Monarhie vs.

Republica
In sens constituional, prin forma de guvernmnt se nelege modul de organizare a unui stat in funcie de condiiile specifice de constituire a organelor centrale ale statului, in special a organului care ndeplinete funcia de sef al statului. In decursul evoluiei istorice, tara noastr a cunoscut mai multe forme de guvernmnt, cele mai importante fiind monarhia si republica. Monarhia este forma de guvernmnt in cadrul creia exercitarea atribuiilor de sef al statului revin unei persoane desemnate, de regula, pe baze ereditare. Monarhia, sub diferitele sale variante, a fost cea mai veche si cea mai cunoscuta forma de guvernmnt in perioada antica si medievala, diferitele forme specifice pa care statele monarhice le-au imbracat pot fi grupate in doua categorii principale: monarhii absolutiste si monarhii constituionale. Republica este forma de guvernmnt in care atribuiile de sef al statului sunt ndeplinite de un organ ales pe o perioada determinata. Aceasta forma de guvernmnt este rar ntlnita in antichitate si feudalism, in schimb este caracteristica timpurilor moderne in general si a celor contemporane in special. Guvernarea republicii este nfptuita de reprezentani alei dup proceduri electorale. Preedintele republicii este ales fie direct, prin vot universal, fie de ctre parlament, in funcie de modalitatea alegerii, republicile fiind parlamentare sau prezideniale. Odat cu procedeul de consultare a cu privire la viitorul celor doua principate, Moldova si Muntenia, in aa numitele divanuri ad-hoc, s-a hotrt unirea Principatelor si aducerea la putere a unui Principe dintr-o familie domnitoare strina, dup domnia de scurta durata a lui Alexandru Ioan Cuza, in anul 1866, Locotenena Domneasca a hotrt aducerea la putere a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Data de 10 mai 1866 cnd acesta a sosit la Bucureti a reprezentat naterea Dinastiei in Romania dar si nceputul unei perioade de profunde schimbri in societatea autohtona. Prin Constituia din 1866 s-a stabilit ca puterile statului erau organizate pe principiul separaiei, in legislativa, executiva si judectoreasca. Puterea executiva se exercita de ctre Domnitor si Reprezentanta Naionala care se compunea din Senat si Adunarea Deputailor, iar orice lege trebuia adoptata cu acordul celor trei ramuri ale puterii. Puterea judectoreasca era exercitata de ctre curi si tribunale. La Proclamarea Independentei Romniei, Regele Carol a avut o contribuie eseniala, aceasta data constituind un moment important in dezvoltarea statului romanesc modern. In 1881 Carol I primete titlul de Rege iar Romania devine din Regat, lucru absolut necesar in afirmarea ca tara independenta.

Dup proclamarea Regatului, Carol I l-a desemnat ca motenitor al tronului pe Ferdinand , cel de-al doilea fiu al fratelui sau mai mare. Prin aceasta se asigura continuitatea Dinastiei de Hohenzollern pe tronul Romniei. Regele in timpul cruia a fost nfptuita Marea Unire, Ferdinand I (1914 - 1927), nu a incalcat principiile vieii politice democratice. Un aspect specific al vieii politice a fost acela ca regele l numea pe prim-ministru, dup care guvernul organiza alegerile, pe care, de cele mai multe ori le si ctiga. Unirea tuturor romanilor proclamata la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, alctuirea noului stat pe baze cu totul noi, fceau ca vechiul cadru al Constituiei din 1866 sa nu mai corespunda mprejurrilor existente. In baza constituiei din 1923 puterea legislativa se exercita in colectiv de ctre rege si Reprezentanta Naionala (compusa din Senat si Adunarea Deputailor). Puterea executiva era ncredinata regelui care o exercita prin constituiune. Puterea judectoreasca se exercita de ctre organele ei specifice, hotrrile se pronunau in baza legii si se enunau in numele Regelui. Evoluia monarhiei a marcat si practicile politice in stat. Criza dinastica din decembrie 1925, cnd printul Carol a renunat la motenirea tronului, a fost rezolvata de Parlament in ianuarie 1926, cnd motenitor al tronului a fost proclamat Mihai. In anul 1938, Regele Carol al II-lea a instaurat o dictatura personala consacrata in plan juridic prin Constituia din 28 februarie. Aceasta este cea mai nedemocratica constituie datorita faptului ca s-a renunat la votul universal, s-au restrans drepturile si libertile cetatenesti si altele. In virtutea art. 38 din Constituie , regele era singurul destinator al puterii executive pe care o exercita personal si prin intermediul guvernului sau. Minitrii erau numii de ctre rege si erau rspunztori numai fata de el din punct de vedere politic. Minitrii rspundeau, de asemenea, pentru actele emise de rege si pe care fiecare, in domeniul sau de activitate, le contrasemna pe considerentul ca regele era declarat inviolabil. Tot regele, in sistemul Constituiei din 1938, era in mod real si detinatorul puterii judectoreti, deoarece judectorii erau numii de ctre el, iar hotrrile se executau in numele sau.

In urma abolirii monarhiei se proclama Republica Populara Romana. In Constituia din 1948 se stabilete forma de stat respectiv Republica Populara, esena puterii care emana de la popor. Organul suprem al puterii de stat a devenit Marea Adunare Naionala, creia i se subordoneaz toate celelalte organe ale statului, renunndu-se la principiul separaiei puterilor in stat. In 1965 a fost schimbata denumirea statului din Republica Populara in Republica Socialista. Partidul Comunist Roman era fora politica conductoare a ntregii societati. Dup trecerea a patru decenii de dictatura comunista, Revoluia din decembrie 1989 a proclamat statul democratic de drept, care are la baza principiul separaiei puterilor in stat. Revoluia din decembrie 1989, prin care regimul comunist dictatorial a fost nlturat, a condus la schimbri de esena in ceea ce privete sistemul constituional de organizare si funcionare a vieii politice. Inca din primele zile s-a luat msura dizolvrii structurilor politice ale vechiului regim. Astfel forma de guvernmnt a statului roman este republica. Potrivit constituiei, Romania este un stat National, unitar si indivizibil, ceea ce nseamn ca pe teritoriul Romniei conducerea de stat se infaptuieste prin intermediul unui organ legiuitor, un guvern si un organ suprem judectoresc, ca membrii societatii au o singura cetenie, iar teritoriul este organizat in un sistem unic de unitati administrativteritoriale. Monarhia si republica reprezint doua concepte care difer in mod radical. Totui, de-a lungul istoriei, in Romania, att monarhia cat si republica s-au metamorfozat in forme diferite celor ce le definesc. In anumite perioade, monarhia a funcionat att de democratic incat s-a situat foarte aproape de modul de funcionare al unei republici democratice ideale, iar in alte perioade, dei forma de guvernmnt era aceea de republica, fora guvernamentala a fost concentrata intr-o singura mana forte care de fapt a acionat similar unei monarhii absolutiste (dictatura regimului Ceauescu).