Student- Vlasie Petronela An I BIM- Grupa 5 Spectoscopia de absorbie atomic

Spectroscopia este o ramur a fizicii care se ocup cu studiul metodelor de obinere a spectrelor, precum i cu msurarea i interpretarea acestora. Spectroscopia de absorbtie atomic (AAS) face parte din metodele optice UV-VIS i se bazeaz pe msurarea puterii radiante adsorbite de ctre o populaie de atomi liberi. etoda analizei prin absorbie atomic (AA), introdus in analiza c!imic din anul"#$% de ctre australianul A. &als! '(%), se bazeaz pe fenomenul cunoscut cu aproape o sut de ani inainte ("($#) - descoperit de *ermanul +. ,. -irc!!off - i anume in.ersia liniilor spectrale. /rincipiul, stabilit pe baze e0perimentale, se poate enuna sub form de le*e fizic - le*ea lui -irc!!off - astfel: fiecare element chimic absoarbe acele radiaii pe care le poate emite n acelea!i condiii" bine determinate" de temperatur !i presiune. /rimul instrument folosit a fost o impro.izaie pentru a se obine absorbia atomic in cadrul unui fotometru cu flacr (un spectrometru de emisie in care e0citarea atomilor se realizeaz intr-o flacr).Acesta, ca i celelalte instrumente care au urmat, msoar concentraia unui element dintr-o prob, prin determinarea absorbiei realizate de ctre atomii probei, adui intr-o flacr sau, mai *eneral, in faz *azoas (la o temperatur suficient de ridicat) asupra unei radiaii monocromatice furnizate de o surs e0tern.

Principiul metodei Ionii din soluia de analizat, prin pul.erizare (sau nebulizare) ptrund o dat cu *azul purttor intr-o zon cu temperatura ridicat(de e0. o flacr) i de.in atomi. Acetia trebuie adui intr-o stare ener*etic potri.it in .ederea fa.orizrii absorbiei i reducerii laminim a emisiei. Acest lucru se realizeaz in flcri cu temperaturi dindomeniul %111-2111- (obinute de e0emplu folosind arztoare cu aeracetilen). odul in care se produc atomii metalici in stare *azoas este descris mai amnunit in continuare 3a aspirarea soluiei intr-o flacr se petrec, intr-o succesiune rapid, urmtoarele etape4 e.aporarea sol.entului pan la un reziduu solid5 .aporizarea solidului i disocierea in atomii componeni, care dau,intr-o prim etap,

atomi in stare fundamental5 final, o parte din atomii de la punctul b) pot fi adui in stare e0citat, preluand cldura din flacr i de.enind atomi e0citai, care constituie ei inii surse de radiaii.

/entru efectuarea unei determinri prin absorbie atomic, radiaia de la sursa de e0citare, de obicei o lamp cu catod ca.itar, este trecut prin .aporii atomici ai elementului de determinat, obinui pe cale termic i se msoar atenuarea intensitii radiaiei transmise. /entru a a.ea loc absorbia, ener*ia radiaiei trebuie s fie e*al cu diferena de ener*ie 6ntre starea cu ener*ie mai mic, 6n care atomul se *sete i o stare cu ener*ie mai mare, corespunztoare unei stri e0citate. 7eoarece starea 81 fundamental este aproape 6ntotdeauna cu populaia cea mai numeroas, cel mai important proces este absorbia de rezonan. 9 parte din radiaia absorbit .a fi emis spontan la aceeai lun*ime de und, prin re.enirea atomului la starea cu ener*ie mai mic, dar, deoarece aceast radiaie este emis izotropic, fraciunea ce a:un*e la detectorul de radiaii este practic nesemnificati.. ;n fluorescena atomic, radiaia de la o surs de e0citare este trecut prin .aporii atomici, dar detectorul nu primete radiaia primar, 6ntre direcia de obser.are i a fasciculului incident fiind un un*!i, de obicei de #11 . 9 parte din atomii e0citai prin absorbie re.in la starea fundamental prin emisie spontan de fotoni. Astfel, fluorescena atomic difer de emisia atomic numai prin modul de e0citare. ;n cazul spectrelor de emisie atomic, care sunt produse de obicei termic, utiliz<nd flcri, arcuri sau sc<ntei electrice, pentru un anumit element, numai o mic parte din atomi trec 6n stare e0citat i pot deci emite radiaii, iar aceast parte este puternic influenat de temperatura sursei de e0citare. 7in acest moti., mici fluctuaii ale temperaturii determin .ariaii apreciabile ale intensitii radiaiilor emise. ;n cazul absorbiei atomice, important este populaia de atomi aflat 6n stare fundamental, care este mai puin influenat de mici fluctuaii de temperatur. Spectrul de emisie este de obicei mai comple0 dec<t cel de absorbie, deoarece numeroase specii atomice prezente 6n sursa de e0citare emit radiaii. Aceste radiaii trebuie separate utiliz<nd un monocromator de rezoluie 6nalt. /robabilitatea suprapunerii liniilor spectrale 6n emisie este mult mai mare dec<t 6n absorbie. Spre deosebire de spectrele de emisie, spectrele de absorbie sunt mai simple, pentru rezol.area lor necesit<nd utilizarea unui monocromator mai puin pretenios. Spre deosebire de spectroscopia de emisie,la cea de absorbtie(AAS)sursele puternice sunt folosite numai pentru producerea atomilor liberi.=a surse de lumina sunt folosite lampi de !alo*en ce produc o radiatie de o anumita lun*ime de unda,specifica elemente analizat prin aceasta asi*urandu-se o absortie optica de rezonanta. Spectroscopia de absorbtie atomica (AAS) este o metoda recunoscuta pentru analiza cantitati.a si calitati.a pentru multe elemente in special metale si semimetale.,ezolutie mare si modul relati. simplu de lucru fac ca ea sa fie folosita la scara lar*a pentru analiza cantitati.a a urmelor diferitelor elemente.Sunt folosite urmatoarele procedee de spectroscopie de absorbtie atomica4 -spectroscopia cu flacara (>-AAS)5 -spectroscopia cu cuptor de *rafit (+>-AAS)5 -spectroscopia de !idruri (=V-AAS). In urma spectro*rafierii unei substante se obtine un spectru cu linii de absorbtie.9 linie spectrala de absorbtie se prezinta sunt forma unei linii in*uste intunecate pe fondul continuu al spectrului.3iniile de absorbtie sunt *enerate de trecerea electronilor de pe un ni.el

ener*etic inferior pe un ni.el superior ca urmare a absorbtiei unui foton.3un*imea de unda a liniilor de absorbtie sunt specifice elementului sau ionului c!imic analizat si formeaza baza analizei spectroscopice calitati.e(indentificarea elementelor).Intensitatea liniilor spectrale de absorbtie este proportional cu cantitatea elementului sau ionului analizat si formeaza baza analizei spectroscopice cantitati.e (determinarea concentratiei elementului). 3a spectroscopia de absorbtie atomica se trimite un fascicul de radiatie monocromatica, specifica elementului analizat, prin proba de analizat si se masoara cantitatea de radiatie absorbita de elementul analizat din radiatia incidenta. /entru realizarea spectroscopiei de absorbtie atomica este necesara atomizarea si e0citarea probei ce reprezinta te!nici de trecere a atomilor substantei de analizat prin aport de ener*ie intr-o forma atomica indi.iduala e0citata capabila sa absoarba fotoni specifici emisi de lampa de catod *ol. In functie de diferite criterii atomizarea se poate realiza cu o flacara de *az cu un cuptor de *rafit (tub de *rafit incalzit electric) sau prin te!nici speciale (te!nica !idrurilor). In forma e0citata atomii absorb din radiatia monocromatica incidenta, specifica elementului analizat, cantitatii de radiatii proportionale cu concentratia elementului din proba. ?aza analizei cantitati.e o reprezinta le*ea 3ambert-?eer. #e$ea #ambert-Beer stabileste le*aturile matematice intre cantitatea de radiatii electroma*netice emise respecti. absorbite si concentratia la analizele spectroscopice cantitati.e precum si la analizele turbidimetrice si nefelometriei. Intensitatea fasciculului trecut prin proba (I) are e0presia4 l%l&'e ('b'c " unde4 @-coeficient de absorbtie dependent de frec.enta, b-*rosimea stratului absorbant, c-concentratia atomilor liberi care absorb. 3e*ea 3ambert-?eer este .alabila numai daca iradierea probei se realizeaza cu radiatie monocromatica si daca probele sunt limpezi. 3a probe tulburi se a:un*e la imprastieri importante ale radiatiei incidente, ce sunt percepute de senzorul fotoelectric drept concentratii, ceea ce duce la erori importante de masurare. /rin absorbtie fotometrica concentratia substantelor poate fi masurata numai pana la o anumita limita situata la cca 1,1% molAl. 3a concentratii mai mari se a:un*e la erori importante de masurare. Solutia determinarii concentratiei pe cale fotometrica si la solutii concentrate consta in diluarea controlata a acestora sau daca nu este posibil folosirea unor cu.e de *rosime mai mica. Spre deosebire de spectroscopia de emisie,se masoara cantitatea de radiatie abosorbita. 3e*aturile intre e0tinctia atomara, (Ba ) si ceilalti parametri este data de le*ea 3ambert-?eer4 )a%*a +'I" unde4 Ba-e0tinctie atomara data de relatia Io-reprezentand intensitatea radiatiei inaintea flacarei5 I-intensitatea radiatiei dupa flacara5 Ca-coeficient de e0tinctie atomara5 I-lun*imea stratului absorbant5 /rocesul de spectroscopie de absorbtie atomica (AAS), presupune % pasi4 ". Atomizarea probei5 %. 7e absorbtie a radiatiei dintr-o sursa de lumina de atomi liberi. Spectroscopia de absorbie este o te!nic, in care puterea unui fascicul de lumina masurate inainte si dupa interactiune se compara cu un esantion. De!nici specifice de absorbtie tind sa fie mentionate de lun*imea de unda a radiatiilor masurate cu spectroscopia de absorbtie cu ultra.iolete, in infrarosu sau cu microunde. Absorbtia se produce atunci cand ener*ia fotoniilor se potri.este cu diferenta de ener*ie dintre cele doua stari ale materiei.

etalele to0ice nu sunt biode*radabile, a.<nd tendinta de a se acumula 6n or*anele .itale ale omului unde actioneaza o perioada lun*a de timp. /oluarea mediului cu metale to0ice apare datorita efluentilor industriali, precum si a de.ersarilor de ape reziduale pro.enind de la diferite surse. ercurul este un element 6n urme, care 6n cantitati mici poate produce efecte to0ice se.ere. ;n cazul oamenilor care nu sunt e0pusi la mercur prin intermediul meseriilor lor, cea mai probabila sursa de acest element o reprezinta dieta. =antitatea raportata de mercur continut de alimente este relati. scazuta, apro0imati. 1,1% E*A*, dar e0ista o .ariabilitate mare a acesteia functie de tipul de produs, de ori*inea sa *eo*rafica, precum si de te!nicile industriale si a*ricole din zona respecti.a. ercurul se acumuleaza prin intermediul lan #%#d22: tului trofic, 6n special 6n mediul ac.atic. =ompusii or*anici si anor*anici ai mercurului pot fi prezenti 6n apa naturala si se pot concentra 6n diferite or*anisme, cum sunt pestii. 7e aceea, pestii pot a.ea un continut mai mare de mercur comparati. cu alte alimente, dar este dificil de raportat o concentratie medie a acestui element, deoarece aceasta depinde de specie, .<rsta, marime si calitatea apei 6n care traiesc. 7intre toate metodele pentru determinarea mercurului, absorbtia atomica cu .apori reci (=VAAS) a de.enit probabil cea mai utilizata te!nica de analiza fiind caracterizata prin sensibilitate si selecti.itate deosebite. ;n fi*ura de mai :os se prezinta sc!ema sistemului absorbtie atomica FS-"1 6nseriat cu spectrofotometrul de

Spectroscopia de absorbie atomic reprezint metoda de selecie pentru determinarea unui mare numr de metale din .inuri. Absorbia atomic cu flacr este aplicat 6n analize de rutin pentru determinarea -, Ga, =a, =u, >e.;n ultimii ani s-au reuit pro*rese remarcabile 6n perfecionarea metodei absorbiei atomice, care este aplicat tot mai des la determinarea unor elemente prezente 6n .inuri 6n concentraii foarte reduse, cum este cazul =u, =d, As.De!nica absorbiei atomice este completat i 6mbuntit prin folosirea plasmei induse prin frec.ene 6nalte (I=/), cu efecte benefice la determinarea metalelor *rele. =onsider<nd compromisul fcut intre cost i sensibilitatea necesar, AAS 6n flacr poate fi considerat te!nica potri.it pentru metalele alcaline i alcalino-pm<ntoase 6n probele de .in.7e asemenea este potri.it pentru determinarea =u, >e, Hn, n 6n urmtoarele domenii de concentraie4 =u (m*A3) I 1,1" J " >e (m*A3) I " J $ Hn (m*A3) I 1,$ J 2,$ n (m*A3) I " J 8 Gu este potri.it pentru elementele to0ice, nedorite, ca As, =d, =r, F*, /b, cu e0cepia analizelor la care s-a aplicat procedura de preconcentrare. Bste metoda oficial pentru determinarea Ga, -, =a, >e, A*, Hn 6n acord cu standardele stabilite de le*islaia Uniunii Buropene 6n "##1./recizia analizelor 6n probele de .inuri este de obicei foarte bun, pentru toate elementele 6n concentraii de m*A3.7atorit costului mic, este o metod comun ma:oritii laboratoarelor oenolo*ice. De!nica AAS cu cuptor de *rafit este considerat a fi o metod eficient aleas pentru determinarea elementelor to0ice4 /b I "1 J 211 K* =d I 1,1" J " K* prezent<nd sensibilitatea foarte mare, la concentraii p<n la K*A3. Analiza probelor fr pretratare, este *reu de realizat 6n principal datorit etanolului care afecteaz precizia msurtorilor 6n probele de .in. +>-AAS este foarte sensibil 6n determinarea tuturor analiilor de interes din domeniul oenolo*ic, dar sufer datorit interferenelor ce 6ncetinesc operaiile de analiz.

?iblio*rafie4 ". 0a.Lim*.comA@MA*roupsAN1#N%O1(A%1O"1NO"%1A...A%1"1P=ursP1$.pdf %. !ttp4AAro.scribd.comAdocA#8"###"$ASpectroscopia-de-Absorbtie-Atomica 2. !ttp4AAQQQ.merc@millipore.roAt!e-analLticalprincipleAcP-%eb.s"9>=RAAABdLe",bD% O. !ttp4AAro.Qi@ipedia.or*AQi@iASpectroscopie $. !ttp4AAQQQ.scritube.comA*eo*rafieAecolo*ieA7BDB, IGA,BA- B,=U,U3UI/,IG-SO%#2N.p!p 8.