Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

FUNCTIILE BANCII CENTRALE SI EVOLUTIA ACESTORA
COORDONATOR, Prof. Univ. Dr. GHEORGHE MANOLESCU
FUNCTIILE BANCII CENTARLE SI EVOLUTIA ACESTORA
CUPRINS
CAPITOLUL I Aparitia Bancii Centrale Crearea Bancii Centrale Bancile Centrale si forma de proprietate a capitalului Re larea ofertei de moneda Or ani"area Bancii Centrale Independenta Bancii Centrale 1.#.1. Criterii de apreciere a independentei Bancii Centrale 1.#.2. Independenta functionala 1.#.3. Independenta institutionala 1.#.4. Independenta personala 1.#.!. Independenta financiara 1.$. Operatiunile Bancii Centrale 1.%. &unctiile Bancii Centrale 1.%.1.&unctia de emisiune monetara 1.%.2. &unctia de 'anca a statului 1.%.3. &unctia de 'anca a 'ancilor 1.%.4. &unctia de centru (alutar 1.%.!. &unctia prudentiala 1.%.#. &unctia economica a Bancii Centrale 1.%.$. &unctia de centru a politicii monetare 1.%.%. &unctia de creditare economica 1.%.). Banci Centrale importante 1.%.).1. &*+ 1.%.).2. Banca Centrala *uropeana 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.!. 1.#. CAPITOLUL II ,I,T*-UL *UROP*A. AL BA.CILOR C*.TRAL* 2.1. -isiunea si o'iecti(ele ,*BC 2.2. Operatiunile ,*BC CAPITOLUL III BA.CA .ATIO.ALA A RO-A.I*I 3.1. Istoricul B.R 3.2. Crearea B.R 3.3. *(olutia Bancii Centrale a Romaniei 3.4. Rolul si functiile B.R 3.!. Inter(entia Bancii Centrale pe pietele monetara si (alutara 3.#. ,upra(e /erea si controlul B.R 3.$. Bilantul conta'il al B.R
CAPITOLUL I 1.1. APARITIA BANCII CENTRALE
Banci ! C!n"ra ! repre"inta institutii pu'lice0 care indeplinesc functii de autoritate monetra 0 referitoare la re lementarea 0 re larea si supra(e /erea functionarii sistemului 'ancar0 in scopul asi urarii ofertei de moneda conform ne(oilor economiei. Banci ! C!n"ra ! au aparut pe doua cai # Pe cale evolutiva 0 in sensul ca intr1un proces lent o 'anca comerciala a capatat atri'ute 0 responsa'ilitati si autoritate specifice 0 transformandu1se in 'anca centrala 0 precum Banca An liei 0 in acest ca" fiind dificil de spus cand 'anca a incetat sa fie 'anca comerciala de(enind Banca Centrala2 Pe cale constitutiva 0 fiind instituita de la inceput ca Banca Centra2a 0 precum Banca Centrala a ,.U.A. 3,istemul &ederal de Re"er(e4. In calitate de Banca Centrala 0 orice 'anca isi su'ordonea"a acti(itatea sa intereselor pu'lice 0 operand ca institutie pu'lica 0 indiferent de detinatorii actiunilor. Initial nu a e5istat o delimitare intre 'ancile comerciale si cele de emisiune. Aceleasi 'anci efectuau atat operatii de mo'ili"are a disponi'ilitatilor 'anesti si de acordare de credite 0 cat si operatii de emisiune a 'ancnotelor. Astfel emisiunea era reali"ata concomitent de un numar mare de 'anci si deoarece 'ancnotele erau con(erti'ile acti(itatea de emisiune nu constituia un pri(ile iu. Ulterior 0 in cadrul sistemelor 'ancare moderne0 s1a produs separarea operatiunilor de emisiune 0 emisiunea 'ancnotelor fiind centrala la un numar tot mai redus de 'anci0 de(enind in final monopolul unei sin ure 'anci sau al cator(a 'anci inte rate intr1un sistem unitar0 ca in ca"ul ,.U.A. 0 unde 0 din 1)13 0 s1au instituit 12 'anci federale de re"er(e. In decursul timpului 0 potri(it naturii proprietatii capitalului propriu 0 se distin mai multe cate orii de 'anci de emisiune6 Banci de emisiune pri(ate2 Banci de emisiune ale statului2 Banci de emisiune mi5te. Primele 'anci de emisiune au fost pri(ate astfel0 Banca An liei 31#)44 a aparut ca o societate pe actiuni pri(ata 0 dar care acordand imprumuturi mari statului 0 a primit de la acesta pri(ile iul emisiunii 'ancnotelor. In alte tari 0 cum ar fi Rusia 0 ,uedia0 &inlanda0 Australia0 Bul aria 'ancile de emisiune s1au constituit ca 'anci de stat . Bancile de emisiune cu capital propriu mi5t a(eau rolul de a mo'ili"a atat capitalul particular 0 cat si al statului 0 in acest sens e5emplificati(e sunt 'ancile de emisiune din ,UA 0 Bel ia0 Romania. Cu timpul 'ancile de emisiune cu capital inte ral de stat s1au enerali"at. Banca de emisiune 0 prin importanta acti(itatii sale pri(ind determinarea starii monetare la ni(el macroeconomic si microeconomic 0 prin influentele pe care le poate e5ercita asupra celorlalte institutii financiar1'ancare si asupra economiei 0 detine o po"itie prioritara in cadrul oricarui sistem 'ancar. Prin functiile pe care le indeplineste 0 prin multiplele le aturi sta'ilite cu celelalte 'anci 0 si prin aceasta 0 cu intra a lume 0 'anca de emisiune repre"inta asa 7 "isa placa turnata a sistemului 'ancar. Po"itia care o detine si rolul sau ma8or im cadrul
sistemului 'ancar 8ustifica pe deplin atri'uirea denumirii de 'anca centrala sau 'anca a 'ancilor0 fiind amplu implicata in emisiunea monetara 0 in procesul de creditare si de influentare a economiei prin moneda si credit 0 in operatiunile cu (alute 0 in cele 'ursiere si in alte operatiuni importante din punct de (edere monetar si al creditului. O'iecti(ele Bancii Centrale sunt6 Controlul 0 re larea de moneda si a ratelor do'an"ii 0 care repre"inta o'iecti(ul fundamental 0 scopul acti(itatii Bancii Centrale2 ,upra(e /erea sistemului 'ancar si pre(enirea falimentelor 'ancare0 care repre"inta o'iecti(ul conditional al Bancii Centrale. Apari9ia 'anilor :n economie a impus crearea unei institu9ii care s; asi ure emisiunea0 dar <i supra(e /erea circula9iei :n 'une condi9ii a acestora. Pe de alt; parte0 func9ionarea institu9iilor statului0 a condus la ne(oia acoperirii c/eltuielilor suplimentare prin emisiune monetar;. Ca urmare0 crearea autorit;9ii monetare a a(ut la 'a"a monopolul emisiunii de9inut de stat la momentul respecti(. *5isten9a ';ncii centrale0 ca institu9ie ierar/ic; superioar; celorlalte institu9ii 'ancare0 s1a impus tocmai ca urmare a ne(oii coordon;rii acti(it;9ii 'ancare :n economie0 dar <i ca urmare a intensific;rii presiunilor infla9ioniste la ni(el interna9ional. Orice acti(itate 'ancar; presupune crearea de moned;. B;ncile0 mai ales cele comerciale creea"; o cantitate mult mai mare de moned; dec=t 'anca de emisiune0 deoarece c/iar (olumul monedei scripturale este mult mai mare dec=t moneda efecti(; pus; :n circula9ie de aceasta din urm;. Ceea ce este specific ';ncii centrale este faptul c; aceasta emite $on!%a !&a ' sau0 altfel spus0 moneda central; care are putere li'eratorie nelimitat; pe teritoriul na9ional. Celelalte forme de moned; 3moneda scriptural;4 repre"int; a<a1numita $on!%' (riva"' care nu dispune de capacitate li'eratorie dec=t ca urmare a clau"elor de r;scump;rare ata<ate acestui tip0 clau"e care implic; posi'ilitatea transform;rii monedei pri(ate :n moned; central;.
1.) .CREAREA B*NCILOR CENTRALE
>n condi9iile economiei actuale0 s1a a8uns ca 'anca central; s; 8oace un rol c/eie 7 de mana er economic0 :n ultima perioad; aceasta acumul=nd din ce :n ce mai multe responsa'ilit;9i le ate de sta'ili"area propriei economii0 :n condi9iile practic;rii de cursuri (alutare fle5i'ile. Banca central; are0 astfel0 drept o'iecti( definirea <i aplicarea m;surilor de politic; monetar; a statului0 p;strarea re"er(elor (alutare ale 9;rii0 reali"=nd0 :n acela<i timp0 supra(e /erea ';ncilor din sistem0 refinan9area acestora <i0 nu :n ultimul r=nd0 administrarea conturilor statului. Istoric0 prima 'anc; central; creat; a fost Banca R!&a ' S+!%!,' -1../40 Banca An& i!i cre=ndu1se 3? de ani mai t=r"iu 31#)44. Banca .a9ional; a Rom=niei a fost :nfiin9at; :n anul 1%%?. Crearea ';ncilor centrale a impus :ns; nenum;rate pro'leme le ate de6 forma de proprietate asupra capitalului ';ncii2 radul de independen9; (is1a1(is de autorit;9ile politice2
1.0. B*NCILE CENTRALE 1I FORMA DE PROPRIETATE ASUPRA CAPITALULUI
Dac avem n vedere forma de proprietate 0 la prima (edere se poate spune c; orice 'anc; central; tre'uie s; fie proprietatea statului. Cu toate acestea0 e5ist; n condi9iile e5isten9ei ac9ionariatului pri(at0 'anca central; tre'uie s; distri'uie di(idendele aferente acestora 3de cel mult 12@ din profitul net4 :nainte de a (;rsa restul profitului 3minus fondul de re"er(;4 la 'u etul statului. Cu toate acestea0 e5ist; un puternic ar ument :mpotri(a ac9ionariatului pri(at la ni(elul ';ncilor centrale0 ar ument ce re"ult; tocmai din rolul 8ucat de 'anca central; :n economia respecti(;6 institu9ie implicat; :n corectarea disfunc9ionalit;9ilor macroeconomice0 acestea repre"ent=nd0 de cele mai multe ori0 ac9iuni contraciclice 3opuse intereselor ac9ionarilor de ma5imi"are a profiturilor4. *5emple de ';nci :n func9ie de forma de proprietate asupra capitalului6 B'nci c+ ca(i"a $i2"# Banca Austriei 3statul de9ine !?@ din capitalul ';ncii42 Banca Greciei 3statul de9ine 1?@ din capital42 Banca Turciei 3statul de9ine 2!@ din capital42 B'nci c+ ca(i"a (riva": Banca Italiei 3care0 conform statutului acesteia0 este inclus; :n cadrul companiilor pu'lice <i tre'uie de9inut; numai de astfel de companii42 Banca Elveiei 3#3@ proprietatea mi5t; a cantoanelor0 restul proprietate pri(at;42 FED 3proprietatea ';ncilor din sistemul 'ancar american42
B'nci c+ ca(i"a %! 3"a"#
-a8oritatea ';ncilor centrale sunt ';nci cu capital de stat
1.4. REGLAREA OFERTEI DE MONEDA

Banii nu se conduc sin uri 0 fiecare 'anca comerciala 0 pe masura ce isi e5tinde re"er(ele si depo"itele si in a'senta unui mecanism de control 0 isi e5tinde si acti(itatea de creditare 0 de creatie monetara 0 marind oferta de moneda. O posi'ilitate de control a ratei de crestere a depo"itelor 'ancilor o constituie instituirea unei banci care sa pastreze rezervele acestora 0 deci implicit sa controle"e marimea depo"itelor 'ancilor si0 prin aceasta 0 potentialul de creatie monetara al acestora. Pasivele principale ale 'ancilor comerciale sunt depo"itele 0 precum depo"itele tran"actiona'ile prin cecuri 0 o parte semnificati(a din acti(ele lic/ide ale acestora fiind compuse din numerar si rezervele acestora la Banca Centrala 0 acestea din urma fiind impuse 'ancilor ca o fractiune din (olumul depo"itelor 0 su' forma ratei rezervelor obligatorii. +e e5emplu 0 daca o 'anca . emite depo"ite in (aloare de 2 mld. lei 0 iar rata re"er(elor este de 1?@ 0 atunci (olumul re"er(elor o'li atorii 3RO4 la Banca Centrala (a fi de 2?? mil lei . Banca Centrala este sin ura institutie autori"ata sa cree"e re"er(ele institutiilor de depo"it 0 prin care se enerea"a e5pansiunea depo"itelor 0 atunci cand Banca Centrala cumpara sau (inde titluri pe pietele monetare si de capital ea an a8andu1se in operatiuni pe piata desc/isa. Prin cumpararea titlurilor 0 Banca Centrala face de re ula un transfer de inscrisuri 0 su' forma electronica 0 transferand fonduri din contul sau in contul dealerului de la 'anca . 0 ca re"ultat al transferului de titluri de la dealer la Banca Centrala. Astfel Banca Centrala si1a marit acti(ele si pasi(ele cu 2?? mil lei 0 ceea ce a determinat cresterea depo"itelor la 'anca . cu 2?? mil lei. Aceste fonduri sunt create de catre Banca Centrala 0 insa nu prin tiparirea de 'ani ci in mod simplu 0 prin inscrierea cifrelor in conturi si transmiterea acestora catre 'anca . 0 modificand astfel oferta de moneda prin transmiterea de impulsuri electronice. Atunci cand Banca Centrala (inde titluri in (aloare de 2?? mil lei unui dealer a(and contul de la 'anca . 0 efectele sunt opuse operatiei de cumparare. +aca dealerul plateste Bancii Centrale titlurile cumparate 0 prin cec sau transferul direct al fondurilor 0 depo"itele acestuia la 'anca . se diminuea"a cu 2?? mil lei0 ceea ce cau"ea"a reducerea acti(elor de re"er(a ale acestei 'anci la Banca Centrala cu aceeasi suma. Totodata 0 la Banca Centrala are loc reducerea acti(elor totale cu 2?? mil lei 0 ec/ili'rata prin diminuarea re"er(elor 'ancii .. Astfel 0 (an"area pe piata desc/isa modifica re"er(ele in sistemul 'ancar . +aca cumpararea de titluri de catre Banca Centrala induce o e5pansiune a depo"itelor 0 (an"area de titluri de catre aceasta 'anca determina o contractie a depo"itelor 0 su'iectii finaciari tre'uind sa plateasca Bancii Centrale aceste titluri 0 deci sa1si diminue"e lic/iditatile 0 re"er(ele. Un aspect al controlului ofertei de moneda il repre"inta necesitatea pre(enirii falimentelor 'ancare si in acest sens Banca Centrala actionea"a ca ofertant de imprumuturi de ultima instanta 0 capa'il si dispus sa acorde imprumuturi 'ancilor in perioadele de cri"a 0 atunci cand sistemul 'ancar se confrunta cu penurie de lic/iditate. Aceasta capacitate re"ida in faptul ca Banca Centrala dispune de posi'ilitatea de a1si crea re"er(e. Reali"area acestui o'iecti( conditionea"a reali"area o'iecti(ului fundamental 0 semnificatia o'iecti(ului e(identiindu1se prin asi urarea continuitatii functionarii sistemului 'ancar 0 e(itarea panicilor 'ancare si a penuriilor de lic/iditate 0 impulsionarea procesului de creatie monetara.
1.5. ORGANI6AREA
BANCII CENTRALE
Acti(itatile Bancii Centrale sunt coordonate de anumite or anisme 0 care cuprind mem'rii alesi sau numiti pe criterii determinate in functie de ale erea acestor or anisme pe criterii politice apreciindu1se radul de independenta a Bancii Centrale. Or ani"area Bancii Centrale depinde in mare masura de conditiile si factorii politici si economici din fiecare tara 0 in tarile centrali"ate politic e5istand o sin ura Banca 0 care dispune de sucursale sau a entii in profilul or ani"arii administrati(e 0 pe cand in tarile federale or ani"area federala se re aseste si la ni(elul Bancii Centrale . Anali"a sistemelor 'ancare contemporane e(iden9ia"; c; acestea sunt structurate pe dou; ni(ele0 respecti( Banca Central; <i ';ncile de ran secundar0 denumite <i ';nci de sistem. Rolul B;ncii Centrale re"ult; din monopolul asupra emisiunii monetare n acest conte5t0 este necesar; preci"area faptului c; :n momentul ini9ial al form;rii sistemelor 'ancare0 nu e5ista o delimitare :ntre opera9iunile reali"ate de ';ncile comerciale n perioada con(erti'ilit;9ii monetare0 acti(itatea de emisiune nu constituia un pri(ile iu al ';ncilor centrale. Identificarea celor dou; tipuri de ';nci s1a :nf;ptuit0 :n timp0 prin concentrarea emisiunii de moned; la ni(elul unei sin ure ';nci0 Banca Central;0 care :ncepe0 astfel0 s; o'9in; monopolul asupra opera9iunii de emisiune. Acest proces poate fi situat0 :n timp0 la momente diferite0 :n func9ie de radul de e(olu9ie economic; <i social; a 9;rilor. Astfel0 :n An lia0 Banca central; se :nfiin9ea"; :n anul 1#)40 su' forma de societate pri(at; pe ac9iuni2 :n anul 1%?? se or ani"ea"; Banca &ran9ei0 iar :n anul 1%#30 ';ncile na9ionale din ,UA. Instituirea monopolului asupra emisiunii0 prin re lement;ri ale statului s1a reali"at mai t=r"iu printr1o serie de le i0 care au marcat e(olu9ia sistemelor monetare. Pot fi enumerate c=te(a momente6 :n 1%44 :n An lia se sta'ile<te sistemul de emisiune 3prin le ea lui Ro'ert Peel42 :n 1%4%0 :n &ran9a se elimin; dreptul de emisiune monetar; al ';ncilor departamentale2 :n 1)130 :n ,UA se creea"; ,istemul &ederal de Re"er(e0 constituit din 12 ';nci federale de re"er(e. +e<i :n perioada actual; ';ncile centrale ale tuturor 9;rilor0 cu e5cep9ia celor 12 ';nci de re"er(; din ,UA sunt ';nci cu capital de stat0 de1a lun ul e(olu9iei lor :n timp0 s1au identificat mai multe cate orii de ';nci0 :n func9ie de pro(enien9a capitalului. Astfel0 :n An lia0 'anca de emisiune a fost cu capital pri(at2 :n ,uedia0 &inlanda0 Austria0 Bul aria0 ';ncile s1au constituit prin participarea capitalului de stat0 iar :n 9;ri precum Rom=nia <i Bel ia0 capitalul ';ncilor a fost mi5t. Acti(itatea ';ncilor centrale0 estionarea <i e5ecu9ia politicii monetare0 este coordonat; de anumite or anisme0 :n a c;ror componen9; se afl; mem'ri numi9i dup; di(erse criterii. Astfel0 :n func9ie de m;sura :n care ale erea u(ernatorului <i a mem'rilor Consiliului de Administra9ie depind de raportul dintre puterea politic; <i 'anca de emisiune0 se poate sta'ili &ra%+ %! in%!(!n%!n7' a 8'ncii c!n"ra ! . ,tructurile B;ncilor Centrale sunt0 :n mare parte0 le ate de factorii politici ai 9;rilor respecti(e n 9;rile centrali"ate e5ist; o unic; institu9ie0 ca 'anca central;0 care de9ine sucursale sau a en9ii :n re iuni sau departamente0 :n timp ce :n 9;rile federale0 structura federal; se re ;se<te <i la ni(elul ';ncii centrale0 :n rade diferite. Astfel0 :n Aermania0 :n anii B4?0 alia9ii fa(ora'ili federali";rii puternice a acestei 9;ri0 au impus 11 ';nci centrale ale landurilor0 pentru :nlocuirea ';ncii Reisc/'anC. Ulterior0 :n anul 1)4% s1a creat un in3"i"+" c!n"ra %! !$i3i+n!0 considerat o filial; a ';ncilor centrale din cele
11 landuri. >n 1)!$0 dup; recuperarea su(eranit;9ii Aermaniei0 aceast; institu9ie a fost :nlocuit; cu D!+"3c9! B+n%!38an:0 iar :n structurile de conducere au fost inclu<i to9i pre<edin9ii ';ncilor federale. ;n SUA, Si3"!$+ F!%!ra %! R!,!rv! men9ine o form; mai descentrali"at;0 :n sensul c; teritoriul este di(i"at :n districte la ni(elul c;rora e5ist; o 'anc; federal; de re"er(e0 <i al c;rei capital este de9inut de ';ncile comerciale0 mem're ale sistemului. Pentru fiecare 'anc; afiliat;0 cota de su'scriere este de #@ din fondurile proprii0 ';ncile comerciale a(=nd o'li ati(itatea respect;rii cotei re"er(ei minime o'li atorii0 ceea ce le confer; dreptul de a reali"a opera9iuni de rescontare. B;ncile federale de re"er(; au0 :n aparen9;0 toate atri'utele ';ncii centrale0 at=t din punct de (edere al emisiunii c=t <i al refinan9;rii ';ncilor din sistem. Pentru reali"area emisiunii monetare0 din punct de (edere te/nic0 se apelea"; la Te"aur0 iar pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deci"iile Consiliului Au(ernatorilor 3compus din $ mem'ri numi9i de c;tre Pre<edintele ,UA pentru o perioad; de 14 ani4. Pentru reali"area politicii de open1marCet 3opera9iuni cu titluri40 ';ncile federale se afl; su' tutela unui comitet federal de pia9;0 format din ! pre<edin9i ai ';ncilor de re"er(e n Fran7a, estionarea <i e5ecutarea politicii monetare este reali"at; de c;tre un Consiliu eneral al B;ncii0 care cuprinde u(ernatorul0 doi (ice u(ernatori <i un num;r de 1? consilieri. Adoptarea deci"iilor de c;tre Consiliul Aeneral necesit; n ma8oritatea celorlalte 9;ri0 or anismul care asi ur; e5ecu9ia politicii monetare este Consiliul de Administra9ie0 condus de un u(ernator0 numirea mem'rilor reali"=ndu1se cu implicarea :n rade diferite a e5ecuti(ului sau parlamentului. +in acest punct de (edere este necesar; e(iden9ierea principalelor aspecte care definesc radul de independen9; al unei ';nci centrale6 numirea u(ernatorului <i a Consiliului de Administra9ie pe o perioad; determinat; de timp0 de c;tre le islati(2 neimplicarea u(ernului sau a or anului le islati( :n apro'area politicii monetare2 asi urarea sta'ilit;9ii monetare de c;tre 'anca central;2 sta'ilirea ratei do'=n"ii de refinan9are se reali"ea"; f;r; apro';ri ale e5ecuti(ului sau ale le islati(ului. Indiferent de modul de or ani"are <i structurare a ';ncilor centrale0 raportul acestora cu puterea le islati(; <i e5ecuti(; este diferit de la o 9ar; la alta. O lar ; independen9; se manifest; :n G!r$ania0 unde 'anca central;0 B+n%!38an: nu sufer; nici o influen9; politic;0 ceea ce afectea"; fa(ora'il sta'ilitatea m;rcii ermane. +e asemenea0 <i :n ,UA radul de independen9; este deplin0 prin numirea de c;tre cea mai :nalt; autoritate a statului0 pe o perioad; de 4 ani a pre<edintelui Consiliului Au(ernatorilor0 f;r; posi'ilitatea re(oc;rii acestuia0 iar a mem'rilor consiliului pentru c=te 14 ani. +urata mandatului u(ernatorului :n Aermania este de % ani0 ceea ce demonstrea"; un rad sporit de independen9; :n raport cu succesiunea la putere a mai multor forma9iuni politice. Un rad sporit al independen9ei ';ncii centrale nu e5clude cooperarea real; care tre'uie s; e5iste0 :n permanen9;0 :ntre Banca Central; n alte 9;ri0 independen9a este asi urat;0 :ntr1un rad mai limitat0 din punct de (edere institu9ional0 cum este ca"ul &ran9ei0 :n care ministrul &inan9elor poate desemna un cen"or cu drept de opo"i9ie fa9; de deci"iile adoptate de Consiliul Aeneral al B;ncii. Independen9a B'ncii An& i!i poate fi caracteri"at; printr1o fra"; de(enit; cele'r;6 D'anca are dreptul de a da sfaturi0 dar u(ernul adopt; deci"iile supremeE0 rostit; de un fost u(ernator. Cu :ncepere din anul 1))$ s1a decis acordarea unei mai mari autonomii B;ncii An liei0 :n domeniul instrumentelor de politic; monetar;0 dar o'iecti(ele :n materie de infla9ie au r;mas de competen9a u(ernului. ;n I"a ia 0 responsa'ilitatea ale erii Consiliului superior al B;ncii0 al c;rui pre<edinte este Au(ernatorul0 re(ine ac9ionarilor ';ncii0 respecti( institu9iilor de credit0 ';ncilor de interes na9ional <i caselor de economii. -andatul consilierilor este de 3 ani0 iar al u(ernatorului pe o perioad; nedefinit;0 moti( pentru care or anismul de conducere se afl; :n su'ordinea statului. Particularit;9i pre"int; <i Banca <a(oni!i0 :n sensul c; numirea u(ernatorului <i a (ice u(ernatorului este reali"at; pe o perioad; de ! ani0 de c;tre e5ecuti(0 dar consiliul de administra9ie care define<te politica monetar; este format dintr1un repre"entant al -inisterului &inan9elor n cultura 8apone"; o asemenea su'ordonare este denumit; Darmonie automat;E <i se manifest; la ni(elul tuturor participan9ilor la economia 8apone";. Banca Centrala *uropeana 0 in conditiile *uropei monetare unice0 (a fi or ani"ata similar ,istemului &ederal american 0 in care Bancile Centrale din fiecare tara (or a(ea un rol similar 'ancilor de re"er(e. Banca Centrala *uropeana (a a(ea o mare independenta 0 atatfata de u(ernele nationale 0 cat si fata de conducerea politica a U.*. a(and controlul complet asupra politicii monetare si urmarind prioritar sta'ilitatea preturilor.
1... INDEPENDENTA BANCII CENTRALE
1...1. CRITERII DE APRECIERE A INDEPENDENTEI BANCII CENTRALE
Importan9a independen9ei B;ncii Centrale este rele(ant; pentru ni(elul unor indicatori economici precum6 ra"a inf a7i!i, niv! + PIB, &ra%+ %! oc+(ar! a for7!i %! $+nc' . >n acest sens studiile econometrice e(iden9ia"; corela9ia in(ers; dintre radul de independen9; <i ni(elul infla9iei0 cu c=t Banca este mai independent;0 cu at=t rata infla9iei <i (aria'ilitatea acesteia sunt mai sc;"ute. Referitor la rela9ia dintre 'anca central; <i u(ern0 :n literatura de specialitate s1au conturat ar umente :n fa(oarea independen9ei0 astfel6 ar umente 'a"ate pe a !&!r!a (+8 ic'# :n concordan9; cu acest punct de (edere0 autorit;9ile monetare sunt e5puse unei puternice presiuni din partea u(ernului0 :n special atunci c=nd economia este :n declin iar e5ecuti(ul prefer; rela5area politicii fiscale2 ar umente 'a"ate pe anali"ele efectuate de Sar&!n" n opinia acestor autorieste necesar; distinc9ia dintre autorit;9ile fiscale n sc/im'0 atunci c=nd politica fiscal; este dominant;0 politica monetar; nu poate influen9a deci"ia u(ernamental; :n materie de acoperire a deficitului 'u etar2 ar umente 'a"ate pe pro'lema inconsisten9ei :n timp. Autori precum FGdland <i Prescott0 Cal(o0 Borro <i Aordon0 ar umentea"; c; inconsisten9a se manifest; atunci c=nd deci"iile adoptate :n pre"ent pentru o perioad; (iitoare0 nu se do(edesc optime dec=t la :nceputul perioadei. Contri'u9ia lui -ilton &riedman la independen9a B;ncii Centrale 31)$$4 const; :n e(iden9ierea (aria'ilit;9ii ratei infla9iei. >n anali"ele sale autorul ar umentea"; c;0 de<i u(ernul poate urm;ri o'iecti(ele politicii monetare0 ni(elul (eniturilor <i radul de ocupare a for9ei de
munc;0 o 'anc; central; independent; se poate opune emisiunii de 'ani u<ori pentru acoperirea deficitelor 'u etare. +incolo de orient;rile care s1au conturat :n teorie0 tre'uie men9ionat cu pri(ire la misiunea ';ncii centrale c; aceasta constituie o e5primare a dispo"i9iilor opera9ionale care (i"ea"; mi8loacele pentru :ndeplinirea o'iecti(ului de sta'ilitate a pre9urilor. -andatul :ncredin9at ';ncii centrale poate fi considerat !&! dac; se urm;re<te re imul politic 'a"at pe democra9ia repre"entati(; <i e(olu9ia istoric; a ';ncii centrale0 precum <i e5clusi(itatea controlului acesteia asupra sistemului financiar <i monetar. Pro'lema independen9ei ';ncii nu se re"um; doar la aspectul credi'ilit;9ii ci (i"ea"; aspecte precum circula9ia monetar;0 rela9iile monetare n astfel de circumstan9e0 politica monetar; are o influen9; de intensitate mai sc;"ut; asupra ni(elului indicatorilor macroeconomici0 accentul fiind plasat pe o'iecti(ele antiinfla9ioniste. >n cele ce urmea"; sunt pre"entate criteriile le ale utili"ate :n modelele folosite pentru cuantificarea radului de independen9; al B;ncii Centrale. Astfel0 modelul Ba%! >i Par:in 31)%%4 anali"ea"; radul de independen9; :n func9ie de urm;toarele criterii6 dac; 'anca central; este autoritatea monetar; final;2 dac; mai mult de 8um;tate din mem'ri Consiliului de Administra9ie sunt independen9i de Au(ern2 dac; e5ist; mem'ri oficiali ai Au(ernului :n structura Consiliului de Administra9ie. Cuantific;rile acestor criterii indic; un puncta8 de 4 puncte o'9inut de Ce/ia0 Polonia <i Rom=nia. Autorii modelului sta'ilesc o diferen9; :ntre indicele independen9ei politice <i cel al independen9ei economice0 proced=nd la e5aminarea pre(ederilor le ale din 12 9;ri :n perioada 1)$211)%#. Un alt model care de"(olt; indicii le ali ai independen9ei0 permi9=nd e5tinderea detaliilor0 este construit de Gri i, Ma3cian%aro <i Ta8! ini A-T 3:n anul 1))140 autorii f;c=nd distinc9ie :ntre independen9a politic; <i cea economic; a ';ncii. Criteriile in%!(!n%!n7!i (o i"ic!0 conform modelului A-T0 sunt urm;toarele6 numirea u(ernatorului de c;tre Au(ern sau Parlament2 perioada mandatului e al; sau mai mare de ! ani2 numirea mem'rilor CA de c;tre Au(ern sau Parlament2 durata mandatului CA este de ! ani2 nu e5ist; mem'ri ai Au(ernului :n CA2 politica de credit <i de sc/im' (alutar este0 :n e5clusi(itate0 de competen9a B;ncii Centrale2 Banca Central; urm;re<te sta'ilitatea pre9urilor0 acesta fiind un o'iecti( pre(;"ut :n statut2 e5isten9a unor pre(ederi le ale care s; sus9in; po"i9ia ';ncii :n ca" de conflict cu u(ernul.
Pentru cuantificarea independen9ei economice autorii modelului A-T utili"ea"; urm;toarele criterii6
facilit;9i directe de credit acordate neautomat2 practicarea ratei de pia9; a do'=n"ii la facilit;9ile de credit2 acordarea cu caracter temporar a creditelor2 participarea B;ncii Centrale pe pia9a primar; pentru acoperirea datoriei pu'lice2 limitarea sumei acordate su' form; de credit u(ernamental2 sta'ilirea ratei de refinan9are de c;tre 'anca central;2 supra(e /erea acti(it;9ii 'ancare numai de c;tre Banca Central; sau <i de alte institu9ii2 ,tudiile efectuate e(iden9ia"; pentru independen9a politic;0 un puncta8 de $ puncte :n ca"ul Rom=niei 31))%4 <i de % puncte pentru Polonia 3:n anii 1))% <i 1)))40 comparati( cu ! puncte ale am'elor 9;ri0 :n anul 1))$. O alt; modalitate de m;surare a radului de independen9; al B;ncii Centrale o repre"int; determinarea frec(en9ei de sc/im'are a u(ernatorilor. >n acest sens a fost de"(oltat modelul C+:i!r$an, =!88 >i N!?a("i 31))240 pe 'a"a o'ser(a9iilor efectuate :n perioada 1)!?11)%)0 pe un num;r de 21 de 9;ri industriale. Indicatorul care se determin; pe 'a"a acestui model este ra"a %! 3c9i$8ar!0 calculat; ca medie a sc/im';rilor de u(ernatori la ni(elul unui an. >ntruc=t durata unui ciclu electoral este cuprins; :ntre 4 <i ! ani0 :n ma8oritatea 9;rilor0 re"ult; c; ni(elul ratei se situea"; :ntre ?02 <i ?02!. Pentru perioada studiat; de autori0 ni(elul ma5im s1a :nre istrat :n Haponia <i ,pania cu o (aloare de ?020 iar pentru rupul 9;rilor aflate :n curs de de"(oltare0 (aloarea ma5im; s1a determinat pentru Ar entina0 cu ?0)3. Acest re"ultat i1a condus pe autori la conclu"ia conform c;reia modelul n1are rad mare de rele(an9; pentru 9;rile :n curs de de"(oltare. >n anul 1))!0 autorii CuCierman <i Ie'' au de"(oltat un indicator al v+ n!ra8i i"'7ii (o i"icii B'ncii C!n"ra !, prin studierea unui num;r de #$ de 9;ri 3dintre care 24 industriali"ate <i 43 :n curs de de"(oltare40 de1a lun ul perioadei 1)!?11)%). Autorii au diferen9iat astfel0 4 tipuri de politic; tran"itorie a B;ncii Centrale0 :n func9ie de urm;toarele situa9ii6 a4 sc/im';ri ale re imului politic2 '4 sc/im';ri ale unei autorit;9i u(ernamentale2 c4 sc/im';ri ale unui partid2 d4 sc/im';ri ale structurii u(ernului. Re"ultatele modelului indic; +n co!fici!n" a v+ n!ra8i i"'7ii 3calculat pentru sc/im';rile din cadrul unei perioade de # luni4 cuprins :ntre ?03! <i ?01 pentru 9;rile de"(oltate. Pentru 9;rile :n curs de de"(oltare coeficientul are (aloarea ?0#1. Autorii modelului consider; c; (ulnera'ilitatea politicii B;ncii Centrale constituie un indicator al independen9ei0 care poate fi folosit pentru anali"e :n 9;rile de"(oltate. Calitatea indicatorului este mai 'un; pentru 9;rile cu numeroase sc/im';ri politice produse :n decursul unei perioade. Jaria'ilele luate :n considerare :n cadrul modelului C+:i!r$an, =!88 <i N!?a("i sunt pre"entate :n continuare6
.r. crt.
+escrierea (aria'ile
Pondere
1.
2.
3. 4.
G+v!rna"or+ a4 ales pe o perioad; mai mic; sau mai mare de # ani '4 numit de puterea le islati(; c4 reale erea este posi'il; f;r; le ;tur; cu factorul politic d4 inter"icerea e5ercit;rii mandatului ca urmare a instal;rii unui alt u(ern Proc!%+ra %! ! a8orar! a (o i"icii $on!"ar! a4 Banca Central; cooperea"; cu le islati(ul0 dar are o influen9; puternic; :n ela'orarea politicii monetare '4 puterea le islati(; are un impact decisi( :n ca"ul unui conflict (i"=nd politica monetar; c4 Banca Central; :<i e5prim; opiniile cu pri(ire la proiectul 'u etului de stat O8i!c"iv! a4 sta'ilitatea monetar; <i a pre9urilor constituie un o'iecti( prioritar al;turi de sta'ilitatea sistemului 'ancar 4. R!3"ric7ii @n acor%ar!a %! @$(r+$+"+ri &+v!rn+ +i a4 :mprumuturile Dcas/E sunt inter"ise '4 :mprumuturile su' forma titlurilor sunt limitate c4 condi9iile :mprumuturilor 3termen0 rata do'=n"ii0 (aloare4 sunt pre(;"ute :n 'u et0 iar u(ernul <i Banca Central; pot discuta numai detaliile te/nice d4 :mprumuturile de la Banca Central; sunt0 :n e5clusi(itate0 acordate administra9iei centrale2 e4 durata :mprumuturilor este de ma5im 1 an f4 rata de do'=nd; repre"int; rata de pia9; 4 Banca Central; poate (inde <i cump;ra titluri pe pia9;
?02?
?01!
?01!
?01! ?01! ?0?! ?0?2! ?0?2! ?0?2! ?0?2!
Aplicarea modelului pentru ca"ul Rom=niei a condus la un indice al radului de independen9; de ?0!2)3K 3pentru anul 1))%40 comparati( cu ?0)! :n ca"ul Poloniei n ta'elul urm;tor sunt redate re"ultatele modelelor GMT <i C+:i!r$an, =!88, N!?a("i -LVAUA.
Indicii le ali ai independen9ei ';ncilor centrale
Lara lo'al
A.-.T. politic
LJAU
) 3 Australia ?031 ) 3 Austria ?0!% $ 1 Bel ia ?01) 11 4 Canada ?04# % 3 +anemarca ?04$ $ 2 &ran9a ?02% 13 # Aermania ?0## 4 2 Arecia ?0!1 ! 4 Italia ?022 # 1 Haponia ?01# 1? # Olanda ?042 3 ? .oua Meeland; ?02$ ! 2 ,pania ?021 12 ! *l(e9ia ?0#% # 1 -area Britanie ?031 12 ! ,UA ?0!1 S+r3'# &riedric/ Fi'mer and Nelmut/ Ia ner 7 Central BanC Independence and -acroeconomic Performance6 a ,ur(eG of t/e *(idence0 *d. Torun0 1))). Pentru indicele A-T0 (aloarea indicelui total se situea"; pe scala de la ? la 1# 3:n prima coloan;4 iar (aloarea indicelui independen9ei politice este :nscris :n coloana a doua. Pentru modelul CuCierman 3LJAU4 indicele ia (alori cuprinse :ntre ? <i 1. Cea mai mare (aloare a indicelui semnific; cel mai mare rad de independen9; a B;ncii Centrale. +up; cum se poate o'ser(a0 cele mai mari (alori ale indicilor se constat; pentru ca"ul Aermaniei0 ,UA0 Canadei <i *l(e9iei. Pentru a e(iden9ia corela9ia dintre radul independen9ei B;ncii centrale <i costurile de"infla9iei se utili"ea"; un indicator0 ra"a 3acrifici+ +i0 definit ca sum; a ie<irilor de (enit na9ional di(i"ate de modific;ri ale infla9iei :n decursul perioadelor de diminuare a ni(elului acesteia. Conclu"iile studiilor arat; le ;tura puternic; dintre independen9a ';ncii centrale <i costul de"infla9iei. Rata sacrificiului este0 :n eneral0 mai ridicat; :n Aermania dec=t :n ,UA0 re"ultatul fiind :n concordan9; cu indicele con(en9ional pentru m;surarea independen9ei ';ncii centrale. +e asemenea0 statele mem're ale Comunit;9ii *uropene pre"int; rade ale independen9ei ';ncii centrale corelate cu m;rimea (enitului real n conclu"ie0 toate studiile empirice rele(; corela9iile care se manifest; :ntre independen9a B;ncii centrale <i ni(elul infla9iei0 pe de o parte0 <i indicatorii macroeconomici0 pe de alt; parte. Acestor studii li s1au adus o serie de critici :n literatura de specialitate0 ar umentul in(ocat fiind acela al 3+8i!c"ivi"'7ii <i al unei posi'ile incon3i3"!n7! :n m;surarea independen9ei. ,tudii recente :ncearc;0 :n pre"ent0 s; e(alue"e radul de independen9; prin estimarea reac9iei func9iilor monetare ale ';ncilor centrale :n urma unor reforme institu9ionale. +e asemenea0 se ar umentea"; c; independen9a ';ncii centrale tre'uie pri(it; ca o solu9ie la credi'ilitatea autorit;9ii monetare. Indiferent de a'ord;rile acestei corela9ii0 conclu"iile demonstrea"; importan9a independen9ei ';ncii centrale <i a efectelor pe care aceasta le antrenea";.
Problema gradului de independen al bncii centrale apare ca urmare a implic;rii structurilor politice :n administrarea economiei na9ionale. Acest aspect se impune tocmai pentru a se reali"a o separare a politicului de deci"iile monetare. Aceast; a'ordare e(iden9ia"; dou; aspecte de manifestare a independen9ei ';ncii centrale6 independen9a relati(; 3acti(itatea ';ncii centrale fiind su'ordonat; autorit;9ii e5ecuti(e42 independen9a a'solut; - :n sensul c; acti(itatea ';ncii centrale este coordonat; de autoritatea le islati(;0 dar politica monetar; este reali"at; :n cadrul amplu al politicii macroeconomice a statului4. Aceast; pro'lem; a independen9ei ';ncii centrale a f;cut o'iectul a nenum;rate studii0 cel mai interesant :n acest sens fiind studiul reali"at de CuCierman :n 1))210 acesta anali"=nd independen9a ';ncilor centrale din prisma o'iecti(elor statutare ale acestora. Astfel0 o 'anc; central; este cu at=t mai independent; cu c=t are drept principal o'iecti( 3prefera'il <i unic4 asi urarea sta'ilit;9ii pre9urilor0 'eneficiind de discre9ie deplin; :n utili"area instrumentelor specifice atin erii acestui o'iecti(0 la ne(oie c/iar :mpotri(a (oin9ei autorit;9ii e5ecuti(e. Conform acestui studiu0 cea mai independent; 'anc; central; era Bundes'anC0 la aceasta ad;u =ndu1se Banca Central; a &ilipinelor. >n ca"ul Rom=niei0 potri(it le ii 312O2% iunie 2??4 pri(ind ,tatutul B.R0 Do'iecti(ul fundamental al B;ncii .a9ionale a Rom=niei este asi urarea <i men9inerea sta'ilit;9ii pre9urilorE 3conform acestui articol se :ncadrea"; :n rupa a doua de independen9;4. A(=nd :n (edere independen9a total; a ';ncii centrale0 se desprind at=t ar umente0 dar <i contraar umente. Printre ar&+$!n"! ! fa(ora'ile independen9ei se afl;6 necesitatea independen9ei totale a politicii monetare fa9; de procesul politic0 politica monetar; (i"=nd e(olu9ia ulterioar; a economiei0 :n timp ce interesele politice sunt specifice fiec;rei le islaturi2 imposi'ilitatea atri'uirii acestei responsa'ilit;9i unui departament al u(ernului0 autoritatea monetar; a(=nd o structur; mult mai comple5; dec=t cea a e5ecuti(ului2 asi urarea impar9ialit;9ii le ate de rele(an9a datelor0 ca" care nu ar putea fi asi urat :n ca"ul an a8;rii politice. >n ceea ce pri(e<te aprecierea independen9ei unei ';nci centrale0 aceasta este corelat; cu rata infla9iei. >n ultimii ani0 s1au adus nenumarate ar umente potri(it c;rora e5ist; o puternic; le ;tur; :ntre radul de independen9; al ';ncilor centrale <i ni(elul redus al ratei infla9iei. Ar umentul adus se 'a"ea"; pe mai multe aspecte teoretice <i practice. Ar umentele pro <i contra independen9ei ';ncilor centrale sunt redate mai 8os. Ar umente pro6 sistemele politice democratice sunt infla9ioniste0 deoarece nu 9in cont0 :n totalitate0 de costurile pe termen lun ale politicilor e5pansioniste adoptate0 toate acestea deoarece6 politicienii au :n (edere ma5imi"area (oturilor2 electoratul consider; c; politicile e5pansioniste conduc la reducerea <oma8ului2 pe termen lun 0 le atura infla9ie 7 <oma8 nu mai este (alidat;. e5isten9a unei conduceri independente a ';ncilor centrale conduce la o cre<tere a credi'ilit;9ii acestora0 permi9=nd0 astfel0 o reducere a ratei infla9iei2 re"ultatele empirice ale anali"elor reali"ate la ni(el interna9ional (in s; e(iden9ie"e le ;tura ce se sta'ile<te :ntre radul de independen9; al ';ncii centrale <i o rat; sc;"ut; a infla9iei. Ar umente contra6
aparenta rela9ie empiric; e5istent; :ntre independen9a ';ncii centrale <i ni(elul infla9iei poate fi contestat;0 radul de independen9; fiind influen9at <i de un ridicat rad de su'iecti(ism2 e5isten9a unei rela9ii statistice :ntre cele dou; nu poate e5plica cau"alitatea acestei rela9ii0 deoarece e5ist; al9i factori care influen9ea"; mult mai puternic 3a se (edea aici ca"ul Aermaniei42 ';ncile centrale nu pot controla efecti( oferta de moned; care este endo en;0 moti( pentru care ';ncile centrale independente cu reu pot (alida politicile defla9ioniste. ,ursa6 NoPells0 P.A.A.0 Bain0 F. 7 -oneG0 BanCin and &inance. A *uropean Te5t0 Addison IesleG Lon man Limited0 1))%. C/iar dac; aceste ar umente e(iden9ia"; necesitatea independen9ei ';ncii centrale0 e5ist; <i ar umente care e(iden9ia"; necesitatea manifest;rii unei cola'or;ri cu autoritatea e5ecuti(;# necesitatea corel;rii politicii monetare cu politica macroeconomic; ela'orat; de e5ecuti(. +in aceste aspecte se desprind principalele elemente care determin; orientarea independen9ei ';ncii centrale spre o latur; sau alta6 forma de proprietate asupra capitalului2 atri'u9iile le ale ale ';ncii centrale2 modalitatea de numire a conducerii ';ncii2 repre"entarea u(ernului :n or anele de conducere ale ';ncii <i in(ers2 finan9area statului de c;tre 'anca central;2 reparti"area profiturilor. Toate aceste elemente conduc la conturarea a c=te(a principii care ar tre'ui s; reliefe"e rela9iile ce tre'uie s; se sta'ileasc; :ntre 'anca central; <i mediul economic :n care ac9ionea"; aceasta6 14 definirea clar; a mandatului ';ncii centrale0 cu c=t mai pu9ine o'iecti(e2 24 autonomie :n utili"area ratei do'=n"ii <i a altor instrumente monetare pentru a se reali"a o'iecti(ele propuse2 34 corelarea politicii cursului de sc/im' cu cea a ratei do'=n"ii2 44 renun9area la finan9area deficitului 'u etar de c;tre 'anca central;2 !4 reali"area unei politici monetare transparente2 Conceptul de independenta a 'ancii centrale pri(it din punct de (edere al cerintelor pre(ederilor U* include mai multe tipuri de independenta si anume6 independenta functionala2 independenta institutionala2 independenta personala2 independenta financiara.
1...). INDEPENDENTA FUNCTIONALA
Independenta 'ancii centrale nu este un scop :n sine ci un instrument pentru a :ndeplini un o'iecti( fundamental0 care tre'uie sa fie clar definit si care tre'uie sa pre(ale"e asupra oricaror altor o'iecti(e0 iar indeplinirea o'iecti(ului fundamental sta :n puterea 'ancii centrale si se reali"ea"a independent de orice alte autoritati. Potri(it cerintelor Tratatului0 pentru reali"area indendentei depline a 'ancii centrale0 o'iecti(ul fundamental0 prioritar0 care corespunde cel mai 'ine scopului de independenta0 este $!n"in!r!a 3"a8i i"a"ii (r!"+ri or. &aptul ca 'anca centrala are un sin ur o'iecti( fundamental nu :nseamna ca aceasta poate i nora alte o'iecte macroeconomice. ,tatutul ,*BC pre(ede ca Qfara a aduce atin ere acestui o'iecti(0 ,istemul *uropean al Bancilor Centrale sustine politicile economice enerale din Uniune0 pentru a contri'ui la reali"area o'iecti(elor acesteia0...E. Totodata0 independenta 'ancii centrale este perfect copmpati'ila cu responsa'ilitatea pentru deci"iile sale0 aspect important pentru definirea independentei 'ancii centrale0 care presupune transparenta si dialo cu partile terte.
1...0. INDEPENDENTA INSTITUTIONALA
Independenta institutionala presupune e5cluderea oricarei terte influente0 respecti( 'ancile centrale nationale0 or anele de deci"ie ale acestora si mem'ri or anelor de deci"ie nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor0 or anelor0 oficiilor sau a entiilor Uniunii0 a u(ernelor statelor mem're sau a oricarui alt or anism sau a oricarei forme de influenta 3dreptul acelor or ane de a da instructiuni0 de a apro'a0 suspenda0 anula ori cen"ura deci"iile 'ancilor centrale4. ,e impune0 de asemenea ca 'anca centrala sa ai'a personalitate 8uridica a(=ndu1se :n (edere ca autoritatea monetara este separata0 nu poate face parte din administratia u(ernamentala0 iar :n ca"ul c=nd aceasta este or ani"ata pe actiuni0 drepturile actionarilor tre'uie sa fie limitate pentru a i se asi ura independenta. Prin urmare0 3+n" in"!r,i3!0 ca fiind incompati'ile cu pre(ederile U*0 si tre'uie eliminate0 clau"ele referitoare la6 acceptarea sau solicitarea de instructiuni2 apro'area0 suspendarea0 anularea ori deferirea deci"iilor 'ancilor centrale0 ori ale or anelor de conducere ale acestora2 cen"urarea0 pe 'a"e le ale0 a deci"iilor referitoare la acti(itatea 'ancilor centrale de di(erse or ane si or anisme0 altele dec=t instantele 8uridice independente2 participarea :n or anele de deci"ie ale 'ancilor centrale cu drept de (ot0 c/iar daca (otul nu este decisi(2 consultatii anterioare luarii deci"iei de catre 'anca centrala ori or anele sale de condecere0 cu e5ceptia dialo ului acestora cu partile terte 7 u(ernul 7 de e5emplu atunci c=nd le islatia nationala pre(ede sc/im'ul de informatii si opinii0 dar care sa nu interfere"e asupra independentei mem'rilor or anelor de deci"ie ai 'ancii centrale si sa se respecte calitatea u(ernatorului de mem'ru al Consiliului Au(ernatorilor al BC* si confidentialitatea informatiei conform pre(ederilor le ale. +e asemenea0 se recomanda ca :n te5tele statutelor 3le ilor4 'ancilor centrale sa fie incluse pre(ederi referitoare la neafectarea unui mem'ru sau al unui or an de deci"ie a acestora din cau"a procedurilor pri(ind descarcarea de estiune sau sarcini atunci c=nd aceasta se face de parti terte 3e5. Au(ernul4.
1...4. INDEPENDENTA PERSONALA
Independenta personala se refera la rolul0 statutul si compo"itia or anelor de conducere ale 'ancii centrale0 respecti( procedura de numire0 de demitere0 durata mandatului0 posi'ilitatea re:nnoirii0 cerinte pri(ind competenta profesionala0 clau"ele de incompati'ilitati si conflicte de interese. A(=nd :n (edere ca u(ernatorii tarilor care de(in mem're ale U* au calitatea de mem'ru al Consiliului Aeneral al BC*0 cerintele U* impun pre(ederi clare :n statutele 'ancilor centrale pri(ind independenta personala at=t a u(ernatorului c=t si a celorlalti mem'ri ai or anelor de conducere 7 consilii de administratie 7 referitoare0 :n principal0 la6 durata minima a mandatului de cel putin cinci ani si mentinerea acesteia2 re(ocarea din functie numai :n ca"ul :ncetarii :ndeplinirii conditiilor necesare pentru a1 si e5ercita atri'utiile sau :n ca"ul comiteri unei erori ra(e0 pre(ederea fiind necesara pentru pre(enirea e5ercitarii re(ocarii la discretie de catre or anele care au facut numirile :n functie2 posi'ilitatea atacarii deci"iei la instanta suprema de 8ustitie :n ca"ul re(ocarilor din functie a u(ernatorului ori a altui mem'ru al or anului de conducere2 re imul incompati'ilitatilor si conflictelor de interese6 mem'ri or anelor de conducere nu pot a(ea nici o alta functie care sa intre :n conflict de interese cu calitatile lor0 respecti( sa afecte"e independenta lor personala.
1...5. INDEPENDENTA FINANCIARA
C/iar daca o 'anca centrala este independenta din punct de (edere functional0 institutional si personal0 independenta 'ancii centrale nu este deplina fara e5istenta independentei financiare0 respecti( independenta 'u etare. ,tatele mem're nu pot sa1si puna 'anca centrala :n po"itia de a nu a(ea suficiente resurse financiare pentru indeplinirea at=t a o'iecti(ului ei fundamental c=t si a celorlalte atri'utii0 sarcini0 inclusi( a o'li atiilor pe care le are prin participarea la ,*BC. Conceptul de independenta financiara :nseamna ca nici o parte terta 3inclusi( u(ernul4 nu poate direct ori indirect sa inter(ina asupra e5ercitarii functiilor 'ancii centrale ori asupra 'u etului sau. Prin urmare0 se impune e5istenta de pre(ederi :n statutele 'ancilor centrale cel putin pentru urmatoarele6 sta'ilirea propriului 'u et. +aca o parte terta are competenta sa determine ori sa influente"e 'u etul 'ancii centrale0 aceasta este incompati'ila cu independenta financiara daca le ea nu pre(ede o clau"a de sal( ardare :n sensul ca o astfel de competenta a unei terte persoane nu (a afecta mi8loacele financiare necesare pentru :ndeplinirea misiunii sale. Re ulile de decontare. Planul de conturi al 'ancii centrale tre'uie adoptat de aceasta0 cu asistenta0 daca e ne(oie0 a unor or anisme de conta'ilitate independente0 iar determinarea si utili"area profitului tre'uie facute de or anul de conducere al 'ancii centrale. >n ca"ul :n care operatiunile 'ancii centrale sunt supuse controlului unui or anism de stat0 cum ar fi curtea de conturi0 care are atri'utii de control financiar0 scopul controlului tre'uie clar definit de cadrul le al si nu tre'uie sa pre8udicie"e acti(itatea auditorului e5tern independent0 astfel :nc=t controlul de stat sa fie facut pe 'a"e non1politice0 independente si pur profesionale.
1.7. OPERATIUNILE BANCII CENTRALE
Indi(iduali"area <i manifestarea efecti(; a func9iilor ';ncilor centrale0 descrise anterior0 se reali"ea"; prin opera9iunile pe care acestea le efectuea";. Utili"=nd cri"!ri+ 8i an7i!r0 opera9iunile ';ncii centrale pot fi anali"ate ca o(!ra7i+ni ac"iv! i %!vi,! a4 Ponderea cea mai mare o de9in o(!ra7i+ni ! %! cr!%i"ar!, concreti"ate :n acordarea de credite0 at=t statului0 su' forma creditelor u(ernamentale0 c=t n rela9iile cu ';ncile comerciale0 'anca central; reali"ea"; opera9iuni de r!3con"ar!0 especti( accept; titlurile de credit pe care ';ncile le de9in :n portofoliul lor <i care pro(in din (=n";rile pe credit ale m;rfurilor. +e asemenea0 'anca central; poate acorda cr!%i"! (! &aD %! !f!c"! co$!rcia !0 situa9ie :n care titlurile de credit r;m=n :n proprietatea ';ncii comerciale0 ser(ind ';ncii de emisiune doar ca aran9ie a ram'urs;rii :mprumutului. Un astfel de credit se practic; atunci c=nd opera9iunile de reescontare nu sunt fa(ora'ile0 datorit; do'=n"ilor sau atunci c=nd perioada de timp este mai mic; dec=t :n ca"ul reescontului. .i(elul ma5im care se poate acorda su' forma unui astfel de credit repre"int; mai pu9in de 1??@ din (aloarea portofoliului de titluri. O alt; form; de creditare pe care o practic; ';ncile centrale o constituie creditul pe &aD %! !f!c"! (+8 ic!0 numit <i credit de lom'ardare. Titlurile care constituie aran9ia unui astfel de credit sunt o'li a9iunile <i 'onurile de te"aur0 cump;rate de c;tre ';ncile comerciale0 cu oca"ia emisiunilor lansate de stat pentru acoperirea deficitelor 'u etare. Le isla9iile care re lementea"; acti(itatea ';ncilor centrale din diferite 9;ri pre(;d <i posi'ilitatea acestora de a acorda cr!%i"! &+v!rna$!n"a ! :n mod direct0 :n eneral pe 'a"a 'onurilor de te"aur0 pe o perioad; mai mic; de 1 an. '4 O(!ra7i+ni ! %! %!con"ar!0 inter <i intra'ancare pre"int; importan9;0 datorit; locului pe care :l de9ine 'anca central; printre participan9ii la compensarea multilateral; a pl;9ilor. c4 Prin o(!ra7i+ni ! %! vBn,ar!Cc+$('rar! de aur <i (alute0 'anca central; :<i consolidea"; re"er(a (alutar; <i influen9ea"; cursul (alutar al monedei na9ionale fa9; de (alutele principale0 :n func9ie de o'iecti(ele politicii monetare <i (alutare practicate :n 9ara respecti(;. O(!ra7i+ni ! %! (a3iv ale ';ncii centrale constau :n urm;toarele6 a4 for$ar!a ca(i"a + +i (ro(ri+ '4 %!(+n!ri ! 3a+ 3+r3! ! a"ra3! c4 !$i3i+n!a $on!"ar; a4 Ca(i"a + (ro(ri+ al ';ncii centrale are o pondere redus; :n totalul pasi(ului0 comparati( cu ni(elul :nre istrat la ';ncile comerciale. >n structura capitalului propriu se includ6 fondul statutar0 pre(;"ut :n ,tatutul de func9ionare al ';ncii centrale0 fondul de re"er(; <i profitul 'ancar.
'4 S+r3! ! a"ra3! ale ';ncii centrale constau :n depo"itele celorlalte ';nci0 :n depunerile :ntreprinderilor cu capital de stat sau ale unor mari :ntreprinderi <i :n Contul Tre"oreriei ,tatului 3datorit; rolului de casier al statului :ndeplinit de 'anca central;4. Printre sursele atrase fi urea"; <i depo"itele unor or anisme interna9ionale sau ale unor ';nci str;ine0 precum <i :mprumuturi de la ';ncile str;ine <i cump;r;ri de +,T de la &-I. c4 E$i3i+n!a $on!"ar' repre"int; cea mai important; opera9iune pasi(; a ';ncii centrale0 Prin aceasta se are :n (edere emisiunea monedei scripturale 3'ani de cont4 <i a cantit;9ii de numerar0 corespun";toare structurii masei monetare. Opera9iunile de acti( <i de pasi( ale ';ncii centrale se re ;sesc :n cadrul 'ilan9ului0 structurate dup; destina9ia plasamentelor <i ori inea resurselor. *le se re asesc ca posturi distincte in cadrul 'ilantului si sunt stucturate 0 de re ula 0 pe doua ni(ele6acti(e 0 respecti( pasi(e e5terne si acti(e 0 respecti( 0 pasi(e interne 0 . ,tructura sintetica a 'ilantului Bancii Centrale o (om pre"enta in ta'elul urmator6 ACTIJ +isponi'ilitati si aur Acti(e e5terne Jalori mo'iliare Credite acordate 'ancilor +o'an"i de incasat Imo'ili"ari0 stocuri Alte acti(e Total PA,IJ .umerar in circulatie Titluri emise Pasi(e e5terne +isponi'ilitati ale Tre"oreriei +isponi'ilitati ale 'ancilor Imprumuturi si datorii asimilate +o'an"i de platit Capital0re"er(e0 fonduri Alte pasi(e Total
Reali"area de compara9ii :ntre structurile 'ilan9urilor din diferite 9;ri0 e(iden9ia"; urm;toarele aspecte6 %in (+nc" %! v!%!r! a ac"iv! or 0 se remarc; o pondere sporit; a aurului :n 9;ri precum &ran9a n alte 9;ri0 mai sensi'ile la DcampaniaE :mpotri(a aurului declan<at; de ,UA :n anii B$?0 nu se acord; importan9; acestui post 'ilan9ier. *ste ca"ul Aermaniei0 Ble iei <i ,paniei care compensea"; ponderea sc;"ut; a aurului cu cea sporit; a de(i"elor0 ca urmare a orient;rii c;tre finan9area intern;2 9;rile mem're ale ,istemului -onetar *uropean au de9inut p=n; la :nfiin9area monedei *URO importante re"er(e :n *CU0 cu e5cep9ia ';ncii centrale a Aermaniei care a fost0 :ntotdeauna0 re"er(at; fa9; de aceast; moned;. >n pre"ent 9;rile care au aderat la U*- :<i constituie re"er(e :n *URO0 propor9ional cu ponderea comer9ului e5terior reali"at :n aceast; moned;0 urm;rindu1se ca :ntr1o perioad; (iitoare s; sporeasc; rolul monedei *URO ca moned; interna9ional; de re"er(;2 crean9ele asupra statului0 comensurate prin (aloarea titlurilor emise de stat0 au o pondere important; :n ca"ul Italiei <i al Haponiei2 spri8inul acordat economiei0 :n special prin intermediul ';ncilor de9ine o pondere important; :n 'ilan9ul ,istemului &ederal de Re"er(e din ,UA0 al &ran9ei0 Aermaniei <i Haponiei0 put=nd :nre istra :ntre 3?@ <i 4?@ din 'ilan9. Ponderea este foarte sc;"ut;0 :ntre !@ <i 1?@ :n ca"ul ';ncilor centrale din ,pania0 Italia0 Bel ia <i Olanda. Asemenea diferen9ieri de ponderi pot fi e5plicate prin aspectele
particulare ale politicii monetare <i prin utili"area0 cu prec;dere0 a unor instrumente ale politicii monetare0 comparati( cu celelalte. dac; ana i,a 3! r!a i,!a,' a3+(ra 3"r+c"+rii pasi(ului0 re"ult; c; postul cu cea mai important; pondere :l constituie !$i3i+n!a $on!"ar'. >n ,UA <i Haponia acesta repre"int; mai mult de R din 'ilan9ul ';ncii0 iar :n Olanda <i Aermania apro5imati( 4?@. ;nfiin7ar!a SEBC 0 cu :ncepere de la 1 ianuarie 1)))0 a antrenat o serie de modific;ri :n structura 'ilan9ului ';ncilor centrale0 prin :nscrierea de noi posturi 'ilan9iere0 corespun";toare func9iilor :ndeplinite de acestea. Pe 'a"a anali"ei posturilor 'ilan9iere poate fi e(iden9iat; n procesul crea9iei monetare sunt implicate ';ncile comerciale0 sau0 :n conte5t mai lar 0 institu9iile de credit0 pe de o parte0 <i 'anca central;0 pe de alt; parte. Capacitatea ';ncilor de a crea moned; poate fi e(iden9iat; prin anali"a procesului de multiplicare a monedei scripturale0 prin acordarea de credite . Asupra procesului de crea9ie monetar; se e5ercit; controlul de c;tre 'anca central;0 care de9ine monopolul :n acest domeniu. -oneda central;0 denumit; <i E$on!%a %! (ri$ ran&F creat; de 'anca central;0 cuprinde suma 'ancnotelor aflate :n circula9ie <i a acti(elor care apar9in ';ncilor <i Tre"oreriei0 <i care se re ;sesc :n pasi(ul ';ncii centrale. -oneda central; se creea"; prin mecanismul de acordare de credite ';ncilor comerciale <i Tre"oreriei0 sau prin cump;rarea de de(i"e <i titluri de pe pia9;. Pentru m;surarea stocului de moned; central; aflat; :n circula9ie 3'ancnote n literatura de specialitate0 'a"a monetar; este definit; ca o (aria'il; e5o en; fa9; de ';ncile comerciale0 iar $a3a monetar; :n sens lar repre"int; un multiplu al 'a"ei monetare emis; de 'anca central;. M$ G BM H $ Pentru demonstra9ie0 presupunem 'ilan9urile simplificate ale ';ncii centrale <i al ';ncilor comerciale0 la ni(elul unei economii. ,e porne<te0 de asemenea de la ipote"a potri(it c;reia re"er(ele ';ncilor0 :n moned; central; sunt repre"entate numai de Re"er(ele minime o'li atorii 3R-O40 determinate prin aplicarea ratei asupra ni(elului depo"itelor + astfel6 R-O S r T +. ,e admite <i ipote"a unei preferin9e constante pentru utili"area numerarului 3coeficientul de fu ;0 n40 determinat ca raport :ntre ni(elul acestuia <i (olumul masei monetare6 . O -mS.umerar O -asa monetara S n Bilan9 Banc; central; Ba"a monetar; 3B-4 .umerar 3.4 Re"er(e o'li atorii 3R-O4 B;nci comerciale .umerar 3.4 +epo"ite 3+4 Re"er(e o'li atorii Refinan9are 3R-O4
Pe 'a"a elementelor care fi urea"; :n 'ilan9urile ';ncilor implicate :n (roc!3+ cr!a7i!i $on!"ar! se pot sta'ili urm;toarele corela9ii6 M$ G N I D 3masa monetar; este format; din numerar <i depo"ite4 BM G N I RMO G N I r J D 3'a"a monetar; este format; din numerar <i re"er(e o'li atorii4 N G N J M$ 3n repre"int; preferin9a pentru numerar a utili"atorului4
Re"ult; c;6 + S -m 7 . S 31 1 n4 T -m B- S T -m U r31 7 n4 T -m S -m Vn U r311n4W Raportul dintre masa monetar; 3-m4 <i 'a"a monetar; 3B-4 este o constant; de forma m S 1 O nUr311n4 0 :n care $ repre"int; multiplicatorul 'a"ei monetare. Jaloarea coeficientului $ este mai mare dec=t 10 datorit; e5isten9ei urm;toarei rela9ii6 n U r31 7 n4 X 1. >n ipote"a e5o enit;9ii 'a"ei monetare <i a coeficien9ilor implica9i :n rela9ia de calcul0 oferta de moned; este :n totalitate determinat; <i controlat; de 'anca central;. Cu pri(ire la acest aspect0 sunt necesare urm;toarele preci";ri6 parametrii r <i n0 respecti( ni(elul re"er(ei o'li atorii <i al preferin9ei utili"atorilor pentru numerar scap;0 uneori0 de su' controlul autorit;9ilor monetare. Astfel0 :n ca"ul :n care ';ncile de9in re"er(e li'ere0 peste re"er(ele o'li atorii <i atunci c=nd de9inerea de 'ancnote nu este remunerat;0 ni(elul ratei r depinde de ni(elul ratei do'=n"ii de pe pia9;0 iar con"ro + 8a,!i $on!"ar! n+ $ai !3"! !c9iva !n" c+ con"ro + $a3!i $on!"ar!2 caracterul e5o en al ofertei de moned; conduce la in(ersarea lo icii multiplicatorului :n rela9ia dintre 'a"a monetar; <i masa monetar;. Astfel0 atunci c=nd se scrie rela9ia6 B-S1 O m K- m 0 re"ulta ne(oia de moned; central;0 ca urmare a crea9iei monetare reali"ate de c;tre ';ncile comerciale. Aceast; situa9ie apare c=nd oferta de moned; este determinat; de finan9;rile acordate a en9ilor economici0 iar coeficientul 1On se anali"ea"; ca un di(i"or al creditului. Crea9ia de moned;0 prin acordarea de credite de c;tre o 'anc; central;0 poate antrena <i efectul ca acel credit s; ias; din re9eaua de atra ere a depo"itelor. La 'a"a unei asemenea situa9ii se pot afla urm;torii factori6 a4 :n condi9iile :n care o 'anc; nu de9ine dec=t o parte din pia9a acti(elor monetare0 prin procesul de acordare a creditelor0 aceasta :<i (a reduce depo"itele :n fa(oarea concuren9ilor. Pentru a face fa9; uneia asemenea pierderi0 'anca creditoare tre'uie s; dispun; de re"er(e :n moned; central;0 care constituie forma superioar; a lic/idit;9ii 'ancare. *ste posi'il <i aflu5ul de depo"ite re"ultat din procesul de crea9ie monetar; al ';ncilor concurente0 ceea ce antrenea"; un efect fa(ora'il asupra depo"itelor 'ancare. '4 la ni(elul ';ncilor comerciale0 :n ansam'lul lor pot ap;rea pierderi0 determinate de factorii de ic9i%i"a"! 8ancar' <i care impun necesitatea de moned; central; pentru sistemul 'ancar. .ecesarul de moned; central; poate fi e5plicat prin urm;toarele ar umente6 cererile de con(ersie ale depo"itelor la (edere ale pu'licului0 :n numerar0 induc ne(oia de moned; central;2 necesitatea constituirii re"er(elor o'li atorii2 e5isten9a Tre"oreriei pu'lice ale c;rei conturi se afl; la Banca Central;0 antrenea";0 :n momentul pl;9ii impo"itelor de c;tre a en9ii economici0 transformarea depo"itelor la (edere ale acestora :n moned; central;2 rela9iile economice interna9ionale ale unei 9;ri antrenea"; pierderi pentru ';nci0 ca urmare a transform;rii monedelor na9ionale :n de(i"e. +intre to9i fac"orii ana i,a7i, r!,!rv! ! $ini$! o8 i&a"orii a+ +n carac"!r in3"i"+7iona 0 :n sensul c; sunt crea9i <i estiona9i de 'anca central; pentru asi urarea controlului monetar. Ceilal9i fac"ori %! ic9i%i"a"! 8ancar' 3+n" %!n+$i7i a+"ono$i0 :ntruc=t ori inile lor se afl; :n afara sistemului 'ancar <i deci0 :n afara controlului autorit;9ii monetare.
&actorii enun9a9i pot a(ea0 oca"ional0 <i un efect fa(ora'il0 asupra lic/idit;9ii 'ancare. +e e5emplu0 :n ca"ul re imului cursurilor de sc/im' fi5e0 'anca central; poate sus9ine cursul monedei na9ionale0 cump;r=nd sau (=n"=nd (alut;. Cump;rarea de (alut; antrenea"; crea9ia de moned; central;0 care alimentea"; re"er(ele ';ncilor comerciale0 diminu=nd cererea lo'al; de lic/iditate. &actorii de lic/iditate conduc ';ncile la e5primarea cererii nete de moned; central;0 'anca central; oferind aceast; moned; prin r!finan7'ri. +in acest punct de (edere0 se ridic; :ntre'area dac; 'anca central; este :n m;sur; s; controle"e cantitatea de moned; central; pe care o creea"; :n fa(oarea ';ncilor comerciale0 n ca"ul re imurilor de sc/im' fi5e0 'anca central; nu controlea"; 'a"a monetar;2 inter(ine pe pia9; pentru a asi ura fi5itatea (alorii cursului de sc/im'0 dar re"er(ele (alutare nu sunt supuse controlului. +in acest moti(0 'anca central; nu a8ustea"; refinan9area la (aria9iile re"er(elor sale0 moti( pentru care :ntr1o asemenea situa9ie0 nu controlea"; oferta de moned; central;.
1./. FUNCTIILE BANCII CENTRALE
Indiferent de caracterul mai mult sau mai pu9in centrali"at al ';ncilor centrale0 acestea e5ercit; func9ii enerale <i0 uneori0 oca"ionale0 prin care se e(iden9ia"; rolul :n cadrul sistemelor 'ancare <i al economiilor contemporane. Astfel0 pot fi enumerate urm;toarele func9ii6 func9ia de emisiune2 func9ia de 'anc; a statului0 a administra9iei <i a ser(iciilor pu'lice2 func9ia de 'anc; a ';ncilor2 func9ia de centru (alutar <i de estionare a re"er(ei (alutare2 func9ia pruden9ial; <i de supra(e /ere2 func9ii economice oca"ionale.
1./.1. FUNCTIA DE EMISIUNE MONETARA
&unc9ia de emisiune monetara se poate spune c; repre"int; una dintre primele acti(it;9i atri'uite ';ncii centrale0 istoric0 pri(ile iul emisiunii fiind acordat de stat :n sc/im'ul o'li a9iei ';ncii centrale de a su'scrie oric;rui :mprumut solicitat de stat. +ac; ini9ial emisiunea monetar; era asi urat; at=t de 'anca de emisiune c=t <i de ';ncile din sistem0 treptat s1a impus ca necesar; re lementarea de c;tre stat a 3i3"!$+ +i %! !$i3i+n!0 aceasta reali"=ndu1se prin instaurarea $ono(o + +i a3+(ra !$i3i+nii. C/iar dac; acesta a fost instituit :n momente diferite0 a (i"at0 de fapt0 reali"area aceluian An lia :n 1%44 7 Le ea Peel 7 se sta'ilea re imul de emisiune0 la acesta ader=nd mai t=r"iu <i &ran9a 7 1%4%. -omentul cel mai important a fost :ns; repre"entat de Constituirea &*+ :n ,UA0 prin care se crea0 astfel0 institu9ia care s; :nlocuiasc; emisiunea monetar; a celor $!?? de ';nci na9ionale ce dispuneau de dreptul de emisiune. >n ca"ul Rom=niei0 B.R0 c/iar de la :nfiin9are0 s1a 'ucurat de monopolul asupra emisiunii monetare0 :n ultima le e pri(ind ,tatutul B.R preci"=ndu1se6 DBanca .a9ional; a Rom=niei ela'orea"; pro ramul de emisiune a 'ancnotelor n str=ns; le ;tur; cu e5ercitarea dreptului de emisiune monetar;0 'anca central; este sin ura institu9ie care de9ine <i administrea"; stocul de aur monetar <i re"er(ele (alutare ale 9;rii0 emisiunea monetar; peste ni(elul re"er(elor interna9ionale tre'uind s; fie acoperit; cu6 de9ineri de titluri de stat2 acti(e re"ultate din credite acordate ';ncilor2 cecuri0 cam'ii <i alte titluri de credit de9inute :n portofoliul de titluri. Prin natura acestei func9ii0 'anca central; tre'uie s;1<i asume <i r;spunderea calit;9ii circula9iei monetare0 m;surii :n care aceasta satisface ne(oile circula9iei sau le dep;<e<te. *misiunea monetar; este :ns; str=ns le at; <i de dou; rela9ii care se sta'ilesc :ntre 'anca central;0 pe de o parte <i Tre"oreria statului <i ';ncile din sistem0 pe de alt; parte. Prima rela9ie se sta'ile<te pornind de la faptul c; 'anca central; poate s; finan9e"e sau nu deficitul 'u etar0 <tiut fiind faptul c;0 :n ma8oritatea ca"urilor0 'anca central; este n ca"ul Rom=niei0 prin le ea pri(ind statutul B.R se arat; c; aceasta nu poate finan9a dec=t olurile temporare de tre"orerie. >n raporturile sale cu ';ncile din sistem0 este foarte reu de sta'ilit un anumit ni(el al ofertei de moned;0 deoarece prin intermediul opera9iunilor de rescontare ';ncile din sistem sunt cele ce ini9ia"; opera9iunea. >ns; utili"area ta5ei oficiale a scontului a pierdut teren :n ceea ce pri(e<te instrumentele de politic; monetar;0 locul acestora fiind luat de opera9iunile de open marCet0 emisiunea monetar; fiind e(iden9iat; prin intermediul multiplicatorului monetar. -onopolul asupra emisiunii monetare pro(ine din (ec/iul drept de 'atere a monedei0 care a fost atri'uit0 de1a lun ul timpului0 su(eranilor0 :n detrimentul celorlal9i demnitari ai re atelor sau imperiilor. O'9inerea acestui monopol a repre"entat unul din momentele esen9iale
ale construc9iei statelor moderne. >n secolul al YJII1lea0 datorit; unei insuficien9e a cantit;9ii de metale pre9ioase fa9; de cre<terea dimensiunilor produc9iei0 anumite ';nci au procedat la emisiunea de 'ilete de 'anc;0 su' forma certificatelor de depo"it sau a unor :nscrisuri care atestau e5isten9a de cantit;9i de metal monetar :n depo"itele 'ancare. Acestea au do'=ndit ulterior putere li'eratorie le al;. Prima apari9ie a 'ancnotelor s1a reali"at :n ,uedia :n anul 1#!#0 c=nd 'anca central; a eli'erat deponen9ilor 'ilete de 'anc;0 la purt;tor0 f;r; do'=nd;0 care puteau circula ca instrumente de plat;. +atorit; emisiunii :n e5ces a acestora0 'anca a :nre istrat faliment :n anul 1$$#0 dar rolul s;u a r;mas considera'il0 prin reali"area unei ino(a9ii :n domeniul pl;9ilor. O a doua e5perien9; a a(ut loc :n -area Britanie0 unde :n perioada 1#4?11#)4 se produce transformarea ';ncii pu'lice din Turnul Londrei :n Banca An liei0 cu drept de a primi depo"ite0 de a sconta efecte n anul 1#)$0 Banca An liei o'9ine monopolul de emisiune monetar; asupra Londrei. >n domeniul emisiunii de moned; s1au manifestat dou; principii0 astfel6 (rinci(i+ 8'ncii0 potri(it c;ruia emisiunea de moned; putea fi arantat; cu a(ansuri <i :mprumuturi0 arantate la r=ndul lor cu acti(itatea economic; real; de produc9ie <i sc/im'2 (rinci(+ @nca3'rii metalice0 care a(ea la 'a"; arantarea cu piese metalice a emisiunii monetare. Prin aplicarea celui de1al doilea sistem 3instituit :n An lia :n 1%4440 ';ncile centrale puteau asi ura con(erti'ilitatea intern; <i e5tern;0 :n aur sau ar int a 'iletelor de 'anc;. ,uspendarea0 :n anul 1)$1 a con(erti'ilit;9ii metalice :n aur0 a condus la arantarea emisiunii monetare cu crean9e asupra statului <i economiei. Pentru solu9ionarea pro'lemelor te/nice de fa'rica9ie n -area Britanie0 un asemenea departament este cunoscut su' denumirea de D!(ar"a$!n"+ %! E$i3i+n!0 care de9ine propriul 'ilan90 fiind :n fapt0 o reminiscen9; din perioada acoperirii metalice0 :n propor9ie de 1??@. >n alte 9;ri0 departamentul :ns;rcinat cu emisiunea monetar; reali"ea"; opera9iunea prin intermedierea ';ncilor comerciale. L;rile aflate :n curs de de"(oltare prefer; ca :n locul confec9ion;rii propriilor 'ilete de 'anc; s; le cumpere de la institu9ii de emisiune str;ine. >n ca"ul 9;rilor sla' de"(oltate0 acolo unde circula9ia monedei na9ionale este defectuoas;0 se manifest; concuren9a cu moneda unei 9;ri mai de"(oltate. Acesta este ca"ul utili";rii dolarului american :n unele 9;ri din Asia0 :n *uropa de *st n acest mod0 se o'9ine un c=<ti 0 ca diferen9a dintre (aloarea nominal; mai mare <i costul de fa'rica9ie al pieselor0 mai sc;"ut.
1./.). FUNCTIA DE BANCA A STATULUI , A ADMINISTRATIEI PUBLICE SI A SEVICIILOR PUBLICE
Aceast; func9ie decur e0 :nt=i de toate0 din natura formei de proprietate a capitalului0 :n ma8oritatea ca"urilor (or'ind de proprietatea statului. Un alt aspect este le at de momentul apari9iei ';ncilor centrale0 c=nd0 :n sc/im'ul monopolului emisiunii0 statul impunea posi'ilitatea o'9inerii de finan9are. >n pre"ent0 c/iar dac; ';ncile centrale e(it; finan9area deficitului 'u etar0 au ap;rut di(erse procedee care s; elimine dilu9ia puterii de cump;rare ca urmare a emisiunii monetare f;r; acoperire. >n unele 9;ri este c/iar inter"is; prin le e finan9area c/eltuielilor 'u etare prin emisiune monetar;. Pentru finan9area direct; a tre"oreriei statului0 'anca central; poate cump;ra titluri emise de stat0 de pe pia9a primar;0 dar :n cele mai multe ca"uri 'anca central; ac9ionea"; pe pia9a secundar; a acestor titluri0 influen9=nd oferta n multe 9;ri0 'anca central; este <i cea care estionea"; contul tre"oreriei statului. Pe de alt; parte0 ca urmare a po"i9iei de9inute :n cadrul institu9iilor pu'lice0 'anca central; este a'ilitat;0 prin statutul s;u0 s; repre"inte statul :n rela9iile financiare interna9ionale n toate 9;rile0 'anca central; repre"int; 'anca statului0 a administra9iei n 9;ri precum &ran9a0 Aermania0 Italia0 ,pania0 ser(iciile Tre"oreriei asi ur; opera9iunile de :ncas;ri n -area Britanie0 Te"aurul de9ine un cont desc/is pentru opera9iunile din :ntre teritoriul0 dar Banca Central; este cea care asi ur; :ncas;rile <i pl;9ile. Un sistem diferit se manifest; :n ,UA0 unde ';ncile pri(ate inter(in :n circuitul fondurilor statului. Te"aurul de9ine conturi desc/ise :n numele s;u la ';ncile de re"er(e federale0 iar acolo unde nu e5ist; acestea0 la marile ';nci pri(ate0 denumite Ddepo"itari eneraliE. >n plus0 alte ';nci denumite Ddepo"itari specialiE care au ac/i"i9ionat pentru ele sau pentru clien9ii lor titluri u(ernamentale0 creditea"; un cont al Te"aurului0 desc/is :n numele ';ncii de re"er(; a districtului respecti(. >n afara acestor diferen9ieri :n estionarea depo"itelor <i pl;9ilor pu'lice0 'anca central; 8oac; un rol direct sau indirect :n finan9area statului sau administra9iei pu'lice. +in acest punct de (edere0 re9in aten9ia posturile 'ilan9iere. Astfel0 :n acti(ul ';ncii centrale fi urea"; crean9ele asupra Te"aurului0 care constituie fie anticip;ri asupra (eniturilor fiscale0 fie acoperiri par9iale ale deficitului 'u etar. >n al doilea r=nd0 sunt :nre istrate crean9ele asupra u(ernului care 'eneficia"; de spri8in la un ni(el plafonat de le ea 'u etar; anual;. +e asemenea0 ';ncile centrale finan9ea"; statul0 direct sau indirect0 prin ac/i"i9ia de titluri pu'lice pe pia9a li'er; Dopen1marCetE. +atorit; inter(en9iilor de finan9are direct; sau indirect;0 ';ncile centrale :ndeplinesc rolul esen9ial de consilier <i reali"ator al emisiunilor de titluri pentru contul statului. Astfel0 ';ncile centrale or ani"ea"; sindicate pentru ac/i"i9ia de :mprumuturi0 administrea"; datoria pu'lic; <i plata anual; a do'=n"ilor la titlurile de stat0 toate aceste atri'u9iuni atest=nd0 :ntr1o m;sur; considera'il; f+nc7ia %! 8anc' a 3"a"+ +i.
1./.0. FUNCTIA DE BANCA
A BANCILOR
Aceast; func9ie decur e tocmai din faptul c; 'anca central; repre"int; autoritatea care estionea"; riscul aferent sistemului 'ancar0 repre"ent=nd0 :n fapt interesele :ntre ii economii :n pre:nt=mpinarea pro'lemelor ce pot s; apar; :n onorarea de c;tre ';nci a cererilor de retra ere a depo"itelor din partea clientelei. >n acela<i timp0 'anca central; este cea care supra(e /ea"; <i particip; la re lementarea <i 'una func9ionare a sistemului de pl;9i din cadrul economiei. ,upra(e /erea sistemului de pl;9i al 9;rii0 :n eneral0 <i a pl;9ilor 'ancare0 :n special 3cele f;r; numerar40 este un mi8loc0 dar <i o consecin9; a reali";rii politicii monetare :n sensul urm;ririi <i men9inerii sta'ilit;9ii monedei na9ionale0 precum <i a :ncrederii pu'licului :n propriul sistem 'ancar. Ideea de 'a"; este cea le at; de 'ancari"area sistemului de pl;9i0 'anca central; 8uc=nd un rol important :n derularea opera9iunilor de compensare a pl;9ilor inter'ancare. sistemul 'ancar0 aceasta fiind considerat; creditorul de ultim; instan9; al ';ncilor din sistem0 aceasta deoarece este <tiut c; acordarea de credite de c;tre 'anca central; are implica9ii asupra masei monetare aflate :n circula9ie0 dar n primul r=nd0 fiecare 'anc; de ran secundar 3'anc; din sistemul 'ancar4 are un cont la 'anca central;0 care nu poate fi de'itor0 n a doilea r=nd0 dac; :n procesul compens;rilor0 anumite ';nci au ne(oie de refinan9are0 atunci 'anca central; poate0 :n anumite condi9ii s; furni"e"e resursele necesare0 aliment=nd pia9a monetar;. ,e poate manifesta n al treilea r=nd0 'anca central; tre'uie s; utili"e"e inter(en9iile pe pia9a monetar; pentru a men9ine masa monetar; <i rata do'=n"ii :n limitele fi5ate de c;tre autoritatea monetar;. a4 In"!rv!n7ia 8'ncii c!n"ra ! (! (ia7a $on!"ar' poate fi ilustrat; pornind de la o sc/em; simpl; :n care fi urea"; numai dou; ';nci0 su' ipote"a c; to9i a en9ii economici sunt o'li a9i s; de9in; conturi la aceste ';nci <i s;1<i depun; toate lic/idit;9ile. Presupunem situa9ia 'ilan9ier; a dou; ';nci A <i B0 astfel6 Banca A Acti( U1???? Pasi( U#???
Banca B Acti( Pasi( U4??? +ac; se presupune0 :n continuare0 o crea9ie monetar; de 1?.??? u.m. la ni(elul ';ncii A0 atunci depo"itele corespondente se reparti"ea"; :ntre ';ncile A <i B prin :nscrierea a #??? u.m. :n pasi(ul ';ncii A <i 4??? u.m. :n pasi(ul ';ncii B. Bilan9urile celor dou; ';nci de(in de"ec/ili'rate0 ceea ce necesit; ca 'anca B s; :mprumute 4??? u.m. ';ncii A. ,itua9ia conta'il; final; se (a pre"enta astfel6 Banca A Acti( U1???? U1???? Pasi( U#??? U4??? U1????
Banca B Acti( U4??? U4??? Pasi( U4??? U4???
-asa monetar; a sporit cu 1?.??? U.-.0 care se re ;se<te :n pasi(ul ';ncii B 34???4 <i al ';ncii A 3#???4. Restul de 4??? u.m. 312.??? total 'ilan9 A 7 %??? total 'ilan9 B4 care fi urea"; :n pasi(ul ';ncii A nu sunt incluse :n situa9ia final; a masei monetare :ntruc=t repre"int; sume in"!r8ancar!. Aceste :mprumuturi inter'ancare trec prin pia9a monetar; <i mai precis prin compartimentul inter'ancar al pie9ei0 :n cadrul c;reia tre"oreriile diferitelor ';nci pot s; o'9in; :mprumuturi0 f;r; aran9ie0 pentru o perioad; determinat;0 sau pot (inde <i cump;ra efecte pu'lice sau pri(ate.
Titlurile utili"ate sunt efecte pri(ate repre"ent=nd credite efecti( distri'uite0 'onuri de te"aur0 'ilete repre"entati(e ale pie9ei ipotecare sau o'li a9iuni pu'lice ori pri(ate. '4 R!finan7'ri ! r!a i,a"! %! 8anca c!n"ra ' Banca central; poate0 :n ma8oritatea 9;rilor0 s; procede"e la refinan9are prin opera9iuni de r!3con"ar!0 prin acordarea de a(ansuri arantate prin titluri sau prin cump;rarea titlurilor0 :n cadrul opera9iunilor de Dopen1marCetE. -etoda tradi9ional; de finan9are direct; este r!3con"ar!a. Prin aceast; te/nic;0 'anca central; rescontea"; efecti(0 efecte eli i'ile0 pre"entate fie direct de c;tre ';nci0 fie de c;tre intermediari sau case de rescontare. Acest mod de refinan9are a a(ut :ntotdeauna re"ultate fa(ora'ile :n 9;rile an lo1sa5one n acest conte5t0 este necesar +n ( afon %! r!3con"ar!0 dincolo de acest ni(el0 refinan9area ';ncii centrale de(enind foarte scump;. Atunci c=nd mecanismul rescont;rii este foarte important0 rata do'=n"ii practicat; de 'anca central; la rescontare 8oac; rolul director <i repre"int; pi(otul :ntre ului sistem 'ancar. +e asemenea0 'anca central; poate (roc!%a a acor%ar!a %! avan3+ri &aran"a"! prin titluri pe care le preia :n E(!n3i+n!F sau le cump;r;. Astfel0 :n Aermania modul tradi9ional de refinan9are :l constituie a(ansurile arantate cu titluri cump;rate0 denumirea dat; acestor a(ansuri fiind Ecr!%i"! %! o$8ar%F. Rata do'=n"ii practicat; la opera9iunile de lom'ard este mai mare dec=t rata de la rescont. >n acelan &ran9a0 unde rescontul este din ce :n ce mai pu9in utili"at0 se practic; dou; te/nici6 (!n3i+n!a %! "i" +ri pentru $ "ile 3opera9iune identic; cu cea din -area Britanie4 <i @$(r+$+"+ri ,i nic!0 preferate :n perioade de tensiune asupra monedei <i atunci c=nd 'anca central; tre'uie s; controle"e ni(elul do'=n"ilor. Indiferent dac; titlurile sunt ac/i"i9ionate sau constituie doar o aran9ie0 aceste a(ansuri au drept scop refinan9area ';ncilor0 conduc=nd la ceea ce se nume<te (ia7a %! r!finan7ar! prin titluri0 sauFo(!nC$ar:!"F. c4 Po i"ica $on!"ar' repre"int; ansam'lul mi8loacelor utili"ate de c;tre autorit;9ile monetare din fiecare 9ar; pentru atin erea o'iecti(elor monetare fi5ate. +efinirea o'iecti(elor politicii monetare a condus la sta'ilirea a o serie de diferen9ieri :n :n9ele erea rolului acesteia. Astfel0 :n unele 9;ri0 politica monetar; este considerat;0 :n e5clusi(itate0 un mi8loc de men9inere a sta'ilit;9ii pre9urilor <i de lupt; contra infla9iei0 iar :n altele se aprecia"; c; tre'uie s; acompanie"e politica 'u etar; :n re lementarea cre<terii economice.
1./.4. FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR SI GESTIONAR AL RE6ERVELOR VALUTARE
+ac; prin politica monetar; 'anca central; urm;re<te sta'ilitatea intern; a monedei na9ionale0 :n plan e5tern sta'ilitatea monedei na9ionale este urm;rit; prin intermediul (o i"icii va +"ar!. >n primul r=nd0 aceasta func9ie se concreti"ea"; :n re imul (alutar adoptat de 'anca central; la ni(elul economiei respecti(e0 re im ce presupune <i sta'ilirea statutului de con(erti'ilitate al propriei monede. &unc9ia de centru al politicii (alutare se concreti"ea"; n acelan calitate de autoritate a'ilitat; cu reali"area politicii (alutare a statului0 'anca central; tre'uie s; urm;reasc; n ca"uri e5treme0 :n condi9ii de depreciere e5cesi(; a monedei na9ionale0 'anca central; poate suspenda temporar con(erti'ilitatea propriei monede0 impun=nd anumite restric9ii pe pia9a (alutar;6 contin entarea n urma acti(it;9ilor de (=n"areOcump;rare de (alut;0 precum <i a altor (alori ce repre"int; o crean9; asupra str;in;t;9ii 3aur0 titluri0 aloca9ii :n +.,.T.40 :n cadrul economiilor na9ionale se formea"; un disponi'il curent de mi8loace ';ne<ti cu circula9ie interna9ional;. >n sensul cel mai lar 0 acest disponi'il repre"int; ic9i%i"a"!a in"!rna7iona ' a +n+i 3"a". +in componen9a lic/idit;9ii interna9ionale se consider; a face parte6 e!erva monetar" cuprin"=nd acti(ele de9inute de 'anca central; a unei 9;ri su' form; de (alute0 aur0 disponi'ilit;9i :n +.,.T.0 po"i9ie creditoare fa9; de &.-.I.2 #i$loace de plat cu circulaie internaional %i titluri u%or transformabile n valut" de9inute de ';ncile comerciale0 institu9ii financiare n cadrul lic/idit;9ii interna9ionale0 un loc important re(ine activelor e&terne nete deinute de banca central %i' n special' r!,!rv!i va +"ar! ce include6 (alute :n conturi curente <i depo"ite la termen <i depo"ite colaterale +,T crean9e asupra &-I alte crean9e La re"er(a (alutar; se adau ; stocul de aur <i titlurile emise de alte state0 de9inute de 'anca central;0 e5primate :n (alut;. Pe plan interna9ional0 re"er(ele (alutare sunt urm;rite ca un indicator important0 ele caracteri"=nd economiile na9ionale :n pri(in9a credi'ilit;9ii financiare <i economice. ,e consider; un ni(el corespun";tor pentru re"er(a (alutar; acel ni(el care poate acoperi ni(elul
importului 9;rii respecti(e pentru o perioad; de 31! luni2 de aceea0 fiecare stat0 c/iar :n condi9iile unei 'alan9e de pl;9i deficitare0 :<i formea"; o re"er(; (alutar; pentru a o utili"a :n situa9ii critice. ,copul principal pentru care o 9ar; :<i constituie re"er(e (alutare este repre"entat de dorina de a dispune0 la un moment dat0 de capacitate rapid de stingere a unor obligaii valutare n conte&t internaional. Re"er(a (alutar; intr; :n opera9iunile de plat; interna9ionale dup; epui"area celorlalte modalit;9i repre"entate de :ncasarea contra(alorii e5portului0 an a8area de credite comerciale n mod practic0 re"er(a (alutar; are urm;toarele %!3"ina7ii6 aco(!rir!a %!fici"+ +i 8a an7!i %! ( '7i0 prin 'alansarea acesteia cu a8utorul opera9iunilor de tip monetar 3:ncas;ri din re"er(a (alutar; pentru pl;9i :n afara 9;rii42 in"!rv!n7ii (! (ia7a va +"ar' pentru a spri8ini cursul monedei na9ionale :n raport cu celelalte monede 3se influen9ea"; raportul cerere Oofert; de (alut;42 &aran"ar!a 3o va8i i"'7ii !cono$i!i na7iona ! (! (ia7a financiar$on!"ar' in"!rna7iona ' 3se influen9ea"; po"i9ia 9;rii pe scara 'onit;9ii0 :ntocmit; de principalele ';nci comerciale care operea"; pe pia9a interna9ional;4. Pe perioada p;str;rii0 re"er(a (alutar; risc; s; :nre istre"e pierderi de (aloare prin sc;derea etaloanelor (alorice care arantea"; semnele ';ne<ti aflate :n re"er(a (alutar;. +e aceea0 :n paralel cu asi urarea unei structuri pe (alute optime 3prin opera9iuni de ar'itra8 (alutar40 sistemul 'ancar ac9ionea"; <i pentru plasarea temporar a disponi'ilit;9ilor :n (alut;0 fie su' form; de depo"ite la (edere 3mai pu9in la termen0 a(=nd :n (edere necesitatea ca aceste sume s; fie rapid aduse su' form; lic/id;40 fie su' forma unor credite pe termen scurt 3tot cu a8utorul opera9iunilor de ar'itra8 de pe pia9a (alutar;4. >n calitate de autoritate a'ilitat; cu reali"area politicii (alutare a statului0 'anca central; tre'uie s; urm;reasc; n ca"uri e5treme0 :n condi9ii de depreciere e5cesi(; a monedei na9ionale0 'anca central; poate suspenda temporar con(erti'ilitatea propriei monede0 impun=nd anumite restric9ii pe pia9a (alutar;6 contin entarea <i controlul pl;9ilor derulate :n (alute2 preluarea la 'u etul de stat inte ral sau par9ial a :ncas;rilor :n (alut;2 controlul sc/im'ului (alutar. Toate acestea nu sunt altce(a dec=t m;suri administrati(e0 care :mpiedic; manifestarea mecanismelor specifice economiei de pia9;0 moti( pentru care0 ne repet;m0 sunt folosite doar :n ca"uri e5treme. ,u' denumire de Qcentru (alutarE este desemnat; o tripl; func9ie a ';ncii centrale6 asi urarea0 sin ur; sau :n concuren9; cu ';ncile de ran secundar0 a sc/im'ului de moned; na9ional; :n de(i"e2 p;strarea n anumite 9;ri 0 :n perioade critice 0 sc/im'urile (alutare sunt controlate de 'anca central;0 iar pia9a (alutar; nu func9ionea"; li'er. Toate sc/im'urile de moned; na9ional; :n orice de(i"e0 tre'uie s; se reali"e"e printr1un oficiu de sc/im' (alutar0 constituit ca ane5; a B;ncii Centrale0 numai tran"ac9iile :n scopuri turistice0 put=nd fi efectuate li'er.
>n toate 9;rile0 ';ncile centrale0 la concuren9; cu ';ncile comerciale0 furni"ea"; de(i"e a en9ilor economici solicitan9i :n condi9ii mult mai atracti(e0 comparati( cu cele impuse de celelalte ';nci. Totodat;0 ';ncile centrale :<i men9in monopolul (alutar c/iar n acest scop0 ';ncile apelea"; la propriile re"er(e (alutare0 apelea"; la :mprumuturi de la alte ';nci centrale0 iar :n situa9iile critice0 procedea"; la a8ustarea parit;9ilor0 respecti( la su'e(aluare <i suprae(aluarea anumitor monede. A(=nd calitatea de estionar al re"er(elor0 ma8oritatea ';ncilor centrale de9in0 :n primul r=nd o re"er(; de aur0 considerat; drept o remanen9; a epocii :n care emisiunea era arantat; cu acest metal. +up; li'erali"area pie9ei aurului0 ';ncile centrale au inter(enit li'er pentru o'9inerea de metale pre9ioase pe care le considerau utile. +e la o 9ar; la alta apar o serie de diferen9e6 (aloarea de9inerilor de aur este sporit; comparati( cu restul re"er(elor0 :n acti(ul 'ilan9ului B;ncii &ran9ei <i al Italiei0 :n timp ce :n ca"ul +eutsc/e Bundes'anC acestea repre"int; doar 1O# din acti(. L;ri precum ,UA0 &ran9a <i Aermania nu <i1au utili"at niciodat; re"er(ele de aur. Al;turi de aur0 ';ncile centrale de9in de(i"e str;ine0 pe care le o'9in din opera9iile de sc/im'0 efectuate :n po"i9ia de monopol sau cea de concuren9;. >n estionarea acestor re"er(e0 ';ncile centrale urm;resc di(i"area riscurilor0 e(it=nd orice concentrare a re"er(elor :ntr1o sin ur; moned;. >n plus0 acestea au responsa'ilit;9i interna9ionale particulare0 respecti( :n sistemul cursurilor fi5e0 responsa'ilitatea pro(ine din o'li a9ii0 iar :n sistemul cursurilor flotante0 prin solidaritate monetar; sau presiuni politice. Astfel0 la :nceputul anilor B$?0 :nainte de declararea renun9;rii la con(erti'ilitate a dolarului0 ';ncile centrale ermane <i 8apone"e au fost o'li ate s; acumule"e dolari0 su' presiunea politic; a ,UA. Tre'uie remarcat faptul c; p=n; la introducerea monedei *URO0 di(erse ';nci centrale europene au utili"at moneda *CU0 pentru conser(area acti(elor. Ponderile repre"entau diferen9ieri de la o 9ar; la alta0 dup; cum urmea";6 )0!@ :n ca"ul ';ncii &ran9ei <i !@ :n ca"ul ';ncii Italiei. B;nci precum ale -arii Britanii n pre"ent0 ';ncile centrale introduc :n re"er(a lor moneda *URO0 :ntr1o propor9ie dat; de participarea acestei monede la comer9ul e5terior al 9;rilor lor. >n ceea ce pri(e<te rela9iile cu &-I0 ';ncile centrale de9in :n acti(ele lor0 :mprumuturile ini9iale de la &-I0 precum n anumite ca"uri0 :n acti( fi urea"; crean9ele corespun";toare unor forme de a8utor specifice0 pe care statele le1au acordat &-I :n cadrul unor forme de cooperare financiar; interna9ional;. Le at; de func9ia de estionare a re"er(elor (alutare apare su'func9ia de supra(e /ere a cursului de sc/im'. Astfel0 ';ncile centrale0 :n concordan9; cu puterea politic; din fiecare 9ar;0 pot a(ea misiunea de a men9ine cursul de sc/im' al monedei na9ionale :n anumite limite0 sau0 de a1l l;sa s; fluctue"e li'er. B;ncile centrale e5ercit;0 te/nic0 func9ia de supra(e /ere a cursului de sc/im'. Beneficiile sau pierderile din opera9iile de sc/im' (alutar0 pot fi conser(ate de c;tre Banca central; sau de c;tre stat care0 fiind ac9ionar al B;ncii Centrale0 este n anumite 9;ri0 secretul opera9iilor (alutare este arantat prin e5isten9a unei entit;9i speciale0 ca institu9ie a statului0 aceasta fiind sin ura cunosc;toare a soldului opera9iunilor. >n -area Britanie func9ionea"; &ondul de * ali"are a ,c/im'urilor creat :n 1)320 <i care dispune de stocul de aur <i de(i"e0 f;r; ca soldul acestuia s; fi ure"e :n acti(ul ';ncii centrale. &ondul de * ali"are emite :n permanen9; 'onuri de te"aur0 :n sc/im'ul
de(i"elor cedate0 :n mod re ulat0 de c;tre stat0 titlurile respecti(e fi ur=nd :n 'ilan9ul ';ncii centrale. >n &ran9a0 &ondul de sta'ili"are a sc/im'urilor0 a fost creat :n anul 1)3#0 precum Dun cont special al Te"auruluiE :n care sunt conta'ili"ate toate opera9iunile :n de(i"e. La anumite inter(ale de timp0 acest fond solicit; B;ncii centrale fie moned;0 fie de(i"e0 astfel :nc=t0 :n acti(ul 'ilan9ului nu se re ;se<te dec=t soldul opera9iunilor ascunse0 astfel0 pu'licului0 :n scopul e(it;rii specula9iilor. Ru'rica respecti(; poart; denumirea de a(ansuri c;tre &ondul de sta'ili"are a sc/im'urilor. >n ,UA0 &ondul de sta'ili"are a sc/im'urilor creat :n anul 1)34 este estionat precum un cont al statului0 de c;tre Banca Re"er(elor &ederale a ,tatului .eP ZorC.
1./.5. FUNCTIA DISCIPLINARA SI PRUDENTIALA
Prin func9ia disciplinar; este :n9eleas; e5ercitarea controlului asupra ';ncilor <i institu9iilor de credit0 :n scopul asi ur;rii securit;9ii depo"itelor <i al pre(enirii falimentelor 'ancare. C=mpul de aplicare al acestei func9ii este urm;torul6 autori"area e5ercit;rii acti(it;9ii 'ancare0 crearea <i transformarea ';ncilor2 concentrarea <i di(i"area riscurilor 'ancare2 lic/idarea <i sol(a'ilitatea 'ancar; Referitor la controlul e5ercitat de 'anca central; :n domeniul :nfiin9;rii ';ncilor0 criteriile :n adoptarea deci"iilor0 sunt0 apro5imati(0 acelea<i0 :n toate 9;rile <i anume6 forma 8uridic; 3:n eneral societ;9i comerciale42 capitalul minim 3(aria'il de la o 9ar; la alta42 importan9a mi8loacelor utili"ate <i pre ;tirea profesional;2 planul de acti(itate2 ne(oile economice ale pie9ei financiare. +in punct de (edere al acti(it;9ii institu9iilor 'ancare <i de credit :n anumite 9;ri este impus; o speciali"are mai mult sau mai pu9in strict;. *ste ca"ul le isla9iei americane n pre"ent0 de<i tendin9a ';ncilor este de uni(ersali"are0 totun sc/im'0 sunt fa(ori"ate fu"iunile dintre institu9ii 'ancare <i institu9ii de asi ur;ri0 ';ncilor fiindu1le inter"is; acti(itatea de asi ur;ri. Prelu;rile :n participa9ie <i fu"iunile :n domeniul 'ancar sunt supuse acelora<i re uli ca la :nfiin9are0 +ac; noii ac9ionari nu sunt ';nci0 atunci prelu;rile :n participa9ii sunt controlate :n mod diferit6 sunt inter"ise societ;9ilor de asi ur;ri2 sunt plafonate aceste opera9iuni pentru casele de economii n cea mai mare parte0 dreptul concuren9ei inter"ice monopolul sau situa9iile dominante. Uneori0 autorit;9ile au tendin9a de a permite ';ncilor fu"iuni n anumite ca"uri0 :n perioada de cri";0 fu"iunile sunt autori"ate pentru a permite Dsal(areaE unor ';nci de la faliment0 dup; cum e(iden9ia"; e(olu9iile din sistemul 'ancar american. Conc!n"rar!a ri3c+ri or 8ancar!. +i(ersificarea riscurilor 'ancare a fost :ntotdeauna considerat; o re ul; pruden9ial; esen9ial;. >ntruc=t num;rul falimentelor 'ancare este determinat de o concentrare puternic; a riscurilor 'ancare asupra unui sin ur client0 a unui sin ur sector eo rafic0 a unei sin ure 9;ri sau asupra unei sin ure acti(it;9i0 ';ncile caut;0 :ntotdeauna0 o speciali"are :n domeniile :n care dispun de competen9e profesionale n ultimele dou; decenii controlul asupra acti(it;9ii 'ancare a :nre istrat o tendin9; de accentuare <i de l;r ire a c=mpului de ac9iune. Prima tendin9; s1a manifestat prin ma8orarea raportului de acoperire a riscurilor prin fondurile proprii0 pe m;sur; ce au sporit dimensiunile concentr;rii 'ancare. L;r irea controlului s1a reali"at pe plan eo rafic2 :n ma8oritatea 9;rilor0 ca urmare a interna9ionali";rii acti(it;9ii 'ancare0 controlul se reali"ea"; asupra conturilor consolidate. Ulterior0 riscurile de 9ar; au fost luate :n considerare :n mod pro resi(. Totodat;0 l;r irea ariei de control s1a reali"at at=t asupra riscurilor0 c=t <i asupra instrumentelor controlate0 fiind luate :n considerare noile instrumente financiare precum <i riscurile pentru opera9iuni !2"ra8i an7i!r!. Autorit;9ile monetare supra(e /ea";0 :n mod e al0 riscul de (aria9ie a ratei do'=n"ii prin comensurarea sensi'ilit;9ii conturilor de re"ultate la (aria9iile de rat; a do'=n"ii. Astfel0 :n Aermania0 acest domeniu este de competen9a comisarilor de conturi2 :n Bel ia se practic; o'ser(area e(olu9iei ratei de do'=nd;2 :n Olanda se utili"ea"; sistemul de declarare a riscurilor de rat; a do'=n"ii0 iar :n ,UA <i -area Britanie acest risc ocup; un loc prioritar :n e5aminarea acti(it;9ii 'ancare. Mo%a i"'7i %! con"ro a ic9i%i"'7ii 8ancar! @n %iv!r3! 7'ri Aermania 14 Coeficient de lic/iditate pe termen lun . .i(elul total al acti(elor pe termen de 4 ani <i mai mult0 tre'uie limitat la resurse 24 Coeficient de lic/iditate pe termen scurt ,pania .u e5ist; un ni(el o'li atoriu. Coeficientul re"er(elor o'li atorii de 1%@0 din care 1!@ sunt remunerate. Rolul de indicator de lic/iditate este :ndeplinit de acesta Haponia .u e5ist; un ni(el o'li atoriu Acti(ele curente sunt plafonate la 3?@ din depo"ite Italia .u e5ist; un ni(el o'li atoriu ,upra(e /erea se reali"ea"; cu a8utorul unui num;r de $ indicatori ,UA .u e5ist; un raport o'li atoriu ,upra(e /erea radului de insta'ilitate al depo"itelor prin sensi'ilitatea ratei de do'=nd; a acti(elor lic/ide Bel ia .u e5ist; ni(el o'li atoriu ,upra(e /erea se reali"ea"; prin doi indicatori 14 raportul dintre acti(ele foarte lic/ide <i cele e5i i'ile la (edere 24 raportul de lic/iditate eneral;
&ran9a 14 Totalul creditelor pe termen mediu <i lun 0
plafonate la de 3 ori resursele proprii <i anumite pasi(e pe termen mediu <i lun 24 Coeficient de lic/iditate6 acti(ele lic/ide tre'uie s; fie e ale cu #?@ din e5i i'ilitatea pe termen scurt Lic9i%i"a"!a 8ancar' 0 repre"int;0 de asemenea0 un domeniu asupra c;ruia inter(en9ia ';ncii centrale se remarc; puternic0 :n toate 9;rile. La modul eneral0 lic/iditatea unei institu9ii 'ancare repre"int; capacitatea acesteia de a face fa9; datoriilor la scaden9ele corespun";toare. Asi urarea unei asemenea capacit;9i a fost posi'il; prin :ndeplinirea de c;tre ';nci a unor condi9ii care au e(oluat :n timp0 astfel6 dispunerea0 :n permanen9;0 de acti(e lic/ide pentru a r;spunde e5i i'ilit;9ilor. Ca alternati(;0 'anca putea face apel la lic/idit;9i suplimentare puse la dispo"i9ie de pia9a monetar; sau de 'anca central;. Controlul lic/idit;9ii se efectua0 :n asemenea condi9ii0 pornind de la stocurile de acti(e <i pasi(e 'ancare2 e(olu9iile 'ancare din ultimele dou; decenii e(iden9ia"; c; ';ncile sunt tot mai mult an a8ate :n opera9iuni pe pie9ele inter'ancare na9ionale <i str;ine. Concomitent0 au e(oluat ntr1o serie de 9;ri0 ni(elul lic/idit;9ii 'ancare este imperati( 3&ran9a0 Aermania40 dar e5ist; o mul9ime de alte state :n care 'anca central; :<i re"um; rolul de supra(e /ere <i control :n 3o ici"ar!a +nor ra(or"+ri lo'ale sau pe scaden9e <i :n supra(e /erea acestora. O astfel de metod; este mai 8udicioas;0 :ntruc=t ea nu impune acela<i ni(el al raportului de lic/iditate unor institu9ii diferite0 iar :n func9ie de specificul acti(it;9ii0 'anca central; poate considera dac; un raport este satisf;c;tor sau nu0 put=nd inter(eni direct asupra acestuia0 :n sensul <i dimensiunea dorit;. Controlul sol(a'ilit;9ii 'ancare se reali"ea"; prin fondurile proprii0 care la ni(elul institu9iilor financiar1'ancare tre'uie s; acopere imo'ili";rile corporale <i necorporale0 precum <i o parte (aria'il; a di(erselor acti(e financiare0 diferen9iate dup; radul de risc. Raportul dintre fondurile proprii <i an a8amentele unei ';nci0 constituie un indicator insuficient0 dar si ur0 al pruden9ei 'ancare. Pentru 9;rile din spa9iul european0 raportul de sol(a'ilitate 3R,*0 ratio de sol(a'ilit[ europ[en4 constituie cel mai important indicator al pruden9ei 'ancare0 a(=nd drept o'iecti( arantarea capacit;9ii ';ncilor de a face fa9; falimentelor <i de a atenua ine alit;9ile concuren9iale dintre diferite sisteme na9ionale. O'li ati(itatea respect;rii R,* a :nceput la 1 ianuarie 1))30 acest raport fiind construit dup; modelul normei CooCe 3:n 1)%%0 Comitetul de la B=le a emis un raport semnat Peter Iiliam CooCe0 prin care raportul de sol(a'ilitate de minim %@ s1a impus tuturor institu9iilor de credit4.
1./... FUNCTIA ECONOMICA A BANCII CENTRALE
Toate func9iile precedente ale ';ncii centrale presupun <i o implicare economic; a acesteia. Astfel0 atunci c=nd se reali"ea"; emisiune monetar;0 sau se supra(e /ea"; cursul (alutar n anumite perioade aceasta a fost :ndeplinit; :n mod e5plicit. Astfel0 :ntre cele dou; r;"'oaie mondiale0 Banca An liei a participat la acti(itatea0 de reconstruc9ie <i moderni"are a unor ramuri industriale prin crearea de filiale0 dintre care ,ocietatea 'anc/erilor pentru de"(oltare industrial;0 cu o contri'u9ie important; la sus9inerea acti(it;9ii economice. -ai mult0 :ntruc=t ser(iciile de tre"orerie erau reduse :n -area Britanie0 Banca An liei a :ndeplinit0 p=n; :n anii B%?0 rolul care ar fi re(enit acestora0 sal(=nd0 astfel0 :ntreprinderile aflate :n dificultate. Tot :n perioada reconstruc9iei de dup; r;"'oi0 s1a afirmat <i rolul economic al B;ncii &ran9ei0 care s1a an a8at :n refinan9area o'li atorie a institu9iilor de credit0 printr1o serie de monta8e financiare pentru creditarea pe termen lun .
1./.K. FUNCLIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE
>n condi9iile punerii :n circula9ie a monedei0 'anca central; tre'uie s; urm;reasc; <i e(olu9ia (aloric; a monedei puse :n circula9ie0 de cele mai multe ori o'iecti(ul ';ncii centrale fiind cel al sta'ilit;9ii monedei0 pentru a se asi ura0 la ni(el macroeconomic0 sta'ilitatea pre9urilor. Toate aceste aspecte sunt cuprinse :n m;surile preci"ate :n pro ramul de politic; monetar;. +up; cum am mai afirmat0 monopolul emisiunii monetare a fost atri'uit ';ncii centrale cu condi9ia finan9;rii :n orice moment a :mprumuturilor solicitate de c;tre stat. >n aceste condi9ii0 pro'lema care tre'uia re"ol(at; (i"a finan9area Tre"oreriei statului f;r; a afecta puterea de cump;rare a monedei emise0 asi ur=ndu1 se0 :n acela<i timp0 o cre<tere economic; neinfla9ionist; <i men9inerea ec/ili'rului macroeconomic. Prin politica monetar; 'anca central; asi ur;0 tocmai0 urm;rirea circula9iei monedei emise <i men9inerea (alorii acesteia.
1././. FUNCLIA DE CREDITARE A ECONOMIEI
Creditarea economiei na9ionale se reali"ea"; prin intermediul ';ncilor din cadrul sistemului 'ancar0 acestea apel=nd la resursele de refinan9are ale ';ncii centrale. +ar cum 'anca central; este creditorul de ultim; instan9; al ';ncilor0 :n pre"ent se pune accent deose'it pe o'9inerea de resurse de pe pia9a inter'ancar;0 apelul la refinan9are repre"ent=nd m;sura e5trem; de finan9are. -ecanismul de refinan9are practicat de B.R are la 'a"; urm;toarele mecanisme6 ( afon+ %! cr!%i"! 7 prin care ';ncile pot 'eneficia de refinan9are :n limita unui plafon presta'ilit de autoritatea monetar;0 f;r; a depune (reo aran9ie 'ancar;2 cr!%i"+ %! ici"a7i! 7 acest credit a fost introdus de B.R :n 1))30 ca un prim mecanism de pia9; 3doar pe 8um;tate 7 deoarece finan9a0 :n primul r=nd0 descoperitul de cont4 pentru a face trecerea de la creditul dictat de deci"ii administrati(e. Ini9ial0 creditul respecti( a fost utili"at doar de c=te(a ';nci importante de stat. +in 1))! creditul de licita9ie a fost restructurat fiind acordat pe o perioad; de 1! "ile. O'9inerea acestui credit este condi9ionat; de pre"entarea de elemente colaterale acceptate de B.R2 ni(elul ratei do'=n"ii pentru ad8udecarea finan9;rii era determinat tot pe 'a"a licita9iei0 B.R impun=nd ni(elul minim de pornire. .i(elul cel mai ridicat de solicitare s1a :nre istrat :n 1))# 3la finele anului40 dar :ncep=nd cu 1))$ ni(elul acestei facilit;9i de creditare s1a redus semnificati(0 din aprilie 1))$ creditele de licita9ie tin"=nd c;tre "ero. cr!%i"+ 3"r+c"+ra 3discount PindoP O structurated credit facilitG4 1 are la 'a"; deci"ia Parlamentului sau a Au(ernului de a sus9ine acti(itatea :n anumite sectoare economice 3cum a fost0 :n special0 ca"ul a riculturii4. +ac; p=n; :n 1))# acesta repre"enta mai mult de $?@ din totalul refinan9;rii0 :ncep=nd cu 1))$ s1a diminuat sim9itor0 Banca .a9ional; a Rom=niei0 ca urmare a politicii de sterili"are a masei monetare din economie0 de(enind de'itor net la ni(elul sistemului 'ancar. cr!%i"+ o$8ar% 1 este un credit o(erni /t acordat :n (ederea acoperirii ne(oilor temporare de lic/iditate ale ';ncilor din sistem. >ncep=nd cu 1))% 3data la care a intrat :n (i oare noul ,tatut al B.R4 creditul lom'ard nu mai poate fi utili"at pentru descoperit de cont. +in 2???0 creditul lom'ard 3su' forma unei facilit;9i mar inale de :mprumut4 este :nso9it de elemente colaterale0 iar rata do'=n"ii percepute este cea mai ridicat; de pe pia9;0 :n scopul asi ur;rii distri'uirii ec/ili'rate a lic/idit;9ii :n economie. faci i"'7i ! 3(!cia ! %! cr!%i" 1 sunt utili"ate de c;tre ';nci :n ca"ul :nre istr;rii de dificult;9i0 creditul fiind acordat pentru o perioad; de cel mult 3? de "ile0 impun=nd respectarea unui plan financiar de redresare a ';ncii (i"ate <i0 'ine:n9eles0 colaterali"area creditului cu titluri de stat 3:n special 'onuri de te"aur4. >n practic;0 aceste credite care au enerat in8ectarea unei cantit;9i importante de moned; 3mai ales :n ca"ul +acia &eli5 n ultimii ani aceste credite au
fost utili"ate pentru sus9inerea financiar; a Bancore5 31)))4 3f;r; succes0 Bancore5 fiind preluat; de c;tre Banca Comercial; Rom=n;4 <i a B;ncii A ricole 31))) 72???4 3:n acest ca"0 redresarea ';ncii a fost reali"at;0 put=ndu1se efectua pri(ati"area ei4. -ecanismul de refinan9are din Rom=nia a fost utili"at ca instrument de control monetar orientat :n %o+' %ir!c7ii6 1 controlul ni(elului lic/idit;9ii din economie2 1 mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei do'=n"ii 3deoarece0 pe de o parte0 Banca .a9ional; era cea care sta'ilea ni(elul ofertei de moned; disponi'il; pentru refinan9are <i0 :n acela<i timp0 prin mecanismul licita9iei0 orienta ni(elul ratei do'=n"ii :n direc9ia dorit;4. +eoarece refinan9area impune pentru 'anca central; emisiune monetar;0 aceasta urm;re<te un control strict al refinan9;rii6 sta'ilirea ofertei ma5ime de creditare6 sta'ilirea unor rate ale do'=n"ilor care s; descura8e"e apelarea la astfel de resurse. >n pre"ent0 din punct de (edere al creditelor de refinan9are0 mai putem (or'i doar de creditul lom'ard0 acesta repre"ent=nd0 :n fapt0 o facilitate de creditare acordata de B.R pe termene foarte scurte 3este credit overnig(t40 ni(elul do'=n"ii percepute fiind cel mai mare ni(el al ratei do'=n"ii din cadrul sistemului 'ancar.
1./.M.B*NCI CENTRALE IMPORTANTE
Indiferent de modul de structurare a sistemului 'ancar <i de modalitatea de or ani"are a ';ncii centrale0 aceasta se impune ca autoritate monetar; :n cadrul economiei :n care func9ionea";. +ac;0 :n ca"ul B.R0 aceasta este or ani"at; pe structura unei ';nci0 :n cadrul ,tatelor Unite ale Americii 'anca central;0 denumit; ,istemul &ederal de Re"er(; 3&ederal Reser(e ,Gstem0 mai pe scurt &*+40 are o structur; mult mai comple5;0 comple5itate dat; de :ns;<i structura administrati(; a 9;rii.
1./.M.1. FED
&*+ repre"int; 'anca central; a uneia dintre cele mai mari puteri ale lumii dar0 :n acela<i timp0 repre"int; un an rena8 comple5 pri(ind structura unei autorit;9i monetare. A fost creat;0 ca 'anc; central;0 :n 1)130 :n 'a"a documentului intitulat Federal Reserve Act. Pentru o 'un; implementare a politicii monetare la ni(elul ,UA0 dar <i pentru o c=t mai 'un; coordonare :n planul autorit;9ii monetare0 teritoriul ,UA a fost di(i"at0 din punct de (edere monetar0 :n 12 districte0 fiecare fiind coordonat de o Banc; &ederal; de Re"er(;. Aceste districte sunt repre"entate de6 Boston0 .eP ZorC0 P/iladelp/ia0 Cle(eland0 Ric/mond0 Atlanta0 C/ica o0 ,t. Louis0 -inneapolis0 Fansas CitG0 +allas <i ,an &rancisco. Anali"=nd structura &*+0 se poate o'ser(a c; acesta include6 Consiliul Au(ernatorilor 3Board of Ao(ernors42 Cele 12 B;nci federale2 &ederal Open -arCet Committee 3&O-C4. Ceea ce este important0 este faptul c; cele 12 ';nci centrale re ionale repre"int; autoritatea monetar; aferent; districtului respecti(0 la ni(el federal acti(itatea monetar; fiind coordonat; de la sediul central din Ias/in ton.
1./.M.). BANCA CENTRALA EUROPEANA
+ac; pe pia9a (alutar; QdisputaE se d; :ntre cele dou; monede6 U,+ <i *uro0 automat0 :n planul autorit;9ilor monetare0 nu tre'uie uitat; <i Banca Central; *uropean;. Ca <i :n ca"ul &*+0 Banca Central; *uropean; tre'uie anali"ata :n conte5tul comple5it;9ii "onei *uro0 lu=nd :n considerare ,istemul *uropean al B;ncilor Centrale. .u tre'uie uitat nici faptul c;0 spre deose'ire de ,tatele Unite0 structura administrati(; european; include state cu rade diferite de de"(oltare0 dar n (=rful piramidei ,*BC se afl; Banca Central; *uropean;0 care are rolul0 al;turi de celelalte B;nci Centrale .a9ionale0 de a asi ura men9inerea sta'ilit;9ii pre9urilor0 ca o'iecti( fundamental de politic; monetar;. >n acela<i timp0 ,*BC tre'uie s; contri'uie la sus9inerea politicilor economice enerale la ni(el comunitar0 :n (ederea o'9inerii unui ni(el ridicat al ocup;rii for9ei de munc; n ceea ce pri(e<te strict Banca Central; *uropean;0 aceasta este cantonat; :n direc9ia definirii n acest sens0 *CB de9ine <i estionea"; re"er(ele (alutare oficiale ale 9arilor incluse :n "ona *uro0 promo(=nd <i 'una func9ionare a sistemelor de pl;9i. +in punct de (edere al Rom=niei0 se are :n (edere o c=t mai 'un; aliniere a masurilor de politic; monetar; <i a re lementarilor aferente c;tre cele aferente "onei *uro0 :n perspecti(a ader;rii la Uniunea *uropean; <i0 ulterior0 la Uniunea -onetar; *uropean;.
CAPITOLUL II SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE
).1. MISIUNEA SI OBIECTIVELE SEBC

,istemul *uropean al B;ncilor Centrale este constituit din Banca Central; *uropean; <i ';ncile centrale ale statelor mem're0 a(=nd drept o'iecti( principal men9inerea sta'ilit;9ii pre9urilor. &;r; a pre8udicia acest o'iecti(0 ,*BC contri'uie la sus9inerea politicii economice enerale cu scopul de a fi reali"ate o'iecti(ele Comunit;9ii. Principiul :n conformitate cu care ac9ionea"; ,*BC este acela al unei economii de pia9; desc/is;0 unde concuren9a este li'er;0 fa(ori"=nd alocarea eficient; a resurselor. -isiunea ,*BC const; :n urm;toarele6 definirea <i punerea :n aplicare a politicii monetare a Uniunii *uropene2 reali"area opera9iunilor de sc/im'2 de9inerea <i estionarea re"er(elor (alutare oficiale ale statelor mem're0 f;r; a fi pre8udiciat; estionarea de c;tre u(ernele statelor mem're0 a fondului de rulment :n de(i"e2 promo(area unei 'une func9ion;ri a sistemelor de pl;9i. +e asemenea0 ,*BC contri'uie la :nf;ptuirea de c;tre autorit;9ile competente0 a politicii :n domeniul controlului pruden9ial al institu9iilor de credit <i al sta'ilit;9ii sistemului financiar. Banca C!n"ra ' E+ro(!an' :ndepline<te func9ii consultati(e0 colectea"; informa9iistatistice <i de9ine un rol important :n cooperarea interna9ional;. Rolul consultati( se manifest; asupra oric;rei ac9iuni comunitare n acest scop0 BC* cooperea"; cu institu9iile ndeplinirea misiunii <i a func9iilor ,*BC <i a BC* se reali"ea"; prin respectarea (rinci(i+ +i in%!(!n%!n7!i. Potri(it acestuia0 nici BC* <i nici o 'anc; central; na9ional;0 nu poate solicita sau accepta instruc9iuni ale institu9iilor sau or anismelor comunitare0 ori ale u(ernelor statelor mem're. Acestora din urm; le re(ine o'li a9ia de a nu :ncerca s; influen9e"e mem'rii or anelor de deci"ie ale BC*0 :n :ndeplinirea misiunilor lor. Banca Central; *uropean; este administrat; de or anele de deci"ie <i anume6 Consiliul Au(ernatorilor <i +irectoratul0 :n structura c;rora intr; u(ernatorii ';ncilor centrale na9ionale0 precum <i al9i mem'ri.
Re lement;rile sta'ilesc dreptul mem'rilor de a (ota prin teleconferin9;0 atunci c=nd nu sunt pre"en9i la <edin9;0 sau de a fi desemnat un mem'ru supleant0 :n ca"ul :n care un mem'ru este :mpiedicat s; (ote"e o perioad; mai :ndelun at;. &iecare mem'ru al consiliului u(ernatorilor dispune de un (ot0 iar deci"iile se adopt; prin ma8oritate simpl;. C(orumul necesar consiliului u(ernatorilor0 pentru a putea (ota0 este de 2O3 din num;rul mem'rilor. Reuniunile acestui or anism de deci"ie sunt confiden9iale0 reali"=ndu1se de cel pu9in 1? ori pe an. -em'rii +irectoratului sunt numi9i de u(ernele statelor mem're0 la recomandarea <i consultarea Parlamentului *uropean <i a Consiliului Au(ernatorilor. -andatul acestora este pentru o perioad; de % ani0 f;r; a fi re:nnoi'il0 iar responsa'ilitatea lor const; :n estionarea curent; a B;ncii Centrale *uropene. Parta8area sarcinilor :ntre cele dou; or anisme se reali"ea"; astfel6 Consiliul Au(ernatorilor define<te politica monetar; a Comunit;9ii0 deci"iile cu pri(ire la o'iecti(ele monetare intermediare0 apro(i"ionarea cu re"er(e a ,*BC2 +irectoratul pune :n aplicare politica monetar;0 :n conformitate cu orient;rile <i deci"iile adoptate de Consiliul Au(ernatorilor n conte5tul func9ion;rii ,*BC0 ';ncilor centrale le re(in anumite sarcini0 dintre care sta'ilirea unei compati'ilit;9i a le isla9iei na9ionale referitoare la statutul B;ncii Centrale cu le isla9ia Uniunii -onetare. B;ncile centrale na9ionale fac parte inte rant; din ,*BC <i ac9ionea"; :n conformitate cu orient;rile <i instruc9iunile BC*. Acesteia :i re(ine o'li a9ia sta'ilirii <i pu'lic;rii de rapoarte asupra acti(it;9ii ,*BC0 :n fiecare trimestru. Anual0 adresea"; Parlamentului *uropean un raport asupra acti(it;9ii ,*BC0 <i asupra politicii monetare a anului precedent i o(!ra7iona ! r!a i,a"! %! SEBC >n (ederea efectu;rii opera9iunilor lor0 BC* n sinte";0 principalele opera9iuni reali"ate de BC* <i ';ncile centrale na9ionale sunt6 o(!ra7i+ni %! o(!nC$ar:!", prin inter(en9ia pe pia9a de capital0 fie prin (=n";ri <i cump;r;ri ferme de titluri0 fie prin prelu;ri :n pensiune0 sau prin :mprumuturi de crean9e <i titluri ne ocia'ile2 o(!ra7i+ni %! cr!%i" reali"ate cu institu9ii de credit <i al9i participan9i pe pia9;2 r!,!rv! ! o8 i&a"orii BC* este a'ilitat; s; impun; institu9iilor de credit din 9;rile mem're0 constituirea de re"er(e o'li atorii la BC* <i la ';ncile centrale na9ionale. -odalit;9ile de calcul <i determinarea sumei cerute poate fi fi5at; de c;tre Consiliul Au(ernatorilor2 o(!ra7i+ni ! c+ or&ani3$! (+8 ic!. Re imurile :n acest domeniu inter"ic ';ncilor centrale na9ionale s; acorde credite institu9iilor sau or anelor comunit;9ii0 administra9iilor centrale <i locale0 autorit;9ilor pu'lice sau :ntreprinderilor pu'lice din statele mem're. +e asemenea0 este inter"is; ac/i"i9ionarea direct; de c;tre BC* de la aceste institu9ii a titlurilor de natura o'li a9iunilor2 BCE, c=t i %! ( '7i. BC* <i ';ncile centrale na9ionale pot acorda facilit;9i :n (ederea asi ur;rii eficacit;9ii <i solidit;9ii sistemelor de compensare <i de pl;9i2 o(!ra7i+ni !2"!rn!. At=t BC* c=t <i ';ncile centrale na9ionale pot6 intra :n rela9ii cu ';nci centrale <i institu9ii financiare ale 9;rilor ter9e0 precum <i or anisme interna9ionale2 cump;ra sau (inde0 la (edere sau la termen0 orice tip de acti(e din re"er(a de sc/im' <i de metale pre9ioase2 efectua toate tipurile de opera9iuni 'ancare cu 9;ri ter9e <i or anisme interna9ionale0 precum <i opera9iuni de :mprumut. +in punct de (edere financiar0 pre"int; importan9; urm;toarele aspecte6 capitalul BC* su'scrierea la capitalul BC*0 transferul de(i"elor de re"er(; la BC*0 reparti"area profiturilor <i pierderilor nete la BC*. Ca(i"a + BCE r!(r!,in"' 5 $i iar%! EURO put=nd fi ma8orat prin deci"ii al Consiliului Au(ernatorilor. Pentru ca ';ncile centrale s; su'scrie la capitalul BC*0 se utili"ea"; o c/eie de reparti9ie0 care ia :n calcul produsul intern 'rut la pre9urile pie9ei <i popula9ia fiec;rei 9;ri. Aceste ponderi0 atri'uite ';ncilor centrale0 sunt adaptate la fiecare ! ani. Jeniturile de a8ate de ';ncile centrale na9ionale :n :ndeplinirea misiunii de politic; monetar; a ,*BC sunt denumite Ev!ni"+ri $on!"ar!F. .i(elul (enitului monetar al fiec;rei ';nci centrale na9ionale este e al cu (enitul anual pe care aceasta :l o'9ine din acti(ele de9inute :n contrapartida 'ancnotelor :n circula9ie <i a an a8amentelor re"ultate din depo"itele constituite de institu9iile de credit. V!ni"+ $on!"ar al fiec;rei ';nci centrale na9ionale este diminuat cu ni(elul do'=n"ilor pl;tite de ';nci pentru depo"itele constituite. Consiliul u(ernatorilor poate decide indemni"area ';ncilor centrale na9ionale pentru c/eltuielile oca"ionate de emisiunea 'ancnotelor0 sau0 :n circumstan9e e5cep9ionale pentru pierderile aferente opera9iunilor de politic; monetar; reali"ate pentru ca"ul ,*BC. Reparti"area (eniturilor monetare c;tre ';ncile centrale na9ionale se reali"ea"; propor9ional cu participarea acestora la capitalul BC*. Profi"+ri ! >i (i!r%!ri ! n!"! a ! BCE se reparti"ea"; dup; urm;toarele re uli6 2?@ din profilul net este transferat la fondul de re"er(e enerale p=n; la limita a 1??@ din capitalul ';ncii2 restul profitului net se reparti"ea"; participan9ilor la BC*0 propor9ional cu p;r9ile su'scrise2 dac; BC* :nre istrea"; pierdere0 aceasta este acoperit; din fondurile de re"er(; eneral; de c;re BC* <i dac; este necesar0 din (eniturile monetare ale e5erci9iului financiar.
).). OPERATIUNILE SISTEMULUI EUROPEAN BANCI CENTRALE
DE
+up; scopul0 frec(en9a cu care se reali"ea"; <i mecanismele concrete0 opera9iunile de politic; monetar; ale ,*BC pot fi clasificate :n6 o(!ra7i+ni %! (ia7' <i o(!ra7i+ni (!n"r+ o ,i0 care se reali"ea"; la r=ndul lor0 prin instrumente specifice. O(!ra"i+ni %! (ia"a6 1 Opera9iuni de refinan9are de 'a"; 1 Opera9iuni de refinan9are pe termen lun 1 Opera9iuni de acord fin 3re la8 fin4 1 Opera9iuni structurale O(!ra"i+ni (!n"r+ o ,i 6 1 >mprumuturi pentru o "i 1 +epo"ite pentru o "i Tran,ac7ii ! r!v!r3i8i ! repre"int; opera9iunile prin care ,*BC cump;r; acti(e selectate printr1un acord de r;scump;rare0 sau conduce opera9iuni de credit0 folosind drept aran9ii acti(ele selectate. Tran"ac9iile re(ersi'ile sunt folosite pentru opera9iunile de refinan9are de 'a"; n e5emplul urm;tor este pre"entat mecanismul tran"ac9iilor re(ersi'ile care aduc lic/iditate ';ncilor din cadrul ,*BC0 prin utili"area unei rate fi5e de do'=nd;. Par"ici(an7i Banca 1 Banca 2 Banca 3 S+$a ici"a"' 3milioane euro4 3?? 4?? $?? 14?? milioane
Banca Central; *uropean; decide s; aloce suma de 1?!? milioane euro. >ntruc=t e5ist; o diferen9; :ntre suma licitat; <i suma alocat;0 se determin; un procent al aloc;rii pentru fiecare participant6 1?!? O 3?? U4?? U$?? S $!@ Alocarea pentru fiecare participant este urm;toarea6 Banca 1 3?? \ $!@ S 22! Banca 2 4?? \ $!@ S 3?? Banca 3 $?? \ $!@ S !2! Total 1?!?
>n ca"ul tran"ac9iilor re(ersi'ile care aduc lic/iditate0 cu oferta la rat; (aria'il;0 mecanismul se derulea"; astfel6 Presupunem c; BC* decide s; ofere lic/iditate prin intermediul unei tran"ac9ii re(ersi'ile or ani"ate cu rata (aria'il;. La tran"ac9ie particip; 3 ';nci care licitea"; urm;toarele sume6 Ra"a %o8Bn,ii -NA Banca 1 3.1! 3.1? 3.?) 3.?% 3.?$ 3.?# 3.?! 3.?4 3.?3 To"a Banca ) !? !? !? !? 1?? 1?? !? 1 45O S+$! ici"a"! Banca 0 To"a ? !? 1?? !? 1?? !? 1?? 1?? 2?? 1!? 3?? 1!? 3!? !? 1!? 1?? 1!? KOO 145O
!? !? 1?? !? !? 0OO
C+$+ a"! ? 1?? 2?? 3?? !?? %?? 11!? 13?? 14!?
BC* decide s; aloce un total de )4? milioane euro0 la o rat; a do'=n"ii de 30?!@. Toate licita9iile peste 3.?!@ sunt satisf;cute :n :ntre ime0 :n suma cumulat; de %?? milioane. Propor9ia aloc;rii la rata de 30?!@ este6 3)4? 7 %??4 O 3!? S4?@ Alocarea c;tre Banca 10 la rata mar inal; de 3.?!@0 este6 4?@ \ 1?? S 4? milioane Alocarea total; c;tre Banca 1 este6 !? U !? U 4? S 14? milioane Alocarea c;tre ceilal9i participan9i se determin; similar6 Participan7i Suma licitat' Suma alocat' Banca 1 3?? 14? Banca 2 4!? 34? Banca 3 $?? 4#? To"a 145O M4O
+ac; alocarea se desf;<oar; prin procedura cu rat; unic; 3licita9ie Olande";40 rata de 30?!@ se aplic; tuturor sumelor licitate de participan9i. +ac; alocarea se desf;<oar; prin procedura cu rata multipl; 3licita9ie American;40 nu (a e5ista aceast; rat; unic;. Banca 1 (a primi0 de e5emplu0 !? milioane euro la 30?$@0 !? milioane euro la 3.?#@ <i 4? milioane euro la 30?!@. O(!ra7i+ni ! %! r!finan7ar! %! 8a,' sunt cele mai importante opera9iuni de pia9; conduse de ,*BC0 a(=nd un rol central0 :n urm;rirea o'iecti(elor de control asupra do'=n"ii0 de mana ement a situa9iei lic/idit;9ii pe pia9; <i :n semnalarea e(olu9iei politicii monetare. Caracteristicile func9ionale ale opera9iunilor de refinan9are de 'a"; pot fi pre"entate astfel6 sunt opera9iuni care aduc lic/iditate2 sunt e5ecutate cu re ularitate :n fiecare s;pt;m=n;2
maturitatea lor o'i<nuit; este de 2 s;pt;m=ni0 cu posi'ilitatea :nre istr;rii unei (aria9ii datorit; s;r';torilor le ale din statele mem're. Aceste opera9iuni sunt e5ecutate :n conformitate cu un calendar anun9at :nc; de la :nceputul anului. sunt e5ecutate :ntr1o manier; descentrali"at; de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 se desf;<oar; prin oferte standard2 to9i participan9ii :ndeplinind criteriile de eli i'ilitate pot participa la licita9iile pentru opera9iuni de refinan9are de 'a";. O(!ra7i+ni %! r!finan7ar! (! "!r$!n +n& ,*BC e5ecuta0 cu re ularitate0 <i opera9iuni de refinan9are cu o maturitate de 3 luni :n scopul de a oferi o refinan9are suplimentar; pe termen lun 0 sectorului financiar. Prin aceste opera9iuni ,*BC nu dore<te s; transmit; semnale pie9ei0 moti( pentru care comportamentul s;u normal este acela de a accepta rata do'=n"i formate pe pia9;. Pentru ca ,*BC s; adopta un astfel de comportament0 opera9iunile de refinan9are pe termen lun sunt or ani"ate de o'icei ca oferte cu rat; (aria'il; <i doar :n condi9ii e5cep9ionale0 ,*BC (a e5ecuta opera9iuni de refinan9are pe termen lun cu do'=nd; fi5;. Caracteristicile func9ionale ale acestui tip de opera9iuni de refinan9are sunt pre"entate :n continuare6 repre"int; opera9iuni care aduc lic/iditate2 sunt e5ecutate cu re ularitate :n fiecare lun;2 maturitatea lor o'i<nuit; este de 3 luni2 sunt e5ecutate :ntr1un mod descentrali"at de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 se desf;<oar; prin oferte standard2 to9i participan9ii care :ndeplinesc criteriile de eli i'ilitate pot participa la licita9iile pentru opera9iuni de refinan9are de 'a";2 cate oriile de acti(e sunt acceptate drept aran9ii :n opera9iunile de refinan9are de 'a";. Totu<i0 ';ncile centrale na9ionale pot opta :n pri(in9a acti(elor acceptate0 cu condi9ia apro';rii de c;tre Consiliul Aeneral al BC*. O(!ra7i+ni %! acor% fin -r!& aD finA Opera9iunile de re la8 fin pot fi e5ecutate su' forma opera9iunilor re(ersi'ile de pia9;. Acestea au scopul de a controla lic/idit;9ile de pe pia9; <i ratele do'=n"ii0 :n special pentru a atenua efectele fluctua9iilor nea<teptate din pia9; asupra ratelor do'=n"ii. Posi'ilitatea de a ac9iona rapid :n ca"ul unor e(olu9ii nea<teptate ale pie9ei determin; ,*BC s; urm;reasc; men9inerea unui rad :nalt de fle5i'ilitate :n ceea ce pri(e<te ale erea procedurilor <i caracteristicilor opera9ionale ale acestor opera9iuni6 pot lua forma opera9iunilor care aduc sau a'sor' lic/iditate2 frec(en9a nu este standardi"at;2 opera9iunile re(ersi'ile de re la8 fin care aduc lic/iditate sunt0 de o'icei0 e5ecutate prin oferte rapide0 de<i nu este e5clus; nici posi'ilitatea folosirii procedurilor 'ilaterale2 opera9iunile re(ersi'ile de re la8 fin0 care a'sor' lic/iditatea sunt e5ecutate prin proceduri 'ilaterale2 :n mod o'i<nuit0 sunt e5ecutate :ntr1o manier; descentrali"at; de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 ,*BC poate selec9iona pe 'a"a criteriilor sale un num;r limita de participan9i :n opera9iuni re(ersi'ile de re la8 fin.
O(!ra7i+ni r!v!r3i8i ! 3"r+c"+ra ! Opera9iunile structurale su' forma tran"ac9iilor re(ersi'ile de pia9; se desf;<oar; cu scopul de a a8usta po"i9ia structural; a ,*BC fa9; de sectorul financiar. Caracteristicile func9ionale ale acestor opera9iuni sunt pre"entate astfel6 sunt opera9iuni care aduc lic/iditate2 frec(en9a lor poate a(ea un caracter de re ularitate sau nu2 maturitatea lor nu este standardi"at;2 sunt e5ecutate prin oferte standard2 sunt e5ecutate :ntr1o manier; descentrali"at; de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 to9i participan9ii0 :ndeplinind criteriile enerale de accepta'ilitate0 pot participa la licita9iile pentru opera9iunile re(ersi'ile structurale. Tran,ac7ii ! %ir!c"! de pia9; se refer; la opera9iuni prin care ,*BC cump;r; sau (inde acti(e selectate direct pe pia9;. Opera9iunile directe de pia9; sunt e5ecutate numai pentru scopuri structurale sau de re la8 fin. O tran"ac9ie direct; implic; transferarea :n :ntre ime a dreptului de proprietate de la (=n";tor la cump;r;tor0 f;r; nici o o'li a9ie de r;scump;rare. >n calcularea pre9ului tran"ac9iei0 BC* ac9ionea"; :n conformitate cu cele mai acceptate condi9ii de pia9; pentru instrumentele folosite :n tran"ac9ii. Caracteristicile func9ionale ale tran"ac9iilor directe sunt urm;toarele6 pot fi opera9iuni care aduc lic/iditate 3ac/i"i9ii directe4 sau care a'sor' lic/iditate 3(=n";ri directe42 frec(en9a lor nu este standardi"at;2 sunt e5ecutate prin proceduri 'ilaterale2 :n mod o'i<nuit0 sunt e5ecutate :ntr1o manier; descentrali"at; de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 nu e5ist; restric9ii sta'ilite dinainte pri(ind participan9ii la tran"ac9iile directe. BC* poate !$i"! c!r"ifica"! %! %!(o,i" cu scopul de a a8usta po"i9ia structural; a ,*BC fa9; de sectorul financiar0 astfel :nc=t s; ac9ione"e asupra insuficien9ei lic/idit;9ii pe pia9;. Certificatul de depo"it repre"int; o'li a9ia de :ndatorare a BC* fa9; de de9in;torul acestuia. Certificatele sunt emise <i p;strate su' forma :nre istr;rilor :ntr1un re istru la depo"itarii de (alori mo'iliare din "ona euro. BC* nu impune nici o restric9ie asupra transfera'ilit;9ii certificatelor. Aceste certificate sunt emise cu discount0 adic; su' (aloarea nominal;0 <i sunt r;scump;rate la maturitate la (aloarea nominal;. +iferen9a :ntre (aloarea de emisiune <i cea de r;scump;rare repre"int; do'=nda acumulat; pentru perioada de maturitate. Rata do'=n"ii aplicat; este o rat; simpl; cu con(en9ia de num;rare a "ilelor Dnum;r propriu1"is O3#?E. Caracteristicle func9ionale ale emiterii certificatelor de depo"it de c;tre BC* sunt pre"entate :n cele ce urmea";6 certificatele sunt emise pentru a a'sor'i lic/iditatea de pe pia9;2 titlurile pot fi emise cu o frec(en9; re ulat; sau nere ulat;2 au o maturitate de mai pu9in de 12 luni2 sunt emise prin oferte standard2 certificatele sunt oferite <i reali"ate :ntr1o manier; descentrali"at; de c;tre ';ncile centrale na9ionale2 to9i participan9ii ce :ndeplinesc criteriile de accepta'ilitate pot participa la licita9ii pentru su'scrierea de certificate de depo"it emise de BC*.
E$i"!r!a %! C!r"ifica"! %! D!(o,i" %! c'"r! BCE se reali"ea"; la un pre9 de emisiune dat de rela9ia6 P* S. 5 1 O] 1 5 V3rd 5 +4 O 3#???W ^ unde 6 . 1 Jaloarea nominal; a certificatului de depo"it rd 1 rata do'=n"ii 3ca @4 + 7 -aturitatea 3:n "ile4 P* 7 Pre9ul de emisiune *5emplific;m :n continuare emisiunea de certificate de depo"it prin oferta cu rat; (aria'il;. BC* decide s; a'soar'; lic/iditate de pe pia9; prin emiterea de certificate de depo"it prin oferta cu rat; (aria'il;. Pe pia9; particip; 3 ';nci. Ra"a %o8Bn,ii -NA Banca 1 30?? 30?1 30?2 30?3 30?4 30?! 30?# 30?% 301? To"a !? !? !? 1?? 2?? !? !? 55O Banca ) !? !? !? 4?? 1?? !? KOO S+$! ici"a"! Banca 0 To"a ? !? 1?? !? 1!? !? 1!? 1?? 2!? 1?? $?? 1?? 2!? 1?? 1!? !? 55O 1/OO
C+$+ a"! ? 1?? 2!? 4?? #!? 13!? 1#?? 1$!? 1%!?
BC* decide s; aloce un total de 124! milioane euro0 implic=nd o rat; mar inal; a do'=n"ii de 30?!@. Toate licita9iile su' 30?!@ sunt satisf;cute :n :ntre ime0 :n suma cumulat; de #!? milioane. Propor9ia aloc;rii la rata de 3.?!@ este6 3124! 7 #!?4 O $?? S %!@ Alocarea c;tre Banca 10 la rata mar inal; de 30?!@ este6 %!@\2??S1$?0 iar alocarea total; c;tre Banca 1 este6 !? U !? U !? U 1?? U 1$? S 42? Alocarea0 potri(it metodolo iei pre"entate0 este6
,ume 3milioane euro4
Participan7i Suma licitat' Suma alocat'
Banca 1 !!? 42?
Banca 2 $?? 4)?
Banca 3 !!? 33!
To"a 1/OO 1)45
O(!ra7i+ni (!n"r+ o ,i. Al;turi de oportunit;9ile de pia9;0 BC* utili"ea"; <i opera9iunile pentru o "i0 :n cadrul c;rora distin em :mprumuturile pentru o "i <i depo"itele pentru o "i.
)mprumuturi pentru o !i Partenerii pot folosi opera9iunile de :mprumut pentru o "i :n scopul o'9inerii de lic/iditate de la ';ncile na9ionale0 la o rat; a do'=n"ii presta'ilit;0 :n sc/im'ul acti(elor selectate. B;ncile centrale na9ionale pot oferi lic/iditate prin aceste opera9iuni0 fie su' forma acordurilor de r;scump;rare peste o "i0 fie su' forma :mprumuturilor cu aran9ie. Pre(ederi mai lar i pentru acordurile de r;scump;rare se ;sesc :n aran8amentele contractuale cu 'anca na9ional; respecti(;. Aran8amentele pentru :mprumuturi0 pe 'a"; de aran9ie0 9in cont de procedurile diferite <i de formalit;9ile cerute :n fiecare 8urisdic9ie. Institu9iile care :ndeplinesc criteriile enerale de selec9ie pot participa :n aceste opera9iuni. Accesul este acordat de c;tre 'anca central; a statului mem'ru0 :n care institu9ia :<i are sediul <i numai pentru "ilele :n care sistemul de re lare a pl;9ilor din 9ara respecti(; este opera9ional. La sf=r<itul fiec;rei "ile0 po"i9ia de de'it a participan9ilor :n contul lor de re lare a pl;9ilor cu ';ncile na9ionale este considerat; :n mod automat0 ca o cerere de acces la opera9iunea de :mprumut pentru o "i. Accesul la opera9iunea de :mprumut pentru o "i poate fi acordat n ca"ul :n care o anumit; 'anc; central; este :nc/is; pentru o "i0 din moti(e de s;r';tori le ale specifice 9;rii respecti(e0 ea tre'uie s; informe"e participan9ii din timp :n le ;tur; cu acest fapt. >n cerere tre'uie specificat; suma creditului care se dore<te precum n afar; de cerin9a de a pre"enta suficiente acti(e acceptate0 nu e5ist; nici o limit; referitoare la suma ce poate fi o'9inut; prin opera9iunea de :mprumut pentru o "i. Totu<i0 ,*BC poate limita sau suspenda accesul participan9ilor indi(iduali :n condi9ii e5cep9ionale. -aturitatea acestui credit este de o "i6 el tre'uie restituit0 :mpreun; cu do'=nda aferent;0 peste noapte. Pentru participan9ii direc9i la sistemul de plat; TARA*T0 creditul este ram'ursat :n a doua "i :n care sistemul na9ional respecti( <i sistemul na9ional de re lare a (alorilor mo'iliare sunt opera9ionale0 la ora la care acestea se desc/id. Rata do'=n"ii este anun9at; :n a(ans de c;tre ,*BC <i este calculat; ca o rat; simpl; cu con(en9ia de num;rare a "ilelor de Dnum;r propriu1"is O 3#?E. BC* poate sc/im'a rata do'=n"ii la orice moment0 fiind aplica'il; nu mai de(reme dec=t urm;toarea "i de lucru. +o'=nda la aceast; opera9iune se pl;te<te odat; cu ram'ursarea creditului. Accesul la opera9iunea de :mprumut pentru o "i este acordat numai :n conformitate cu o'iecti(ele <i considerentele enerale ale politicii monetare ale BC*. Depo!ite pentru o !i Participan9ii pot folosi opera9iunea %! %!(o,i" (!n"r+ o ,i 0 :n scopul de a face depo"ite pentru aceast; perioad; la ';ncile centrale na9ionale. +epo"itele sunt remunerate la o rat; a do'=n"ii presta'ilit;. >n condi9ii normale0 rata do'=n"ii la aceast; opera9iune repre"int; un pra minim pentru do'=nda de pe pia9a creditului de o "i. Re ulamentele de desf;<urare a acestei opera9iuni sunt identice la scara "onei euro. +epo"itele pentru o "i acceptate de la participan9i sunt remunerate la o rat; presta'ilit; a do'=n"ii <i nici o aran9ie nu este oferit; de c;tre ';ncile centrale na9ionale :n sc/im'ul depo"itelor. Pentru a primi acces la opera9iunea de depo"it pentru o "i0 participantul respecti( tre'uie s; trimit; o cerere c;tre 'anca central; na9ional; a statului :n care :n cerere tre'uie specificat; suma ce se dore<te a fi depus; ca depo"it pentru o "i. -aturitatea pentru acest tip de opera9iune este de o "i. Pentru participan9ii direc9i la sistemul de pl;9i TARA*T0 depo"itele p;strate :n cadrul acestei opera9iuni se maturi"ea"; :n "iua urm;toare :n care sistemul na9ional respecti( este opera9ional0 la ora la care sistemul se
desc/ide. +o'=nda la depo"ite este pl;ti'il; la maturitatea acestora. O "i de lucru ,*BC este considerat; oricare "i :n care BC* <i cel pu9in o 'anc; central; na9ional; sunt desc/ise pentru o'iecti(e de conducere a politicii monetare.
CAPITOLUL III
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
B...R. este Banca C!n"ra ' a 3"a"+ +i ro$Bn0 a(=nd o po"i9ie c/eie :n domeniul 'ancar0 :n 8urul c;reia ra(itea"; to9i a en9ii (ie9ii monetare <i financiare a 9;rii0 fiecare cet;9ean care folose<te o 'ancnot; sau o moned; purt=nd :nsemnele 9;rii <i ale ';ncii sale unice de emisiune.
0.1. ISTORICUL BNR
Banca .a9ional; a Rom=niei repre"int; o institu9ie care a fost :nfiin9at; prin Le ea or anic; din 23 aprilie 1%%?0 :n 'a"a c;reia0 ';ncii :i este acordat pri(ile iul de a emite moned; na9ional;. Institu9ia a a(ut0 de asemenea0 pri(ile iul de a resconta titlurile comerciale <i 'iletele de tre"orerie0 de a lom'arda 'onurile de te"aur <i de a participa la constituirea capitalului unor societ;9i financiar 'ancare0 :mpreun; cu statul. &orma tradi9ional; de or ani"are a B.R a fost de societate comercial;0 ai c;rei ac9ionari au fost at=t entit;9i pri(ate c=t <i statul rom=n. Inspirat; dup; modelul 'el ian0 le ea din 1%%?0 a autori"at B.R de a emite 'ancnote con(erti'ile :n aur <i ar int0 <i de a efectua opera9iuni specifice unei ';nci centrale 3rescontare0 lom'ardare0 credite u(ernamentale4. Banca .ationala Romaniei este sin ura institutie autori"ata pentru a emite 'ancnote si monede pe teritoriul tarii. Bancnotele emise de B.R0 erau arantate at=t cu titluri <i efecte comerciale0 re"ultate din tran"ac9ii reale0 c=t <i cu re"er(e de aur <i ar int0 care nu puteau repre"enta mai pu9in de o treime din (aloarea emisiunii monetare. Primele 'ancnote care au circulat su' form; de titluri de stat0 emise :n timpul R;"'oiului de Independen9;0 au fost transformate dup; 1%%?0 :n 'ancnote prin aplicarea <tampilei B.R. Ulterior au fost emise noi 'ancnote0 iar (ec/ile titluri au fost lic/idate. Adoptarea de c;tre Rom=nia0 :n anul 1%)?0 a sistemului monometalist D old standardE a imprimat acti(it;9ii de emisiune a B.R0 caracteristicile acestuia. >n circumstan9ele Primului
R;"'oi -ondial0 u(ernul solicit; B.R0 un :mprumut pentru a face fa9; c/eltuielilor militare0 situa9ie :n care0 'ancnotele emise0 necon(erti'ile :n aur0 au repre"entat moned; /=rtie0 cu (aloare nominal;. >n anul 1)2)0 unificarea <i reforma monetar; au repre"entat momentul :n care a fost adoptat; moneda na9ional; cu denumirea E !+F <i cu definirea le al; de 1? mili ram0 cu titlu )???O??. Perioada inter'elic; a situat B.R pe po"i9ia adopt;rii unor m;suri importante :n (ederea sus9inerii economiei0 fiind emise0 de asemenea0 <i re lement;ri care s; pun; cap;t etalonului monetar aur1de(i"e. +intre momentele mai importante din e(olu9ia B.R0 re9in aten9ia urm;toarele6 :n 1)4#0 B.R de(ine 'anc; cu unic ac9ionar0 statul rom=n2 :n 1)4% <i 1)$? denumirea oficial; a ';ncii se modific; potri(it cu titulatura 9;rii. Reforma monetar; lansat; :n anul 1)4$ a a(ut un puternic caracter de clas;0 o'iecti(ele propuse fiind6 stoparea infla9iei0 conferirea unei anumite sta'ilit;9i monedei na9ionale0 <i infla9iei0 conferirea unei anumite sta'ilit;9i a raportului dintre pre9uri. Actul na9ionali";rii din 1)4%0 a fa(ori"at deprecierea puternic; a monedei na9ionale0 ceea ce a necesitat0 mai t=r"iu o nou; reform;0 cea din 1)!2. Potri(it acesteia0 ec/i(alentul :n aur al leului este fi5at la ?0?$)34# r. aur0 iar cursurile (alutare :n raport cu alte monede0 au fost determinate pe 'a"a acestei (alori paritare. +up; 1)!20 situa9ia economic;0 financiar; n perioada economiei centrali"ate0 rolul B.R a constat :n urm;toarele6 monopolul e5clusi( asupra emisiunii monetare <i asupra opera9iunilor cu aur2 monopolul asupra :ncas;rii (eniturilor statului <i a pl;9ilor pentru 'u et2 rolul de casier eneral al statului2 monopolul asupra sc/im'ului (alutar2 sta'ilirea planului de credite al economiei na9ionale2 acordarea de :mprumuturi pe termen scurt clien9ilor ';ncii2 sta'ilirea 'alan9ei de (enituri <i c/eltuieli pentru popula9ie. Trecerea economiei la o nou; etap; a produs ample <i profunde reforme :n ceea ce pri(e<te statutul B.R.
0.). CREAREA BNR
Crearea B.R are la 'a"; le ea 1$ din 2) aprilie 1%%? care pre(edea Q:nfiin9area unei ';nci de scompt <i circula9iuneE. Potri(it acestei le i0 Banca .a9ional; a Rom=nei se :nfiin9a0 pentru o perioad; de 2? de ani 3:ncep=nd din 1 iulie 1%%?40 cu dreptul e5clusi( de a emite Q'ilete de 'anc; la purt;torE. +in punct de (edere al constituirii capitalului0 acesta era de 3? milioane lei0 din care "ece milioane erau depuse de c;tre stat0 restul fiind constituit prin su'scrip9ie pu'lic;. La acea data0 opera9iunile B.R erau repre"entate de6 1 scontarea sau cump;rarea de poli9e0 'ilete la ordin sau alte efecte2 1 scontarea 'onurilor de te"aur p=n; la ni(elul de 2?@ din ni(elul capitalului (;rsat2 1 tran"ac9ii cu metalele pre9ioase 3aur <i ar int42 1 primirea sumelor :n cont curent <i :n depo"it0 a titlurilor0 a metalelor pre9ioase2 Participarea statului la constituirea capitalului B.R Qa fost moti(at; prin necesitatea arant;rii :ntr1un mod real0 si ur <i eficace a dreptului de control al statului asupra politicii institutului de emisiune. La o c=t de sumar; anali"; a le ii0 se poate u<or constata c; aceast; arantare nu era cu nimic 8ustificat;. Le ea pre(edea suficiente c;i de e5ercitare a controlului0 independente de calitatea statului de a fi ac9ionar al ';ncii. Astfel0 u(ernatorul <i o parte dintre directori <i cen"ori erau numi9i de u(ern2 opera9iile ';ncii erau supra(e /eate de un comisar al u(ernului2 :ntr1un alt articol special din le e se pre(edea dreptul u(ernului de a se opune la e5ercitarea oric;rei m;suri contrar; le ii0 statutelor <i intereselor statului. E
0.0. EVOLUTIA BANCII CENTRALE A ROMANIEI
Pentru a1<i :ndeplini misiunea sa de interes pu'lic0 cea mai (ec/e 'anc; a 9;rii0 care func9ionea"; ne:ntrerupt de la :ntemeierea sa :n 1%%?0 a tre'uit s; se adapte"e <i0 uneori0 :n momente cruciale0 c/iar s; fac; istoria 9;rii0 r;spun"=nd e5i en9elor economice0 constr=n erilor politice <i sfid;rilor tuturor cri"elor sistemului financiar al Rom=niei moderne. B...R. este o institu9ie de interes pu'lic creat; ca efect a unei Le i Or anice0 acum 12? ani. Le ea0 promul at; :n 11O23 aprilie <i pu'licat; :n Q-onitorul OficialE0 la 1$O2) aprilie 1%%?0 Qpentru :nfiin9area unei ';nci de scompt <i circula9iune su' denumirea de Banca Na7iona ' a Ro$Bni!iE instituia pri(ile iul e5clusi( al acestei societ;9i anonime 7 aflat;0 pe atunci0 :n propor9ie de dou; treimi :n proprietatea ac9ionarilor pri(a9i 7 de a emite moneda statului rom=n. Pe tot parcursul e(olu9iei sale istorice0 ea a fost continuu 'anca de emisiune a 9;rii0 c/iar dac; func9iile ei economice0 re imul propriet;9ii <i dimensiunile institu9ionale s1au modificat uneori0 radical. Ast;"i B...R. nu tratea"; dec=t cu institu9ii financiare <i cu statul <i nu cu a en9ii economici ori cu persoanele fi"ice care solicit; :mprumuturi. B...R. este ast;"i o structur; de estiune autonom; a unor fonduri pu'lice0 a(=nd :ns;rcin;ri economice <i sociale specifice. B...R. 9ine o conta'ilitate proprie pe principii comerciale eneral acceptate0 put=ndu1<i :nc/eia acti(itatea anual; cu profit sau pierdere. Profitul este impo"itat de -inisterul &inan9elor ca (enit al 'u etului de stat. Profitul r;mas dup; impo"itare este reparti"at0 :n respectul le ilor 9;rii0 prin /ot;r=rile Con3i i+ +i %! a%$ini3"ra7i! al ';ncii. Prima <i cea mai important; :ns;rcinare economic; <i social;0 specific; B...R.0 const; :n a(rovi,ionar!a circ+ a7i!i $on!"ar! a :ntre ii 9;ri cu 'ancnote 3'iletul de 'anc;4 <i monede metalice. E$i3i+n!a @n3!$n! or $on!"ar! ale statului rom=n constituie0 prin le e0 monopol al B...R. *misiunea este continu; din punct de (edere fi"ic <i (aloric0 dar num;rul 'ancnotelor <i al monedelor metalice aflate :n circula9ie constituie re"ultatul punerii <i retra erii din circula9ie a acestora0 conform necesit;9ilor economice <i radului de u"ur; fi"ic; a acestor efecte monetare cu cea mai lar ; utili"are pu'lic;. *aloarea bancnotelor %i a monedelor metalice 3denumite0 :n ansam'lu0 numerar4 constituie postul cel mai important din pasivul bilanului B+,+ + Acti(ele care se formea"; :n contrapartid; sunt cr!%i"+ acor%a" a r!finan7ar!a 3oci!"'7i or 8ancar!0 creditul acordat 'u etului de stat <i creditul acordat str;in;t;9ii 3din re"er(a de aur sau de(i"e a 9;rii0 administrat; de B...R.4. Acestor trei mari cate orii de acti(e le corespund trei funciuni de autoritate monetar ale B...R. 6 8anc' a 8'nci or, ca3i!r >i 8anc9!r a 8+&!"+ +i %! 3"a" 3-inisterul &inan9elor40 precum n completarea func9iilor de autoritate monetar;0 B...R. este a+"ori"a"! %! ( '7i0
deoarece at=t pl;9ile cu numerar0 c=t <i o 'un; parte a pl;9ilor f;r; numerar se desf;<oar; prin re9eaua ei de sucursale0 care :ndeplinesc <i rolul de a en9i ai ';ncilor comerciale :n decontarea 3plata4 pe care acestea o efectuea"; at=t :n contul a en9ilor economici n ansam'lul lor0 toate aceste func9ii0 :nso9ite de alte dispo"i9ii le ale specifice :n domeniul pl;9ilor cu numerar n 1MM)0 B...R. a reintrat complet :n drepturile sale specifice de 8anc' c!n"ra ' a 3"a"+ +i ro$Bn 7 emisiunea monetar;. B...R. are :n su'ordine dou; :ntreprinderi producti(e cu profil te/nolo ic de industrie prelucr;toare. Astfel0 R!&ia A+"ono$' I$(ri$!ria B.N.R. asi ur; tip;rirea :n condi9ii de si uran9; a 'iletelor de 'anc;0 pentru moment plasat; c/iar :n sediul central al B...R. R!&ia A+"ono$' Mon!"'ria S"a"+ +i prelucrea"; metal pre9ios sau comun at=t pentru o'9inerea unor efecte monetare de tipul monedelor metalice sau a celor cu (aloare intrinsec; 3pentru scop monetar sau numismatic40 c=t <i pentru o'9inerea de efecte f;r; (aloare monetar;0 medalistice0 artistice sau utilitare 3confec9ionare <i repara9ii de 'i8uterii din metale pre9ioase pentru pu'licul lar 4. Contrar p;rerii0 destul de lar r;sp=ndite0 c; B...R. ar fi proprietar; de ';nci comerciale0 aceste dou; Re ii Autonome care fa'ric; 'ani de /=rtie sau de metal0 la propriu0 sunt deocamdat; sin urele dou; particip;ri ale B...R. la acti(itatea unor :ntreprinderi or ani"ate pentru o'9inerea de profit. R!&i$+ (ro(ri!"'7ii asupra ';ncii de emisiune a Rom=niei s1a modificat :n decursul istoriei. B...R. a fost :nfiin9at; su' forma unei societ;9i anonime pe ac9iuni 3societate care putea fi de9inut; la :nfiin9are de un num;r foarte mare de ac9ionari0 transmiterea ac9iunilor f;c=ndu1se prin circula9ie li'er; pe pia9; sau altfel dec=t prin re istrul ac9iunilor nominati(e4. +in capitalul ini9ial de 12 milioane lei aur0 doar 1O3 din ac9iuni apar9ineau statului0 restul de9in;torilor fiind persoane pri(ate cu interese puternic le ate de marea 'ur /e"ie li'eral;. Acestei societ;9i anonime pe ac9iuni i1a fost acordat de c;tre statul rom=n 3la acea dat; monar/ie constitu9ional;4 pri(ile iul e5clusi( de a emite moneda na9ional; su' form; de 'ilete de 'anc;0 un instrument de plat; care s1a r;sp=ndit rapid ulterior0 :nlocuind monedele din metal pre9ios 3cu (aloare intrinsec;4. +e<i propor9ia de9inerilor de ac9iuni :n capital s1a modificat :n decursul timpului0 B...R. a fost +na %in"r! c! ! $ai 3"a8i ! in3"i"+7ii a ! 7'rii 0 cu o reputa9ie profesional; <i politic; remarca'ile0 dincolo de relati(it;9ile de comportament care au caracteri"at alte institu9ii pu'lice :n ultima sut; de ani. La aceasta a contri'uit :n mod ma8or <i p;strarea caracterului de 'anc; comercial; al;turi de cel de 'anc; de emisiune. .u rareori0 profiturile rezultate din activitatea comercial a B.N.R. au fost investite n msuri cu folos public de care a 'eneficiat statul <i0 :n ultim; instan9;0 to9i cet;9enii s;i0 B...R. spri8inind permanent sincroni"area cu (alorile ci(ili"a9iei europene pe teritoriul Rom=niei. >n acest mod0 B...R. a fost totdeauna nu numai un fac"or %! r!for$' >i (ro&r!30 dar <i un cr!a"or %! oc+ri %! $+nc' :n perioadele de cri"e economice0 prin infu"iile de capital <i solu9iile 'ancare oferite :ntre ii economii na9ionale. +in orice perspecti(; istoric; o'iecti(; reiese c; B...R. a renun9at repede la a fi 'anca unui sin ur partid <i a familiei :ntemeietorilor s;i istorici 1 to9i pro(eni9i din 'ur /e"ia li'eral; 7 cre=nd <i confund=ndu1se cu destinul na9ional. Conform le ii din aprilie 1))1 ca(i"a + (ro(ri+ al B...R. apar9ine :n :ntre ime statului0 acest re im al propriet;9ii fiind considerat de le iuitor ca adec(at func9iilor noi ale B...R.0 ca :n ca"ul ';ncilor centrale occidentale cu autentic; autonomie func9ional; <i deci"ional;
O p;rere lar r;sp=ndit; este c; modelul care a ser(it la re:nnoirea B...R.0 :n 1))10 a fost Banca Central; a Aermaniei 3+eutsc/e Bundes'anC4 :n ecourile enerate de Tratatul de la -aastric/t.
0.4. ROLUL SI FUNCTIILE BNR

Re lementarea acti(it;9ii B.R a fost repre"entat; :n perioada 1))111))% de Le ea nr. 34O1))10 iar din 1))%0 de Le ea nr. 1?1O1))%0 care :ndepline<te :n pre"ent0 rolul de ,tatut al B.R. >n concordan9; cu acesta0 conducerea B.R este asi urat; de c;tre un Consiliu de Administra9ie0 format din ) mem'ri0 numi9i de Parlament6 un presedinte0 care este si u(ernator al Bancii .ationale a Rom=niei2 un (icepresedinte0 care este si prim1(ice u(ernator2 sapte mem'ri0 dintre care doi sunt si (ice u(ernatori0 iar ceilalti cinci mem'ri nu sunt salariati ai Bancii .ationale a Rom=niei. -onsiliul de administratie al Bancii ,attionale a om.niei decide0 :n conditiile le ii6 politicile :n domeniile monetar0 (alutar0 de credit si plati0 urmarind aducerea la :ndeplinire a acestora2 masurile :n domeniul autori"trii si supra(e /erii prudentiale a 'ancilor pe care le1a autori"at2 directiile principale :n conducerea operatiunilor si raspunderile ce re(in personalului Bancii .ationale a Rom=niei2 or ani"area interne0 indemni"atiile0 salariile si alte drepturi 'anesti ale personalului. -omisia de cen!ori este formata din ! mem'ri. Ac!a3"a (erifica respectarea normelor le ale pri(ind e(aluarea patrimoniului Bancii .ationale a Rom=niei0 :ntocmirea 'ilantului conta'il si a contului de profit si pierderi0 :n concordanta cu re istrele0 a80 cautiune sau custodie0 precum si e5ecutia 'u etului de (enituri si c/eltuieli. Anual0 comisia de cen"ori :ntocmeste un raport asupra 'ilantului conta'il si a contului de profit si pierderi0 precum si asupra e5ecutiei 'u etului de (enituri si c/eltuieli. Conducerea e5ecuti(a a Bancii .ationale a Rom=niei se e5ercita de catre u(ernator0 prim1(ice u(ernator si de doi (ice u(ernatori. -isiunea Consiliului de Administra9ie este de a adopta deci"ii0 :n concordan9; cu pre(ederile le ii0 :n domeniul monetar0 al cursului de sc/im' n concordan9; cu pre(ederile statutului0 B.R dispune :n plan 8uridic de un rad sporit de independen9;0 at=t :n conte5tul noilor codi9ii ale sistemului 'ancar rom=nesc0 c=t <i al a'ord;rii teoretice a rolului autorit;9ii monetare0 care se manifest; :n pre"ent :n lume. Independen9a ';ncii centrale este asi urat; prin dele area de c;tre or anismul le islati(0 a u(ernatorului0 pe o perioad; de # ani0 diferit; de durata mandatelor ministeriale. Au(ernatorul B.R r;spunde :n fa9a Parlamentului pentru re lement;rile de politic; monetar; n concordan9; cu statutul s;u0 B.R desf;<oar; urm;toarele opera9iuni6
a4 !$i3i+n!a $on!"ar'# B.R este sin ura institu9ie autori"at; s; emit; 'ancnote <i piese metalice :n :ntrea a 9ar;2 administrea"; stocul de 'ancnote <i monede2 formulea"; pro ramul de emisiune monetar;0 astfel :nc=t s; satisfac; cererea de moned; necesar; circula9iei monetare2 Totalul stocului de 'ancnote <i piese metalice este :nscris :n 'ilan9ul B.R0 :n pasi(. Cantitatea de moned; emis; peste ni(elul re"er(elor interna9ionale este acoperit; prin urm;toarele acti(e6 a(ansuri acordate de B.R statului i c+ a "! in3"i"+7ii %! cr!%i" >n cadrul rela9iilor B.R cu societ;9i 'ancare0 al;turi de scontarea <i reescontarea titlurilor comerciale sau acordarea creditelor0 o importan9; sporit; o au opera9iunile de refinan9are. Prin refinan9are0 B.R ofer; lic/idit;9i societ;9ilor 'ancare cu respectarea condi9iilor de politic; monetar;. Refinan9area repre"int; o opera9iune de acordare a creditelor pe termen scurt0 pentru ma5imum )? de "ile0 iar formele pe care le :m'rac; aceasta pot fi urm;toarele6 creditul structural creditul de licita9ie creditul special creditul de lom'ard Cr!%i"+ 3"r+c"+ra a constituit unul din cele mai importante mi8loace de refinan9are0 prin care o societate 'ancar; putea utili"a0 :n mod succesi(0 p=n; la un anumit ni(el0 sumele dintr1un cont alimentat de B.R0 pentru o anumit; perioad; de timp. Aarantarea acestor credite sa reali"at pe 'a"a titlurilor comerciale <i a altor titluri acceptate de B.R. Creditul structural se acorda numai p=n; la ni(elul plafonului sta'ilit de conducerea B.R0 pentru fiecare 'anc;. .i(elul ratei do'=n"ii practicate pentru aceste credite a fost sta'ilit de Consiliul de Administra9ie0 repre"ent=nd rata oficial; a scontului. >n conformitate cu pre(ederile acordului cu &-I0 aceast; form; de refinan9are a fost a'andonat;. Cr!%i"+ %! ici"a7i! este un mi8loc de refinan9are care :nlocuie<te opera9iunile de DopenmarCetE. Un asemenea credit se acord; pe o perioad; de 1! "ile iar colateralul :l constituie titlurile de stat <i alte titluri acceptate de B.R. Creditul de licita9ie este acordat la plafonul ma5im pentru :ntre ul sistem 'ancar <i pentru o perioad; fi5at; de conducerea ';ncii. Rata de do'=nd; poate fi sta'ilit; pe 'a"e competiti(e :n cadrul <edin9elor de licita9ie0 dar nu poate co'or: su' ni(elul sta'ilit de B.R. Cr!%i"+ 3(!cia constituie o refinan9are e5traordinar; acordat; de B.R societ;9ilor 'ancare aflate :n cri"; de lic/iditate. Creditul este acordat pentru o perioad; de ma5imum 3? de "ile0 fiind condi9ionat de pre"entarea unui pro ram de restructurare acceptat de B.R. Un asemenea credit poate fi ram'ursat :n a(ans0 par9ial sau :n totalitate. Cr!%i"+ o$8ar% -ov!r%raf"A repre"int; finan9area acordat; Dpeste noapteE0 unor ';nci0 pentru a face fa9; pl;9ilor lor "ilnice. Ca ordin de m;rime0 este limitat la $!@ din fondurile ';ncii0 iar colateralul este repre"entat de titluri de stat0 sau alte titluri. >n acti(itatea de creditare0 B.R tre'uie s; constituie pro(i"ionare pentru pre(enirea <i limitarea riscului0 <i totodat; s; ofere ser(icii de colectare <i difu"are0 la cerere0 a informa9iilor cu pri(ire la incidentele de pl;9i <i riscul de credit :n sistemul 'ancar. c4 O(!ra7i+ni @n con"+ 3"a"+ +i.
B.R administrea"; contul curent al Tre"oreriei statului0 desc/is :n numele -inisterului de &inan9e. Poate acoperi deficitele temporare ale Tre"oreriei0 prin acordarea de asisten9; financiar; su' forma unor credite0 :n limitele acceptate de le isla9ie <i cu scopul men9inerii sta'ilit;9ii monedei na9ionale. Opera9iunile B.R :n rela9iile cu -inisterul de &inan9e constau :n6 plasarea titlurilor emise de stat <i a altor titluri de datorie ale statului2 e5ercitarea func9iilor de :nre istrare0 depo"itare <i transfer al titlurilor2 plata do'=n"ilor <i a principalului. B.R poate acorda :mprumuturi 'u etului administra9iei centrale0 :n (ederea acoperirii deficitelor temporare. ,uma total; a acestor credite nu poate dep;<i ec/i(alentul a 1?@ din totalul 'u etului apro'at <i0 de asemenea0 nu poate dep;<i de dou; ori ni(elul capitalului B.R <i al fondului de re"er(;. ,tatutul B.R pre(ede c; asisten9a financiar; poate fi acordat; prin emisiunea de titluri ne ocia'ile0 emise de -inisterul &inan9elor e5primate :n lei0 cu o maturitate de 1%? de "ile i c+ a+r. B.R sta'ile<te <i conduce politica :n domeniul (alutar <i al re"er(elor de aur0 cu scopul men9inerii sta'ilit;9ii monedei na9ionale. Responsa'ilit;9ile se manifest; <i :n urm;toarele domenii6 sta'ile<te 'alan9a de pl;9i e5terne2 sta'ile<te <i pu'lic; ratele de sc/im'2 sta'ile<te limitele re"er(elor de (alut; <i de aur care pot fi sc/im'ate sau care pot fi p;strate :n depo"ite2 men9ine <i administrea"; re"er(ele interna9ionale 3aur0 acti(e e5terne0 titluri comerciale0 cecuri e5primate :n (alut;0 'ilete de tre"orerie <i alte titluri emise de u(erne str;ine4. Banca Na"iona a a Ro$ani!i ela'orea"a si aplica politica pri(ind cursul de sc/im'0 sta'ileste si urmareste aplicarea re imului (alutar pe teritoriul Romaniei. Administrand re imul (alutar, Banca Na"iona a a Ro$ani!i raspunde de6 _ emiterea re lementarilor cu pri(ire la operatiunile cu acti(e e5terne si aur0 in (ederea prote8arii monedei nationale2 _ ela'orarea 'alantei de plati si a altor lucrari pri(ind po"itia in(estitionala internationala a tarii2 _ sta'ilirea cursurilor de sc/im' pentru operatiuni proprii pe piata (alutara0 calcularea si pu'licarea cursurilor medii pentru e(idenra statistica2 _ autori"area si retra erea autori"atiei0 precum si supra(e /erea persoanelor 8uridice care au o'tinut autori"atia de a efectua tran"actii (alutare2 _ sta'ilirea de plafoane si alte limite pentru detinerea de acti(e e5terne si operatiuni cu aur si acti(e e5terne pentru persoane 8uridice si fi"ice2 _ pastrarea si administrarea re"er(elor internationale ale statului. Banca Na"iona a a Ro$ani!i 3"a8i !3"! 3i $!n"in! r!,!rv! ! in"!rna"iona !. Aceste re"er(e se compun din urmatoarele elemente6 _ aur detinut in te"aur in tara sau depo"itat in strainatate2 _ acti(e e5terne su' forma de 'ancnote si monede sau disponi'il in conturi la 'anci sau alte institutii financiare in strainatate0 e5primate in acele monede si detinute in acele tari pe care le sta'ileste Banca .ationala a Romaniei2 _ orice alte acti(e de re"er(a recunoscute pe plan international0 inclusi( dreptul de a efectua cumparari de la &ondul -onetar International in cadrul transei de re"er(a0 precum si detinerile de drepturi speciale de tra ere2
_ cam'ii0 cecuri0 'ilete la ordin0 precum si o'li atiuni si alte (alori mo'iliare0 ne ocia'ile sau nu0 emise sau arantate de persoane 8uridice nere"idente0 clasificate in primele cate orii de catre a entiile de apreciere a riscurilor2 _ 'onuri de te"aur0 o'li atiuni si alte titluri de stat emise sau arantate de u(erne straine sau de institutii financiare inter u(ernamentale0 ne ocia'ile sau nu0 e5primate si plati'ile in (aluta in locuri accepta'ile pentru Banca .ationala a Romaniei. Banca .ationala a Romaniei este unica institutie autori"ata sa emita insemne monetare su' forma de 'ancnote si monede0 ca mi8loace le ale de plata pe teritoriul Romaniei. Aceasta este sin ura in drept sa sta'ileasca (aloarea nominala0 dimensiunile0 reutatea0 desenul si alte caracteristici te/nice ale 'ancnotelor si monedelor metalice. B...R. e5ercit; pri(ile iul conferit de le e de a emite0 :n numele statului0 $on!%! $!"a ic! >i 8ancno"! de di(erse (alori 3cupiuri4. Politica de imprimare <i de emisiune este e5ercitat; cu respectarea re ulilor enerale te/nice din tradi9ia na9ional; i $on!%! ! $!"a ic! sunt puse :n circula9ie de c;tre B...R. printr1o re9ea proprie securi"at; de distri'u9ie pe :ntre teritoriul 9;rii. Principalii a en9i de r;sp=ndire a 8ancno"! or >i $on!%! or $!"a ic! :n pu'lic sunt casieriile unit;9ilor locale ale ';ncilor comerciale 3sucursale0 filiale0 a en9ii40 precum <i Re ia Autonom; Po<ta Rom=n;. +in casieriile acestor mari distri'uitori0 numerarul a8un e :n casieriile :ntreprinderilor sau direct la popula9ie 3prin plata direct; a pensiilor etc.4. Persoanele 8uridice care distri'uie numerarul 7 de o'icei ';nci 7 :l pot o'9ine de la B...R. sau de la alte ';nci care l1au o'9inut de la B...R.0 :n sc/im'ul ced;rii anumitor acti(e acceptate de distri'uitori0 cu alte cu(inte :n sc/im'ul ced;rii unei munci pre"ente. -ai precis0 numerarul emis <i distri'uit de B...R.0 ca form; a emisiunii 'anilor :n eneral0 are :n contrapartid; fie credite acordate de ';nci a en9ilor economici sau institu9iilor f;r; acti(itate producti(; direct;0 fie crean9e asupra str;in;t;9ii 3(alut;0 de(i"e4. La fel este fundamentat <i mecanismul economic al emisiunii <i distri'uirii monedei de cont0 a acelor lei crea9i <i circula9i prin :nscrierea :n de'itul <i creditul unor e(iden9e conta'ile care0 :mpreun; cu mecanismul de func9ionare al numerarului descris anterior0 d; form; diferitelor ac"ivi"'7i a ! B.N.R. pre"entate mai 8os0 <i anume6 B...R. emite' pune %i retrage din circulaie numerarul2 B...R. este banca bncilor0 pe care le autori"ea"; s; func9ione"e pe teritoriul Rom=niei2 B...R. este casier general %i banc(er 3:mprumut;tor sau creditor4 al 'u etului de stat 3al -inisterului &inan9elor42 B...R. sta'ile<te <i conduce politica valutar a 9;rii2 B...R. sta'ile<te i r!"ra&! %in circ+ a7i! n+$!rar+ O'iectul esen9ial al politicii B...R. este redat :n Le ea 34O1))10 astfel 6 QB...R. este unica institu9ie autori"at; s; emit; 8ancno"! >i $on!%! $!"a ic! pe tot cuprinsul 9;rii. Unitatea monetar; a Rom=niei este leul0 cu su'di(i"iunea sa 'anul. B...R. a%$ini3"r!a,' direct re"er(a de 'ancnote <i monede metalice0 ela'orea"; pro ramul de emisiune a acestora <i asi ur; emisiunea re ulat; de 'ancnote <i monede metalice0 :n (ederea satisfacerii necesarului de numerar al 9;rii.
B...R. este sin ura :n drept s; sta'ileasc; (aloarea nominal;0 dimensiunile0 reutatea0 desenul <i alte caracteristici te/nice ale 'ancnotelor <i monedelor metalice. Bancnotele (or fi semnate de u(ernator <i casierul central.E +e la crearea sa :n 1%%?0 B...R. a 'eneficiat continuu de pri(ile iul le al al emisiunii :nsemnelor monetare ale statului rom=n0 fie c; acestea au fost monede cu (aloare intrinsec; 3din metale pre9ioase40 fie c; acestea au fost 'ancnote 3'ilete de 'anc;4 acceptate ca plat; pentru stin erea oric;rei datorii pu'lice <i pri(ate pe :ntre teritoriul 9;rii <i0 uneori0 c/iar :n e5terior. -onopolul de emisiune a fost0 pentru scurte perioade0 anulat de facto sau :mp;r9it. Uneori a inter(enit for9a ma8or;0 :n :mpre8ur;ri le ate de ocupa9ia str;in; <i de punerea :n circula9ie de lei tip;ri9i <i distri'ui9i de ocupant0 adu<i :n 'a a8ele acestuia. Alteori a inter(enit inconsec(en9a politic;0 la :nceputul anilor !? B...R. fiind constr=ns; s; accepte ca -inisterul &inan9elor s; preia o (reme pri(ile iul emisiunii monedei metalice <i0 uneori0 c/iar al unor cupiuri ale 'ancnotei. Le ea nr. 34O1))1 a resta'ilit unitatea monopolului de emisiune al B...R. asupra monedei na9ionale0 orice moned; metalic; <i 'ancnot; emis; de B...R. <i aflat; le al :n circula9ie tre'uind s; fie acceptate ca unic; moned; le al; de c;tre casieriile persoanelor 8uridice <i de c;tre particulari0 pe :ntre teritoriul de pl;9i al Rom=niei neput=nd0 deci0 fi refu"at; :n nici o plat;0 <i f;r; a :mpiedica efectul unei alte con(en9ii :ntre parteneri. b/ B.N.R. !3"! 8anca 8'nci or, (! car! ! a+"ori,!a,' 3' f+nc7ion!,! (! "!ri"ori+ Ro$Bni!i Potri(it le ii nr. 33O1))10 orice societate comercial; care preia depo"ite <i acord; credite pu'licului 3oric;ror persoane fi"ice <i 8uridice4 constituie o 8anc'0 indiferent dac; proprietarii acesteia sunt statul sau persoane pri(ate sau <i unul <i celelalte. A(=nd :n (edere riscul specific numai societ;9ilor 'ancare de a folosi0 :n formarea profitului pe 'a"a :ncas;rii de do'=n"i0 'anii depu<i ai pu'licului0 precum <i posi'ilitatea apari9iei situa9iei de a nu putea onora cererile de retra ere din partea deponen9ilor 3panica 'ancar;40 B...R. se constituie :n estionarul riscului de sistem :n acti(itatea tuturor ';ncilor0 repre"ent=nd interesul :ntre ii societ;9i0 fiind0 deci0 Q ardian al interesului pu'licE. Primul act al acestei estiuni economice <i misiuni sociale este autori"area unei societ;9i comerciale s; desf;<oare opera9iile specifice unei ';nci0 B...R (erific=nd e5isten9a capitalului n continuare0 pe tot parcursul e5isten9ei ei0 'anca autori"at; (a fi supra(e /eat; pruden9ial0 prin (erificarea permanent; a e5punerii la risc a acesteia0 din di(erse puncte de (edere ale te/nicilor n pro'lemele de interes eneral0 :n calitatea de 'anc; a ';ncilor0 B...R este :mputernicit; de le e s; emit; re lement;ri 3re ulamente0 norme0 circulare etc.4 cu (ala'ilitate pentru :ntre ul sistem 'ancar i 8anc9!r a 3"a"+ +i ro$Bn Prin func9ia sa de tre"orerie0 -inisterul &inan9elor este acela care dispune pl;9i <i estionea"; (enituri re"ultate din :ncas;ri la 'u etul de stat printr1o re9ea de casierii <i unit;9i speciali"ate :n manipularea <i transferul monedei efecti(e <i de cont. B...R particip; la procesul e5ecu9iei 'u etului de stat <i 9ine e(iden9ele conta'ile ale contului curent al Tre"oreriei Aenerale a ,tatului0 f;r; a percepe comisioane <i f;r; a pl;ti do'=n"i. Aratuitatea acestui ser(iciu constituie o contrapartid; la pri(ile iul 3<i0 :n condi9iile actuale0 la monopolul4 de emisiune monetar; acordat de c;tre statul rom=n. Totodat;0 B...R poate acorda 'u etului de stat un :mprumut limitat pentru acoperirea decala8ului temporar care inter(ine 7 de o'icei0 se"onier 7 :ntre (eniturile i cr!%i"or a 3"a"+ +i . >mprumutul are un caracter de a(ans f;cut de B...R 'u etului statului0 care0 :n principiu0 se poate acorda pentru acoperirea unor ne(oi temporare0 pe 'a"a unui contract 3con(en9ie4 cu -inisterul &inan9elor0 <i tre'uie s; se :ncase"e :n limite cantitati(e presta'ilite de Le e0 din precau9ia de a limita tenta9ia de a se :mprumuta nelimitat. B...R0 ca a&!n" a 3"a"+ +i0 poate or ani"a 7 ea :ns;<i sau prin intermediul altor ';nci 7 emisiunea <i plasarea o'li a9iunilor de stat0 efectu=nd <i ser(iciul financiar al datoriei pu'lice 3(=n"area0 r;scump;rarea0 :ncasarea diferen9elor de pre90 plata do'=n"ilor <i altor drepturi ';ne<ti ce decur din respecti(ele opera9iuni4. B...R poate face toate aceste ser(icii0 specifice pie9ei0 datoriei pu'lice la ini9iati(a <i cererea e5pres; preala'il; a -inisterului &inan9elor0 nea(=nd nici un pri(ile iu special ca a ent "! >i con%+c! (o i"ica $on!"ar' a 7'rii, @n in"!r!3+ na7i+nii Consiliul de Administra9ie al B...R sta'ile<te principalele o'iecti(e ale politice monetare a 9;rii0 spri8inind *5ecuti(ul :n toate acele m;suri care nu contra(in intereselor pe termen lun ale sta'ilit;9ii monedei na9ionale0 :n corela9ie cu ac9iunile -inisterului de &inan9e. Totodat;0 B...R. poate desf;<ura o consultare cu repre"entan9ii profesiunii 'ancare din ';ncile comerciale. Principalele teme ale politicii monetare sunt vo +$+ >i 3"r+c"+ra $a3!i $on!"ar! :n e(olu9ia lor0 niv! + >i ca c+ + %o8Bn,i or la depo"itele 'ancare la (edere <i la termen 3pornind de la do'=nda de referin9;40 c+r3+ %! 3c9i$8 a !+ +i :n raport cu alte (alute <i situa9ia 'alan9ei de pl;9i e5terne a 9;rii. Ca orice participant pe pia9;0 B...R. poate folosi ca instrumente de politic; monetar; te/nici <i crea structuri specifice acti(it;9ii ';ncilor comerciale. At=t :n sta'ilirea c=t <i :n conducerea politicii monetare0 B...R. operea"; cu date sintetice pro(enite din sectorul 'ancar "! >i con%+c! (o i"ica va +"ar' a 7'rii Politica (alutar; constituie un se ment specific al celei monetare. >n domeniul politicii (alutare0 Con3i i+ %! A%$ini3"ra7i! a B.N.R . are atri'u9iuni importante :n sta'ilirea re imului (alutar al 9;rii. B...R. este autoritatea care asi ur; tre"oreria 'alan9ei de pl;9i e5terne a 9;rii0 inclusi( prin efectuarea controlului efecti( al de(i"elor0 pentru a nu se crea o dependen9; fa9; de creditele e5terne. Plata unui import repre"int; cea mai frec(ent; tran"ac9ie curent; a unui a ent economic rom=n0 dup; cum0 dac; a entul economic rom=n ar in(esti :n str;in;tate 3de e5emplu cump;r=nd ac9iuni la o fa'ric; str;in; cu scopul o'9inerii unui profit40 el ar efectua o tran"ac9ie tipic; de capital. >n interesul protec9iei economiei na9ionale0 B.N.R. ac9ionea"; :n pre"ent pentru a asi ura con(erti'ilitatea leului pentru tran"ac9iile curente ale 'alan9ei de pl;9i0 dar <i pentru restr=n erea tran"ac9iilor de capital. Pentru aceasta0 B.N.R. este :n drept s; controle"e orice plat; efectuat; :n fa(oarea unui a ent economic str;in pe canale 'ancare pentru a se l;muri natura tran"ac9iei care a determinat plata. B.N.R . s1a implicat :n crearea unei pie9e (alutare inter'ancare :n care moneda na9ional; s; poat; fi con(ertit; :n (alute care s; dea posi'ilitatea pl;9ii tran"ac9iilor curente. >n aceast; calitate0 p=n; :n anul 1))40 B...R. a fost or ani"atorul <edin9elor de licita9ie :n care principalele ';nci cereau <i ofereau 7 :n primul r=nd pentru clien9ii lor 7 lei :n sc/im'ul (alutei pe care a en9ii economici ncep=nd cu luna au ust 1))40 B...R. a renun9at la rolul de or ani"ator principal al pie9ei (alutare inter'ancare0 l;s=nd o mai mare li'ertate tran"ac9iilor (alutare ale ';ncilor
comerciale <i form;rii cursului de sc/im'. Totodat;0 B...R. 7 ea :ns;<i participant; pe pia9a (alutar; inter'ancar; 7 a permis l;r irea continu; a pie9ei (alutare. Totodat;0 controlul (alutar efectuat de B...R. asupra marilor solicitan9i de (alut; a fost e5tins <i asupra unor se mente mai pu9in semnificati(e ca (olum ale pie9ei (alutare interne0 dar foarte sensi'ile0 :n mentalitatea pu'licului0 precum casele de sc/im' (alutar. Printre instrumentele specifice B'ncii C!n"ra !0 pe care <i B...R. le utili"ea"; la :nf;ptuirea politicii (alutare0 se afl; <i r!,!rv! ! in"!rna7iona ! 3aur <i (alute4 ale statului rom=n. Re"er(ele interna9ionale se afl; :n estiunea B...R. <i ele pot fi folosite0 conform le ii0 pentru sus9inerea cursului de sc/im' al leului :n momente critice0 sau pentru a efectua direct pl;9i ordonate de Autorit;9ile statului rom=n :n situa9ii 'ine sta'ilite. B...R. are sarcina de a contri'ui la mo'ili"area resurselor (alutare ale 9;rii pentru constituirea re"er(ei de stat0 este p;str;toarea acestora0 iar :n calitate de QcasierE :i re(ine o'li a9ia s; fac; :ntocmai <i la timp pl;9ile la care s1a an a8at Au(ernul Rom=niei prin -inisterul &inan9elor. Re"er(a de aur a 9;rii ser(e<te drept aran9ie a emisiunii monetare interne <i0 :n situa9ii istorice limit;0 drept mi8loc de plat; acceptat oriunde :n lume. B...R. pre"int; un raport Parlamentului dac; pre(ede sau constat; sc;derea re"er(ei de metale pre9ioase i (ar"ici(' a r!& !$!n"ar!a >i o(!rar!a 3i3"!$+ +i %! ( '7i a 7'rii ,upra(e /erea sistemului de pl;9i al 9;rii0 :n eneral0 <i a pl;9ilor 'ancare0 :n special0 :n primul r=nd a celor f;r; numerar0 este o consecin9; <i un mi8loc important de a :nf;ptui politica monetar; <i de men9inere a sta'ilit;9ii monedei na9ionale0 precum <i a :ncrederii pu'lice :n 3i3"!$+ 8ancar na9ional. Cel mai mare (olum de pl;9i se formea"; pe canalele circula9iei 'ancare6 de la B...R. la ';ncile comerciale 3pl;9i 'ancare Qcu ridicataE4 <i de la acestea la a en9ii economici <i0 a<a cum se afirm; tot mai mult :n ultimul timp0 direct c;tre milioane de persoane fi"ice a(=nd conturi desc/ise :n ';nci 3pl;9i 'ancare Qcu am;nuntulE4. Al;turi de acordarea de credite0 transferurile <i decontarea :ntre conturile clien9ilor este principalul ser(iciu pe care ';ncile :l prestea"; societ;9ii. .eefectuarea :ntocmai <i la timp a unei pl;9i scade :ncrederea persoanei care a ordonat1o :n Banc;0 institu9ie de interes pu'lic care s1a an a8at s; efectue"e aceast; opera9ie pe 'a"a unui contract de ser(icii comerciale. Asemenea multor 8'nci c!n"ra ! contemporane0 :nc; :n 1))10 B...R. a preluat ini9iati(a reformei 3i3"!$+ +i %! ( '7i f'r' n+$!rar al 9;rii. >n acest sens0 B...R. a pre ;tit <i a pus la dispo"i9ie propria re9ea inter'ancar; care acoper; :ntre teritoriul 9;rii0 :n cadrul unui pro ram intern de moderni"are a te/nolo iilor clasice de decontare manual; a instrumentelor de plat; pe suport /=rtie0 sus9inut prin efort institu9ional propriu0 desf;<urat e5clusi( :n interes pu'lic. >n cadrul acestei ac9iuni0 B...R. urm;re<te scopuri strate ice ca 6 Accesul la mi8loace eficiente de gestiune a riscului de faliment al oric;rei ';nci din cau"a efectului de neplat; la sf=r<itul "ilei a datoriilor acumulate din partea celorlalte ';nci c;tre aceasta 3riscul "ilnic de sistem datorat pl;9ilor reciproce inter'ancare42 Crearea <i de"(oltarea unei platforme de nnoire a instrumentelor de pli fr numerar %i a te(nicilor de decontare a acestora0 cu scopul stimul;rii emula9iei la ni(elul ';ncilor comerciale 3care se 'ucur; :nc;0 :n domeniu0 de monopoluri specifice pie9ei (=n";torului4. Pentru a transforma Rom=nia :ntr1o societate 'ancari"at;0 :ncep=nd cu 3 aprilie 1))!0 B.R a reluat0 dup; cinci decenii 3dar cu aportul masi( al te/nicii contemporane de telecomunica9ii <i pe fondul unui remarca'il efort cultural al personalului propriu40 te/nolo ia
de decontare prin compensare multilateral; net; a pl;9ilor inter'ancare efectuate :ntre ';ncile comerciale :n case de compensa9ii desc/ise :n sucursalele B...R.. Conform Le ii sale0 B...R. poate presta ea :ns;<i ser(icii de compensare <i decontare a pl;9ilor :ntre societ;9i 'ancare 3denumite decont;ri inter'ancare40 implic=nduse0 deci0 nu numai ca ar'itru dar <i ca participant :n sistemele de pl;9i f;r; numerar ale 9;rii. B...R. a :nceput0 :n 1))!0 or ani"area <i operarea de case de compensa9ii teritoriale0 pe risc <i c/eltuial; proprii0 utili"=nd re9eaua sa inter'ancar; 3sucursalele sale <i dot;rile proprii de telecomunica9ii4 pentru transmiterea de mesa8e de pl;9i ale ';ncilor comerciale0 la tarife modice. +e asemenea0 B...R. or ani"ea"; din aprilie 1))!0 <edin9e "ilnice de compensare a instrumentelor de plat; :n loca9iile sale din Bucure<ti <i din re<edin9ele de 8ude9.
0.5. INTERVENTIA BANCII CENTRALE PE PIETELE MONETARA SI VALUTARA
Pentru a anali"a (ia7a $on!"ar'0 tre'uie s; spunem c; este o pia9; pentru disponi'ilit;9i pe termen scurt 7 mai pu9in de nou; luni <i adesea doar pentru c=te(a ore0 de pe o "i pe alta0 cinci "ile sau o s;pt;m=n;. Piaa monetar tradiional este cea care face le ;tura dintre ';nci0 prin casele de discount0 cu 'anca central;. Piaa monetar paralel este o pia9; cu creditare pe termen scurt :ntre ';nci <i este cel mai adesea cunoscut; su' numele de pia interbancar. Casele de discount sunt institu9ii financiare care iau 'ani cu :mprumut pe termen scurt de la ';nci <i1i in(estesc :n 'onuri comerciale sau 'onuri de te"aur Altfel spus0 pia a monetar reprezint cadrul necesar n care se desf!oar zilnic raporturile dintre bnci n legtur cu lic"idarea soldurilor provenind din opera iuni reciproce.. La finele fiec;rei "ile0 fiecare 'anc; din sistem are o serie de po"i9ii creditoare <i o serie de po"i9ii de'itoare fa9; de alte ';nci. Aceste o'li a9ii sunt re ulari"ate0 de re ul;0 su' e ida ';ncii centrale. Procesul implic; c=te(a !"a(!6 n prima etap0 se reunesc repre"entan9ii ';ncilor <i sta'ilesc o'li a9iile reciproce0 compensarea pl;9ilor reciproce <i sta'ilirea soldurilor fiec;rei ';nci2 aceste opera9iuni de compensare se desf;<oar; prin intermediul casei de compensare2 a doua etap are loc c;tre sf=r<itul "ilei n principal0 procesul de recreditare a economiei se concentrea"; la ni(elul pie9ei monetare0 pe care ac9ione"; dou; cate orii de participan9i6 ofertan9ii <i solicitan9ii de credite. O caracteristic; a pie9ei monetare sunt intermediarii care ac9ionea"; pe aceast; pia9; <i anume curtierii <i casele de rescont. Curtierii sunt intermediarii care ac9ionea"; pe contul ';ncilor0 :n sensul apropierii cererilor <i ofertelor0 dup; ce au efectuat o prim; compensare :ntre participan9ii ce li se adresea"; lor. Pentru ser(iciile lor0 curtierii percep un comision0 calculat propor9ional cu sumele compensate0 numit curta80 pe care1l pl;te<te0 de o'icei0 solicitantul de :mprumut.
Casele de rescont0 ini9ial caracteristice sistemului 'ancar 'ritanic0 func9ionea"; a"i <i :n alte 9;ri0 <i repre"int; partenerul preferat al ';ncii centrale. Casele de rescont ac9ionea"; pe cont propriu0 urm;rind s;1<i (alorifice propriul capital0 dar <i capitaluri :mprumutate0 cu scopul de a o'9ine (enituri din do'=n"i. Prin opera9iile specifice pe care le e5ecut;0 casele de rescont asi ur; o mai mare elasticitate a pie9ei monetare prin modificarea supl; a termenelor de ram'ursare :n fa(oarea partenerilor0 contri'uie esen9ial la ec/ili'rul eneral al pie9ei <i limitea"; inter(en9ia ';ncii centrale. Opera9ii specifice pe pia9a monetar; sunt opera iuni descoperite0 f;r; aran9ii reale <i f;r; transmitere de titluri0 repre"ent=nd (iramente :ncruci<ate :n conturile de la 'anca central;0 ca e5presie a transferului de moned; central;. Factorul regulator este 'anca central; care ac9ione"; prin o(!ra7i+ni ! %! o(!n $ar:!"0 dar rela9iile de creditare pe pia9a monetar; se pot desf;<ura n acest ca"0 pia9a este 0n afara bncii1 sau 0(ors ban2ue1. +ac; (ia7a $on!"ar'0 considerat; la ni(el lo'al0 se manifest; ca solicitatoare a monedei ';ncii centrale0 este necesar; inter(en9ia acesteia pentru a satisface cererile de creditare ale sistemului <i spunem c; pia9a este 0n banc1# 0en ban2ue1 sau 0dans le ban2ue1. Banca central; poate inter(eni pe pia9a monetar; fie prin stabilirea nivelului dob$nzii# urm=nd ca ni(elul creditelor s; fie ne ociat :n func9ie de acesta0 fie prin stabilirea unui nivel ma%im al volumului creditelor 0 care s; determine ni(elul do'=n"ii. Banca central nu poate# ns# s determine simultan at$t rata dob$nzii c$t !i volumul creditelor . +ac; dore<te s; men9in; o anumit; rat; a do'=n"ii0 8anca c!n"ra ' tre'uie s; pun; la dispo"i9ia pu'licului o cantitate de 'ani corespun";toare.%4 Pentru men9inerea unei anumite mase monetare0 Banca central; (a tre'ui s; permit; ratei do'=n"ii s; oscile"e p=n; c=nd cererea <i oferta de 'ani se (or apropia. Ac9iunea de control a masei monetare de c;tre 'anca central; se face prin intermediul operaiunilor de recreditare0 asupra c;rora operea"; cu instrumentele sale specifice. >nc; din primii ani de tran"i9ie0 Banca Na7iona ' a Ro$Bni!i a trecut de la utili"area instrumentelor directe de politic monetar0 cu caracter administrati( <i de control0 la cele indirecte0 specifice economiei de pia9; consolidate2 aceast; ale ere0 :n condi9iile li'erali"arii (aria'ilelor macroeconomice0 nu a facut decat sa alimente"e penuria de lic/iditati si sa confere politicii monetare romanesti o eficienta redusa. Introducerea mecanismelor %i instrumentelor de control indirect s1a reali"at radual0 urm;rindu1se alinierea la standardele n 1))10 B.R0 pentru men9inerea su' control a infla9iei0 <i1a propus limitarea se(er; a e5pansiunii creditului <i0 pentru aceasta0 a instituit plafoanele de credit. +ar0 restric9iile politicii monetare au fost eludate0 c;ci prin mecanismul arieratelor de pl;ti0 crea9ia monetar; era 00transferat;E :n afara sistemului 'ancar. >ncep=nd cu 1))20 plafoanele de credit sunt :nlocuite cu mecanismul refinan9;rii0 :m'un;t;9it :n repetate r=nduri. egulamentul de refinanare# intrat :n (i oare :n octom'rie 1))1 printr1un nou regulament de refinanare0 intrat :n (i oare :n iulie 1))!0 care pre(edea urm;toarele tipuri de credite6 creditul structural0 o'9inut prin transformarea liniilor de credit2 ni(elul ratei do'=n"ii este rata oficial; a scontului2 creditul special0 o'9inut prin transformarea creditului pe termen fi52
creditul de licita ie2 de<i a constituit un instrument de in8ec9ie monetar; p=n; :n a doua parte a anului 1))!0 c=nd atin e ni(elul cel mai ridicat 3410!@ din total refinan9are40 poate fi considerat un instrument inadec(at :n condi9iile :n care sistemul 'ancar era centrat pe utili"area neperformant; a depo"itelor 'ancare2 creditul lombard este o form; de refinan9are cu totul special; acordat peste noapte ';ncilor pentru asi urarea pl;9ilor "ilnice ale acestora0 :n limita unui plafon determinat de ni(elul fondurilor proprii fiec;rei ';nci +atorit; unor deficien9e ap;rute :n func9ionarea sectorului real al economiei0 :n perioada 1))!11))$ are loc o cre<tere a creditelor structurale acordate pe 'a"a unor le i sau /ot;r=ri u(ernamentale0 <i anume6 creditarea agenilor economici cu probleme0 :n condi9ii mai fa(ora'ile dec=t ale pie9ei0 :n 'a"a &egii nr. '()*++, de creditare a agriculturii creditele acordate Tre!orerei :n limita pre(ederilor le ale2 creditele acordate bncilor n dificultate. Pe fondul e5plo"iei cr!%i"+ +i 3"r+c"+ra n 1))%0 r!finan7ar!a de(ine cel mai eficace instrument0 deoarece se ram'ursea"; creditele acordate :n anii anteriori0 iar :n 1)))0 ea de(ine unul din principalele instrumente de in8ectie monetara. M!cani3$+ r!,!rv! or o8 i&a"orii a :nceput s; fie folosit de B.R :n anul 1MM) <i a fost adaptat :n permanen9; la structura pasi(elor ';ncilor comerciale6 atunci c=nd B.R a dorit s; restr=n ; imediat creditul0 a ma8orat procenta8ul sta'ilit pentru diferite cate orii de depo"ite0 determin=nd imo'ili"area unei p;r9i suplimentare din resursele ';ncilor <i0deci 0 diminuarea potentialului de creditare. .umai in 1))) 0 ma8orarea de mai multe ori a ratei re"er(elor minime o'li atorii a determinat consolidarea rolului de pilon important al politicii monetare. >n )OO10 performan9ele superioare :nre istrate :n com'aterea infla9iei a determinat Banca .a9ional; s; diminue"e ra"a r!,!rv! or o8 i&a"orii0 :ndrept=ndu1se spre o unificare a ratei re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele :n lei si la cele :n (alut;. Calendarul modificarilor ratei re"er(elor minime o'li atorii pe ultimii opt ani se re asesc in ta'elul urmator6 Ra"a r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii -omentul modific;rii 1 au ust 1))% 1# iulie 1))) 1 noiem'rie 1))) 1 decem'rie 1))) 1 iulie 2??1 1 octom'rie 2??1 1 aprilie 2??2 24 noiem'rie 2??2 24 au ust 2??4 Rata re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele :n lei 1!@ 2?@ 2!@ 3?@ 2$@ 2!@ 22@ 1%@ 1%@ Rata re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele :n (aluta 1!@ 2?@ 2?@ 2?@ 2?@ 2?@ 22@ 2!@ 3?@
24 au ust 2??! 24 ianuarie 2??# 24 martie 2??$
1#@ 1#@ 1#@
3?@ 3!@ 4?@
M!cani3$+ r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii a cunoscut modific;ri importante :n cursul anilor 2??2 <i 2??#0 :n pri(in9a fle5i'ili";rii acestui instrument. Cele mai importante masuri au (i"at6 aA l;r irea sferei de cuprindere a instituiilor0 prin introducerea cooperati(elor de credit2 8A eliminarea nivelului ma&im "ilnic pre(;"ut2 cA e5tinderea la o lun; a perioadei de observare %i a celei de aplicare a re!ervei minime obligatorii2 %A introducerea posibilitii de difereniere a ratelor re!ervelor minime obligatorii :n func9ie de scaden9a re"idual; a elementelor din 'a"a de calcul2 !A aplicarea unei dob.n!i penali!atoare pentru ne:ndeplinirea ni(elului pre(;"ut al re"er(elor minime o'li atorii0 :n locul aplic;rii sanc9iunilor pre(;"ute in Le ea 'ancara si al reportarii deficitului de re"er(e. Ca urmare a sc;derii ratei infla9iei su' ni(elul proiectat pentru primul trimestru al anului )OO)0 Banca .a9ional; a Rom=niei a continuat reducerea ratelor do'=n"ii <i a procedat la sc;derea ratei re"er(elor o'li atorii la depo"itele :n lei de la 2!@ la 22@ <i cre<terea de la 2? la 22@ a celei pentru depo"itele :n (alut; urm;rindu1se prin acestea atenuarea distorsiunilor structurale ale pie9ei creditului0 dar0 al;turi de al9i factori0 a determinat un control mai dificil al lic/idit;9ilor din sistem0 ceea ce a f;cut ca rata medie a do'an"ii la tran"actiile inter'ancare sa se diminue"e cu 4 procente3 de la 3? la 2#@4. Reducerea ra"!i r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii la 24 noiem'rie 2??2 a enerat reducerea cererii de re"er(e din partea ';ncilor <i un e5cedent de lic/iditate :n perioada noiem'rie1decem'rie 2??20 :n timp ce perioada ulterioar; a fost marcat; de un deficit amplu de re"er(e. *forturilor ';ncii centrale de a a'sor'i surplusul "ilnic de re"er(e li s1a contrapus o anumit; reticen9; a ';ncilor :n a1<i imo'ili"a resursele0 totalul ofertelor acestora la licita9iile anun9ate de B.R :n a doua n $ar"i! )OO00 pia9a monetar; inter'ancar; a tra(ersat cea mai tensionat; perioad; de la introducerea noului mecanism al r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii0 :n au ust 2??2. >n condi9iile :n care unele ';nci au a(ut dificult;9i :n :ndeplinirea ni(elului pre(;"ut al re"er(elor minime o'li atorii0 cererea de resurse a de(enit acut; :n s;pt;m=na premer ;toare sf=r<itului perioadei de constituire a re"er(elor minime o'li atorii2 dependen9a unor ';nci de resursele pie9ei inter'ancare a m;rit rapid ratele do'=n"ilor0 acestea urc=nd cu 1? puncte procentuale :ntr1 o sin ur; "i. Cu toate acestea0 prima perioad; de constituire a re"er(elor s1a :nc/eiat cu un e5cedent considera'il2 translatarea acestuia <i :n cea de a doua perioad; de constituire a
re"er(elor din aceast; lun; a determinat inter(en9ia ';ncii centrale0 care prin a'sor'9ia a aproape 1?.??? miliarde lei a :mpiedicat o co'or=re accentuat; a ratelor do'=n"ilor inter'ancare. P=n; la sf=r<itul lunii august 2 !0 Banca .a9ional; nu a mai modificat ni(elul ratei r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii. Cre<terea ni(elului creditului ne u(ernamental :n
(alut; cu #30!@ fa9; de aceea<i perioad; a anului anterior0 comparati( cu cre<terea de numai 420$@ a creditului ne u(ernamental :n lei0 a determinat 'anca central; s; ma8ore"e :nc; o dat;
rata re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele :n (alut; la 3?@0 men9in=nd constant; ra"a r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii la depo"itele :n lei. Ritmul de cre<tere a creditului :n (alut; a :ncetinit semnificati(. >n a+&+3" )OO50 ni(elul creditului :n (alut; a crescut cu 3!@ fa9; de au ust 2??40 dar nu s1a :nre istrat o ma8orare a ritmului de cre<tere a celui :n lei0 ci c/iar o sc;dere de 203 puncte procentuale. Ca urmare0 'anca central; a procedat la o diminuare a ra"!i r!,!rv! or $ini$! o8 i&a"orii la depo"itele :n lei la 1#@. -;sura a a(ut efect asupra ni(elului creditului0 astfel c; la sf=r<itul anului 2??!0 creditele :n lei au crescut cu 3102@ fa9; de au ust 2??! n ciuda ritmului sc;"ut de cre<tere0 (olumul creditelor :n (alut; :nre istra la sf=r<itul lui 2??! un ni(el cu 1$@ mai mare dec=t al celor :n lei. -en9in=ndu1se constant; :n politica de :ncura8are a creditului :n lei0 Banca .ationala a procedat la o noua ma8orare a ratei re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele in (aluta la 3!@ in ianuarie 2??# . La sfarsitul lunii ianuarie 2??# 0 (olumul creditului in (aluta era 0 inca 0 mai ridicat decat cel in lei cu )0$@. La sfarsitul lunii fe'ruarie 2??#0 diferenta dintre cele doua cate orii de credite era de numai 10$@ in fa(oarea creditului in (aluta. Cu toate acestea 0 'anca centrala a procedat din nou la ma8orarea ratei re"er(elor minime o'li atorii la creditele in (aluta la 4?@ 0 ceea ce a facut ca 0 la sfarsitul lunii martie 2??# 0 situatia sa se in(erse"e pe fondul cresterii creditului in lei cu 1203@ si a celui in (aluta cu 104@ fata de ianuarie 2??#. Printre instrumentele utili"ate de B.R pentru re larea pietei monetare 0 mai putem enumera 6 "a2a oficia a a 3con"+ +i Ta5a oficiala a scontului repre"inta do'anda pe care o percepe 'anca centrala pentru rescontarea efectelor comerciale 0 anterior scontate de catre 'anci. Operatiunile de rescontare se desfasoara pe 'a"a unei do'an"i fi5e0 sta'ilita de 'anca centrala 0 si repre"inta ade(arate i"(oare de credit pentru economie 0 furni"and 0 la ne(oie0 lic/iditati 'ancilor comerciale. In aceste operatiuni 0 'anca centrala are un rol pasi(. ,caderea ta5ei scontului duce la diminuarea enerala a do'an"ilor si0 deci0 e5pansiunea creditului0 dar si la emi rarea capitalurilor pe alte piete 0 cu o rata a do'an"ii mai remuneratorie . Cresterea ta5ei scontului duce la cresterea do'an"ilor si inrautatirea conditiilor de o'tinere a creditelor dar0 pe de alta parte 0 atra e in tara capitalurile straine. -a8orarea ratei scontului este o politic; monetar; de contractare. Banca .a9ional; a Rom=niei a utili"at "a2a oficia ' a 3con"+ +i ca instrument de inter(en9ie pe pia9a monetar; p=n; :n fe'ruarie 2??2. +in ta'elul urmator se poate o'ser(a ca Banca .ationala a mentinut un ni(el relati( ridicat al ta5ei oficiale a scontului 0 moti(at si de ni(elul ridicat al inflatiei in acei ani6 Ra"a oficia a a 3con"+ +i 3i ra"a %o8an,ii %! r!f!rin"a %in Ro$ania in (!rioa%a 1MM.C 3!("!$8ri! )OO0 Anul 1)) # 1)) $ 1))% 1))) 2??? 2??1 2??2K 2??3K 2??4K 2??!K -ai 2??#K 1%0%! 1$0)# )0#% %0#
Rata oficiala a 3!0? 4$0? 3%0? 3!0? 3!0? 3!0? 2?04 scontului P incepand cu fe'ruarie 2??2 0 rata do'an"ii de referinta
o >n 1MMK0 rata oficial a scontului :nre istrea"; o cre<tere cu 12 procente fa9; de anul anterior0 marc=nd o perioad; de reducere a accesului la credite. o In anul urmator 0 indicatorul inre istrea"a o scadere 0 pentru ca in )OOO sa re(ina la ni(elul din 1))#. o In fe'ruarie )OO) 0 prin Circulara nr.3O2??#0 B.R a'ro a pre(ederile pri(ind ta&a oficiala a scontului 3 instrument neutili"at in Uniunea *conomica si -onetara4 pre(a"ute in Circulara Bancii .ationale a Romaniei nr.11O1))% pri(ind ratele do'an"ilor practicate de Banca .ationala a Romaniei si0 totodata sta'ile<te la 340# @ ni(elul ratei dob.n!ii de referin a B;ncii .a9ionale a Rom=niei pentru luna fe'ruarie 2??2. o Odata cu trecerea la do'anda de referinta se remarca o scadere a ni(elului de influentare a pietei monetare2 c/iar daca in fe'ruarie )OO) 0 %o8an%a %! r!f!rin"a a fost sta'ilita de 340#@ 0 la sfarsitul anului 0 indicatorul se reduce la 2?04@. o Trendul descrescator se atenuea"a in anul )OO0 0 astfel ca %o8an%a %! r!f!rin"a scade la 1%0%!@0 iar in 2??4 la 1$0)#@. o Anul )OO5 marc/ea"a o scadere importanta a indicatorului la )0#%@ si tendinta se mentine si in )OO. 0 cand 0 in numai trei luni0 ra"a %o8an,ii %! r!f!rin"a scade cu peste un punct procentual0 la %04$@. o In mai )OO. 0 B.R a anuntat o usoara ma8orare a ra"!i %o8an,ii %! r!f!rin"a la %0#@. O(!ra"i+ni (! (ia"a i8!ra -o(!n $ar:!"A Opera9iunile pe pia9a li'er; sunt opera9iuni prin care 'anca de emisiune vinde sau cumpr titluri de credit. >n func9ie de situa9ia de pe pia9a monetar;0 prin opera9iunile de open marCet0 se Qdesc/ideE pia9a0 se crea"; condi9iile ca mecanismele cererii <i ofertei de acti(e financiare s; func9ione"e li'er. Inter(en9ia ';ncii de emisiune se face pe 'a"e comerciale <i cu rate (aria'ile de do'anda0 urmarindu1se atenuarea fluctuatiilor de pe piata monetara si o'tinerea de efecte po"iti(e in economia reala0 ca si asupra cursului de sc/im' (alutar si a 'alantei de plati. >n )OO10 opera9iunile open mar.et au de(enit (rinci(a + in3"r+$!n" utili"at de B.R pentru 3"!ri i,ar!a !2c!3+ +i %! ic9i%i"a"!. >n cadrul acestora0 atra erea de depo"ite <i opera9iunile reverse repo au atins noi recorduri at=t :n ceea ce pri(e<te (olumul 31#01 @ din PIB0 :n cre<tere cu circa 40$ puncte procentuale fa9; de anul precedent40 c=t <i :n ceea ce pri(e<te scaden9a 3prin lansarea :n premier; a atra erii de depo"ite pe termen de trei luni4. O alt; component; a opera9iunilor open mar.et 0 "ran,ac"ii ! %!fini"iv! c+ "i" +ri %! 3"a" 0 a inre istrat 0 de asemenea 0 o puternica e5pansiune 0 B.R (an"and un (olum total de titluri de stat de 4?2% miliarde lei3?03@ din PIB4. Opera9iunile open mar.et au fost i "ran,ac7ii r!v!r3i8i ! c+ "i" +ri %! 3"a" 0 de<i rolul acestora din urm; a continuat s; se reduc;0 pe m;sura restr=n erii portofoliului de titluri de stat detinut de B.R prin a8un erea acestora la scadenta. Opera9iunile re(erse repo au fost a'andonate :n %!c!$8ri! )OO). Opera9iunile open mar.et au continuat s; repre"inte <i :n )OO0 principalul instrument de politica monetara. Caracteristicile acestora au fost insa partial modificate6
a4 a"ra&!r!a %! %!(o,i"! a de(enit unica metod; utili"at; pentru drenarea lic/idit;9ii e5cedentare0 rata ma5im; a do'=n"ii acceptate a :nceput s; fie anun9at; odat; cu prima licita9ie la noile ni(eluri0 iar scaden ma5im; a opera9iunilor a fost redus;2 '4 in plus 0 incepand cu luna mai 0 termenul pe care B.R a atras depo"ite a fost standardi"at la o luna. >n )OO40 m;surile de politic; monetar;0 (i"=nd e(olu9ia ratei do'=n"ii i !$i"!r!a %! c!r"ifica"! %! %!(o,i" de c;tre B.R40 au dus la o cre<tere a ponderii :n PIB a (olumului total al opera9iunilor de sterili"are de 4!0%@ fa9; de 3%@ :n 2??30 :n timp ce ponderea costurilor asociate0 repre"ent=nd do'=n"ile pl;tite de B.R0 a crescut de la ?0#@ la ?0)@ din PIB.1?2 `i :n anii urm;tori0 Banca .a9ional; a continuat sa atra a depo"ite. Banca c!n"ra ' este cea care decide dac; urmea"; s; ai'; loc in8ectarea unui surplus de re"er(e :n sistemul 'ancar0 <i atunci ac/i"i9ionea"; titluri0 sau dac;0 dimpotri(a 0 urmea"a sa reduca 0 intr1o anumita masura0 dimensiunea creditului 'ancar si (inde titluri. Cel mai important instrument de ec/ili'rare a pie9ei de care dispune 'anca central; r;m=ne ra"a %o8Bn,ii0 care are influen9e at=t asupra (aria'ilelor economice interne0 c=t <i asupra celor e5terne 0 refrectate prin cursul de sc/im' si puterea de cumparare a monedei natioanle pe alte piete . Pari"a"!a (+"!rii %! c+$('rar! u(ernea"; rata de sc/im' pe termen lun . Pe termen scurt <i mediu0 diferen9ele :ntre ratele do'=n"ilor din diferite 9;ri pot declan<a fluctua9ii ale ratei de sc/im'0 pentru c; in(estitorii (or c;uta s;1<i plase"e fondurile acolo unde 'eneficiile sunt mai mari0 deci (or (inde monedele 9;rilor unde rata do'=n"ii este sc;"ut; <i (or cump;ra moneda 9;rii unde aceasta este ridicat;0 determin=nd o apreciere a respecti(ei monede. Acest lucru se (a :nt=mpla p=n; c=nd cursul monedei (a cre<te at=t de mult :nc=t in(estitorii nu se (or mai a<tepta dec=t la o depreciere0 care ar contracara premiul do'an"ii re"ultat din in(estirea fondurilor in tara respecti(a. >n conclu"ie0 o (o i"ic' $on!"ar' r!3"ric"iv'0 care pre(ede cre<terea ratei do'=n"ii0 (a determina o apreciere a monedei na9ionale0 suficient; pentru a crea o depreciere asteptata (iitoare 0 si suficienta pentru a anula diferenta dintre ratele do'an"ilor. +ar cursul de sc/im' nu (aria"; numai datorit; ratei do'=n"ii ci <i datorit; altor cau"e. Astfel0 modificarea pre urilor interne n compara ie cu cele interna ionale sau o rat a infla iei interne mai mare dec$t cea interna ional face e5porturile mai scumpe <i deci0 mai pu9in competiti(e0 astfel :nc:t cererea de moned; na9ional; se reduce. ,imilar0 importurile de(in mai ieftine0 duc=nd la cre<terea ofertei de moneda. Aceste doua situatii duc la scaderea (alorii monedei nationale fata de (alutele straine. O alt; cau"; poate fi modificarea veniturilor interne fa de cele interna ionale. +ac; are loc o sc;dere a (eniturilor :n str;in;tate0 cererea de produse de e5port (a sc;dea <i0 de asemenea0 <i cererea de moneda nationala pe piata (alutara 0 determinand in acest fel reducerea cursului de sc/im'. Atunci c=nd climatul investi iilor n strintate devine mai atractiv0 cererea de moneda nationala se reduce si creste oferta 0 ducand la scaderea cursului ei de sc/im'. `i a!teptrile agen ilor economici pot influen9a cursul de sc/im'. +ac; se pre(ede o sc;dere a cursului de sc/im'0 ei prefer; s; (=nd; moneda na9ional; :nainte de deprecierea ei0 duc=nd 'rusc la cre<terea ofertei de moned;0 iar cei ce au ne(oie de moneda nationala 0 se (or a'tine sa o cumpere 0 in asteptarea unui curs mai sca"ut. -odific;rile pe termen lun pri(ind structura comer ului e%terior0 ca urmare a modific;rii te/nicii <i a produselor cerute0 a cre<terii costurilor de produc9ie sau a modific;rii usturilor consumatorilor. +atorit; acestor sc/im';ri0 produsele unei 9;ri pot de(eni mai pu9in
competiti(e0 cu repercusiuni ne ati(e asupra cererii de moneda nationala si scaderea cursului de sc/im'. >n )OO1, (o i"ica %! con3o i%ar! a r!,!rv! or a repre"entat pentru 'anca central; o constant; pe tot parcursul anului 2??1 <i s1a concreti"at :n ma8orarea re"er(ei (alutare cu 104 miliarde dolari ,UA0 pe seama cump;r;rilor nete de pe pia9a (alutar;0 fiind fa(ori"at; de efectuarea a dou; emisiuni pu'lice de euroo'li a9iuni <i a unor emisiuni de o'li a9iuni :n (alut; pe pia9a intern;. Pe de alt; parte0 r!,!rva va +"ar' oficia ' s1a redus cu (aloarea pl;9ilor efectuate :n contul ser(iciului datoriei e5terne0 cu (aloarea titlurilor :n (alut; r;scump;rate de -inisterul &inan9elor Pu'lice <i cu cea a primei rate din datoria fa9; de ,uedia. Prin inter(en9iile sale0 la sf=r<itul anului 2??10 B.R <i1a atins at=t o'iecti(ul limit;rii aprecierii :n termeni reali a monedei na9ionale0 c=t <i pe cel al consolid;rii re"er(elor (alutare0 astfel :nc=t0 la sf=r<itul anului0 re"er(a ';ncii centrale a atins ni(elul record de 30) miliarde dolari ,UA 7 cel mai mare ni(el :nre istrat :n ultimii ani0 adic; o cre<tere cu !%0% @ fa9; de 31 decem'rie 2???. >n decursul anului 2??10 Banca Na7iona ' a Ro$Bni!i s1a situat aproape :n permanen9; pe po"i9ia de cump;r;tor net pe pia9a (alutar;0 a'sor'ind e5cedentul de (alut;. Cump;r;rile nete de (alut; ale B.R au :nsumat 1 1$104 milioane dolari ,UA.0 de<i0 din a doua 8um;tate a anului0 politica de inter(entie a B.R pe piata (alutara inter'ancara s1a modificat 0 reducandu1se frec(enta si crescand (olumul inter(entiilor B.R. +in perspecti(a impactului asupra lic/idit;9ii <i a conducerii politicii monetare0 inter(entiile B.R pe piata (alutara au creat presiuni suplimentare asupra operatiunilor de sterili"are 0 contri'uind direct la cresterea (olumului si a costurilor acestora. >n )OO)0 B.R a fost preocupat; de in"r'ri ! %! va +"'0 a(=nd :n (edere c;0 numai :n acest an0 decontarea opera9iunilor ';ncii centrale pe pia9a (alutar; s1a soldat cu o in8ec9ie monetar; su'stan9ial; 3ec/i(alentul a circa 30) @ din PIB40 care a tre'uit s; fie sterili"at; pentru a nu pro(oca infla9ie. *5cedentul de lic/iditate a fost amplificat de diminuarea cererii de re"er(e a ';ncilor0 enerat; de scaderea ratei re!ervelor obligatorii la depo!itele in lei. .eutrali"area acesteia a necesitat suplimentarea cu circa )0#@ a stocului mediu lunar al operatiunilor de sterili"are a B.R. +iferen9a dintre cursurile de sc/im' ale celor dou; (alute principale0 manifestat; prin puternica apreciere a euro fa9; de dolar nu putea s; nu afecte"e (o i"ica %! c+r3 %! 3c9i$8. Astfel0 a(=nd ca o'iecti( implicit o u<oar; apreciere a leului fa9; de un co< format din #? @ euro <i 4? @ dolari ,UA0 B.R a fost ne(oit;0 s; accepte c/iar o apreciere nominala a leului fata de moneda de inter(entie 3dolarul4 0 pentru a compensa deprecierea nominala a leului fata de euro. Contracararea presiunilor e5ercitate :n sensul aprecierii e5cesi(e a leului fa9; de co<ul de (alute a solicitat un efort semnificati( 8'ncii c!n"ra !0 care a fost ne(oit; s; ani/ile"e surplusul intr;rilor de capital0 urm;rind0 totodat;0 s; le descura8e"e pe cele speculati(e prin continuarea tacticii inter(entiilor impre(i"i'ile si relati( su'stantiale pe piata (alutara2 aceste inter(entii s1au soldat cu ac/i"itionarea neta a 1$$2 milioane dolari ,UA. Opun=nd re"isten9; presiunii e5ercitate asupra monedei na9ionale0 Banca .a9ional; a temperat tendin9a de apreciere a leului fa9; de co<ul (alutar prin ac/i"i9ii nete record de pe piata (alutara si a impiedicat 0 astfel0 diminuarea competi(itatii e5porturilor 0 dar si o decorelare a ratei de sc/im' fata de fundamentele economice. Pe parcursul anului )OO)0 B.R <i1a ma8orat su'stan9ial r!,!rv! ! va +"ar!0 care au atins :n acest an un ma5im a'solut :n (aloare de #01 miliarde dolari ,UA0 ceea ce a enerat o relati(a in radire a autonomiei politicii de do'an"i a B.R .
B.R a reusit sa mentina si in 2??2 un control monetar ferm 0 desi operatiunile B.R pe piata (alutara 0 ec/i(alenta cu o in8ectie monetara de 30)@ din PIB 0 a amplificat e5cedentul de lic/iditate. La sfarsitul anului 2??2 0 Banca .ationala detinea )$@ din ac"iv! ! !2"!rn! n!"! ale sistemului 'ancar de $?$2 milioane dolari ,UA 0 cu 320#@ mai mari decat la sfarsitul anului precedent 3!33302 milioane dolari ,UA4. &actorul principal care a stat la 'a"a e(olu9iei acti(elor e5terne nete ale autorit;9ii monetare l1a constituit c+$('r'ri ! n!"! %! va +"' de pe pia9a (alutar; inter'ancara2 in anul 2??2 0 (olumul cumpararilor Bancii .ationale de pe piata (alutara a fost de 2??!0# milioane dolari ,UA 0 iar cel al (an"arilor de 2330# milioane dolari ,UA. La :nceputul anului 2??20 B.R a sta'ilit ca structura r!,!rv! or 3a ! va +"ar! ale B;ncii .a9ionale tre'uia s; reflecte structura datoriei e5terne <i s; minimi"e"e ri3c+ va +"ar. Astfel0 :n structura re"er(elor (alutare urma ca dolarul american s; de9in; circa !? @0 moneda unic; europene circa 4! @0 iar alte (alute circa ! @. Ca urmare0 ponderea acti(elor e5primate :n euro a continuat s; creasc; pe parcursul anului 2??20 astfel :nc=t0 la sf=r<itul anului0 ponderea acti(elor e5primate in dolari ,UA era de !?013@ 0 a celor e5primate in *UR de 4!02 @ 0 a celor e5primate in ABP de 40!4@ 0 iar alte (alute a(eau o pondere de ?013@. >n luna ianuarie )OO00 ca urmare a (=n";rii de (alut;0 'anca central; a determinat a'sortia a 22#? miliarde lei. La sfarsitul anului 0 ac/i"itiile nete de (aluta ale B.R au inre istrat (alori po"iti(e 0 spre deose'ire de 'ancile din sistem0 ale caror re"er(e (alutare s1au diminuat. La :nceputul lui )OO40 acti(ele e5terne nete au sc;"ut u<or0 la 2!2#$20% miliarde lei0 pe fondul diminu;rii re"er(elor B.R cu 4%$30# miliarde lei0 datorit; pl;9ilor efectuate :n contul datoriei pu'lice <i (=n";rilor pe pia9a (alutar;.113 Pe parcursul anului )OO40 acti(ele e5terne nete s1au diminuat la 3#1%4)0! miliarde lei 0 in special 0 datorita aprecierii monedei nationale fata de euro 0 pentru ca in anul urmator sa se ma8ore"e cu 2!0!@ pana la ni(elul de 4!441204 miliarde lei. Pe parcursul primelor trei luni ale lui )OO. 0 ac"iv! ! !2"!rn! n!"! s1au ma8orat nesemnificati( 0 cu ?02@ 0 ca urmare a ma8orarii re"er(elor de aur cu ?0?#@ si a diminuarii fondului de de(i"e de 1@. *(olutia r!,!rv! or in"!rna"iona ! 8r+"! poate fi anali"ata pe 'a"a ta'elului urmator6 Anul Total milioane Total euro milioane euro 2??1 2??2 2??3 2??4 2??! -artie 2??# $23?0) %?!103 %2!10# 1314403 1)4?#01 2?3#20? !!?) $??) $4)10# 11)320$ 1%2!#01 1)$$?03 Re"er(e internationale 'rute din care 6 B.R Pondere in Aur Pondere in totalul milioane totalul re"er(elor euro re"er(elor @ B.R @ $#01) 1?#30% 1)031 %$0?! 113202 1#01! )?0$) 111%0? 140)2 )?0$% 1?%40! )0?) )40?$ 14#?0! %0?? )$0?) 1#2402 %022
Jalute milioane euro 444!02 !%$#0% #3$30# 1?%4%02 1#$)!0# 1%14#01
Pondere in totalul re"er(elor @ %?0#) %30%! %!0?% )?0)1 )20?? )10$%
Prin instrumentele de care dispune0 'anca central; are datoria de a controla flu5urile monetare astfel :nc=t0 :n str=ns; le ;tur; cu politicile fiscale <i 'u etare0 s; asi ure de"(oltarea economiei <i cre<terea ocup;rii for9ei de munc; n aceast; direc9ie0 B.R are competen9; e5clusi(; :n supra(e /erea acti(it;9ii sistemului 'ancar. Pentru a asi ura (ia'ilitatea <i func9ionarea acestuia0 emite re lement;ri <i adopt; m;suri de sanc9ionare a ';ncilor care nu respect; normele pruden9iale. Atunci cand 'ancile acorda credite0 ele tre'uie sa acorde mare atentie solicitantilor acestora in sensul ca0 acestia tre'uie sa ai'a credi'ilitate si ss fie sol(a'ili pentru a fi in masura sa ram'urse"e la scadenta creditele luate. +in aceasta cau"a0 'ancile tre'uie sa solicite persoanelor fi"ice si 8uridice care doresc credite sa arante"e creditele respecti(e0 cu respectarea conditiilor sta'ilite prin normele proprii pri(ind acordarea creditelor. Banci ! "r!8+i! 3a r!3(!c"!, +r$a"oar! ! c!rin"! %! (r+%!n"a 8ancara, la ni(el indi(idual sau consolidat0 asa cum au fost sta'ilite ele in re lementarile Bancii .ationale a Romaniei0 fara a fi limitati(e0 care se refera la6 sol(a'ilitate2 lic/iditate2 e5punerea ma5ima fata de un sin ur de'itor si e5punerea ma5ima a re ata2 e5punerea fata de persoanele aflate in relatii speciale cu 'anca2 riscul (alutar2 calitatea acti(elor0 constituirea si utili"area pro(i"ioanelor de risc2 or ani"are si control intern. ,uma totala a in(estitiilor pe termen lun ale unei 'anci in titluri de (aloare emise de o societate comerciala care nu este an renata in una sau mai multe tran"actii financiare nu tre'uie sa depaseasca6 _ 2?@ din capitalul social al respecti(elor societati comerciale0 si
_ 1?@ din fondurile proprii ale 'ancilor. ,uma totala a in(estitiilor pe termen lun ale unei 'anci0 in titluri de (aloare emise de o societate comerciala nu tre'uie sa depaseasca !?@ din fondurile proprii ale 'ancii. ,uma totala a in(estitiilor 'ancii in titluri de (aloare0 reali"ate in numele si contul 'ancii nu tre'uie sa depaseasca 1??@ din fondurile sale proprii0 cu e5ceptia in(estitiilor in titluri u(ernamentale. Orice entitate care intentionea"a sa cumpere o participatie de cel putin !@ din capitalul social al 'ancii tre'uie sa o'tina apro'area preala'ila a Bancii .ationale a Romaniei. Banca .ationala a Romaniei supra(e /ea"a operatiunile efectuate de 'anci0 persoane 8uridice romane si de catre sucursalele 'ancilor straine0 pe 'a"a raporturilor de prudenta intocmite in conformitate cu le ea si re lementarile Bancii .ationale a Romaniei0 precum si prin (erificarile efectuate la sediul 'ancii.
0.K. BILANTUL CONTABIL AL BANCII NATIONALE A ROMANIEI
Bilantul conta'il anual al Bancii .ationale a Romaniei a fost intocmit conform pre(ederilor din6 Le ea nr.1?1O1))% 7 pri(ind ,tatutul Bancii .ationale a Romaniei0 Le ea conta'ilitatii nr.%2O1))10 cu modificarile si completarile ulterioare0 Planul de conturi si .ormele -etodolo ice de utili"are a conturilor conta'ile pentru Banca .ationala Romaniei si Preci"arile -inisterului &inantelor Pu'lice pri(ind masurile referitoare la inc/eierea e5ercitiului financiar1conta'il anual. Incepand cu data de 1 ianuarie 1)))0 Banca .ationalV a Romaniei a adoptat un Plan de conturi nou0 precum si .orme -etodolo ice noi de aplicare a acestuia. .oul Plan de conturi a fost reali"at in conformitate cu pre(ederile Le ii nr. 1?1O1))% si cu standardele nationale de conta'ilitate. Bilantul conta'il al Bancii .ationale a Romaniei se ela'orea"a cu respectarea principiilor conta'ile pri(ind prudenta0 permanenta metodelor0 continuitatea acti(itatii0 independenaa e5ercitiului0 intan i'ilitatea 'ilantului de desc/idere si necompensarea elementelor de acti( si de pasi(. Cea mai mare parte din totalul elementelor de acti( a 'ancii centrale este repre"entata de acti(ele e5terne cum ar fi6 disponi'ilul in +,T 3+repturi ,peciale de Tra ere4 la &ondul -onetar International0 aurul monetar0 titluri de (aloare straine0 in(estitii e5terne etc. Bilantul conta'il al Bancii .ationale a Romaniei inre istrea"a si re"er(ele (alutare 3din care6 la (edere0 depo"ite0 in(estitii42 re"er(ele de aur 3din care6 la (edere0 depo"ite4 etc.
,tructura pasi(elor din 'ilantul conta'il al Bancii .ationale a Romaniei este urmatoarea6 numerar in circulatie0 pasi(e e5terne 3o'li atiuni emise si depo"ite atrase de Banca .ationala a Romaniei40 Contul eneral al Tre"oreriei statului0 conturile curente ale 'ancilor0 capitalul0 re"er(ele etc. Contul de profit si pierdere al Bancii .ationale a Romaniei se compune din6 (enituri 3(enituri din operatiunile 'ancii0 alte (enituri4 si c/eltuieli 3c/eltuieli efectuate cu operatiuni 'ancare0 c/eltuieli enerale etc4. Jeniturile din operatiunile 'ancii includ urmatoarele elemente6 (enituri din do'an"i aferente titlurilor de stat0 (enituri din do'an"i la liniile de credit si (enituri din comisioane si ta5e pentru decontari inter'ancare0 (enituri din do'an"i la depo"itele in (aluta0 (enituri din di(idende la in(estitii straine si (enituri din operatiuni cu titluri in (aluta0 (enituri din operatiuni cu metale pretioase si (enituri din diferente fa(ora'ile re"ultate din operatiunile cu metale pretioase. Cele mai importante c/eltuieli efectuate cu operatiunile 'ancare includ6 do'an"i platite societatilor 'ancare si Tre"oreriei statului0 do'an"i si comisioane platite la creditele luate de la &ondul -onetar International0 do'an"i si comisioane platite in (aluta la creditele o'tinute de Banca .ationala a Romaniei din alte surse si alte c/eltuieli in (aluta etc. C/eltuielile enerale se compun din urmatoarele6 c/eltuieli cu personalul0 c/eltuieli cu pro(i"ioanele0 alte c/eltuieli enerale. Pentru a e(iden9ia comple5itatea opera9iunilor reali"ate de B.R0 este necesar; cunoa<terea principalelor posturi 'ilan9iere0 dup; cum re"ult; din ta'elul urm;tor6
Bilan7 BNR "simpli#icat$ Acti(e Acti(e e5terne6 aur (alute con(erti'ile (alute efecti(e cecuri Particip'ri %&t%rn% la' &-I BIR+ B*R+ Cr%(it% gu)%rnam%ntal% 'onuri de te"aur alte titluri de stat o'li a9iuni :n (alut; Acti)% int%r*ancar% +econt;ri cu 'u etul statului +econt;ri din opera9iuni cu &-I +o'=n"i <i comisioane de :ncasat +iferen9e nefa(ora'ile din ree(aluarea acti(elor <i pasi(elor :n (alut; Pasi(e Pasi(e e5terne6 pe termen scurt6 depo"ite ale ';ncilor str;ine :mprumuturi de la ';nci str;ine cump;r;ri de +,T de la &-I pe termen mediu <i lun 6 :mprumuturi de la ';nci str;ine o'li a9iuni Pasi)% int%rn%' emisiune monetar; sume :n tran"it :ntre sediile ';ncilor fonduri pentru participa9ii e5terne6 &-I BIR+ B*R+ fonduri 'ancare proprii fond statutar fond de re"er(; profit
contul eneral al Tre"oreriei statului
BIB3I4G AFIE
-anolescu A/eor /e 0 #oneda si politicile monetare ' *ditura &undatiei Romania de -aine 0 Bucuresti 0 2??# #i$loace ' modalitati si mi$loace de plata0 L. Aeor escu Aolosoiu #oneda si -redit' T. Jascu Politica monetara in perioada de tran!itie la economia de piata+ 5tudiu pe e&emplul omaniei

Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

FUNCTIILE BANCII CENTRALE SI EVOLUTIA ACESTORA

COORDONATOR, Prof. Univ. Dr. GHEORGHE MANOLESCU

FUNCTIILE BANCII CENTARLE SI EVOLUTIA ACESTORA

CAPITOLUL I 1.1. APARITIA BANCII CENTRALE

1.) .CREAREA B*NCILOR CENTRALE

1.0. B*NCILE CENTRALE 1I FORMA DE PROPRIETATE ASUPRA CAPITALULUI

-a8oritatea ';ncilor centrale sunt ';nci cu capital de stat

1.4. REGLAREA OFERTEI DE MONEDA

1... INDEPENDENTA BANCII CENTRALE

1...1. CRITERII DE APRECIERE A INDEPENDENTEI BANCII CENTRALE

?01! ?01! ?0?! ?0?2! ?0?2! ?0?2! ?0?2!

Indicii le ali ai independen9ei ';ncilor centrale

1...). INDEPENDENTA FUNCTIONALA

1...0. INDEPENDENTA INSTITUTIONALA

1...4. INDEPENDENTA PERSONALA

1...5. INDEPENDENTA FINANCIARA

1.7. OPERATIUNILE BANCII CENTRALE

1./. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

1./.1. FUNCTIA DE EMISIUNE MONETARA

1./.). FUNCTIA DE BANCA A STATULUI , A ADMINISTRATIEI PUBLICE SI A SEVICIILOR PUBLICE

1./.0. FUNCTIA DE BANCA

Banca B Acti( U4??? U4??? Pasi( U4??? U4???

1./.4. FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR SI GESTIONAR AL RE6ERVELOR VALUTARE

1./.5. FUNCTIA DISCIPLINARA SI PRUDENTIALA

&ran9a 14 Totalul creditelor pe termen mediu <i lun 0

1./... FUNCTIA ECONOMICA A BANCII CENTRALE

1./.K. FUNCLIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE

1././. FUNCLIA DE CREDITARE A ECONOMIEI

1./.M.B*NCI CENTRALE IMPORTANTE

1./.M.). BANCA CENTRALA EUROPEANA

CAPITOLUL II SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

).1. MISIUNEA SI OBIECTIVELE SEBC

).). OPERATIUNILE SISTEMULUI EUROPEAN BANCI CENTRALE

Participan7i Suma licitat' Suma alocat'

Banca 1 !!? 42?

Banca 2 $?? 4)?

Banca 3 !!? 33!

To"a 1/OO 1)45

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

0.1. ISTORICUL BNR

0.). CREAREA BNR

0.0. EVOLUTIA BANCII CENTRALE A ROMANIEI

0.4. ROLUL SI FUNCTIILE BNR

0.5. INTERVENTIA BANCII CENTRALE PE PIETELE MONETARA SI VALUTARA

24 au ust 2??! 24 ianuarie 2??# 24 martie 2??$

1#@ 1#@ 1#@

3?@ 3!@ 4?@

Jalute milioane euro 444!02 !%$#0% #3$30# 1?%4%02 1#$)!0# 1%14#01

Pondere in totalul re"er(elor @ %?0#) %30%! %!0?% )?0)1 )20?? )10$%

0... SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI

0.K. BILANTUL CONTABIL AL BANCII NATIONALE A ROMANIEI

contul eneral al Tre"oreriei statului

You might also like