Referat

Activizarea si dezvoltarea creativitatii la varsta prescolara

Moto: ,,Imi plac copiii orice copil e un mic Picasso, sunt bulgari de creativitate. Intotdeauna trebuie intretinuta partea copilareasca din noi.( Francis Ford Coppola) Termenul de creativitate isi are originea in cuvantul latin ,,creare, care inseamna ,,a crea, ,,a fauri. Insasi etimologia cuvantului demonstreaza ca termenul de creativitate defineste un act dinamic, un proces care dezvolta, se desavarseste si isi cuprinde atat originea cat si scopul. El a fost introdus in psihologie de catre G.W.Allport, pentru a desemna o formatiune de personalitate. In opinia sa creativitatea nu poate fi limitata doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitatii, respective la aptitudini, atitudini sau trasaturi temperamentale. sihologii sustin ca ,,a fi creativ inseamna a crea ceva mai original si adecvat realitatii. !reativ este cel care se caracterizeaza prin originalitate, e"presivitate si este imaginative, deschizator de drumuri, inventiv, inovativ. #upa . opescu $eveanu, creativitatea presunpune predispozitia generala spre nou, o anumita organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate. Ea este legata de e"presii si creatii artistice, de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de comunicare interumana, de educatie, de comportamente personale si de miscari sociale, semnificand adaptare, Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

imaginatie, constructie, originalitate, evolutie, li'ertate interioara, talent, distantare fata de cotidian si 'anal. !a formatiune psihica, creativitatea se caracterizeaza printr&o multitudine de sensuri: productivitate, eficienta, ingeniozitate, originalitate. E"perientele realizate de&a lungul timpului au ilustrat in grafice o cur'a descendent ape care o urmeaza creativitatea, aceasta fiind mult mai pregnanta la varstele mici si pierzandu&si productivitatea la varsta adulta. #e aceea, cunoasterea psihologica este a'solut necesara. Este recunoscut faptul ca dezvoltarea psihologica se realizeaza in stadii, fiecare caracterizandu&se printr&o configuratie proprie de procese si insusiri psihice. Trecerea de la un stadiu la altul marcheaza un salt, nu numai in cadrul diverselor componente psihice, ci si in cadrul relatiilor dintre ele, a personalitatii in ansam'lul sau. rofilul psihologic al varstei prescolare, conturat intre categorii principale ( de natura intelectuala, cognitiva, afectiva sau relationala ( ar putea fi descris din mai multe perspective: #in perspective intelectuala, acest stadium a fost caracterizat de ). iaget ca fiind

stadiul ,,preoperational, in sensul dependentei lui de reprezentari ca imagini cognitive ale realitatii. #ezvoltarea lim'a*ului faciliteaza capacitatea de a gandi in forme sim'olice+ #imensiunea afectiva la varsta prescolara se e"prima prin im'ogatirea si diversificarea starilor affective, prin amplificarea lumii su'iective interioare, aspecte care conduc la trezirea sentimentului de personalitate+ #imensiunea relationala se e"prima prin amplificarea indepedentei

comportamentale, e"presie a procesului identitatii de sine si a aparitiei sentimentului de personalitate. ,recventarea gradinitei conduce in mod inveita'il la conturarea unui autentic comportament interrelational. -tructura formala si informala a grupuilui de copii din gradinita genereaza un climat psihoosocial in care fiecare copil este in acelasi timp si ,,spectator si ,,actor al tuturor intamplarilor ce au loc aici. In sensul sau propriu, creativitatea reprezinta, deci, acea capacitate comple"a a omului, acea structura caracteristica a psihicului care face posi'ila opera creatoare. E"ista, dupa A...Ta/lor, cinci niveluri alea creativitatii, dintre care, la varsta prescolara, singurul nivel ce poate fi atins este acela al creativitatii e"presive. Acesta se caracterizeaza printr&o e"primare li'era si spontana a persoanei, fara ca aceasta sa fie Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

preocupata ca produsul activitatii sale sa ai'a un anume grad de utilitate sau valoare. .a aceasta varsta, creatia chiar si fara valoare pentru ,,omenire este e"trem de importanta pentru ,,devenirea umana. Adultul nu poate atinge forme superioare ale creativitatii daca pe treptele evolutiei sale nu s&a dezvoltat potentialul creativ, nu a fost incura*at sa ai'a manifestari indepedente si originale in raspunsuri si solutii la pro'lemele ivite in copilarie si tinerete. entru a pune in valoare potentialul creative al copiilor, educatoarea tre'uie sa foloseasca acele metode active, participative, care pun accentual de li'ertatea asociatiilor in care copiii devin participanti la gasirea raspunsurilor, pot avea initiative, pot pune intre'ari, pot discuta si pot propune0gasi solutii. Acest lucru se poate realiza aproape in fiecare tip de activitate, cu conditia ca educatoarea san u o'structioneze, san u puna 'ariere intre ea si copil1sau sa elimine raspunsul, uneori fantezist al copilului numai pentru ca ea are in minte un anumit raspuns si insista pana ail o'tine, celelate fiind catalogate drept gresite2. Este 'ine de stiut ca la aceasta varsta copilul isi face mai intai ,,ucenicia deprinderii lucrului cu instrumentele si a'ia dupa aceea se afirma prin rezultatul muncii sale. El este capa'il sa produca ceva nou si original doar in raport cu sine insusi, iar creatia sa este marcata de o mare discrepanta intre dorinte si posi'ilitati. 3n e"emplu 'ine cunoscut este faptul ca desenul unui copil care nu are deprinderi de lucru nu este nici macar inteligi'il, insa din acele mazgalituri izvoraste o adevarat lume4 !a factor intelectiv al creativitatii, imaginatia cunoaste la varsta prescolaritatii o adevarat e"plozie, ea fiind acum la apogeu si pentru ca gandirea se afla la un nivel de dezvoltare ce mai are de stra'atut stadii importante. Imaginatia completeaza astfel, intr& un anume fel, sla'iciunile gandirii si chiar daca ea se afla la apogeul manifestarii sale, nu se afla si la apogeul calitatii sale. %eferindu&ma strict la activitatea din gradinita, pot spune ca dintre toate treptele de invatamant, cel primar are cea mai activa forma de manifestare a creativitatii ( *ocul. ,iecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a te *uca. )ocul este ocupatia preferata si cea mai captivanta pentru copii+ ,,a te *uca este o confruntare placuta cu tine insuti, cu ceilalti, cu elemente din mediul incon*urator.

Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

)ocul, prietenul nelipsit al copiilor, reprezinta pentru perioada prescolara principala activitate, o forma de manifestare fara 'ariere geografice sau religioase, o activitate care ii reuneste pe copii, reprezentandu&i in acelasi timp. In decursul *ocului, copilul actioneaza asupra o'iectelor din *urul sau, cunoaste realitatea, isi satisface nevoia de miscare, isi im'ogateste cunostintele. Manifestandu&si dorinta de a participa la viata si activitatea celor din *ur, el isi asuma rolul de adult, isi reprezinta activitatea si raporturile cu ceilalti oameni. rin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se pregateste pentru viitor. rin caracterul, continutul si structural or, *ocurile sunt foarte numeroase si variate. Tinand seama de sarcinile educatiei prescolarului si de influenta formative a *ocului asupra copilariei si formarii sale ca om, pedagogia prescolara clasifica *ocurile in mai multe tipuri: )ocuri de creatie )ocuri de constructie )ocuri logice )ocuri de miscare )ocuri didactice )ocuri distractive !reativitatea este o capacitate generala a prescolarilor, fiecare dispunand de ea intr&o mai mare sau mai mica masura. !uriozitatea, dorinta de a realize o constructie deose'ita de a colegilor le creeaza copiilor un puternic motiv pentru a fi creativi, pentru a adduce ceva nou in fiecare ,,opera realizata. $iciodata acelasi copil nu va realiza o constructie identica cu una construita anterior, intotdeauna va avea elemente noi de adaugat4 In *ocurile de constructie creativitatea copiilor este ,,la ea acasa, deoarece in acest tip de *oc copilul se manifesta li'er, independent. Acum el se crede adult cu ,,puteri magice, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in *oc. !onstructiile copiilor au ca sursa de inspiratie realitatea, la care este adaugata fantezia lor. .e prile*uiesc trairi afective deose'it de puternice deoarece construind, ei se vad in lumea construita de ei, sunt locatari de 'locuri, regi, regine, doctori sau cosmonauti. Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

)ocul de creatie are cea mai raspandita si indragita activitate prin care copiii prelucreaza si transporta in mod imaginar impresiile pe care le au despre realitatea incon*uratoare, *ocul reflectand raportul dintre copil si mediul social. !opilul intrat la gradinita trece de la contactul cu mem'rii familiei, mai ales adulti care il plaseaza in centrul atentiei, la contactul direct cu alti copii precum si la cel cu aspectele practice ale vietii prezentate de educatoare+ ei creeaza, astfel, *ocuri precum ,,#e&a mama si de&a tata. ,,.a magazin, ,,#e&adoctorul, etc. In activitatea din gradinita nu numai *ocurile isi aduc aportul in dezvoltarea armonioasa a creativitatii prescolarului, ci si activitati precum educarea lim'a*ului, muzica, desen, modela*, activitati practice sau chiar fizice+ sunt, de asemenea, demne de amintit ser'arile unde ,,micii actori intra in rolurile ,,marilor actori. )ocul si invatarea ofera copilului multe ocazii de a&si com'ina si recom'ina infromatiilen de care dispun, de a construi realul din propriile imagini. Ascultand povesti, povestiri sau 'asme, copilul recunoaste mintal principalele momente ale naratiunii, le inverseaza, le omite, le amplifica sau inventeaza altele noi dupa propriul gust. Alteori, *ucandu&se cu creionul pe hartie, o'tine linii si figuri neo'isnuite, e"ersandu&si vocea descopera accidental ritmuri si melodii care&i retin atentia, framantand o 'ucata de aluat0plastilina se trezeste in fata unor forme neo'isnuite sau asezand cu'urile unul peste altul a*unge la interesante constructii in miniatura. Asadar, activitatile pe care le desfasuram cu copiii, daca sunt corect planificate si instrumentate, conduc la presmisele desfasurarii actului creator. Atentia noastra tre'uie indreptata spre folosirea celor mai eficiente strategii care sa duca la educarea creativitatii si e"presivitatii copiilor. 5alorile creative tre'uie dezvoltate in proportii de masa de la cea mai frageda varsta. #ezvoltarea socioeconomica si culturala a unor tari a confirmat ideea ca investitita cea mai renta'ila a viitorului este cea facuta in creativitate. entru a tine pasul cu aceste tari, dar si cu noile cerinte impuse de societatea moderna aflata in continua schim'are, reforma invatamantului romanesc a anga*at si inca anga*eaza schim'ari de continut in toate componentele sale. Aceasta reforma are ca o'iectiv ma*or cresterea calitatii procesului de invatamant, in general, precum si formarea personalitatii indepedente, democratice si creative a copilului, in special. entru atingerea acestor

Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

o'iective se impune promovarea unui invatamant formativ, centrat pe copil0elev, pe dezvoltarea imaginatiei, creativitatii, personalitatii sale. Metodele si tehnicile creativitatii pot fi utilizate la toate disciplinele de invatamant, ele provocand spiritul copilului. #in punct de vedere practic, tehnicile de creatie pot viza creativitatea individuala, dar si pe cea de grup. !ele mai fructuoase sunt, evident, cele de grup, intrucat presupun impletirea mai multor participanti. E"plicatia o gasim in primul rand in definitia creativitatii: ,,capacitatea de a identifica noi legaturi intre elementele aparent fara nici o legatura intre ele. Astfel, un grup de copii, fiecare dintre ei cu o entitate, cu particularitatile sale, va aduce elemente noi care sa permita identificarea unor elemente noi in rezolvarea unei pro'leme, in crearea alteia noi, etc. !aracterizate prin fle"i'ilitate, aceste metode constituie, deci, un instrument util in activitatea cu copiii. 3n 'un e"emplu in ceea ce priveste aceste metode il reprezinta invatarea prin cooperare, o forma de invatare ce presupune o activitate de grup, urmarindu&se ca fiecare mem'ru al grupului sa&si im'unatateasca performantele proprii si sa sporeasca performantele celorlalti mem'ri ai grupului. Aceasta metoda este aplica'ila atat la lectii de recapitulare, cat si la cele de sistematizare, consolidare sau formare de a'ilitati intelectuale si practice. Alte e"emple in ceea ce priveste metodele activ&participative ce se a"eaza dai si sporesc creativitatea ar putea fi ciorchinele, 'rainstormingul, metoda %.A.I., a ,,palariilor ganditoare, a predictiilor, a 'ulgarelui de zapada, etc. 6 clasificare a acestora o ofera 5an Gund/, impartindu&le in trei categorii: Metode si tehnici pentru redefinirea, reforma si analiza pro'lemelor1metoda ,,#e ce, ,,7Wsi 8, etc2 Metode si tehnici pentru evaluarea si selectarea ideilor1confruntarea selectiva, de e"emplu2 Metode si tehnici pentru implementarea ideilor adultilor rescolarii creativi se diferentiaza, de o'icei, de restul grupului prin diferite comportamente specifice si daca li se permite acest lucru, isi dezvolta in mod li'er creativitatea. Ei sunt foarte curiosi, vin cu solutii neo'isnuite, cu idei originale, au initiativa si un spirit de o'servatie foarte 'ine dezvoltat, vad cone"iuni intre elemente aparent fara vreo legatura, prin intre'ari adecvate cauta raspunsuri, alternative si Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

e"ploreaza noi posi'ilitati, manipuleaza si controleaza simultan mai multe idei, invata rapid si usor deoarece au o memorie 'una, au un voca'ular 'ine dezvoltat, o imaginatie vie si o capacitate deose'ita de a crea. Activitatea cu cea mai mare pondere in educarea creativitatii copiilor s&ar parea ca este activitatea artistico&plastica, in mod deose'it desenul si pictura. Aceste activitati sunt in stransa legatura cu cele de cunoastere a mediului si de educare a lim'a*ului. rin organizarea unor plim'ari, e"cursii, o'servari spontane se urmareste stimularea imaginatiei copiilor, dandu&li&se posi'ilitatea sa&si aleaga in cadrul activitatilor de desen si pictura aspecte care i&au impresionat. ictura constituie o activitate prin care, *ucandu& se, copiii ne dau posi'ilitatea sa constatam modul cum vad, cum inteleg ei lumea, ceea ce i&a impresionat cel mai mult din multitudinea de aspecte ale vietii. In cadrul gradinitei e"ista, deci, activitati care contri'uie la educarea creativitatii copiilor. #ezvoltarea creativitatii impune trei directii de actiune: astrarea unei pozitii neutre fata de evolutia potentialului creativ al copiilor Intervenirea constienta si activa pentru indepartarea eventualelor 'loca*e o'iective si su'iective ale creativitatii copiilor reluarea, dezvoltarea si stimularea ma"ima, in mod organizat a potentialului creativ al fiecarui copil. -trategia didactica folosita in aceste scopuri este o e"presie a personalitatii cadrului didactic, in ea oglindindu&se tehnica de lucru si conceptia celui care o utilizeaza. $u este o simpla tehnica de lucru, ci este in acelasi timp ,,tehnica si arta educationala. !el care instruieste tre'uie sa gaseasca cea mai rationala si adecvata formula de im'inare a metodelor, procedeelor, tehnicilor, mi*loacelor si formulelor de organizare care sa conduca la valorificarea optima a potentialului su'iectilor instruiti. ,ormative din acest punct de vedere sunt strategiile euristice, care implica prescolarul in activitatea de descoperire, de rezolvare de pro'leme, de investigare a realitatii. .a fel de importante sunt si strategiile care pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gandire laterala, divergenta, analogica. !rearea unei am'iante organizate incura*eaza copiii sa e"ploreze, sa ai'a initiativa si sa creeze. Educatorii tre'uie sa urmareasca dezvoltarea copilului, sa furnizeze materialele necesare in toate centrele de activitate, sa sta'ileasca o'iective Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

corespunzatoare pentru fiecare copil in parte si pentru toata grupa de copii in ansam'lul ei, sa planifice teme care sa corespunda intereselor copiilor, sa respecte personalitatea fiecaruia, sa le mentina treaza curiozitatea si sa stimuleze invatarea prin cooperare. E"perienta a demostrat de fiecare data ca orice copil poseda un potential creativ, iar creativitatea este educa'ila. -i, totusi, manifestarea creativa poate fi o'structinata de 'ariere, o'stacole fie de natura interna, ce tin de su'iect, fie de natura e"terna, ce tin de mediu, antura*. !a urmare, liderul tre'uie sa descopere ce factori sau fenomene 'locheaza manifestarea creativitatii si sa intervina in remedierea, rezolvarea acestora. !ercetatorii romani in domeniu, Mihaela %oco si Ana -toica, au adus contri'utii de valoare in clasificarea 'loca*elor creativitatii in general 1M.%oco2 si ale creativitatii tehnice 1A.-toica2. In demersul de stimulare a creativitatii pot fi intalnite, astfel, 'loca*e precum: 9loca*e culturale: !onformismul 1atat la nivelul copilului, cat si la cel al cadrului didactic2 $eincrederea in fantezie si pretuirea e"agerata a unor tipare logice 3rmarirea rigida a rigorii stiintifice #orinta de a se conforma modelelor sociale -la'a capacitate de a transforma sau modifica ideile 9loca*e metodologice %igiditatea tiparelor, ce inchisteaza gandirea creativa !ritica permanenta ecetile educatiei sau traditia ca in cadrul institutionalizarii educatiei sa fie

eliminate programele creative in favoarea celor cu eficienta rapida si verificata anterior 9loca*e emotionale Teama de a nu gresi Gafa de accepta prima idee0solutie #escura*area rapida Tendinta e"agerata de a&i intrece pe altii Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

Teama sau neincrederea fata de colegi #ependenta e"cesiva fata de opiniile altora .ipsa competentei de a depune efort pentru a desfasura procesul de rezolvare a Analizand mediul scolar su' aspectul incura*arii creativitatii, s&a o'servat ca

unei pro'leme, de identificarea ei pana la solutionare. aceasta detine recordul in privinta unor practici contrariate pentru dezvoltarea creativitatii si activismului copilului in invatare. #intre aceste practici se pot mentiona: Transmiterea unor cunostinte ,,de&a gata .ipsa de toleranta si de fle"i'ilitate fata de raspunsurile copiilor #escura*area ideilor proprii ale copiilor retuirea memoriei 'rute si a reproducerii conte"tului Accentul pe cantitate si nu pe calitate in furnizarea si reproducerea cunostintelor

din partea copiilor Interese reduse din partea educatorului in stimularea creativitatii copiilor Evitarea folosirii metodelor introductive de stimularea a creativitatii. Aceste practici inhi'itoare tin mai ales de cadrul didactic, de conceptia sa asupra actului didactic, de personalitatea, comportamentul si atitudinea sa fata de actul instructiv. Aproape toti educatorii recunosc importanta creativitatii, dar si lipsa instrumentelor sau a timpului necesar pentru stimularea ei. Incura*area creativitatii reprezinta un proces unde educatorii tre'uie sa fie permisivi, deschisi, acceptand si dand li'ertate copiilor. Astfel, ei ar tre'ui: -a puna accetul pe proces, nu pe produs -a asigure un mediu in care copiii sa e"ploreze si sa se *oace fara restrictii -a&i asigure pe copii ca orisce pro'lema are cel putin o solutie, daca nu mai multe -a incura*eze dialogul ca mod de a intretine creativitatea -a dea copiilor timp sa se *oace, sa e"perimenteze, sa faca greseli, sa incerce toate

posi'ilitatile, sa e"ploreze propria lor lume imaginara. Tot acest timp ii va a*uta sa devina mai creativi in rezolvarea pro'lemelor si, pe parcurs, ar putea deveni adultii care gandesc mai departe de aparente, caci, asa cum afirma Al.%osca ,,progresul omenirii nu este Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni

posibil fara activitatea creatoare, teoretica sau practica, a oamenilor. Din acest motiv este firec ca activitatea creatoare sa fie considerata forma cea mai inalta a activitatii omenesti. In concluzie, afirmatia lui )ean )ac:ues %ousseau este cat se poate de pertinenta: ,,Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus, ci pentru ca a inteles el insusi, sa nu invete stiinta, ci sa o descopere.

9i'liografie: ;. reda, 5iorica, Educatia pentru stiinta, Ed. !ampania, 9uc. <===

<. %osca, Mihaela, Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. olirom, Iasi <==> ?. !ocos, !onstantin, Pedagogie, Ed. olirom, Iasi <=== >. opescu $eveanu, aul, @late, Micle, !retu, Tinca, Psihologie. Psihopedagogie, Ed. olirom, Iasi, ;AAB 7. -chiopu, 3rsula, Psihologia copilului, E.#. ., 9uc. ;ACD C. %osca, Ale"andru, Psihologie generala, E.#. ., 9uc. ;AD= D. #e'esse, Maurice, Psihologia copilului, E.#. ., 9uc. ;AD=

Educatoare %adu Mihaela&Iuliana, Magureni