SEMESTRUL II TEORII SOCIOLOGICE CONTEMPORANE

Capitolul V FUNCŢIONALISMUL STRUCTURAL
Dublul principiu durkheimian al disocierii şi identităţii între faptul social şi faptul individual, remarca E. Stănciulescu în 199 , este reluat !. "arsons #19$%&19'9( în formularea şi re)olvarea paradoxului socialului* compusă din indivi)i autonomi, societatea este, totuşi, mai mult dec+t un a,re,at, o sumă a acestora. Soluţia este formulată în termeni apropiaţi de cei ai lui -ead #şi inspiraţi de acesta(, afirm+ndu&se e.istenţa unei or,ani)ări interne a individului #personalităţii( care reproduce or,ani)area societăţii şi caracterul indisociabil al proceselor de producere a eului social #internalizare( şi a celor de instituţionali)are. /u toate că, în ultimele lucrări, se poate constata o deschidere către metoda comparativ& istorică utili)ată de Durkheim, metoda pe care sociolo,ul american o privile,ia)ă în anali)a socialului este cea funcţionalist-sistematică. /onstrucţia parsonsiană poate fi interpretată ca o teorie a sistemelor ierarhi)ate, or,ani)ată în 0urul conceptului de sistem al acţiunii. 1. Sociologia ca ştiinţă a sistemului general al acţiunii Sub influenţă 1eberiană, "arsons consideră că obiectul sociolo,iei este acţiunea socială înţeleasă ca un comportament uman. 2utorul său #ego( îi atribuie un sens subiectiv, acesta din urmă fiind raportat la comportamentul unui partener # alter(. /a şi 3eber, remarcă E. Stănciulescu, el poate fi considerat un repre)entat al individualismului metodologic: punctul de plecare al sociolo,iei este actorul #agentul( sin,ular al acţiunii, ca subiect, individual sau colectiv, capabil să producă şi să comunice semnificaţii. 4i sociolo,ii rom+ni 5n,ureanu şi /ostea #1967( remarcau faptul că "arsons defineşte acţiunea socială într&o manieră 1eberiană, ca o conduită umană care este motivată şi orientată prin

semnificaţiile pe care 8actorul9 le descoperă în mediul său, de care el este nevoit să ţină seama şi cărora încearca să le răspundă. Definiţia lui 3eber presupune ceea ce "arsons va numi postulatul individualismului voluntarist, care ,enerea)ă două dificultăţi în constituirea sociolo,iei ştiinţifice* 1. chiar dacă 8actorul9 poate fi asimilat colectivităţii, ,rupului, clasei, unei re,iuni sau civili)aţii, statutul epistermolo,ic al conceptului de actor individual este imprecis şi neclar: %. voluntarismul este o atitudine ştiinţifică adecvată pentru a înţe1e,e societatea ca o creaţie socială #nu doar ca un produs e.terior sau absolut independent faţă de 8actorii9 sociali(, dar el este şi o consecinţă a afirmării norrnelor sociale, nu a slăbirii sau evitării lor de către 8actor9. 3eber nu a oferit răspunsuri şi mi0loace eficace pentru a înlătura aceste două dificultăţi, dar este uşor de vă)ut că prima dintre ele l&a preocupat pe ;. "areto, iar cealaltă a stat mereu în atenţia lui E. Durkheim. 5nitatea elementară de anali)ă este, pentru o astfel de sociolo,ie, remarcă E. Stănciulescu, interacţiunea ego-alter, acomodarea reciprocă a comportamentelor, pe ba)a semnificaţiilor care li se atribuie şi care fac obiectul comunicării simbolice, prin limba0, între parteneri. 2decvarea reciprocă a comportamentelor este posibilă numai dacă fiecare dintre parteneri este simultan actor #cu scopurile, aspiraţiile, nevoile, sale( şi obiect în funcţie de care este orientată at+t acţiunea celuilalt, c+t şi propria acţiune. !otuşi, activitatea de atribuire şi comunicare de semnificaţii şi de răspuns la comportamentul partenerului nu se reali)ea)ă într&un vid structural sau cultural* ele presupun totdeauna un environment, cuprin)+nd un ansamblu or,ani)at de obiecte fi)ice şi sociale care e.ercită presiuni #constr+n,eri( asupra subiectului&actor. <ncerc+nd să 8împace9 sociolo,ia durkheimiană a faptului social e.terior şi constr+n,ător cu sociolo,ia comprehensivă a lui 3eber, "arsons tratea)ă fiecare interacţiune ego-alter ca sistem. <n aceasta constă ori,inalitatea voită #şi declarată( a concepţiei sale. =e)ultă că obiectul #unitatea primară de anali)ă a sociolo,iei( îl repre)intă sistemul social, const+nd într&o pluralitate de actori individuali care interacţionea)ă unii cu alţii într&o situaţie ce conţine cel puţin un aspect environment&al, sunt motivaţi în termenii unei tendinţe către 8optimi)area ,ratificaţiei9, relaţia lor cu 8situaţia9 > inclu)+nd aici şi pe ceilalţi actori > fiind definită şi mediată în termenii unui sistem de simboluri împărtăţite şi structurate cultural. ?rice sistem ego-alter poate fi anali)at ca sistem de acţiuni* prefer+nd termenul acţiune celui de comportament, "arsons pune în evidenţă faptul că ,+ndirea sociolo,ică are ca punct de plecare actorul sin,ular, dar trebuie să a0un,ă la identificarea tipurilor, modelelor de acţiuni şi a mecanismelor prin care se articulea)ă diferitele comportamente individuale* acţiunea este

%

constituită din structuri şi procese prin care fiinţele umane emit intenţii semnificative şi, cu mai mult sau mai puţin succes, le materiali)ea)ă în situaţii concrete. E.presia semnificativă implică un nivel simbolic sau cultural de repre)entare şi de referinţă. @ntenţiile şi impactul lor concret luate împreună implică tendinţa sistemului acţiunii > individual sau colectiv > de a modifica relaţia sa cu situaţia sau mediul în direcţia dorită. "referăm termenul 8acţiune9 celui de comportament, scria "arsons, deoarece suntem interesaţi nu de manifestările fi)ice ale comportamentelor, ci de modelele lor, de tipurile de produse semnificative #fi)ice, culturale sau de altă natură(, de la simplele unelte la operele de artă, şi de mecanismele şi procesele care controlea)ă o astfel de or,ani)are.

2. Societatea şi personalitatea ca subsisteme autonome ale sistemului general al acţiunii 2t+t societatea c+t şi personalitatea pot fi anali)ate în calitate de subsisteme constitutive ale sistemului general al acţiunii. Societatea este un tip particular de sistem social #al acţiunii( pentru care personalitatea, şi ea sistem al acţiunii, constituie o parte a mediului #environment( său. /u toate că orice sistem social e.istă numai în măsura în care reuşeşte să satisfacă imperativul funcţional al adaptării la mediu, societatea repre)intă tipul de sistem care atin,e cel mai înalt grad de autonomie în raport cu mediul său. 2utonomia răm+ne, totuşi, relativă* conform unui principiu cibernetic amplificat or,ani)ării ierarhice a comportamentelor sistemului ,eneral al acţiunii #sistemul or,anismului ca suport al acţiunii, sistemul personalităţii, sistemul social şi sistemul cultural(, societatea, ca subsistem mai bo,at în informaţie, controlează sistemul personalităţii: în schimb, ca subsistem mai bo,at în ener,ie, aceasta din urmă e.ercită o presiune în sens condiţional asupra societăţii. 2utonomia unei societăţi depinde, evident de modul în care ea reuşeşte să controle)e relaţiile cu fiecare dintre componentele mediului #să reali)e)e funcţia de adaptare(, dar mai ales de ,radul propriei inte,rări interne. Integrarea este principala e.i,enţă funcţională a societăţii şi se referă la raporturile dintre indivi)i, colectivităţile particulare şi colectivitatea societală, raporturi definite în esenţă, în termenii loialităţii şi po)iţiei ocupate, prin două dimensiuni* #1( concilierea loialităţii individului faţă de ,rupuri particulare #familie, ,rup profesional etc.( cu loialitatea faţă de comunitatea societală în vederea reali)ării consensului: #%( concilierea dorinţei individului de a ocupa po)iţii superioare în ierarhiile sociale cu nevoia sistemului de a&şi conserva structura. 2mbele aspecte ale raportului implică necesitatea le,itimării structurii sociale şi a an,a0ării valorice a indivi)ilor, astfel înc+t funcţia de inte,rare se întrepătrunde cu o funcţie de menţinere a A

ătura între sistemul social. !ermenul interpenetrare e. interesele etc. 2şadar. pe de altă parte. dependentă de transformarea. ?rice sistem social orientea)ă acţiunea membrilor săi propun+ndu&se. diferite calitativ şi pr. componentele esenţiale ale aspectului dob+ndit al personalităţii sunt aceleaşi cu cele ale sistemului interacţiunii sociale. prin chiar structura şi modul său de funcţionare. @pote)a instituţionali)ării&internali)ării e. ca elemente constitutive esenţiale. prin internalizare.ani)ate şi modelate cultural în termenii semnificaţiilor simbolice.ură le.rare.plică autonomia sistemului social în raport cu personalitatea şi întrepătrunderea lor. valorile şi rolurile. c+t şi personalitatea pot fi anali)ate ca sisteme ce posedă o structură în ad+ncime şi care răspund aceloraşi imperative funcţionale de adaptare. 3.modelelor culturale. a modelelor culturale în componente #dispoziţii-necesităţi( ale personalităţii.rate într& un ansamblu or. modele de interpretare şi de acţiune # pattern variables(. "entru a a0un. menţinere a modelelor şi reali)are a scopurilor. Dubla orientare a acţiunii: the pattern variables şi sistemul dispoziţiilor-necesităţii -otivat pentru acţiune în termenii evitării frustrării şi optimi)ării . or. respectiv sistemul personalităţii.ratificaţiei. remarcă E. ego-ul încearcă să&şi satisfacă nevoile. interacţiunea ego-alter trebuie să se conforme)e ordinii normative care re. Ele sunt 8obiecte9. ca elemente ce asi. privite din perspectiva structurii lor în ad+ncime. =e)ultat al internali)ării acestor subsisteme. şi cu o funcţie de realizare a scopurilor colective . inte.ani)ate ierarhic* normele şi colectivitatea. în funcţie de care este orientată acţiunea #utili)+nd limba0ul psiholo.ani)at. The pattern variables repre)intă scheme interpretative şi comportamentale care permit actorului să evalue)e şi să definească* B .iei. at+t societatea. şi sistemul cultural. pe de o parte. constituit dintr&o pluralitate de subsisteme. şi să provoace în acelaşi timp o reacţie po)itivă a lui alter. în consecinţă. Stănciulescu. <n acelaşi timp. se poate spune că ele motivea)ă acţiunea(.e la un astfel de re)ultat. Societatea este un între. care presupune 8materiali)area9 acestora în norme mai mult sau mai puţin instituţionali)ate. societatea şi personalitatea sunt mai mult dec+t interdependente.primă mai adecvat raportul lor* ambele sunt sisteme reale ale acţiunii organizate în jurul aceloraşi valori instituţionali)ate&internali)ate.lea)ă viaţa colectivităţii.itimă printr&un ansamblu de valori împărtăşite de membrii acesteia şi concreti)ată în sisteme de roluri complementare ego-alter. "ersonalitatea se pre)intă. ordine le. ca o pluralitate de sisteme şi subsisteme dispoziţii-necesităţi inte.

primă în structuri anatomice. în mecanisme fi)iolo. şcoală. <n orice sistem social pot fi identificate două clase de variabile structurale #pattern variables(* a( variabile structurale ale modalităţii obiectului indic+nd dacă acesta trebuie evaluat* #1( în conformitate cu criterii specifice unei relaţii determinate şi care varia)ă în funcţie de caracteristicile personale sau.rup sau la altul > cine esteC > sau în funcţie de performanţele probate în cursul acţiunii > ce faceC > #calitate-performanţă(: b( variabile structurale ale orientării spre obiect obiect* 1( ca relaţie ce implică n mod necesar o dimensiune afectivă sau ca relaţie ce e.ului american. .ice şi în scheme de comportament specifice. adică socială" =olul simbolurilor în lumea socială este dominant în concepţia sociolo.istenţă. dimpotrivă.enerale şi impersonale #particularism-universalism(: #%( în funcţie de calitatea pe care i&o conferă aparenţa la un .a( obiectul în funcţie de care urmea)ă a&şi orienta acţiunea: b( natura relaţiei actor&obiect #ego-alter(. Despărţind realitatea în două moduri de e. Da nivelul personalităţii. remarcau 5n.enerală care se e.ilfredo "areto şi va încerca să e.clude în principiu această dimensiune #afectivitate-neutralitate(: %( ca relaţie ce anga!ează total sau numai parţial sistemul integrator #difuziunespecificitate(: A( ca relaţie orientată către actorul nsuşi sau către colectivitatea integratoare #orientare către sine orientare către colectivitate(. conferindu&i o identitate particulară şi deosebindu&l de alte sisteme. ? atare or. 8real9 şi 8simbolic9. the pattern variables se proiectea)ă într&o or.anismului. să&l 8resimtă9.ureanu şi /ostea în 1967. numai 8travers+nd9 lumea semnelor şi simbolurilor 8actorul9 poate să cunoască 8environmentul9 său.enetică cuprinde o 8orientare9 . "e de o parte. întreprindere etc. în 7 modele ce permit definirea relaţiei actor& modele care permit evaluarea obiectului. !ispoziţiile-necesităţi care motivea)ă şi orientea)ă din interior acţiunea nu sunt înnăscute. "arsons va relua distincţia dintre acţiunea logică şi nonlogică a lui .(. în conformitate cu normele . pe măsură ce intră în interacţiune cu factori de mediu în timpul vieţii or. Ele caracteri)ea)ă un sistem social oarecare #familie.ani)are a personalităţii este re)ultatul internalizării unor obiecte sociale semnificative.ramare9 pentru opţiuni valorice individuale. să&l evalue)e.plice acţiunea simbolică.ani)are stabilă a componentelor #dispoziţii-necesităţi( echival+nd cu o 8pro. ci dob"ndite n e#perienţa interacţională a individului * constituţia .

i. particulare: %( performanţă F calitate. în vi)iunea lui !. c+t şi în ai celorlalţi. !oate aceste elemente se referă la acţiunea concretă sau 8sintetică9 #în terminolo. conceperea acţiunii ca un sistem care trebuie să răspundă la cel puţin trei tipuri de condiţii* a.ia 8societate F comunitate9 a lui G. normele şi valorile culturale sunt cele care&i furni)ea)ă scopurile şi mi0loace specifice. după cum 8actorul9 0udecă sau nu un obiect în funcţie de ceea ce poate fi reali)at cu a0utorul lui: un subiect. "arsons. care cuprinde obiectele fi)ice şi sociale cu care 8actorul9 se află într&un .ăsească principalele puncte de reper. în mai multe #unităţi$ ca* fracţiuni de . Condiţii de structură: se referă la modalităţile de or. un rol social sau un anumit 8moment9 al interacţiunii dintre doi 8actori9. care . 8?rbita simbolică9 îi permite 8actorului9 să interprete)e o situaţie. anumit raport: A.hidea)ă orientarea acţiunii.. cuvinte. simbolurile. conferind acţiunii o semnificaţie particulară at+t 8în ochii săi9. o funcţie importantă a 8simbolisticii9 în acţiunea socială este aceea de a media re.sf+rşit. 2ceste modele constituie #variabilele structurale$ ale sistemului acţiunii sociale %pattern variables& şi repre)intă 8dilemele9 acesteia.emplu. la r+ndul ei. ci face parte dintr&un ansamblu mai lar. prin interinediul cărora el intră în raporturt cu diferite elemente ale reguli$ norme$ valori.ani)are. să&i . a căror asamblare informea)ă. urtiversal valabile sau. B. acţiunea socială este compusă din patru elemente: 1. în raport cu care obiectul acţiunii este evaluat cu a0utorul unor criterii . "rin aceste norme şi valori #a căror natură simbolică nu trebuie deloc pierdută din vedere( este făcută comunicabilă conduita unui om.ulile de conduită.enerale. de)volt+nd astfel tipolo.entul este permanent confruntat. adică tot ce serveşte 8actorului9 drept . !Hnnies * 1( universalism .hid în orientarea acţiunii sale. valorile culturale.hidate de modelele normative ce permit relativa stabilitate a sistemului.ia lui "areto(. Dintre cele mai frecvente.ur mare. să&1 manipule)e. dar nu este nelimitat. cu care a. <n sfîrşit. de e. 8actorul9: o situaţie.est. ceea ce face posibilă. <n conclu)ie. normele. al unor criterii ad&hoc. "arsons reţine cinci tipuri polare. %. "e de altă parte. dimpotrivă. o acţiune nu este niciodată i)olată. adică raporturile 8actorului9 situaţiei şi le atribuie o semnificaţie: cu obiectele sociale şi non&sociale. !otodată. aşa înc+t orice acţiune poate fi considerată în acelaşi timp ca o totalitate de unităţi şi ca un elernent al unei tota1ităţi mai lar.particularisrn. mimici. dar aceasta poate fi 8descompusă9. prin ele ea devine mai puţin opacă faţă de ceilalţi 8actori9. Eumărul acestor dileme cste desi. .

Ea se referă 1a interferenţa dintre sistem şi mediul încon0urător. după cum 8actorul9 urmăreşte scopuri limitate şi imediate sau să producă miiloace pentru scopuri îndepărtate. #'uncţia de atingere a scopurilor %.ură. adică dacă nu satisfac un set de nevoi interne şi externe" b.cepţia a două tipuri de procesualităţi în sistem #diferenţierea şi inte.A( neutralitate afectiva F afectivitate. c. celelalte se referă la actor. după natura afectivă sau nonafectivă a evaluării obiectului: A( specificitate F difuziune. sunt variabile structurale ale orientării spre obiect" Dar at+t unele c+t şi celelalte nu pot asi.ă durată ale sistemului.i. #'uncţia de adaptare este preluată din teoria biolo. Se poate observa că primele două variabile structurale se referă la obiectul acţiunii. şi ele sunt numite de "arsons variabile structurale ale zodalităţii obiectului. iar "arsons îi acordă o mică importanţă.rarea( studiate mai mult ca procese evoluţionare dec+t sistemice. dacă acesta nu răspunde unor funcţii specifice. de asemenea. de menţinere şi de)voltare într&o perspectivă evoluţionară$( %.enţele funcţiilor de I adaptare$ şi #rnenţinere latentă a modelului cultural$. J J J ' . 8actorului9 sau orientarea lui către colectivitatea careia îi aparţine. după cum raportarea 8actorului9 la ceilalţi estc una strict funcţională sau multiplă : 7( orientarea către sine a. pe de altă parte.ma structural&funcţională. 2ctivităţile instrumentale satisfac e. cu e. continuitatea sistemului prin transmiterea de la o . Ea nu este totuşi cuprinsă în paradi. Procesualitatea reprezintă a treia condiţie a e#istenţei sistemului.oal&attainrnent& se referă la nevoile sistemului de acţiune de a stabili relaţii relativ specifice cu mediul încon0urător şi. 'uncţia de integrare urmăreşte crearea unor 8mecanisme mediatoare capabile să îndulcească coriflic&tele potenţiale din sistem şi să conducă la întărirea lui9: B. structuri şi procese care să facilite)e capacităţile sistemului în această direcţie9: A. cele Iconsumatoare9 răspund nevoilor de Iintegrare$ şi #realizare a scopurilor$" @ată cum defineşte "arsons aceste patru 8imperative funcţionale9* 1. în special la interesele de lun.eneraţie la alta a Icodului cultural&simbolic9.ică.ura stabilitatea sistemului. 'uncţia de menţinere latentă a modelului cultural contribuie pe de o parte la delimitarea societăţii de natură şi asi. %ondiţii de „realizare a funcţiilor” sistemului: presupun activităţi 8consumatoare9 sau 8instrumentale9.

obiectul propriu&)is al sociolo. Se reamrcă de asemenea faptul că "arsons a adoptat o vi)iune mai pragmatică. condiţiile procesualităţii sistemului acţiunii sunt limitate la o procesualitate de 8reproducere9.ia lui "arsons abordea)ă mai de.ăturile activităţii sau acţiunii sociale #nonlo. De fapt.ie.ii este acela de a fi propus o vi)iune globală asupra acţiunii sociale ca subsistem al sistemului acţiunii umane în . din mai multe motive* 1( <n primul r+nd.ice( cu acţiunea economică.ica sistemului acţiunii propusă de "arsons mai de.ureanu şi /ostea ţin să remarce mai întîi faptul că un merit incontestabil al acestei sociolo.rabă o logică a conservării acestui sistem" @nte.i pe care&i anali)ea)ă "arsons în )tructura acţiunii sociale nu a sesi)at at+t de clar interdependenţa acţiunii sociale cu formele acţiunii umane ca sistem. iar 3eber a insistat mai mult asupra formelor de raţionalizare #economică( a acţiunilor umane iraţionale. de obicei culturală. îşi re.ul. El este definit mai mult 8din e. conflictelor agenţilor şi defineşte la r+ndul ei o ordine socială suprapusă acţiunilor şi nu produsă de ele. economie sau chiar biolo. re)ultatul fiind o ambi.terior9.<ncercînd o evaluare a teoriei lui "arsons. a comportamentului fiecărui subsistem al acţiunii umane. concreti)ată în colaborarea sa cu speciailişti în psiholo.rarea acţiunilor în sistem. %( <n al doilea r+nd. A( <n sf+rşit. părţile şi nu între.ma structural&funcţionalistă a fost e.ureanu şi /ostea. ceea ce face din lo. statica şi nu dinamica.rabă ca #deducţii$ din aceste norme dec+t ca procese de producere efectivă a lor.eneral.uitate în definirea specificităţii fiecărei acţiuni şi o evaluare destul de abstractă. estc astfel definită ca mijloc de elimrnare a tensiunilor. 1967( pleacă de la considerentul că teoria . c+t şi 8imperativele funcţionale9 suportă o ierarhizare în care rolul principal îl deţin normele culturale" 2cţiunile umane apar mai de. pentru a putea fi aplicată practic. a rutinelor şi inovaţiilor sale.ice n&au permis o vi)iune interdisciplinară. Deşi 3eber şi "areto au încercat să clarifice le. !eoriile lor sociolo. re)ultatele la care au a0uns ei au fost mai de. reală şi eficientă. îndeosebi. Eici unul dintre cei trei sociolo.rabă concepte dec*t realităţi. "areto eşu+nd într&un psi&ologism acţionalist care i.ăseşte cu mare dificultate propria personalitate în schema lo.ică a acţiunii propusă de "arsons. /riticile teoriei lui "arsons #ve)i 5n.enerală a acţiunii umane care a re)ultat astfel nu şi&a atins scopurile propuse. 5n. din perspectiva simbolurilor şi mai puţin din perspectiva condiţiei sale umane. @ndividul însuşi. inovaţia socială se reduce la "arsons la descoperirea mi0loacelor de 6 .ie.nora reali)ările psiholo. a.entul acţiunii.iei ca ştiinţă. <n consecinţă.rabă eşecuri teoretice.iei contemporane lui. sociolo.tinsă la toate tipurile de acţiune umană. datorită faptului că paradi. at+t variabilele structurale.

!otuşi. într&un fel sau altul. "arsons. ale profesionali)ăii şi instituţionali)ării moderne a sociolo.plică audienţa socială încă ma0oră a sociolo. care răspunde unor nevoi reale ale sistemati)ării analitice. remarcau 5n. ceea ce e.iei 8sistemului9.ie este o contribuţie ştiinţifică a sociolo. clarificarea multor probleme metodolo.ureanu şi /ostea.satisfacere a 8imperativelor funcţionale9.iei. incontestabil cel mai semnificativ repre)entant al ei. 9 .reu ne&am putea închipui că putem a)i reconstrui. mai ales a teoriilor lui !. 4i fără anali)a şi evaluarea ei critică cu .ice şi ale construcţiei conceptuale în sociolo. ştiinţa sociolo.norată.iei.iei 8sisternului9 ce nu poate fi i. şi nu se referă la schimbarea naturii scopurilor şi normelor acţiunii însăşi.

'biectul sociologiei: lumea vieţii cotidiene Gascinat de sociolo. ca realitate obiectivă ordonată.iei sociolo. 2.ice importante. remarca E.elt&. ca o o lume trăită. SchKt) cultivă temele ei principale #necesitatea ca ştiinţele sociale să de)văluie sensul subiectiv al acţiunii spri0inindu&se pe fapte verificabile empiric şi elabor+nd tipuri ideale( pe terenul fenomenologiei &usserliene. Genomenolo. o lume-viaţă %+ebens. înainte de a fi cercetător.Capitolul VI FENOMEMOLOGIA SOCIOLOGICĂ 2lfred SchKt) #1699&1979( şi. pentru a formula aceeaşi problemă în termenii epistemolo. în continuarea concepţiei sale. întreb+ndu&ne* /um putem e. Este nevoie să între. Stănciulescu în 199 .plica obiectivitatea realităţii sociale şi caracterul ei ordonat pe care observaţia empirică ne obli. al acestei realităţi sociale sui-generis şi să reformulăm una dintre problemele care i& au preocupat cu c+teva secole în urmă pe repre)entanţii filo)ofiei sociale şi filo)ofiei istoriei.ă să le acceptămC Sau.+ndirii sociolo.im traseul afirm+nd caracterul problematic al acestui datum obiectiv. lumea socială este.ia ştiinţelor sociale astfel întemeiată propunea simultan* a( redefinirea obiectului: b( noi soluţii pentru principalele probleme epistemolo. pornesc de acolo unde sociologia funcţionalistă se opreşte.iei moderne. =e)ultatul este spectaculos şi are profunde implicaţii în evoluţia . ceilalţi repre)entanţi ai fenomenolo.ice: c( o serie de preci)ări metodolo. Este dincolo de orice îndoială că societatea se pre)intă oricăruia dintre membrii săi > iar. Disocierea societate&individ ni se impune empiric ca evidentă. Eumai că în acelaşi mod ni se impune şi identitatea lor* pentru oricare dintre indivi)ii concreţi. aşa cum a observat Lusserl. omul de ştiinţă este un membru obişnuit > ca un datum.ia 1eberiană.ice. =e)ultă că a face din integrarea individului n structurile date problema sociologiei nseamnă a parcurge numai !umătate din drum. cum se constituie realitatea socială ca obiect al cercetăriiC 1.ice. 1$ .

Dumea&viaţă este din capul locului şi în permanenţă o lume interpretată. să&şi construiască propriile&i metode şi instrumente.perimentată de actori obişnuiţi ca lume a semnificaţiilor. edificate pe fundamentul primelor. de la modul în care autorul însuşi înţelege lumea în care trăieşte. /onsider+nd noţiunile comune 8construcţii de . lumea vieţii cotidiene. apoi. prelu+ndu&i metodele şi instrumentele. <n e.ia porneşte de la cunoaşterea 8de simţ comun9. iar specificul obiectului sociolo. /onceptul de înţelegere #-erstehen(. ci.eneral( este. în .ia faptului social #Durkheim( impunea ruptura cercetătorului de noţiunile cunoaşterii comune #prenoţiuni(.nitiv la lume printr&o atitudine naturală care implică interpretare. dimpotrivă.perienţa sa cotidiană.itimă.ia nu are nevoie să imite ştiinţele naturii. conceptele sociolo. remarcă E. dimpotrivă. Spre deosebire de obiectul ştiinţelor naturii.ua non ale ştiinţificităţii cunoaşterii sociolo.radul înt+i9. 3eber. individul se raportea)ă co.iei ştiinţifice nu sunt altceva dec+t 8construcţii de . unul dintre criteriile ştiinţificităţii este adecvarea metodei la specificul obiectului. 2ceasta nu înseamnă o renunţare la caracterul ştiinţific al demersului co.ice.ice.radul al doilea9.iei constă.elt. sociolo. constitutivă acestui obiect #socialului(. postulea)ă.ulile metodolo.ia fenomenolo. pentru SchKt). în faptul de a fi un obiect cultural.ia comprehensivă iniţiată de -a. care presupune comunicare şi limba0. sin. iolo. comună tuturor. realitatea socială înţeleasă ca +ebens.ică: A( în sf+rşit. ca pe o condiţie a ştiinţificităţii. 8obiectul9 pe care îl are în vedere cercetătorul în ştiinţele sociale este întotdeauna un subiect care atribuie semnificaţii #un actor(: reflexivitatea este. nevoia unei continuităţi între cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică.?biectul sociolo. trebuie interpretat în mai multe accepţiuni* 1( el se referă în primul r+nd la cunoaşterea comună pe care o posedă actorul cu privire la propria&i acţiune: %( el poate fi. el repre)intă o metodă particulară în ştiinţele sociale. între altele #istoricitate. intersubiectivă. central în sociolo.ică. e. ca pe una dintre re. sociolo. Studiind lumea semnificaţiilor pe care 8obiectele9 le au pentru actorii obişnuiţi. pre)ent+ndu&se subiectului într&o triplă iposta)ă* 1( ca univers de semnificare.ularitate(. care are întotdeauna o semnificaţie. sociolo. astfel.iei #al ştiinţelor sociale. "entru a fi ştiinţă pe deplin le. anali)at în calitate de problemă epistemolo. ca ansamblu de obiecte 8propuse9 individului pentru interpretare: 11 .nitiv: dimpotrivă. Stănciulescu. =e)ultă că tocmai continuitatea între cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică repre)intă una dintre condiţiile sine . naturală şi culturală în acelaşi timp.

consociaţi( şi care funcţionea)ă ca schemă de referinţă pentru e.uli cunoscute.d. )ituaţia se referă la ansamblul de obiecte fi)ice şi socio&culturale #mediul( pe care subiectul îl defineşte în maniera sa particulară. întruc+t în ansamblul de tipificaţii din care este constituită se află un evantai limitat de posibilităţi. 1% . la activitatea subiecţilor umani.enerat de activitatea selectivă a spiritului uman care face ca obiectele e. <n raport cu e. nu numai în termenii spaţiului şi timpului fi)ic sau ai status-rolului său..rafic orientea)ă activităţile viitoare.ere( > libertate" Durkheim semnala faptul că re.perienţei anterioare şi ataşea)ă acestei activităţi tipuri de persoane corespun)ătoare. 2ceasta face ca 8obiectele9 să nu fie percepute i)olat.perienţa subiectivă. univers a cărui caracteristică esenţială este istoricitatea întruc+t orice subiect cultural #unelte. o construcţie a conştiinţei. etc. ca ele să nu fie . Situaţia determinată bio. ci în interiorul unui orizont familiar şi organizat. SchKt) relevă o a doua faţă a medaliei* re. constituie sursa libertăţii.a. conştiinţa crea)ă un univers de semnificaţii.ulare. cu alte cuvinte ansamblul de re.perienţelor umane anterioare or. ci un univers semnificativ. astfel.( trimite.perienţelor trecute. ?rice interpretare se efectuea)ă în limitele unui sistem de pertinenţă .%( ca univers de semnificaţii de0a instituite şi fi.+ndite ca sin. Subiectul raportea)ă activitatea în curs la un tip de activitate construit pe ba)a e. se poate spune că.ate în tradiţii. instituţii ş. prin ori. un desen disponibil al acestor activităţi. este produsul acestei activităţi: A( ca univers de semnificaţii pe care activitatea colectivă este pe cale de a le institui şi fi. . obiectiv în sens pur antolo. ?rice interpretare este dependentă de situaţia biografic determinată în care se află individul într&un moment oarecare al vieţii sale cotidiene.a. ?rice interpretare a lumii are la ba)ă o rezervă de cunoştinţe disponibile constituită prin sedimentarea e. ci şi în termeni morali şi ideolo. obişnuinţe. personale sau ale celorlalţi #predecesori. simboluri. cunoaşterea comună se dovedeşte a fi o construcţie a tipicalităţii lumii. "rin interpretare.ulile constr+n. Definiţia situaţiei este biografic determinată în sensul că ea se constituie istoric.ic. pentru individ. Tipificaţiile materiale şi personale reprezintă instrumentele cu care operează cunoaşterea comună. cutume.ici. şi în care el ocupă o po)iţie.ula #tipificaţia( repre)intă pentru individ o resursă care îi permite identificarea lumii ca lume familiară şi ordonată: re)erva de cunoştinţe disponibile. îi stabilesc limitele.terioare să pre)inte sau nu interes.m. ci ca aparţin+nd unui tip. contemporani. acţiunea. a puterii individului în raport cu societatea. 5tili)+nd un alt concept husserlian.raţie activităţii selective a conştiinţei. sub un aspect sau altul. ?bserv+nd importanţa tipificaţiilor în orientarea acţiunii.inea şi prin semnificaţia sa. concepţia lui SchKt) permite reinterpretarea raportului determinism #constr+n. este re)ultat al sedimentării e. lumea reală este nu un univers neutru.ani)ate în re)erva de cunoştinţe disponibile.perienţele actuale.

-unca repre)intă nucleul vieţii cotidiene. contemporani caracteri)aţi prin comunitate spaţială şi temporală pe parcursul unei relaţii directe 8faţă în faţă9. definit printr&o intenţie şi prin anticiparea în plan mintal a scopurilor şi mi0loacelor.rafia celuilalt şi percep+ndu&l pe acesta ca individualitate unică într&o situaţie bio. +ealitatea socială ca lume intersubiectivă SchKt) identifică patru tipuri de alter ego* #1( consociaţi. care se reali)ea)ă ca o succesiune neîntreruptă de momente ce dă naştere unui 8flu. Sensul este re)ultat al reflexivităţii conştiinţei* subiectul poate (atribui) semnificaţii e#perienţelor proprii$ n măsura n care acesta se constituie n obiecte pentru conştiinţă. "utem numi conduite e.2.+ndi9. 3. *u e#istă conştiinţă dec"t n calitate de conştiinţă de ceva$ aşa cum nu e#istă (obiect) social dec"t n calitate de obiect pentru o conştiinţă. 2tunci c+nd o conduită este fondată pe un proiect.perienţa anterioară. ? astfel de e. adică despre e. ca ilustrare a unui tip: 1A .plicite(. fiecare fiind implicat în bio. munca se defineşte ca acţiune ba)ată pe un proiect şi care produce prin mişcări corporale o situaţie #proiectată( în lumea e.perienţele concreti)ate în acte observabile #conduite e.terioară prin mişcări corporale. <ntruc+t. 2cţiunea îndeplinită. al conştiinţei9.terioară. /u alte cuvinte. ea poate fi numită acţiune. proiectul este elaborat pornind de la e. Sensul acţiunii umane n calitate de produs al cunoaşterii comune =aportul individului cu lumea socială poate fi e. 2cţiunea poate fi implicită. fără a avea un sens. sau e#plicită. ca o conduită inserată în lumea e. dacă este vorba despre 8simplu a . <n acest ultim ca) vorbim despre muncă. poate fi numită #numit( act.perienţă devine obiect pentru conştiinţă prin anticipare.perienţele semnificative care apar spontan fără să implice vreo intenţie din partea subiectului. re)ultatul său. care trăiesc într&o pură relaţie 8noi9.rafică unică: în orice altă relaţie socială.primat sintetic în cunoscuta te)ă husserliană potrivit căreia conştiinţa este intenţionalitate$ fiind totdeauna orientată către un (obiect). însă. semnificaţia acţiunii are la ba)ă rememorarea acestei e. adică despre e. !e)a intenţionalităţii conştiinţei permite clarificarea noţiunii 1eberiene sens al acţiunii.perienţe. manifest+ndu&se numai ca proiect.perienţele interioare #conduite implicite(. E. iar proiectul se constituie în sens al ei. /elălalt este perceput ca un individ anonim.perienţa imediată. sau despre 8simplu a face9.istă doar. e.

ocentrism constitutiv re)ultă că 8atitudinea naturală9 a individului în faţa realităţii sociale procedea)ă la o suspendare %poch/&. în calitate de lume a culturii #semnificaţiilor( şi lume intersubiectivă. realitatea socială #lumea&viaţă( se caracteri)ea)ă printr&un egocentrism constitutiv. a e. actualmente sau potenţial. sunt inconsistente şi incompatibile: c( fiecare primeşte un accent de realitate specific: d( trecerea de la o provincie la alta nu este posibilă dec+t printr&un şoc biografic.d. 2rhetipul e.perienţe revine în ultimă instanţă la raportarea lor la e. Sensul acţiunii se construieşte în interacţiunea tuturor acestor cate. cunoscuţi indirect.perienţa cotidiană a muncii.#%( contemporani. cu un tip ideal personal #tipul funcţionarului poştal(.noscibili. Dar. Din acest e. const+nd într&o modificare radicală a e.perienţei reli.emplu(.nitiv: în raport cu oricare alt stil co.perienţei. prin interpretare.perienţei îl constituie lumea vieţii cotidiene. ci. prin re)ultatele activităţii lor: raportarea eului e ei se efectuea)ă prin intermediul corelării unui tip ideal de activitate în curs #activitatea poştală.perienţele din interiorul aceleiaşi provincii sunt consistente în sine şi compatibile cu celelalte: consistenţa şi compatibilitatea nu persistă dec+t în interiorul aceluiaşi stil co.a.perienţele respective au un aer fictiv. a visului ş.perienţă constituie pentru individ nucleul realităţii: #%( lumea celuilalt. care permite simultan tipificarea celuilalt şi auto&tipificarea: #A( predecesori. a artei. cunoscuţi indirect prin re)ultatele activităţii sedimentate în re)erva de cunoştinţe disponibile şi din relatările unor contemporani sau consacraţi: #B( succesori.( definite printr&o serie de trăsături* a( fiecare are un stil co. respectiv prin interpretarea e. de e. ci o pluralitate de lumi.nitiv. lumea e. dimpotrivă. la îndem*nă.perimentea)ă #trăieşte( nu o lume.perienţei sale în provincii %regiuni& limitate de semnificaţie #lumea muncii. <n acelaşi timp. Gaptul că realitatea trăită se ordonea)ă spaţial şi temporal în 0urul acestui 8punct )ero9 care este subiectul 8aici şi acum9 dă naştere unor straturi ale realităţii* #1( lumea. @nterpretarea tuturor celorlalte e.orii de actori.m. inco. e.nitiv particular: b( toate e. subiectul structurea)ă.perienţelor anterioare ale subiectului. diferită de cea postulată în filosofia husserliană prin aceea că ceea ce este 8pus între parante)e9 nu este încrederea în realitatea lumii. respectiv lumea muncii. Ea se or.ani)ea)ă în 0urul unui 8punct )ero9 identificabil în situaţia 8aici şi acum9 a unui eu oarecare. constituie printr&o sinteză #re( cognitivă. 2ceasta înseamnă că individul e. 1B . a celei artistice.ioase. echival+nd cu lumea muncii şi a cărei e. definit prin scop şi mi0loace.

0ust. contemporanii. intersubiective şi sociali)ate. însă. ansamblul tipurilor personale şi ale tipurilor de acţiuni în curs este admis #p+nă la apariţia contra&evidenţei( ca un ansamblu de re.ă măsură i)vor+te din societate şi aprobate de acesta.terioare şi constr+n. şi pentru că noi suntem întotdeauna conştienţi de istoricitatea sa. bun. de asemenea.aţi unii de ceilalţi prin intermediul unor influenţe şi al muncii împărtăşite: noi îi înţele.aminată. instituţionalizate.orii de actori şi construirea sensului acţiunii. Este o lume a culturii. în . respectiv ca un cadru de semnificare pe care trebuie să&l interpretăm. şi succeptibilă de a fi e.perienţa or.eneral.em pe ceilalţi şi suntem obiect al înţele. în acord cu ansamblul de re. "entru subiecţii implicaţi. garantat prin tradiţie şi obişnuinţă. şi ca un univers al interrelaţiilor între semnificaţii instituite de însăşi acţiunea noastră în lume. Este vorba de o lume a culturii pentru că lumea& viaţă ne apare direct ca un univers de semnificaţii. va sublinia SchKt). <n pofida acestei aparenţe. @nteracţiunea semnificativă cu consaciaţii. Suspendarea se menţine at+ta timp c+t e. totuşi.uli de conduită care constituie rutina vieţii cotidiene şi care orientea)ă activitatea oricărui membru al . predecesorii şi succesorii face ca unele construcţii ale cunoaşterii comune #tipuri de acţiuni şi persoane( să se detaşe)e de creatorii şi de împre0urările concrete în care au fost elaborate. Ea este intersubiectivă pentru că noi trăim în ea ca oameni printre alţi oameni: suntem le.erii pentru ei. !rebuie. înt+lnită în tradiţie şi în obişnuit. /onduitele se desfăşoară. 8datul$ care trimite la activitatea noastră sau a celorlalţi al cărui sediment este" +aţionalitatea acţiunii cotidiene se defineşte n raport cu simţul comun . ele răm+n. normal. condiţion+nd sedimentarea tipificaţiilor elaborate în interacţiunea cotidiană a diferitelor cate. re)ultate ale activităţii indivi)ilor în calitate de conduite culturale.rupului.perienţa subiectului. modul de viaţă considerat natural. 2ceste construcţii anonime şi obiective ale cunoaşterii comune pot fi. 2ctorul 17 . iar uneori chiar prin mijlocul specific al controlului social reprezentat de ordinea legală" Dumea noastră cotidiană.rupului.uli şi de reţete care s&au dovedit bune p+nă în acest moment şi de la care se aşteaptă să fie la fel de bune în viitor. modelul construcţiilor tipice este frecvent instituţionalizat ca ghid de comportament.uli şi de reţete socialmente aprobate. această cunoaştere e. prin repetare.primă ceea ce toată lumea ştie. să fie obiect al anonimi)ării şi obiectivării. <n interiorul .ătoare. să păstrăm în minte faptul că aceste construcţii curente utili)ate pentru tipificarea /eluilalt şi pentru auto&tipificare sunt într&o lar. -ai mult. este direct o lume intersubiectivă şi o lume a culturii.orice îndoială că lumea ar putea fi altfel dec+t apare ea în e. transform+ndu&se într&un ansamblu de reţete şi re.ani)ată pe ba)a 8atitudinii naturale9 se desfăşoară în termeni familiari. iar din acest moment apar individului ca e.

erea pe ba)a unei percepţii clare a scopurilor. ca urmare a ataşamentului personal la model. ' acţiunea riguros raţională poate fi construită numai la nivelul cunoaşterii ştiinţifice. 2cţiunea este raţională numai atunci c+nd subiectul face ale. orient+ndu&se după criteriul acordului ei cu modelele tradiţionale sau cu obişnuinţele. efectelor secundare.ăturii între scopuri şi mi0loace. a le. 2şa cum nu poate fi considerată raţională nici conduita rezonabilă a actorului care ale. însă.ine oarecare a le. mi0loacelor. ? astfel de conduită poate fi considerată simţită %de bun simţ&. <n condiţiile în care. 1 .perienţa cotidiană. dar nu este raţională.e între mai multe variante posibile una.ăturilor între acestea. re)olva problemele tipice prin mi0loace tipice în mod mecanic. acţiunea se derulea)ă într&un cadru cultural şi intersubiectiv. cunoaşterea comună nu poate elabora dec*t tipuri a căror raţionalitate este totdeauna parţială şi se situează la niveluri diferite . în e. ori a motivelor acţiunii. fără a avea o ima.poate.

deoarece activitatea individuală nu este posibilă dec+t prin apartenenţa la o comunitate de sens. P.matiştii an. comportamentul uman nu este o simplă reacţie la mediul ambiant. dar ori.primat de formula lui 3. "entru interacţionismul simbolic. /oordonatori* =aMmond Noudon. <n această vi)iune.inalitatea interacţionismului simbolic constă în considerarea acţiunii reciproce a fiinţelor umane şi a semnelor care o scot în evidenţă drept fenomen social ma0or.@. Din faptul că putem da aceeaşi semnificaţie unor semne.inile conceptuale sunt mult mai vechi. Darousse. sub forme variate.presia datea)ă din 19A'.lo& sa. /ead 011323.istă independent de interacţiunile sociale.e activitatea altcuiva. "entru -ead. de primat al acţiunii în cunoaştere. Nucureşti. putem înţele. . Departe de a fi determinate de structuri sau sisteme..Capitolul VII INTERACŢIONISMUL SIMBOLIC 1. ?ri. Nernard&"ierre DOcuMer. ci un proces interactiv de formarea acestui mediu.S. în final. conduitele sociale îşi au ori. "ra.1A9&1B$(. instituţiile. -ohamed /herkaoui. Pames. Simmel #191'( şi -. pp. Editura 5nivers Enciclopedic. cum ar fi cele de comunitate de interpretare a semnelor. să emitem previ)iuni asupra activităţilor sale viitoare şi să modificăm propriul nostru comportament 1' .+ndirii şi. 199 . 2cest proces este interactiv. 3.oni #/. <nsă la de)voltarea acestui curent au contribuit în principal autori ca Q.nteracţionism şi interacţionism simbolic E. "hilippe Nesnard. Gapt e. o instituţie este răspunsul comun dat.. de membrii unei comunităţi la o situaţie particulară. De1eM( au introdus c+teva idei esenţiale. de pildă.inea în propria lor desfăşurare temporală. adică să ţinem seama de punctul de vedere al celuilalt referitor la ceea ce este pe cale să se înt+mple. E. "eirce. de construire a 8self9&ului #sau a eului individual( prin 0udecata celorlalţi. de instrumentalitate a . clasele sociale sau conştiinţa colectivă nu e.istă po)iţii conform cărora interacţionismul simbolic nu este un curent de g"ndire bine delimitat #!icţionar de )ociologie. !homas* 8o situaţie socială este reală prin consecinţele definirii ei ca fiind reală9. entităţi precum societatea.

@. 19 A(. -ead #16 A&19A1(. !homas #The 0olish peasant in 1urope and 2merica. Editura "olirom. %( 2 doua fa)ă se afirmă în perioada de după începutul deceniului al şaptelea. Tnaniecki( şi =.ată de participarea la activităţi colective şi de semnele vi)ibile sub care aceste activităţi se fac în mod tacit înţelese. /onştiinţa de sine şi cea asupra universului social este str+ns le. Strauss # !icţionar de sociologie. îndeosebi prin studiile urbaniste > interacţioniste avant la lettre ale 4colii de la /hica. 16 . "ark( prin teoriile despre labeling #8etichetare9* L. Eicole QadreM.hes. !icţionarul de sociologie. p.ia socială a lui -ead. L. =.S. repre)entate de opţiunile şi valorile economice. prin cercetările efectuate de E.ic american. Er. !homas porneşte de la premisa că orice activitate umană este socială ntruc"t se realizează ntr-o situaţie" 2nali)a situaţiei pune în evidenţă at+t condiţiile obiective ale activităţii. 19 '. @nteracţionismul simbolic s&a de)voltat mai ales în S. 0ean&marie Dupre). Qoffman asupra 8instituţiilor totale9 #19 1( sau riturile de interacţiune #19 '( şi etnometodolo. Necker./.în funcţie de comportamentul altei persoane. Nlumer. 4tiinţă S !ehnică. 19 9( folosită adeseori în perioada mai recentă pentru a caracteri)a întrea. .nantă diferenţă este propusă de L. are în vedere interacţionismul în .. L.5. Qilles GerrOol. Simmel şi Q.iei şi de freudism.a orientare a interacţionismului. coord.L. Qoffman. Necker. !homas #19 A& 19B'(. -ead. A6. care reia psiholo. =.o #de unde şi denumirea alternativă de 8şcoala de la /hica.o9( de către 3.9 (. între ele e. 19AB(.E. L. foarte activ încep+nd din anii R7$. E. "rincipalii repre)entanţi* E. colaboratori* "hilippe /auche. =. @aşi. Depărt+ndu&se de behaviorismul psiholo. dar şi unele principii formulate de !homas şi "ark pentru a pre)enta interacţionismul ca interacţionism simbolic. ca orientare în sociolo. c+nd începe să se e. Tamfir şi D.ie #Qarfinkel. influenţat de Q.imaţie în intervalul 191$&197$ şi se de)voltă sub influenţa dominantă a lucrărilor lui 3. /olecţia /olle. /ea mai pre. două fa)e istorice în de)voltarea interacţionismului* 1( "rima este cuprinsă cu apro. scrisă împreună cu Gl.@.ia nord&americană. Lu. E. !urner(. 19 '(. 19%%: 3n social control and collective behaviour. Se distin. "ark # The imigrant press and its control. 2. iniţiată la 5niversitatea din /hica. -ead # 4ind. Nlumer introduce denumirea de interacţionism simbolic #)5mbolic interactionism" 0erspective and method. ed.ercite mai puternic şi influenţa lui Q. self and societ5. 1916&19%$.o #E.ist+nd diferenţieri de accentuare a unor idei.E. 1996.eneral.t definiţional interacţionismul simbolic este pre)entat ca un curent sociolo. <ntr&un alt conte.L. "ark #16 B&19BB( şi Q.ium.2.lăsceanu #1996(. Demert. -ichel Simon. /ele două fa)e nu indică în mod necesar o continuitate în de)voltarea interacţionismului ca orientare unitară. coordonat de /.

=itmurile de)voltării sociale varia)ă în funcţie de condiţiile sociale şi de diferenţele temperamentale dintre oameni. "entru !homas şi "ark psiholo. "ark a adoptat.ici.ia este menită să anali)e)e at+t condiţiile obiective ale de)voltării #societatea ca între. ca şi !homas.iei. Dacă în istoria timpurie predomina forţa şi constr+n.rupuri. @nsist+nd asupra studiului nevoilor sociale.ani)ările ei instituţionale(.enerarea unei comunităţi a discursului şi conduce la consens şi pro.perienţă nouă( a căror satisfacere condiţionea)ă inte.ii. 2tunci c+nd acestea se dovedesc insuficiente sau inoperante trebuie să fie luată în calcul contribuţia factorilor biopsiholo. Da ba)a schimbării se află conflictul dintre . facilitea)ă . dar cu un optimism mai temperat.res.ul trebuie să considere mai înt+i măsura în care condiţiile sociale modelea)ă de)voltarea . modelate de trecutul şi pre)entul social.rat în ele U 19 .ie studiului interacţiunii. @nstituţiile sociale sunt posibile 8numai în măsura în care fiecare individ inte.rafiile oferă posibilităţi de înre. -ead a acordat atenţie prioritară construcţiei şi de)voltării sinelui individual în societate. datorate ordonării lor ierarhice. se speră în determinarea mecanismelor de construcţie a consensului şi promovare a schimbării sociale. fiind aplicat în e.intelectuale.ere a unei variante dintr&un evantai al posibilităţilor disponibile. -otivul şi forma conflictului sunt constituite istoric. c+t şi atitudinile individuale faţă de aceste valori. lin. ulterior au intervenit alte variabile. !otodată. al interacţiunii şi comunicării.rupuri.ia socială a participării individuale şi de . Da ba)a schimbării se află conflictele dintre . Studiul 8comportamentului colectiv9 este eminamente un studiu psihosocial care pune în evidenţă nu numai diversitatea.enerare a consensului. ci şi posibilităţile de . re)olvabil prin intensificarea comunicării.vistică şi de obiceiuri ale indivi)ilor. securitate. reli.erea.rup. în special emanciparea economică şi educaţia. recunoaştere şi e. 2ceasta sporeşte conştienti)area intereselor şi a diverselor strate. Sociolo.plicarea unor multiple manifestări sociale. c+t şi psiholo. 2cest enunţ este cunoscut în sociolo. şi or.ia socială este parte inte. De aici importanţa ce trebuie să se acorde în sociolo.rarea sa în flu. individul este animat de 8patru dorinţe9 sau nevoi #de răspuns. Studiile de ca) şi bio.ioase sau de altă natură.istrare a acestor reacţii atitudinale modelate de viaţa socială şi obiceiurile trecute. @ndividul 8defineşte situaţia9 printr&un proces de ale.rupurilor. "roblema principală este cea a construirii unei ordini morale în condiţii de diversitate etnică. /a urmare (o situaţie socială este reală prin consecinţele definirii ei ca fiind reală) . 4reocup"ndu-se de probleme ale ecologiei urbane$ scopul său era de a identifica modalităţi de ncorporare a raţionalităţii şi progresului n viaţa socială$ n general$ şi n urbanizare$ n special. care au facilitat instituirea cooperării voluntare ba)ată pe interacţiune. atitudinală.rantă a sociolo. în special în atitudinile sau modurile de reacţie ale indivi)ilor faţă de condiţiile trecute şi pre)ente. Sociolo.ul schimbării. o perspectivă evoluţionistă asupra societăţii. <n teoria sa.ie ca 8teorema lui Thomas9.

în subiectul însuşi. prin anticipare.ic al discursului9 sau 8sistemul de simboluri universal semnificative9.esturi semnificative o constituie simbolurile semnificative #limba0ul(* acestea sunt părţi ale e.perienţa individului în raport cu condiţiile în care ea se produce.anismului uman. ci mai de. <n funcţie de natura atitudinii interioare. <n ca)ul or.rup este interiori)ată şi totodată construită. 2cest univers aparţine . individul %$ . . aceeaşi semnificaţie. "utem .ia particulare ale sistemului nervos fac posibilă depăşirea .m.enetic.perienţei care arată. "e această ba)ă.plicită şi trebuie concepută ca e. c+t şi ceea ce se numeşte atitudine interioară.anism şi care includ at+t o atitudine observabilă.estul devine gest semnificativ. El este determinat de #pre( dispo)iţia or.rabă e.ia poate fi definită ca ştiinţă care studia)ă nu conştiinţa. anatomia şi fi)iolo. propria conduită de răspuns ş.anismului la reacţia unui alt or. iar comportamentul pre)ent este întotdeauna determinat din trecut.poate prelua atitudinile . 8-esa0ul9 pe care un astfel de .iei sociale.estul poate fi* a& gest reflex( b( gest semnificativ" Qestul poate fi identificat în orice act social #interacţiune( din lumea animală #în lupta dintre doi c+ini.ăsi în acest proces ceea ce numim gest. 5nitatea sinelui individual este conferită de comunitate sau de .rup social. şi apariţia unui raport de determinare a . faptul primar îl constituie actul social care înseamnă interacţiune a unor organisme diferite.a. remarcă E. care poate fi e.perienţa din .estului refle. adică adaptarea reciprocă a conduitelor lor în elaborarea procesului social. 2tunci c+nd aceste condiţii sunt sociale. care îi apar sub formă de 8altul . 2tunci c+nd reacţia partenerului poate fi provocată. ?r. Stănciulescu. Semnificaţia.estului #comportamentului( actual de fa)ele ulterioare ale actului care pot fi anticipate* . anali)a se deplasea)ă pe terenul psiholo. Qrupul oferă posibilitatea comunicării sinelui cu el însuşi şi cu ceilalţi prin vehicularea de simboluri semnificative care constituie 8universul lo. indică sau repre)intă alte părţi #care sunt date în situaţia pre)entă( şi fac să se nască simultan în parteneri aceeaşi atitudine interioară. Qestului&stimul observabil i se ataşea)ă o atitudine interioară care îmbracă forma unui fapt de conştiinţă propriu&)is.enerate ale tuturor celorlalţi indivi)i U şi poate direcţiona în mod corespun)ător propriul comportament9.d.orie aparte de . psiholo. a unei semnificaţii: .perienţe.anismul animal nu poate decodifica un alt tip de informaţie.rupurilor şi este construit în situaţii şi interacţiuni. ? cate. E. "entru o astfel de ştiinţă.anismului de a reacţiona într&un anume fel ca un stimul pre)ent hic et nunc.est îl comunică se înscrie în limitele informaţiei cuprinse în codul ..enerali)at9.emplu(.estul&reacţie al partenerului.istentă în planul acestei e. respectiv fa)e ale actului social care aduc o adaptare a or. de e.

anismului la cerinţele mediului #format din lucruri şi ceilalţi indivi)i(. într&o manieră ima. nici conştienti)a. întruc+t aceasta nu este dec+t conversaţie interiori)ată sau implicită a individului care comunică cu sine însuşi prin intermediul unor astfel de .perienţei ca fiind anterior #într&o formă rudimentară( e. nici înţele. @nteracţiunea apare astfel ca un ansamblu de strate. @nteracţiunea este un proces în care fiecare persoană este capabilă să se pună în locul alteia. ritualurilor. relev+ndu&se prin răspunsurile or.esturi.esturi pe care noi le reali)ăm cu ceilalţi în procesul social. pe de altă parte. "rimul este spontan şi profund individual. dimpotrivă. nu numai ori.+nd din însăşi natura acestora şi presupusă prin chiar e. @ndivi)ii reuşesc în . şi putem e. ci. lu+nd forma obiceiurilor.+ndire. în cursul e. "entru -ead. prin presupuneri şi anticipări empatice sau intuitive.inea conştiinţelor în cadrul interacţiunii indivi)ilor în acest proces. Qesturile astfel interiori)ate sunt simboluri semnificative deoarece au aceleaşi semnificaţii pentru toţi indivi)ii unei societăţi date sau unui .enerali)at9.+ndirii o constituie interiori)area.inară.rade diferite să&şi instituie propriul sine şi să adopte roluri adecvate din perspectivele 8altului .inea conştiinţelor. Eu comunicarea este produsul conştiinţei. simbolic a evidenţiat aspectele co. trebuie să o considerăm ca esenţială.e.rup social: ele fac să se nască aceleaşi atitudini în cei care le e.nitive ale simbolismului social" 2cţiunea socială re)ultă în cadrul interacţiunilor. individul nu le&ar putea nici interiori)a. Dar.istenţa lor( încetea)ă să mai pară misterioasă sau miraculoasă. prin substituirea sau preluarea de roluri.perienţei noastre. un fel de sociali)are sau acomodare cu simboluri .istă .lea)ă reciprocitatea po)iţiilor. putem considera procesul social al e.enerali)at9(.esturi. ceea ce duce la diferenţierea %1 cadrul . -ecanismul . a conversaţiilor prin . care re.t social al e. re. decur. <n acest sens.ulilor.ecută şi în cei care reacţionea)ă la ele.erea şi comunicarea dintre indivi)i în interacţiunilor reciproce.enerali)ate.inea)ă în comunicare. într&un proces sau conte. în . Esenţa însăşi a .istenţei conştiinţei. 2ltfel.eneral a instituţiilor. interacţiunea este simbolică.înţelege actul celuilalt.e ca urmare a comunicării prin simboluri semnificative în cadrul unui proces social* @nteli. două stadii* cel de 8persoană9 şi cel de 8personalitate9. la care se a0un. 2stfel.plica ori. /elălalt presupune construcţia şi recunoaştere atitudinilor celorlalţi #8altul .perienţei. ci şi interacţiunea lor #pe care. simbolul media)ă înţele. datorită unei conversaţii prin . iar interacţionismul.ii prin care sinele şi altul se acomodea)ă reciproc şi reali)ea)ă o ba)ă comună de simboluri. <n de)voltarea sinelui se distin. în aceste condiţii.estului devenit simbol semnificativ: fără el nu e.conştiinţa este cea care se ori.eneral al .+ndirii # 4ind( se află în acest proces de comprehensiune a celuilalt.enţa nu este posibilă dec+t datorită .

/ead După o 1un. în 19 L. Nlumer reia tradiţia interacţionistă public+nd studiul Implicaţiile sociologice ale gîndirii lui 6" 7" 4ead" L. ci în cei ai acţiunii. în perioada de activitate la 5niversitatea din /hica.ate9 # joint action&. ci ai 8acţiunii con0u. Nlumer #19 9(.ă perioadă de 8tăcere9 a teoriei interacţioniste în sociolo.îndirii lui -ead fac ca aceasta să constituie. structural& funcţionalismului.ică dominantă în anii de 8tăcere9 ai interacţionismului. concepţia psihosocială a lui -ead are multe puncte comune cu cea a lui !homas şi "ark. cea simbolică implică actorii sociali.lementarea ordinii sociale este reali)ată de atitudinile sociale sau de reacţiile comune ce iau forma instituţiilor.esturilor9(.o influenţa sa a fost restr+nsă şi chiar ne. semnificaţiile pe care ei le vehiculea)ă despre lucruri şi ceilalţi indivi)i. 5lumer şi reconstrucţia teoriei lui -.area interacţionist&simbolică a realităţii sociale admite trei premise* a" oamenii se raportea)ă la lumea socială pe ba)a semnificaţiilor pe care aceasta le are pentru ei: b" semnificaţiile se constituie şi se de)voltă în procesul interacţiunii sociale: c" interpretările date semnificaţiilor varia)ă în condiţiile interacţionale ale situaţiilor concrete în care oamenii sunt implicaţi. şi nu dintr&o structură cle relaţii: %( societatea nu trebuie vă)ută în termenii structurii. o ba)ă si. Spre deosebire de interacţiunea nonsimbolică #-ead o numea 8conversaţia . determniată în esenţă de schimbarea opticii reformiste în anii VB$ şi V7$.ordinii sociale într&o structură politică verticală sau într&un socio&profesională ori)ontală.ia americană. mai ales ca urmare a reconstrucţiei propuse de L. 2. pe care -ead o numea 8act social9 ( A( fiecare 8acţiune con0u. 2ccentul este pus pe interacţiune şi pe semnificaţiile şi simbolurile vehiculate în cadrul acesteia.ocierile în care sunt antrenaţi în situaţiile sociale. dar nu în termenii acţiunilor i)olate.rală a structural&funcţionalisrnului* 1. 2bia în cea de&a doua fa)ă de de)voltare a interacţionismului a fost intensificată influenţa lui -ead. =e. după cum remarcă 5n. ..ură pentru critica inte.eneral. !otuşi. esenţa societăţii constă dintr&un proces neîntrerupt de acţiune. /el puţin cinci implicaţii ale . după Nlumer.ată9 are o 8cariera sau istorie ( %% . @nvesti.li0abilă. interpretările pe care le dau acestora şi ne. <n . reconstruieşte teoria lui -ead ca o atlernativă la concepţia sociolo.ureanu şi /ostea. Nlumer.

care necesită interpretarea unei acţiuni. pe de o parte. cu a căror critică începuse !homas să&şi elabore)e concepţia sociolo. interacţiunea simbolică implică folosirea unor simboluri semnificante.eneral.ularitatea şi stabilitatea socială: 7( totuşi 8cariera9 trebuie vă)ută ca fiind deschisă multor posibilităţi şi incertitudini. acest or. /onceptele de ba)ă ale interacţionismului simbolic sunt* 1.esturilor9(. interacţiunea socială are două forme* simbolică şi nonsimbolică" Gorma nonsimbolică a interacţiunii este vă)ută de -ead ca formă de ba)ă a asocierii umane. Ea are deci trei premise* 1( 8Giinţele umane acţionea)ă faţă de lucruri pe ba)a semnificaţiei pe care acestea o au pentru ele9: %( 8Semnificaţia este derivată d0n. ea este o reconstrucţie a acestora.enerale. în care problema centrală este cea a interacţiunii sociale" <n .ate.B( această carieră este în .ică. dar tradiţia psiholo. răm+ne totuşi o treaptă a evoluţiei . prin care societatea.ică pur şi simplu ca un re)umat fidel şi o sistemati)are a ideilor lui -ead. s&au ră)bunat * mecanismele interpretative sunt reduse la mecanismele psihologice aie impulsurilor 8inconştientului9 sau ale 8asocierii9 în scheme de or. Deşi L.ia @ui 3. întruc+t perspectiva teoretică a 8celuilalt . înc+t evaluarea tipurilor de interacţiune se face cu instrumente împrumutate sau foarte apropiate de noţiunea bio8ogică de adaptare. pe de altă parte. Sociolo. ordonată. perspectiva evoluţionistă este at+t de importantă în anali)a interacţiunii socială. natura societăţii9 85n principiu cardinal al interacţionismului simbolic este că orice schemă empiric orientată privind societatea umană trebuie să respecte faptul că în primă şi ultimă instanţă aceasta consistă din oameni an. psiholo. !homas pare să evade)e din evoluţionism atunci c+nd anali)ea)ă fenomenele sociale #situaţiile( prin raporturile dintre atitudini şi valori #8definiţia situaţiei9(. sau . <n concepţia interacţionistă a lui "ark.a0aţi în acţiune9: %A .ată şi repetată în virtutea unei identificări sau definiri comune a acţiunii con0u. Nlumer şi&a pre)entat propria concepţie sociolo.ică behavioristă.ani)are a vieţii.enerată de interacţiunea socială pe care un individ o are cu altul9: A( 82ceste semnificaţii sunt manipulate şi modificate printr&un proces interpretativ folosit de persoane c+nd au de&a face cu lururile pe care le întîlnesc9. 8Definirea situaţiei9 răm+ne însă o primă treaptă a interacţiunii sociale simbolice" /are este natura interacţiunii simboliceC Spre deosebire de interacţiunea nonsimbolică #ceea ce -ead numea 8conversaţia .anism sui generis.+ndirea lui -ead. @.ia instinctelor şi cea freudistă.enerali)at9 este una evoluţionistă. identificare #sau definire( care este făcută de către participanţi* aşa este posibilă re. fi.

anism ( %( acest or.ani)are socială #. adică în sensul că un or. adică o formă. natura interacţiunii sociale9 8interacţiunea socială este o interacţiune între actori şi nu între factorii imputaţi lor9 ( A. Sunt însă toate acestea premise reale ale 8saltului9 concepţiei %B . d+ndu&şi sin.a0ea)ă mecanisme psiholo. /el puţin at+ta vreme cît interpretarea nu an. asupra căreia insistă Nlumer. d+nd 8indicaţii9 şi interpret+nd răspunsuriPe ( A( indicaţiile şi interpretarea răspunsurilor fac din or. toate aceste 8concepte de ba)ă9 sunt subordonate unei concepţii despre fiinţa umană. ale cărei dimensiuni sunt următoarele* 1( fiinţa umană este un or. De aceea. care vedeau fiinţa umană ca o fiinţă socială numai pentru că omul aparţine unei specii sociale.rup(. ideile mele sau între Id şi 1go.ur indicaţii şi răspun)+nd acestor indicaţii9.iei. şi ea este obiectul de studiu al sociolo. <n sfîrşit. în concepţia interacţionismului simbolic 8fiinţa umană este vă)ută ca fiind socială într&un sens mult mai profund.ani)ate şi a mulţimilor ori comportamentului 8colectiv9. L.istă în elaborarea interacţionismului simbolic. Eatura simbolică a interacţiunii.ia fără un apel sistematic la psiholo.ice. ci este socială. ea poate fi privită ca interacţiune 8obiectivată9 a subiecţilor umani. adică răspunde unor stimuli sociali.a0ea)ă în interacţiunea socială cu el însuşi.ică #între emoţiile. Nlumer pare să fi depăşit orice implicaţie psiholo.ică globală. de comunicare în care o persoană se adresea)ă ei însăşi ca unei alte persoane şi&i răspunde în consecinţă. construită şi planificată( articularea liniilor individuale de acţiune constituie Wacţiunea con0u. o or.anisme la un nivel simbolic.ie. Gără îndoială.iste ale concepţiilor care reduc natura socială a omului la reacţiile acestuia faţă de stimulii #limitele( sociali.rupărilor umane neor.atăX. iar semnificaţia acesteia este anali)ată dintr&o perspectivă sociolo. Spre deosebire de interacţioniştii anteriori.ene)ă a fost numită de -ead 8preluarea rolului9 ( ( interacţiunea 8Eului9 cu el însuşi nu este însă psiholo.ene)a 8Eului9 se produce prin interacţiunea cu ceilalţi oameni şi repre)intă definirea unei persoane de către ea însăşi: 7( această .anism răspunde celorlalte or.anism un 8Eu9 %)elf&( B( . nu doar din aceea a .anism se an. sau este încorporată într&o formă de or.%. şi mai ales interpretarea semnificaţiilor obiectelor interacţiunii #individul însuşi put+nd fi un astfel de obiect( au menirea de a fundamenta sociolo. ca în concepţia lui Greud(. L.ani)are socială a conduitelor acţionale ale diferiţilor participanţi9. natura acţiunii umane9 acţiunea umană este individua8ă #acţiunea colectivă constă din acţiuni individuale(. Nlumer a sesi)at corect pericolul implicaţiilor psiholo. natura obiectelor constă în semnificaţia pe care ele o au pentru persoana faţă de care ele sînt obiecte9 ( B.

roat în sociolo.istenţa unei realităţi e.terioare %out-there&.ia lui L. iar din momentul în care a apărut. acesta îi acordă un sens. deci.uros al faptelor. doi sociolo. în timp ce alţii %7 . 5nii repre)entanţi ai interacţionismului simbolic consideră însă că schema schimbării la nivelurile simbolice ale interacţiunii este vala.rabă unul introspecţionist.anismului la nivelul simbolic. din moment ce ei nu este însoţit de proceduri e.perimentale corespun)ătoare unui control ri.bilă pentru orice tip de schimbare sociala.ulatoare asupra răspunsuriior la nivelul 8nonsimbolic9 al interacţiunii( %( diversitatea în care se manifestă societatea ca unitate ( A( . iar ipote)ele iniţiale să poată fi verificate şi conservate de aceşti cercetători ( d( studiul 8naturalist9 al interacţiunii sociale pe care&l propune Nlumer este mai de. în care acu)aţia de fond se referea la o interpretare prea 8liberă9 pe care Nlumer a făcut&o lui -ead.iei activităţilor umane subiective în cea a sociolo. şi care a condus la contradicţiile şi dificultăţile interacţionismului simbolic* a( Nlumer oscilea)ă între un idealism care concepe 8lumea ca depin)+nd de modul în care este percepută9 şi un realism care postulea)ă e. ceea ce&l conduce la o concepţie solipsistă asupra realităţii: c( Nlumer nu satisface cerinţa lui -ead de a descrie faptele astfel înc+t alţi cercetători să le poată verifica. că e. deşi interacţionismul susţine teoretic abordarea procesuală a realităţii sociale. Dificultăţilor şi contradicţiilor semnalate de -c"hail şi =e.a încă şi altele.ate de un concept central al interacţionismului simbolic.rupuri ale căror opinii le împărtăşeşte individul: B( un set de atitudini ale individului: 7( . ceea ce ne poate permite să spunem că individul îşi furni)ea)ă de fapt ei însuşi propria e. Nlumer li se pot adău.istă un 1u absolut solitar" !otodată. cel de 8Eu9. procesele sociale sunt reduse la interacţiunile dintre indivi)i. care apare în cel puţin şase accepţiuni sau definiţii diferite* 1( set de răspunsuri ale or. acoperit şi relativ imuabil: c( Nlumer nu acordă importanţa cuvenită 8reciprocităţii perspectivelor cu interacţiunea socială.perienţa personală a individului. care e. care are o 8natură9 ce urmea)a a fi 8descoperită9 ( b( realitatea socială este concepută de Nlumer numai aparent ca o realitate în permanentă mişcare.ercită o funcţie re.rupuri cărora le aparţine individul ( ( o structură socială.iei activităţilor obiective C <n 19'9.interacţioniste din sfera psiholo. în fapt.perienţă socială şi.i ai interacţiunii simbolice au răspuns la această întrebare printr&o critică amplă a concepţiei lui Nlumer.rabă un de)iderat dec+t o realitate. încît o teorie interacţionistă a schimbării este mai de. le. care apare numai în e. pentru că. el o studia)ă ca un lucru ascuns.

emplu.plica societatea.ii interacţionişti nu doar ca fiind esenţiale în societate. aprecierea că 8interacţionismul simbolic trebuie vă)ut doar ca o teorie psihosociolo. "ark. deşi este 8echipat conceptual9 pentru a o trata la. ci şi ca singurele pe care trebuie să le anali)ăm pentru a e. anali)a schimbării sociale este redusă la anali)a inecanismelor psihoculturale ale schirnbării.recunosc că interacţionismul simbolic nu este capabil să trate)e schimbarea la nivel macrosocial. de e.ică interesată în transformările culturale ale comportamentului individual9 este corectă numai dacă adău. prin anali)a mecanismelor sociali)ării. -ead. De aceea. ?r. iar formele de schimbare socială sunt reduse la cele educaţional-reformiste corespun)ătoare tradiţiei interacţioniste a lui /ooleM.ăm ca aceste transformări sînt considerate de sociolo. !homas. % . nivel microsocial. şi într&un ca) şi în celălalt.

itim* c+mpul pe care îl produc interacţiunile 8faţă în faţă9 şi care este structurat de norme ale con!uncţiei.offmaniene. preci)a Qoffman. în studiile sale. Stănciulescu. vi)ibile. mesele în familie. -ai mult. se înţele. ci ordinea publică #Y interacţională(. locale. Stănciulescu. invi)ibile. De fiecare dată c+nd a fost nevoie de o ilustrare concretă a unei instituţii sociale sau a unui se. De fapt. -ead şi frecventele trimiteri pe care el însuşi le face la lucrări ale repre)entanţilor 4colii de la /hica. %' .e cu apro.o susţin această etichetă. adică un ansamblu de norme care se constituie hic et nunc şi răm+n totdeauna mai mult sau mai puţin implicite. El conţine petrecerile.irea teoriei lui Q. anali)a concentr+ndu&se asupra e.istente şi mai mult sau mai puţin e. etichetat ca repre)entant al interacţionismului simbolic* situarea concepţiei sale în prelun. societatea > înţeleasă ca ansamblu de structuri şi funcţii$ ordonat prin intermediul unor norme mai mult sau mai puţin instituţionalizate formalizate$ independente de conte#tul concret al acţiunii > este 8pusă între parante)e9. instituţional&structurală. după cum remarca şi E.perienţei cotidiene a actorilor.Capitolul VIII ERVING GOFFMAN ŞI MODELUL DRAMATURGIC ÎN SOCIOLOGIE Ervin. Qoffman sesi)a e.istenţa unui c+mp de activitate care n&a fost niciodată tratat ca un subiect de studiu le. Eormele structurale sunt dimpotrivă întotdeauna pree. incidental. L. ca ansamblu de interacţiuni 8faţă în faţă9. ordonate prin intermediul unor norme informale. Qoffman #19%%&196%( este. mulţimile. pentru a nu uita total că acolo e. co)ile. va remarca E. relaţiile profesionale.ercită asupra acţiunilor respective atunci c+nd se află unii în pre)enţa fi)ică imediată şi continuă a celorlalţi. marşurile forţate.ment al structurii sociale. adesea s&a abu)at de acest c+mp.imaţie influenţa reciprocă pe care partenerii o e.istă oameni. 1.plicite. adunările.iei . 'biectul sociologiei goffmaniene ?biectul sociolo. "rin interacţiune #adică prin interacţiune faţă în faţă(. remarca Qoffman. au fost introduse c+teva interacţiuni pentru a le decora cu fapte desprinse din viaţă şi. este nu ordinea normativă de tip durkheimian. cuplurile.

<n afară de aceasta. dar care se întrepătrund* 1( ca ordine normativă.orii de public. al sociologiei sale" ?rdinea socială. El va sublinia faptul că un studiu convenabil al interacţiunilor se interesează nu de individ şi de psi&ologia sa$ ci mai degrabă de relaţiile sintactice care unesc diferitele persoane care se află unele n prezenţa celorlalte.istă şi funcţionea)ă ca realitate suigeneris.ani)aţie. 2. Se face apel astfel la o sociolo. practic.alorile şi normele sociale care constr+n.ea)ă un atare obiect eşuea)ă de pe tăr+mul sociolo."rima problemă pe care Qoffman însuşi o remarcă este aceea dacă nu cumva un demers ştiinţific care îşi fi. Societatea nu se reduce la formele instituţionale de or. indivizii respectă sau ncalcă normele sociale n funcţie de modul n care definesc conte#tul interacţional n care se derulează acţiunea lor. dar tocmai aceste fenomene fac obiectul anali)elor sale.ul american nu nea. iar aceasta se desfăşoară în conte.ă faptul că societatea e.ulile fundamentale.ani)are. dar ele nu constituie dec+t una dintre componentele unei or. preci)+ndu&i limitele. subsidiară.iei pe cel al unei psiholo. Sociolo. =e. .ani)aţii. ci mai de. nu or. participă împreună la nici o %6 .ani)are* acestea repre)intă doar un proiect care se transformă în realitate prin intermediul acţiunilor concrete aici şi acum ale unor subiecţi. acţiunea umană.ii mascate.ia poate fi definită ca ştiinţă a societăţii.ulile fundamentale pot re. repre)intă un important procedeu de or.ie a circumstanţelor în care 8nu ne interesea)ă oamenii şi momentele lor. /odelul dramaturgic 6 o perspectivă de abordare a realităţii sociale -odelul teoretic de anali)ă propus de Qoffman este cunoscut sub numele de model dramaturgic* lumea socială este anali)ată ca un teatru pe scena căruia mai mulţi actori interpretea)ă împreună scenarii diferite. c+t şi ruptura.rabă momentele şi oamenii lor9. trebuie anali)ată la două niveluri diferite. Dimpotrivă. vi)ibilă şi %( ca ordine interacţională #publică(. re.te interacţionale concrete. observa Qoffman.iei răm+ne societatea şi că fenomenele care ţin de Iordinea interacţională9 nu sunt dec+t fenomene secundare. Qoffman optea)ă pentru un raport nuanţat între două ştiinţe. un raport care e. nici că această realitate se structurea)ă în funcţie de norme formale şi nici că sociolo. în decoruri diferite şi pentru diferite cate. @ndiferent dacă sunt sau nu conştienţi de aceasta.clude at+t identificarea.la relaţii între indivi)i care. el admite că obiectul central al sociolo. prind viaţă numai n e#perienţa cotidiană. considera Qoffman.

orii astfel constituite. dar adoptarea unei anume perspective antrenea)ă o ierarhi)are diferită a lor Zfaptelor[. se pare. ca sistem or.i.lea)ă e. ci de a valorifica potenţele e. definiţie pe care trebuie să o e. 2bordarea dramatur.ică. o or. utili)ea)ă repre)entaţia teatrală ca metaforă şi nu este vorba de a identifica efectiv lumea socială cu un teatru. 2nali)a dramatur. Qoffman însuşi va spune că nu se referă la aspectele teatrului care se insinuea)ă pro. B( <n sf+rşit.ică poate constitui.ani)at în mod implicit în vederea atin.ani)at în mod implicit în vederea atin. ci în aceia ai interferenţelor.ani)aţie trimit simultan la toate cele patru perspective. Este vorba de structura înt+lnirilor aceste entităţi ale vieţii sociale care iau naştere ori de c"te ori nişte indivizi se găsesc unii n prezenţa imediată a celorlalţi.ercitarea acestei puteri şi utili)area acestor sancţiuni: A( din punct de vedere 8structural9.ani)aţie dată. în funcţie de eficacitatea şi de ineficacitatea sa.ratificaţii pentru a face să fie respectate aceste e.orie de participanţi( le poate cere de la ceilalţi în funcţie de diferitele tipuri de sancţiuni sau de .ică repre)intă o opţiune teoretică. "utem considera. ca sistem or.ă între ele diferitele cate. "ot fi descrise.prime Zpartenerii[ şi a cărei e. la . o ordine în fapte. în ultimă instanţă.erii unor obiective definite în prealabil: din punct de vedere 8tehnic9.usturi.ul american.emplifica Qoffman. în cadrul pluralismului teoretic contemporan. "utem utili)a perspectiva dramatur. aşa cum s&a procedat cu celelalte perspective.erii unor obiective definite în prealabil: %( din punct de vedere 8politic9.plicative ale unei simple analo.Sociolo.ani)aţie din următoarele perspective* 1( din punct de vedere 8tehnic9. =aporturile sale cu celelalte tipuri de anali)ă trebuie înţelese nu în termenii paralelismului sau concurenţei.ii. putem considera o or. la scopurile ultime şi la ale.erea mi0loacelor etc.presie trebuie menţinută în pofida unei mulţimi de rupturi posibile. ea este una dintre perspectivele posibile de abordare a vieţii sociale. să remarcăm că toate faptele pe care le putem preci)a cu privire la o or. în funcţie de eficacitatea şi de ineficacitatea sa. %9 . ca un ultim procedeu de anali)ă. la politeţe şi la buna&cuviinţă.resiv în viaţa cotidiană. Stănciulescu. e.ani)aţie din punct de vedere 8cultural9. în funcţie de valorile morale care influenţea)ă activitatea sa şi care pot fi valori care se referă la mode. remarcă E.enţe şi în funcţie de diferitele mi0loace de control social care re. tehnicile de stăp+nire a impresiilor care sunt utili)ate într&o or. astfel. o a cincia perspectivă care se adau. în funcţie de diferenţierea ori)ontală şi de ierarhi)area statutelor . în funcţiile pe care fiecare participant #sau cate. Gactorul decisiv în această structură este constituit de menţinerea unei definiţii unice a situaţiei.ă celor menţionate. la utili)ări. capabil să introducă. şi în funcţie de tipurile de raporturi sociale care lea.

"e de altă parte. este construit ad-hoc. fără ca aceasta să implice în mod necesar un consens în raport cu un set de valori şi norme pe care or.terioare c+t mai ales de modul n care reuşesc să cunoască şi să definească situaţia concretă (aici şi acum) n care se află .ani)aţie. înainte de orice. remarcă E. sunt orientate în aşa fel înc+t acţiunea individului să fie în armonie cu acţiunea partenerilor săi #să fie compatibilă cu o formă de or. înţelese ca realitate care transcende e. şi care orientea)ă în A$ . în calitate de ordine interacţională. %onţinutul ordinii interacţionale şi (reprezentaţiile) individuale Să preci)ăm din nou că avem drept punct de plecare distincţia dintre ordinea instituţională şi ordinea inteacţională" ?rdinea interacţională. nici total dependente de stările psiholo.istenţele individuale. de multe ori.erile( acţiunii care iau naştere din însăşi înt+lnirea 8faţă în faţă9 a subiecţilor. ordinea socială nu este e. ci.ani)area reale re)ultă din an. o ordine simbolică. nici total predeterminate şi previ)ibile.ită9 aici. 3.ice ale indivi)ilor. Definiţiile pe care subiecţii le dau situaţiei. cu alte cuvinte. şi de această dată faptele care ţin de o perspectivă specifică > respectiv de stăp+nirea impresiilor > 0oacă un rol în problemele care le interesea)ă pe toate celelalte. principiile or.ani)aţia le propune. ca şi natura şi raporturile diferitelor echipe de repre)entare care se 8a. =ăspunsurile #comportamentele( individuale nu sunt nici determinate întru torul de un ansamblu mai mult sau mai puţin instituţionali)at de valori şi norme.ani)are(.clusiv re)ultat al determinării din trecut a comportamentului. nici total aleatorii şi imposibil de anticipat. /eea ce deosebeşte în esenţă ordinea normativă şi ordinea interacţională este natura raportului temporal implicat.principalele probleme pe care le pune stăp+nirea impresiilor în or.ica internă a înt+lnirii. Stănciulescu este pentru Qoffman . <n aceste condiţii. aşa cum am observat faţă de celelalte perspective. ordinea şi or. cognitivă* actorii sociali sunt orientaţi în comportamentul lor nu at+t de norme e. Giecare înt+lnire de acest tip dă naştere unui cadru propriu de desfăşurare: termenul 8cadru9 desemnea)ă lo.a0amente subiective în direcţii care se împotrivesc celor formale. Ele sunt supuse unor constr+n.ani)ării sale. de semnificaţiile pe care le atribuie comportamentelor partenerilor cu care intră în contact şi propriilor comportamente. Dar. comportamentele individuale supun+ndu&se unui determinism al pre)entului care nu poate fi înţeles în termenii relaţiei cau)ă #antecedent( & efect #consecvent(. Ele nu sunt. prin intermediul unor scheme de reacţie interiori)ate în cursul procesului de sociali)are primară şi secundară. o sociolo.eri şi unui control #unei ordini(.ie care are ca obiect ordinea interacţională trebuie să se interese)e de orientările #constr+n. Dimpotrivă.

emplu. în ca)ul simulării unor situaţii #repetiţii. al ceremoniilor s. subiecţii iau un cadru primar ca model pentru a or.m. "utem numi 8modali)are9 acest proces de transformareU -odali)ările implică o transformare a sensului primar pe care toţi participanţii o cunosc şi o acceptă. iar despre ceea ce întreprinde el se poate spune că repre)intă 8acţiuni pilotate$" /adrele sociale supun evenimentul unor #norme$.e între cadrele primare #naturale şi sociale( şi cadrele secundare #modali)ări şi fabricaţii(. în)estrea)ă de0a cu sens prin aplicarea unui cadru primar. conte. iar acţiunea unei evaluări sociale fondate pe valorile onestităţii. ceilalţi i.enţe: ele implică aran0amente însufleţite. al întrecerilor sportive.entul uman. cadrele primare ale unui . ele permit înţele. <n calitate de subiecţi ai e. însăşi situaţia. bunului gust etc" Giecare cadru social comportă propriile re. eleganţei. flatat. tactului. conturare a unor limite. sunt elaborate pe ba)a schemelor de interpretare care emer.ent nu are nimic implacabil* el poate fi lin. se transformă într&o altă activitate care o ia pe cea dint+i drept model.eri(. A1 .a. <n ceea ce priveşte cadrele sociale.rup social constituie.perienţei: activitatea de definire #atribuire de sens( a situaţiei este o activitate de 8cadre9 #şi implicit încadrare. destinate a de)orienta activitatea unui individ sau unui ansamblu de indivi)i şi care mer.clude.uşit. ameninţat. iar primul dintre ele este a. Qoffman distin. reconstituiri. o asimetrie între participanţi din punctul de vedere al cunoaşterii sensului acţiunii* în timp ce unii ştiu că este vorba despre un cadru secundar. individuale sau colective. ofensat. constr+n.ia trebuie să apele)e la o 8anali)ă a cadrelor9. /u alte cuvinte.d. al imposturilor de tot felul(* Este vorba de eforturi deliberate. p+nă la a le deforma convin. al pla. eficacităţii. după Qoffman.noră acest fapt #ca)ul farselor. 'abricaţiile .perienţei. <n aceste condiţii.erea evenimentelor. din aceste cadre obiective ale e.uli. noi posedăm o aptitudine şi o înclinaţie de a ne spri0ini pe o activitate concretă şi reală > activitate care are sens ca atare > ca pe un model pe ba)a căruia procedăm la o serie de transformări. anali)a culturală etc. aşa cum se înt+mplă. care sunt 8pur fi)ice9.ani)a # modaliza( o altă acţiune. siguranţei. "rin mod Z:e5[ înţele. /adrele naturale ne permit să identificăm împre0urări care nu sunt ordonate sau orientate. /onsiderate laolaltă. punerea în scenă a unui scenariu dramatic(. dimpotrivă. <n unele împre0urări. dar pe care participanţii o consideră sensibil diferită. economiei. Semnificaţia 8copiei9 este diferită de cea a modelului. ci completea)ă anali)a structurală.iatului. elementul central al culturii sale.enerea)ă. 2cest a. care nu sunt pilotate sau animate. un ansamblu de convenţii prin care o activitate dată. de e.fapt comportamentul lor. sociolo.erile asupra mersului lucrurilor.tul în care suntem implicaţi ne 8dictea)ă9 comportamentul. metodă care nu e. animate de o voinţă sau de un obiectiv şi care presupun măiestria unei inteli.

ba)+ndu&se pe convin. Dacă se ia ca punct de referinţă un actor determinat şi repre)entaţia sa. Gaţada nu este altceva dec+t instrumentul simbolic. obiectivele etc. ele sunt abu)ive.erea că servesc interesele celui #celor( al căror spirit încearcă să&l reoriente)e sau că. fiind supus aceloraşi tipuri de constr+n.presie unui persona0: valorifică în acest scop un decor. de 8observator9 sau de 8 parteneri9 celor care reali)ea)ă celelalte repre)entaţii.istent. "e scurt. fabricaţiile sunt beni.ie a înt+lnirilor 8faţă în faţă9 este o sociologie a conjuncturilor* cadrele naturale. nu se reali)ea)ă în detrimentul său #lor(: alteori. totul se modifică de la un conte. Gaţada este. simultan. putem spune că un rol social acoperă una sau mai multe partituri Zparts[ şi că actorul poate pre)enta fiecare din aceste partituri. implicit o definiţie a Sinelui. ? sociolo.eri ca şi aceasta din urmă* interpretea)ă o partitură #un rol > part( dintr& un scenariu pree. 2tunci c+nd un actor interpretea)ă aceeaşi partitură pentru acelaşi public în diferite situaţii. într&o împre0urare dată.t interacţional la altul.ă un public de veridicitatea definiţiei situaţiei pe care jocul său o propune #să cree)e în public impresia adecvată persona0ului pe care îl interpretea)ă(: trebuie să facă posibilă interpretarea si să răspundă partiturii unui partener care se află. într&o întrea.ne. se poate da numele de 8public9.5neori.ătură cu termeni clasici care se referă la structură. intenţionat sau nu.prim+nd acelaşi lucru în termenii repre)entaţiei teatrale. partenerii.rupuri diferite de spectatori #public( de acelaşi tip sau în faţa unui sin.ă serie de împre0urări. în concepţia lui Qoffman. <n cursul unei interacţiuni 8faţă în faţă9 esenţială este stabilirea şi menţinerea unei definiţii unice a situaţiei sau.area definiţiei situaţiei care le este propusă observatorilor. El se află într&o po)iţie similară celei a unui actor de teatru. @ndividul este de fiecare dată constr+ns să formule)e o definiţie a situaţiei. A% . o regiune anterioară %scena( şi o regiune posterioară %culisele(: trebuie să convin. e. acea parte a repre)entaţiei care are ca funcţie normală stabilirea şi fi.ur public constituit din aceleaşi persoane. "utem cu uşurinţă pune aceşti termeni care se referă la o situaţie dată în le. şi să o propună partenerilor într&o manieră suficient de convin. pe o po)iţie de actor şi pe una de membru al publicului.. po)iţia individului. însă. prestaţia subiectului într&o înt+lnire 8faţă în faţă9 poate fi anali)ată în termenii unei reprezentaţii teatrale9 "rintr&o 8repre)entaţie9 se înţele. pentru a influenţa într&un anume fel pe unul dintre ceilalţi participanţi. cel puţin. crearea şi conservarea unei faţade.ătoare pentru a face această definiţie respectată. utili)at în mod obişnuit de către actor. "utem numi 8partitură9 sau 8rutină9 modelul de acţiune prestabilit pe care fiecare îl de)voltă în cursul unei repre)entaţii şi care poate fi pre)entat sau utili)at în alte împre0urări. pe parcursul repre)entaţiei sale. în faţa unor . un raport social este susceptibil să se instaure)e.e totalitatea activităţilor unei persoane date. străduindu&se să dea e. Definind rolul social Zsocial role[ ca utili)are a drepturilor şi îndatoririlor ataşate unui statut dat.

cum sunt se. sau mai scurt 8echipă9. va desemna orice ansamblu de persoane care cooperea)ă pentru punerea în scenă a unei situaţii particulare. dar în armonie unele cu celelalte şi complementare. pe de o parte. dispo)iţia obiectelor etc. @ndiferent dacă membrii unei echipe dau repre)entaţii individuale identice sau repre)entaţii diferite. subiect al unei bio. individul interpretea)ă partituri #persona0e diferite* pe această ba)ă. se situea)ă nivelul intermediar al echipei de reprezentaţie.rafii. respectiv ca un al treilea nivel de realitate între reprezentaţia individuală. caracteri)ată prin unitate şi unicitate. în acest ca)(.Gaţada are mai multe componente* decorul > care cuprinde elementele scenice. cum sunt mobilierul.: faţada personală > elemente simbolice care aparţin persoanei înseşi. putem distin.: aparenţa > elemente a căror funcţie este aceea de a de)vălui statutul social al posesorului* stilul #8maniera9( > elemente care indică partitura pe care actorul o interpretea)ă în situaţia dată. fi)ionomia etc. şi pluralitatea de 8persoane9 pe care aceasta le interpretea)ă în diferite conte. <n orice situaţie s&ar afla. pe de altă parte" <n faţa unor publicuri diferite. caracteristicile rasiale.ul. <ntre aceste două niveluri ale realităţii. în fiecare ca) se produce o impresie de echipă pe care o putem trata fără nici un inconvenient ca fapt în sine. @nteracţiunea . individul acţionea)ă ca membru al unei unităţi inte. şi interacţiunea globală a tuturor participanţilor.ratoare #echipe. talia.lobală este constituită dintr&o multitudine de repre)entaţii individuale.te interacţionale. AA . v+rsta.e între 8persoană9. !ermenul 8echipă de repre)entaţie9.

plicită.Capitolul IX ETNOMETODOLOGIA ŞI SOCIOLOGIA COGNITIVĂ Da sf+rşitul anilor 197$. sistematice(. din apartenenţa şi po)iţia sa în cadrul unei or. comprehensibilă. coerenţă. Este vorba de o cunoaştere practică #8ceea ce toată lumea ştie9 şi 8ceea ce toată lume face9( care conferă sens. fără ca acesta să însemne că ei conştienti)ea)ă acest sens. c+t şi conduitelor individuale. . aşa cum susţin sociolo. at+t structurilor sociale. şi pentru a restabili normalitatea. an.ani)are a acţiunilor cooperative şi a împre0urărilor practice în care acestea se desfăşoară. Stănciulescu. departe de a fi re)ultat al unui proces de deducţie din re.a0at al unei instituţii medicale. membru al unui colectiv de cercetare s. care are pentru toţi un sens. continuitate. conformitatea normativă a conduitei membrilor unei organizaţii se construieşte compre&ensibilă pentru ei nşişi şi pentru ceilalţi .m.ani)aţii #0urat într&un tribunal. dar care fac parte din rutinele vieţii lui.(. ? normalitate care este definită familiaritate.rupul pune în funcţiune procedee in.are şi de %( or.ia americană pe care îl va 8bote)a9 etnometodologie. pentru a face acţiunea e.rupului. Etnometodele sunt procedurile pe care actorul obişnuit le utili)ea)ă în activitatea cotidiană pentru a duce la bun sf+rşit sarcinile care decur. funcţionaliste.d. Eoul curent defineşte ca ştiinţă a 8etnometodelor9. 2ceste proceduri repre)intă metode profane #non&ştiinţifice şi non&instituţionale( de 1( investi.iile tradiţionale #structuraliste. remarca E. 191'( deschidea drumul unui nou curent în sociolo.ani)aţional.ulile care definesc status&rolul or.enioase.. unitate. n interacţiune$ prin efortul concentrat al acestora de a face mulţimea acţiunilor lor cotidiene AB . astfel spus 8descriptibilă9. =e)ultă că. "us în faţa unei situaţii care nu&i este familiară.a. un comportament normal fiind un comportament care 8vine de la sine9 # ta:en for granted( şi pe care toţi participanţii îi înţele. 2ceste metode pot fi puse în evidenţă introduc+nd în viaţa colectivităţii o perturbare care 8face străin ceea ce este familiar9 membrilor . Larold Qarfinkel #n.

uli(. în pofida faptului că. "e linia sociolo. Qarfinkel notea)ă că. 2 înţele. el nu face din acţiunile sale practice o temă de refle. comprehensibil. în construcţia obiectului sociolo. 2ctorul se manifestă întotdeauna ca subiect.area rupturii epistemolo. permite soluţionarea caracterului problematic al acţiunii.e dintr&un sistem de valori&re. sau intenţionat #astfel spus. conform unor re. deci a obiectivităţii.ia tradiţională.ibilităţii. A7 . aparent.iei: # ( ne.ive. <n treburile lor curente. numai o reflexivitate implicită şi constitutivă. în practica cotidiană. considerată de membrii colectivităţii ca de la sine înţeleasă.ia se situea)ă în continuarea sociolo. tipicalităţii etc. implicit. coerent. acţiunea actorului 8suprasociali)at9 este orientată prin intermediul valorilor şi normelor interiori)ate.ndividul ca sociolog profan "entru sociolo.. deşi nu poate fi identificat cu un om de ştiinţă$ actorul nu este$ totuşi$ nici un idiot cultural care nu face altceva dec"t se reproducă automat n activitatea cotidiană conţinutul interiorizat al normelor instituţionale$ reproduc"nd$ prin aceasta$ o ordine socială e#terioară şi constr"ngătoare .urul capabil să de)văluie raţionalitatea ascunsă a acţiunii fiind cercetătorul.ice între cunoaşterea comună #practică( şi cunoaşterea savană: #'( sublinierea rolului educaţiei în producerea şi conservarea ordinii sociale şi. 1.e 8sensul9 a ceea ce este spus înseamnă a&i acorda calitatea de a fi 8ca o re. de cele mai multe ori în absenţa oricărei atitudini refle.ice şi constă în esenţă în următoarele* #1( afirmarea raţionalităţii profane a actorului: #%( afirmarea caracterului problematic al ordinii sociale şi redefinirea raporturilor dintre individ şi structuri: #A( relevarea importanţei limba0ului în structurarea lumii sociale ca realitate obiectivă: #B( redefinirea noţiunii de 8membru9: #7( redefinirea obiectului sociolo.uli&norme obiectiv ci ca proces de producere continuă a coerenţei. Etnometodolo. .2cţiunea nu mai este înţeleasă în termenii determinismului socio&cultural asociat pasivităţii cvasi&totale a actorului.iei comprehensive. ceea ce sunt pe cale să spună.ulă9. într&un cuv+nt raţional.iei.iei interacţioniste şi fenomenolo.ularităţii. sin.ie. re. persoanele consideră ca de la sine înţeles că ceea ce este supus va fi înţeles în funcţie de metodele utili)ate de participanţi pentru a face clar. cu alte cuvinte ca o acţiune consensuală ce decur. întruc+t. inteli.

descriptibilitatea. pe scurt o sociolo.ani)at potrivit unor modalităţi precise de a spune şi de a face. ci de procesul de structurare a structurilor. activităţile practice or. Eoţiunea de 8acord împărtăşit9 se referă la metode sociale variate care permit membrilor să recunoască faptul că ceva a fost spus conform unei re. ci şi cum face.Qarfinkel va introduce noţiunea de 8acord împărtăşit9. A . el constă. Gaptul social obiectiv este înfăptuirea colectivă şi continuă a acestei ordini. se detaşea)ă Qarfinkel.ii profane. @ma.ani)at al unor activităţi practice > decelabile$ posibil de povestit$ de nregistrat$ de raportat$ de numărat$ pe scurt descriptibile. o operaţie. consider+ndu&le cunoscute şi venind de la sine. şi nu la un acord demonstrabil asupra conţinuturilor.rabă dec+t o intersecţie a unor ansambluri care se suprapun. fenomenul fundamental este realitatea obiectivă a faptelor sociale în calitate de înfăptuire continuă a activităţilor concertate ale vieţii cotidiene a membrilor. el este capabil să elabore)e raţionamente sociologice practice.enioase. de formele stabile. etnometodolo.inii. scria Qarfinkel.ice9 ale acţiunii.ice9 şi 8metodolo. 'rdinea socială şi redefinirea raporturilor dintre individ şi structuri ?rdinea socială este definită nu ca ordine instituţional&normativă dată. pe scurt raţionale. recunoaşterii şi repre)entării unor practici raţionale. <n măsura în care un mediu este or. de0a constituite.iuni. clare.iei. 2ctorul.ia este interesată nu de structurile. toate caracteristicile unei activităţi > sensul ei.uros aceste modalităţi. ale societăţii. în ceea ce priveşte ri.ani)ate. re)ultate în urma unei opţiuni.entă a practicilor comune socialmente or. /ontrar unor formulări ale lui Durkheim care ne învaţă că realitatea obiectivă a faptelor sociale este principiul fundamental al sociolo. !oate proprietăţile 8lo. reproductive. ci ca ordine interacţional-cognitivă produsă în cursul acţiunii umane cooperative. /onformitatea comportamentului cu norma este produsul acestei sociolo. ori.aminate în termenii producerii. deci. care utili)ea)ă pentru aceasta procedee obişnuite şi in.ani)ate ale vieţii de fiecare )i trebuie tratate diferenţiat şi e. consecvente. de societatea în curs de a se asambla. <n consecinţă. în metodele pe care le utili)ea)ă membrii a le face să apară în forma unor cone. 2. mai de.erii comune este.uli. obiectivitatea. posibil de cunoscut. ceea ce are ca în comun cu alte activităţi > trebuie tratate ca înfăptuire contin. orice cadru social îşi or.ie profană. ?ric+t de diverse ar fi structurile lor. uniforme. ştie întotdeauna nu numai ce face.ani)ea)ă activităţile în aşa fel înc+t proprietăţile sale să fie > în calitate de mediu or. factualitatea. voite. <n acelaşi timp.inea adecvată a înţele. coerente.

iei. produse ale activităţilor concertate ale membrilor.esturi.ie.icale sunt în realitate definitorii pentru acesta şi inevitabile. membrii colectivităţii recur. El trimite mai de. 2cesta înseamnă că între. mimică. "articularitatea lor. considerate de obicei para)iţi în cursul comunicării. /onformitatea la valorile şi normele . ca şi aceea a acţiunilor indexicale. aşa cum sunt inde. conte. tăceri. ci limba0ul 8natural9. înseamnă că viaţa socială se constituie prin intermediul limba0ului.viştilor şi specialiştilor în . în activităţile concertate ale vieţii de fiecare )i. impune un nou criteriu în definirea calităţii de membru. conte.tual al sensului.m. vocabularul > şi nu numai termenii care indică persoanele.uli .presiilor şi acţiunilor inde. oamenii sunt într&o anumită măsură an.ice practice9 pentru a recunoaşte şi demonstra proprietăţile raţionale ale e. al lin. "roprietăţile raţionale #ordinea( sunt.a0aţi în producerea şi pre)entarea într&o formă obiectivă a cunoaşterii de simţ comun a treburilor lor cotidiene ca fenomene observabile şi care pot fi relatate. Esenţială este stăp+nirea limba0ului comun care face posibilă descriptibilitatea acţiunii şi remedierea caracterului inde. /alitatea de membru se dob+ndeşte o dată cu învăţarea acestui limba0. 4rimordialitatea limba!ului vieţii cotidiene Dacă principiul vieţii sociale este. pe l+n. timpul. comun. subliniau repre)entanţi ai etnometodolo. într&un fel sau altul.enerale. Sursa acestei ordini constă nu în aplicarea unei re. Este vorba de un limba0 care implică. la 8raţionamente sociolo. intonaţie. Eoţiunea de membru. obiecte ş. este aceea că. o multitudine de alte forme simbolice #. aşa cum a observat -ead Z19AB[. Dar nu limba0ul 8savant9.icale acţiunile.ramatică este cel care contea)ă pentru etnometodolo. A' . particular.icale.ical al limba0ului comun şi al acţiunii. pre)intă o ordine ce re)idă în proprietăţile lor raţionale. în funcţie de situaţia determinată bio.ani)aţional. utili)at în viaţa cotidiană. pau)e.rupului nu mai este relevantă.viştii îi numesc deictici > toate semnele.rabă la stăp+nirea limba0ului comun înţeles în modul următor* datorită faptului că vorbesc un limba0 natural. e)itări. repre)intă fondul problemei.presiile inde.( şi care este indexical în ansamblul său. deci pentru a 8remedia9 caracterul lor inde. spaţiul acţiunii şi pe care lin. altfel spus caracterul local. dincolo de caracterul local.a. /aracterul inde.ă forme verbale.ical.d.tual.rafic a utili)atorului etc. demonstrabile or. Dar termenul nu este utili)at cu referire la o persoană.3. e. comunicare.tul interacţional în care apar.ical şi a le da o formă 8obiectivă9. ca şi modalităţile de utili)ate a acestora dob+ndesc un sens în funcţie de conte. ci în faptul că.

itime. observabil şi relatabil. după cum remarcă şi E.ia adau. prin descriptibil.ani)ea)ă şi administrea)ă situaţiile vieţii cotidiene sunt identice cu procedurile utili)ate pentru a face aceste situaţii descriptibile. De asemenea. dificultăţi. continuă şi contin.estionea)ă practic activităţile lor cotidiene: operaţiile de cunoaştere şi de comunicare constituie obiectul cercetării în calitate de e.e şi faptul că* & astfel de practici constau într&o înfăptuire fără sf+rşit. A6 . etnometodolo. consider+nd&o ca venind de la sine: prin competenţă ceea ce participanţii cunosc cu privire la aceste situaţii şi abilitatea lor de a le face faţă: & însuşi faptul că ei consideră competenţa lor ca venind de la sine le permite să surprindă trăsăturile particulare şi distinctive ale unei situaţii. Este evidentă.ice practice ca teme de studiu empiric. Stănciulescu. acord+nd activităţilor comune ale vieţii cotidiene atenţia care se acordă de obicei evenimentelor e. proiecte etc. şi. se mai înţele.iile interacţioniste. acestea din urmă sunt interesate de activitatea cotidiană în primul r+nd ca activitate de cunoaştere şi de comunicare. este ansamblul 8etnometodelor9. +edefinirea obiectului sociologiei ?biectul sociolo. le permite să le trate)e ca resurse. apropierea etnometodolo. utili)+nd&o. activităţile prin care membrii unei colectivităţi or.ă acestor dimensiuni o dimensiune practică* ceea ce îl interesea)ă pe cercetătorul etnometodolo.i. chiar e. circumstanţele practice şi raţionamentele sociolo.istenţa caracterului metodic.ani)+nd&o în acelaşi timp: & participanţii la situaţiile respective reali)ea)ă aceste practici cont+nd cu observaţie pe competenţa lor. impersonalitatea. Ele caută să le trate)e ca fenomene le. "rin 8descriptibil9 etnometodolo. or.traordinare. obiectivitatea lor nu sunt independente de împre0urările socialmente or. /onform lor.ii înţele. pentru etnometodolo.ice practice9. însă. al 8raţionamentelor sociolo. constituit din ansamblul activităţilor cotidiene.2. recunosc+nd&o. mai înţele.ani)ea)ă şi .presii. evident. de mecanisme ale activităţilor practice* Studiile de etnometodolo.ie îşi propun să trate)e activităţile practice. Dacă.iei de sociolo. operaţiile de observare şi relatare fiind posibile datorită percepţiei şi limba0ului cu care sunt dotaţi membrii unei comunităţi.ani)ate în care sunt utili)ate. Sensul care poate fi recunoscut al descrierilor.entă: & ele sunt reali)ate şi provocate ca evenimente în cadrul vieţii cotidiene pe care Zmembrii[ o descriu.iei este. modul în care membrii unei colectivităţi or.

ul profesionist fenomene critice care se impun a fi anali)ate.iei. pe care A9 . ci acela de a surprinde raţionalitatea profană a acţiunii. funcţia lor socială fiind doar aceea de afirmare a unui acord tacit. ci o multitudine de metode de interpretare. ? concepţie alternativă.ternă. acestea constituie pentru sociolo.icale cu forme raţionale. a.enţii de asistenţă socială. pot fi mai bine înţelese dacă le concreti)ăm pre)ent+nd c+teva cercetări concrete ale etnometodolo. studiul sociolo. Deşi finalităţile.ani)ate9. subordon+ndu&le unui concept va.clusivă anali)ei metodelor acţiunii concertate şi metodelor comprehensiunii comune.ic ca anali)ă a 8cunoaşterii or.iei încă din 19B7. remarca E. Qarfinkel conchide că practicile folosite de 0uri sunt 8le.7. /+nd au fost întrebaţi ce înţele. considera Qarfinkel. 2ceştia înţele. 8obiective9. iar or. SchKt).ale9 numai ca o convenţie.alitate9. ci a specialiştilor.ani)area priveşte îndeosebi . nu o metodă. modul în care actorul reuşeşte să producă în activitatea sa curentă descriptibilitatea lumii sale sociale. a e. .ice practice9. c+nd. circumscripţii de poliţie(. /ercetarea ştiinţifică poate fi considerată ea însăşi o activitate cotidiană. Stănciulescu. L. a observat că aceştia. vecinătate. urmărind modul în care 0urii deliberea)ă la o curte de apel. cu at+t mai mult cu c+t nu au fost studiate p+nă în pre)ent. cunoaşterea comună constituie simultan temă şi resursă a anali)ei ştiinţifice. ci mai ales pentru că acesta din urmă trebuie să acorde prioritate metodelor prin care se înfăptuieşte acţiunea concretă a actorilor în viaţa cotidiană şi metodelor comprehensiunii comune. Eu numai pentru că. prin 8le. 5tili)+nd procedee diferite. Sarcinile sociologului =olul omului de ştiinţă nu este acela de a releva raţionalitatea unor conduite umane despre care se pretinde că răm+n non&raţionale pentru subiecţii lor.rupuri de 0oacă.alitate9. /aracteristicile .rupurile mici #clase de elevi ori studenţi.al9 şi 8le. omul obişnuit şi omul de ştiinţă acţionea)ă practic în aceeaşi direcţie* substituirea. <n varietatea lor e. iar sociolo. prietenie sau familii( ori instituţii caracteri)ate printr&o activitate 8cu public9 #spitale. iar prin acesta să se manifeste ca subiect al obiectivării şi instituţionali)ării. aşa cum a demonstrat 2. Qarfinkel a intuit demersul ori.enerale ale etnometodolo.ul este el însuşi un actor care utili)ea)ă 8raţionamente sociolo. ar consta în a da prioritate e. procedeele şi conţinuturile nu se suprapun. deci ca participant la producerea ordinii sociale.presiilor şi acţiunilor inde. niciodată completă. de 8le.ilor. folosesc un set de practici rutiniere pe care le iau 8ca de la sine înţelese9.inal al etnometodolo. 'mul obişnuit şi omul de ştiinţă. 0urii au declarat că 8acesta nu e problema lor9. raporturile ntre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică trebuie analizate n termenii continuităţii$ şi nu ai rupturii.

2şa.plici.ic şi că abordarea sociolo. în timp ce etnometodolo. aşa&)isele 8e.ic formal: limba0 clar şi distinct semantic: lipsa oricărei 0ustificări pra.perimentelor9 sau 8demonstraţiilor9 etnometodolo.rei să te e. etnometodolo. de pildă. /aracteristic acestui 8model9 este faptul că anali)a conte.iei.matice: ar. unul dintre enunţurile de ba)ă ale sociolo. de ce mă chinuiC 4tii foarte bine ce&am vrut să spun\: 1u* !e ro.ice este unul strict microsociolo.mentelor de realitate este de)văluirea spontană a unor anumite confi.uraţii psihosociale ale activităţilor şi relaţiilor umane. ?r.ri0a de a le asambla apoi pentru a obţine o ima.ică.ică la acest nivel presupune cu necesitate o evaluare totdeauna fragmentară a realităţii.plici\: 0* #se uită la mine cu o privire )ăpăcită ( /e ţi&a venitC Eimeni nu pune asemenea întrebări. într&o altă 8demonstraţie9* 8Discut cu un prieten despre cineva care ne enervea)ă.ment de conversaţie* 8.reu fra.ice nu sunt de fapt dec+t perturbări deliberat provocate ale unui segment al vieţii cotidiene.mente9 ale ei fără .umentare prin fapte confirmate empiric( acestui fra.9. adun+nd 8fra. -i)a etnometodolo.urele conte. ori doar plictisitC El a răspuns* Eu&mi dau seama. Qarfinkel 8demonstrea)ă9 acesta fra. Dar ce&i cu asta C @&am răspuns printr&o nouă întrebare* /+nd spui că eşti obosit în principal fi)ic vrei să spui că ai dureri musculare sau că te dor oasele C9. Sau.ulilor raţionalităţii ştiinţifice9.periment9 folosit de Qarfinkel care poate fi relevat doar pentru un tip de 8acord tacit9. cum sunt cele enumerate mai sus. identifică mai multe practici datorită B$ .iei moderne este tocmai integralitatea abordării.mente de conversaţie sau filmarea unor fr+nturi de acţiune pot fi materiale relevante pentru o interpretare 8suprarealistă9 a unor activităţi.mentabile. fi)ic.ic evită în acelaşi timp urmărirea 8re. D&am întrebat* /um eşti obosit* fi)ic.ine a societăţii ca 8între. De fapt. 8locale9. întruc+t acesta 8nu constituie o parte a interacţiunilor sociale cotidiene9. pentru a arăta cum un curs universitar este un produs al 8cunoaşterii sociale comune9 L. De ce s&o facem. 8Deliberarea 0urilor9 a devenit un 8model de anali)ă9 transpus multor or.iei în interpretarea fra.ică9 a realităţii. a impresia că.ani)aţii similare. dar nu şi pentru una sociolo. noiC9. deşi îl practică şi îl produc.te avute în vedere ca reale fiind cele inter&subiective .ment+nd conversaţia dintre doi membri ai unei familii şi cer+nd unuia dintre ei să aplice re.mentul9 de realitate ca suficient în sine pentru anali)a sociolo.cavare arheolo. Golosirea acestor re.perimente9 etnometodolo. 8-odelul9 etnometodolo. tot aşa cum înre.i prin & mi&e silă& C: 09 /e ai cu mine.ineri seara eu şi soţul meu ne uitam la televi)or. Soţul a remarcat că se simte obosit. ce înţele. să te e.ia practică o 8e.eneral.e şi .ulile raţionalităţii ştiinţifice #discurs lo.telor societale este sistematic evitată. un alt repre)entant important al etnometodolo.istrarea unor fra. nesemnificativ măcar pentru o familie anume. prin descrierea căruia se conclude însă asupra structurilor unor activităţi sociale adesea comple. în principal. -ehan . sin. <n . mintal. "rietenul #"( spune* -i&e silă de el: 1u* .ii iau 8fra.uli în cadrul unei interacţiuni umane ar face&o 8problematică9. Se poate uşor observa că nivelul 8e. 82 te purta în propria casă ca şi c+nd ai fi chiriaş9 este un 8e.0urii nu&l conştienti)ea)ă.ică ştiinţifică.

mente informaţionale re)ultate din 8interschimbul9 profesor&cole.emplelor verbale şi nonverbale furni)ate at+t de profesor.+ndu&se anumite conte.cărora instrucţiunile profesorului nu constituie sin.i(: căutarea #o alterare a formei tradiţionale întrebare&răspuns.ura sursă de înţele. se poate uşor observa că toate aceste practici sunt de fapt moduri psihosociologice ale interacţiunii umane. dar care nici nu epui)ea)ă.te asamblate de studenţi folosind practici ca* imitaţia #copierea e. şi adesea nici nu sunt cele mai semnificative pentru 8producerea9 unui curs sau lecţii. a căror realitate nu poate fi în nici un ca) pusă la îndoială. la acestea adău.ere a unei lecţii. B1 .i(: producerea unor cohorte de răspunsuri #c+nd nu are la dispo)iţie un e. ?r. c+t şi de cole. studentul asamblea)ă fra.emplu de imitat. constr+ns din formularea de întrebări pentru a primi informaţii suplimentare(.

cea de subiect istoric #sujet histori.ia interpretativă. <n sens restr+ns.iei funcţionaliste. acţionalismul ar repre)enta. N. reţine unul dicţionarele rom+neşti de sociolo. "rincipalele curente ale sociolo. /ătălin Tamfir. 199 (. creaţie colectivă. instituţiile şi faptele sociale în . acţionalismul defineşte un .ue este deci în inima primelor lucrări teoretice precum )ociologie de l.iei acţionaliste sunt sociolo. Durand.iste inspirate din lucrările de tinereţe ale lui -ar. =obert 3eil #1999Z199'[ ( consideră şi ei că acţionalismul este produs de lucrările lui 2lain !ouraine şi echipa sa.rafice.ia acţionalistă consideră că societatea nu este un dat natural.ică elaborată de 2lain !ouraine.rup de concepţii sociolo. a căror notă comună o constituie promovarea principiului acţiunii sociale ca punct de plecare al oricărei cercetări sociolo.ice.ice relativ diferite..ie. !ouraine îşi face ucenicia în sociolo. pe de altă parte.ie #Tamfir. Griedman( şi publică +.ia muncii > )ociologie de travail # 1979(. P. ci un produs istoric.ie industrială #sub direcţia lui Q. sociolo. Deoarece sistemul social nu este dec+t un produs derivat al acţiunii sociale şi al interacţiunii indivi)ilor. 1B(. france) care încearcă să elimine dificultăţile materialismului naturalist al sociolo.1cole 0rati. individualismul metodologic şi unele concepţii sociolo.action #19 7( şi este cel care fondea)ă noţiunea B% . !ouraine crea)ă în 1976 Daboratorul de sociolo. /onceptul de muncă centrală a lucrării. conform aceleiaşi surse biblio.ice. amplu descrise în capitolul 19 asupra sociolo. coord. Ei urmăresc reali)area unor scopuri determinate în funcţie de care îşi definesc situaţia în care acţionea)ă şi proiectea)ă sisteme de relaţii sociale pe care le modifică permanent. <n consecinţă. sociologia trebuie să studieze mişcarea$ creaţia şi procesualitatea istorică. 1996.eneral fiind doar sedimentări ale acţiunilor sociale. p. redefinindu&le sau schimb+ndu&le semnificaţia. Editura Nabel. pe de altă parte #Dicţionar de sociolo. şi ale idealismului voluntarist specific sociolo.lăsceanu. Sociolo. / ale evoluţiei profesionale. concepţia sociolo.iei muncii.iei structuraliste.evolution du travail ouvrier aux usines <enault %8=>>&" 2colo el stabileşte cele trei fa)e 2.urele elemente active în societate. Nucureşti.ue des 7autes 1tudes" El este de asemenea cofondator al revistei Sociolo. Da)ăr . Ducr+nd în cadrul /entrului de Studii sociolo. aceştia sunt sin. 2.&".. 2.Capitolul X ACŢIONALISMUL (TOURAINE) <n sens lar.ice neomar.ie industrială al +.

iei.eo. De)voltarea sociolo.i9 ale istoriei sesi)ate intuitiv. cu c+t studiile ei se îndreptau asupra unor ansambluri care BA .-unca este fundamentul conceptelor conceptul care conduce la de subiect istoric şi de acţiune istorică şi este constituirea metodei denumite acţionalism #IDe lRactionalisme a lRintervention sociolo.ătură unele cu altele.iei socialeC 2şa cum i&ar fi imposibil să i. remarca !ouraine.resele reali)ate în ultimul secol au fost direct le. "aris.iei trebuie să fie mai modest şi mai precis. Ea s&a format ca ştiinţă. a străbătut o cale lun. p.i.ia a trebuit să abandone)e orice intenţie de a recur. asupra economiei şi lin.nore pro.iei a fost cu at+t mai t+r)ie. "ro.eneralităţi şi incapabilă să facă observaţii$ să propună ipoteze sau să dea e#plicaţiile care să nu fie direct mprumutate dintr-o altă metodă de cunoaştere mai bine definită. Ea nu poate pretinde să în. Să luăm un e. -ai încet dec+t cele mai multe dintre celelalte ştiinţe umane. sociolo.ia nu se va alătura creaţiei ştiinţifice colective dec+t în măsura în care va fi mai înt+i si. =obert 3eil #1999Z199'[(. scria !ouraine.emplu.raful şi economistul. sociolo. Sociologia . 1.ularităţile pe care le poate demonstra ar fi subordonate unei mişcări de ansamblu sau unor forţe pe care anali)a propriu&)is ştiinţifică nu le poate sesi)a. Sociolo. Ed. tot astfel ar fi )adarnic să& şi revendice un teritoriu pe care nu l&ar putea cuprinde. şi nu numai ca o succesiune. răm+n+nd la .ul nu este însă numai cel care îi adună pe aceşti specialişti într&un loc de lucru sau o sală de cursuri.&". ca o confruntare de opinii şi doctrine. ca şi fi)icianul sau tehnolo. se întreabă sociolo. /u ce drept.ate de descoperirea obiectului propriu al sociolo. dar de o manieră tot at+t de ireversibilă ca şi acestea.ul. Scopul sociolo. psiholo.visticii.rafiei umane.lobe)e toate formele de cunoaştere ştiinţifică a realităţii sociale.ia.ură de rolul ei specific.ă înainte de a renunţa la marile sisteme care vi)au să interprete)e direct sensul istoriei. re. %%7(. Eăscută din doctrinele sociale şi din filo)ofia istoriei. -unca trebuie studiată sub mai multe aspecte* fi)iolo. şi&ar întinde stăp+nirea asupra istoriei şi . este ştiinţa acţiunii sociale.e la 8le. dar cu at+t mai rapidă. contribuie la cunoaşterea acestei mari realităţi sociale. Durand. a demo.ia se întoarce din drum şi se confundă cu o doctrină socială.ul. din momentul c"nd a ncetat să afirme a priori identitatea dintre un principiu particular de stucturare şi ansamblul devenirii istorice. .rafiei şi psiholo. sau poate să aducă şi el un aport personal. demo.ul france). De fiecare dată c+nd încearcă să reia afirmaţia că relaţiile.resul atins de aceste ştiinţe.ştiinţa acţiunii sociale Sociolo. care nu intervine dec+t în momentul c+nd toate aceste discipline aplicate unui obiect comun intră în le. Sociolo. în P.ot.ia.i]ue9.ul şi psihiatrul. sociolo.

"e de o parte.emplu. sublinia)ă sociolo. BB . şi cel care ar proceda astfel s&ar lovi de problema insolubilă de a înţele. acţiunea nu se poate defini numai ca răspuns la o situaţie socială. valorile culturale şi sociale care orientea)ă acţiunea trebuie şi ele e#plicate$ nu numai stabilite.presia unei mişcări a istoriei deoarece sau această mişcare este definită în termeni pur naturalişti & şi trecerea de la natură la cultură devine de neînţeles &^ sau cele două feluri de realitate sunt presupuse unite în principiul lor. nu poate fi separată de definiţia sociolo. cuv+nt prin care ne&ar place să traducem. Esenţialul. creea)ă conflicte. la un principiu non& social. %aracteristici ale acţiunii sociale <n primul r+nd. Dar acestea nu pot fi e. de e.istă dec+t dacă actorul este plasat în sisteme de relaţii sociale" <n al treilea şi ultimul r+nd.e cum poate acţiunea omenească. 2. oricare ar fi el F dec+t dacă sunt raportate la acţiunea care le creea)ă de cele mai multe ori nu într&un mod conştient şi voit.ul france).erau mai puţin sesi)ate imediat şi în acelaşi timp mai puţin formalizabile. Ea este. să constituie răspunsul la o situaţie naturală. scrie !ouraine. înainte de toate. 2ceastă ultimă afirmaţie.iei ca ştiinţă a acţiunii. deoarece această definiţie ar fi lipsită de orice temei dacă s&ar considera acţiunile doar ca răspuns la o situaţie dată. normativ orientată. o acţiune socială nu e. o acţiune socială nu e. 2cţiunea nu este numai o conduită socială.ia acţiunii îşi propune ca sarcină să le descopere. o creaţie. ca şi Q.ul este raţiunea de a fi a acestor mişcări. preci)ea)ă !ouraine. o inovaţie. ? mişcare socială. 2r trebui atunci să se caute raţiunea de a fi a acţiunii într&o situaţie definită independent de ea. cu alte cuvinte mai puţin istorice. termenul parsonsian de acţiune: cu alte cuvinte. ci pentru raţiuni pe care sociolo. şi atunci acesta trebuie stabilit de la început printr&o decretare doctrinală. Qurvitch. dintre care cel mai evident este limba0ul. o acţiune socială nu e.e la un absolut.istă dec+t dacă este orientată către anumite scopuri. acţiunea nu poate fi concepută nici numai ca e.istă dec+t dacă interacţiunea devine comunicare datorită folosirii unor sisteme simbolice. orientare care nu trebuie definită în termeni de intenţii individuale conştiente <n al doilea r+nd. /eea ce caută sociolo. instituţii. "e de altă parte. nici la operaţiunile spiritului în care se manifestă orice activitate socială. o atribuire de sens. raporturi sociale noi. este de a recunoaşte că sensul unei acţiuni nu se reduce nici la adaptarea actorului la un sistem de norme sociale mai mult sau mai puţin instituţionali)at.plicate într&un mod satisfăcător F adică evit+nd complet de a recur.

presiilor simbolice. observa !ouraine. ceea ce înseamnă că presupune orientări spre cineva din afară. orientări pe care sociolo. remarca !ouraine. "e de altă parte. !ouraine mai ţine să preci)e)e faptul că dacă ideea care ne introduce în domeniul unei sociolo.clusiv de la raportul omului cu munca sa. a cărei studiere conduce la propunerea metodei pe care o numim acţionalistă. unul din momentele unei sociolo.ică * astfel.ii definite în ansamblul ei ca ştiinţă a acţiunii sociale. adică al acelei acţiuni definite prin muncă. <ncep+nd cu sf+rşitul secolului trecut. trăită de om în el însuşi. orientările normative ale acţiunii nu pot fi toate înţelese plec+nd e.+ndirii lui -ar. ca 8factor9 al conduitelor sociale.ii acţionaliste este aceea a muncii. Studiul relaţiilor sociale sau acela al e. a orientării ei. -unca. el este de asemenea o fiinţă naturală. Gaptul că sociolo. nu are însă nici un drept să se pre)inte ca noţiunea centrală a oricărei sociolo.+ndire creatoare de muncă. de limba sau de relaţiile lui sociale. e.ul france) funcţionaliste şi structuraliste.istă. între natură şi cultură. a sistemelor de relaţii sociale şi a e. omul nu este numai . -unca nu e.urbane înainte de a fi fost influenţat de noi cate. biolo.presie despre care sperăm să putem arăta că nu are nici un sens în perspectiva noastră. ca principiu de transformare at+t a omului. 2ceastă acţiune nu poate fi însă fi definită independent de sensul ei pentru subiect* nu e#istă muncă fără o voinţă de crearea unor opere$ nu e#istă muncă fără voinţa producătorului de a controla şi a &otăr ntrebuinţarea produsului său.+ndirii sociolo. -unca este considerată ca acţiune asupra lumii nonsociale şi. pe care ea o cucereşte treptat.. 2cţiunea este întotdeauna întruc+tva colectivă. -etoda acţionalistă este proprie în primul r+nd studiului acţiunii istorice. cu at+t mai puţin ei îşi re & pre)intă societatea ca fiind produsul muncii colective. 2ceastă metodă nu repre)intă dec+t unul din procedeele teoretice. de asemenea. scrie !ouraine. dec+t raportată la non&muncă.ii. /u c+t muncitorii sunt mai dominaţi de natură şi se recunosc mai puţin pe ei înşişi ca muncitori şi creatori. condiţiile istorice ale .ul france) le numeşte prin termenul sociabilitate.presiilor simbolice cer alte metode şi alte noţiuni pe care numite de sociolo. conform .orii sociale intrate mai t+r)iu în 0ocul politic & a )druncinat atotputernicia B7 . un al treilea ordin de orientări ale acţiunii se naşte din contradicţia.ice au fost modificate de două fapte principale* 1( Denta reapariţie a unui control al societăţii asupra activităţilor ei economice* intervenţia statului împins de cele mai multe ori de noile mase muncitoreşti şi . prin noţiunea de muncă.2ceste două principii pot fi unite.ie a muncii nu implică nici o afirmaţie asupra importanţei obiective sau subiective a muncii ca determinant. Este inutilă întrebarea dacă omul este mai profund definit de muncă. c+t şi a naturii. raportata la natură. consideră !ouraine.ia acţiunii se pre)intă mai înt+i ca o sociolo.

Esenţialul este însă ca ea să fie le.ani)are socială şi de viaţă culturală. nici abolirea proprietăţii particulare.ii comple.plicată numai prin ea însăşi în cadrul între. universitare etc. economici sau psiholo. de crearea unor forme noi de or. datorită faptului că operaţiunile tehnice şi economice apar din ce în ce mai mult ca produs al unui sistem comple. remarcă !ouraine. şi nu ca ideolo. aceste societăţi sunt acelea care se .ur tip de dominaţie.ia ca un fenomen social le. !otuşi.i. Ea e. care repre)intă societatea industrială cea mai avansată material şi cea mai puţin confruntată cu obstacole economice şi sociale de neînvins. influenţa cresc+ndă a statului în toate domeniile vieţii sociale au împiedicat să se mai considere că soarta omului se hotărăşte într&o unică bătălie şi că libertatea se identifică în între.iuni ale lumii probleme a căror . Dar ea 0ustifică de asemenea & poate mai ales în societăţile unde intrarea lor în stadiul civili)aţiei industriale necesită intervenţia autoritară a unor forţe sociale noi şi antrenea)ă conflicte deschise cu societatea tradiţională & de)voltarea unei sociolo. 2ceastă evoluţie. labirintul birocratic pun în multe re. chiar dacă aceasta este concepută în termeni tehnici. Eici abundenţa de bunuri. =aţionali)area muncii.at de celelalte fenomene. -i)eria & pentru a folosi şi noi cuv+ntul cel mai ). militare.ii preocupate de mişcările sociale. Este foarte uşor să se considere sociolo.ăsesc în condiţiile cele mai favorabile apariţiei unei cunoaşteri ştiinţifice a vieţii sociale.+egilor pieţei comerciale" 2 devenit dificil să se e. industriale. consideră !ouraine defineşte situaţia sociolo. este dublă * B .clusiv presiunea directă a capitalismului asupra proletariatului.ie.resele rapide ale unei sociolo. -ult discutata cri)ă a sociolo.ată de acestea ca ştiinţă. administrative. or. remarcă !ouraine.ă la conclu)ia unităţii societăţilor industriale.plică pro.eneralitate nu permite să se a0un.iei contemporane cel puţin în măsura în care ea se defineşte ca studiu al acţiunii istorice. dar impune cel puţin eliberarea studiului acţiunii sociale de un evoluţionism sumar şi de ideea confu)ă a unui sens al istoriei.ităţi a relaţiilor sociale şi a orientărilor ^culturale. comerciale.ici. Dar. "roprietatea pare mai puţin importantă dec+t puterea. de deci)ie. sociolo. nici înlocuirea relaţiilor umane autoritare cu altele mai democratice nu pot în mod re)onabil F adică în numele unor fapte incontestabile & să apară ca un remediu universal.ime cu dispariţia unui sin.ia nu mai este şi mai ales nu mai trebuie să fie apana0ul unui mic număr de societăţi de)voltate.omotos al secolului al _@_& lea nu mai apare ca fiind e..ani)area marilor întreprinderi publice şi particulare.plice acţiunea socială prin e.ii a funcţionării sistemului social mai ales în Statele 5nite. şi acţiunea socială răm+ne să fie e.iei. %( Diversificarea cresc+ndă a surselor de conflicte şi de revendicări în viaţa profesională.enţele interne ale tehnicii sau ale sistemului economic. -unca la bandă.

+ndirii precursorilor.1( primul ei aspect este declinul doctrinelor sociale şi al .+ndirii preştiinţifice.iei po)itive. trecerea de la stadiul de disciplină la stadiul adult: %( al doilea aspect este absenţa. foarte des resimţită.ate & care scapă încă sociolo. conchide !ouraine. B' . o cri)ă creatoare şi care merită să fie proclamată cu condiţia de a nu repune în cau)ă principiile elementare ale cercetării ştiinţifice şi de a considera această cri)ă ca fiind născută din nerăbdarea noastră de a rupe ultimele fire care ne mai lea. a unei metode po)itive pentru tratarea problemelor care erau în centrul . Este.ă de preistoria ştiinţei noastre şi de a pune în valoare cele din urmă terenuri poate cele mai bo.

iei acţiunii. %el de-al doilea principiu$ venit n completarea primului$ afirmă că sociologul care vrea să e#plice un fenomen social trebuie să regăsească sensul comportamentelor individuale aflate la originea lui.i. întemeiate pe natura lucrurilor: %( prin eficacitate: interesul pe care îl tre)eşte sociolo. /el care acordă împrumutul nu poate accepta să răspundă nevoilor financiare ale unui client anonim dec+t dacă are . De aceea.ul france). . B6 . faptul că orice fenomen social$ indiferent de natura lui$ este ntotdeauna rezultatul unor acţiuni$ atitudini$ credinţe şi$ n general$ al unor comportamente individuale este considerat cu ma#imă seriozitate. Eu este dec+t una dintre tradiţiile e. Din acest motiv. /um nevoia face le. e. ? dată cu apariţia economiei de schimb. dar ea se impune atenţiei prin* 1( transparenţă epistemologică: sociolo. -annheim #19%9( se întreabă de ce a dispărut treptat tabuul ce a marcat foarte multă vreme împrumutul cu dob+ndă.aranţia că acesta îi va plăti dob+n)i. continuă Noudon. se e.ică importantă. 2t+t timp c+t ele se reali)au între indivi)i care se cunoşteau. 2cesta s&a erodat. astă)i. primul capitol este consacrat acţiunii sociale.ia acţiunii.ea. 2stfel. o dată cu de)voltarea schimburilor comerciale.ia acţiunii. inclusiv schimbările intervenite în moravuri sau credinţe. ?r. dacă se ivea oca)ia. credinţa în caracterul imoral al împrumutului cu dob+ndă s&a erodat treptat.plică în acelaşi mod.enţe.ia > ca orice disciplină ştiinţifică > se măsoară prin capacitatea pe care o are de a e. servicii echivalente împrumutului acordat. repre)intă o tradiţie sociolo. <n conformitate cu sociolo. toate fenomenele sociale.istente.id.plica fenomene ce sunt la prima vedere confu)e pentru spirit.ndividualismul metodologic şi sociologia acţiunii Sociolo.ia acţiunii a demonstrat din plin că este în măsură să răspundă acestei e. /onform principiului fundamental al sociolo. sociolo. sublinia)ă sociolo.plică el.Capitol l !!"!# INDIVIDUALISMUL METODOLOGIC ($ou%o&) 1. consideră Noudon. pentru a cădea apoi în desuetudine. cel care dădea cu împrumut se aştepta ca cel care lua cu împrumut să&i facă. acest sistem bilateral se dovedeşte a fi prea ri.ia acţiunii se defineşte printr&un ansamblu de principii clare.

/u toate acestea. ne atra. Qoffman #197 (.ism în comparaţie cu celelalte două. "e de o parte.ul france) 2. este în esenţă microsociolo. <n realitate.ie interacţionistă. "rincipiile sociolo.e atenţia Noudon. şi sociolo.ică ce se caracteri)ea)ă prin accentul pus pe aspectele simbolice ale relaţiilor de interacţiune socială. punerea lor în practică este foarte diferită. ?r.i. !ouraine #19 7.ic. în speţă ca repre)ent+nd adaptări comprehensibile la nişte condiţii sociale schimbătoare. ilustrat de pildă de E. sociolo. prin interacţionism simbolic se desemnea)ă o paradi.tindeau la . pot părea banale. "e de altă parte. un stil de cercetare sociolo. 2cest stil de cercetare.ă.rupuri concrete compuse din persoane aflate în situaţie de interacţiune directă.presii pre)intă avanta0e şi inconveniente.ia acţiunii.iei acţiunii. Este evident faptul că anali)a lui -annheim vede în dispariţia acestui tabu efectul unor schimbări în atitudinile şi comportamentele actorilor sociali.ia. se e.ie acţionistă. deopotrivă şi în primul r+nd. 5ltima are de)avanta0ul de a fi un neolo. 2cestea sunt. "entru a aminti că sociolo.em noi nu coincide defel cu aceste demersuri speciale.rupuri şi reţele mult mai lar. B9 . validitatea lor a fost deseori contestată. e. <ntr&adevăr.rabă. sociolo.me.presii concurente* sociolo. fie din lipsa mărturiei sale. în . sociolo. fiecare dintre aceste e.istă doar în cadrul familiei restr+nse.presie. în particular.puse riscului de a fi confundate cu unele curente de . fie datorită faptului că el aparţine unei culturi cu care nu suntem familiari)aţi. 2dică este limitat în practică la anali)a unor . conchide sociolo.ene)a schimbării sociale. de obiecte situate pe o scară mult mai lar. mai de.eneral.presia sociologie acţionistă.ia acţiunii în sensul în care o înţele.mă sau.tabuul mai e. "entru desemnarea acestei paradi. în societăţile tradiţionale. mediu unde prevalea)ă relaţiile de intercunoaştere care. Deci sociologia interacţionistă nu trebuie confundată cu interacţionismul simbolic. nici pe departe. importanţa sociolo. "e de altă parte. ne averti)ea)ă Noudon.ie a acţiunii. în sensul în care folosim aici această e. s&au propus mai multe e.iei acţiunii. 196B( desemnea)ă prin termenul de 8sociolo. vom folosi alături de celelalte două e. în ceea ce le priveşte. sociolo.ul france). sunt în mod tradiţional interesate.+ndire care nu au. se poate dovedi la fel de dificilă descoperirea motivelor care l&au condus pe un anumit actor la un anumit act. pe care le&a anali)at ca av+nd un sens. dacă ele pot fi enunţate cu uşurinţă. şi aceasta din simplul motiv că fenomenele sociale au adesea nenumărate cau)e individuale.ie a acţiunii9 o teorie specială a a schimbării sociale* aceea care acordă un rol crucial 8mişcărilor sociale9 în .

ic şi fi)ic. noţiunea de individualism are o cu totul altă semnificaţie* ea presupune doar faptul că$ pentru e#plicarea unui fenomen social$ trebuie regăsite cauzele individuale$ adică nţelese motivele pe care le au actorii sociali de a face ceea ce fac sau de a crede ceea ce cred. De aceea trebuie să adopte metode strict individualiste9. "e de altă parte. ea vehiculea)ă o repre)entare naivă a societăţilor arhaice. Da modul . cum va prescurta Noudon( a avut de înt+mpinat o serie întrea. ca şi el. au credinţe etc. <n ciuda banalităţii sale aparente. un asemenea principiu nu ar putea fi pertinent în acest ca). Ea a fost populari)ată de către economistul G. "opper. principiul individualismului metodolo.2.tual într&o scrisoare a lui -a. . şi care nu e.actorul a fost sociali)at şi este în relaţie cu alţi actori care. .ic. Dar @.presie > 8individualism metodolo. Dar. Dimpotrivă. 3eber către prietenul său =.plicaţia care i se dă de obicei. !rebuie. <n sens metodologic. să facem o distincţie între diversele sensuri ale cuv+ntului 8individualism9 şi să nu confundăm sensul metodolo.cepţia planurilor biolo.ic #principiul @-. această obiecţie are la ba)ă o confu)ie de vocabular* ea asimilează sensul metodologic şi sensul sociologic al conceptului de individualism.e în societăţile arhaice. dacă e deseori nevoie de unanimitate pentru ca o hotăr+re să capete forţă de le.ă de obiecţii. <n societăţile 8arhaice9.uli nu este consecinţa unei unanimităţi caracteristice societăţilor respective. ocupă roluri sociale. se consideră uneori că el nu ar putea fi aplicat dec+t la societăţile 8individuale9 #în sens sociolo. c+torva sau a numeroşi indivi)i distincţi. acest lucru nu are e.ului şi economistului austriac P. Dar ea poate fi de0a înt+lnită te. Diefmann* 8Eici sociolo. cu e.ul france). /ei care au studiat societăţile numite 8arhaice9 au subliniat întotdeauna faptul că indivi)ii de aici se pot dovedi la fel de sceptici şi calculaţi ca şi cetăţenii din societăţile moderne.eneral.nu presupune nici repre)entarea actorului social ca suspendat într&un fel de vid social. <n plus. ? societate este individualistă în sens sociologic atunci c+nd pentru ea autonomia individului este socotită o valoare dominantă. pentru @.inea dec+t în acţiunile unuia.ia nu&şi poate avea ori. @. 2stfel. s&a arătat nu fără umor şi în mod convin. Este individualist în sens moral cel care face din individ sursa supremă a valorilor morale.a răsp+ndire a acestei re. Deci.ic(.ic cu sensul moral sau sensul sociolo.ic9 & sociolo. De fapt.recunoaşte fără e)itare că actorul social 7$ .istă de fapt dec+t în mintea observatorilor occidentali.ndividualismul metodologic ca principiu al sociologiei acţiunii Noudon va recunoaşte că datorăm această e. cum se spune c+teodată. ne averti)ea)ă sociolo.on LaMek #197%( şi filo)oful ştiinţelor `. individul nu ar dispune de o autonomie reală.ător că. Schumpeter #197B(.

constatăm într& adevăr. acest principiu presupune conceperea societăţii ca o !u#tapunere de singularităţi programatoare.aminăm !espre sinucidere în amănunt. <n acest ca) personificarea nu pune nici o problemă.tele sale Durkheim militea)ă at+t de aprins pentru o sociolo. 2lţii a0un.eneral. se poate vorbi de .ie cu pretenţii ştiinţifice poate include propo)iţii de acest tip. @ma. De aceea. la puncte de vedere analoa. de pildă* 8Societatea france)ă crede că U. el riscă chiar un fel de pariu* să vorbească despre sinucidere. /omte sau Durkheim nu îşi ima.nu e.ruparea actorilor sociali în cate.plicative introduse sunt. re)ultatul a nenumărate cau)e individuale. 2stfel. ceea ce este. nu reuşeşte cu adevărat.ă şi dacă este de aşteptat să se observe din partea lor o atitudine asemănătoare în le.ice sau metafi)ice. în . de)interes+ndu&se total de motivele sinuci. unii socotesc că noţiunea însăţi de 8ştiinţă9 presupune eliminarea datelor subiective* o ştiinţă demnă de acest nume nu ar putea introduce propo)iţii ce descriu stările subiective ale unui individ deoarece acestea sunt prin definiţie inobservabile. <n ceea ce&l priveşte.ruparea actorilor sociali în .ice par a fi. în bună măsură. că individul nu dispune de nici o mar0ă de autonomie şi că este întru totul 0ucăria unor determinisme sociale. Dacă e. aceştia tra.este uneori pus în discuţie din motive epistemolo. structurate pe furiş.plică corelaţiile pe care le observă între ratele de sinucidere şi diferitele variabile e. semnalea)ă Noudon.ătură cu un subiect sau altul.orii.itimă de a anali)a.ari)at. dacă aceştia se .t care. !rebuie însă mers şi mai departe* dat fiind faptul că sociolo. este contrar principiului @.ismul vul. putem foarte bine enunţa o propo)iţie ca aceasta* "/G a decis să adopte cutare linie deoarece urmărea să obţină în felul acesta un beneficiu electoral9.inară. pentru a insista asupra caracterului simplificator al acestei proceduri.ie fundamentată pe @nu poate dec+t consolida o ilu)ie de autonomie pur ima. în multe din te. o entitate colectivă ca pe un individ. "e de altă parte.se mişcă într&un conte.nu inter)ice #de ce ar face& oC( re. reunirea lor în tipuri sau. 2stfel.ie. Deoarece aceste două entităţi dispun de un sistem de deci)ie colectivă.inau că o sociolo. i se impune.rupuri abstracte.ie complet eliberată de orice urmă de psiholo. dacă nu vrem să a0un.em la un impas.uvernul france) sau de "artidul /omunist Grance) #"/G( ca şi cum ar fi vorba despre indivi)i. trebuie remarcat faptul că @. <n !espre sinucidere #169'(. uneori din obedienţă faţă de mar. propo)iţii psihologice.ăsesc într&o situaţie analoa.9. 8clasa muncitoare consideră că este în interesul ei să U9.e pe căi diferite* cre)+nd cu tărie. că propo)iţiile cu a0utorul cărora e. Da drept vorbind. altceva. bineînţeles. în anumite condiţii. <n schimb. Durkheim 71 .clude nici posibilitatea le. 2ceastă obiecţie este clasică la po)itivişti. cum se mai poate spune o dată cu 3eber. <nsă aceste propo)iţii psiholo. se impune re. în tipuri ideale. Dar principiul @. fără prea mare dificultate.ia acţiunii este preocupată de fenomene care sunt.să se declare. de fapt. consideră Noudon.aşilor.inea pe care o vehiculea)ă despre societate nu este atomistă ci interacţionistă. @. Deci. conclu)ia că o sociolo.

Dar pentru a avea o e. observă Noudon. cu alte cuvinte.plicaţie completă. un fenomen social trebuie interpretat în măsura posibilului drept efect al unor acţiuni.inea ei. actorul social nu ar putea dec+t să nutrească ilu)ii în le. <n acelaşi fel.nu este întotdeauna acceptat nu se datorea)ă e. după părerea lor. De aceea.recunoştea. şi En.plice.plicaţia statistică. chiar dacă traduce o idee simplă şi banală.rabă dec+t unul de plecare. ci mai cur+nd conclu)ia unei anchete mai lun. Spre deosebire de el. "entru a reuşi. va trebui la început > şi 7% . El respin. .ia acţionistă afirmă deci că. ? rată a natalităţii re)ultă fără nici o îndoială prin adunarea unor componente individuale. <n conformitate cu sociolo. putem constata o evoluţie a cererii . din raţiuni de doctrină* asemenea subiectului social din Ideologia germană #16B ( pe care -ar. se .+ndire9. în principiu.plicarea unui fenomen social presupune.ndividualismul metodologic şi principiul de raţionalitate /onform principiului @-.reşite. de pildă. aceea atinsă de observatorul care poate să spună cu convin. credinţe şi compartimente individuale.ia acţiuni. aceste motive trebuie reconstruite prin coroborare. autonomia actorului social şi vedea chiar în educaţie un instrument de e. neomar. şi alte tipuri de e.ul poate fi complet incapabil să e. Deoarece. Sociolo. de pildă( îşi pot avea rostul lor.ăseşte într&o situaţie foarte diferită de cea a observatorului.clusiv unor obiecţii şi interpretări .eneral de comprehensiune pentru a desemna acest moment al anali)ei. în chip mai .tindere a acestei autonomii.els îl condamnă să vadă lumea pe dos. Dimpotrivă. Dar sociolo.ea din motive epistemologice enunţurile privitoare la stările subiective ale actorilor sociali.i sau mai scurte.ere că este cel mai adesea un punct de sosire mai de. 2stfel. Starea 8empatică9. în cele mai multe ca)uri. dimpotrivă. ci şi dificultăţii de a&l aplica. se impune evidenţierea cau)ei > sensului > acestor acţiuni sau credinţe. chiar dacă nu avem nici o idee despre cau)ele microscopice ce se află la ori. dacă. Dar acest lucru nu înseamnă că observatorul are acces imediat la motivele actorului. De la 3eber încoace.eneral. Gaptul că principiul @. comportamentul unui actor social este întotdeauna comprehensibil.ătură cu motivele comportamentului său. dacă subiectul observat aparţine unei culturi. cam aşa cum se face într&o anchetă poliţistă. de ce s&au schimbat comportamentele în materie de procreaţie între două perioade. e.reu să 8se pună în locul celui observat9. poate fi interesant să reţinem e. determinarea comportamentelor individuale care îl produc precum şi posibilitatea de a înţelege aceste comportamente. acestuia din urmă îi poate veni deosebit de .lobale de educaţie fără să putem preci)a de ce familiile tind spre niveluri şcolare mai ridicate. 3.istenţa unei corelaţii între evoluţia natalităţii şi o anume variabilă economică.plicaţie #e. se vorbeşte în . El nu este re)ultatul unei 8comuniuni de .iştii le respin.

plicaţie ce poate fi enunţată în felul următor* 8Este comprehensibil faptul că actorul _ s&a comportat în maniera T* <ntr&adevăr. Dar înt+mplarea face că subiecţii care pre)intă interes pentru sociolo. 2poi. "entru a preci)a această idee. 2ceastă cau)ă poate lua. evident.raf. ce poate primi calificativul de semantic. /el mai adesea.plica prin motive întemeiate "entru sociolo.reu de acceptat 7A .oste. permite schiţarea unei frontiere între raţionalitate. 2ceasta nu înseamnă că pentru ea omul este raţional. această noţiune de raţionalitate este mai lar. 8? asemenea fra)ă va produce imediat o impresie de absurditate. cel mai adesea. dar era furioasă9: comportamentul ei a fost comprehensibil.. din ură etc. putem spune* 8-ama nu avea nici un motiv să&şi pălmuiască copilul. nu putem spune. se poate spune că sociolo. 2cest criteriu. are tendinţa de a subscrie la postulatul de raţionalitate al actorului social. sociolo. Deoarece ea nu se ocupă de om. a&i înţele.plicaţia istorică. teroristul din e. cau)a comportamenntului actorului social.. 2stfel.emplul nostru ar fi raţional. îl fac să se înt+lnească rareori cu pasiuni. sau a unei emoţii #/utare a făcut acel lucru din dra. sau cel puţin sociolo.ă dec+t aceea a filo)ofiei sau economiei clasice. "opper #19 '( propune o definiţie şi mai lar. avea motive întemeiate să facă a9. <n acelaşi fel.ă.istă posibilitatea de a re. <n schimb. în orice ca) mult mai rar dec+t pe bio.e motivele sau motivele întemeiate" <n acest sens. şi iraţionalitate. dar era convins căU9. ci de actorul social.(. a înţelege comportamentul unui actor social înseamnă. ci* 8!eroristul nu avea motive să&şi ucidă victima. precum şi nivelul la care se plasea)ă acesta. forme foarte variate* aceea a unei pasiuni. deoarece era furioasă. postulatul de raţionalitate este un principiu metodologic$ şi nu o afirmaţie ontologică.tul social căruia îi aparţine subiectul observat. deoarece era convins că U9. oricare ar fi ele. pentru "opper. în situaţia în care se află. să spunem că sociolo. şi este evident că acest tip de comportamente 0oacă un mare rol în e. `. 8-ama avea motive întemeiate să&şi pălmuiască copilul. dar nu raţional. nu vom spune* 8!eroristul avea motive întemeiate să&şi ucidă victima. de pildă.ia consideră că un comportament este raţional ori de c+te ori este în măsură să ofere pentru el o e. Eoţiunea de comprehensiune ne arată că e. în sensul în care este folosită aici noţiunea. admiţ+nd că un act poate fi considerat ca raţional din momentul în care actorul social poate să&i preci)e)e motivele.aceasta este o condiţie necesară dar nu şi suficientă > să adune informaţii multiple cu privire la conte. prin coroborare. 2ceastă consecinţă .ia.ăsi. 2stfel.ul are de&a face cu comportamente care se pot e. /u alte cuvinte.ia acţiunii. şi numai în acesta.

totuşi indispensabile.ea din teoria normativă T: aceasta U. o definiţie conformă.em de ce e.istenţa unei fiinţe ce inspiră subiectului un sentiment de respect. se pare că poate fi propusă o definiţie intermediară* este raţional orice comportament pentru care se poate oferi o e.plicaţie de forma 8_ avea motive întemeiate să facă a. se ba)ea)ă pe motive de a căror fundamentare obiectivă nu este si. Eoţiunea de raţionalitate co.9 <n sf+rşit.plicat printr&un enunţ de forma* 8_ avea motive întemeiate să facă a. bineînţeles.presia motive întemeiate este indispensabilă* ea permite reperarea ca)urilor în care actorul social. relaţiilor de implicaţie introduse de Durkheim în teoria sa asupra reli.erea)ă că este indispensabil să răm+nem la definiţia mai limitativă su. nelo.ur. "entru a da un e.ii clasici ai acţiunii. <n schimb. trei tipuri de definiţii ale noţiunii de raţionalitate* 1( <n conformitate cu o primă definiţie. drept ansamblul enunţurilor de forma* 8_ avea motive întemeiate să facă a. în mod paralel. /ate.emplu mai banal* admiraţia faţă de un autor 8implică9 o atitudine po)itivă faţă de ideile sale. A( <n sf+rşit. dar _ avea motive întemeiate să creadă în ea9. El corespunde.oria 1eberiană 7B .erea)ă implicit sociolo. în lipsa unui termen mai precis. acum înţele.pune protestelor şi fără a avea noi înşine sentimentul că am formulat un enunţ contradictoriu. înainte de a traversa strada privesc la dreapta şi la st+n. tip ce poate fi calificată drept 8psiholo. deoarece a decur.ăseşte în aceeaşi situaţie cu 8adevărul9 şi este imposibil să asociem acestor concepte. deoarece a decur.ic9(. "ascal vorbea despre 8raţiunile inimii9 pentru a desemna acest tip de 8raţiuni9.iei* astfel. fără a fi din această cau)ă lipsit de raţionalitate. după Durkheim #într&un sens. deoareceU9 fără a ne e. sentimentul sacrului presupune. "opper propune o definiţie ce poate fi calificată drept largă* este raţional orice comportament ce are la ba)ă nişte motive oricare ar fi natura lor. De fapt că 8raţionalitatea9 se . consideră Noudon. e. un comportament este raţional atunci c+nd are la ba)ă motive fundamentate în mod obiectiv* de pildă. "utem să deosebim în cele din urmă. evident. de pildă. 5oudon va introduce distincţia dintre raţionalitatea subiectivă 0cognitivă3 şi raţionalitatea obiectivă. aşa cum o su.ea din teoria T: aceasta este. 2r mai trebui introdus un al patrulea tip de raţionalitate. noţiunea 1eberiană de raţionalitate axiologică se defineşte.aminării poate fi e.erată de e.ică9. consideră Noudon.a pentru că astfel risc efectiv să fiu călcat de o maşină. criticabilă.tremă. %( Da cealaltă e.ic şi care poate fi din acest motiv calificat drept 8psiholo. ce poate fi numită îngustă.nitivă este le.ată de faptul că un comportament supus e.emplele anterioare.su.

plică faptul că. 2şa cum am vă)ut.inea)ă că poţi fi complet de)interesat de cultură sau de diplome şi pretind că aceia care le desconsideră sunt . 2stfel. observate în ţările din Dumea a treia.ul. /hinoM #197%(.i ai educaţiei sau culturii nu îşi ima. dimpotrivă. unii sociolo. dar o interpretare care are deseori şi inconvenientul de a fi eronată. oferind servicii de asistenţă şi asi. ratele crescute ale natalităţii. el admite implicit că acelaşi lucru se înt+mplă peste tot. din principiu. 2şa se e. al muncii. deseori.ică9. Sociolo.inale ale sistemului şcolar. provenit din ad+ncul inconştientului lor. să fie circumspect cu teoriile ce lasă un loc prea mare interpretării iraţionale a comportamentelor.plică deseori prin aceea că. deseori m+ţa de coadă. . multă vreme. ?r. 2stfel. trebuie. <n realitate. <n acelaşi fel. că se supun 8pasiv9 unor tradiţii seculare etc. sau fiindcă cedăm atracţiilor sociocentrismului. observatorul împărtăşeşte cu publicul său unele idei a priori privitoare la cel observat. adeseori o familie numeroasă uşurea)ă.orie eteroclită ce cuprinde acţiunile inspirate de emoţie sau pasiune. aceste interpretări iraţionale sunt într&adevăr în numeroase ca)uri produsul unor fenomene de proiecţie* atunci c"nd observăm un comportament al unui subiect pe care nu-l cunoaştem bine$ avem tendinţa să suplinim această lipsă de informaţie atribuindu-i trăsături care ne sunt proprii nouă sau mediul nostru.ăsim motivele care îl inspiră şi care sunt. El a interpretat deci această satisfacţie ca pe un şiretlic al muncitorilor. şi anume acel care se produce atunci c+nd.a acţiunilor 8afective9 #affec:tuelle( poate fi considerată o cate.otice.reu de identificat. 2ceste alunecări pot fi accentuate printr&un mecanism suplimentar. "roiecţia descrisă are avanta0ul că ne oferă o interpretare a comportamentului observat. în ţările sărace. viaţa tuturor membrilor săi. 2stfel. interpretările iraţionale ale comportamentului celuilalt se e. în multe ţări din Dumea a treia solidaritatea familială îndeplineşte funcţiile asumate la noi de "rotecţia socială. din lipsă de informaţii sau de perspicacitate. suntem incapabili să . 2ceste fenomene de proiecţie nu privesc doar în ca)ul în care observatorul se apleacă asupra unor societăţii e. deseori. observatorul are acest sentiment de iraţionalitate ca urmare a unui fenomen de proiecte* aparţin+nd unei societăţi în care familiile numeroase tra. precum şi acţiunile ce depind de această 8raţionalitate psiholo. 2stfel. pentru a reuşi să accepte o situaţie inacceptabilă. nu concepea că nişte muncitori pot fi cu adevărat satisfăcuţi de unele avanta0e materiale pe care un profesor universitar are motive întemeiate să le considere deri)orii. comportamentele 8primitivilor9 au fost interpretate ca iraţionale* 77 .hidaţi de o cen)ură invi)ibilă sau de o autoritate socială invi)ibilă care le&ar arăta fără ştirea lor că trebuie să se îndrepte de preferinţă spre căile mar. consideră Noudon. sunt uneori puse de observatorii occidentali pe seama unor comportamente iraţionale* aceste rate s&ar e.urare pe care o familie redusă ca dimensiune nu le poate da.plica prin aceea că ţăranii locali sunt 8înapoiaţi9. un sociolo.

<n numeroase ca)uri. ele nu se e. 2poi este vorba de a explica modul în care aceste comportamente individuale produc fenomenul macroscopic ce urmea)ă a fi e.erat faptul că evidenţierea acestor efecte neaşteptate este un obiectiv ma0or.eneral tipul de efect despre care e vorba aici. nu poate desemna la modul . scrie Noudon. acestea sunt efectiv foarte . 0anici de acest tip au fost observate în special în timpul cri)ei din 9%9. Spre deosebire de suita de ima. aceste efecte iau forma simplă a însumării.emplu de 8profeţie autoreali)atoare9 precum şi de la e.iei acţioniste trebuie în primul r+nd să identifice actorii sau cate.ă locuinţa de pe această piaţă deoarece chiria riscă să fie inferioară cheltuielilor de întreţinere. Dar nu este defel neaşteptat. Eoţiunea de efect neaşteptat. încerc+nd prote0area chiriaşilor prin blocarea chiriilor se creea)ă o situaţie în care mulţi proprietari sunt tentaţi să&şi retra.ini evocate de însăşi noţiunea de panică.aminea)ă efectele macroscopice produse de compunerea sau.emple analo. <n asemenea situaţii se vorbeşte uneori despre efecte perverse. ci. o anali)ă ce se desfăşoară în cadrul sociolo. al anali)ei sociolo. va re)ulta un efect inde)irabil pentru ambele părţi* falimentul băncii.reu de înţeles: o observatorul poate uşor să&şi determine publicul să&i împărtăşească o interpretare iraţională a comportamentului 8primitivului9. cum se mai spune. de agregarea comportamentelor individuale & nu pre)intă dificultăţi deosebite. prin iraţionalitatea actorilor sociali. 2. /um re)ervele unei bănci sunt în mod normal inferioare depunerilor făcute. <n alte ca)uri.plicat.ice. prin prudenţa lor. 2stfel. şi este important să reţinem fie şi în trecere acest lucru. 2stfel. 8fectele de compunere Da modul ideal. 7 . acest moment al anali)ei & cel în care se e.plicare.ă depunerile. 5n ca) particular deosebit de important este cel în care ea . pe care nimeni nu le&a urmărit.re. ne îndeamnă Noudon.e. a.enerea)ă efecte indezirabile. -erton a su. ba chiar obiectivul principal. 2cest efect inde)irabil a re)ultat din agregarea unor comportamente raţionale. în nenumărate ca)uri.orii de actori sociali consideraţi responsabili de fenomenul în curs de e. dimpotrivă.o din cau)a 8distanţei culturale9 ce separă în acest ca) observatorul de cel observat. 'iecare va fi atunci tentat să&şi retra. astă)i se ştie foarte bine că. Deoarece.area unor comportamente individuale poate produce efecte sui generis. 4i asta pentru că aceste efecte sunt adesea perfect previ)ibile. 2cest efect este inde)irabil. precizează ?oudon.plică. "lec+nd de la cest e. să presupunem că toţi clienţii unei bănci au motive întemeiate să se îndoiască de solvabilitatea acesteia. 4i pervers > duce la re)ultatul invers scopului urmărit.

ice clasice demonstrea)ă că procese sociale de importanţă considerabilă sunt re)ultatul unor efecte de agregare.Eoţiunea de efect nedorit. Este citat în această privinţă un e. interesul consumatorului. de pildă. ne averti)ea)ă Noudon.istă următoarele preferinţe* 2ctorul 1* //b=/b==b/= 2ctorul %* // b /= b == b =/ <n 0ocul Idilemei pri)onierului9* 7' . Să luăm o situaţie de interacţiune cu două persoane şi să desemnăm prin //.oismul lor se va preface astfel în altruism. Eumeroase anali)e sociolo. nici nedorit.at. Este vorba despre efectele de compunere ce iau forma unor efecte de însumare* fiecare fiind în aceeaşi situaţie.emplu clasic* băcanul scade preţul pentru a&i seduce pe clienţii concurentului său: cum concurentul face. pre)intă dificultăţi analo. Eoţiunea de efect pervers este mai . atră. sunt cu adevărat fundamentale şi putem chiar spune că fenomenele sociale cele mai remarcabile sunt adesea nişte efecte de însumare. <n ciuda simplităţii lor. demnitatea cau)elor corespunde demnităţii efectelor.ică. conform unei idei . =/.reu că @storia poate fi produsul unei multitudini de cau)e pro)aice.enerală dec+t aceea de efect neaşteptat sau de efect nedorit. /=. iar re)ultatul este un efect a.e. <n anumite ca)uri. E.erea pe care o fac doi actori sociali între cooperare şi renunţare* Situaţia /= este. efectele de compunere. == cele patru situaţii create prin ale. <ntr&adevăr.+ndim la politicile de incitare fiscală în favoarea economisirii.istă > nu este nici neaşteptat. deseori se înt+mplă ca actorii sociali să provoace efecte pe care nu le urmăresc şi care sunt dezirabile.urării9. <n 0ocul 8asi. şi uneori se admite cu . aceste efecte sunt deseori pur şi simplu declanşate în mod voluntar şi asumate de bună voie de cei care le produc.eneral acceptate.ă obiectivele autorităţii politice şi să le accepte. toată lumea se comportă sau tinde să se comporte în acelaşi fel. 2ceastă noţiune crucială este totuşi uneori prost primită deoarece. Da drept vorbind. Dar pre)intă şi o dificultate* ea evocă noţiunea de efect indezirabil.ătoare prin simplitate. fără să vrea. aceste efecte de însumare sunt de o importanţă crucială în anali)a sociolo. ?r. e. Este ca)ul 80ocului asi. cu toate acestea. Este adevărat că prima intenţie a celui ce economiseşte nu este de 8 a a0uta industria9. au o structură mai comple#ă. el poate foarte bine să înţelea.eneral prin urmărirea propriului său interes.urării9 şi al 8dilemei pri)onierului9.re. aceea în care primul actor cooperea)ă #/( şi în care cel de&al doilea renunţă #=(. la fel. Eu rareori arta politică constă în luarea unor măsuri care să&l determine pe cetăţean să servească interesul . după toate probabilităţile. şi unul şi celălalt vor servi. Succesul acestora > atunci c+nd e. Să ne . dar.

li0at interesul didactic pe care îl pre)intă punerea în formă a acestor efecte de compunere. 76 . astfel înc+t cheltuielile publicitare corespund atunci unei pierderi totale.e. Structurile de interacţiune studiate de teoria 0ocurilor se înt+lnesc şi în realitate. se poate înt+mpla ca nici unul din cei doi să nu aibă nici un profit de pe urma ei. pot avea o structură foarte variabilă. cum ar fi cursa înarmărilor sau risipa publicitară* în multe ca)uri. diversitatea acestor structuri e şi mai mare dacă se au în vedere situaţii de interacţiune mai comple. 5n asemenea efect nu este numai inde)irabil. remarcă Noudon. Este deci imposibil să pre)entăm fie şi sumar diversitatea acestor structuri.plică şi fenomene mai semnificative.ăsi numeroase ilustrări în viaţa socială. <n cel de&al doilea ca). /hiar şi în acest ca).act '6 de situaţii de interacţiune cu structură diferită. Nineînţeles.( // =/ = #renunţ. renunţarea este 8cea mai bună9 ale. 2cestui ca) simplu îi corespund e.plică nenumărate fenomene banale din viaţa socială curentă. ci şi absurd: el re)ultă totuşi din a. un conducător de întreprindere trebuie să facă publicitate din momentul în care face şi concurentul lui: dar chiar presupun+nd că publicitatea are un efect.ere dacă e.oiste în condiţii de informare perfectă. putem . "utem astfel înţele.re. renunţarea este o bună ale. cum sunt co)ile care se formea)ă în faţa cinemato. Dacă răm+nem la efectul de 8dilemă a pri)onierului9. Dar tot el e.2ctorul 1* =/ b // b == b /= 2ctorul %* /= b // b == b =/ 2l doilea actor / #cooper.( = #renunţ.( /= == / "rimul actor #cooper.area unor comportamente raţionale în sensul cel mai strict.istă cea mai mică îndoială cu privire la voinţa de cooperare a celuilalt. Eu este ne. 2cesta e. elementele de conflict şi de cooperare se pot combina în nenumărate feluri.e că şi cele mai simple situaţii de interacţiune & între două persoane ce caută doar să&şi satisfacă preferinţele e.rafelor. datorată teoriei 0ocurilor.ere la modul absolut.( <n primul ca).

ătură cu ele.JJJ <n ceea ce priveşte obiecţiile adresate sociolo.plicat. răspun)ătoare de fenomenul a. dar şi po)iţii întemeiate* inaplicabile. remarcă sociolo. fie nepertinente. 2stfel.istă şi altele în care sunt nepertinente. sunt prea numeroase şi prea eteroclite pentru a putea fi identificate şi descrise. numeroase studii de sociolo. ideilor. se înt+mplă deseori ca principiul 8individualismului metodolo. <n afara ca)urilor în care principiile sociolo. Noudon identifică a serie po)iţii lipsite de temei .ice de o importanţă decisivă.ia artei.ul france). principiile sale sunt fie practic 79 .istă numeroase studii sociolo.istă nici o relaţie de principiu între natura obiectelor supuse anali)ei şi întrebările pe care ni le punem în le. <ntr&adevăr. reli. Ducrurile se complică datorită faptului că nu e.ic9 să nu poată fi pus în practică în domeniul cercetării în care este totuşi pertinent.iei acţioniste. e.iei acţiunii sunt practic inaplicabile.plicativă. deşi nu datorea)ă nimic principiilor sociolo. este important să recunoaştem că e.iei acţiunii nu au nici un rost. 2stfel. principiile sociolo.iei sau moravurilor sunt de natură e. 2cest ca) tipic are loc atunci c+nd cau)ele individuale.at ce urmea)ă a fi e. nimic nu ne poate inter)ice să ne punem întrebări descriptive mai cur+nd dec+t explicative. în timp ce altele sunt de natură descriptivă. <ntr&adevăr.iei acţiunii. <ntr&un asemenea ca). în multe ca)uri.re.

Stănciulescu. radical diferit de cel susţinut de curente de . dar . va remarca E.Cu'(ul XIII CONSTRUCTIVISMUL INDIVIDUALIST ($OURDIEU) 1.ală măsură postulatul interpretării subiective şi construcţiei intersubiective a lumii sociale din care interacţionismul. care nu este în mod necesar subiectul .oriile pe care le utili)ea)ă în acest travaliu de construcţie* structurile subiective ale inconştientului care operea)ă actele construcţiei. valorifică în e.+ndurilor şi actelor sale. în consecinţă.ia şi etnometodolo.+ndi realitatea socială în termeni relaţionali.oriile pe care actorii le utili)ea)ă în construcţia realităţii sociale sunt re)ultatul unui îndelun. anunţă în . după moda momentului.ii. că aceşti a.+ndire menţionate* punctele de vedere ale actorilor sunt raportate la po)iţiile pe care aceştia le ocupă în structura socială şi. care constituie esenţa depăşeşte antiumanismul şi anistorismul structuralismului prin* a( revalori)area a. făc+nd din el un 8epifenomen al structurii9: b( afirmarea caracterului . dar şi colectiv. continu+nd . în mod individual.+ndirea 1eberiană. partea care îi revine efectiv în conservarea sau transformarea $ 8revoluţiei structuraliste9. este susţinută te)a potrivit căreia cate. aşa cum o fac adesea interacţioniştii şi etnometodolo.entului pe care structuraliştii aveau tendinţa de a&l mar. însă. 2cest model teoretic.a)ete moartea sau resurecţia 8subiectului9* nu este vorba dec+t de a acorda unui agent.at proces de încorporare a structurilor obiective. în intenţia autorului său.at şi lent proces inconştient de încorporare a structurilor obiective. @onstructivismul avansat de Nourdieu este.enetic. "roblema nu este acolo unde o plasea)ă cei care. scria Nourdieu. fundamentul cunoaşterii ştiinţifice a socialului. că a. +epere generale ale constructivismului individualist Nourdieu considera că modelul teoretic pe care îl propune valorifică modul de a .enţilor. fenomenolo. trebuie să ne ferim să uităm. a istoricităţii structurilor şi a.enţii sociali construiesc realitatea socială.ia au făcut. Dacă este bine să amintim.inala. Ele sunt produsul unui îndelun.enţi nu au construit cate.

o concepţie care oscilea)ă între voluntarism şi determinism socio&cultural* nu se ştie niciodată dacă prin regulă se înţele. ei intră în lupte şi tran)acţii care vi)ea)ă să impună propria lor vi)iune. "roblema sociolo. o schemă pe care o numeşte habitus.e un principiu 0uridic sau cvasi&0uridic. de autonomie relativă şi interdependenţă. Noudieu vrea să spună că e. această perspectivă teoretică. mit etc. iar pe de altă parte.ani)ată în 0urul noţiunii de regulă > în funcţie de care este orientat #determinat( comportamentul individual > şi a ideii de consens al indivi)ilor cu privire la necesitatea şi conţinutul re. or. a. Noudieu mărturiseşte că îşi propune să elabore)e un structuralism genetic" 2nali)a structurilor obiective > cele din diferitele c*mpuri > este vă)ută ca inseparabilă pe de o parte de 1( anali)a . . a schemelor de percepţie. răm+ne aceeaşi* cum pot fi e. structuri mentale care sunt parţial produsul încorporării structurilor sociale. limba0.ul france). implică o concepţie contradictorie cu privire la acţiune. Spaţiul social şi . acceptă să fie subiectul aparent al acţiunilor care au ca subiect structura. ca şi cel lin. Stănciulescu. "rin structuralism sau structuralist. fără îndoială. consideră Nourdieu.a0ea)ă în funcţie de po)iţia lor în spaţiul social şi de structurile mentale prin intermediul cărora ei cunosc acest spaţiu. @ar prin constructivism vrea să spună că e.enţii construiesc realitatea socială. structuri obiective$ independente de conştiinţa şi voinţa agenţilor$ care sunt capabile să orienteze şi să constr"ngă practicile şi reprezentările acestora.istă o . după cum observă şi E. dar o fac totdeauna din perspectiva unor puncte de vedere$ interese şi principii de viziune determinate de poziţia pe care o ocupă n c&iar lumea pe care urmăresc să o transforme sau să o conserve .ul france) se inspiră. atunci c+nd.ulii. dar mai ales a ceea ce este numit în mod obişnuit clase sociale. adoptă ipote)a 8tradiţională9 a modelelor culturale interiori)ate.vistic din care sociolo. lăs+ndu&se orientat de un inconştient pe care suntem în drept să&l considerăm alienat întruc+t nu este dec+t e.act raporturile lor de .istă. mai e. o schemă a structurilor sociale şi în particular a ceea ce el numeşte c*mpuri şi grupuri.structurilor şi de a&i restitui simultan responsabilitatea pe care el şi&o asumă fără să ştie. o concepţie pe care Nourdieu său o etichetea)ă drept structuralism constructivist #.. observa mai departe sociolo.enerare reciprocă.terioritate interiori)ată.enţii se an. în lumea socială însăşi. şi nu doar în sistemele simbolice. şi pe de altă parte de %( anali)a procesului în care înseşi aceste structuri sociale iau naştere.plicate distincţia şi identitatea între individ şi societateC Structuralismul antropolo. =e)ultă. <n opinia lui Nourdieu. pe de o parte.iei.ic.ene)ă socială. produs şi utili)at mai mult sau mai puţin conştient de 1 .ală măsură structurile obiective profunde ale lumii sociale şi structurile mentale.ene)ei structurilor mentale în indivi)ii biolo.enetic( sau constructivism structuralist şi care are ca obiect în e.rupurile care se distribuie sunt considerate ca produsul luptelor istorice #în care a.ici.+ndire şi acţiune. Gără îndoială.

mai mult sau mai puţin inconştient. nici pentru a postula că ea se desfăşoară conform unor mecanisme inconştiente.icilor corespun)ătoare diferitelor 8c+mpuri9* atunci c+nd sunt intero.enţi care le actuali)ea)ă mecanic.ulari)ării practicilor. o schimbare de vocabular şi. de principiu teoretic construit de cercetător pentru a e.enţi #normă(.ulă9 poate avea şi semnificaţia de model. % . însă. .i9 obiective. ci şi pluralitatea lo. poate fi înţeleasă prin analo. cum sunt cele ale economiei. problema sociolo.nitivă* cum pot fi re.em între regulă şi regularitate. Este. Soluţia problemei constă în afirmarea corespondenţei între structurile sociale şi structurile mentale.ia co.ulă. Este necesar ca cercetarea vieţii sociale să ia în consideraţie nu numai pluralitatea lumilor. încerc+nd să fie înălţimea situaţiei create astfel. o ba)ă suficient de solidă nici pentru a afirma că acţiunea este raţională în sensul că este produsul obedienţei conştiente faţă de o re.plicaţia faptelor sociale din perspectivă structuralistă trebuie abandonat. <n consecinţă. "e de altă parte.lării şi re. "entru aceasta. nu ar putea funcţiona fără întăririle pe care credinţa. le furni)ea)ă. termenul 8re.ularităţi statistice. astfel.istenţă diferite9 a principiilor re. este absolut necesar să reflectăm asupra 8modurilor de e.a.eneratoare de ambi. !otuşi. sau dacă repre)intă un ansamblu de re. de aceea. de fenomene care se repetă cu o anumită frecvenţă măsurabilă statistic: aceasta nu constituie. confundă planurile şi metamorfo)ea)ă acest principiu teoretic în principiu al practicii pe care o e. necesar să distin.plica 80ocul9 care face obiectul cercetării sale. care stă la ba)a ade)iunii la 0ocurile şi la mi)ele lor.iei structuralist constructiviste este reformulată în termeni care o apropie de sociolo. o schimbare de perspectivă se impun. ştiinţele sociale trebuie să se ferească de riscul de a deveni simple dări de seamă #descrieri( cu privire la ceea ce subiecţii înşişi relatea)ă #compte-rendus des compte-rendus(. de aceea. @lu)iile colective nu sunt ilu)orii.plicite. observa Nourdieu.ulii.itatea acestei reţele de circuite de cau)alitate circulară9.istrare a normelor e. iar mecanismele fundamentale.ularităţi. ?rice acţiune socială. o dată cu ea.ie cu jocul reglementat* în desfăşurarea ei pot fi identificate o serie de re.alismul9( pe care este fundamentată e. aşa cum trebuie abandonată concepţia opusă potrivit căreia reacţia individului este cvasi&inconştientă pentru că este determinată de 8le.plicativ care să nu fie nici o simplă înre. dar care să le inte. remarcă Nourdieu. 5tili)area noţiunii 8re. 8Puridismul9 #8le. 2ceastă te)ă constituie nucleul construcţiei teoretice propuse de Nourdieu. nici cel al 8necesităţii oarbe9C ?biectivul pe care Nourdieu îl urmăreşte constă în construirea unui model e. scrie Noudon.ularităţi obiective care se impun unor a. Q+ndirea structuralistă. nici enunţarea unor re. obiective.late conduitele fără a fi nici produsul obedienţei conştiente în faţa re.plică.uităţi şi confu)ii şi.re)e pe am+ndouă într&o formulă aptă să reliefe)e 8comple.aţi asupra motivaţiei conduitelor lor.ulă9 se dovedeşte. subiecţii devin într&o oarecare măsură teoreticieni spontani ai practicilor lor.

<n consecinţă. mai e.ica practicilor lor şi poate fi determinat modul în care ei îşi vor identifica #clasa( partenerii şi vor defini propria identitate #se vor clasa pe ei înşişi(. la periferie sau în centru. a.rafic. Distribuţia a. Stănciulescu. A .are se poate observa şi aici.enţi care posedă o serie de proprietăţi comune.rafic. unde ocupă po)iţii în funcţie de care poate fi înţeleasă lo.enţilor în spaţiu social conduce la clasarea lor. clasele nu trebuie înţelese ca . ele nu e.re. prin situarea deasupra sau dedesubt. după cum observă şi E. e.2. El este construit în aşa fel înc+t a. distanţele spaţiale coincid totdeauna cu distanţele sociale. De asemenea. ci sunt situaţi într&un spaţiu social foarte comple. Stănciulescu.istă.istă at+tea forme de interes c+te c+mpuri e. ci în cei ai 8dinamicii sociale9. între. Spaţiul social poate fi comparat cu spaţiul .rupuri neschimbătoare. apartenenţa de clasă a unui individ oarecare nu trebuie înţeleasă nici ea în termenii 8staticii sociale9. ca şi spaţiul. E. ca unităţi aflate într-o dinamică permanentă. cu c+t sunt situaţi mai aproape unii de ceilalţi şi cu at+t mai puţin. chiar dacă o tendinţă de se. filosofice ş. ansambluri de a. Eoţiunea 8interes9 a fost creată pentru a evidenţia faptul că nici un c+mp #nici cele ale activităţilor artistice. Spaţiu social$ c"mpuri sociale$ poziţii$ interes generic$ grupuri şi clase sociale$ capitaluri =ealitatea socială obiectivă despre care vorbea Durkheim. ca realităţi compacte. constituită din relaţii specifice a căror e. reli. un spaţiu 8pe h+rtie9.act în termenii traiectoriei sociale asociate unei bio. Sunt. ?rice c+mp se caracteri)ea)ă printr&un interes genetic #dob+ndirea bunurilor rare specifice c+mpului( în 0urul căruia se concentrea)ă acţiunile a. delimitate clase sociale. remarcă E. De inspiraţie mar. ceea ce nu se înt+mplă în spaţiul fi)ico&.rafii individuale. cu c+t sunt situaţi la distanţe mai mari.iune relativ autonomă a spaţiului social istoric. individuali sau colectivi. 8"e h+rtie9. conceptul clasă socială. însă. pune în evidenţă faptul că oamenii nu sunt interşan0abili. astfel. /lasele nu sunt unităţi ce pot fi identificate în spaţiul fi)ic. este un ansamblu de relaţii invi)ibile ce se constituie într&un spaţiu de poziţii ale căror proprietăţi pot fi anali)ate independent de caracteristicile personale ale celor ce le ocupă.eo.enţii. o construcţie teoretică. d.istenţă este corelativă unor interese şi mi)e specifice. un c+mp 8pe h+rtie9 > este o re.eo.enţilor şi care modelea)ă raporturile lor.istă ca tare dec+t 8pe h+rtie9. m.ioase.terioare una celeilalte. posedă cu at+t mai multe proprietăţi comune. ci dimpotrivă. dar definite unele în raport cu celelalte prin apropiere sau prin distanţă.( nu scapă determinărilor de acest tip* interesul este cel care stimulează investiţia de capitaluri şi psi&ologică ntr-un spaţiu de !oc 0c"mp3 oarecare$ investiţie care reprezintă condiţia intrării n !oc şi care este$ n acelaşi timp$ creată şi ntărită de !oc. /onceptul 8spaţiu social9 este.istă. şi nu unul real. 5n c*mp social > care este.

de vecinătate etc. prin aceasta. la mistificarea esenţei lor at+t în ochii dominaţilor.eneric al c+mpului(. iar apoi de structura capitalului. Duptele pentru dob+ndirea capitalului simbolic şi convertirea diferitelor specii de capital simbolic conduc la transformarea raporturilor de forţă în raporturi de semnificaţie şi.(. 9ransformarea raporturilor de forţă n raporturi de semnificaţie. B . c+t şi în cei al dominanţilor: şi unii şi ceilalţi sunt victimele unui 8ilu)ionism social9. ? formă particulară pe care resursele economice. :iolenţa simbolică <n spaţiul social . iar teoria critică a culturii conduce în mod 8natural9 la o teorie politică. este capitalul simbolic #onoarea. conferind posesorului putere mai mare. "rincipalele surse ale puterii în spaţiul social sunt* 1( capitalul economic.ista at+t într&o formă obiectivată #în diplomele obţinute sau în obiecte cu semnificaţie culturală* cărţi. a cărui proprietate specifică este aceea de e. =aporturile a. culturale şi sociale mobili)ate în orice c+mp o îmbracă.(: %( capitalul cultural. 2.+ndire şi acţiune(: A( capitalul social #relaţional(. <ntruc+t capitalurile sunt ine. atunci c+nd sunt cunoscute şi recunoscute ca le. toate formele de clasificare sunt forme de dominaţie.lobal.lobal. c+mpului puterii* dominaţiaAsupunerea reprezintă un tip universal de raporturi sociale.enţilor sunt raporturi de forţă #dominaţie&supunere( şi de luptă pentru ocuparea po)iţiilor superioare #pentru interesul . orice c+mp social este omolo.itime.ime. al reputaţiei(.ile9 interne ale c+mpului dat. orice c+mp social este un spaţiu al tensiunilor între po)iţii complementare. .enţii procedea)ă sistematic la convertirea diferitelor specii de capital pe care le posedă în capitalul cerut de 8le. dar e.eneric al c+mpului(.enţii sunt distribuiţi într&un c+mp social şi pe o po)iţie determinate mai înt+i de volumul global al capitalului pe care îl posedă #în diferitele forme(. "rin aceasta. deci în calitate de surse ale puterii. bani sau alte h+rtii de valoare etc. De fapt. scheme de percepţie.istă pentru fiecare c+mp o formă legitimă a capitalului care poate fi valorificată cu profituri ma. c+t şi în stare încorporată #în structuri mentale.al distribuite. a. 3. <n fiecare c+mp social sunt investite toate speciile de capital. tablouri etc. sub diferitele sale forme #terenuri. bunuri.=elaţiile între diferitele po)iţii pot fi puse în evidenţă prin intermediul distribuţiei resurselor care pot fi mobili)ate în calitate de capitaluri în competiţia pentru dob+ndirea bunurilor rare #interesul . ca ansamblu al relaţiilor de rudenie. în sensul presti.iului. respectiv de ponderea diferitelor specii de capital în capitalul .

ent această orientare #un habitus(. deoarece o realitate comple. observa Nourdieu."uterea este impusă. comple. e. în mod necesar.propriere. este constitutivă socialului #este universală(: în acelaşi timp. ideea impunerii raporturilor de forţă prin mecanisme simbolice a fost formulată de 8părinţii fondatori9 ai sociolo.ic sau de propa. Sociolo. cuvintele sociolo.presia este nouă. remarcă E. Dumea socială este din ce în ce mai mult locuită de sociolo. repre)entările înseamnă de0a a schimba lucrurile. el . el sublinia)ă faptul că impunerea simbolică nu presupune cu necesitate o intenţie în acest sens şi că nici un sistem ideolo. a spune cu autoritate nseamnă a face. pentru a fi eficientă. în consecinţă. confruntarea pentru cunoaşterea ştiinţifică a realităţii trebuie să înceapă aproape totdeauna printr&o luptă contra cuvintelor. însă.ravitatea > şi adesea violenţa > faptului că ele produc în mare parte lucrurile şi faptului că a schimba cuvintele şi. 2şadar. adau. în . şi 3eber. indiferent dacă este vorba despre dominaţi sau despre dominanţi: impunerea prin violenţă simbolică reuşeşte nu numai să conserve raporturile de forţă care au . în special limba0ul sociolo. respectiv o forţă specific simbolică.itimării puterii şi a rolului ideolo.enerat&o.iei #-ar. "olitica este.( şi conştientă.enţilor semnificaţii. =e)ultă că. ci din sistemele de semnificaţie. limba0ul sociolo. Discursul sociolo. în esenţă. ci şi să le întărească* Scria Nourdieu* ?rice putere av+nd caracterul de violenţă simbolică.enţi. are o importanţă notabilă.ată de raporturile de dominaţie şi. dacă acestea nu . nu prin violenţă materială #e.andă nu poate impune a. 7 . privare de libertate etc.ăsesc în agenţii înşişi. înainte de toate.ului contribuie la facerea lucrurilor sociale.ic.ia reificată. acestor raporturi de forţă.ii viitorului #dar este de0a ca)ul nostru( vor descoperi din ce în ce mai mult în realitatea pe care o vor studia produsele sedimentate ale înaintaşilor lor. respectiv orice putere care poate să impună ca le. că violenţa simbolică este intim le. Stănciulescu. este locul luptelor în 0urul cuvintelor care îşi datorea)ă . iar procesul impunerii răm+ne.ic este.enerea)ă repre)entări care pot fi obiectivate şi transformate în 8lucruri9 sociale /+nd este vorba despre lumea socială.itimare. limba0ul.iile ulterioare care abordea)ă problematica le.ă propria sa forţă.primată lin. orice violenţă simbolică începe prin a construi în a.eneral. o chestiune de cuvinte.ă.vistic dec+t într&o formă comple. Nourdieu observă.ic are forţă transformatoare şi creatoare. Dumea socială.eneral. /hiar dacă e. mai . ascun)+nd raporturile de forţă care sunt fundamentul forţei sale. mai ales( şi este pre)entă în toate sociolo. în dispo)iţiile personalităţii lor. /a transpunere a realităţii sociale într&o formă simbolică specifică.ă nu poate fi e.itime. ci prin violenţă simbolică* obiectul impunerii este constituit nu din sistemele materiale. <n acest proces de impunere simbolică a puterii.iei în le. De aceea. remarca Nourdieu. o orientare către ele.ploatare.. neconştienti)at de a.

Labitusul e. Structura de profunzime a personalităţii: &abitusul 7abitus repre)intă traducerea latină a termenului . Le. şi care.istenţei: c( rolul lor . Durkheim şi -. respectiv ca principii . "re)ent în diferite concepţii filosofice #dR2]uino. durabile.ani)atoare de practici şi de repre)entări care pot fi obiectiv adaptate scopului lor.uli. const+nd în principii clasificatoare #cate. 8cate.ere a naturii sale co. /onceptul 8habitus9.e.ori)are9. ?ri.nitiv&practice.el.rec hexis. Nourdieu. Stănciulescu.plicării caracterului sistematic$ coerent$ continuu al acţiunilor individului socializat.late9 şi 8re. utili)at de 2ristotel pentru a desemna 8dispo)iţiile dob+ndite ale corpului şi sufletului9.enerator şi unificator în raport cu vi)iunea asupra lumii şi cu manifestările concerte ale personalităţii. structuri structurate. sisteme de dispoziţii durabile şi transpo)abile. este înrudit evident cu concepte cum sunt 8tipificaţie9.primă raportul individului cu . /a şi acestea. mişcări care 8vin de la sine9(. el desemnea)ă sc&eme cognitive pe baza cărora individul interpretează realitatea şi care sunt dob+ndite în e. defineşte conceptul de habitus pornind de la notele de conţinut sesi)ate de Durkheim şi -auss* 8habitus9 indică structuri subiective profunde. de asemenea colectiv orchestrate. Stănciulescu. -auss care îl utili)ea)ă în scopul e. Lusser\(. care vi)ea)ă un ansamblu de principii or. valorific+nd unele concepţii ale lui Nourdieu plasea)ă habitusul în conte. 8cadre ale e. fără să presupună urmărirea conştientă de scopuri şi stăp+nirea e. reţine E.ani)atoare ale acţiunii # hexis corporal. pot fi.orii ale percepţiei şi evaluării(. fiind toate acestea. care pot fi obiectiv 8re. şi unei dimensiuni practice. 8procedee interpretative9.inalitatea conceptului utili)at de Nourdieu derivă din modul de înţele.ani)atoare a unui şef de orchestră. remarcă E.perienţa sa socială. fără să fie prin nimic produsul obedienţei faţă de re.ulate9. predispuse a funcţiona ca structuri structurante.eneratoare şi or. re)ultat din faptul că b( ele îşi au sursa în structurile obiective ale e. ci şi în raport cu practicile a.istenţei produc habitusuri.tul acţiunii practice #caracteri)ate printr&o dimensiune corporală şi finalitate transformatoare( şi evidenţia)ă* a( caracterul structurat al dispo)iţiilor subiective. El repre)intă unitatea unei dimensiuni cognitive. /ondiţionările asociate unei clase particulare de condiţii ale e. <n plus. scheme şi automatisme corporale. conceptual acesta este adus în sociolo. fără să fie produsul acţiunii or. inconştiente.perienţei9. cu caracter dob+ndit şi care au rol .enţilor.2.ie de c.enerator şi structurant nu numai în raport cu manifestările particulare ale personalităţii.presă a operaţiilor necesare pentru a le atin.

Giecare habitus individual. fără a implica dimensiunea conştientă. politice( pe care le face individul obişnuit pe ba)a simţului său practic & în cele mai multe ca)uri sin. Labitusul de . sunt. înainte de toate. o stare a corpului care antrenea)ă spiritul.primă sau reflectă clasa socială #sau . în . Labitusul de clasă repre)intă. cu timpul #conţinutul. la o clasă etc. şi care asi. este o variantă structurală a celorlalte: 8stilul personal9 nu este nimic altceva dec+t o îndepărtare. matrimoniale. a. 8afirmaţii9 între un habitus şi c+mpul ' .istenţei identice sau asemănătoare conduc la similitudini inter&individuale în ceea ce priveşte dispo)iţiile interne şi. astfel înc+t toate ale. lun. de asemenea. mimică etc.ă.rup(. d. iar pe de altă parte. . în principiu al distincţiei în raport cu un c+mp.d.eneral dominanţi&dominaţi(* un principiu transpozabil de la un c+mp la altul. 7abitusul de clasă #sau de . cu limba0ul #vocabular. ale or. cu spaţiul fi)ic #utili)ări ale obiectelor.m. reţine E.corpul #ţinută. m.rupul(. principiul transformării raporturilor de forţă în raporturi de semnificaţie %legitimări& şi al reproducţiei dominaţiei în diferitele c*mpuri ale spaţiului social %omologiei c*mpurilor& şi în timp .urul sens al realităţii sociale de care poate dispune & sunt supuse aceluiaşi principiu . adesea ocultate.esturi. respectiv de diversitate în omo.ur. Stănciulescu. /lase de condiţii ale e.ic şi reductibile unele la altele. o clasă etc. cu alte cuvinte. masculin&feminin. ca sistem de dispo)iţii individuale care e.. întruc+t el constă.a.rupurilor şi claselor. al structurilor interiori)ate. cărora le corespund serii de determinări ordonate cronolo. Ele orientea)ă reacţia a. cu valorile ş.istenţei. scheme ale percepţiei.imea şi succesiunea duratelor(.ani)ării c+mpului.entului în orice situaţie particulară în care se desfăşoară acţiunea. ritm al vorbirii(.(.ură ade)iunea imediată şi totală la principiile profunde. într&o credinţă practică. probabilitatea de a desfăşura practici similare. poate fi definit ca sistem subiectiv.primă o relaţie de omolo. al integrării .. Dispo)iţiile subiective corespund unor condiţii obiective ale e. Labitusul #simţul practic( funcţionea)ă ca mi0loc al consacrării #cons/cration( indivi)ilor în c+mpul corespun)ător şi ca instrument de conservare şi reproducere a acestui c+mp. El se constituie. intonaţie. El constituie condiţia oricărei obiectivări a caracterului impersonal şi substituibil al practicilor individuale. dar şi cel mai ascuns. ale .rup #clasă( e. între indivi)i şi repre)intă fundamentul cel mai si. întruc+t ele sunt produsul încorporării acestor condiţii. de stilul clasei. a constituirii unei vi)iuni unitare despre lume şi a acţiunii concentrate. al apartenenţei la un c+mp. "rincipiul diferenţelor între habitusurile individuale re)idă în singularitatea traiectoriilor sociale. deplasări printre ele(. adult&copil ş. pe de o parte. sinta. dar nu individual. /a principiu al vi)iunii asupra lumii.erile #şcolare. în consecinţă. mai mică sau mai mare.ie.+ndirii şi ale acţiunii comune membrilor unei clase.enerator şi unificator.enitate. el este şi principiul divi)iunii acesteia #sus&0os. în principiu al unei identităţi sociale determinate.

e. în mod deosebit. scria Nourdieu.ent particular îl întreţine cu viitorul şi care comandă practica sa pre)entă se defineşte în relaţia dintre.ie de acţiune.perienţei sale anterioare şi. tendinţa de a se reproduce în spaţiu şi în timp. ca şi po)iţia sa.ită cu o lume structurată după cate.at în 0ucător. /onceptul 8habitus9. permite repunerea n discuţie a problemei raţionalităţii acţiunii. ca şi cum ar urmări conştient un scop şi ar ale. adecvaţi mai de.rup #clasă( are. =aţionalitatea re)ultă dintr&o relaţie între. structurile profunde. iar pe de altă parte. "rincipiu al unei percepţii selective a indicilor. toate aparenţele unei acţiuni 8raţionale în finalitate9* a. acţiunea este 8de bun simţ9 # sens/e(. pe de o parte. observă E. coincidenţa sau asemănătoarea condiţiilor în care se desfăşoară acţiunea actuală cu cele în care aceste structuri au fost produse.corespun)ător. interiori)ate ale subiectivităţii #habitus( şi. <aportul cu posibilii este un raport de putere : iar sensul viitorului probabil se constituie într&o relaţie prelun.perimentarea repetată a condiţiilor similare celor în care se desfăşoară 0ocul l&a construit şi fi. habitusul său şi. divi)iuni tot at+t de fundamentale şi tot at+t de fundamental recunoscute ca şi cele care separă sacrul şi profanul. în .eneratoare de răspunsuri dinainte adaptate la toate condiţiile #trecute ale( producerii sale. structurile temporale şi dispo)iţiile cu privire la viitor care s&au constituit pe parcursul unei relaţii particulare cu un univers particular al probabililor.ie raţională din care să re)ulte mişcarea sa următoare* aceasta este 8produsul9 pe care e. în consecinţă. raportul practic pe care un a. pre)entul şi viitorul sunt înscrise în structurile e. 4i totuşi.rabă pentru a&l confirma şi pentru a&l întări dec+t pentru a&l transforma. pe de altă parte. Este o raţionalitate de 6 . 2cţiunea umană are.entul acţionea)ă ca şi cum ar cunoaşte condiţiile şi consecinţele obiective ale acţiunii sale. în structurile subiective dob+ndite.eneral. De fapt. se determină în raport cu indicii concrete ale accesibilului şi ale inaccesibilului. şi matrice .perimentate şi interiori)ate sub forma habitusului. respectiv clasa corespun)ătoare: un principiu durabil care face ca raportul acestui individ cu viitorul să fie un raport cu accesibilul #8pentru noi9( şi cu inaccesibilul #8nu pentru noi9( înscris în structurile obiective ale e. habitusul se determină în funcţie de un viitor probabil pe care îl devansea)ă şi la a cărui apariţie contribuţie. @ndiferent dacă acţiunea are sau nu ca punct de plecare un proiect. Stănciulescu.oria posibilului #pentru noi( şi imposibilului #nu pentru noi(. dar nu are raţiunea ca principiu* în timpul 0ocului. o stare determinată a şanselor pe care lumea socială i le acordă în mod obiectiv. din punctul de vedere al unui observator imparţial. 2. 0ucătorul de tenis nu dispune nici de timpul şi nici de informaţia necesară pentru a elabora a strate.ura pe care poate vreodată să o cunoască. întruc+t îl citeşte direct în prezentul lumii presupune.enţii. iar apartenenţa individului la . a ceea ce este dinainte însuşit de către alţii şi ceea ce este dinainte atribuit Zpersoanei în cau)ă[. pe de o parte. ale lui 8pentru noi9 şi ale lui 8nu pentru noi9.e la fel de conştient anumite mi0loace pentru a&l atin. Se poate spune că el are o strate. sin.

scria Nourdieu.plicit scopuri într&un proces de ale.ere deliberată între variante posibile constituite ca atare printr&un proiect. De fapt.enerator.i mecanice pe care ei nu le pot înţele.act prin e. a. Discernăm+ntul care stă la ba)a at+t a actelor de clasificare. ca şi în societăţile noastre. despre 8structură9. fără ca aceasta să implice cu necesitate o activitate conştientă. nu repre)intă actul intelectual al unei conştiinţe care îşi propune e. despre 8model9.ie9* unele conduite pot fi orientate în raport cu unele scopuri fără 9 . a unei po)iţii diferenţiate în spaţiul social > definit. . adică a schemelor . care reali)ea)ă nenumărate operaţii de ordonare prin care se reproduce şi se transformă continuu ordinea socială.ă ar fi. oric+t de comple.enţi discernabili şi dotaţi cu discernăm+nt. sub forma dispo)iţiilor. Eu este vorba despre conştiinţe care acţionea)ă în deplină cunoştinţă de cau)ă. conceptul 8habitus9 este utili)at cu intenţia de a evidenţia capacităţile generatoare ale dispo)iţiilor subiective dob+ndite în cursul e. inerte şi interşan0abile. 2cest 8simţ al 0ocului9 este cel care permite producerea unei infinităţi de reacţii inovatoare adaptate unei infinităţi de situaţii posibile pe care nici o re. nu le poate prevedea. cum ar fi.ii matrimoniale #ceea ce implică luarea în consideraţie a punctului de vedere al a.ulă.uli9.e. Stănciulescu. ci despre un agent al acţiunii practice 2cţiunea.ice ale termenului 8strate.perienţei şi de a susţine te)a rolului creator. nu constă în simpla aplicare a unei re. ci operaţia practică a habitusului. a discursurilor sau a produselor finite diferite. după le. <n societăţile arhaice.plicită şi care sunt produsul încorporării. Stănciulescu. fără a face din aceştia calculatoare raţionale(. deci discernabile şi clasabile.e.enţii sociali nu sunt automate re. observă E.a0ea)ă principiile încorporate ale unui habitus . ei an. ceea ce este în 0oc în viaţa socială sunt a.tip practic. 2colo unde altădată se vorbea despre 8re.ndividul 6 agent al acţiunii practice /a şi 8procedeele interpretative9. e. schimburile matrimoniale sau practicile rituale. <n 0ocurile cele mai comple.nor+nd puţin deosebirile de nuanţă. remarcă E.icii minimale pentru nevoile practicii.uli. ba)ată pe un principiu al 8economiei intenţionale9. care funcţionea)ă în practică fără a accede la repre)entarea e.eneratoare de clasamente şi de practici clasificabile.ii. De această dată însă.enţilor.late ca nişte orolo. aşa cum presupun susţinătorii teoriilor modelului cultural.ulă. trebuie înlăturate conotaţiile naiv teleolo. Evident. activ al subiectului. i. ci un subiect care defineşte #recunoaşte( situaţia. aşa cum procedea)ă Stra1son.emplu.terioritatea po)iţiilor. c+t şi a produselor lor. nu mai este vorba doar despre un subiect al cunoaşterii. @ndividul nu este lipsit de discernăm+nt. al informaţiei şi lo. în obedienţa la o re. inovator. astă)i toată lumea vorbeşte despre strate. 7. scria Nourdieu. de e. şi nu particulele de materie. cu alte cuvinte a practicilor.

starea discursiv&refle.istenţa socială9 şi 8 conştiinţă socială9.clude. ci prin capacitatea sa esenţială de a le construi ca relaţii obiective. obiectivitatea subiectivului* structurile încorporate #hexis corporal( nu sunt structuri subiective pur şi simplu. inteli. -ar. sau. două stări ale capitalurilor. /onceptele 8habitus9. respectiv structurii celei mai potrivite pentru atin. Specificitatea acestei '$ . ci un subiectiv obiectiv într&un corp.ibilitate şi coerenţă. a fost inventată pentru a e.. o logică practică #acord+nd termenului practică semnificaţia pe care o are în e. Nourdieu afirmă.plicaţiei deterministe a faptelor sociale.istă o 8lo. fără a fi re)ultatul unei intenţii de inteli.ica reală a acţiunii împleteşte două tipuri de obiectivări ale istoriei. Durkheim. -ead. că au coerenţa totdeauna parţială şi niciodată totală a construcţiilor practice.a fi conduse n mod conştient către aceste scopuri .plica acest parado. obiectivată şi încorporată. au insistat asupra interiori)ării structurilor obiective în structuri de personalitate.plicit. ea însăşi produs al coerenţei condiţiilor obiective în care aceste dispo)iţii s&au constituit* =e)ultă că e. noţiunea 8sens practic9 e.presia 8îmbrăcăminte practică9. oper+nd o distincţie netă între obiectiv şi subiectiv #8e.ica unui c+mp oarecare: o raţiune imanentă care face ca acţiunile să fie re)onabile. Stănciulescu.plică faptul că riturile sunt coerente. fără reflecţie conştientă şi fără control lo. astfel. remarcă E. o obiectivare în instituţii şi una în corpuri. a0ustate viitorului. 8sistem social9 şi 8sistem al dispo)iţiilor&necesităţi ale personalităţii9(. o coerenţă #ordine( practică re)ultată din coerenţa dispo)iţiilor subiective. întruc+t sunt produsul unui 8sens practic9 şi nu al unui . totuşi. observă E. c+t şi e.ivă( şi care sunt actualizate în practici. respectiv comodă şi adecvată acţiunii eficiente.entul nu numai prin capacitatea de a cunoaşte şi recunoaşte obiectele sociale. necesară şi suficientă pentru aceasta(. indică o lume socială care este în esenţă o lume a practicilor care se auto-generează* dispo)iţiile subiective sunt produse ale practicii care se 8fi. fără a fi or. fără a fi produsul unui proiect sau al unui plan. /onceptul 8habitus9 sublinia)ă primatul raţiunii practice #raţiune necesară şi suficientă în raport cu nevoile practicii( şi defineşte a. caracteri)ate de un fel de finalitate. ci prin capacitatea sa esenţială de a cunoaşte şi recunoaşte obiectele sociale..erea cu costuri minime a obiectivelor înscrise în lo. /oerenţa acţiunii sociale #ordinea socială( este. Da fel. 8sens practic9.ea)ă9 în indivi)i o stare practică #fără a e. mărturisea Nourdieu. Eoţiunea 8habitus9.en de calcul inconştient sau al supunerii la o re.ibile şi coerente.ic9 a acţiunii. altfel spus. "arsons.ani)ate conştient în raport cu scopuri formulate e.ulă.plicaţiei prin cau)e finale te)a potrivit căreia lo. 8fapt social9 şi 8conştiinţă9. dimpotrivă. 8strate. fără a fi produsul unui calcul raţional. o economie a practicilor care este constitutivă structurii practicilor raţionale. Stănciulescu.ică în sine.ie9. !eoria habitusului opune at+t e.

te)a unui determinism cvasi&absolut al acţiunii. te)a reproducţiei cvasi&absolute a structurilor sociale* acesta este conţinutul principal al criticilor care i se adresea)ă.lo. @ se atribuie lui ".erea acţiunii ca acţiune determinată şi.ici practice re)idă în structura ei temporală* prezentul conţine n sine at"t trecutul ncorporat sub forma &abitusului c"t şi viitorul anticipat n structurile generatoare ale aceluiaşi &abitus. inovatoare. şi.ul france) nu de)voltă tema mecanismelor prin care habitusul conduce la schimbare. Sociolo. '1 . adevărat că sociolo. Stănciulescu. Nourdieu. în consecinţă. av+nd ca principiu habitusul. liberă. însă. în acelaşi timp.ul france) este însă departe de a susţine vreuna dintre aceste te)e* ipote)a habitusului permite înţele. reproductivă şi. în acelaşi timp. remarcă E. Este.

rai propriu era reli. _@_(. parlamentarismului #E. 0uncte cardinale în haos. pot fi identificate c+teva concepte şi idei relevante* a" 80seudomorfoza9 spiritualităţii rom+neşti. definită ca o alternativă teoretică şi ideolo. uniformi)are. av+nd sensul de încorsetare a vieţii specifice a poporului în forme străine. înfăptuită de repre)entanţii 8titanismului ateist9 prin aplicarea formulelor unei culturi avansate. individualismului contractualist. umpl+nd . ". ?rtodo. înţeles ca 8s+n.asilescu. /rainic.ie. conform !icţionarului de sociologie din 1996. dominaţie.ie. . în 8mediul nostru de tinereţe primitivă9. care presupune scopuri practice. estetică.eneraţia tranşeelor din ră)boiul între.ia #E. ideea etnicului ca factor .nea. c. pentru salvarea ener. spre deosebire de civili)aţie. -"ndirismul -"ndirismul este un curent de idei în teoria culturii. antropolo. politolo. sociologie. @oncescu etc. E. =oşu.+ndiriştilor. . "... <n plan sociolo. /ultura. conferind 8temelii de rea)im. 19A (. de)interesare. 8punctul cardinal9 în lupta cu curentele 8năvălitoare de peste hotare9.iei sunt etnicismul cultural şi tradiţionalismul autohton. Năncilă. filo)ofie.irii neamului. Loria. Dimensiunile constitutive ale ortodo. Dra. Em.prim+nd creativitate. promovat îndeosebi în revistele 8Q+ndirea9 #19%1&19BB(. este 8tehnica vieţii sufleteşti9 a unui neam. a0unse în fa)a po)itivismului ştiinţific. 19B$(. de Eichifor /rainic #1669&19'%( şi colaboratorii* E. Spen. în vi)iunea . continuitate9. /rainic. 3rtodoxie şi etnocraţie.ratuitate.olul de ideal lăsat de împlinirea de)ideratului unionist. de statornicie. .ia constituie esenţa sufletului rom+nesc. =. împlineşte funcţia unui nou ideal istoric pentru .e şi suflet9. . al cărui . 1tnicismul cultural implică. b" 83rtodoxia9. /rainic a împărtăşit concepţia lui ?. 8Sfarmă&"iatră9 #19A7&19B%( şi )iarul 8/alendarul9 #19A%&19AA(.. în opinia . Soluţia cri)ei '% .ică la po)itivismul şi materialismul de provenienţă occidentală.iilor ţării 8de)nodate din solidaritatea etnică9 şi risipite în nisipurile mişcătoare ale democraţiei. care îi conferă individualitate.ler privind dispariţia culturii în societăţile evoluate şi instaurarea 8cri)ei civili)atorii9..Capitolul XIV TEORII ŞI CURENTE ÎN SOCIOLOGIA ROM)NEASCĂ 1. e.enerator determinant al culturii #filiaţia de idei cu romantismul sec.ic.+ndirismului.

instituţiilor ,enerate de reformele moderne este revenirea la stadiul 8cultural9 al e.istenţei poporului rom+n, 8reîncreştin+nd9 viaţa acestuia prin înlăturarea sci)iunii dintre sufletul ţăranului ataşat ortodo.iei şi sufletul păturii conducătoare influenţate de ideile 8individualismului democratic9 promovate de revoluţia france)ă. d. Tradiţionalismul autohton al ,+ndirismului e.primă o direcţie de evoluţie social&istorică or,anică de natură spirituală, esenţială, în centrul căreia este credinţa reli,ioasă ortodo.ă. "urtătorul social al tradiţiei ortodo.e este ţăranul, al cărui 8sentiment de solidaritate9, cristali)at în datini, poartă pecetea ortodo.iei în spiritul rom+nesc. 8Sentimentul alternativă la individualismul democratic al vremurilor moderne. e" )olidarismul naţional înlocuieşte, în optica ,+ndirismului., vi)iunea structurii sociale de clasă a stratificării ori)ontale de clase suprapuse, cu concepţia corporatistă etnocratică, ba)ată pe o stratificare 8verticală9 a societăţii ca o totalitate de funcţii or,anice ale vieţii colective. /orporatismul etnocratic e.primă ideea de societate creştină or,ani)ată în stat ba)ată pe* 1( economia diri0ată pe principiul proprietăţii individuale, %( principiul proporţionalităţii numerice #după criteriul etnic(, A( proclamarea spiritualismului creştin ca principiu de stat. Structura corporatistă a or,ani)ării proprietăţii individuale relevă încadrarea iniţiativei individuale în sistemul corporatist, 8corporaţiile profesionale9 sau 8cate,oriile de muncă9 îndeplinind funcţiile vitale ale or,anismului social. ei tradiţii9. 2. ,ntegralismul sociologic =econstrucţie teoretică a realităţii sociale bote)ată astfel a fost înfăptuită de "etre 2ndrei #1691&19B$( prin verificarea istorică şi sociolo,ică a teoriilor sociolo,ice importante ale vremii #or,anicismul, psiholo,ismul, intelectualismul sociolo,ic, sociolo,ismul, mar.ismul(, pe care le utili)ea)ă ca indicatori sociali ai propriei construcţii teoretice. @nte,ralismul sociolo,ic are c+teva note definitorii* a" vi)iunea funcţionalistă asupra societăţii, înţeleasă ca un tot funcţional în vederea unor scopuri comune, ca un produs al spiritului: b" ideea, de factură antisubstanţialistă, a relaţiilor interindividuale 8obiective şi concreti)ate în instituţiuni9 ca formulă de e.plicare a mecanismului formării şi evoluţiei vieţii sociale: c" unitatea voinţelor conver,ente şi diver,ente, care se cristali)ea)ă în instituţii #3undt( pentru a fi durabilă şi a nu fi ,hidată doar de teama sancţiunilor, mai are nevoie de consimţirea celor ce ascultă, adică de coordonare şi cooperare socială. 'A Scopul corporatismului etnocratic este restabilirea vechilor le,ături duhovniceşti din epoca voievodală şi reaşe)area societăţii pe 8propriile solidarist9 al ţăranilor este o

3. 4aralelismul sociologic /omponentă esenţială a sistemului sociolo,iei mono,rafice elaborată de D. Qusti #166$& 1977(, paralelismul sociolo,ic conceptuali)ea)ă natura raporturilor dintre părţile totului social #cadre, manifestări, voinţa socială(* a" părţile totului se de)voltă concomitent, nu succesiv: b" raporturile părţilor sunt de interdependenţă, nu de subordonare. E.istă, după Qusti, un paralelism înăuntrul cadrelor #cosmolo,ic, biolo,ic, psiholo,ic şi istoric(, un paralelism înăuntrul manifestărilor #economice, spirituale, 0uridice şi politice( şi un paralelism între ansamblul manifestărilor şi ansamblul cadrelor. <ntre aceste cate,orii sunt multiple corespondenţe, corelaţii, interdependenţe, întruc+t 8tipul social din care fac parte diferitele manifestări nu se reali)ea)ă contradictoriu9: de aceea odată cu anumite forme economice apar anumite forme spirituale, şi invers. 8/au)aţia9 o deţine între,ul care îşi armoni)ea)ă părţile, adapt+ndu&se una la alta9. ;ariaţia concomitentă a părţilor indică, de cele mai multe ori, o determinare comună. De,ea paralelismului sociolo,ic e.primă această autonomie parţială şi de)voltarea concomitentă #paralelă( a manifestărilor sociale. "aralelism înseamnă că toate cate,oriile #constituitive, re,ulative, cadrele, voinţa( nu formea)ă raporturi de subordonare lo,ică şi nici nu pot fi reduse unele la altele, adică 8nu formea)ă raporturi de subordonare, ci numai condiţii reciproce e.istenţiale: ele nu pot fi înţelese dec+t în unitatea lor structurală ca totalităţi sui-generis9 #D. Qusti, )ociologia monografică, ştiinţă a realităţii sociale, 19AB, !r. Lerseni, Teoria monografiei sociologice, 19AB(. /onsecinţa nemi0locită a aplicării le,ii paralelismului sociolo,ic este e,ala îndreptăţire a 8părţilor9 în proiectele de cercetare mono,rafică, adică imposibilitatea ierarhi)ării lor după criterii de importanţă #idee împărtăşită îndeosebi de D. Qusti, -. ;ulcănescu, !r. Lerseni(. 5nii membri ai şcolii #L. L Stahl( au oferit o interpretare modificată a le,ii paralelismului sociolo,ic, care din le,e devine un mi0loc de investi,are pe teren, av+nd funcţia unui 8re,istru inventar9 de întrebări la care cercetătorul are de dat răspuns. 2. 4oporanismul /urent politico&ideolo,ic şi literar influent în societatea rom+nească în perioada 169A&191B datorită activităţii lui /. Stere şi Q. @brăileanu. Sociolo,ia poporanistă îşi are sursele în activitatea teoretică şi ideolo,ică #îndeosebi polemice cu socialiştii( a lui /. Stere #16 7&19A (. Denumirea poporanismului are raţiuni polemice, e.prim+nd ideea de 8pro,ram pentru popor9 şi nu 8popor pentru pro,ram9 #ca în ca)ul 'B

socialismului rom+nesc(. "rincipalele idei care caracteri)ea)ă sociolo,ia următoarele*

poporanistă sunt

a" societatea este în esenţa ei 8o cooperaţiune9. Eoţiunea de cooperaţie este considerată de Stere ca un principiu fundamental al sociolo,iei, semnific+nd acea 8putere a maselor9, acel prisos de putere nereductibilă care hotăreşte 8i)b+nda9 societăţii în lupta pentru e.istenţă, pentru pro,res: b" statul naţional este cadrul de inte,rare socială reală întruc+t are ba)ă socială lar,ă: c" în ţările a,ricole, ţărănimea #chestiunea a,rară( este 8sin,ura problemă proprie9 ce se impune a fi re)olvată de societate conform cu tendinţele sociale ale ţărănimii, cu interesele ei şi în sensul evoluţiei proprii ai producţiei a,ricole: d" ridicarea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii, care constituie ma0oritatea cov+rşitoare a naţiunii şi care însumea)ă toată forţa ei vitală, presupune, în optica poporanismului, de)voltarea ,ospodăriilor ţărăneşti familiale cu a0utorul unei puternice mişcări cooperatiste, de)voltarea meseriilor şi industriilor mici, e.tinderea condiţionată a industriei mari #în măsura în care nu aduce pre0udicii pentru viaţa economică(: e" le,itimitatea unui partid politic şi a unui pro,ram politic în societatea rom+nească este dată de idealul independenţei naţionale. 2ici re)idă deosebirea esenţială, după Stere, între poporanism #care&şi inte,rea)ă scopurile în cadrul vieţii naţionale, pentru poporul rom+n( şi socialism #care idealuri internaţionale(: f" identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relaţiilor sociale, cum sunt procesele de înstrăinare, care se de)voltă în cadrul civili)aţiei urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenţei umane, stereotipiei muncii parcelare* 8omul&ciocan9, 8omul&roată9, 8omul&spadă9, 8omul&condei9, 8omul&carte9. dăranul se apropie cel mai mult de idealul omului armonios, el 8munceşte, simte, cu,etă9. "oporanismul a formulat teoria ocolirii fa)ei capitaliste, a căii specifice de de)voltare a societăţii rom+neşti. 7. *eosincronismul ? nouă perspectivă asupra fenomenelor de sincroni)are, ce&şi propune să ţină seama de toate tipurile de raporturi temporale care e.istă între culturi şi societăţi diferite* 1( de cele de katacronie #:ata, 8în urmă9, cronos, 8timp9(, şi de cele de protoconie #anticipări(, şi %( de cele de metacronie #meta, 8dincolo de9(, nu numai de cele care provoacă e,ali)ări #nivelări( de ritmuri şi niveluri temporale #s5ncronie(. "o)iţia n. este faţă de sincronismul lovinescian, ceea ce este neoevoluţionismul faţă de evoluţionismul clasic, adică o reconstrucţie a teoriei pentru a salva ideea generală #!icţionar de sociologie, 1996(. '7

îşi arată aceeaşi slăbiciune. ca perspectivă cere să se facă distincţie între stratul sincronizării economice şi stratul sincronizării culturale. c+nd este interpretat ca sistem cultural.ma sincronismului lovinescian se referă la modul în care a fost conceput sistemul Europei. teoria sincroni)ării nu mai este asimilată teoriilor dezvoltării. /ultural. Europa seamănă mai cur+nd cu 8universul9 leibni)ian dec+t cu sistemul lui Dovinescu.ică a modelului analitic al sincroni)ării cere renunţarea la te)a sistemului european monolitic. !e)a lui Dovinescu. E. un pluralism de monade. mai ad+nci. Europa este un sistem monolit. totodată. Economic. lui Teletin. aşa înc+t sincroni)area nu lucrea)ă întotdeauna în ' . Dovinescu. Da acest aspect al decala0elor a reacţionat teoria costurilor aferente. Eeosincronismul demonstrea)ă faptul că. în vi)iunea teoriei neosincronismului. care i&ar fi infirmat te)a. în nici un ca) o cau)ă unică a dezvoltării. dar acestea lasă locul altora noi. Sincroni)area se dovedeşte a fi un factor de schimbare.<n sensul acesta. c+nd este interpretat economic.enerat mult mai mult şi mai frecvent 8periferialism9 #împin.ere în urmă* katacronii( dec+t 8înaintare în civili)aţie9 #care nu este absentă. Europa repre)intă. de pe po)iţiile acestei teorii. este reală #pe un atare fenomen se ba)ea)ă te)a sincronistă(.ică9. în anumite condiţii. şi dintr&un pluralism al 8centrelor9. nu una sin.ativ. Dovinescu a luat în considerare numai acele fapte care au confirmat te)a înaintării în civili)aţie pe măsura sincroni)ării cu 2pusul.ură. ? teorie validă a sincroni)ării trebuie să se ţină seama de ambele procese. dar universul este.ie diplomatică arată că efectul de c+mp sociometric determină o tendinţă de înţele.ere a 8celor mari9 pe seama 8celor mici9. "entru E. cu un sin. a unei lumi omogene. trebuie părăsită. 2nali)ele de sociolo. în noua perspectivă. pot declanşa ample procese de subdezvoltare. dar altul este cu semn ne. spre a salva hipo& te)a sociolo. adică denivelări temporale #`atacronii(. sincronismul a .nor+nd însă faptele periferializării economice #katacronismul(.ur centru. 2bsorbţia decala0elor vechi9. dar. e adevărat(. Giecare monadă are în ea tot universul şi infinitudinea. un sistem şi o civili)aţie relativ unitare. ? altă schimbare pe care o aduce neosincronismul în raport cu paradi. dintre care unul este cu semn po)itiv. /ulturile naţionale au ceva din realitatea monadelor leibni)iene. 0olitic vorbind. i. Eeosincronismul. ceea ce se abate de la sensul lovinescian conform căruia sincroni)area aduce o de)voltare nivelatoare a tuturor popoarelor. iar critica adusă. transferul tehnolo. pe un asemenea fenomen se întemeia)ă. totuşi. ci teoriilor schimbării.ică a sincroni)ărilor. modelul de sistem european al lui Dovinescu. Salvarea epistemolo. mi0locită de această 8difu)iune tehnolo. Gaptul sincroni)ării poate induce şi procese de de)voltare.iilor poate acţiona ca un 8factor de subde)voltare9. dar acest sistem se arată alcătuit din 8centre9 şi 8periferii9.

<n felul acesta teoria protocronismului îşi află locul său firesc în anali)a comparativă a culturilor şi în cercetarea fenomenelor de circulaţie culturală. nici ştiinţele naţionale. Eeosincronismul oferă o schimbare de optică asupra 8periferiei9. adică printr&o favori)are egală a tuturor societăţilor. 2şadar. dintre care unele vor fi selectate istoric şi vor deveni 8cap de serie9 în noile serii istorice ale epocii moderne. 2ceasta nu are semnificaţie sintagmatică #de simplă aliniere a unei culturi la alta. Ele trebuie create.ăsirea unor soluţii cu valoarea paradigmatică cea mai mare. /u aceste preci)ări. pentru protoconii. sincroni)area masivă. . <n fine. modele de re)olvare.ral şi masiv o altă cultură. întru căutarea creatoare a soluţiilor. a katacroniilor şi a sincroniilor culturale.raţie sincroni)ării. <ntruc+t nici o cultură nu imită inte. adică prin imitaţie integrală. proprie le. '' . într&o katacronie prime0dioasă. Q. noi cadre de punere a problemelor. 2cestea adevăratele suburbii culturale ale istoriei. fiecare societate trebuie să se mobili)e)e. nici filosofia. pentru noi model de inserţie temporală în istorie. profit+ndu&se de noul cadru istoric procurat . nici instituţiile naţionale.trem de rar. un fenomen al imitaţiei facile de modele create în altă parte. într&un ritm accelerat.a9 multă vreme sub linia timpului.favoarea tuturor şi oricum nu nivelator. nu poate duce dec+t la fenomenul suburbiei culturale şi de aceea at+t soluţia c+t şi te)a lovinesciană trebuie reinterpretate. Sincroni)area pre. de imitaţie a unui model într&o arie de difu)iune(. în laboratorul culturilor naţionale. /a atare. /ultural vorbind. De vreme ce tocmai 8periferiile9 sunt confruntate cel mai critic cu problemele mondiali)ate #pre)ente at+t în metropole. în mod necesar. aşadar.ii lovinesciene a sincronismului. prin ea însăşi. mai ales. Sincroni)are nu aduce nici literatura naţională. care l&a numit 8pseudocultură9 şi l&a le. c+t şi în periferii( înseamnă că tocmai ele sunt candidate la . ci.ăteşte terenul.n actul sincronizării circulă modele de rezolvare$ nu soluţii$ şi astfel poate fi nţeleasă posibilitatea protoconiilor$ inclusiv n ariile (periferiei economice) a marilor metropole. te)a imitaţiei integrale trebuie înlocuită cu te)a protocroniilor. =ădulescu&-otru. societăţile sunt confruntate cu fenomenul 8suburbiei culturale9 europene #cf. ci una paradi. neosincronismul arată că sincroni)area nu aduce. perspectiva neosincronistă i)buteşte să reinterpreta)e esenţa relaţiei de interdependenţă. 2lte societăţi însă vor 8navi. 2cest fenomen a fost cercetat de /. @brăileanu(.matică* operă creată ntr-o cultură dob"ndeşte o valoare euristică$ de paradigmă sau model de rezolvare şi nicidecum de soluţie gata creată şi integral transpozabilă n cadrul altei culturi.at de 8mimetismul cultural9. dec+t e.

1'7&16' Qidens. Nernard&"ierre DOcuMer. 17A& 16A. #19BB(. Editura 5nivers Enciclopedic. #199'(. '6 . 2. Da)ăr .lăsceanu. #1967(. /olecţia /olle. Nucureşti.* Editura Nic 2ll. "olirom. @aşi. pp.o. 'ormele elementare ale vieţii religioase. Editura "orto&Granco. Nucureşti. Nucureşti. pp. #1961Z19A7[(. Z%$$%[. B$ &B%B Sperantia. Editura Dider. %B%&% B. E. Editura "olirom. B19&BA$ Stănciulescu. #1997(. coord. formes de solidaritO sociale[.5<. +a sociologie 2llemende contemporaine. 199 !icţionar de sociologie #1996(. 2uguste @omte a 4ax Beber. /ostea. p. @aşi !icţionar de sociologie #1996(. pp. euadri.tes choisis et prOsentOs par Nen0amin Spector. <egulile metodei sociologice. pp. coord. @. %69& %9B. P. Introducere în sociologia contemporană. =. Nucureşti. 2lcan. pp. #1996(. 1'&%B Nădescu. @aşi. /asa Scoalelor. #1997(. -ohamed /herkaoui. Teorii sociologice ale educaţiei. Economica. !. Tratat de sociologie. Qilles GerrOol. 0ean& marie Dupre). 4tiinţă S !ehnică. "aris. colaboratori* "hilippe /auche. Nucureşti. Introducere în sociologie. /ătălin Tamfir. #199B(.. Introducere în sociologie9 I" Istoria conceptelor sociologice. pp. Editura Didactică şi "eda. A6$&B$6 Durkheim. -. @aşi. pp. #199%(. E. Nucureşti. 96&1$%(. =. E. Nucureşti. 16A&16B Durkheim. "hilippe Nesnard. Istoria doctrinelor sociologice. Darousse. Editura Nabel. 1996. 91&9A Noudon.ef"5G. 7$7&7%6 Qodman. Eicole QadreM. E. Qalaţi. pp.5. @. "olirom Greund. #%$$$ Z99'[(. pp. coord. /oordonatori* =aMmond Noudon. e..ureanu. #199%(.ică. 4t. B1B. 169A. ZDe deu. p. !e. )ociologie.'-+=>. )ociologia religiei" Tipuri de organizări comunitare religioase . 19A$.:? 2ron. -ichel Simon. Editura !eora. 77& 'B. Sibiu. %$ &%%' Nu)ărnescu. "5G.ium.8 S8<8%9. Nucureşti. E. "aris. !e la division du travail social. E. Editura 4tiinţifică şi Enciclopedică 3eber. pp. "olirom 5n. 179&16'. pp. 9&' JJJ !icţionar de )ociologie #199 (. trad rom. în +a sociOt/. Lumanitas Durkheim. 1A6&1B1 #rOOd. #199 (. Istoria sociologiei. 4t.trait.