incheierea

un concurs care se va desldgura pe trei grupe. Fiecare grup[ va risprurde la cinci intreb[ri, apoi se va stabili echipa cdqtigdtoare, numdrdnd r{spmswile corecte. Echipa c6qtigdtoare va primi drept recompens6 etichete

copiilor;

conversalia;

evaluarea prin recompense

materiale (etichete cu cadouri

pentru echipa
cdgtigdtoare).

La finalul activitdlii, se vor

inmdna piticului scrisorile gi caseta pe care au filmat-o, pentru ca Mogul s[ vadi ceea ce gtiu copiii. Materialele realizate pe tot parcursul zilei se vor ageza la centrul tematic. Piticul ii va l6uda pe copii, ii va saluta gi va pleca la intdlnirea cu Mos Nicolae.

,,Col1ul religios", precizdnd c6-1 aqteapt[ pe Mog Nicolae;

activit6{ii

apreclen generale;

vor interpreta un c6ntec

dedicat Mosului. 3. Anun{area temei qi a
Se va

povesti copiilor intdl-

povestirea;

nirea cu pogtaqul, care,,rni-a

adus o scrisoare interesantd: Mogul mI intreabd dacd poate
sd trimitd un pitic de-al lui, careJ ajuti la cadowi, s[ vadd c6t de cumin{i sunt copiii gi ce stiu ei despre Mo$ Nicolae".

observarea comportamen-

obiectivelor

tului copiilor;

4.Prezentarea noului conlinut gi dirijarea inv6{5rii

Va intra piticul mogului 9i va saluta fiecare copil (int6lnirea de diminealS), intreb6ndu-i cum se simt azi. El le va aduce copiilor o scrisoare de la Mog Nicolae, prin care Moqul ii roag6 si-i trimitA scrisori cu ceea ce igi
doregte fiecare. Muncd independentd: Se va lucra frontal; fiecare copil va realiza o scrisoare prin lipirea de imagini
reprezent6nd ceea ce-gi doregte de la Mog Nicolae, o vor introduce in plicuri gi o vor

conversalia;

corectitudi executiei;

explica{ia;

apreclen verbale:

,,Bine!"
,,Foarte bine

,,Bravo!"

- exerciliul;

expedia prin intermediul 5. Oblinerea performan{ei

Copiii vor completa cuvintele

care lipsesc din poezia inv6!at5, ,,Mog Nicolae" de Elena Podoleanu, cuvinte reprezentate prin ir4agini. Piticul le cere s[-i demonstreze oe gtiu despre Mogul qi

exercifiul;

corectitudi execuliei; aprecieri individuale;

evaluarea

1I.3.9. Proiect didactic,rBogdtiile toamnei"

Grupa : mare/pregdtitoare Tema integratoare: Cdnd, cum gi de ce se intAmpld Tema activitifii:,,Bogdliile toamnei" Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate

Materiale didactice: fructe gi legume, coqulefe, acuarele, lipici, jetoane, tablouri, copaci tridimensionali, mere gi morcovi.
SCENARIUL ACTIVITATII

Scopurile activiti{ii: . Consolidarea deprinderii de a diferenlia gi de a recunoagte fructele gi mele cu ajutorul analizatorilor tactil gi gustativ; . Stimularea capacitdlilor intelectuale, motivalionale gi afective in v aplicdrii independente a deprinderilor insuqite; . Consolidarea deprinderii de.a interpreta cursiv gi fluent un cdntec, pectdnd semnalul de inceput, ritmul impus qi linia melodicd. Bucdtlrie: ,,Salatd de fructe"
Joc de

letrpi sd deschidd cutia trimisd de Z6,nd'

rol:

,:

activitate gospoddreascd

,,De-a magazinul legume - fructe"

Domenii experienfiale: $tiinle, Estetic Ai creativ, Limb[ gi comunicare, Psihomotric

$tiin{d:
,,Spune ce ai gustat!, Spune ce ai pipiit!" - joc senzorial

Construclii:
,,Lddi1e pentru fructe"

Obiective operafionale: sd recunoascd fructele gi legumele cu ajutorul organelor de sim!; sd, pr ecizeze principalele caracteristici ale fructel or gi legumelor; sd - gdseasci antonimele cuvintelor'. mic, tdndr, lat, dimineayd; - si compuni o poezie cu inceput dat pe baza unui tablou; - s6 recunoascd cdntecele ,,Culesul viilor", ,,A ruginit frunza din vii" un vers, dupi linia melodic6; si execute corect sdritura in indl{ime cu prinderea unui obiect si sorteze merele gi morcovii dupd mdrime gi, respectiv, lungime, descompund numdrul 8 in 5 variante; - sd redea prin desen imaginea m[rului gi a frunzei, Strategii didactice Metode Si procedee; conversafia, explicafia, problcm0tizarea, invdfarea descoperire, munca ln perechi gi in echipl,

Dupd citirea scrisorii, educatoarea se indreaptd cdtre masa numerotatd cu tilia l, deschide plicul gi le citegte copiilor prima sarcind' Se vor forma perechi de opii care vor sti spate in spate. Unul dintre ei va fi legat la ochi, va lua din sac celuilalt flrln sa vadd un fruci sau o 1egum6, il va pipdi sau il va gusta 9i ii va spune sd trebui va copil pipdit. CelSlalt gustat sau C$t*uu caracteristici ale fructului pentru rdspunrecompensd Drept vorba. este legumi $hiceascd despre ce fruct sau la rezolvarea 5Urile date, educatoarea le dd copiilor prima cheie, dupd care vor trece de cdte patru 9i grupali in trei echipe fi iatrinii de la masa cu num6ru1 2. Copiii vor pe cAte o fiqI lucra patru va douli echipe de cdte trei, iar fiecare echipd de mai pufin mdr picteze cu un feprezentdnd un copac. La primul copac trebuie si iar la al cifra, aratd oc6t arati cifra, la al doilea trebuie sd fie tot atAtea mere cftte de Echipele cifra. tfeilea copac trebuie s[ lipeascd cu un mdr mai mult decdt aratd respectiv tfei copii vor avea urmdtoarele sarcini: ,,Sorteazd merele dup6 mdrime", legumele dupd form5". ;1Sorteaz5. ' dup6 aceasta probd copiii primesc o cheie, apoi se citeqte sarcina de la $i FUsa cu numdrul 3, unde este amenajat un mic magazin' Fructele 9i legumele sortete la proba anterioari vor fi agezate pe rafturi. Doi copii vor fr vltnzdtori. Ceilalli opii vbr fi invitali sd cumpere cdte 8 mere qi sd le imparti in doud coqulele. Se va 8. fepcta proba pdnd se vor epuiza toate variantele de descompunere a numdrului feliii Educatoarea magazin. intr-un politicoasd adresare Ed insiita pe iormulele de eltn pe .opil qi le mai di o cheie, ceea ce inseamnd cd ei s-au descurcat foarte bine

;l ln aceastd probd.

Urmdtoarea sarcind este sd reconstituie o poezie din care lipsesc cdteva cuvinte, plgsffnd antonime, apoi, cu ajutorul imaginilor, sunt solicitali sd compuni o poezie despre toamn6. Se trece la urmdtoarea probd. Pe masa cu numirul 5 se afld un CD audio. Pe et) se aude o melodie f6rd text. Copiii trebuie sd recunoascd cdntecul ,,A ruginit

i'ttttza din vii" dupd linia melodicl; c6ntecul ,,Culesul viilor" trebuie sd fie recu-

nor{cut dupd text.

Ultima probd se va derula astfel: pe o a{[ sunt ag[]ate jetoane reprezentend ftucte gi legume, iar la semnalul educatoarei fiecare copil va executa sdritura in ln6llime gi va, lua un jeton pc care il va aqeza in co;ul corespunz[tor. Jocul se sliinu6 pdni la epuizaroejoioanelor dc pe af[, La finalul activitEtii igi face aparilia

Si ZAna, care ii felicitd gi, impreuni cu ei, numdri cheile gi deschid l[di1a cu prize. Pe l6ngd surprizele din ledite, Zdna, ajutati de bagheta magicd gi de face o vrajd gi in grupi intri un spiridug cu un co$ mare de fructe pentru cei mici. SEcvENTA
DIDACTICA ORGANIZAREA

,,Sorteazd merele dupd

m6rimeo', respectiv,,Sorteazi

lcrrvnATrr

legumele dupd formf,". Fructele qi legumele sortate la proba anterioard vor lr

a$ezate pe

rafturi intr-un

aerisirea sdlii de grup6; pregdtirea materialului

aranjarca mobilierului pe
se

magazin. Doi copii vor

fi vdnzdtori. Ceilal{i vor fi

invitafi s[ cumpere c6te 8 mere gi sd le punl in doud
Conversatia cogulefe. Se va repeta proba p6nd se vor epuiza toate variantele de descompunere
a

didactic necesar;

2. Captarea
atenfiei

Problematizarea

- realizeazl prin introducerea elementuluisurprizd: ,,l6di1a cu surprize, cheile, bagheta magicd gi o scrisoare", trimise de Zdna se face in acelaqi timp cu intuirea materialului didactic
:

inlelegerea cerin{ei

numirului

8.

,,Astbzi vom vorbi despre

4. Desfrgurarea

activit6lii:

jocului senzorial
gi

se va

dirija desfbgurarea
,,Spune ce

Explica{ia,
invb|area prin descoperire

prezefitarea

ai gustat?, Spune ce ai pipdit?"

noului confinut

dirijarea invSf6rii

vor intui, mai intdi, materialul, dupd care, fErd sd vad[, vor gusta gi vor pipli fructele gi legumele, apoi vor descrie ce au gustat, iar copilul din pereche trebuie
sd denumeasc[

Munca in
perechi

rdspunsurile corecte vor fi recompensate aplauze, iar gregite vor fi corectate de

frucful sau

leguma in functie de caracteristicile prezentate de partener;

le sunt prezentate copiilor doud coli de hdrtie cu poezii al cdror text nu se poate citi. Li se cere si refaci poeziile. La prima poezie, trebuie sd completeze cuvinte antonimice, iar la urmltoarea poezie sunt solicitali sd creeze ei dou[ strofe pe baza unui tablou. Se prezintd o strofr din cdntecul ,,Culesul viilor", iar copiii sunt solicitali s5 recunoascl titlul 9i apoi sd intoneze c6ntecul. Urmdtorul cdntec, ,,A ruginit frunza din vii", trebuie sd fie recunoscut dupd linia melodicd; - pe o afi sunt ag[]atejetoane

evaluarea

rlsprursurilor

copiilor

Exerciliul

evaluarea

corectitudinii
execufiei

reprezent6nd fructe gi legume,

copiii vor fi grupali in trei

Explica{ia

echipe a c6te patru 9i doud echipe a cdte trei, iar fiecare echipl de patru va lucra la fige reprezentdnd imaginea unui copac. La primul copac, trebuie sd deseneze cu un mdr mai pu{in decAt aratd cifra,la al doilea hebuie si fie tot atdtea mere c6te arat2i cifr4 iar la al heilea fiebuie sd lipeasc[ cu un mEr

Exerciliul

expnmarea probd practicd

iar la semnalul educatoarei fiecare copil va executa slritura in indl{ime gi va lua

observarea

comportamentului nonverbal

Munca in echipd

evaluarea

unjeton pe care ilvaaSeza in coqul corespunzdtor. Jocul se continud pdn[ la

tatelor muncii

echipI

epuizareajetoanelor de pe a{a; dupd fiecare probb, educa-

toarea impreund cu copiii incearcd sd deschid[ cutia

trimisd deZAnaToamn6.

mai mult dec6t aratd cifra. Echipele de trei copii vor

Exerciliul

se fac aprecieri

aprecren

individuale gi colective, se lmpart copiilor rccompense,

Il.3.l 0. Proiect didactic,,Carnavalul meseriilor''

Tema integratoare: Ce qi cum vreau sd fiu Proiectul: ,,Meseria, brdtard de aur" Tema activitifii:,,Carnavalul meseriilor" Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi
Scopu

Strategii didactice
Metode didactice: conversafia, explicafia, exerciliul, jocul, povestirea, demonstrafia, turul galeriei, problematizarea, expunerea. Mijloace didactice: carton colorat, casetofon, CD, costumafii de doctor, artist, po$ta$, coafez6, polilist, creioane colorate, carioci, acuarele, foarfece,/lipchart, confetti, materiale textile pentru vestimentalie, blat de tort, friqctr, fructe, farfurii de unicd folosinld, tacdmuri de unicd folosinfd, coifuri.
SCENARIUL ZILEI

rile activitifii:

. .

Imbogdfirea gi precizarea sistemului de noliuni avdnd caracter ge lizator (ocupalii gi meserii ale oamenilor); Consolidarea deprinderilor insugite in cadrul activitdtilor practice gi art tico-plastice; pnn limbajului pl Cultivarea expresivit[1ii
qi verbal.

Activitatea incepe

ct

prezentarea musafirilor care se afl5

in

sala de grupl

pentru p evalua calitatea rdspunsurilor copiilor gi pentru a vedea ceea ce gtiu ei.

Durata: o zi.
BibliotecS: ,,Albumul meseriilor"
,,Purzzle

Art[: '
,,Vestimentatie"

megterilor cu uneltele lor

asocierea

,,Coifuri"

- confectionare - decorare

IntAlnirea de dimineafi: Salutul: ,,Bund dimineafa, megteri mari!" copiii vor face singuri prezenla, alegdndu-gi fiecare jetonul care-l reprezintd gi aqezAndu-l in buzundrelul pentru copii prezenli; cartonaqele rdmase se vor pune in buzunarul pentru copii absenfi; se va alege copilul zilei, numit ,,asistentul personal"; el va ajuta educatoarea in organizarea activitdtii gi in aranjarea materialelor. Activitatea de grup: - se va face o prezentare Power Point a diferitelor meserii gi se va discuta pe marginea acestora. Se aduce cutia surprizelor in care se afld cdteva jetoane cu diferite unelte qi copiii vor spune cine le foloseqte.
Educatoare va recita urmdtoarele versuri: ,, Ro ata vremii s e-nvdrteS te

Domenii experienfiale: Limbd gi comunicare, Om gi societate

Fiecare se gdndeSte, Apoi spune cu glas tare Ce vafi cdnd vafi mare".
impdrtSgirea: - copiii al cdror nume incepe cu ,,A" vor spune ce meserie doresc s6-gi aleagd, completdnd propozilia: ,,Cdnd voi fi mare, a$ vrea sd fiu..." Feedbackul realizat prin versuri: ,,Un tdciune qi-un cdrbune, Toate cele spuse-s bune". Pogtagul aduce o scrisoare de la grupa pregdtitoare, care este foarte curioas5 ntl afle ce qtiu miculii despre meserii gi vrea sd le acorde titlul de ,,Megterii pricepufi". Pentru a primi titlul, copiii trebuie sd arate ceea ce gtiu. Tranzifie: Pentru a ne apuca de treabS, trebuie si facem pu{ind inviorare:

Activitate gospod[rea'sc5: ,,Tort"

Obiective operafionale: - si utilizeze tehnici de lucru insugite (asamblare, lipire, desen, tiiere), crearea de efecte plastice relative la tema activitdlii; sd - participe activ la activitdtile de grup gi de joc atdt in calitate de c6t gi de auditor; s[ - completeze cu imagini cuvintele care lipsesc dintr-o poezie; - s6 manifeste deprinderile motrice insugite ln diferite contexte.

,,Ca sdfiu copil voinic Eufac sport incd de mic, Merg tn pas alergdtor, Sar apoi tntr-un picior, Md opresc, respir uSor, Intlnd bralele sd zbor. Dar cel mal blne e

Sdfac qi gimnasticd. Un, doi, un, doi,

SECVENTE

ORGANIZAREA

DIDACTICE

Faceli toli lafel ca noi! ,{sto-i doar un tnceput!

Ia

l, Moment

ACTIVITATII pregdtirea grupei pentru

STRATEGII DIDACTICE

* activitef de
intlrire
cinilor
formulate
a sar-

EVALUARE/ FEEDBACK

privili cdt am crescut! "

prezenta copiilor diferite meserii

organizatoric: pregdtirea grupei

pentru activitate

activitate;

Se va prezenta tema ,,Camavalul meseriilor" gi se va trece pe la cele patru

aranjarea mobilierului, stabilirea linigtii qi asigurarea

ale sdlii de grupd pentru

gi

instrumente.

colEurile sdlii sunt amenajate mese cu materiale reprezentative pentru patru menlionate frecvent de pregcolari: medic, pompier, polifist, bucdtar. ajutatd de unul sau mai mulli copii care se oferb voluntari, va ptezenta protb selectate.

in

continuare, educatoarea

va

prezenta

o poezie din care

lipsesc ;esc cu\

reprezentdnd profesii gi unelte sau acfiuni specifice acestora. Poezia va fi redat litere de tipar pe o foaie de flipchart. La a doua recitare, copiii sunt in vitali in

unei atmosfere propice pentru buna desfrsurare a activit[tii. - se va realiza intdlnirea de diminea{n, gi anume,,Salutul", dupd care se va face prezen[a cu ajutorul unor cartonase; apoi, in cadrul activitAfli de grup, copiii vor viziona o prezentare in Power Point legatd de meserii gi se vor
purta disculii pe marginea
acestora. scoate jetoane cu diferite unelte ale meseriilor gi se va spune la ce se folosesc acele unelte gi cine le utilizeazd. ,, Roata vremii s e-nvdrt eS te Fiecare se gdndeSte, Apoi spune cu glas tare Ce vafi cdnd vafi mare." -2-3 copii ii vor intreba pe colegii de grupd ce-gi doresc

convorbirea

observarea comportamentului nonverbal al copiilor

pentru a lipi in spafiile libere imagini corespunzdtoare pentru ca poez oezia sl completd. La ftnalizarea acestei activiteli se va trece la completarea unui un re pentru a identifica, pe verticald, cuvdntul care semnificd meseria cu care re copiii c avea de-a face pulin mai incolo. Dupi completarea rebusului qi identificarea :a cuvdn (invdydtoare), copiii vor alcdtui propozilii cu el gi vor despirfi cuvintele in i silab Tranzifie: ,,inspre baie alergdm
Sd ne spdldm.

din cutia surprizelor se vor

Ddm cu apd

Si sdpun

Fdrd de teamd; Mai curali suntem acum De bund seamd". Rutini : Formarea deprinderilor igienico-sanitare. Dupd intoarcerea de la baie, copiii se vor ageza la cele 3 centre: Biblioteci: ,,Albumul meseriilor" - se vor decupa imagini, se vor lipi li1 pe de hdrtie 44, se va realiza un album, iar cdfiva copii vor asocia piese de de puz pundrid in coresponden!5 persoana cate muncegte cu instrumentul sau unea Lealta ft
sitd de ea.

si devind cdnd vor fi mari. Rlspunswile trebuie motivate.

Feedback: ,,Un tdciune Si-un cdrbune, Toate cele spuse-s bune."

on $o ,,Vestimentafie pentru camaval" - copiii vor decupa dupi gablo pentru cofetari gi ii vor echipa pe colegi cu coifurile confecfionate; c6{iva copii c
decora coifurile.

Arti:

Mesajul zilei: Astdzi va veni qi pogtagul,

care ne va aduce o scrisoare expediatd de cdtre grupa

Activitate gospodireasci: ,,Tortul pentru petrecere" - se va preglti din blat, iar copiii vor trebui sd-l insiropeze, sd, taie fructele, sd pund frigca :l$ca 9l s
felieze pentru ceilalli copii.

pregltitoare.

Tranzifie: ,,Ca sdfiu copil voinic

Eu

Activitatea se va finaliza printr-un carnaval al meseriilor. Copiii,, individt sau in grup, vor prezenta c6te o meserie, purtdnd costumalii pe care le.-au glsit mesele din sal6 qi mim6nd activiteli specifice profesiilor. Carnavalul se va inchr
cu dansul megterilor. Se vor face aprecieri verbale colective gi, drcpt rdsplatd, copiii vor pri medalioane pi vor savura tortul.

fac sport incd de mic, Merg in pas alergdtor, Sar apoi tnlr-un picior, Md opresc, respir uSor,

lnttnd hralete sd zbor, Dar cel mal hlne e Sd fae sl elmnasllad.

Un, doi, un, doi,

Asta-i doar un inceput! Ia privili cdt am crescut!',

3. Anun{area temei: ,,Carnavalul mese-

laceli toli lafel

ca noi!

uneltele pe care le folosesc.

se va anunfa tema

activit5fii

riilor"

explicarea cuvdn-

tului..camaval"
4. Desfbgurarea

,,Carnavalul meseriilor',, se vapreciza cd azi, frind, o zi mai speciald, se va organiza un carnaval al meseriilor.

Arttr :,,Vestimenta{ie pentru carnaval" - confec{ionarea vestimentafiei pentru cofetari din materiale sintetice gi
decorare de

conversafia munca in

coifiri.
se

grupuri mici

Activitate gospodireasci:
,,Tortul pentru petrecere,'*

propriu-zisi activit6[ii

- vor fi amenajate 4 colluri ale s[lii, in care sunt aqezate

m ateri al e r epr

preparl tortul pe care il vor savura la finalul activitdlii,

drept recompensd.

ezentativ e

pentru patru meserii menfionate frecvent de pregcolari: medic, pompier, poli{ist, bucdtar. Educatoarea,
ajutatd de unul sau mai mulli copii care se oferl voluntari,

explicafia

- activita{i de intdrire a sarcinilor formulate - aprecieri verbale

5. Incheierea

Pe echipe, precum gi

individual, copiii

se

vor

costuma in vestimentafiile pe care le-au gdsit Ia mesele din colfurile sdlii de grupd,

- aprecieri verbale, indivi. duale qi

colective

mimdnd activit[{i specifi ce

va prezenta profesiile
selectate.

activiEfii:

pentru a afla gi cei mai mari

- munca in grup mare

aprecieri finale

ce gtiu copiii despre meserii,

se va prezenta o poezie care

se vor face aprecieri asupra modului de participare a copiilor la activitate. in semn de mulfumire, ei vor primi cdteva medalioane gi tortul

are cdteva cuvinte lips6, pe care ei le vor inlocui cu

tit de clhe cofetari.

imagini;

se va recita de cdteva

ori

poezia;

se completeaz6 un rebus rdspunzdnd la intrebdri, pentru a descoperi cuvintele care semnificd meserii diverse qi cu care vor face cunogtinfd pufin mai incolo. - dupd completarea rebusului, se va descoperi cuv6ntul gi

- problemalizarea

- corectarea eventualelor gregeli - aprecieri verbale colective gi individuale

vor alcdtui o propozilie in care vor stabili numdrul de cuvinte gi vor despdr{i in silabe cuvdntul,,invlfdtoare,'.

exercifiul

Tranzilie:

Se

vor desftgura jocurile qi

alese:

activitlfile

Bibliotectr: ,,Albumul
meseriilor" - elemente de limbaj scris,,,Puzzle,'

explicafia

-demonsfialia

ll0

CAPITOLUT
Proiectarea $i desfigurarea activ de dezvoltare perso
Actualul curriculum pentru invdldmdntul pregcolar include in cadrul tdlilor de dezvoltare personal[: rutinele, tranziliile, activitltile din perioada dtryd-amiazl, inclusiv activitdtile opfionale.

III.1.
care acesta sd se simtd

RUTINETE

Gridinila de copii trebuie sd reprezinte pentru copilul preqcolar un in siguranfa. Atmosfera in care pregcolarul se simte primul rdnd, de o bund organizare a zilei petrecute in grddinild, pe este dati, in unui regim zilnic stabilit in conformitate cu principiile igienei gi cu psihologiei dezvoltdrii, in armonie cu ritmul zilnic de activitate deja depri copil in familie. Rutinele sunt activitSli-reper care acoperd nevoile de bazd ale copil contribuie la dezvoltarea globald a acestuia, reprezentdnd momente de care se cont in organizarea gi derularea demersurilor didactice ale zilei. Rutinele inglobeaz[, de fapt, activitd{i de tipul: . Sosirea copiilor;

o o o r . o o

ln aceste condilii, trecerea de la o activitate la alta, de la un moment la altul al frri efort deosebit. Reiese de aici avantajul regimului zilnic el activitblii din grddinitd ca un factor de stabilitate, de permanenfd, ce ii asigurd '0opilului sentimentul de stabilitate atdt de necesar. in plus, organizarea riguroasd a ioadei din zi petrecute in gridinild obiqnuieqte copilul cu o via{d ordonatd, asigurl exersareacapacitdlii de implicare a copiilor,faciliteazd formarea de deprinderi obignuinfe legate de activitSlile importante ale zilei, inlesnegte elaborarea unui ra{ional de viafi gi de activitate pentru viitorul qcolar. Din cauza regularit5lii gi a predictibilit6lii activitd{ilor cuprinse in regimul lllnic, existd riscul ca ele sd fie parcurse automat, fbrd prea multd preocupare din copiilor sau a educatoarei in ceea ce privegte detaliile acliunii sau calitatea inirii ei. Desigur, un anumit grad de automatism existd in parcurgerea unei rutine lnice, insd acesta trebuie sd fie limitat la anumite acliuni de tipul deprinderilor, Eare sunt integrate in activitdli conqtiente. Aceste activitdli pot fi creditate de citre re cu finalitifi de naturd formativd, moment in care ele devin activit5li de PosibilitSlile sunt numeroase, identificarea lor lindnd doar de creativitatea, prezenta de spirit gi de miiestria educatoarei. Rutina zilnicd este efectuatd cu sprijinul adullilor gi reprezintd pentru copil ttportunitate de a inv5la, de a da sens lumii in care trdiegte, de a-gi dezvolta persotatea. Pentru a fi insugite cu mai multd ugurinld de c6tre copil, se recomand[ ca lctivitdfile sd se desftqoare intr-o succesiune stabild, pentru a fi predictibile. Astfel, ilul va avea repere gi se va sim{i in siguranld. In derularea activit5lilor ce compun rutina zilnicS, se vor avea in vedere nicarea permanent6 cu copilul qi accentuarea aspectului educafional al fiecdlei activit6li. Oferim in continuare cdteva sugestii metodice pentru fiecare din fi1onr entele regimului zilnic.
Fegimului se face Sosirea gi plecarea copiilor se vor face intr-o atmosferd destinsI, astfel incAt opilul sd perceapd acliunile ca fiind fireqti qi sd nu fie supus stresului schimbdrii. Aeeste momente capdtd un bogat conlinut educativ, relalia educatoare-copil-pdrinte enl'erindu-le o veritabild valoare pedagogicd: obignuirea copiilor de a veni gi a pleca aproximativ la aceeagi or[, formarea qi dezvoltarea sentimentului de rdspundere pentru curilenia corporald gi linuta vestimentar5, precum gi cunoagterea gi respectitrea unor reguli legate de sdndtate gi regimul de viald. Se insistd acum asupra Fotnentului de salut, iar copilul va fi incurajat sd se descurce cu dezbrdcatul qi cu :reninrea hainelor in locul special amenajat. Indicarea locului unde trebuie depozitaic hainele qi pantofii de stradd, cu ajutorul unor etichete cu simboluri, pentru identificarea dul[piorului sau a scdunelului propriu, este pentru copil un bun prilej
de clecodare.

intAlnirea de dimineafd;

Micul dejun;
Igiend - spdlatul gi toaleta; Masa de prdnz; Somnul/perioada de relaxare de dupd-arniaz6; Gustdrile; Plecarea copiilor acasi.

|il.|.1.

Regimul zilnic din grddinita de copii

posibile valente educative

Regimul zilnic al grddinilei precizeazd timpul, modul Si succesiunea principale ale vielii Si activitdlii copilului preScolar. Regimul zilnic constituie un stereotip dinamic, adictr un lanf de acfiuni prin repetare, ajung s[ se condifioneze reciproc, activitatca precedentd fiind semnal pentnr cea urrnltoare gi pregdtind organismul pentru cfectuarea acelei acti

Sptrlarea pe m8lnl li ofer[ educatoarei ocazia de a formula mici probleme: iumllrul baloanelor de slpun, unde merge apa care curge de la robinet, ce se
ht6nrple cAnd tragi apa la toalet6, snu de a discuta pe teme precum: anatomia m6inii, e ce nu se v[d micrsbll ete ,

-Ur
Servirea mesei nu este numai un act in sine, ci gi un prilej pentru fr unor deprinderi alimentare favorabile unui stil de viafd sdndtos. copiii vor fi mali cu rdbdare qi perseverenld sd urmeze regulile de conduitd sociald, s6-gi ag
rdndul, sd coopereze. Alimentele oferite vor fi denurnite corect gi in mod repetat, intens pe tot parcursul acliunii respective. El trebuie ca, prin exercifiu EugflnEL a6=ll

fixare. Atmosfera calmd, liniqtitd, pozitivd, care imbie copilul un puternic caracter educativ.

automatizeze atdt miqcdrile, cdt gi succesiunea lor. Pe plan psihic, aClt Fftlec presupune unificarea intr-un complex a tuturor acliunilor necesare excutedl dffifln= eFfF derilor respective, apoi eliminarea miqcdrilor de prisos ae apar la ine@

sd

mrn6nce, impr

Momentul aqezdrii mesei poate deveni o lec{ie de matemati cd care sd impli corespondenta unu la unu, compararea numdrului de copii cu numdrul de farfurii tacAmuri disponibile sau estimarea cantitdii de mAncare necesare pentru ca fiecarg copil sd aibd o porfie. Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerin!6 fiziologicd, ci gi un prilej oferit copiilor de a cdqtiga independen{d prin exersarea unor deprinderi individuale privind imbrdcarea gi dezbrdcarea. in special la grupele mici, educatoarea va dez. volta un ritual zilnic premergdtor somnului: lectura unei povegti, audierea de muzicd, ritual ce ii va ajuta pe copii s5-gi formeze reflexul de a se odihni. Pregdtirea pentru somnul de dupd-amiazd, este un prilej de formulare a unor probleme de matematicS: cum aqezdm saltelulele pentru somn astfel incdt sd incapl toate in spaliul destinat, de cAte saltelufe mai avem nevoie pentru ca fi,ecare copil sl aibd un loc etc. Plecarea copiilor poate constitui un prilej de disculie despre timp: c6t am stat la grddinild, cdt timp mai este pdnd ce mergem acasr, pAnd cand trebuie sd ne culcdm, ce putem face in acest timp etc. Deoarece majoritatea activitdlilor ce compun rutina zilnicd vizeazd formarea deprinderilor igienice qi de comportare civilizat6,, iar particularitSlile de vdrsta ale copiilor impun strategii adaptate acestora, vom prezenta in cele ce urmeazd modul de formare a acestor deprinderi.
111.1.2.

in grupd. in privinla ordinii de realizare a diverselor deprinderi, este tlln :t ng gE inceapd fo..u..u tuturor deprinderilor in acelaqi timp. Trebule rncnllcElt 4 le copiii mici e bine sd se inceapd cu formarea deprinderii de a se spilla pc mllnl_ffi de cdte ori este necesar, se va continua cu imbrdcatul gi dezbrdcatul, lnellfed fl descdl{atul. Totugi, sunt qi cazuri in care formarea mai multor deprlndd ffi sd inceapd concomitent. Deprinderile de a mdnca singuri, salutul, Acprlnderef if_E adresa o rugdminte, deprinderea de a oferi ceva in mod politicos, depflndm* i3 a pistra ordinea qi disciplina in timpul activitSlilor pot fi incepute epftF: h acelagi timp.
care are

determind un mare consum de energie. De aici decurge importanfa fffiitiHllti pentru formarea gi consolidarea deprinderii. Educatoareava urml'ri fOtmlrea f,g= cdrei deprinderi in parte, iar copilul va trebui sd execute singur acele aeflUnl lf :a le repete de mai multe ori. Pentru a automatiza un complex de miqcdri este, de asemenoa, e migcdrile sd fie mereu aceleaqi gi sd existe unitate de cerinfe atAt h nlffilgl grddinilei, cAt 9i al familiei. Et.togenitatea tabloului comportamental - unii copii au formate unClE deri, allii nu le au deloc, unii au deprinderi corecte, alfii au deprinderl fuffiAH tn mod eronat - determind educatoarea sd aclioneze diferenliat, in funcfie dg

ll

Fffiff

ffi=

ii

@iiP

III.l.3. Modalitdli operationale de formare a deprindertbf

in conceperea modalitdlilor de formare a deprinderilor igienico-Eanlterq dE autoservire gi de comportare civihzatd, educatoarea trebuie sd aibd ln vederc uffitG
toarele:

Formarea deprinderilor igienice gi de comportare civilizatd

Continuarea formdrii deprinderilor igienice gi de comportare civilizatd invdin familie trebuie sI intre, cu prioritate, in atentia educatoarelor odatd cu intralate rea in gr[dini16 a copiilor pregcolari, ca o condilie pentru intreaga activitate de formare a deprinderilor, in general. Studiile de specialitate au ajuns la concluzia cl
vArsta pregcolard este deosebit de potrivitd pentru formarea deprinderilor igienice gi de comporta r e civ ilizald.

Pornind de la aceasti idee, considerdm c5, incd de la intrarea copiilor in grddini1d, trebuie sd-i familiarizdm cu unele componente ale acliunilor ce stau labaza formdrii bunelor deprinderi. Deprinderea este un complex de acfiuni automatizate avAnd labazd, sisteme de legdturi nervoase, temporare, stereotipuri dinamice. Formarea acestor stereotipuri cere, la inceput, multd energie. Executarea migcdrilor necesare unei acliuni, pe care adullii o fac fdr[ efort, cere copiilor o intensd concentrarc Ei un nrarc consum de energie, MAnuirea slpunului, a tacAmurilor, irrrtrrltcarca dili:ritclor picsc rlc ?mbrtrcilmintc sunt, pcntru prci;colarul nric, problcrnc grclc curr,' li solicitil nlenlicr 1i clbrt

posibilitdlile psihomotorii ale copiilor; capacitatea lor de a inlelege mesajele verbale; asigurarea unui caractet predominant dejoc. La aceastd vdrst6, activitatea fundamentald fiind jocul, accerltul trebule Fur pe imbinarea explica[iei cu demonstralia gi pe exercilii executate in dilbritc aitualll de joc, create de educatoare, in special in jocurile de rol sau in jocuri enre fevo= rizeazd reluarea anumitor ac{iuni gi care cer mimarea celor sugerate de text. Un rol deosebit in invdtarea oric5rei deprinderi il are imitalia, lu ineeput copiii inv5{6nd miEcdrile prin imitalie spontand, apoi prin imitalie intetrfionetB, Copiii imit6, reproducdnd miEcbrile pe care le vdd la adulli, uneori combinf, tniq. cdrile vdzute cu altelc; dc pild[, copilul redd prin imitalie deschiderea robirtetulttl, udarea mAinilor qi liccarca cu sdpun, dar introduce un element in plus, bnte dltr palme de cdtcvtr ori, lie rlirr plilccrca dc a auzi accl zgonrot, [ic pcntru c[ stro;rii cle
apd crceitzll tttt itlt .ioc:,

o . .

Copiilor din grupele mici li se va demonstra qi explica intregul complex acliuni in ordinea lor fireascd sau atitudinea pe care trebuie sr o adopte in anun situalii, cuvintele ce trebuie spuse. La nevoie, aceste metode vor fi repetate toatd grupa de copii, pentru un grup mic sau, dacd este cazul, in mod indivi ,,Gregelile" se corecteazd pe loc, insd ftri mustrdri, folosindu-se, in general, cierile pentru fiecare acliune realizatd bine. Deqi activitatea in sine nu are declarat de joc, forma de desftgurare, precum qi antrenarea verbald qi afecti copiilor trebuie sd producd acestora o satisfactie evidentS. Pentru consolidarea deprinderilor, pot fi iniliate cu copiii diferite jocuri didactice, jocuri de migcare, jocuri de rol, jocuri cu text gi cdntec. De menea, poate fi folosit un material literar adecvat: povestiri, poezii, ghici Copiii pot asista la scenete jucate in cadrul teatrului de pipuqi, pot participa dramatizdri,la recitarea unor poezii pe roluri. Materialul literar qi jocul au un important mai ales in trezirea interesului copilului pentru deprinderile la care

intdlnirea de diminea!6: o ii invald pe copii sd aibd grijd de cei din jur; r oferd ocaziaparticipdrii individuale 9i de grup; o creeazd o atmosferd vioaie, entuziastd, prietenoasd pentru toatd ziua; o este un pretext pentru stabilirea de reguli qi ritualuri; . oferd ocazii de recunoagtere a valorii personale a fiecIrui copil; . creeazd situatii de exersare a unor deprinderi importante (a asculta, a vorbi, a
sintetiza, a rezolva probleme, a urma indicafii, a lua decizii, a argumenta etc.).

intdlnirea de diminealS este un context pedagogic in care se stimuleazi comunicarea, impirtdqirea sentimentelor qi se sudeazd relaliile dintre cei mici. Pe rdnd, copiii sunt adugi in centrul atenliei pentru a povesti, a vorbi grupului, a participa la jocuri 9i activitili colective. Ei se simt importanli qi responsabili pentru cd restul colegilor ii privesc Ai le pun intrebdri.

facereferireinele,iifamiliarizeaz5cudiferiteobiecteqicuatitudiniadecvate. Lectura dupd imagini este o modalitate ce poate fi folositd cu succes, special pentru a-i'ajuta pe copii sd compare un comportament dezirabil cu u indezirabil; de exemplu, imaginea unui copil curat gi ingrijit aldturi de imagi unui copil murdar qi neglijent. Se arati intdi imaginea care reprezintd aspectul tiv qi se face o scurtd citire a ei. Se aratd apoi imaginea care surprinde negativ gi se provoacd, prin intrebdri gi exclamafii, o atitudine de dezaprobare de ea. Se revine la prima imagine, sco!6ndu-se in evidenld frumuselea, pldcerea care o privim, aprobarea fa!6 de aspectul pozitiv gi indemnul de a-l urma. Imaginile pot fi folosite qi pentru a reprezenta suita de operalii care frcute in cadrul unei deprinderi. Astfel, spdlatul mdinilor poate fi infbligat urmdtoarele imagini: copilul in fa{a chiuvetei ddnd drumul la robinetul unde apa, copilul cu sdpunul in mdnd, copilul iqi freaci mdinile fdrd sdpun, copilul spald de cldbuc cu apa ce curge de la robinet, copilul inchide robinetul, copi
se qterge pe mdini.

Facilitsrea comanicdrii in csdrul inthlnirii de diminea\d intfllnirea de dimineald reprezintd o activitate didacticd fundamentatd pe comunicare, in care fiecare dintre participanli trebuie sd aibi o prezenld activd, ascultAnd
111.1.4.2,

comunicAnd idei. Deoarece intdlnirea de diminea{a reprezintdun mediu de interacliune l'1rmalizat,nu intotdeauna participanlii se vor angaja spontan 9i consistent in comunicarea ideilor proprii. De aceea, propunem in continuare cdteva solulii de facilitare 0 comunicdrii cursive, democratice qi consistente in cadrul grupului de preqcolari. Y Organizarea grupului de preScolari in cerc. Cercul reprezintd formatia dc lucru cea mai propice comunic[rii, deoarece: dispunerea in cerc a participanlilor permite realizarea contactului vizual spontan cu fiecare dintre membrii grupului 9i cu propunitorul;
Bi

o o o

neexistdnd pozilii privilegiate, nu se creeazd tensiuni sau ierarhii informale, care sd ducd la blocaje in comunicare;

Imaginile pot cdtre educatoare,

fi folosite gi sub forma unor diafilme sau fotografiirealizate prin surprinderea unor faze in desfrgurarea unor deprinderi

prezentarea lor cu ajutorul calculatorului.

III.t.4. intdlnirea

Y
de dimineald

IIL 1.4. I. Vulenlele fo rmutive ale tntdlnirii de dimineald Actualul curriculum pentru invI{dmdntul preqcolar include in cadrul acti
tdfilor de dezvoltare personali gi intdlnirea de dimineald, activitate ce nu se in inv5ldmdntul tradilional gi, tocmai de aceea, vom oferi cdteva detalii
organizarea qi desfdqurarea acesteia.

Intdlnirea de dimineald este o activitate planificatd, structurati, care oc un loc important in programul zilnic. Cele 20-25 de minute dedicate acestei vitdli creeazd o atmosferd pozitivd in grupd, antrendnd fiecare membru al acestei Fiecare copil simte nevoia de a fi parte a colectivului qi are responsabilitatea de contribui la activitilile lui.

joace acest rol) este utild in special in situalia grupelor nou-formate, care nu stlpAnesc inc[ rutinele intAlnirii de dimineafd sau in cazul grupurilor numeroase de pregcolari. Facilitatorul se poate poziliona undeva la mijlocul cercului, rolul sdu iiind de a rezolvs saroinile de comunicare altrturi de copii, amintind in acelagi timp, c6nd este cazul, cerlnfele oarcinii de lucru, regulile de comunicare $i oferind un
rnodel de acfiuno,
1 1.1

evitarea momentelor de agita{ie gi a tensiunilor pe care le poate provoca schimbarea spontand a locului in timpul comunicirii, cadrul didactic poate opta pentru a nlarca fiecare loc in cadrul cercului, utilizdnd scdunele, dispuse in cerc sau, mai rudecvat la grupele mici, pernile colorate, cAte una pentru fiecare participant. Y Prezenla unui facilitator al comunicdrii in persoana unui alt adult care sprijind desfdgurarea secvenfei de comunicare (pirinfii pot fi invitali pe rdnd si

prezenla propunStorului adult in cadrul formaliei de participanli 9i participarea sa activd la indeplinirea sarcinilor de comunicare reduc din autoritatga formala a acestuia, sporind astfel caracterul securizant qi deschis al mediului de comunicare. Utilizarea marcajelor pentru stabilirea locului fiecdrui participant. Pentru

lt6

Utilizarea unei marionete, care, transferate de la un participant la celd reprezintd un instrument ce regleazd comunicarea. Astfel, copiilor li se cere sd vorbeascl pAnd cAnd marioneta nu ajunge la ei sau nu le este inmdnatd de cadrul didactic ori de cdtre un alt copil. Marionetele pot fi utile gi in cazul in unii copii comunici cu dificultate atunci cdnd se afld in grupuri mai mari. in acesta ei pot fi incurajali si ii vorbeascd intdi marionetei. Y Utilizarea comunicdrii in perechi. Acesta poate fi un moment in inaintea comunicdrii de grup. Este util in cazul in care copiii trebuie sd formul un rdspuns mai dificil la o intrebare sau cAnd, la intrebdrile mai personale, anticipeazd ci participanlii vor avea refineri in formularea rdspunsului. Y Impunerea sau negocierea unor reguli de comunicare democraticd,
care sd promoveze ascultarea activd gi respectul reciproc.

Frecventarea grddinilei in sine este o experien{d noud pentru cei mai mul{i dintre copii. Existd multi oameni noi pe care ii intdlnesc qi noi reguli de comportnment de invdlat. Mai intdi, este important pentru copii sd cunoascd 9i si utilizeze numele persoanelor qi al lucrurilor. Piezen{a copiilor la gr[dinifi se poate rcalizatot in cadrul intAlnirii de diminea!6. in prima zi de grddinild, fiecare copil primeqte un cartonag cu un semn individuai gi numele lui scris pe el. De la inceput li se atrage aten{ia asupra desenului pentru a-l refine. Pe misurd ce evolueaz5, copiii iqi recunosc cu uqurin!6 desenul gi numele gi pot s6-gi plaseze cartonagul in plicul pentru prezenli. Se vor folosi aieleaqi semne individuale pentru a marca gi alte spalii gi lucruri individuale ale copilului: locul in vestiar, patul, trusele de rechizite etc. impirtigirea, schimbul de impresii, este o altd componentd a intdlnirii de

Exemple: 1. Ne ascultdm unii pe ceilalli. Nu atunci cdnd e rdndul nostru.

ii

intrerupem pe cei1al1i, nu vorbim

ad

2. Nu rAdem de ce spun colegii, nu facem comentarii negative la 3.

celor spuse de colegi. Fiecare avem dreptul sd vorbim, dar putem alege qi sd nu spunem nim

la un moment dat. Y Utilizarea emblemelor Si a etichetelor cu simboluri Si imagini moti Se pot utiliza etichete cu o simbolistici variat6'. care sd exprime stdri de spirit care copiii le tr[iesc la un moment dat, care sd ilustreze calitdli individuale (ex.: albinuld pentru copiii care se dovedesc harnici). } Utilizarea rundelor de comunicare, utile atunci cdnd dorim si evocdm

mai multe idei pe o temi datd sau cAnd dorim sd antrenlm toli copiii in activi de comunicare.in caz;u,l rundelor de comunicare, propunltorul este cel care anu subiectul situaliei de comunicare qi regula debazd dupd care se va desftqura de disculii, de exemplu: In continuare, vom vorbi despre ce inseamnd sd fii prieten cu cineva. Vom spune: ,,Sdfii prieten cu cineva inseamnd... " Fiecare copil va spune a: idie. Eu sunt prima Si vom continua tn direclia aceasta (se indicd direclia coffiunicdrii tn cadrul cercului).
I. 4. 3. Str uctura tntfr lnirilor de dimineald Forma de chemare la aceastd activitate face apel la creativitatea educatoarei: un sunet de clopofel, o sonerie, o anumitd melodie, o scurt6 poezie.

fiecare zi, un num6r de copii hot6r6t de grup igi prezinta propriile idei, gAnduri, experien{e personale deosebite (de la ce i s-a int6mplat ieri la ce a visat ruu r" experienle de cunoagtere ori emolionale a avut). Pe parcursul sdptdm6nii, to{i copiii vor trece prin aceastd experienfd. Ea le dd posibilitatea tuturor de a se exprima, pe rdnd, gi de a genera subiecte de discufie importante in viala copiilor' Acegtia ajung sd se cunoascd mai bine, sd inldture barierele timiditdlii, iar mesajul lor ajunge la intregul grup, constituindu-se o atmosferi deschisd' prietenoasd, ce oontribuie la o bund socializare intre preqcolari. in acelagi timp, impdrtdgirea aclion eazd qi asupra dezvoltdrii capacitdlii de nscultare a copiilor. intrebdrile gi comentariile fiecdrui participant la disculii permit vorbitorului sd r6spund6, adresdndu-se direct interlocutorului. Activitatea de grup urmeazd, in general, perioadei linigtite gi meditative a impdrtagirii. Prin aceastd activitate se urmdreqte determinarea fiecdrui membru al grupului s6 participe activ la jocurile organizate. Jocurile au un caracter noncompetltiv gi propun sircini de naturi cooperantd, care respectd nivelul de dezvoltare qi

dimineatd.

in

interesele fiecdruia.

III.

Salutul este prima etapd a intdlnirii de dimineatd. Copiii se strdng in cerc cui educatoarea pentru a se saluta unul pe altul gi a saluta orice oaspete al grupei. In timpul salutului, se folosegte un ton cald, prietenos, copiii adresdndu-se pe nume
unul altuia.
Educatoarea se adreseazd mai intdi tuturor copiilor: ,,Bund dimineata, dragi copii!", apoi copilului din stAnga: ,,Bund dimineafa, Florin!" Salutul se propag[ in cerc, de la stAnga la dreapta, fiecare copil fiind salutat pe nume. Putem constitui ritmuri simple scanddnd numele copiilor gi betend simultan din palme,

Noutifile, evenimentele, gtirile zilei,partea finald a intAlnirii de diminealb, includ un mesaj scris care este afigat in fiecare zi la panoul intdlnirii de dimineald' Mesajul, imbog5lit cu desene, ii informeazi pe copii despre programul zilei, activit6li1e ce se vor derula gi leagd noua informalie de experienlele inai vechi. $tirile zilei pot include gi anunfuri care acoperd o varietate de sarcini, cum ar li: calendarul, vremea de afard, observalii despre anotimpul pe care il parcurgem. Copiii pot fi antrena{i in cadrul disculiei de dimineald sd arate unde este scris numele-lunii, numele qi data zilei din sdptimdnd etc. 9i pot chiar pot opera cu ele, clacd existd posibilitatea alcituirii unor calendare cu elemente detagabile. In timp, ei vor marca aminunte de genul: zilple in care venim la grddinild se termind toate cu i, zilele in care nu venim la grddinild se termind cu d, a doua gi a treia zi a sdptimAnii incep cu tn. in cursul intdlnirii de dimineafd, putorn discuta cu toatd grupa despre lctivitilile pe care ei le pot alege in timpul jocului liber Ei care sunt limitele pe care
Informarea copiilor despre ceea ce tlrmeaz[ si se int6mple mai departe pi oeea ce se egteaptA dc ls ei ii qiutll pe aceqtia s[ se simtd in siguranf[' A perrnite
trebuie s6 le respecte.

copiilor sd cunoascd dinainte ceea ce se va intdmpla in momentele u inseamnd a determina o trecere lind de la un moment la altul al zilei gi a prev aparilia situali ilor difi ci le. Pentru organizarea in bune condilii a intdlnirii de diminea{d, educatoarea
confecliona un panou cu mai multe buzunare unde va plasa toate materialele sare. Panoul ar putea avea urmltoarea structurd:

Mesajul cadrului didactic cbtre copii va fi introdus in buzunarul inscrip{ionat ,,Mesajul zilei". Panoul va confine qi un buzunar in care se vor plasa file din jurnalul grupei, completate de cdtre copii sau impreund cu aceqtia, atunci cdnd grupa are un eveniment semnificativ sau la sfdrgit de sdptdm6nd ori de proiect, pentru a construi istoria grupului. Buzunarul pentru calendarul naturii 9i pentru meteo va conline cartonaqe cu

Par&6q&

tm*&lmirea Se Stm Fnee?,e

lunile anului, zilele sdptdmAnii, cifre, elemente detaqabile cu aspecte din natur6. Buzunarul ,,Evenimentele zilei" va conline anunfuri despre aniversdri, plimb[ri,
v

izite, spectacole, excursii.

111.1.4.4. Posibile scenarii

pentru tntdlnirea de dimineayd

ScnNaRrur-

Salutul La semnalul dat, copiii se adund in cerc cu educatoarea pentru a se saluta. Ei

primesc medalioane cu legume gi fructe. Educatoarea salutd: ,,Btutd dimineafa, legumelor qi fructelor! Bine ali venit la grddinil6!" Pe o melodie cunoscutd, de la st$nga spre dreapta, cflte un copil vine in pagi de dans in mijlocul cercului gi se prezintS. Exemplu: ,,Eu sunt mdrul. Sunt un fruct

gustos, am culoarea roqie qi vi dau multe vitamine" sau ,,Eu sunt strugurele. Am boabe galbene, dulci qi foarte aromate. Sunt bun qi pentru compot, 9i pentru suc, dar imi std bine gi in fructiera de pe masa voastr[". Dupd ce se prezintd, fiecare copil se intoarce la locul lui in cerc ai salutd fructul sau leguma care urrneazi sd se prezinte.

impdrtdsirea La centrul tematic se gdsesc legume gi fructe personificate, redAnd diferite cmolii. Patru, cinci copii sunt incurajafi s6-9i aleagi fructul sau leguma care reprezintd cel mai bine ce simt ei in acest moment. Copiii vor motiva starea lor sufleteascS, iar grupa ii va asculta 9i le va putea adresa intrebdri. Activitatea de grup Activitate lingvistici: ,,Legumelor gi fructelor le place sd fie alintate." Fiecare denumegte fructul sau leguma de pe medalion 9i apoi o alinld (mdr' mdrul); apoi copiii vor fi incurajati si alcdtuiasci propozifii cu aceste cuvinte. Joc de atenfie: ,,Cogul ruPt" Copiii stau pe sclunele. Conducitorul jocului (la inceput educatoarea) se migcl in cerc, troce prin fafa copiilor gi spune: ,,M[ duc la piafn cu un coq s[ cumpEr o par[", COpitul care are medalionul cu para porne$te dupl conducdtorul jocuiui carl.fl contlnut prmanent mersul in cerc. Jocul continud astfel ptnl c6nd tat

in buzunarul pentru saluturi se vor gbsi atdt salutul folosit in ziua cAt gi saluturile confectionate de la inceputul anului gcolar pdnd in
respectiv. Cartelele cu numele copiilor penffu realizarea prezentei, dar 9i pentru a absenlii de la aceastI intdlnire vor fi plasate in cele dou[ buzunare marcate ,,Prezenti" gi,,Absenti"

se ridicd tofi copiii. conducitorul exclamd: ,,S-a rupt cogul!" La auzll cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducdtoruljocului, sb repede sd ocupe un copilul care rdmdne in picioare devine noul conducdtor al jocului.

$tirea zilei Se identificb denumirea zilei din sdptdm6ni in care are loc activitatea gi calendaristicS. Copiii fac aprecieri despre starea vremii. in continuare sunt anu activitdlile din ziua respectivi.

Joc de migcare: ,r$arPele" copiii, impreund cu educatoarea, formeazS prin ingiruire un garpe. Ei se vor deplasa in diferite moduri gi ritmuri: in cerc, mergdnd intr-un ritm lent; gerpuit, agezdndu-se gi ridicdndu-se la fiecare pas; in cerc, cu bralele intinse qi pe vdrfuri; in fbrmd de melc, {opdind iute pe vdrfuri. Educatoarea va fi la inceput conducdtorul pirului, iar migcirile vor fi asociate unor incantalii ritmice adecvate, cum ar fi: ,,In cerc mergem incet, incet/$erpuit ne deplasdm/Sus gi jos noi ne miqc[m/Melcul iute

llformdm". ScnNlRrur,2 Salutal

Chemarea la intdlnirea de dimineald se face prin versurile:
,, Dimineala ne-am trezit, La grddiniyd am yenit.

$tirile zilei Un personaj de la teatrul de pdpugi anunld gtirile zilei: aniversarea zilei de na$tere a unui coleg, sarcini pentru stabilirea vremii, plimbarea ce urmeazl sd o efectueze copiii, activitdlile ce vor urrna.
ScBNaRtur- 3

In cerc sd ne adundm, Cu tolii sd salutdm. "

acesta
Se

Copiii se adund in cerc qi se salutd. Educatoarea saluti copilul din stAnga ei ii rdspunde la salut, apoi se intoarce spre colegul din stdng-a qi repetd satutul procedeazl in acest mod pdnd c6nd toli copiii se sil.rta.
Prezenla
Fie.cale c-opil.iqi alege cartonagul cu semnur individual gi numele qi

Salutul La intrarea in sala de grup6, fiecare copil prime$te un ecuson pe care este desenat soarele, luna, o planetS, o stelu!6 etc. Copiii se adund in cerc la auzul versurilor cunoscute:
,,Credem cd salutul <Bund diminealat Ne-aduce-un strop de voioqie " $i face pldcutd viala. trece in centrul cercului qi salutb cu soarele Copilul care poartd ecusonul fiecare corp ceresc. ,,Bund dimineala, planetd Saturn!" Planeta ii rdspunde: ,,Bund, diminea{a, Soare!" Se continud salutul, de la stdnga la dreapta, cu toli copiii.

buzunarul destinat copiilor absenli.

pe panoul ,,Intdlnirii de diminealr", in buzunarul destinat copiilor prezenli. h catoarea impreund cu copiii constatd ce copii absenteazd gi pliseazi cartonaqele

il

prieten.

impdrtdsirea Se poartd o disculie despre prietenie, apoi fiecare copil primegte o coald h6rtie 9i creioane colorate gi il va desena pe cel mai bun prieten al lui. patru-cincii -d. copii vor povesti grupei pe cine au desenat qi vor motivu .e le este cel mai buq

impdrtdsirea
Pe o masd se g[sesc cartonage cu emoticoane (soare vesel, trist, firrios, speriat)' Fiecare copil igi alege cartonaqul care redd cel mai bine starea lui sufleteascS, iar un numir de patru copii motiveazd alegerea ftcutd.

te numegti... gi gtii sd cdnfi/qi egti fericit".

Iocuri tn grup Joc pentru cunoaptere Daci in grupi sunt copii nou-inscrigi, in primele zile se vor organiza jocuri pentru cunoa$tere. copiii se aduni in cerc ai se agazd pe scdunele.-Ed.r.uiour.a incepe jocul, spundnd: ,,Pe mine md cheam6... qi stau langd..." (nurnind copilul din'dreapta). Fiecare copil iqi spune numele gi preciz.ura-nu-.ie copilului din dreapta, pe care deja l-a atzit.Laun al doilea tur se adaugi o calitate sau o stare de spirit, un sentiment, de exemplu: ,,Mdnumesc... qi gtiu sd c6nt/gi sunt fericit, iartu
cizarea de c[tre fiecare copil a numelor ceror doi copiil6ngd care std.

Copiii sunt agezali in semicerc, cu spatele la centrul tematic. La o distan!6 ,Je 2-3 metri de centrul tematic, se agazi o navd cosmic[ ce a fost confecfionat[ de copii in cadrul proiectului ,,Din tainele universului", din cutii mari de carton, imbricate in staniol, suprapuse; cu un spaliu in spate care si permitd accesul
copiilor in nav6. Pe r6nd, c6te un copil intr6 in nava cosmicd 9i spune celorlalli ce vede pe f'ereastra navei (globul pdmdntesc, soarele, luna etc.). Grupa ii va adresa intrebdri
legate de oele relatate.

In zilele urmitoare, jocul poate continua complicdndu-se sarcina prin pre-

se pot organizajocurile: ,,Ghici oino te-a strigat", ,,Deschide-fi urechca bine", in care au sarcina de a-gi recunoalte colegll dlpa vice,

Dupi ce copiii-se cunoso,

l))

r23

Jocari de grup Ce gtii despre... Copiii fac cunoqtinld cu globul pdmAntesc qi cu Soarele. Educatoarea sd afle ce gtiu copiii despre planeta Pdmdnt gi despre steaua numitd Soare. Joc muzical: rrUniversul" Pe o melodie cunoscutd, copiii cdnt6: ,,De mdnule ne ludm, Cercul mare il formdm. Soarele-i Si el cu noi; Haideyi sd-l aplauddm. " Pe primele doud versuri, copiii merg in cerc, pe ritmul melodiei. Pe ulti doud versuri, copiii se opresc Ai il aplaud[ pe copilul care poartd in piept sim corpului ceresc men{ionat qi care trece in mijlocul cercului. Jocul se repeti pdnd
epuizeazS. to ate corpuril e cere gti simbol izate.

scrierea datei, a lunii gi a$ezarca imaginilor la tabloul naturii. Dupd aceea se /olt: tealiza mullumirea; {ecare copil ii va mulqumi celui care a realizat o anun]m EarcinS, de exemplu: ,,ii mulgumim Rominei pentru cd a udat florile" sarr,,ii mullurlm lui Sorin pentru cd a fbcut ordine la jucdrii". Noutd1ile zilei vo.r. Se pot anunla activitdlile care se vor desftgura in acea zi sau ceea ca r eopiii sd realizeze. int6lnirea de dimineald se va incheia prin recitarea unei p)e lnteresante sau fredonarea unui cdntecel.

111.1.4.5.

Tipuri de activitdli utile tn desfdsurarea fufilnirii de dimineuld.

$tirile zilei Jocul ooDetectivii" Trei copii vor fi detectivi. Ei vor trece pe la fiecare centru de invdlare de stimulare), vor observa ce materiale noi au ap5rut gi vor prezenta grupei tdflle. Copiii vor putea adresa intrebdri referitoare la cele relatate de cdtre de In acest context, educatoarea anunld programul zilei, jocul oferind o in
deosebitd pentru munca zilnicd, in activitatea independentd ori pe ariile de stimul

Existi mai multe posibilitdli prin care intdlnirile de dimineala prind conrYr' Acestea se pot desfdqura nu doar prin conversalii, ci gi prin activitdli muriaat?' desen, gimnastic5, jocuri matematice etc., toate acestea ducAnd la reuqita activ,lta; fllor pe domenii experienliale sau a activitdlilor integrate desftqurate de cLoruI pe biau.ii. cu copiii. iatd cAteva idei pentru intdlnirea de dimineald, care suft
placul celor mici:

a. Sugestii de jocuri pentru activitifile de grup (Jocuri qi activitlfi

de

ScnxaRrul 4 Salutul Copiii impreuni cu educatoarea vor ft aqeza[i in semicerc pe covor qi, dreapta spre stdnga, se vor saluta dupd regula: fiecare copil saluti intregul apoi igi salutd colegii din stdnga gi din dreapta: ,,Bund diminea{a, copii, bund
neafa, Vl6du!, bund dimineala, Gabi".

Impdrtdsireu Se dezvoltd un dialog cu copiii in legltur[ cu ce au fbcut ieri dupd plecat de la grddinitd sau se vor spune poveqti. Activitatea de grup se va realiza pe marginea tabelului responsabilitdli fr rcalizat in diferite forme, a$ezat pe perete in sala de Acest panou va conline numele fiecdrui copil qi o imagine prin care va fi zentatd responsabilitatea pe care o are'in grupi (si ude florile, sI imparti nele, sd arunjeze c[r]ile etc.). Fiecare copil va executa sarcina pe care o are; exemplu, cel care va avea de udat florile le va uda, cel care va avea de fdcut la jucdrii va face curat qi aga mai departe, pdnd c6nd tofi copiii igi vor indeplinit sarcinile, Educatoarea va interveni acolo unde osto nevoie gi le va spri,,jin mai ales acelora care au de indeplinit saroini pufin mal dificile, cum
un panou care poate

lu tocunoa$tere qi intercunoagtere) l. Dacd in grupd sunt copii nou-inscrigi, unul din jocurile pentru intillfrte-a climineald care sd ii ajute pe copii sd relind mai ugor numele colegilor este ufma, Ce tolul: copiii sunt agezafi intr-un cerc inchis alSturi de educatoare. Aceasta db st4nut JOeului ipun6nd: ,,Numele meu este..., in stdnga mea se afld..., iar in dr?aPta Fefl..." Jocul continud pdnd la ultimul copil din cerc. 2. Joc de cunoagtere:,,Eu sunt... qiazimd simt..." Fiecare igi spune numele, impreuni cu un adjectiv care incepe cu iniliala nttrnelui gi care il iaracteizeazd sau ar dori s6-l caracterizeze. La reluarea josrrlui, c] llecare igi spune numele, indicAnd un lucru sau o acfiune pldcutd lui, care ince/e. lniliala numelui sau propundtorul strigd numele copilului din stdnga, al sdu Sr,al celtri din dreapta. De fiecare datd cdnd igi aude strigat numele, purtdtorul nun4elul te ridicd in picioare gi se agazd imediat inapoi. 3. Joc de cunoagtere: ,,Mingea care se rostogolegte" Cel care are mingea strig[ pe nume un coleg gi iostogolegte mingea sp/e el' Eel care primegte mingea alege un alt coleg, il strigd gi rostogolegte mingea sPre ll Bl, Variantd: cel care are mingea o rostogoleqte spre un coleg, il strig[ pe nume-$l '.)' :pune un lucru pe care ii place s6-l facd (de exemplu: ,,Mihai, imi place sd inot' 4. Joc de cunoaqtere: ,,Cu cine ai fbcut cunoqtin{d" Copiii se deplaseazi in direcfii opuse, pe conturul a doud cercuri concentrrlcel flecrrrc cerc avand acela$i numdr de participanli. La semnal, copiii se opreQc $r funnt:az[ perechi, ln ficcare pereche, cei doi copii iqi spun numele mic. Dupi &ova' Fei rcpetIri, in cadrul seevenfei ,,imp[rt[girea", fiecare participant spune g/uPel Eunrele colegilor ou carc 8-6 lnt8lnit,

t25

5.

Joc de autocunoa$tere: ,,Surpriza"

Copiii sunt agezali in cerc. in mijlocul cercului se pune o cutie gi li se copiilor ci in ea se afl[ un obiect special. Cutia confine, de fapt, o oglindi. Fi copil este invitat s5 vadd acel lucru secret, apoi este rugat sd spund grupului ce vdzut, fLrd sd facd explicit menfiune la propria persoand. Se va insista pe trisiturilor frzice. 6. Joc de cunoagtere: ,,Ecoul" O persoand igi spune numele gi face un gest in acelagi timp. Numele gi
nea sunt repetate de fiecare din participan{i, pe rdnd, pdnd cdnd se face un tur complet.l

colegii veseli din ziua respectiv6' Dacd toate acestea au avut noud incolonare a copiilor in dreptul celor trei cartona$e cu
r

ezultat, putem repeta j ocul.

3. Joc ,,Bomboana plimbdrea!5": copiii sunt aqezali in cergi pornegte o cutiuld cu bomboane gen M&M; fiecare copil ia unr urmbtorului coleg care face acelagi lucru' CAnd cutia goliti a fiecare copil trebuie si spund despre el atdtea lucruri care ii plac c6tc

ll

7. Jocuri de asociere cu numele: imi place numele pe care il am pentru cd... Nu imi place numele pe care il am pentru cd... Mi-ar pldcea sd mdfi chemat... pentru cd... Pdrinlii mi-au pus acest nume pentru cd... 8. Se pot purta disculii cu copiii pe diverse teme, cum ar fi: ,,Ce este prieten?" Copiii primesc o coald de hdrtie, iar dupd ce au definit prietenia il desena pe cel mai bun prieten al lor. 9. ,,Recunoagte colinda": educatoarea fredoneazd. cu la, la, la cdteva coli iar copiii trebuie sd ghiceascd despre ce colindd este vorba gi sd intoneze o s din aceasta. 10. ,,Scrisoare pentru Mog Nicolae" realizatdprin intermediul desenului. 1 l. Le putem cere copiilor sd reconstituie imagini din bucdfi pe marginea diferite teme (gen puzzle).
de jocuri pentru secven{a ooimpirtigirea" 1. Joc ,,Paseazd zdmbetul". Copiii sunt agezali pe scdunele (sau pe jos) gi se prefac supdrafi. Dintr-odatI, pe fala primului copil apare ca prin farmec un zdmbet; acesta il paseazd, urmdtorului copil; aga se procedeazdpdnd ce toli ajung sI zdmbeascd. O altd variantd a jocului este cea in care copiii spun: ,,Ceea ce md face sd zdmbesc este..." La sfdrgit copiii pot primi insigne cum e cea din desen.

copiilor, un sunt copiii este urmitorul: emoliile pot exprima care copiii igi cc emotlcoane cu mdsuld in mijlocul cercului se afl6 niqte cartonaqe qi rite triiri emofionale. Fiecare copil alege un cartonaq explici alegerel

4. in

ceea ce privegte dezvoltarea emolionald a

5. Un alt joc legat de dezvoltarea emolionald este ca fiecare 0C measci o figi cu cdteva emoticoane (vesel, trist, furios etc.). Ei trebulg aceste fe!e, apoi, in spaliul de jos al fiqei, unde se afld trei cercuri, trObUld neze chipul lor: in primul cerc a$a cum s-au simlit ieri, in al doilea corc Altt# aratd cum se simt ei azi, iar in al treilea cerc chipul lor aga cum cred C[ lC Vd
malne.

b. Sugestii

PPEI'lIU
PENTPU

zAueer

Hl inceputttlUl'&* prin intermediul noi, cdnd subiecte unor a iniroducere de situaliile se impune un anumit model gi/sau tip de comunicare. Exemple de propozilii pe teme diferite: . Prietenia ESti prieten cu cineva atunci cdnd... Cdnd eSti prieten cu cineva, atunci... Cdnd te cerli cu un prieten, te simli... De ziua unui prieten...

c.Activiti(idecontinuareapropozifiilorcuinceputdat Activit6lile de continuare a piopozi{iilor cu inceput dat sunt cfiolentg

'

Sentimentele

mele

2.

Jocul poate ft organizat in zilele posomor6te sau in zilele in care copiii sunt tensiona{i din diverse motive (iminenla unei serbdri, a unui concurs etc.). Pe un panou sau in locuri diferite din sala de grupd vom a$eza trei cartonage rotunde pe care am desenat: o fald, zatmbitoare, o falb tristd, o fa16 care plAnge cu lacrimi. Copiii se vor incolona in dreptul cartonagului care exprimd cel mai bine starea lor emolionall din acel moment. Copiii care s-au a$ezat ldngd fala zdmbitoare sunt cei care vor alcbtui ,,magina de spilat". ,nHainele" sunt copiii care s-au lncolonat in dreptul fetei triste sau care pl6nge. copiii care formeazr magina de spdlat sc aqnztl pe doui rdnduri, fafi in faf6. ,,Hainele" vor trece una c6te una printre ei qi vor t"i atinse de ,,paletele" maqinii (mainile copiilor), primind un sfat, o m&ngglr, o cpreciere de la

Joc de dezvoltare socio-emofionald: ,,Maqina de spdlat"

Suntfericit atunci cdnd... Sunt dezamdgit atunci cdnd... Mi-e teamd de... Sunt speriat atunci cdnd... Md infurii atunci cdnd... Simt cd sunt important tn grupd cdnd..'
Cred Cred Cred Cred
cd md pricep La...

. GAndurile mele

cd mi-ar pldcea... cd am sd incerc sd.., cd sunt un prieten hun pentru cd.,,

. Preocupirile mele

AS vrea sd invdy sd...

e. Sugestii pentru debutul intAlnirii

. infiecare dimineald, S-avem gdndul bun pe fald. Cdtre soare sd privim, Iubire sd ddruim, De gdnd rdu sd ne ferim, S-adundm doar bucurie $i-n lume s-o rdspdndim! $i-atunci orisice copil, infiecare dimineald, Are gdndul bun pe fald!
i

de

dimineati

imi place sd ascult... imi place sd vdd... Culoarea mea preferatd este... pentru cd...
Aq vrea ca impreund cufamilia sd... AS vrea cafratele meu/sora mea sd...

(trecem palmele peste fa{[)

(desfacem bra{ele in form6 de (str6ngem brafele spre piept gi apol

(mdna alungd gdndul

r[u)

Pentru ce imi place/mi-ar pldcea sd am un sau o sord...

(strAngem bralele spre piept qi apol

(sdrim in sus cu brafele

. Dorinfele mele Dacd aSfi un animal... mi-ar pldcea sdfiu... pentru cd... Dacd aSfi ofloare... mi-ar pldcea sdfiu... pentru cd... Dacd aS putea schimba un lucru in lume, acesta ar.fi...
Dacd arJi sd-mi pun trei dorinle, acestea ar.fr... pentru cd...

(trecem palmele peste fa{[)

de comunicare pe baza imaginilor Imaginea poate fi utilizati ca factor evocator pentru gAndurile, trdirile e fionale, experienlele de viali 9i de cunoagtere ale copiilor. in activitSlile derulate intAlnirea de dimineatd, igi gdsesc utilitate cdteva tipuri de imagini: fotografii instantanee din realitate, cu qi ftrd personaje umane, imagini fdrd detalii, imag care ilustreazd emolii qi comportamente diverse. Propunem in continuare exemple de utilizare a imaginilor: Activitotea 1. Copiii sunt aqezali in cerc qi primesc cdte o imagine. Pe rAnd,
er spun:

d. Activitifi

. Bund dimineaya, cer frumos! (ridic[m m6na spre cer) Bund dimineala, soqre luminos! (mdinile sub formd de cerc Bund dimineala, micule vdnt, (imitim migcarea v6ntului cu Care-alergi pe pdmdnt! Bund diminea[a, copaci tnflorili! (mdinile arati coroana rotund6" (bra{ele lateral pentru zbor - plsld, Bund dimineaYa, in fa[6 - pdsdri mici) pdsdrele mari Si mici! Bund dimineala, pietre tari! Bund dimineala, animale mici qi mari!
(palmele bat

podeaua)
sh6m

,
l{

?,

(la animale mici

ghemuit,

sirim in sus).

Acesta este jetonul meu, imi aminteSte de... Acesta este jetonul meu, mdface sd md simt... Acesta este jetonul meu, in legdturd cu aceastd imagine ag vrea sd spun... Acesta este jetonul meu, aceastd imagine este importantd pentru deoarece...

lll.2. TnnNzlllttr
Tranziliile sunt activitSli de scurtd durata care fac trecerea dc h activitdtile de inv[{are, de la momentele de invdlare structurati la oelO dG ' '\( in diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variazd foartO fi* funclie de vdrsta copilului, contextul momentului qi calitSlile cadrulut dlffi in acest sens, ele pot lua forma unei activitdli desfrqurate in mers ritmatt t activiti{i ce se desfbgoari pe muzicd sau in ritmul dat de recitarea unei sau a unei fr6mant6ri de limb6, a unui joc cu text 9i cdnt cu anumitc cunoscute deja de copiii etc.

Activitatea 2. Participanlii sunt impdrlili in grupe de cdte 5-6, iar

grupd primeqte un numdr dublu de carduri fal6 de numdrul participanfilor. Se grupului sd aleagd cdte o imagine semnificativd pentru fiecare dintre membrii sdi Se continud ca la activitatea l. Exemple de

activitlli

de discutare a imaginilor care exprimd emolii:

Activitatea 1. Fiecare copil primeqte un card. Pe rdnd, fiecare compl

una din propoziliile:

Omul acesta este... Omul acesta se simte aqa pentru cd.., Activitatea 2, Aceeaqi imagine este trecut[ de la un participant la celilalt, fiecare incercdnd sI alc[tuiascd o mic6 povestire care str includd persona.jele ilus. trate gi starea lor de spirit,

t28

t29

Resurse utile in desfigurarea

tranziliilor

Migcarea este esenliald pentru cre$terea copiilor. impreund cu educa rea, ei pot face gimnasticd de inviorare pe urmdtoarele versuri:

a.

Ghild cautd-un cartof $i se-aude : groh-groh-groh !

pe gardul lui bunicu', Un crestat cu pene roSii Strigd tare : cucuriguuuuuuuuuuuu !
Sus,

Cdntd de rdsund nltcu',

Cdntd-ntruna: cucu,
Pupdza rdde de cuc

,,Imi inclin spre umdr capul, Ca girafa md-ncovoi $i-ntr-o parte Si tn alta: Unu-doi, unu-doi. intind bralele fnfa1d Ca o caracatild. Fd ca mine dacd vrei: Un-doi-trei, un-doi-trei. inapoi cdnd Ie intind, Parcd-s gdscd gdfaind. Bralele rdstoarnd gardul : Trei-patru, trei-patru. Mai dibaci sunt ca maimula Ce se dd pe creangd hula. Suntem veseli Si voinici: P atru-cinci, patru-cinci.

Calul bate din picioare Ca Si cum ar vrea sd zboare. $i eu bat gi nici nu-mi pasd:
Cinc i-Sas e, c inci-S
as e !

$i se-aude: pu-pu-pup!
,Ssssssssssss
s ! Gdscanull nuJi dd pace!

O gdind s-a ouat

Lduddndu-se : cotcodac

Sdsdie Si ,Sss/ Sss/

Md inalq ca un cocor, Cresc Si ziua, cresc Si noaptea. AS putea ca el sd zbor: $as e-Sapte, S ase-E apte !
Mlddios ca o pisicd, Cdci tmi place sdfac sport! $i-am sd cresc inalt Si suplu,
$apte-opt, Sapte-opt!

Ghem de puf, alb-maroniu,

Plfinge-ntruna: piu, piu, piu!

Un curcan se plimbd mdndru, Lduddndu-Si coada: glu-glu !

Mdrrrr!

Se supdrd Azor,

Mdrdind incetisor:

Mdrrr! Mdrrr!
Zzzzzum! Albinele i Zumzdie pornind la Zzzzum! Zzzzum!
$SSS! Se-aude o coasd Jos tn iarba de mdtase.

Doud mdye se certau $i se-aude: miau, miau, miau! Azor luptd c-un ciolan Latr d-ntrun a : ham- ham -ham ! $oarecele-i mare prinl, Rdde de motan: chil, chil!
O cioard croncdne: cra-cra! Nu Stiu, Doamne, ce o vrea!

Md trezesc de dimineald, Md spdl repejor pe fald $jfug la tnviorare Indemnat de mdndrul soare. "
gimnastica de inviorare:

Srr^l/^$w/
vdntul Mdndndfrunza din cdraru
I/Ajiil !
P orneste

b. Iatd alte versuri pentru

,,Dacd vreau sd cresc voinic, Fac gimnasticd de mic. Merg in pas alergdtor, Sar apoi tntr-un picior, Md opresc, respir ugor,

vdjjjj! vajjjj!"

intind bralele sd zbor. Toatdlumeaeamea, Cdnd m-aSez jos la podea. Asta-i doar un inceput, Ia privili cdt am crescut! "

d. Copiilor
nu sunt de

neglijat:

le plac jocurile de cuvinte, agadar versurile din folclorul

,4

c. Pentru insugirea corectd a onomatopeelor se pot selecta gi recita din urmdtoarele versuri:
Rala lunecd pe lac $i se-aude: mac, mac, mac!
,,

. ,,Lund noud, lund noud, taie pdinea-n doud, sd ne dai Si noud,

mie.iumdtate,
lie jumdtate, s-avem sdndtate, pe masd bucate,

. ,,Tica, tica, tica, mi-a mdncat pisica toatd mdncdrica Si m-am dus la Scoald cu burtica goald. "

Lupul pe iezi prdnz ti fdcu $i a sfdrSit cu un a-u-u-u-u-u

... ..

suflete curate!
Gdsca zice altceva:

Ghi-ga-ga

Si

ga-ga-ga!

pe deal, nu Stiu de ce, Capra strigd be-he-he!

Sus

. ,,Unu, doi - numdrali ca noi, Trel, patru, cinci - ia venili aici!

$ase, Sapte

Ursul vine-nceliqor Vorhind singur: mo1 mor, mor!

Vaca vlne-acasd aeu'

mergem mai departe,

De la poartd sttlgd: muuuuttuuuuu!

Qpt, noud, zece

l?n

nimeni nu ne-nlrecel"
r

r,.'rofll

iile linigtitoare sunt de mare folos inaintea inceperii activitdli

Ne

jucdm, ne jucdm Cu pumniSorii noi ne jucdm.

Cdnd pumniSorii au obosit,

Copilasii au adormit."

fr3e.1 ca un cuvdnl

(migcdm degetele rdsfirate de la o mdnd)

gdnd ilclna tace

ac desface tlt gus sd zbori,

(mipclm mdna pe l6ngi cap) (bat in masd cu pumnigorii, ascund pumniqorii)

(ambele m6ini cu degetele desftcute)

Frimdntdri de limbd, structuri ritmate qi num[rdtori pentru captarea atenfiei copiilor in timpul jocurilor gi al activitdtilor din gridinilS.

f.

F raclac
cref-Flef-slculef
Ursuleful FIef Ursu-Le! 9i Ursu-Fle!, Cei doi urqi cu p6rul cre{, Vor si prindi peqte-n lac: Dar de ce pl6ngi, Ursu-Fle{? - Eu n-am prins decdt un rac!

le pocnitori de lrei ori!"

(pocnim de trei ori din degete, s6rim in sus)

(liniqtitor):

lll

gdrdulel Mieunica
mlau, miau, miau,

(m6na stdngi cu degetele desfrcute) (ardt[torul 9i mijlociul de la mdna dreaptd merg pe gard) (mieunat languros, merge pe gard) (trece repede pe gard)

ehll,

ehiS, ch4.

Ursu-Le! gi Ursu-Fle{ Au m6ncare-n sdcule! Ursu-Lef a scos budinci Ursu-Fle! a scos vreq cinci Oui fierte qi fierbinti.

mandarini-plastilini farfurii-felii

clin-preling vf,nt-sunt

bum, bum, bum

(fiecare deget se inchide c6nd vine uriagul)

(ardtitorul de la m6na dreapti" chipul desenat)

gdrdulelul! tlne,un piticul aldta de micuq

lqc, c:ioc, cioc

Patru urqi de plastilini

Patru urgi de plastilind Au gSsit o mandarind $i-au tiiat patru felii $i le-au pus in farfurii.

(indoi ardtltorul de la m6na dreapti)

(ciocinesc fiecare deget care se ridicb)

Clinchetele Cling, cling, cling, Cling, cling, cling, Clinchetele se preling Sus pe nori, jos pe vdnt $i pe toate cdte sunt. Cling, cling, cling,

B-EETE $I DE MAINI

tte,lucdm

mare noi ne jucdm. mdre a obosit, .t $l tu,tit.

L

jucdm, ne jucdm Cu inelarul noi ne jucdm. Cdnd inelarul a obosit, Mititelul a Si sosit.
Ne

Se-nt6lnesc Ai se unesc intr-un cdnt sdrbdtoresc.

F
ton-telefon
J0r, tdr-!6r! Sund telefonul, Las televizorul. Alerg la telefon, Dar nu mai are ton.

piu-9tiu puigori-gtrlbiori

*iffim,

ne,lucdm
ne

Ne

jucdm,

ne

jucdm Puiqorii Piu, piu, piu, Doar atdta qtiu Micutii puigori, Albi gigilbiori.

Efltreffin,rul noi
t

jucdm.

Waramtttrulu

obosit,

*&tut

{i r(,rir.

Cu mititelul noi ne jucdm, Cdnd mititelul a obosit, Palmele au Si sosit.

Ne

EJrcrt, ne,lucdm fuegleetal nol neiucdm.

jucdm,

ne

jucdm

Cu palmele noi ne jucdm,

W
l,

mt\loc:lul a obosit,

Fi#uta

glsoslt'

Cdnd palmele au obosit, Pumnlgorll au gl tta,tit,

vin-senino

bitaie-v6nitaie,
nas-rimas

tic-tac - tac bine-mine

Foaie verde lemn uscat, Spune-mi, te rog, ce ai gustat?

Ceasul

Accidentele Accidentele nu vin, Niciodatd din senin, Niciodatd din bdtaie Nu scapi fEr-o vdnitaie. Fugi pe scdri gi cazi in nas; Vezi din el ce-a mai rdmas?

Tic-tac, tic-tac, Ziua,noaptea nu mai tac;

Balonul ugor pluteqte $i la tine se opre$te.

Ca la mai, Ca la plai, Ca la dinte, dinfelag, Ieqi afard, iefurag!

Mititel imi pare bine,

Se ia lumea dupd mine.

Noi cu tolii am lucrat $i lucrul am terminat, Bucurogi si ne-nvArtim, Pentru cd qtim si muncim.
Frunzulifd, foaie lat[, Hai sd punem tofi odati!

La sunet de clopofel, Jocu-ncepe, 'atenfi la el!

Foaie verde de cicoare,
Spune, ce-i aceasta oare?

ga-striga rea-ia

F rifoi.zlvoi
siturat-uscat
Rafele
Doud ra{e gi-un rdfoi Au zburat pdnd-n zdvoi, Pentru cd s-au siturat De cote! qi praf uscat.

GAsca Gdscd, g6sc5, ga, ga, ga Ce tot strigi, nu mai striga! Cd te-aude vulpea rea

Floare-albastrd la fereastrd, Spune, din povestea noastrd, Cine-i bun qi cine-i rdu? Cu cine sd semdn eu?

Foaie verde, foaie-aleas6, 56 facem ordine prin clasi! Cine corect va juca

Bulina va cdpdtat.
Roata vremii se-nv6rtegte, Fiecare se gdndegte, Apoi spune cu glas tare Ce va fi cAnd va fi mare!

$i-o s[

vini

sd te ia!

frumos-jos socotesc-incilzesc

Noi ne invdrtim Pdni obosim; Hai sd ne oprim un pic: Sanda ne-aduce un plic!
Greqeala ai indreptat,

gugi-mituqi
jos-gustos
Egti copilul liudat!

Un ticfune qi-un cdrbune, Toate cele spuse-s bune. Tic-tac, tic-tac,

Priveqte-md: spune, ce fac? Copac mare, Copac mic, Hai sd mai jucdm un pic $i sd-mi spui Pentru cd-mi placi Dimineala, tu ce faci?
Capra noastrd minunati A avut trei iezi odatd, Doi din ei n-au ascultat.

Soarele

Gtrinupa
Gdinuga umple guga

Lacl.i';i dailumindjos? Pe cdti mdngdi )

Soare, soare, domn frumos,

Nu qtiu, eu nu socotesc
gi-ncdlzesc!

Cu tot meiul de pe jos $i-n cuibar pentru mdtuga Face-un ou gustos.

Am o coronitd Care e miculi; Cu ea o gitesc

Pe fata ce-o iubesc. Cdt ai zice,,lJn, doi, trei",

mici-floricici
vorbeasci-zimbeasci

oarba-roaba
ea-colea

Sari ugor intr-un picior.

$i-apoi iar la ,,un, doi, trei", Treci la locul tiu, de vrei!

Sora mea

Baba oarba
Baba, baba-oarba

Am o sord mic6, mic[, Gura ei, o floricicd; Ea nu gtie sE vorbeascd, $tie numai s[ zAmbeascd.

Hai cu tofii impreunl

Sdjucdm cu voie bun6, Lanlul mare sd formdm $i frumos sd ne-aranjim!

Unde-fi este roaba? Roaba ici-colea,

Ia-te dup[ ea.

Cine-i cel ce i-a mdncat?

lla

135

F CAPITOTUL IV
Evaluarea progresului copilului pregcolar |V.1. Sprcrncul rvnluAnl coptLULUt pREgcorAR
Evaluarea didactici este o actiune complexd, un ansamblu de operalii mintale gi aclionale, intelectuale, atitudinale, afective in cadrul cdruia se precizeazd: ) conlinuturile gi obiectivele ce trebuie evaluate; D in ce scop qi in ce perspectivd se evalueazd.; F cdnd se evalueazd (la inceputul invS!6rii, pe parcursul acesteia, la sfArqit de parcurs); F cum se evalueazi, condiliile in care se desfrgoarl activitatea de evaluare (instrumentele gi procedurile de evaluare); F pe baza cdror criterii se evalueazS' F in ce fel se preluc reazd datelegi .rr. sunt valorizate informaliile.

dezvoltarea capacitSlilor gi atitudinilor de inv6{are,

Datele ob{inute trebuie analizate in interrelalie, lului este un proces global, unitar. Evaluarea in invdlbmdntul preqcolar trebuie si

funclii: - constotativd.' rezultatele evaludrii aratd dacd o activitato da in condilii optime, dacd au fost asimilate cunogtinlele, dacl achizi{ionate gi in ce stadiu de dezvoltare se gdsesc ele; - predictivd: evaluarea indic5 dacd nivelul de
suficient pentru stadiul urmdtor;

Actualul curriculum precizeazd cd evaluarea ar trebui

sd urmdreascd progresul

copilului in raport cu el insugi gi mai pulin raportarea la normele de grup. Progresul copilului trebuie monitorizat atent, inregistrat qi discutat cu pdrin{ii (cu o anumitd

periodicitate). Prin urmare, evaluarea in invdfdmdntul pregcolar este o acliune de cunoagtere a copilului cu vdrsta cuprinsd intre 3 qi 617 ani. Buna cunoagtere psihopedagogicd a copilului pregcolar este importantd deoarece in aceasti perioadd evolufia sa este foarte rapidd gi diversificatL, iar educatoarea trebuie s5-gi adapteze activitatea la particularitilile de vdrstd gi individuale ale copiilor. Cunoaqterea in profunzime a fiecdrui copil cere educatoarei timp gi nu se reduce la totalitatea informafiilor cu privire la
realitatea dat6.

- diagnosticd (identificd ce anume frdneazd dezvoltaroe nivelul de dezvoltare psiho-fizicI (in raport cu media v6rstei gi ou individuale) qi sprijind depistarea gi explicarea,pebaza datelor de observare/misurare, a cauzelor psihologice sau fizice care gtgE selor reac{ii cognitive qi afective. Evaluarea permite, de asemenea, referitoare la caracteristicile gi calitatea acfiunilor educalionale, cat un randament scdzut al copiilor; - de decizie educalionald. Rezultatele evaluirii condilioneazl gogice, determind identificarea direcliilor de acliune in vederea dezt mum a potenlialitililor psiho-fizice de care dispune copilul. DeciziilE, consecvente momentelor de evaluare vor face referire la aspecte - menfinerea tipului de intervenlie educalionald in scopul actl lului real de exprimare a copilului; - proiectarea unor intervenlii de recuperare a rdmdnerilor in urml llt - orientarea gcolard viitoare, dar gi orientarea spre exersarea ,, care copilul are dificultdti sau, dimpotrivS, inclinalii speciale. in concluzie, apreciem ca pertinentd afirma\ia cuprinsd in Ghldlll practici pentru educilta timpurie a copiilor intre 3 si 6/7 ani: ,,in perlea ldriei timpurii, reztltalele evaludrii se compard cu performanlele copilutul cu succesele qi insuccesele lui" (MECT, 2008, p. 87).

Acliunile de evaluare a progresului inregistrat de copil trebuie sd aibd loc in mediul familiar acestuia. In timpul activitdlilor, al jocului liber ales sau al jocului organizat, al plimbirilor sau al altor momente din regimul zilei, educatoarea urm6re$te comportamentul copiilor, mentioneazd problemele apdrute, disponibilitatea sau lipsa de interes, starea de bucurie sau tristete, descrie qi apreciazd performanlele fiecdrui copil gi reaclia lui la mustrare sau recompensd. Pentru a avea o imagine globald despre dezvoltarea copilului, este necesar[ luarea in considerare a nivelului de performan{d pe fiecare din domeniile de
dezvoltare:

1V.2. Fonmr AtE EVAtuAnll

ill

iNvAlAtvtANTUt PRE$cotAR

F F

F
1?(

dezvoltareafizicd- s[nitate gi igiend personald; dezvoltarea socio-emofional[; dezvoltarea cognitivl gi cunoagterea lumii; dezvoltarea limbajului, a comunic[rii gi premisele citirii qi serierii;

in vederea alcituirii unei imagini corecte qi complete asupra performanfelOl preqcolarilor in grddinifd, se recomanddutilizarea articulatd a mai multor forme al evaludrii didactice: a) Evaluarea inifiall constd in aprecierea nivelului general al dezvolt6ril copilului la inceputul unui program educafional (ciclu de inv[timAnt, an $colar, semestru, inceputul unui proiect qi chiar momentul de inceput al unei lecfii), Eva' luarea iniliali este necesard ca etapd in aplicarea unor metode didactice specifice invdf[msntului pregcolar. Astfel, actualul cuniculum pentru invdflmAntul pregcolar
12,F

rare a invdldrii (funclia de decizie).

Unele momente ale evaludrii continue au funclii-cheie. inainte de inilierea unei noi situalii de invdlare, educatoarea trebuie sd se asigure cI pregcolarii au achiziliile necesare pentru inlelegerea noilor conlinuturi (func1ia constatativd), in timpul inv[!6rii ea aplicd mdsuri de corectare, ghidare imediatd (func{ia de reglare u p.o... sului de invSfare), iar, in cazul unui e$ec, propune exercilii de recuperare qi aicele-

mativd trebuie sd respecte unele cerinte: - aprecierile educatoarei sI reflecte cu adevdrat performanla, sd aibd acoperire in fapte; - intervenliile educatoarei sd fie fbcute la momentul potrivit; - criteriile de acordare a recompenselor sd fie cunoscute de copii dinainte.

,,Bravo!", ,,Foarte bine!", sau adoptdnd atitudini de sprijin gi incurajaie pentru -,,Dac6 dificile: ,,Dovedeqte c6 po{i!", ,,Mai incearca o datd!,', egti atent, vei reugi!" Pentru a avea rolul pozitiv menfionat anterior, evaluarea fordepSqirea situaliilor

recomandd ca la debutul fiecdrui proiect sd se stabileascd inventarul de probleme: Ce qtim? Ce nu qtim gi vrem sd afldm? Concluziile desprinse in urma evaludrii inifiale ajutd la realizareapredic{iei stabilirea coordonateloi esen{iale ale activitdlii viitoare, selectarea obiectivelor, alegerea strategiilor adecvate, a ritmului de parcurgere a continuturilor, stabilirea efectelor probabile ale acestor variabile. Ceea ce intereseazd la evaluarea initiald nu este at6t aprecierea performan:r globale ale copiilor qi nici ierarhizarea lor, ci cunoa$terea potenlialului de {elor invd[are, a premiselor cognitive gi atitudinale (capacitali, interese, motiva]ii) necesare parcurgerii cu succes a activitdlilor de invdfare care trmeazd,. b) Evaluarea formativi (continui) este una dintre formele cele mai des utilizate in gridinil5 qi se manifestd in toate activita|le derulate, lu6nd forme diverse, de la observarea comportamentului copiilor, a reac{iilor acestora la diverse solicitlri 9i pAnd la antrenarea copiilor in rezolvarea de sarcini de evaluare par{ial[, pentru identificarea progreselor lor in rezolvarea unor sarcini cu grad Ain le in ce mai ridicat de dificultate. Cadrul didactic va aprecia efortul de invalare al copiilor, recompensdnd succesele lor in rezolvarea sarcinilor de lucru prin formule premiale:

pregcolarului in termenii descrierii specificului personalitElii de caracter, temperamentale, a nivelului de dezvoltare a socio-afective, psihomotorii, a intereselor gi nevoilor de c de inv5lare etc., pentru a argumenta recomandarea inscrierii amdndrii debutului qcolar.

IV.3. SrnnTrCII

DE EVATUARE SPECIFICE G

Diversitatea situaliilor didactice gi a obiectivelor formativa' gramul educa{ional al grddinilei obligd lautilizarea unei variet[fl luative care sd respecte in acelagi timp particularitilile de vArst[ al exigenlele unei evaludri didactice cu funcfii preponderent
luativd reprezintd o imbinare eficientd a formelor, metodelor qi de evaluare. Eficienla strategiei evaluative este datd de mdsura ltt proiectatd qi aplicatd servegte scopurilor evaluirii qi asigurd multora dintre funcliile evaluirii didactice. Cele mai adecvate modalitdti de evaluare ale performantelor lari in activitatea de invdlare sunt: observarea comportamentului birea, analiza produselor activitdlii copiilor, portofoliul. Sunt modalit$l compatibile cu evaluarea formativd, tipul de evaluare care trebuie 9I grddini!5. Evaluarea formativi in grldinifi - principii de realizare Deoarece dezvoltarea poten{ialului individual al copiilor este

tral al activitdlii didactice din grddinifd, activitatea de evaluare a inv6!6rii este focalizatd pe aprecierea ritmului 9i calitalii achizi{iilor pe asigurarea motivaliei pentru invdlare, aspecte realizate cel mai intermediul evaludrii de tip formativ. Propunem in continuare o serie dt
de proiectare gi realizare a evaludrii formative in

grddinild.

c) Evaluarea sumativi (cumulativi) intervine, de obicei, la finalul perioadei de parcurgere pe o durat[ mai mare de timp a unei componente tematice sau la sfbrgitul unui interval formativ mai indelungat (un semestru, un an gcolar). Acfiunile de evaluare sumativd sunt precedate de situalii didactice de iecapitulare gi
sistematizare a cunoqtinfelor, deprinderilor, abilitdlilor dobdndite in perioada de foimare' cu scopul explicit al asigurdrii durabilitalii achiziliilor recente ale invd{drii. Este tipul de evaluare prin care se constatd nivelul performanlelor in raport cu obiectivele-cadru gi de referinfd cuprinse in curriculum. Constatdriie se exprimd prin aprecierea mdsurii in care copiii au atins obiectivele de referinfd. Pentru asigurarea unui grad de obiectivitate crescut al evaluirii sumative, educatoarea poate folosi ca reper $^i concluziile evaludrii formative.

Evaluarea formativd trebuie sd fie planfficatd riguros tncd dln etaS proiectare a activitdlii didactice.
Evaluarea formativd este parte a procesului de invdfare, prin firnctia d9 rnglffi a procesului pe care aceasta o asigur6. in timpul desfrqurdrii activit[fii didaetleCr momentele de evaluare formativd se obiectiveazb in secvenle scurte de chestlonu

In grldinil[, evaluarea sumativd este absolut necesnrd inuintc cle {lnalizarea perioadei de educafie pregcolar[, cAnd grddinifa este rcsponsabllH de cnracterizarea
138

a copiilor sau de rezolvare a unor sarcini de lucru, in cadrul cdrora copiii aUnt solicitati sd iqi demonstreze cunogtinlele qi abilitdlile. Astfel de situalii peffilt reglarea pe parcurs a activitilii de invdlare. Ele pot fi gdndite flexibil inc6 din momentul proiectbrii activitdlii didactice. Educatoarea poate anticipa momentele ln care va oferi feedback formativ qi conlinutul acestuia qi poate reflecta in avang asupra modului in care va informa copiii pe infelesul acestora despre obiectivele urmdrite qi despre criteriile de evaluare ce vor fi utilizate pentru aprecierea diferitelor produse ale inv[f[rii. Evaluareet,litrmcttlvd trehuie sd se.fttcalizeze pe modul in care copiii invafd, t39

Momentele de evaluare formativd se desftgoard in imediata apropiere a de ?nvdtare, exersare sau rezolvare de probleme. De aceea, educatoarea poate
rezultatele invdldrii la procesul de oblinere a acestora, oblinand informalii ac{iunile de inv6{are cele mai eficiente in cazul copilului evaluat, dar qi despre di cultilile de invdlare cauzate de unele aspecte ale procesului de invd{are. Evaluarea formativd trebuie sd fie constructivd. rnrealizarea aprecierilor evaluative, educatoarea trebuie sr find cont de i

IV.4. MTTODE DE EVAI-UARE EFICIENTE iN RcrlvlrATEA DlDAcrlcA DIN GRADINITA

Metodele de evaluare didacticd cele mai frecvent utilizate in activitatea cu preqcolarii sunt cele compatibile cu evaluarea de progres, formativS: observalia, unilitu produselor activitilii copiilor, portofoliul, conversalia cu scop evaluativ. Aplicarea lor nu duce la crearea unei atmosfere rigide de evaluare, copiii manifestandu-se obiqnuit, ftr[ si resimtd presiunea emolionald a unei situalii evaluative'

emolional pe care il are in general evaluarea extemd. in consecintA, feedbackul oferit privire la prestalia copiilor trebuie sd fie cAt mai constructiv. Remarcile eval trebuie sd se concentreze pe aspectele pozitive ale prestatiei copilului, men{io in acelaqi timp clar aspectele care necesitd imbundtbliri. in general, afirmafiile luative trebuie sd se refere la activitatea qi produsele muncii copilului qi mai pu{in persoana acestuia, iar situaliile de invi{are consecvente momentelor de eval trebuie si le ofere copiilor ocazii de imbundtdlire a aspectelor menlionate ca fii maipufin realizate. Evaluareaformativd trebuie sd motiveze pentru invdlare. Educatoarea poate utiliza momentele de evaluare formativd pentru a forma men{ine entuziasmul qi motivalia pentru invdfare a copiilor, asigurandu-se cd nizeazd situalii de invdlare in care copiii sd experimenteze succesul gi utilizdnd lit{i de evaluare qi formule de apreciere care sd protejeze stima de sine a Situaliile de inv5lare care includ o anumitd libertate de alegere sau decizie ii educatoarei evaluarea formativd motivant[. O situalie frecventd, care trebuie evi este aceea a compardrii prestaliei mai slabe a unui copil cu una mai bun6 a altuia. Evaluareaformativd trebuie sd se refere la toate aspectele reuSite ale invdldrii. In timpul desfdgurdrii activitdfilor de invdfare, educatoarea trebuie sd urmdJ reasc[ o varietate de aspecte implicate in parcurgerea situaliilor de inv[lare, nu doar al] celor cognitive, ci qi a celor afective sau atitudinale. Afirmafiile evaluative vor facql referire nu doar la mdsura realizdrii obiectivelor invdfirii, ci gi la efortul depus sar,i la dispozilia pentru invdfare a copiilor, la modul in care au utilizat resursele mateL, riale sau la modul in care au cooperat in timpul rezolvdrii sarcinilor de lucru. Evaluarea formativd trebuie sd contribuie Ia formarea abilitdyilor de auto),

Analiza produselor activiti{ii copiilor Copilul preqcolar igi proiecteazd frrd rezerve in toate activitdlile pe care le intreprinde gi in produsele acestor activit[li bogSlia de gdnduri, trdiri, inclinalii, dorinle, capacitdli, atitudini, dar gi nevoi, frustrdri, tensiuni, conflicte trdite intens. De aceea,-analiza produselor activitdlii de invSlare poate reprezenta o sursd de informalii valoroasd din mai multe puncte de vedere. Analizaproduselor activitilii de inv6{are a preqcolarului poate conduce spre oblinerea a doud categorii de informalii: a. informalii referitoare la misura in care copilul a atins nivelul de performanld aqteptat de la acesta in raport cu media vdistei gi cu performanlele anterioare; b. informalii particulare privind diferite caracteristici ale autorului lucr6rii: caracteristici de personalitate, valoarea lor 9i
echilibrul dintre ele, interese, nevoi cognitive gi afective, atitudini 9i valori personale. Analizaproduselor activitilii copilului poate lua in considerare at6t calitatea lucrdrii in ansamblu, cdt qi anumite aspecte de reflectare a psihicului sau tehnice, de detaliu. Considerdm drept rezultate ale activitSlii de invdlare produsele ob\inute in activitatea de joc: de construclie, de punere in sceni, de conviefuire socialS etc'; produsele activitdyitor artistico-plastice cu realizdri specifice fiecdrui domeniu artistic, performanlele oblinute in activitdlile sportive, produsele realizate in activitdlile practice Si gospoddreqti, dar girdspunsurile comportamentale ale preqcolarului. La fel de importantd qi poate mai bogatd in informa{ii dec6t analiza produselor activit6lii este urmdrirea procesului prin care se contureazd Si desdvdrSeSte o lucrare. Astfel, alegerea temei presupune prezenla unor inclina{ii, modul de lucru al preqcolarului reflectb temperamentul, atitudinea falb de invifare gi fal6 de sarcina de lucru, prezenlaanumitor trdsdturi de caracter, trdirile emolionale, stilul de muncd 9i
de autocontrol. capacitilile Datele obfinute din ambele tipuri de analize trebuie interpretate ludnd in considerare un ansamblu de factori, in afara celui amintit deja, al nivelului mediu specific vArstei: factori dependenli de persoand - dispozilie de moment, experienld di viali qi de mediu (condifii de lucru, materiale gi instrumente avute la dispozilie, posibilitd{i de informare). Observa{ia Ca metodd de sine stitdtoare, dar gi ca element constitutiv al altor metode, observafia este indispensabili oricdrei tendinle de a descifra empiric sau gtiintific performanfele copilului preqcolar. O anumitl form[ a observafiei apare in mod ipontan ln comportamentul didactic al educatorului care urm[reqte, mai mult sau

evaluare. Pentru a fi capabili de autoevaluare, preqcolarii trebuie sd in{eleagd care sunt aqteptlrile educatoarei de la aceqtia, care sunt obiectivele invdfdrii qi criteriile de evaluare utilizate de cdtre cadrul didactic. incd din primii ani de gridinild, edu. catoarea iqi poate forma obiceiul anunfdrii, pe inlelesul bopiilor gi cu exemple adecvate, a agteptdrilor sale in legitur[ cu o sarcind de lucru gi poate antrena copiii ln secvenfe de autoevaluare gi interevaluare, cerdndu-le aprecieri ale propriei pres. tafii gi ale celor ale colegilor, care si mearg[ dincolo de afirmafiile generale: ,,imi place", ,,e frumos", Copiii pot invdfa s[ dea rispunsuri elaborate, fllc8nd referire la
desen bun pentru

criteriile de evaluare: ,,e frumos pentru c[ a folosit culori strilucitoare", ,,e un cI s-a str[duit sE il termine la timp" oto,

mai pulin intenfionat, manifestdrile copiilor concomitent cu activitatea instructivd. in cunoaqterea sistematicd se pune insd problema reducerii a cdt mai mult din subiectivismul cdruia ii este oricum tributari observafia. Acest lucru se poate oblinell doar in cadrul observaliei sistematice care presupune consemnarea metodicd, qi intenlionatd a diferitelor manifestdri de comportament, individual sau colectiv,, a;a cum se prezintd ele tn fluxul lor natural de manifestare. Aceastd formd de observare qtiinlifi c[ presupune : - stabilirea unui plan de observalie obiectivat intr-una sau mai multe figp care descriu itemii ce vor face obiectul observatiei; - realizarca sistematicd a observatiei conform planului, eventual utilizarea unor mijloace tehnice de inregistrare a datelor, confruntarea qi ordonarep periodicd a figelor de observafie, lucru ce poate evoca noi puncte de interes, intrebdri, ipoteze; gi interpretarea datelor oblinute, coroborarea acestora cu in prelucrarea malii oblinute prin alte metode de investigafie, eventual reluarea observaliei dupd o perioadS de timp. Educatoarea poate urmiri prestalia copilului pregcolar in activitdlile de joc Ai inv[{are, in momentele de interacliune sociald, observAnd: r reacliile comportamentale, afective, morale, relafionale in situalia pe care o traverseazd copilul; . reuqita in efortul de adaptare la situafiile curente dejoc qi invilare; o reacliile de retragere (ex.: reaclii de fug6, refuz, respingere); r modul predilect de abordare a situaliilor de invSlare qi de utilizaro I roSUr; selor disponibile (ex.; analitic, impulsiv, creativ etc.). Convorbirea cu scop evaluativ Convorbirea face apel la experienla de invifare a copilului, invitdndu-l sd sg autoanalizeze, sd demonstreze capacitate de utilizare a cunogtinlelor qi de reflec{ig asupra acestora, sd prezinte fapte, sd descrie motivaliile unei anumite manifestdri, s[ facd aprecieri asupra propriei persoane qi a altora prin comparalie. Convorbirea cu scop evaluativ depdgegte stadiul unui dialog liber cu copilul, pe o anumitdtem6, degi implicd trdsiturile unei astfel de discufii: flexibilitate, incredere reciprocd, famig liaritate. Rigoarea metodei este insd dati de faptul cb dialogul este pregdtit atent dg educatoare, care structureazd convorbirea in jurul unor itemi dinainte stabilili gi consemneazd rlspunsurile primite intr-un protocol redactat, eventual, la incheierea
t

cdtre C. Freinet in deceniul al doilea al secolului trecut, utilitatea portofoliului este recunoscuti astdzi din nou in contextul noilor teorii gi practici educalionale centrate pe invdlare gi pe procesele de dezvoltare ale celor care inval6. Portofoliul este un produs de sintezd, considerat in literatura de specialitate in egalS misurl drept un instrument de evaluare complex gi flexibil, un mijloc de prezentare a performanlelor copilului (Eyler, Giles gi Schmiede, 1996) gi o strategie de dezvoltare gi invSlare (Courtney qi Abodeeb,2001). Con{inAnd produse ale invildrii, dar qi elemente de autoevaluare a prestaliilor in invSfare, portofoliul este un suport pentru refleclie qi autorefleclie continui
gi sistematicd asupra specificului gi eficientei proceselor cognitive parcurse de copil.

Pot fi componente ale portofoliului: Y FiSe, materiale de lucru redactate de copii: sarcini de lucru rezolvate pe figele de lucru; ) Produse ale activitdlii de tnvd\are: produse a1e unor proiecte finalizate, produse ale copiilor rcalizate in cadrul activitelilor practice qi al celor de tip artistico-plastic, casete video care ilustreazi activitSli relevante pentru aprecierea nivelului de performanld atins; Produse (protocoale) de evaluare clasice; fiqe de evaluare, teste docimologice, probe de cunoqtinfe; Analize scrise asuprq unor probleme specffice, incidente critice, opliuni, decizii: proiecte de intervenlie educalionald personalizate, rapoarte privind incidentele de comportament; Y Evaludri scrise asupra prestaliei copilului:rapoarte de evaluare, comentarii pe marginea unor probe de evaluare, fiqe de observatie;

Informalii referitoare la activitatea copilului tn afara grddinilei: activit5!i formative extraqcolare, interese de invdlare gi dezvoltare, aprecieri gi
declara{ii ale pdrinfilor privind comportamentul qi preocupdrile copilului etc.

in func1ie de motivalia pentru care este alcituit, dar gi de unitatea de timp pe care o ilustreazd portofoliul, elementele componente ale acestuia sunt selectate, organizate gi structurate dupd criterii stabilite de cadrul didactic, o anumitd structurare a portofoliului facilitdnd ttiTizarea evaluativd sau formativd a acestuia. Astfel, pentru ilustrarea prestaliei copilului pe o unitate de timp delimitati, portofoliul de
evaluare poate cuprinde: Scopul gi obiectivele evaludrii;

discufiei.

Portofoliul Portofoliul reprezintd o coleclie de informalii prezentate in forme diverse, referitoare la prestatia, performantele, progresul, achiziliile invdldrii copilului, date ce pot fi utilizate atAt in diverse etape de evaluare a activitAfli acestuia gi a eficienfei programelor de inv6|are, dar gi in vederea proiectirii gi ghiddrii eficiente a
proceselor de dezvoltare ulterioare.

. . o o o .

Probele de evaluare utilizate;

Degi utilizarea in contexte educalionale a portofoliului nu este o practicd noud, portofoliul fiind propus 0a instrument de apreeier c activitdlii copiilor de

Instrumentele de evaluare: figele de inregistrare a progresului, fiqe de consemnare a participirii copilului la diferite activitdfi etc.; Rezultatele oblinute la evaluare - figele personale de evaluare ale copiilor; Interpretarea rezultatelor evaludrii - rapoartele de evaluare; Programele de m[suri pentru imbunlttrfirea performanlelor copiilor, precum fi programe intensive gi amplificate pentru copiii superior dota{i.
147

lA4

in conceplia noastr6, independent de motivafia pentru care este alcdtuit, tofoliul constituie w instrument de suslinere, tn sens constructivist, a continuu de optimizare a fnvdldrii. Analiza produselor portofoliului indiv
permite:

Construindu-se treptat, prin acumuliri repetate, portofoliul ofer6 o imagine -a evolufiei celui care invafd, iar reflec{ia, nu doar asupra punctului final, dar gi asupra

Constientizarea atingerii unui anumit nivel de dezvoltare, a exi unor achizilii ale tnvdldrii. Portofoliul permite identificarea qi conqtientizarea c[tre copil gi de citre cadrul didactic a momentelor-cheie mai pulin evidente invSldrii, a micilor succese in invSfare. De asemenea, analiza sistemici a mai mu produse de portofoliu ii permite educatoarei sd constate nivelul de dezvoltare unor abilit5li ce se achizilioneazd in timp sau sd aprecieze atitudinea copilului de anumite sarcini de lucru ori fati de inv5lare, in general. De exemplu, faptul un copil abandoneazi sarcina de lucru prematur, fbrd a incercarezolvarea anumi aspecte ale ei sau evitdnd utilizarea tehnicilor, instrumentelor ori tipurilor de exerci noi, poate denota lipsa increderii in fo4ele proprii gi o atitudine de retragere in

dificultdlilor, obstacolelor gi lec{iilor invdlate pe parcurs, le permite copilului gi educatoarei sd invele din experienli. Educatoarea poate crea momente de analizd a portofoliilor de cdtre copii, incurajdnd constatarea evoluliei individuale gi fdcdnd comentarii cu privire la natura cunoagterii, la importan{a efortului, a perseverenlei, a increderii in forfele proprii, a optimismului in reugita invSldrii. Apreciem in final c6, prin specificul sdu cumulativ gi prin variatele forme de utilizare, portofoliul are
poten{ialul de a asigura echilibrul intre inv6lare, evaluare gi reflec}ie.

. Ilustrarea proceselor de tnvdyare. Portofoliile cuprind dovezi formale al parcurgerii unor procese de invdlare, dar gi date privind particularitdtile acestui pro. ces pentru copilul implicat (dificultdli tipice, repertoriul de abilitdli dezvoltate in dezvoltare, sarcini de lucru preferate etc.). .
Refleclia asupra calitdlii fnvdldrii. Portofoliul permite refleclia siste.
maticd gi continud, individual5, de grup sau publici asupra proceselor de inv in corelalie cu produsele acesteia. Piesele de portofoliu pot fi oricAnd analizate cltre copii, de pdrintii acestora, de conducerea instituliei pregcolare, pentru cierea eficienfei procesului de predare-invdfare desfrgurat. La finalul unui an $colar, pdrin{ii pot primi portofoliile propriilor copii, iar educatoarea ii poate raja pe miculi sd prezinte chiar ei pdrinlilor piesele de portofoliu, vorbind in detaliu despre ele (un bun exerciliu de reflecfie metacognitivl). ' Validarea invdldrii. Piesele cuprinse in portofoliul de invdlare asigurd o validare a faptului cd invdlarea a avut loc, ilustrdnd in acelaqi timp contextul gi con di 1i i I e referitoare la c alitatea inv6!5ri i. ' Prezentarea cunoasterii. Aceasta poate fi relevantd in situaliile in care pregcolarul iSi analizeazi portofoliul personal gi verbalizeazd concluziile, prezenr tdndu-se in fafa grupei. Portofoliul este in fiecare moment o oglindd a eficacitilii
personale.

elementelor de noutate.

Asigurarea feedbackului formativ Evaluarea presupune oferirea de feedback de ansamblu privind eficacitatea celui care invafd, dar gi a feedbackului^contextualizat Si punctual, pentru a argumenta o eventualS remarcd incurajatoare. In cadrul relalionirii didactice, aceste tipuri de rdspunsuri sunt combinate in nuanle gi intensitdli diferite, in funclie de contextul educalional al sarcinii de invd{are, contact vizual, mimicS, gesturi, cuvinte, intonalia cuvintelor, tonalitate afectivS. Din reaclia educatoarei, copilul poate in{elege ce comportament sd adopte sau la ce comportament sd renunle. Aprecierea este mai mult decdt o afirmalie aprobativd (,,foarte bine", ,,corect"), implicdnd afirmalii prin care se evidenliazd comportamentul qi activitatea copilului. In misura in care un enun! apreciativ comunicd explicit copilului motivul pentru care este frcut (depunerea unui efort, pldcerea de a ajunge la un rezultat), el va contribui la o mai bund inlelegere de cdtre copil a ceea ce a realizat. Atunci cdnd aprecierea constd qi intr-o recompensd (bulin6, medalion etc.), se va observa qi creqterea interesului copiilor de a participa sau de a repeta tipul de sarcin6. Copiii au nevoie in permanen!5 de un rlspuns pozitiv al educatoarei fa{d de o activitate bine realizatd sau un comportament adecvat, deoarece ei nu stdpdnesc un sistem de valori. Cu formuldri precum: ,,Yezi ce frumos desenezi dacd te strdduiegti?", ,,Sunt convinsd cd vei reuqi!", se obline un efect mobilizator pentru copiii
pregcolari.

' Planificarea invdldrii. Accesul la istoria personald a invdldrii unui copil ii permite educatoarei sd identifice nevoile gi interesele de invdfare ale acestuia gi sl find cont de ele in planificarea eficientb a noilor situalii de invdfare. t Asig,trarea motivaliei pentru invdlare prin referire la prestalia anterioard. Educatoarea poate face referiri concrete la unele produse ale invdfbrii anterioare, pentru a oferi copilului mobiluri pentru angajarea in activitatea curent[ (de exemplu: ,,Uite, data trecutd te-ai descurcatfoarte bine, sunt sigurd cd si acum vei lucra la .fel de.frumos"). ln principiu, skuctura gi confinutul portofoliului de lnvAfarc ffcbuie s[ ilustreze obiectivele inv[f6rii gi criteriile de evaluare ale produrelor ompoRente,

Feedbackul este eficace gi in cazul copiilor care nu sesizeazd, fbrd aprecierile educatoarei, valoarea propriilor realizd/l Este vorba de copiii care se subevalueaz[ ori de cei care nu au incredere in forfele proprii. incurajAnd desenele, poveqtile create, lucrdrile practice, munca lor in general, comunicdm, implicit, criterii de evaluare pentru a-gi putea autoaprecia activitatea gi a se raporta la ceilalli. In activitatea cu pre$colarii este nevoie si ne concentrdm laudele asupra realizdrilor majore gi si nu le diminulm credibilitatea printr-o frecvenld exageratd. De asemenea, sunt foarte periculoase comportamentele agresive in relalia cu copilul, chiar gi atunci cAnd cadrul didactic crede cd glumegte: ,,Dacd nu desenezi,

mergi la injecfie!", ,,Dacd nu termini lucrarea, nu te mai iubesc!" Copilul are nevoie instinctivi de afecliune qi orice ,,gantaj" afectiv va avea repercusiuni nedorite in evolufia sa psihicl ulterioard. El poate sd cedeze gantajului de teama de a nu pierde af.ecfiurrea educatoarei, dar se simte umilit gi neputincios s[ se lupte pentru a'91 eati:tbee propriile nevoi sau poate se reziste cu incdp[{Anare qi s[

renunfe aparent la aceasti afecfiune. Sunt, de asemenea, periculoase gi reacliil pasive ale cadrelor didactice, adicd acele comportamente sau decizii prin care dau cdgtig de cauzd copilului qi il lasd s6-gi satisfac[ dorinfele, care vor consecinle neplicute in viitor. Acel copil a invifat de la propria educatoare s6-gi impund satisfacerea nevoilor qi si-qi dovedeascd puterea. Oricum, pe astfel de copii avem nevoie de un program de recuperare a abilitdlilor sociale. mai potrivite reaclii ale cadrelor didactice sunt, incontestabil, cele asertive, sunt gi cel mai greu de achizilionat gi de exersat dintre toate tipurile de
posibile. Acest tip de evaluare contextualizatd ilustreazd o real5 centrare pe copil qi procesele de cunoagtere parcurse de acesta qi constituie o sursd de invSlare cadrul didactic insugi.

Observarea copiilor in timpul activitdlii se realizeazd pe baza unui plan dinainte elaborat, iar inregistrarea se poate realiza cu diferite instrumente. Prezentdm mai jos un model grafrc, intr-o form6 adaptatl, pentru consemnarea gradului de participare a copiilor la activit[lile din ariile de stimulare.

FiqI de consemnare a participirii copiilor la activitifi pe arii de stimulare SiptimAna:

Nuurlr

gt

$utx1A

BIBLIOTECA

ARTA

CoNSTRUCTII

CoLTUL
pApu$rr

Nlstp
gr

PRENUMELE COPILULUI
2.

nrA

V.5.

iru

nrc srnAREA
r

st

srEMATtcA A REZU LTATEToR EVATuARI

3. 4,
I

Observarea qi inregistrarea datelor constd in surprinderea gi consem evenimentelor definitorii pentru dezvoltarea copilului. Observdnd copilul inc5

Legendi:

primele zile ale sosirii la grldinild, obfinem informalii din rispunsurile lui
intrebdri. Din modul de exprimare aflIm dacd se desprinde ugor de pdrinti, relationeazd u$or cu educatoarea gi cu copiii, cum rispunde la stimuli, dacd emotiv, afectuos, dacd are anumite aptitudini speciale. Aceste informatii al teaz[ judec[file fbcute asupra copiilor gi selectarea metodelor de instruire potrivi In funclie de contextul educalional, observdrile sunt uneori informale qi includ inregistrarea. Alteori, ele se fac cu scop precis, pentru a ne documenta a clpdtat o anumiti abilitate sau dacl a inleles ceva anume. inregistrdnd ceea face copilul in sala de grup6, oblinem un document al muncii acestuia, al reaclii sau contactului cu ceilalli copii. Se pot observa gi inregistra opfiunile copii pentru diverse centre de invdfare, informa{ii ce pot fi utilizate de educatoare a u$ura tranzilia copilului de la un centru la altul. Cu timpul, observdrile asupra copilului ne pot dezvdlui tipare com tale, preferinfe, stiluri de invSfare, progresul in dezvoltare gi in cre$tere. Observarea poate fi structuratd urmirind atingerea obiectivelor de cuprinse in curriculum gi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare copilului. Modul de organizare a observ[rii este decis de educatoare, in func]ie vdrsta copiilor, de numdrul de copii din grupd etc. Important este ci toate obi vele cuprinse in curriculum trebuie atinse de tofi copiii pe perioada pregcol $i, din acest motiv, observarea trebuie fbcuti in mod sistematic. in func1ie de obiectivele de referintd propuse pentru o anumitd perioadl timp (de exemplu, pentru un proiect), educatoarea poate fixa comportamentele vi de acele obiective de referinf[, Durata observdrii lor poate fi de mai multe zile, ?ntruc6t obiectivele respective sunt avute in vedere pe parcursul mai multoi activit6ti,

inactiv activ ++ foarte activ

tip de fiqd, educatoarea va consemna, marcdnd cu simbolurile indicate, tipul/tipurile de activitdli la care copilul participd sau in care se face remarcat in mod deosebit sau, dimpotrivS, manifestd interes scdzut ori chiar dezinteres, pe parcursul unei sdptdmdni. in urma utilizdrii observIrii, educatoarea va interveni in

in

acest

sensul:

incurajdrii intereselor utilizAnd o activitate deja cunoscutd copilului pentru integrarea lui intr-una nou6; . orgarizdrii de activitdli in grupuri mici, in perechi pentru stimularea acelor abilitdli care necesitd mai mult suport; o axdrii pe nevoi specifice prin organizarea de activitdli in grupuri mici centrate pe anumite sarcini pentru copiii care intAmpind dificultdli in derularea anumitor activitdti. Consemnarea grafrcd a progreselor copiilor este o alt[ modalitate de stocare a rezultatelor evaludrii. Pentru sarcinile care presupun achizilionarea de cunoqtinle in forma unor comportamente observabile, se pot alcitui grafice in cadrul cdrora sd se marcheze gradul de reugit6, prin utilizarea urmdtoarelor gradalii: comportament atins (A), comportament in dezvoltare (D). Exemplele de comportamente sunt oferite de noul curriculum qi sunt concepute in corela{ie cu obiectivele de referin!5. Prezentbm in cele ce urmeazd doud modele grafice pentru consemnarea
progreselor,

Model grafic pentru consemnarea progresului Nivelul I (3-4 ani) Domeniul: Limbi gi comunicare
EXECUTA ELEMENTE GRAFICE ELEMENTARE

Figele de evaluare sumativi

Figele de evaluare sunt elaborate de MECI in concordantd cu actualul curriculum, Acestea sunt concepute pe niveluri de vdrstd (3-5 ani; 5-617 ani) gi conlin compor-

tamentele ce urmeaz6, a

fi

evaluate, structurate pe domenii experien{iale, in funcfie

nBclrA
POEZII CU
RESPECTAREA

de obiectivele-cadru gi obiectivele de referinldprevdzute in curriculum.

NUME $I
PRENUME

(ruslnr
lrnEn4.,

INTONATIEI

Figa contine gi o rubricE de comentarii pentru educatoare, in care aceasta va evidenlia progresul inregistrat de copil de la o etapl (semestrul precedent) la alta, achiziliile inregistrate in comparafie cu momentele anterioare instruirii (evaluarea

Model grafic pentru consemnarea progresului Nivelul I (3-4 ani) Domeniul: $tiinfn
NUME
$r PRENUME

inilials). Rapoartele de evaluare Rapoartele de evaluare (ini1iald, sumativd, finald) constau in raportarea performanlelor individuale la rezultatele de ansamblu ale grupului de copii din caro copilul face parte gi au rolul de a trage concluzii referitoare la nivelul de cunogtinfe, priceperi qi deprinderi ale copiilor. Este foarte important ca aprecierea gi interpretarca rezultatelor obfinute de preqcolari s5 fie raportate la obiectivele evaludrii. in aprecierea rezultatelor, educatoarea trebuie sd dea dovadd de maximd obiectivitate gi si elimine factorii care ar putea influenfa obiectivitatea aprecierii gi, prin urmare, care ar putea sd duci la supraaprecierea ori subaprecierea copiilor. Educatoaroa trebuie sd emitd judecdli de valoare, sd realizeze comparafii directe pentru oa evaluarea pe care o face sd reflecte realitatea din grupa pe care o conduce. In func1ie de tipul de evaluare, aprecierea gi interpretarea rezultatelor sc vt axa pe urm[toarele aspecte:
Evaluarea

inifiall

nocuNolgrn/
NUME$TE OBIECTE INDICATE

cL,c.slrlc.4,

RECUNOA$TE $r

oxrcurA
SERII DE OBIECTE,

NNUTUBR,A

osrncro/
rrrNlo uurA
ANUMITE CRITERII

Raportarea potenf ialului de invdfare la obiectivele de referinfd prevdzute in

Se analizeazl, condifiilo

invdlare.
Se

dr
!r l

I'

$I DESCRIE

DENUME$TE FIGURI
GEOMETRICE

rAnpln
coMPoNENTE

curriculum.

np^q.r,rzAxn
STRUCTURI SIMPLE

Evaluarea formativi, continuii Evaluarea sumativi,

Raportarea rezultatelor la obiectivele operalionale ale

amelioreaz[ procoaul

de inv5lare.
S

(cur,onnen
MARIME,

(cERc,

activitdtii.

ALE
CORPULUI
OMENESC

rArnrr)

cumulativi

Raportarea rezultatelor la cele oblinute la inceputul etapei de instruire.

e analizeazd rezultate

invdt6rii.

t/^o

CAPITOTUT V
Managementul grupet
V.1. orltmtrAnt coNcEpruALE, NEcEstrATr, rtrunltrAlt
MANAcEMENTUL cRUpEt DE pRE$coLARt
Managementul grupei poate fi definit ca o abordare a modului in care sunt gestionate relafiile dintre educatoare gi copii sau dintre copii, cu implicarea gi suportul pdrinfilor, avdnd scopul de a asigura dezvoltarea cognitivd, emofionald gi sociald armonioasi a copiilor pe parcursul perioadei in care acegtia sunt la grdl
dinila.^

rela{ii de interac}iune qi dependen{d reciprocS, mediat tate comund, dezvoltdnd ?n timp norrne qi valori care Cunoagterea caracteristicilor gi a problemelor premisd necesard pentru intervenfia in structura, in
sdu de grup.

Managementul grupei cuprinde trei componentg confinuturilor, managementul problemelor disciplinare gi

interpersonale.

V,l.1. Managementul
Detinilie: Notiunea de ,,management al conlinuturilor'i toarea se afl5 in postura de a coordona spatiul, materialelen migcarea gi aqezarea copiilor, precum gi materialul de studiu intr-o arie curriculard sau intr-un program de studiu.
Managementul ritmului procesului de instruire:
evitarea discontinuitdfii: schimbarea brusc[ a tipului de donarea temporari a unui tip de activitate, abandonargl tip de activitate gi revenirea bruscd dupd un interval do unui tip de activitate inainte de finalizarea acesteia; evitarea incetinirii ritmului: supraincdrcarea, supra
de explicafii, supraincdrcarea prin exces de amdnunte, prin utilizarea excesivi a materialului gi a echipamentelor mentarea inutild a activitdtii.

In grddinila de copii, educatoarea este organizatoarea gi conducdtoarea acti* vitS{ii didactice qi educative ce se desfdgoard aici. A conduce procesul de invd}imdnt din grddinild inseamnd a identifica gi a pune in ac{iune principalele funcfii care ii conferd acestuia con{inut gi dimensiuni specifice la nivelul grupei de preqco. lari. Aceste funclii sunt: de planificare qi proiectare, de orientare saulireclilnu.. a activit5lii copiilor, de organizare qi coordonare, de comunicare de noi cunogtinte qi dirijare a inv5ldrii, de evaluare gi ameliorare a procesului de predare-invaiare, de cercetare qi inovare a procesului de invdfdmdnt. Este important ca educatoarele sd cunoascd elemente de management educalional din mai multe motive. Unele cadre didactice se confruntd cu piobleme disciplinare (sarcini care nu sunt indeplinite de copii, comportamente agresive sau de perturbare a celorlalli copii etc.) care afecteazd mediul de invdfare, pentru gestio: narea cirora se consumd foarte mult timp din cadrul unei activitdli la grupd gi la care educatoarele nu gdsesc solulii eficiente. Aceste probleme, nerezolvati intr-o modalitate benefic5, pot afecta sindtatea emolionald a copiilor. Lipsa unor metode de disciplinare conduce la aparilia gi menlinerea unor probleme de comportament
la pregcolari.

L.
I

'

r r r

b. Promovarea activiti{ilor in grup:

managementul tipului de grup cu care se lucreazi; managementul responsabilitdlilor la nivel de grup; managementul atenliei.

obiectir,ul final al managementului grupei este formarea la copii a unor abilitdli de autoreglare a comportamentului. intr-o primd fazd, controlul comportamentului este extern (educatoare, pdrinli, colegi), pentru ca apoi, prin interiorizarea unor reguli gi modele, sd devind autonom. Funcfiile specifice ale managementului grupei sunt: o imbunitifirea condiliilorinvildrii;
prevenirea stresului; cre$terea timpului petrecut in sarcina de invd{are gi diminuarea timpului destinat controlului comportamentelor distructive; implicarea copiilor in activiti{i care sd le solicite participarea activ6, Managementul grupei de pregco.lari presupune considerarcn ncesteia ca un microgrup, o formafiune de mai multe persoane, care sc afl6 ln rclnlii ,,f'al6 in fatd", 150

c. Evitarea saturafiei (plictisului):

. r ' . . r !

prezentarea progresivd a materialului de studiu;

varietatea; plovocarea;
amenajarea ariilor pentru activitdlile didactice alese (artd, bibliotecd,

o ' o

construclii etc.).

ffllnt[

d. Coordonarea lucrului individual ln clastr:

prezentarea sarcinilor de lucru; monitorizarea performan{ei; solectarea sarcinilor de lucru;
evatuerde,

e. Organizarea mediului

educa{ional:

Mediul educalional are un putemic impact asupra invdldrii qi dezvol copiilor. Preocuparea educatoarei vaft aceea de a asigura un mediu in care fi copil sI se dezvolte qi sd invele in conformitate cu nevoile, interesele qi abili
sale.

Centrele de activitate (art6, gtiinfd, bibliotecd) trebuie sI fie separate de cele pentru activitdji zgomotoase fioc de rol, construclii). Intre centre trebuie sd existe ireceri care sI le permitd copiilor sd se deplaseze de la un centru la altul frtd a-i

Un mediu de invdtare stimulativ amenajat in grddinild trebuie s5 intru

urmdtoarele condi{ii:

Mediul

fizic trebuie sd fie pldcut Si sd ti ajute pe copii sd se simtd

siguranld. Pentru aceasta, educatoarea va urmdri ca mediul fizic si fie securizant, eli n6nd pericolul collurilor asculite, al suprafelelor care pot rdni copiii etc. Aranj mediului fizic trebuie sd-i permitd educatoarei si observe tot spa{iul din orice loc str incorporeze elemente care atenueazd senzalia de institulie (covoraqe, jucirii moi). De asemenea, copiilor trebuie sd li se asigure un spaliu indiv
unde sd-gi pdstreze lucrurile personale.

corespundd necesitdlilor diferitelor grupuri vdrstd Si ale fiecdrui copil tn parte, precum Si necesitdlilor dictate de conlin Mediul

fizic trebuie sd

studiate.

Din acest punct de vedere, mediul fizic pentru preqcolari nu trebuie sd prea aglomerat, pentru a nu suprasolicita copiii qi a le permite migcarea I Jucdriile gi echipamentul vor fi adecvate vdrstei (de exemplu, in cazul copiilor trei ani, imaginile gi puzzle-urile sunt de dimensiuni mai mari, centrele de activi pot fi mai puline) qi vor fr aqezate la inillimea ochilor copiilor. Cadrul di trebuie sd evalueze schimbdrile ce intervin in necesitdlile copiilor pe m[surd ce cresc gi sd modifice in consecinld spaliul fizic. Y Spaliul fizic trebuie sd faciliteze utilizarea diverselor forme de I lndividual, in perechi, grup mic, grup mare. in amenajarea mediului educalional pentru desfbqurarea activitdlilor invdtare, fiecare educatoare trebuie sd lin6 seama de condiliile particulare ale grddinilei, spaliului grupei, materialelor disponibile, intereselor copiilor etc. lucru conduce la o varietate foarte mare de modele intAlnite in practicS. Cele frecvente spalii amenajate sunt: ,,Biblioteca", ,,Arta", ,,Lumea povegtilor", ,,$tii ,,Jocuri de creatie" - ,,Cdsu{a pdpugilor", ,,Construcfiio', ,,Micul actor". Diversitatea organizdrii zonelor pentru jocurile gi activitelile alese nu gdsegte numai in numdrul acestora, ci gi in denumirile pe care le poartS. pentru domeniul ,,Limbd qi comunicare" zona de joc se nume$te de cele mai ori ,,Biblioteca", dar qi ,,Lumea literelor", ,,Lumea povegtilor", ,,Basme clasice" Pentru domeniul matematic intAlnim fie,,Matematiea",,,Col1ul numerelor" ,,Prietenul meu, calculatorul", iar pentru cel al gtiinlelor regdsim ,,$tiinle ale ,,C[su{a animalelor" etc, in cazul spafiului pentru jocurile de creafie ale jocurile cu rol, acesta se cheamd de obicei ,nCdsula p6pu9ilor", dar gi ,,B sau ,,Casa mea". Existi grupe pregcolare unde sunt amenajete spafii originale, ca
pildd:,,$ah",,,Pompierii",,,Timpul".

alli copii. Tiebuie sd existe spaliu pentru lucrul cu grup mare (de exemplu, intAlnirea de dimineafd) unde copiiise pol aduna in cerc. in acest spa{iu se afld un qevalet, o tabli sau un panou penffu mesajul zilei ori panourile interactive la care lucreazd copiii. De asemenea, educatoarea trebuie si creeze spalii pentru lucrul individual sau locuri unde copiii se pot retrage cdnd simt nevoia sd o facd. Y Mediul educasional trebuie sd promoveze invdsarea activd Si independenla. Centrele de activitate vor fi etichetate pentru a u$ura orientarea copiilor. Materialele vor fi grupate logic qi stocate pe rafturi joase, etichetate, in centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu,hdrtia pentru desen, creioanele colorate, acuarelele, pensulele vor fi puse impreund in centrul ,,Art6"). Educatoarea va folosi tabelul responsabilitdlilor pentru a le permite copiilor sd ia decizii 9i sd-qi asume responsabilitSli in mediul grddinilei. Y Mediut fizic trebuie sd conlind materiale legate de toate ariile curriculare Si domeniile de demoltare, astfel incdt sd stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea Si invdlarea conceptuald. Centrele vor fi dotate cu materiale diverse, at6t fabricate sau create impreund cu p6rinlii qi copiii, cdt qi materiale din natur6. Materialele includ rechizite pentru jocul simbolic (,,de-a..."), materiale pentru dezvoltarea senzoriali (nisip, ap6,
deranja pe

iiu"rr.

texturi pentru experien{e tactile), vopsele, pensule, hdrtie, carioci pentru centrul ,,Artil', obiecte procurate sau confeclionate pentru mdsurat, cAntdrit, numdrat pentru centrul ,,$tiin16". Educatoarea va urmdri sd incorporeze in centrele de activitate obiecte care sd stimuleze imaginalia copiilor (de exemplu, diverse instrumente cu care sd deseneze, sdimprime: periule de din{i, dopuri de plutd, gtampile etc.)' Y Mediut de invdlare trebuie sd fie personalizat si prietenos pentru copii,

cultivdnd sentimentul de apartenenfd. Educatoarea va folosi diverse oportunitdli pentru a personaliza invilarea (de exemplu, vautilizapanouri interactive de tipul: ,,Eu ast6zi sunt aici", ,,Ce imi place gi ce nu-mi place", ,,Ce qtiu gi ce vreau sd gtiu", ,,Calendaru1", ,,Centrul tematic", ,,Panoul responsabilitSfilor"). Ea va selecta elemente decorative pentru tapetarea perefilor (lucruri de interes pentru copii, lucrdri realizate de aceqtia) qi impreund cu

copiii va alege un nume pentru gruPe.

f.
invifare

Utilizarea metodelor active de implicare a copiilor in activitatea de

Studiile aratd cd peste 80% din problemele de disciplind dintr-o clasd sunt cauzate de utilizarea unor metode ineficiente de implicare a copiilor in activitdfile de invdfare. Ordinea se menline nu atdt datorit[ intervenliilor frecvente ale educatoarei, oi datoritt angajfrii oopiilor in activitate. Activitltile pe grupe mici, interactive, sunt considerato a fiind cele mai eficiente pentru prevenirea problemelor de disciplin6. r53

Existi cAteva artificii strategice care pot determina o mobilizare a atenliei

din partea

copiilor:

' ' '

controlul vocii - diverse tonalitdfi, pentru a nu se produce fenomenul obignuire cu stimulul sonor monoton al vocii; contactul vintal - copiii igi inhibd comportamentele neadecvate la con. tactul vizual direct cu educatoarea; organizarea timpului in sarcind - cele mai multe probleme comportam tale apar in situalii nestructurate. Acest lucru se poate evita prin con permanent gi planificarea cdt mai exactr a timpului petrecut in sarcinilg gcolare, mai ales pentru cele individuale.
a problemelor

de invdfare, bazat pe rcla[ia de incredere dintre educatoare gi copii, oferd contextul favorabil pentru ca metodele de management al comportamentelor copiilor sd func{ioneze. Copiii trebuie sd se simtl in siguran{d qi respectafi pentru ca metodele

g. Rezolvarea imediati

apirute prin:

'r '

controlul proximitdlii;
recurgerea la reguld gi aplicarea imediatd a consecintelor

in strdnsi legdturd cu gravitatea faptei; comunicarea asertivd - utilizarea de mesaje asertive la persoana I, descriplii clare ale comportamentului agteptat: ,,vreau ca tu sd...,', ,,mi pldcea ca tu sd. . . "
de interacfiune atractivitate qi culoare;

educatoarei sd aibd impact; 2. consecvenfd in aplicarea regulilor din partea educatoarei qi copiilor - un mediu pozitiv gi securizant de inv[fare este asigurat prin consistenfd qi consecvenl[ in activitIlil e de zi cu zi gi in mesajele transmise; 3. tratarea oricdrui comportament problematic ca o oporhrnitate de invdlare cdnd avem ca obiectiv si dezvoltim simful rdspunderii 9i abilit[1i de via!6 independentd la copii, folosim metodele de disciplinare ca instrumente de invdfare gi nL ca instrumente de depistare gi sancfionare a gregelilor. Beneficiile pozitive pentru educatoare gi copil, care rezult6 din faptul c6 lucr eazdlinvald intr-o grupd disciplinatd: ' copiii qi cadrul didactic se simt confortabil sd lucreze impreun[ qi folo. sesc la maximum relalia didacticl; performanla academicd a copiilor este favorizatd de un mediu pozitiv do '

r r . . . ' . . ' '

h. Crearea unui cadru

'
pozitivi, caracterizat prin:

invilare; copiii qi cadrul didactic invafd sau igi exerseazd abilitdli diverse de viaf6

respectarea programului zilnic;

'

independentd; se dezvoltS o rela{ie de incredere gi respect intre educatoare gi copii,

planificarea activit[lilor gi dezvoltarea unor rutine pentru optimd a activit5lilor; utilizarea interacliunilor pozitive; deschidere la schimbare; ignorarea comportamentelor distructive ori de cdte ori este posibil; intdrirea comportamentelor dezirabile; indeplrtarea obiectelor care determinE conflicte interpersonale; incurajarea copiilor sd gdseasci solulii in situalii de conflict; incurajarea copiilor sd manifeste empatie pentru un copil care este sau nemullumit.

Pentru a dezvolta gi a menline o grupd disciplinatd este important ca prln activiteti sd ne asigurdm c5 se dezvoltd/incurajeazd rutini eficiente ale gruicl, pentru aspectele administrative. Acestea asiguri un mediu organizat qi nu las[ free mult loc situaliilor ambigue sau problematice.

r . r !

De exemplu, educatoarea se asigurd cd:

sala de grupI a rdmas curatd; copiii salutd;

merg la baie, la masd cu r6ndul etc.; nu aleargd pe coridoare etc.

V.l.2. Managementul problemelor disciplinare

O grupd disciplinat[ nu inseamnd o grupd in care nu apar com] problematice. Dacd ne-am propune un astfel de obiectiv, ar fi nerealist qi in sensul in care pentru atingerea lui s-ar realiza acliuni care ar avea un i negativ asupra sindtelii emofionale qi sociale a copiilor. O grupi disciplinatl se caracterizeazd prin: mediu pozitiv de invifare, bazat pe reguli clare, infelese gi acceptate copii gi educatoare despre ce trebuie s[.fie f6cut gi sd nu fio flcut, un mediu poz:

l.

'

Astfel de rutine sunt monitorizate qi incurajate de educatoare: . Existd reguli privind comportamentul in grupd. ' Metodele de disciplinare sunt ferme gi corecte qi transmit un mesaj pozitiv copiilor. Programul de disciplinare ii invatd pe copii autodisciplina, astfel inc6t s6 ' nu fim nevoili s[ corectdm acelaqi comportament problematic la nesf6rgit, ci s[ ne baz[m pe capacitatea copilului de a-gi gestiona propriile comportamente. Acest obiectiv ne orienteazd spre metode care ii invafl pe elevi ge cE facE gi nu doar ii sancfioneaztr pentru ceea 0e nu fac bine. sunton ,,lnerm&fi" cu timp, efort 9i r6bdare; un program de gestionare a compgrlemoiltelor oste un proiect pe termen lung.

ls4

culoarea verde

principalele metode de management comportamental la pregcolari. Respectarea unei reguli presupune dezvoltareala copii a capacitdlii de fplanifica gi de a inhiba comportament cand i se cere sau intr-o situalie nou6. copiii inva{d de mici fiecare context social are anumite reguli - ca s5 trecem strada trebuie sd agtept6#

Reguli de disciplinare o metodd la indemana educatoarei se referi la instituirea unor reguli simpl in grupd, care sd faciliteze invdlarea qi sd minimizeze situaliile problemaiice. Sta^bii lirea de reguli gi formularea permanentd a agteptdrilor din partea copiilor sunj

9.

Sd fie respectate de cdtre educatoare. 10. Sd fie reamintite periodic (nu numai atunci cdnd sunt incdlcate) gi revi-

a semaforului etc. Copiii trebuie familiarizali cu regulile-prin

zuite impreund cu copiii. I l. SA fie respectate consecvent - mesajul pe care il transmite o situalie in care regula a fost trecuti cu vederea este mai putemic dec6t cerinla de a respecta regula. 12. Se fie susfinute/incurajate la copii in modalitdli diferite - degi regulile sunt aceleaqi pentru toli copiii, acegtia pot fi motiva{i diferit pentru a le
respecta.

nicio consecintd. Pentru a interioriza cdt mai bine regulile, adultul trebuie sI repete permanent copilului regula. Autoreglarea incepe din momentul in care copiii iranspun regula in limbaj propriu. Mai eficient este sd avem gi sd incurajdm un set de reguli siriple qi clare care sI fie comunicat copiilor, reamintit qi revizuit periodic. Un astfel de set de reguli se poate crea din primele zile de grddinild (ex..'copilul trebuie sd ridice mana pentru a pune o intrebare sau a da un rdspuns). Acesta este primul pas spre a ne asigura cd vom avea ordinea pe care ne-o dorim in grupd.

verbalizarea permanentd a acestora (,,Acum ne agezdm la rdnd, fErd sd ne impin-' gem, altfel ne putem lovi..."). copiii sunt puqi in situalia de a invdla prin incercare,, eroare ceea ce se aqteaptd de la ei. Cea mai bund modalitate prin care copiii inva{f regulile este sd le testeze. Nu putem a$tepta insd ca acegtia ia faca upui6 ".ori1.a comportamente problematice) pentru a comunica o reguld. Din momentul in caie stabilegte o regulS, copiii vor incerca sd o incalce pentru a vedea dacd trebuie sd fie respectatd, pentru cd au intAlnit situalii in care au incdlcat reguli gi nu au suferit

l Sugestii privind stabilirea gi respectarea regulilor grupei: 1. copiii sd fie implicali in stabilirea lor - aceasta pentru cd este maii probabil ca ei sd respecte, s[ sesizeze cdnd nu funclioneazd gi sd inleleagd la ce folosegte o reguld la stabilirea cdreia au contribuit. putem implica copiii de orice v6rstd in stabilirea regulilor, nu doar pe cei mari. cdteva

De ce este util sd respectdm aceste principii in stabilirea regulilor clasei? Respect6nd aceste principii, ne asigurim cd ei interaclioneazd cu regulile gi le asumd. Nu putem ajunge la un astfel de rezultat dacl oferim copiilor doar o listd de reguli pe cale le vor avea de urmat qi nici dacd vom declara regulile doar cdnd sunt incdlcate. in plus, copiii trebuie sd vadd diferenla intre ce se intAmpl5 dacd respectd regulile gi ce se int6mpls dacd nu le respectd. Odatd cu stabilirea regulilor, trebuie sd stabilim ce se intAmpld dacd ele nu sunt respectate, ce consecinle trebuie sd igi asume cel care nu le respectd. De asemenea, copiii trebuie sd in{eleagd ce consecinle pozitive are respectarea regulii qi sd beneficieze de ele atunci cAnd respectd regula. Ne asigurim cd regulile sunt urmate nu doar cAnd aplicdm consecinle pentru nerespectarea lor, ci mai ales cdnd aplic[m consecinle pentru res' pectarea acestora. Regulile in sine nu asigurd disciplina in grupd, ci modul cum sunt aplicate aceste reguli gi mesajul pe care il transmitem aplicdndu-le ii determind pe copii si le respecte. La acestea se adaugd rutinele grupei, monitorizarea frecventd a comportamentelor copiilor qi rdspunsul consistent la respectarea/nerespectarea regulilor.

2.

J.
4.
5.

6.
1

reguli pot fi sugerate de cdtre educatoare. sd fie formulate simplu, la obiect qi sd fie ugor de refinut acest aspect" poate fi verificat intreband copiii ce infeleg cd trebuie s6 facd./sd nu iacd pentru ca regula sd fie respectatd. Numdrul lor sd fie in jur de 5-7. Fiecare reguld sd fie stabilitd pornind de la un obiectivlrezultat la care se ajunge prin respectarea regulii. sd fie formulate in termeni pozitivi. Este important ca regula si specifice ce trebuie sd facd copilul, nu ce nu trebuie sd faci. se..!e explicate copiilor astfel incat aceqtia s6 infeleagb necesitatea gi utilitatea lor. S[ fie vizibile - sd fie prezentate verbal qi vizual (scrise pe o planq6). copiii pot sd le deseneze gi, de asemenea, se pot organizalocuri de rol pentru a explica fiecare regul[. sd fie comunicate ptrrinfilor - pentru a se obline suportul ln promovarea lor.

Cum se realizeazd disciplinarea? Definilie:Managementul problemelor disciplinare se referd la tehnicile necesare rezolvdrii problemelor de disciplind ale grupei. Cdnd stabilim dacd un comportament este adecvat sau nu, trebuie sd elimindm situaliile in care: este un comportament specific vArstei respective; a apdrut intr-un me diu care favoriz eazd manifestarea comp ortamentului ; apare datoritd caracteristicil or individuale ale copilului ; este un comportament acceptabil in alte familii, dar nu corespunde standardelor familiei copilului.
Putem spune despre comportamente cd sunt inadecvate atunci cdnd: continud dupd o anumitd vdrst6; se repet[ prea des gi interfereaz[ cu abilitatea copilului de a invdla sau de a se dezvolta in mod corespunzdtor; ?n unelo contexte sunt adecvate, dar in altele pot produce un risc pentru el
sBu Rlfll,

156

t{7

Modificarea unui comportament presupune identificarea celor trei com

nente ale unui comportament:

intrebdri:

antecedentele comportamentului; comportamentul propriu-zis; consecinlele comportamentului.

Pentru

a afla in ce context

apare comportamentul, ne punem u

lauda, incurajarea, aprecierea, acceptarea de cdtre ceilalli etc.; Activiteti preferate - jocul pe calculator,vizionarea de filme, desene animate, activitbli sportive etc. Anumite lucruri reprezintd recompense pentru unii copii, dar pentru allii nu. Nu putem fi siguri cd o situa{ie este o recompensd dec6t dupd ce o aplicdm 9i Sociale vedem efectul ei, gi anume dacd produce sau nu repetarea comportamentului. Cdnd aplicali recompensa:

Tipuri de recompense: . Materiale - alimente, cadouri, dulciuri, obiecte, bani etc.;

. .

. . . . .

Cdnd apare? (ce anume declangeazi aparilia lui) Cu cine? (cine este cu copilul)
Unde apare? (locul in care apare)

definili specific comportamentul cdruia dorili si

ii

cregteli durata, frec-

Cdnd, unde qi cu cine nu apare? (sau este mai pufin frecvent) Ce se tntdmpld imediat dupd? (copilul este incurajat sau nu sd manl comportamentul nedorit prin consecinlele regulilor).

Tehnici comportamentale de disciplinare la preEcolari DupI stabilirea unei comunicdri adecvate cu copilul, se aplicd tehni comportamentale in funcfie de particularitdlile fiecdrui caz. Disciplinarea este proces de invdlare a unui comportament adecvat care cere efort qi rdbdare, at6t partea copilului, cAt gi a adultului. Metodele de disciplinare prezentate sunt cifice pentru urmdtoarele trei categorii de situalii: . cdnd copilul invald un comportament nou; . cdnd dorim sd consoliddm un comportament; . cdnd copilul nu este motivat, deci ,,nu vrea" sd adopte un anume com
tament.

venfa, intensitatea; identificali recompensele care sunt potrivite pentru copil; utilizali recompensele disponibile; treceli treptat de la recompense artificiale la recompense naturale; utilizali un repertoriu larg de recompense; descrieli comportamentul in momentul cdnd aplicali recompensa; repetali regula pe care sebazeazd recompensa; invdlafi copilul s6-gi identifice gi sd-gi autoadministreze recompensele; comparali comportamentul inainte gi dupd aplicatea recompensei pentru a cunoaqte efectul ei; trecefi de la recompense aplicate imediat la recompense aplicate neregulat in faza de consolidare a unui comportament.

A. CAnd copilul invafi un comportament nou Pentru a invdta mai ugor un comportament este bine sd respectdm urmi.
toarele etape:

definili clar comportamentul pe care dorili si il invefe copilul; descompunefi in pagi mici comportamentul respectiv; folosifi indrumarea (frzicd, verbald, prin modelare);
recompensali aproximdrile succesive ale comportamentului dorit; ignorali aproximdrile succesive ale etapelor anterioare; retrageti treptat indrumarea; recompensali la intervale neregulate comportamentul respectiv.

Controlul mediului Mediul influenleazd modul de manifestare a comportamentului. Unele comportamente apar doar intr-un anumit mediu sau in prezenla anumitor persoane, Controlul mediului ne ajutd sd favorizdm aparilia unui comportament deja invilat: ' Mediul comunicd un anumit mesaj. . Mediul favorizeazd un anumit comportament.
Cdnd aplicali metoda controlului mediului: identificali comportamentul pe care dorili si il stimulali; observali in ce mediu apare: reproduceli cdt mai bine situalia din acel mediu; recompensali comportamentul.

B. Cflnd dorim str consolidim un comportament Dupi ce un comportament a fost invitat, este necesar s5 aplicdm tehnici care

s[ duc[ la consolidarea acestuia.

Recompensa Recompensa este o consecinld a comportamentulul care erelte probabilitatea
acestuia de a se repeta.

C. Cind copilul ,rnu vrea" Uneori copilul nu vrea sd faci anumite lucruri. In aceste cazuri putem folosi: L metoda consecinlelor logice qi naturale; 2. extinclia (ignorarea);

3. excluderea.
Metoda consecinfelor logice pi naturale Comportamentele noastre au anumite consecinfe. Unele consecin{e apar in mod natural, neplanificat. Acestea decurg din comportamentul copilului, f6ri ca r59

lqR

educatoarea sau pdrintele sd intervind in vreun fel, qi se numesc naturale. Consecinlele logice sunt qi ele acfiuni, dar sunt alese de pdrinte sau ed
gi prezentate ca altemative.

Excluderea
Existd momente cAnd copiii sunt prea agitali, nervoqi, furioqi pentru a tezolva eficient o problemS. CAnd copilul are un acces de furie, ii este greu sd gdndeascd rafional, prin urmare va reacliona negativ la orice ii veti spune.

Pentru ca aceste consecin(e sd aibd efectul scontat, este recomandat sd o relalie logicd intre consecin{e qi comportamentul inadecvat, rela{ie pe care copil

s[ o observe. Metoda consecinlelor logice qi naturale ne ajutd sd dezvoltdm copiilor ponsabilitatea, capacitatea de a lua decizii potrivite, de a fi cooperanfi.
Pentru a ajunge la rezultatele dorite: stabili{i a cui este problema qi pe cine afecteazd consecinlele ei; explicati copilului de ce trebuie sd aibd un anumit comportament gi sunt consecin{ele lui; ardtafi-i cum sd adopte acel comportament; incuraja{i copilul c6nd manifestd acel comportament qi fili specific; l5sali consecinfele naturale sd intervin5 in consolidarea comportamentului; in cazul in care nu intervin consecin{ele naturale, acestea pot fi inlocui cu consecinfe logice;

Tehnica time-oat 1. Tehnica time-out (To) poate fi introdusS dupd varsta de 2 ani - varsta poate fi diferiti, in funclie de dezvoltarea verbald a copilului' 2. Tehnica TO trebuie folositd doar pentru anumite comportamente, specifice. La vArsta preqcolard, doar cdteva comportamente importante trebuie urmate de TO, qi anume cdnd copilul de aceast[ vArstd are un comportament care depSgeqte

limitele acceptabile. 3. Scopul TO este s[ il indeparteze pe copil de consecinlele negative, sd stopeze cursul comportamentului gi sd il invete pe copil limitele comportamentelor
Pirin{iileducatoareatrebuie sd aleagi un loc oarecum izolat in care copilul sd nu poat[ privi la televizor, sd nu se poatd juca cu juclriile, dar unde si poati fi supravigheat. O pernd, un scaun sau o treaptd de scard sunt locurile folosite cu tu.cer. Copilul trebuie aqezat cu calm in locul pentru TO, iar pirintele/educatoatea trebuie s5 foloseascd cuvintele care denumesc tehnica pentru a eticheta evenimenttil (ex.: Cdnd loveSti, mergi ta TO). Copilul nu trebuie ameninlat cu TO (ex.:_Ai nevoie de TO sau Dacd mai faci asta, o sd mergi la TO). Dupd ce regulile au fost frcute cunoscute, tehnica trebuie aplicatS frrdintitrziere 9i fdrd negocieri. 5. Copilul trebuie sd stea in locul de TO aproximativ un minut pentru
acceptabile.

4.

exprimali verbal rela{ia dintre comportament qi consecinla logicd

naturald;

'

sau

acceptafi gregelile ca fiind normale gi acordali copilului timp suficient pentru invd{area comportamentului.

sau sd reducern frecvenfa, durata ori intensitatea unui comportament, folosim extinclia. Extinclia inseamnl a ignora un anumit comportament (de exemplu: ,,Degeaba pl6ngi, cd tot nu te mai iau in seam5"). In faza iniliald a aplicdrii extincliei, frecvenfa, durata sau intensitatea comportamentului nedorit cregte inainte de a scddea. Pentru a aplica metoda corect, trebuie sd finem seama de urmdtoarele recomanddri:

Extincfia (ignorarea) Cdnd dorim si elimindm

fiecare an al v6rstei sale. 6. O problemd foarte frecventi care duce la egecul tehnicii este interacliunea cu copilul tn TO. in timpul TO, copilul trebuie ignorat. Educatoarea trebuie si evite orice interacliune (disculii, gesturi, priviri) cu copilul pe durata TO. 7. Cand perioada de TO este gata, educatoarea trebuie si reformuleze intr-un mod pozitiv regula aare a fost incilcatd (ex.: Vorbim frumos unii cu allii, NU: Nr'r ne bitem sa;r- iolosim cuvinte cdnd vrem sd cerem ceva, NU: Nu pldngem cdnd

Alegeli un singur comportament-fintd pe care vreli sd

il

modificafi

qi

i denti fi cali rec ompensel e care incur aj eazd acel comportament; Eliminali recompensele cdnd apare acel comportament; Aplica{i extinc{ia in mod consecvent; Alegeti un mediu favorabil realizdrii extincfiei; Formulali regula atunci cdnd aplicafi extinclia; Persistati in aplicarea metodei doar dacd nu observali o schimbare in bine; Utilizati extincJia in paralel cu tehnicile pentru stimularea comportamentului dorit; Fifi congtien{i cd, in practicarea extinc}iei, lucrurile merg prost inainte de a merge bine (vi veti confrunta cu agresivitate medie, reacfie emo{ional6 negativ[ gi intensificarea temporar[ a comportamontului lnainte ca el sI intre ln extinctie).

To? jucarii qi ferd cel mai bine este s6 existe o camera de tezewd, ftrd pericole potenliale. Dacd pregcolarul nu std in locul de TO, i se va spune: Pentru cd nu vrei id ttoi tn locul de TO, va trebui sd stai singur. Este dus in camera de

vrem sd cerem ceva).

8.

Ce trebuie s5 facem atunci c6nd copilul nu vrea s5 stea in locul de

rezerv6, este l6satd lumina aprins[ gi uga inchis6. Orice comportament al copilului este ignorat, iar 60 de secunde mai tdrziu copilul este dus inapoi in locul de TO. Restul procedurii se desfbgoari in acelagi mod. : Copilul poate fi imobilizat in locul de TO. Pentru cd nu stai pe locul de TO, trebuie- sd te ajut sd sfai. Copilul este pus inapoi in locul de TO in mod diplomatic. Adultul sti in spatele copilului gi ii cuprinde pieptul cu bratele, incru; cigandu-pi mdinile inaintea lui. Cdnd agitafia copilului scade in intensitate, adultul slibegte imobilizarea, spun0nd: Acum stai Si termind'fi TO' Aceasta se repeti de
c6te ori csto necesar,

in mod obignuit, aplicarea de cdteva ori a oricdrei opliuni de mai sus va fi suficientd pentru a inv5la copilul sd stea la locul de To. Consecin{a este cd rO devine o metodd convenabild gi sigurd pentru a-l invifa pe copil c[ a incdlcat
reguld importantd. Time-out poate cipdta diverse denumiri: - Pauzd; Scaunul de linigtire;

ModalitSlile prin care un adult

ale copilului sunt:
a

se

poate implica in dezvoltarea abilitdlilor sociale

fi un partener de incredere in interactiunile cu copilul; a ghida comportamentul copilului in anumite situa{ii sociale; a-i oferi copilului oportunitdli de exersare a abilitdlilor sociale.

Pemila liniqtitoare;
Scaunul de pauzd etc.

lzolarea gi pedepsirea Izolarea - este o metodd eficientd prin care putem determina copilul sd comporte intr-un anumit fel. Este o formd de pedeapsd extrem de pulin ddundtoare copilului - dacd nu se aplicd de prea multe ori. O altd formd de pedeaps[ este confiscarea unui lucru care ii place copilului. in cazul acestei iorme-de pedeapsi este important: - sd o aplicali imediat dupd ce afi constatat fapta;

in cadrul interacliunilor sociale (copii-adulli, copii-copii), copiii igi dezvoltl anumite abilitdli de relalionare gi inva|d noi comportamente. De cele mai multe ori, ei invald cum sd interpreteze o anumiti situa{ie qi in func{ie de comentariile celorlalli in situalii similare. Copiii au nevoie permanentd de ghidare din partea adullilor in ceea ce privegte recunoaqterea gi respectarea regulilor de comportament in anumite situatii
sociale. Ei inva![ cel mai bine anumite comportamente sociale atunci cdnd sunt stabilite clar regulile gi limitele. La aceastd vdrsti principala modalitate de dezvoltare a abilitdtilor sociale o reprezintd jocul. O parte importantd ajocului o reprezinti jocul simbolic. in cadrul
acestuia, copiii au ocazia sd-gi exerseze abilitdlile sociale esenliale: sd coopereze cu ceilalli, adapt6ndu-qi comportamentele, si fie toleranli fafd de membrii grupului, s[ accepte cd nu toate lucrurile vor decurge dupl cum doresc ei, si rispundi adecvat celorla^I1i, s6-i ajute pe cei dinjur gi sd accepte sd fie ajutafi. In dezvoltarea abilitSlilor sociale situaliile cel mai frecvent int6lnite sunt acelea in care copiii au un comportament agresiv sau, dimpotrivi, mai retras, Copill care se implicd mai pulin in interacliunile cu ceilalli pot fi: - copii introverli care simt nevoia s[ stea mai mult singuri decdt s[ co6U. nice cu allii; copii care sunt respingi sau marginaliza\i de ceilalli pe diverse cdt6ll (ex.: etnie, dezvoltare ftzicd., infEligare, imbr[cdminte, copii cu handlorp ftzic etc.); copii cdrora le este fricd sd interacfioneze cu ceilalli, fie pentru ce nu au fost suficient stimulali, nu li s-a oferit oportunitatea de a-gi exersa nbill. tltile sociale, fie pentru cd au triit intr-un mediu mai autoritar. Acegti copii beneficiazd cel mai mult de munca pe grupe mici, pentru c[ ea li face sd se simtd mai putin intimidati.

pedeapsa
sd

fi{i

si se potriveascd cu fapta; consecvenli - facefi ce spune}i, spune}i ce faceli.

Evitarea pedepsei
Pedepsele au o serie de efecte negative: Pedeapsa poate produce agresivitate Si reaclii emolionale negative. Copilul poate percepe pedeapsa ca pe o frustrare sau un pericol gi, de aceea, reactioneazd, agresiv gi dezvolt[ reacfii emo{ionale negative fa\E de cel care administreazi pedeapsa. 2. Pedeapsa poate produce evaziune Si comportament de evitare din partea

l.

celui pedepsit. un copil aspru pedepsit de cdtre pirinli poate sd devind mai pu1in. comunicativ cu ei, sr mint5, sd fie duplicitar, sd ascund[ anumite lucruri pentru a' evita pedeapsa.

frrd a incerca sd cdutdm alte solulii pentru situafia indezirabili. 4. Penalizarea poate modela comportamentul celui pedepsit. Acei copii care au fost martorii sau {inta unor pedepse excesive vor recurge ei ingigi exCesiv la penalizilri. Pedepsirea este pentru ei un model, pe care-l inteiorizeazd gi il reproduc ulterior.

3. Pedeapsa poatefuncliona ca intdrire negativd pentru cel care o aplicd, ceea poate duce la utilizarea ei abuzivd. Penalizdnd un comportament nedorit, oblinem anularea temporard a acestuia. Deoarece prin aplicarea unei pedepse punem capdt unei probleme nepldcute, existd riscul de a recurge la acest procedeu tot mai dis,
ce

Cum ii ajutim pe copii sI relafioneze cu alfi copii sau si se implice in joc? Educatoarea le va of,eri copiilor multiple ocazii in care sd fie auzili gi apre, ciafi. Prin propriul exemplu, educatoarea promoveaz5 la copii o ascultare activ[ (in cadrul intdlnirii de dimineall gi al altor activitlfi de inv6{are). De asemenea, ea va

V.1.3. Managementul relaliilor interpersonale

Definilie: Managementul relafiilor interpersonale, educatoare-copil, are ca obiect aptitudinile manageriale in domeniul relafiilor interpersonale pe care educatoarea le exerciti in raport cu pregcolarii percepufi ca grup (Froyen & Iverson, 1999, p,221).

utiliza eficient situaliile cotidiene pentru a-i invila pe copii cum si-i asculte pe ceilalli gi sd fie aten{i unul la altul, cum sd-gi agtepte randul (de exemplu, la selectarea materialelor sau la centrele de activitltin atunci cAnd este un num[r limitat de spafii etc.), asigur6ndu-se cd fiecare copil igi aduce contribulia in timpul activitd. lilor de grup.
163

t62

aceste abilitali.

Dacd se observ[ cd un copil nu reuqeqte sd stabileascd niciun contact cu alt copil, trebuie ajutat. El are nevoie de tndrumare fizicd si verbald pentru a i

Fiind ajutat de cdtre educatoare, copilul se va sim{i mai in siguranld deoa la care poate apela oricAnd are nevoie. Av6nd suportul educatoarei, scad qansele ca alt copil sd refuze sd se joace cu el. Dacd totugi acela refuzd,, va fi un prilej bun de a-l invdla pe copil cum sd fac6,fa!6 acestei situalii a se supdra, spundndu-i: ,,Nu-i nicio problemd, vom ruga pe altcineva',. un alt aspect important la aceastd vdrstd se referr la modul in care ii invi pe copii sd intre intr-un joc in desfrgurare. De obicei, ei incearcd mai
vede cd are un sprijin
strategi i:

Educatoarea trebuie sd inleleagl cauzele diverse ale comportamentelor nedorite, abordAnd strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii: ,fiilizeazd metode pozitive de disciplinare, nu recurge niciodatd la comportamente violente (verbale, fizice);

ii

implicd pe copii

in

stabilirea unor reguli clare ale grupei privind

comportamentul qi participarea la activitdli, discutd cu ei despre necesitatea acestora, manifestdnd respect pentru pdrerile fiecdruia; ia m[suri de preven]ie pentru a evita comportamentul nedorit.
Pentru

afi eficienli in rezolvarea conflictelor, trebuie respectali urmdtorii pasi: descrierea faptelor, fdr6 a invinovdli; exprimarea sentimentelor fafi de ceea ce s-a intAmplat;
a

r6nd cd ii va observa cineva giii va chema s6 se joace; alli copii stau gi privesc jocul aqteptdnd o oportunitate de a se implica; unii copii se implicd in paralel intr-un joc asemdndtor celui din grup,' sperdnd ca ceilalli sd ii cheme gi pe ei; alli copii se comportd mai intruziv qi intri peste jocul celorlalli, spundn{ ci unelejucdrii ori spaliul respectiv le aparlin; " copiii mai experimentafi folosesc anumite formule verbale: ,,Pot sd md joc' gi eu?, Tu ce te joci acum?"
t
)

copiii mai mici folosesc semnale nonverbale cum ar fi zdmbetele, gesturir care indicd interes, stau ldng6 ceilalli copii gi se uitd cum se joaca, spo

identificarea alternativelor: cum cred cd s-ar putea proceda pentru

,:

Labaza oricdrei intervenfii cu copiii se afld stabilirea unei relalii pozitive cu acegtia. Stabilirea unei relalii pozitive este importantd, deoarece copiii au nevoie sl simtd cd lumea este un loc sigur, cd oamenii sunt predictibili gi cd ei meritd sd fis iubi{i, indiferent de performanlele pe care le ob1in.

intrerupe. Acest tip de activitdli poate fi rcalizat gi cu un grup mai maro' dlf se recomandd ca acei copii care se comportd agresiv sd fie spectatori, pentru a 8v!l ocazia sd in{eleagd mai bine comportamentele personajelor gi consecin}ele accgtorl" Cooperarea reprezintd abilitatea de a lucra impreund cu alte persoane pgntru atingerea unui scop comun. Cooperarea este esenJiald pentru o bund relafionare lntsr! membrii grupului.
Ea se referd la:

rezolva situalia. Dacd sunt copii care rezolvd conflictele frecvent prin agresivitate (ex.: ridicarea tonului, lovituri), il puteli pune s[ observe o situalie intre mai mul1i copii gi apoi sd o discutafi. Dacd situali a pe aare o observali cu copilul conline comportamente agresive, intrebafi-l care sunt consecinlele acelui comportament: cei mai mulli copii refuzd sd se mai joace cu cei care se comportd agresiv gi nu-i vor mai lSsa nici in spafiul lor de joac6. Pentru un copil care intrd frecvent in conflict verbal cu ceilalfi, putofi folosi un joc^de rol cu doud juclrii gi pute{i pune in scend una dintre situafiilo conflictuale. in momentul in care cele doud personaje ajung si se certe, jocul re

Conflictul este o parte fireascd a procesului de comunicare cu cei din jur. Aparilia frecventd a conflictelor duce la deteriorarea prieteniilor; prin u*u.r, pregcolarii trebuie sd igi dezvolte abilitatea de rezolvare eficientd a conflictelor pentru a fi pregdtili sd facd fald interacliunilor complexe in diferite situafii. Conflictele in copilIria timpurie apar in general cdnd doi copii doresc simultan sd aibtr
acces la acelagi obiect sau activitate.

conflictele, la vdrsta pregcolard sunt regate de modul in care se desfrgoar6 un joc, de rolurile pe care copiii gi le asumi in cadrul jocului, de impdilirea jucdriilor, agteptarea rdndului sau alegerea temei jocului. Conflictul ia forma unor acte frzice agresive, a unui schimb de replici sau a izbucnirii in lacrimi. DacI un' conflict nu se rezolvi rapid, acesta duce la intrerupereajocului. in rezolvareu ronfli.tului, copiii pot aborda mai multe strategii. Copiii care se joacd mai mult timp impreunS invafi prin tncercare gi eroare ce funcfioneazi qi ce nu in rezolvarea conflictelor. De asemenea, ei ajung s[-gi dea seama de particularitltile unui copilprivind rezolvarea unui conflict,
:

impd(irea materialelor intre copii; disponibilitatea de aface ceea ce !i se cere; coordonarea actiunilor pentru atingerea scopului; acceptarea ideilor membrilor grupului; negocierea gi compromisul in cadrul grupului. Educatoarea trebuie sd propuni sarcini care necesitd colaborarea intre copii gi gdsirea unor solufii comune, sd ofere copiilor proiecte la care si lucreze ln cooperare; in r ealizar ea proiectelor, ea: ii ghideazd pe copii in identificarea temei, a planului/etapelor de realizare a proiectului colectiv; discutd cu copiii despre rolurile pe care fiecare gi le poate asuma in realizarea proiectului; formuleazd clar agteptirile privind comportamentul giparticiparea copiilor; incurajeazl copiii s[ conduc6, sd inifieze 9i sA faciliteze activitdlile de
grup.
165

t64

uneori copiii refuzd sr coopereze, deoarece nu li se pare suficient de in In aceste situalii, educatoarea trebuie s5 facd apel la creati tatea sa, inglobAnd sarcina in ceva plScut. De exemplu, in loc s6-i spunem copil: ,,Ia jucdriile de pe jos gi pune-le in cutie!", putem spune: ,,Tu eqti goferul camion care incarcd jucdriile in buldozer gi le arunc[ in ldditA". Dupd e acestui comportament este important sd mullumim copilului pentru munca pe c a frcut-o, deoarece ne-a fost de mare folos. in acest fel, de fapt, il incurajdm s[
resantd o activitate.

CAPITOLUL VI
Educarea sociali gi emolionali a pre$colarilor. Prezentarea unui program inovativ de interven[ie formativil
Michael E. Bernard, PhD Universitatea Melbourne, Australia Anca Dobrean, PhD Universitatea,,Babeg-Bolyai", Cluj-Napoca Lolica-Lenufa Tltaru, MA Inspector de Specialitate invi{imflnt Preprimar, Cluj-Napoca

ajute qi data viitoare.

cererea ajutorului vizeazd recunoa$terea de cdtre copii a propriilor limi insuficientei dezvoltdri a unor abilitdli gi nevoia unei ghiddri din partea adulli sau colegilor. in cazul in care ajutorul este cerut de la ceilalli colegi, cre posibilitatea unor colabordri gi a legdrii unor prietenii. Cdnd se iveqte o situalie care trebuie sd ajute pe cineva, este important sd vorbili cu copiii despre asta gi le explicali consecintele actului. copiii nu se nasc caritabili, pentru cd a face de caritate reprezintd un comportament care se cultivd in timp, prin modelare, ghidare gi prin oferirea posibilitSlii de practicare.

V.2.

EDUCAToAREA

- MANAcER

Ar cRUpEt

DE pRE$corARt

Educatoarea-manager,,ideal" are un temperament putemic, echilibrat, mic, este definiti prin sociabilitate, compasiune, consecvenld, corectitudine, ci modestie, stdpanire de sine, are un bun nivel al capacitdlii de lucru gi este o soand echilibratd. Are o mare capacitate de prelucrare informafionali, integritate moral6, voin![ qi caracter ferm, manifesti responsabilitate fatd de tinele grddinilei, aflati intr-o continud perfeclionare a propriilor competen{e, pro. moveazd, un spirit inalt de cooperare. ,i De aceea, educatoarea-manager trebuie sd posede o serie de aptitudini pentruli a putea desfbgura o activitate optimd cu pregcolarii:

La nivel internalional, persoanele implicate in educalia timpurie a copiilor acordd in prezent o atenlie deosebitd modului in care familia qi grSdinila reugesc si pregdteascd copiii pentru inceperea educa{iei formale atat din punct de vedere al
capacitdlii acestora de a inv6la, c6t gi din punct de vedere al unei dezvoltdri sociale qi emolionale optime. Atingerea acestor obiective se concretizeazd in jurul a cAtorva probleme care definesc agenda educafiei timpurii din secolul XXI. Preqcolaritatea este perioada in care copiii nu igi dezvolti gi consolideaz[ doar socializarea cu cei de aceeagi vArstS, ci dobdndesc securitarea gi stima de sine necesare pentru a se putea integra unui mediu de invdlare formal cum este gcoala
l

F simf organizafional,

zare, coordonare gi evaluare, aspecte ce duc la dezvoltarea copilului.

care se reflect[ in implicarea familiei in desfEgurarea proiectelor tematice planificate, astfel incat sd asigure materialul' necesar observdrilor - fructe, legume, clrli pe diverse teme -, sau in sus* linerea unui traseu de stimulare afectivr gi cognitivd; organizarea colectivului de copii frontal, in grupe qi individual, asigurdnd posibilitatea schimbdrii pe parcurs. capacitate de comunicare, gi anume capacitatea cadrului didactic de a permite gi incuraja copilul sd igi exprime ginduri, opinii, impricarea educatoarei in gestionarea gi rezolvarea situaliilor conflictuale incd din faza incipientd gi aplicarea unor misuri cu caracter disciplinar gi preventiv. deschidere la nou, care presupune adaptarea la situafiile nou-ivite in
activitatea desfdgurat[; utilizarea concretd qi coordonarea resurselor umane gi materiale in vederea atingerii obiectivelor propuse,

timpurii accentueazd tot mai mult o serie de aspecte ale educaliei pregcolare care sd ofere copiilor preachiziliile cognitive gi social-emofionale pentru insuqirea scrisului, cititului qi aritmeticii in clasele primare. Este acceptat faptul cd un factor major care determind succesul gcolar gi trdirea unei stdri generale de bine este ceea ce M. Bernard (2003a, 2003e, 2004b) a numit abilitdlile sociale Si emolionale ale copiilor. incd din anii'70, cercetdtorii din domeniul educalional avdnd diverse orientdri teoretice au studiat relalia dintre succesul gcolar gi diferite trdsdturi noncognitive, nonacademice gi au stabilit cd abilitdlile sociale gi emolionale ale copiilor nu

primar6. Astdzi, studiile din domeniul educafiei

I intrebdrile privind

acest program pot

fi trimise

pe adresa: dr. Anca Dobrean, Catedra de Psihologie

Clinicd gl Pslhoterapie, Universitatea,,Babe$-Bolyai",

0264-434 I 4 I ) aneadobrean@psychology,ro,

str. Republicii, nr,37,400015, Cluj-Napoca,

166

t67

in ceea ce allii au numit domeniul afectiv (Bloom, lg77), inteligenfa emolionald (Goleman, 1955), inteligenla sociald (Thorndike, 1920) 9i inteligenla intrapersonal6

sunt asociate doar cu starea lor de bine, ci sunt de asemenea rela{ionate gi cu invdfarea, motivafia gi succesul gcolar. Abilit5file sociale gi emolionale se regdsesc

emofionale ale copiilor investigate de cercetdtorii din domeniul psihologiei dezvoio tdrii sunt prezentate in Tabelul 1 (Landy, 2002). O serie de studii au demonstrat faptul cd timpul necesar achiziliei abilitalilor sociale gi emolionale debazd,vafiazd in cadrul aceluiagi grup de varstd, iar aceste abilitdli contribuie gi explicd diferenlele dintre copii in ceea Ce privegte capacitatea de invdtare qi starea de bine social-emolionali.

gi interpersonali (Gardner, 1983). Exemple referitoare ta aUitiialite sociale gi

o o o o o o

Dezvoltarea conEtiinlei. o infelege sensul binelui gi rdului, precum gi regulile sociale.

plac jocurile cu reguli. Doregte ca Ei ceilalli copii s[ respecte regulile. Manifestd empatie fatd de drepturile Manifestd dorinta de a-i ajuta pe ceilalli.

ii

altora.

Controlul emo{ional. o Capacitatea de conhol a emo{iilor puternice fdrd ajutor extern. o Inlelegerea perspectivei celorlalfi.
Posibilitatea exprimdrii gdndurilor gi a sentimentelor

Tabelul Vl.1.

fruntd cu o problem5. Patru ani

ede ilitdti sociale si ionale ale iilor 200 Trei ani r copilul reugegte sd vorbeascd despre emotii gi situa{iire care le-au provocat. o Copilul inlelege emoliile celorlalli. o copilul poate sd solicite ajutor din partea celorlalli atunci c6nd se con-

Utilizarea distragerii gi limbajului intern pentru a se linigti

limbajului ajutd la autoreglarea emoliilor Ei comportamentelor. o Utilizarca diferitelor strategii pentru controlul ilor.

int-o formd coerenti. - utilizarca

in continuare vor fi descrise cdteva studii ale ciror rezultate evidenliazd nevoia de a promova prin programele educafionale timpurii dezvoltarea abilitdlilor
socio-emolionale ale copiilor. Un prim studiu este intitulat Studiu longitudinal al educaliei timpurii (Early Childhood Longitudinal Study). Unul dintre obiectivele sale a fost acela de a identifica factorii care pot fi evaluafi in grldinild qi care pot si prezicd performanla academicd ulterioard a copiilor la incheierea diferitelor etape gcolare (Rock gi Pollack, 2002). Studiul a investigat educatorii 9i pdrinlii a 20 000 de copii, acest egantion fiind reprezentativ din punct de vedere cultural gi economic pentru populalia studiatd.

o Scade teama de abandon. o Cregte stima de sine. o Este optimist qi grijuliu. o Inifiazd activitdti. o Se angajeazd,in joc cooperativ cu ceilalli copii. o Este capabil sd alterneze rolurile. o Se dezvoltd empatia. o Interac{ioneazdadecvat dinpunct de vedere social cu adullii. o Cregte gradul de complianfd.
Cre$te reprezentarea simbolici.
:

Se dezvoltd capacitatea de socializare.

';1

'l
l

,l

In timp ce venitul familial, nivelul cultural, orele in decursul unei s[ptimdni pe care pdrinfii gi le petrec citindu-le copiilor, precum 9i abilitdlile, cunoqtintele timpurii ale copiilor referitoare la citit reprezintd predictori ai succesului in achizilia
cititului la sfhrgitul grddinilei, cercetdrile au demonstrat
cd,

nivelul denoltdrii atitudinii

$ase ani

o creqte capacitateade exprimare a gdndurilor gi emoliilor prin cuvinte. o Cre$te capacitatea de identificare a emofiilor. o cre$te capacitatea de asumare a diferitelor roluri in situaliile de joc. ': r;i

fald de invdsare

Exprimareaemo{ional6,

o Modalitifi prin care se infrdneazl. o Fricile anterioare sunt inlocuite cu altele (apare frica de moarte, de a nu fi rlpit, frica de furhmi). : , o Copilul incepe si resimti rugine atunci c6nd incalci regulile.
'

(perseverenla, organizarca, angajamentul in procesul de invifare, atenfia) are o contribulie semnificativd in explicarea succesului in achizilia cititului mdsurat la sfarSitul grddinilei. Altfel spus, acei copii care au prezentat o tntdrziere tn demoltare tn ceea ce priveSte competenlele emolionale Si sociale - perseveren{a, organizarea, angajarea in procesul de invd{are, aten{iq toleranla la frustrare - au manifestat Si o intdrziere tn demoltarea timpurie a abilitdyilor de citit. Rezultatele au evidenliat, de asemenea, cd intre statutul socio-economic al familiei qi atitudinea copiilor fald de invdlat existi o asociere pozitivd' Intr-un al doilea studiu, M. Bemard (2004d) a investigat asocierea dintre capa-

cit5tile social-emofional-motiva{ionale gi achizilia cititului in cadrul unui eqantion

de 158 de copii (80 b[ie!i, 78 fete) care frecventau grddinila. Educatorii au completat un chestionar de evaluare a stdrii de bine a copiilor (Social-Emotional Well-Being Survey, Bernard 2003c), in care au fost ruga{i sd evalueze increderea academicd, increderea social6, perseverenfa, organizarca, infelegerea, rezisten{a (reglarea emotional6) a copiilor; s-au obfinut, de asemenea, gi date privind nivelul capacitdfii de

o o o Demonstreazl diferite competenfe. o Manifestd abilitfii de rezolvare de probleme atunai c0nd so confrunt6
cu situatii dificile,

Dezvoltarea simgului competenlei. Igi manifest6 mdndria in munc6. Manifesttr curiozitate gi interes pentru lucruri interesante/noi,

citire a copiilor. Pe baza acestor date s-au obfinut corelafii semnificative intre
.t

168

26

competenlele sociqle, emolionale, motivalionqte (corelaliile ob{inute au fost intr{ ,28 qi .52) Si achizilia cititului la sfdrqitul grddinifei. S-a evidenfiat faptul cd aceL copii de grddinild care demonstreazd o intdrziere in demoltarea abilitdyilor academicQ Si social-emofional-motivalionale prezintd un risc pentru manifestarea unor dfficultdfi
tn achizilia cu succes a

cititului.

analizd, comprehensivd a deprinderilor emolionale gi sociale ale preqcol

rilor a fost realizatl de citre M. Bernard (Bernard, 2004). Aceste competenle

increderea, perseverent a, or ganizarea, in{elegerea g i rezi stenla.
'cele 5 Tabelul Vl.2. Cele cinci obili sociale ncrederea inseamni a qti cd pot sd reu$esc in multe domenii la grddinild. Presupune sd nu imi fie fricd si fac gregeli sau sI incerc ceva nou. Exemple do' comportament increzdtor sunt: a ridica mAna la grupd pentru a rdspunde la o; intrebare dificil[, a lucra independent fbrd a'cere ajutorul educatoarei, a impdndgi] o idee noui cu educatoarea sau grupa. Obiceiurile mentale care construiesc tncrederea includ: o Acceptarea necondilionatb de sine - a nu avea o pirere negativ[ despre sine c6nd se intdmpli lucruri rele.

perfect, qi s[ nu-{i fie fricd sb faci gregeli. a gti c[, degi este important si fii pllcut gi nu poti mulfumi pe toati lumea. Este important si suslii ceea ce crezi; chiar dacd allii nu sunt de acord. Perseverenfa presupune a incerca din greu gi a nu renunta ugor c6nd reali-; zezi sarcini qcolare pe eare le consideri prea dificile sau plictisitoare. Comportar. i mentul perseverent implici a continua sd realizezi sarcini chiar gi atunci cdnd, acestea sunt foarte dificile, a nu fi distras de colegi, a verifica sarcinile pentru a; vedea daci sunt gregeli. Obiceiurile mentale care contribuie la dezvoltarea perse-,'
ca

o Asumarea riscurilor - a incerca s6 fii cdt de bun poti, fbri si-ti propuir
o
totul
sd fie

A fi independent

verenfei sunt:

o o

Pot sd reugesc - a considera cd vei avea mai mult succes in realizarca sarcinilor decdt insucces. A depune efort - a considera cd vei avea performanle cu atdt mai bune cu cdt vei depune mai mult efort qi cd succesul nu este determinat de, factori externi (norocul, sarcini ugoare), ci de factori interni (efortul
depus).

- a considera cd, pentru a obline rcztitate satisftcdtoare pe termen lung, uneori trebuie sE faci lucruri nepldcute pe termen scurt. Organizarea se referd la stabilirea scopurilor pentru nivelul performanfelor ln arii specifice ale sarcinilor gcolare, la planificarea eficienti a timpului, asigurarea resurselor necesare, urmlrirea sarcinilor. Exemple de comportament organizat sunt urm[toarele: a te asigura c[ infelegi instrucfiunile lnainte de a-ti lncepe temele, a avea oele necesare atunci cdnd incepi temclo, a.ava un program de studiu sau un orar a planifioa momcntul ln cero unnaz[ s[ iti faci

A lucra din greu

temele pentru a te asigura cd ai suficient timp. Obiceiurile mentale pozitive care ii ajutd pe copii sd igi dezvolte un comportament organizat includ: o Stabilirea scopurilor - a gti cI stabilirea scopurilor te poate ajuta si realizezi crt succes sarcinile. o Planificarea timpului - a te gdndi cdt timp i1i ia rcalizarea temelor gi la.-. timp. ^ a-ti planifica timpul, astfel incdt sd termini totul Infelegerea inseamnd a lucra cooperativ cu educatorii gi colegii de grup6, arezolvaprobleme lard ate infuria gi a urma regulile stabilite. Comportamentul de inlelegere implicd urmdtoarele: a oferi ajutor atunci c6nd lucrezi in grup, a nu intrerupe, a agtepta pdnd cdnd cineva a terminat de vorbit, arczolva conflicte prin discufie mai degrabd decdt prin ceartd, a respecta regulile grupei. Obiceiurile mentale pozitive care ajutd la dezvoltarea comportamentului de inlelegere includ: o A fi tolerant cu alte persoane - a accepta cd to{i oameni pot, la un moment dat, sA se comporte necuviincios gi ci nu are sens sd judeci caracterul oamenilor (persoand bund, persoand rea) pe baza diferentelor sau pe baza acliunilor lor de moment. o A gAndi inainte de a ac{iona - a te gAndi, inainte de a acliona, la diferite lucruri pe care poli si le faci, la posibilele consecinfe pentru actiunile propuse gi a anticipa impactul ac{iunilor proprii asupra emotiilor altora atunci cdnd te confrun{i cu probleme dificile. o A respecta regulile - a gti cd respectarea regulilor importante de la grddinili gi de acas[ ajutl la protec{ia drepturilor tuturor. o Responsabilitatea social5 - inseamn[ a considera cd este important sl fii un bun cetdlean qi si construieqti o lume in care existi corectitudine gi dreptate pentru tofi. Inseamnd a fi sensibil la sentimentele altora, a te comporta onest, a-i trata pe al1ii, in special pe cei ce vin din medii diferite, cu respect, a ajuta oamenii care au nevoie, a lucra pentru protejarea mediului. Rezisten{a inseamn[ a nu deveni extrem de furios, deprimat sau ingrijorat cdnd se intdmpli ceva ,,rdu". inseamne a^fi capabil si te calmezi gi s[ te imb[rbdtezi atunci cdnd eqti foarte supdrat. Inseamnd, de asemenea, a-!i controla comportamentul cdnd egti foarte supdrat. Exemple de rezistenfd: o A rimdne calm gi controlat c6nd cineva te trateazd nedrept, fXrd considerafie sau nerespectuos. o A nu deveni deprimat atunci cdnd greqeqti, nu inlelegi ceva, iei o notd micd sau cdnd colegii te necijesc ori te ignor6. o A nu deveni extrem de ingrijorat inainte de un test important sau inaintea unei activitdli importante. o A nu deveni extrem de ingrijorat atunci cAnd doregti sd cunoqti o persoand nou6.

A nu deveni extrem de agitat c6nd vrei

sd

infrunfi pe cineva gi s5 spui

a face ceva rdu.

' cuiva care exerciti oresiuni asupra ta

Dezvoltarea optim[ a abilitalilor sociale gi emofionale ale copiilor contribuie

la oblinerea unor rezultate pozitive, spre deosebire de dizabilit6file sociale qi

111

emolionale care favorizeazl, oblinerea unor rezultate negative. M. Bemard (2002b) identificat mai multe bariere care interfereazd cu dezvoltarca abilitltilor sociale emofionale ale copiilor, gi anume: stima de sine scizutS, anxietatea, evitarea imp ctrrii in munci, dezorganizarea, furia, rezistenta (reglarea emo{ionald) scizut[ Acestea sunt prezentate in tabelul 3.

planifici lucrurile importante pe oare trebuie s[ le faci (ex.: nu qtii sd i]i stabilegti priorit6{ile). Obiceiurile mentale negative asociate cu dezorganizxea general[ sunt: o A nu avea obiective - a considera c6 este fdrd rost s[ i]i stabilegti anumite obiective referitoare la succesul tdu intr-un anumit domeniu. o Slabd planificare a timpului - a considera cd nu are niciun sens sd iti altul; a amAna p6ni in ultimul moment o sarcind care este plictisitoare
sau nepldcut6.

Tabelul VL3. Cinci dizabil

i social-emo

'cele 5

stima de sine scizutii/Anxietatea inseamni cd te ingrijorezi prea mult dac[ alte persoane nu te plac sau/qi dacd nu reuqeqti sd iti realizezi sarcinile gco:,
lare aqa cum doreqti; devii foarte supdrat dacd ceilalli te resping sau dacd nu ob{ii performanla pe care consideri cd ar fi trebuit sd o ai (ex..' primeqti o not6 micr);l eqti deprimat cdnd eqti respins gi/sau cdnd nu ifi faci corect temele; s-ar putea ca de multe ori sd am6ni inceperea temelor deoarece consideri cd nu qtii ce sI faci sau cum sd faci (caracteristici a perfeclionismului). Obiceiurile mentale negative care conduc la o stimd de sine scdnttd/anxietate includ: o Autoevaluarea negativd. - a considera cd egti un ratat atunci cdnd egti ' respins qi/sau nu ai atins performanle bune. o Nevoia de a fi perfect - a considera cd trebuie si ai succes in orice lucru important pentru tine gi cd este o tragedie cdnd asta nu se intampli. o Nevoia de aprobare - a considera cd cei din jur (pdrinfi, profesori sau colegi) trebuie si te aprobe in tot ceea ce faci gi cd, atunci c6nd nu o fac, este cel mai rdu lucru din lume. o Pesimismul (Nu pot reugi) - a considera c6 nu egti bun la nimic fiindcd nu ai avut succes in ceva important, cd nici nu vei fi vreodatr gi cd egti un om neputincios. Evitarea responsabilitifii presupune sd am6ni realizarea sarcinilor ugoare gi a celor neplicute pentru cd sunt frustrante, plictisitoare sau grele; renun{i ugor la a continua diverse sarcini atunci cAnd le consideri dificile sau plictisitoare; ifi petreci foarte mult timp distr6ndu-te, chiar gi atunci cdnd ai foarte multe lucruri de fdcut. Obiceiurile mentale negative asociate cu evitarea responsabilitalilor sunt urmdtoarele: o Nu trebuie sd fiu deranj at a considera c6 viala trebuie si fie intotdeauna distractiv[ gi interesantd gi ci nu po]i suporta c6nd lucrurile sunt frustrante sau plictisitoare. o Renun{area (numiti gi locus de control extern pentru invifare) a considera c5 nu ai control asupra lucrurilor care {i se int6mpl[ (bune sau rele) gi cd nu are rost sd incerci sd faci ceva, deoarece nu vei avea
,

Comportamentele inadecvate guvernate de furie presupun faptul cd nu respecti regulile importante de acasS sau de la gr5dinitd, chiar dacd asta duce la distrugerea proprietdtii sau la rdnirea altor persoane; ai un comportament deviant fa!6 de persoanele care delin o anumiti autoritate; ili pierzi cumpdtul atunci cdnd te confrunli cu persoane care nu te las[ s[ ob]ii ceea ce vrei. Obiceiurile mentale negative asociate cu comportamentele inadecvate qi furia includ: o A fi intolerant fa!6 de alte persoane - a considera cd oamenii trebuie si te trateze intotdeauna corect gi cu respect (qi sd fie cum vrei tu) 9i ci atunci cdnd nu o fac sunt rdi in totalitate. , o A acfiona fdri a g6ndi (lipsa reflectdrii asupra altor modalitdli de solulionare a conflictelor interpersonale, asupra consecinfelor pe care le au diferite acliuni, precum gi asupra modului in care cineva se poate simli , ca urrnare a faptului cd tu ai ales si te comporli intr-un anumit fel) - a considera cd dach cineva te trateazd rdu nu ai altd optiune decdt de a-l trata gi tu, la rdndul tdu, la fel. o A fi intolerant fa![ de limite - a considera cd poli si faci ceea ce vrei 9i cd nimeni nu ar trebui si iti spuni ceea ce trebuie sI faci, iar atunci c6nd ai de urmat nigte reguli sd nu le pofi accepta. , Iresponsabilitatea socialI - a considera cb trebuie sd fii preocupat doar ceea'ce fi se intAmpld 1ie gi cb nu este important sd fii un bun cetdfean ori si contribui la ajutorarea comunitilii din care faci parte. Crezi, de asemenea, cd nu trebuie s6 fii sensibil la sentimentele altora, si te comporfi onest qi s6-i tratezi pe altii - in special pe cei ce vin din medii diferite - cu respect ori si ajuli oamenii
care au nevole.
a examinat aspectele de care grddini{a gi familia ar pentru copii responsabili (Bernard, 1997). El subscrie ocupe a cre$te trebui sd se punctului de vedere conform cdruia, pentru ca tinerii sd aibd o viald sdnStoasd qi si oblind performanle academice bune, trebuie sb le dezvoltdm nu doar abilitelile interne (increderea, perseverenta, otganizarea, intelegerea, rezistenla gi responsabilitatea social[), ci gi sd le oferim un mediu gcolar, familial gi comunitar care sd

in ultimii ani, M. Bernard

niciodat[ succes. Dezorganizarea generaltr inseamnd cd nu ti-ai stabilit un scop anume in funcfie de care s[ i]i organizezi timpul; nu ai niciun obiectiv sd obfii performanfe lntr-un anumit domeniu; nu gtii c6nd trebuie str realizezi anumite sarcini importante gi care sunt palii pe care trebuie s[ ii urmozi ale :nu

favorizeze dezvoltarea acestor abilitdfi gi care s6 ii implice pe tineri in acele practici despre care se qtie cd au o influenfd pozitiv[ asupra lor (ex,; relalii sociale pozitive, expectanfe inalte, activitdti care vin in sprijinul intereselor lorn asumarea responsabilit[filor gi implicarea in activitdfi care presupun luarea de decizii). l rra

t72

M. Bernard promoveazd o paradigml care se concretizeazd sub forma misiuni educa{ionale. El considerd cd majoritatea programelor educalionale

unoi caro

gi-au propus dezvoltarea abilitdlilor sociale gi emolionale ale copiilor sau dezvol.
tarea inteligenfei emolionale nu s-au bucurat de un succes total deoarece nu au fos{

percepute de educatori gi tineri ca implicdnd misiunea centrald a educaliei, gl anume optimizarea performanlei, respectiv oblinerea unor rezultate mai bune l{ testele qcolare. Bemard considerd cd majoritatea qcolilor din prima decadd a anilo{ 2000 pot fi descrise ca fiind adeptele filosofiei ,,modeme" a principiilor educa. tionale. In acea perioadd, curriculumul qcolar a fost conceput astfel incAt sd li sE ofere tinerilor o educalie academicb care sd ii pregdteascd pentru ocuparea unui loq de muncd pi pentru asumarea responsabilitdlilor civice. Majoritatea tinerilor veneaq la grddinil5/gcoald pentru a invd,ta, iar responsabilitatea educatorilor era de q lq preda curriculumul-qcolar intr-o manierd cdt mai eficientd. in ultimul timp ins[i copiii intrd in grddini1d cu o serie de provocdri noi de ordin social, emolional i comportamental, precum gi cu unele intdrzieri in dezvoltarea abilitdtilor soci emolionale qi motivafionale. Avdnd in vedere toate aceste aspecte, Bernard sider[ cd gcolile trebuie sd se adapteze nevoilor tinerilor din secolul XXI gi sA igll redefineascd misiunea. in aceastd epoci postmodernd, asumpfiile gi scopurile socie{ tdfii, precum gi ale instituliilor trebuie supuse unui proces de reexaminare gi, foarte multe cazuri, unor reformulSri.

abilitdlilor sociale gi emoJionale ale copiilor. Aceasta inseamnd cd, printr-o planificare atentd a activitdfilor de invdlare in zona proximei dezvolt[ri a copilului, abilitdlile sociale qi emolionale ale copiilor pot fi imbundt[fite, iar dizabilitdlile sociale qi emofionale pot fi eliminate. Dezvoltarea acestui program are la bazd filosofia educalionala gi practicile educalionale derivate din teoria lui Vigotski, precum qi principiile preddrii explicite regdsite in programele cognitiv-comportamentale deivoltaie p.nt* copii, cum ar fi programul elaborat de Goldstein (McGinnis 9i Goldstein, illO;, educafia ralional-emotivi propusd de Ellis (Knaus, 1974; Vemon, 1989) gi programul educalional Da, polil (You can do it! Education), propus de
Bemard (2002b). Acest program are drept fundamentare conceptuali urmdtoarele teorii despre
educalie:

Vigotsky (1962,1978) considerh cd etapapreqcolarl este momentul in care apar mugurii dezvoltdrii capacitSlii copiilor de a reflecta asupra modului in care gdndesc gi de a planifica, ghida gi monitoriza propriul comportament (Berk 9i Winsler, 1995)' Vigotski este de per..r cd reglarea comportamentului copiilor - un aspect central al deivoltlrii sociai-emolionale - apare datoritd internalizdrii treptate a limbajului adultului sub forma limbajului intern qi a gdndirii. Programul Da, poli! sebazeazd

l. Vigotsky

Programul de educafie timpurie Da, poyi! In lumina rezultatelor oblinute in urma cercetirilor care subliniazl, rolul tral al abilitdlilor sociale gi emolionale ale copiilor in oblinerea succesului gcolar a unei stdri de bine, precum gi faptul cd dizabilititfile sociale gi emolionale se ciazd cu rezultate negative pe plan gcolar qi personal, se impune necesi realizdrii unui program de fnvdlare sociald Si emolionald care sd fie introdus timpuriu in curriculumul educalional. M. Bernard qi Heather Leary au asocia{ egecul programelor educalionale care gi-au propus dezvoltareapersonald, sociald gil a s[ndtdlii cu faptul ci acestea nu au avut legdturd cu misiunea academic[ d gcolilor. Prevenirea acestor egecuri se poate realiza prin acceptarea faptului ctrl starea de bine emo{ionald qi socialS a tinerilor joacd un rol important in dezvoltareai academicd a acestora. Programul de educalie timpurie Da, poyi! (You can do ltlt Education, www.youcandoit.com.au; www.youcandoiteducation.com) oferd instru. mentele necesare atdt gcolilor, cAt gi familiilor pentru a-i ajuta pe copii s5-gi dez. volte abilitdlile sociale gi emo{ionale gi sd previn[ aparilia dizabilitdfilor sociale gi
Programul de educatie timpurie Da, poli! este de departe cel mai implo. mentat program de educatie emofionald gi sociald din Australia, el fiind utilizat gl in gr[dinilele din Anglia, Statele Unite ale Americii, Franfa qi Italia.

foarte mult pe utilizarea de c[tre profesori 9i pdrin]i a unor cuvinte-cheie (ex.; increderi, perse,rerenfi, organizare, intelegere, rezistenldlcalmare) 9i fraze (ex.: obiceiuri mintale pozitivelafioverbalizdri), pe care copiii le preiau din cadrul activitd{ilor de invdlare din diferite contexte. IJtilizarea limbajului Da, pofi! ln timpul zilei devine cu timpul interrralizat, ajutAndu-i pe copii sd manifeste un com-

portament social gi emolional competent. 2. Ellis Albert Ellis (1994; Ellis 9i Bemard, 1983) a identificat un set de credinle rafionale (care in acest program poartd numele de obiceiuri mentale pozitive) ce sunt asociate cu o serie de performanle pozitive gi de consecinle comportamentale, emofionale gi sociale ale tinerilor, cum ar fi: acceptarea de sine, toleranla mare la frustrare qi acceptarea necondilionatd a celorlalli. Utilizdnd un limbaj adecvat nive-

lului de dezvoltare al copiilor, programul ii familiarizeazd pe cei mici cu aceste credinle ralionale gi le oferd, prin intermediul diferitelor sarcini de invd{are 9i
activitefl, oportunitatea de a internaliza aceste credinle in propriul limbaj.
3. Bandura

emo{ionale.

Teorll educnflonale gl dovezi empirlce care au stat la baza dezvolt[rll

educaflol tlmpurll Da, pofil O prcmis[ a programului de educafie timpurie Da, polllesto sceea c[ dimen. siunoa calitativd a intoracfiunii dintre adult gi copil dotormlnl nivelul dezvoltEril
1r,

Albert Bandura (1986, 1997) a scris despre modul in care copiii igi insugesc anumite comportamente doar prin simpla observare a adullilor qi a celor de vArsta lor care manifestd comportamente dezirabile. De asemenea, Bandura a subliniat cdt de important este ca oamenii, indifereqt de vdrsta pe care o au, sd manifeste autoeficacitate pentru aaveasucces atunci c6nd se angajeazdin sarcini noi ori se confruntd cu situalii dificile. Principiile invifirii sociale aldturi de oferirea unor oportunit[1i copiilor de a-gi dezvolta autoverbaliz[rile pozitive gi autoeficacitatea fac parte in mod special din acest program, cu scopul de a-i ajuta pe copii s[-gi dezvolte increderea in sine,

t75

4. Seligman

seligman (1975) a definit conceptul de,,neajutorare invdfat[" carcprezentand o perturbare in sfera motiva{iona16, cognitivl qi emofionald, ce rezultd din perceplia copiilor conform cdreia ei nu pot influenla propriul proces de invdfare. Niajutoiarea inv[latd reprezintd un punct de vedere pesimist asupra lumii, de aceea Seligman (1991) propune si ii invSldm pe copii sd fie optimigti (ex... pot sd reusesc), aciasta deoarece cercetdrile rcalizate indicd faptul cE un stil de gdndire optimist contribuie,

cate in formarea capacitalii de a invdla gi de a se dezvolta armonios: ?ncredere, perseverenld, organizare,in\elegere qi rezistenld. Educatorii sunt rugali sd evalueze capaciBtea

Ia ameliorarea dizabilitF4ilor socio-emofionale cum ar

Seligman, inocul6ndu-le copiilor credinfe optimiste.

fi

sup[rarea extremd gi lipsa

perseverenlei (Seligman, 1995). Programul de fa!h, urmeazd aceastd propunere

a lui

5. Weiner/Rotter Aplicarea teoriei atribuirii la copii se centreazd asupra credinlelor pe care copii le defin cu privire la cauzele evenimentelor care au loc in viafa lor (Rotter, 1966; Weiner,2000). Cercetdrile au demonstrat faptul cd acei copii care atribuie, succesul intr-o mdsurd mai mare propriului efort gi nu factorilor extemi ori gansei au o mai mare motiva{ie intrinsecd(ex.; Dweck gi Bempechat, l9g2; Dweck gir Elliott, 1983). Perseveren{a, ca obicei mental pozitiv care se doreqte dezvoltatprilt intermediul acestui program, derivd din aceste cercetiri care au pus in eviden{il importanta stilului atribulional al copilului. 6. Bernard

socio-emofionald a unui copil, incadrAnd-o in una dintre urm6toarele categorii: , a. Incipientd: copilul incepe si dovedeascd capacitdli intr-un anumit domerllu' b. in demoltare: copilul dovedegte capacitFtli, dar inconsistent gi nu in toate domeniile. c. in consolidare: copilul dovedegte capacitdli in cea mai mare pa{e a timpului, dar nu in toate domeniile. d. Puternic consolidatd: copilul dovedeqte capacitSli bine conturate irt cea mai mare parte a timpului in toate domeniile. Tabelul 4 prezintd, o secvenld din FiSa de evaluare a demoltdrit sociale .$i emolionale a copiilor pentru dimensiunea ,,rezolyarea conflictelor" . Educatoofer I se cere sd evalueze copilul din perspectiva in care acesta rezolvd,,,neinlelsgdrile frrd a se Qerta" (educatoarea va marca o categorie din cele 4 care descrie cel mal bine copilul).

Tabelul VL4. Secvenld din FiEa de evaluare pentru dimens iunea,, rezolvarea conflictelor "

lNcrpmNri
IncI inva|5
sb

IN DEzvoLTARE

Ix coxsolrn.cnn
Se

PUTERNIc

stantd pe mdsurd ce copiii inainteazd in vdrstd, spre deosebire de strategiilo, cognitive focalizate pe emotii (ex..' distragerea atentiei, gdndirea pozitivd) care sunt utilizate din ce in ce mai frecvent (ex.; Brenner qi Salovey,lggT). in cadrul acestui program, copiii sunt invS|a{i o serie de abilitali care ii ajutd sd fie rezisten{i. Descrierea programului de educafie timpurie Da, poli! Programul de educafie timpurie Da, poli! are patru componente: o figd de evaluare a dezvoltdrii sociale gi emofionale a copiilor, o programd educafional[, practici educafionale gi o componentl de educafie a pdrinfilor. l. Flga de evaluare a dezvolttrrii sociale gl emoflonale a coplilor Aceastd fiqd a fost realizatl pentru a permite educatorilor sd ivalueze nivelul dc dezvoltare socio-emofionald a unui copil. Ea vizeaz| cele cinci fundamento socio'cmolionalc-choio indicato de literatura dc specialitat! oa fiind direct impli.

in ultimii zece ani, Bemard (ex.; 1996;2004b) gi ar{i cercetdtori (ex.: Brook5o 1999; Brown, 1999; Buddecke, 2003; Call, 1999,Bddy,2000) au pus in evidenfd, faptul ci acei copii care nu au o dezvoltare corespunzdtoare a increderii, p.in " q' severentei, a organizdrii, inlelegerii gi rezistenfei, incluzAnd qi o subdezvoltaie obiceiurilor mentale pozitive, sunt predispugi la subperformanli gcolard. Conlinutul curriculumului acesttti program a fost dezvoltatpebazarezultatelor acestor cercetiri, ' 7. Cercetdrile din domeniul psihologiei dezvoltSrii care au investigat rezisten{6 Cercetdrile respective indicd faptul cd, pe parcursul dezvoltdrii ontogeneticey . copiii apeleazdlaun numir tot mai mare de strategii cognitive gi comportamentalo de adaptare, care ii ajutd s[ facdfa[d evenimentelor negative din viala for. Utilizarea' unor strategii comportamentale (ex.: a vorbi cu altcineva, a face altceva) rdmdne conr

consolrnlt'L
ceea ce doregte a se certa.

oblini Uneori folosegte Incepe s[ foloseasc[ ftrd comportamente ftzicet mesaje verbale pozimesaje verbale agresive in dorinla de a-gi

abtineioFta/tt

Folosegte comportamente frzicel mesaje verbale agresive in dorin{a de

a-gi rezolva proble-

tive/asertive pentru a rezolva nelntelegeri,

rezolva problemele. Totugi, poate ajunge la o rezolvare prin

fdri intervenfia
educatoarei. in general, se abline de la a se certa.

de la a se certa d6nd are o neintelege/e cu clneva. Constant folosefte mesaje verbale

pozitive/asertivo
pentru a rezolva neinlelegeri, flr6

interven{ia imediatI
a educatoarei.

mele. De obicei nu este

interventia
educatoarei.

capabil s[-9i rezolve problemele, chiar gi cu intervenlia educatoarei.

2. Programa educafionall (curricula)

Curricula programului Da, polil cuprinde 5 module corespunzdtour, "91o, cinci fundamente socio-emotionale: incredere, perseverenld, organizare, inIebA!,e qi rezistenf[. Astfel, fiecare modul cuprinde activitIli elaborate pe care educatorit le pot desfdgura la clas[ cu copiii. Fiecdrei activitdfi ii sunt circumscrise obiectiy'ele, precum gi materialele necesare. Activitdfile au fost elaborate pe baza sugesti ilol fdcute de educatori gi sunt in acord cu nivelul de dezvoltare al copiilor preqc/lari prin utilizarea plpugilor, c8ntecelor gi povegtilor, Programul Da, poli! intro&tce copiilor 5 personaje (reglsite sub forma unor plpugi): Ioana cea lncrez[toare, prtre
,111

t76

consolida achiziliile. In manual sunt indicate exprimate abilitelile pe care copiii le asimilieazd.
3. Practici educa{ionale

cel perseverent, Ovidiu cel organizat, Irina cea in{elegdtoare gi Radu cel rezistent* De asemenea,frecare personaj are un cdntec pe care copiii il pot cantapentru a,pi

e. invdlarea explicitd a autoverbalizdrii pozitive.

in

cadrul mai multor

o serie de poveqti in

care sunt

programe care qi-au propus sd-i invele pe copii abilit5li sociale, precum 9i abilitdfi de management al stresului gi furiei (ex.: Vernon, 1989), existd o componentd a instruirii iare le oferi copiilor oportunitatea de a intemaliza autoverbalizdri pozitive qi enunfuri ralionale. 4. Educafia plrinfilor Deoarece achiziliile emolionale qi sociale trebuie consolidate gi acasi, pro' gramul Da, poli!cuprinde gi un modul de activitili adresat pdrin{ilor. Acesta oferl educatoriloi modalitatea in care pot prezenta pdrinlilor procesul de dezvoltare 9i optimizare sociala gi emo{ionaldfiilizat la grddinild. Astfel, li se descriu pIrinfilor cele 5 abilitdfi: incredere, perseverenld, otganizare, inlelegere qi rezistenle, precum qi modalitatea prin care ei pot continua acasd educarea gi invdlarea lor. Sunt oferite educatorilor modalitdfi practice de a comunica acestora ce invald copiii la gridiniltr, precum gi sugestii despre cum anume pot pirinfii sd le dezvolte'

Principalele practici care stau labaza curriculei programului Da, poli! stnt: a. Definirea operalionald a abilitd|ilor socio-emolionale in termenii unor, comportamente concrete si observabile. Pentru a-i ajuta pe profesori qi prrin{i sI infeleagd cum se manifestd increderea, perseverenla, organizarea, inlelegerea gi
rezistenla emofionalS, acest program a adoptat principiile analizei comportamentale, care presupun definirea in termenii unor compoftamente observabile gi concrete a tuturor aspectelor pe care copiii trebuie si gi le insugeascd la sf6rgitul acestui parcurs. Aspectele sunt valabile nu doar in cazul procesului de predare a comporta" mentelor, ci gi in cazul celui de evaluare. b. Feedback comportamental specific. M. Bemard Q002b) propune o varianti a
,

principiului intdririi pozitive care poate fi implementatd de profesori qi pdrinli pentru a cre$te frecvenla unor comportamente. El consideri cd este important ca adullii s6-i laude pe copii atunci cdnd acegtia manifestd incredere, perseverenfi, inlelegere, organizare gi rezistenfd emo{ionald, prin utilizarea unor fraze care sd le aducd la cunogtinld copiilor tipul comportamentului pe care il manifestd (ex.; ,,te-ai, striduit din greu, ai fost foarte perseverent"). Agadar, prin intermediul acestui,
program, se incurajeazd folosirea unui feedback comportamental

in concluzie, subliniem rolul central al abilitSlilor sociale gi emolionale alc copiilor in oblinerea succesului qcolar qi a unei stdri de bine, precum qi faptul cd
diiabilit6lile sociale gi emolionale se asociazd cu rczultale negative pe plan $coler qi personal. Astfel, considerdm de o importan![ deosebitd realizarea unui program de invdlare sociald qi emolionald care sd fie introdus de timpuriu in cuniculumul educalional. in Cluj-Napoca, Programul ,,Da, poli!" a inceput si fie utilizat ln enUl
2009, iar feedbackurile primite de la educatori sunt pozitive 9i incurajatoare, Grddini{a qi familia trebuie sd colaboreze pentru a valorifica la maxim poton. lialul fiecdrui copil. La nivel operalional, a face tot ce este mai bine presupunG ee atdt educatorii, c-At qi pdrinlii sd congtientizeze cepresupune o practic[ educaflonelB sau parentald eficientd. De asemenea, ei trebuie si se angajeze in procesul de implo. mentare a acestor practici. Cu toate cd lucrurile par a fi bine articulate gi echillbrate, schimbdrile nu sunt niciodati u$oare.
i''i

Predarea explicitd. Acest principiu al preddrii,bazat pe teoria procesdrii informaliei, ii ajutd pe copii sd inleleagd mai uqor, s[ practice, sd aplice gi sd refinl noile concepte qi abilitSli. Acest principiu a fost adaptat pentru copiii cu v6rsta

c.

specific.

cuprinsr intre 4 gi 7 ani (Rosenshine, 1986). Predarea explicitd presupune urmdtoarele aspecte:

t . . r

pendenli gi increzdtori d. Prezentarea unor exemple Si contraexemple. Este cunoscut faptul c6, pentru a facilita insugirea unui concept, cei care invafd beneficiazi de pe urma explordrii mai multor exemple gi contraexemple ale conceptului care se doregte a fi insugit (ex.: McMurray, Bernard, Klausmeier, Schilling gi Vorwerk, lg77). in cadrul activitdlilor specifice acestui program, fiecare dintre cele cinci abilit[fi socio-emolionale sunt prezentate copiilor mai intAi sub forma unei defini1ii, iar ultcrior sunt oferite de cdtre profesor (in unele cazuri de cltre copii) mai multe exemplc ai contraexemple,

. . '

prezentarea noului material pe paqi mici oferirea unor instrucfiuni qi explicalii clare gi detaliate oferirea unor posibilitdli de a practica activ cele invdlate punerea de intrebdri pentru a verifica gradul de inlelegere a celor predate qi oblinerea unor rdspunsuri de la toli cei implicali in actul de invilare ghidarea celor care invat[ in fazele iniliale de practici oferirea unui feedback sistematic Ai corectarea rdspunsurilor gregite continuarea practicii pdnd in momentul in care cei care invald sunt inde-

'f

'

,,

BIBLIOGRAFIE
{'*,FMEC. (2002). Metoda proiectelor la vdrste timpurii, Ed. Miniped, Bucuregti.

18. Courtney, A.M., Abodeeb, T.L. (2001). Journey of Discovery, Intemational Reading
Association.
Cristea, S. (1996). Pedagogie generald. Managementul educafiei, EDP, Bucureqti' 20. Cucog, C. (2006). Pedagogie, Ed. Polirom, Iagi. 21. Culea" L., Sedovici, A., Grama, F., Pletea, M., Ionescu, D., Anghel, N. (2000). Activilatea integratd in grddinild, Ed. Didactica Publishing House, Bucureqti. 22. D'Hainaut, L. (coord.) (1981). Programe de invdldmdnt Si educalie permanentd, EDP,
19.

***MECT, (2008). Curriculum pentru invdldmdntul prescolai 1s-otz ani), Bucuregti. **'6MECT. (2008). Ghid de bune practici pentru educalia timpurie a copiilor intr'e 3 si 6/7
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action; A social cognitive theory. Englewood Cliffs, New Jersey: prentice-Hall. 2. Bandura, A,(1997). Sefffficacy; Tlte exercise of contror. New york: w.H. Freeman. 3. Berk, L. & winsler, A. (1995). scaffolding children's learning; vygotslry and early childhood educqtion. Washington DC: NAEyC 4. Bemard, M.E. (1996). Improving studenl motivation and school achievement: A professional development programmefor teachers, special educators, school administrators and pupil service personnel. oakleigh, ontario, canada: Hindle & Associates. _ Bernard, 5. M'E. (1997). Teacher guide for boosting student motivation, self-esteem and Bemard, M.E. (2003a). Devetoping the social-emotional-motivqlional competence of young people with achievement and behaviour problems; A guide for wirking wiih parents and teachers. oakleigh, vIC (AUS): Australian Scholarships Group; Ilugunu cA (uSA): You can Do It! Education, priorslee, Telford @NG): riml var-que. _ Beach, 7. Bemard, M.E. (2003b). The YCDI young adurt training programme.: Developing the ,,ielfbelief' and empowerment tools for success and hippiness at work, ti eiucation, in and life. Priorslee, Telford (UK): Time Marque. ^ relationships 8' Bemard, M.E. (2003c). Investing in parents: what parents need to know (and do) to boost their children's achievement in school.2"d ed,. oakleigh, VIC (AUS): Australian scholarships Group; Laguna Beach, califomia (USA): you can Do It! Education, Priorslee, Telford (ENG): Time Marque. 9' Bernard' M.E. (2003d). The Social-Emotional l{tett-Being Surveys (Student Form, year 2-4; Student Form, Years 5-12; Teacher Form). camberweil, Victoria: Australian Council for Educational Research. 10. Bernard, M.E. (2003e). survey of young children's social-emotional well-being (4-6 yr. olds). camberwell, victoria: Australian council for Educational Research. 11. Bernard, M.E. (2004a). The you Can Do ltl Early childhood Educqtion program: Developing Social-Emotional-Motivational Competencies (4-6 Year Olds). Oakleigh, vIC (AUS): Australian Scholarships Group; Laguna Beach, cA (uSA): you can bo It! Education, Priorslee, Telford (ENG): Time Marque 12. Botig, A., Tdrbu, A' (2005). Disciplinarea pozitivd salt cum sd disciplinezi Jdrd sd rdneSti, Ed. ASCR, Cluj-Napoca. 13. Botig, A., Mihalca, L. (2007). Despre dezvoltarea abilitdlilor emolionale Ei sociale ale copiilor, fete si bdieli, cu vdrsta pdnd la 7 ani. Buzdu: Alpha MDN, UNICbF. 14. Breben, S., Gongea, 8., Ruiu, G., Fulga, M. (2007) Mitode interlactive de grup, ghid metodic, Ed. Arves, Bucureqti. 15. Cdlin, M. (1996). Teoria educaliei, EDp, Bucuregti. 16. Chi$, Y. (2002). Activitatea profesorului intre curricalum evaluare,Ed. PUC, Cluj-Napoca. Si 17. Ciolan, L. (2003). invdlarea integratd. Fundamente pentru un curriculum transiisciplinar, Ed. Polirom, Iagi.

1.

ari, Bucuregti.

Bucuregti.
23. Dragomir, M. (2004). Managementul activitdlilor didactice. Eficienld Si calitate, Ed. Euro-

didact, Cluj-Napoca.
24. Dumitrana, M. (2004). Introducere in pedagogie, Ed. Reprograph, Craiova. 25. Dumitrana M. (2008). Didactica aplicald (traducere), Edihra V gi I Integral, Bucureqti. 26. Dweck, C. & Bempechat, J. (1983). ,,Children's theories of intelligence: Consequences for leaming", in S. Paris, G. Olsen and H. Stevenson, eds., Learning and motivalion in the classroom. Hillsdale, NJ: Erlbaum. 27. Dweck, C.S. & Elliott, E.S. (1983). ,,Achievement motivation", in P.H. Mussen (Ed,),

6.

school achievement,2nd Ed. Ontario, Canada: Hindle

&

Associates.

Handbook of child psycholog,,(Yol.4, 3rd Ed.). New York: John Wiley, pp. 643-691' 28. Eddy, A. (2000). An examination of the relationship between Habits of the Mind and the achievement! (Jnder-achievement among year I0 students in a state high school, unpublished master's thesis. Royal Melbourne Institute of Technology, Melbourne, Australia. 29. Ellis, A. & Bemard, M.E. (1983). An overview of rational-emotive approaches to thc problems of childhood, in A. Ellis & M.E. Bernard (Eds.), Rational-emotive approaches la the problems of childhood. New York: Plenum Press. 30. Erikson, L. (2002). Concephbased Curriculum and Instruction. Teaching beyond lha facts, Corwin Press, Inc. Thousand Oaks, Califomia. 31. Eyler, J., Giles, D.E., Schmiede, A. (1996). A Practitioner's Guide to Reflection in Servlee - Learning. Student Voices and Reflections, Vanderbilt University, Nashville, TN, 32. Ezechll, L., Pdigi Lizdrescu, M. (2001). Laborator preScolar - ghid metodologlc, [id, V qi I Integral, Bucuregti. JJ. Fogarfy, R. (1991). The mindfut school: How to integrate the curricula, IRI, Skylight Publishing, Inc., Palatine, Illinois. 34. Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999).,,Schoolwide and classroom management", in Flg re/lective educator-leader (3'd ed.), Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall. 35. Gagn6, R., Briggs, L..J. (1977). Principii de design al instruirii, EDP, Bucureqti. 36. Gardner, H. (1983). Frames of mind: The theory of multiple intelligence. New York:
Basic Books,
37. Gardner, H. (2005). Mintea disciplinatd. Educalie pe care o meritd orice copil, dincolo de informa\ii ;i teste standardizate, Ed. Sigma, Bucuregti. 38. Glava, A., Glava, C. (2002). Introducere in pedagogia preScolard, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.

39. Goleman, D. (1994). Emotional intelligence. New York: Bantam Books. Ionescu, M., Dobre, A., Teodorescu, N., Neacqu, C. (2002). Educalia penlru sdndlale in tnvdldmdntul preScolar, ghid metodic, 41 . lucu, R. (2000). Managementul Si gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iagi. 42. Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi, Ed. Polirom, Iagi. 43. Ioifa, E. (1998). ,,Organizuea situaliilor pedagogice", in Revista invdldmdnlul preScolar,
40.

nr. l-2,

CUPRINS

PREFAT{
CAPITOLUL I

....'............J

....""""i Proiectarea gi dezvoltarea curriculari in grtrdinitn I.1. Programul educational din grddinil5 - un program curricular .'.........""""""' I.2. Elemente de proiectare curriculari a activitdlii didactice din gr[dinili .......1( I.3. Repere utile in proiectarea Ei dezvoltarea curriculumului din grddini16...'...1i .."..","""2( I.4. Etapele proiectdrii I.5. Niveluriale proiectdrii didactice in """"21 '........,'21 a) Proiectarea activitilii b) Proiectarea tematica. Modele de proiectare a continuturilor....'....... .",,','2(

...'.'.....'..

didactice

anuale

grddinild'

c) Proiectarea d) Proiectul de

siptdmAnale..'.'.....".'.. activitate

.........""""""3i
....'..'...........'3;

CAPITOLUL II Abordarea integratl a confinuturilor

invifirii......".'..... '.....'..',.,,.'3t II.1. Curriculumul integrat - modalitate inovatoare de proiectare a .'..'....,.....,,.,31 curriculumului pr-gcolar ..........'.....,..,,,;41 curuiculard integrare de modele Paradigme Si rl II.2. ActivitAfile integrate - exigen{e in proiectarea ........,....,,,,,,1t gi desfdgura.ea u"estotu in grddinild. ..,..,..11 Scenarii didactice integrative.. ,.,,,,..61 IL3. Proiecte de activitdti integrate.. ,.,,,,,61 II.3.l. Proiect didactic ,,in ogradd la bunici"'.., ..........,..,,',,,,,,,,6i IL3.2. Proiect didactic ,,O clldtorie in Univers" ,,,.,,,,,,,.,71 II.3.3. Proiect didactic ,,Micii cercetdtori" ,,,,,,,'?l aurie".".'..,'. 11.3.4. Proiect didactic,,Toamna ,,,,.,,.,,,t, IL3.5. Proiect didactic ,,Pot s5 fiu de ajutor" ..."........'... ..........,,,.,,',.81 II.3.6. Proiect didactic ,,O petrecere pentru Maria" ....,,,,.,,'$l 1I.3.7. Proiect didactic ,,MAndri cd suntem romdni"...... .....,',91 II.3.8. Proiect didactic ,,in agteptarea lui Mog Nicolae"'...' toamnei" IL3.9. Proiect didactic ,,Bogdfiile '.......,' 10i l0( .....'.'..,....'...,' meseriilor" II.3.10. Proiect didactic ,,Carnavalul

IIr.l .2. iltl2

44. Joila, E. (2000). Management educafional. Profesorul-manager: roluri

Ed. Polirom, Iaqi.

Si

metodologi

45. Katz, R. (2001). Origamiwith Rachel Kaz, disponibil on-line: 46. Landy, S., (2002). Pathways to
http ://www. origamiwithrachelkatz. com/stories/stories.htm. Competence: Encouraging healthy social and emotiont development in young children. Baltimore: Brookes Publishing Co.

Bunele deprinderi in grddinild Si acasd, Editura Didacticd Pedagogicd, R.A., Bucuregti. 48. Mialaret, G. (1981). Introducere in pedagogie, EDP, Bucureqti. 49. Miron Boca, E., Chichigan, E., Leva, E., Miclea, M., Pocol, M., Cdmpean, E. (2006 Ghid metodologic Si aplicativ al educatoarei, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca. 50. Nicolescu, B. (1999). Transdisciplinaritatea, Ed. Polirom, Iagi. 51. Petrovai, D., Botig, A., Costandache, S., Tudose, D. (2008). VdrstapreScolard-Ghi pentru pdrinfi, Organtza[ia Salvafi Copiii.

47. Lovinescu, V.A. (1995).

52. Pehovai, D., Lemeni, G. (2001). ,,Managementul clasei" in Bdban,

e du c al

A,

Consilia

ion

a I d,

Cluj -Napoca.

53. Preda, V. (coord.). (2003). Grddinila altfel,EdittraV gi I Integral, Bucureqti. 54. Rock, D.A. & Pollack, J.M. (2002). Early childhood longitudinal study-kindergarte class of 1998-99 (ECLS-K), psychometric report for kindergarten through first gradt U.S. Department of Education, Office of Educational Research and Improvemenl
National Center for Education Statistics.

55. Rotter, J.B. (1966).,,Generalized expectancies for intemal versus extemal control

reinforcement". Psychological Monograp,hs, 80 (Whole No. 609). 56. S61[v5stru, C.. (1994). Logica Si limbajul educaliei, EDP, BucureEti 57. Seligman, M.E.P. (1975). Learned helplessness. San Francisco, Califomia: Freeman. 58. Seligman, M.E.P. (1991). Learned optimisru. New York:Knopf. 59. Seligman, M.E.P. (1995). ,,Mastery leaming reconsidered" in Review of Educationa Research, pp. 17 5-213 . 60. Stanciu, M. (1999). Reforma conlinuturilor tnvdfdmdntului,Ed. Polirom, Iagi. 61. Thomdike,E.L.(1920).,Jntelligenceanditsuse"inHarper'sMagazine,l40,pp.227-235. 62. Vemon, A. (2004). Consilierea in Scoald. Dezvoltqrea inteligenlei emolionale prit educalie rafional-emotivd $i comportamentald. Clasele I-IV, traducere: Vernon, A (1989). Thinking, Feeling, Behaving. An Emotional education. Cuwiculum for Children Grades I-6,Ed. ASCR, Cluj-Napoca.

63. 64.

Vygotsky, L.S. (1962), Thought and language. (E. Haufrnann & G. Vakar, Eds.). Cambridge

MA: MIT

Press. Vygotslcy, L.S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes

Cambridge, MA: Harvard University Press.

65. Weiner, B. (2000). ,,Intrapersonal and interpersonal theories of motivation from attributional perspectiven', in Educational Psycholog,, Review, 12, pp. l-14.

ar

IILl.4. Intdlnirea de dimineald.................

.............116

Ill.2.Tranzi!ii1e............. Resurse utile in desfrqurarea tranzi{iilor

CAPITOLUL ry

III. I .4. I . Valenfele formative ale intdlnirii de dimineald . ................... ... I I 6 III.1.4.2. Facilitarea comunicdrii in cadrul intdlnirii de diminea1d.........l17 III.I.4.3. Structura intdlnirilor de dimineald ....1 l8 III.1.4.4. Posibile scenarii pentru intdlnirea de diminea{i......................121 III.1.4.5. Tipuri de activitdli utile in desfbgurarea intdlnirii de dimineald ......................125
......129 ............130

Evaluarea progresului copilului preqcolar... IV.1. Specificul evaludrii copilului preqcolar.... IV.2. Forme ale evaluirii in inv5lSmdntul preqcolar
a) Evaluarea

b) Evaluarea formativd (continud) ..................138 c) Evaluarea sumativd (cumulativ[).................. ..................138 IV.3. Strategii de evaluare specifice grddini1ei.... .......139 IV.4. Metode de evaluare eficiente in activitatea didacticd din gr[dini1d.........141

inilialS

..............136 .........136 .....................137

....................13i

IV.5.inregistrareasistematic5arezultatelorevalu6rii

CAPITOLUL V
Managementul

grupei ...........150 Managementul grupei de preqcolari - delimitlri conceptuale, necesitate, finalitS!i...... ..................150 V.1.1. Managementul conlinuturilor............ ........151 V .l .2. Managementul problemelor disciplinare .. .. . .. ....... .... ..... 1 54 V.1.3. Managementul relaliilor interpersonale................ .........162 V.2. Educatoarea - manager al grupei de preqcolari ................. ....166
V.l.

CAPITOLUL VI
Educarea sociali gi emo{ionali a pregcolarilor. Prezentarea unui program inovativ de intervenfie formativn................. ........,..,...16i