Malul Siretului, de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (1818-1890) se situează în fruntea poeţilor paşoptişti, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei rom ne înainte de !i"ai #minescu$ %itu !aiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt &însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei' şi sunt scrise &într-o lim(a aşa de frumoasă', înc t apreciază că Vasile Alecsandri este &cap al poeziei noastre literare în )eneraţia trecută'$ *reţuirea frumuseţilor naturale ale ţării constituie, poate, cea mai influentă componentă a inspiraţiei pentru poeţii preromantici, fiind animaţi de o înălţătoare iu(ire de patrie şi de o e+altare specifică epocii în descrierea peisa,elor feerice$ -"iar dacă pastelurile au fost scrise în perioada t rzie a preromantismului (18.8-18.9), ele se încadrează tematic în spiritul paşoptist, prin ilustrarea frumuseţilor patriei şi prin utilizarea în e+ces a fi)urilor de stil, între care epitetul, comparaţia, personificarea şi "iper(ola definesc lim(a,ul artistic specific manierei poetice paşoptiste$ /e altfel, (ardul de la !irceşti se deose(eşte de romantici prin friptul că, în &*asteluri', succesiunea anotimpurilor nu sim(olizează trecerea ire0ersi(ilă a timpului, ci dimpotri0ă, e+primă sentimentul stenic (care fortifică, dă putere1 întăritor) al eternei re)enerări a naturii, proces afecti0 definitoriu pentru, lirica paşoptistă$ 2n alt ar)ument în susţinerea apartenenţei la preromantici este cromatica, procedeu artistic specific acestor creaţii lirice, culorile fiind alese su)esti0 în funcţie de anotimpul descris$ *oezia !alul 3iretului, pu(licată în &-on0or(iri literare' la 1 mai 18.9, este unul dintre cele mai iz(utite pasteluri ale lui Alecsandri, fiind o creaţie reprezentati0ă pentru între) ciclul prin te"nica artistică şi prin atmosfera emoţională$

Structura textului poetic *oezia !alul 3iretului este structurată în patru catrene, cu 0ersuri lun)i de 14-1. sila(e, trăsătură tipică pastelurilor lui Alecsandri$ Această creaţie lirică, apreciată în mod deose(it de mai mulţi e+e)eţi literari, se particularizează prin două aspecte inedite5 lirismul o(iecti0 din prima şi a treia strofă, definit de 0er(ele şi pronumele la persoana a 666-a şi lirismul su(iecti0 e0idenţiat de prezenţa persoanei înt i, în strofele a doua şi a patra, e0idenţiind nota meditati0ă auctorială din ultima strofă$ /in perspecti0ă preromantică, descrierea peisa,ului este realizată prin îm(inarea discretă a planului uman-terestru cu cel uni0ersal-cosmic, alcătuite din ima)ini artistice şi fi)uri de stil$

Imaginarul poetic 6ma)inarul poetic transfi)urează realitatea concretă într-o 0iziune artistică specifică eului liric, a cărui interpretare implică reflectarea sensi(ilă a lumii încon,urătoare prin funcţia e+presi0ă şi estetică a cu0 ntului1 sunetelor şi culorilor$

Titlul

&se-nco0oaie'. 0ocea auctorială e+prim nd în mod direct admiraţia şi înc ntarea pentru peisa. aşez ndu-se pe undele primitoare$ /e remarcat în această strofă sunt epitetele care e0idenţiază detaliile peisa. prin su)estie. animat de ima)inea motorie a cetii care &se despică' printre ramurile copacilor.ul de (asm al dimineţii$ Aşezat pe &malu-i 0erde'. este fascinat de cur)erea continuă a 3iretului.ului5 &prundişul lunecos'. &se ridică'. malul r ului 3iret. c nd ziua se în) nă cu noaptea. &pri0esc'$ 7irismul o(iecti0 compune un ta(loul dominat de ima)ini motorii5 &apa cur)e'. iar alte epitete descripti0e. asemenea metaforei &mişcă solzii lui de aur'. la crearea emoţiei pentru frumuseţea peisa. moşia de la !irceşti$ 6ncipitul este ima)inea artistică a momentului unic al zorilor. c nd dimineaţa se infiltrează în &a(urii uşori ai nopţii'$ Strofa I-a 3trofa înt i descrie momentul incert al dimineţii de0reme. &nour-trecător'$ #pitetul în in0ersiune &săl(aticele raţe' accentuează ideea peisa. &0iespe sprintioară'. comparaţia pro0oc nd o puternică stare emoţională$ *lanul cosmic.ul o e+ercită asupra eului liric este e+primată prin mărcile le+ico)ramaticale reprezentate de 0er(e şi pronume la persoana 6 sin)ular5 &mă duc'. eul liric. &mă aşez'. în această . su)erează stolul de raţe care întunecă temporar al(ia r ului$ -a element de compoziţie. care cur)ea prin apropierea melea)urilor at t de dra)i poetului. se îm(ină cu planul terestru însufleţit de ima)inea 0izuală a r ului personificat.ului 0iu prin specificul păsărilor care poposesc &din z(orul lor' în aceste locuri feerice. contri(uie. ta(loul fiind (rusc dinamizat şi animat de un peşte care &saltă-n aer după-o 0iespe sprintioară' şi de raţele săl(atice care &se a(at din z(orul lor'. în ipostaza pri0itorului. care &se-nco0oaie' pe su( ar(orii din luncă$ -omparaţia &ca un (alaur' este de factură mitolo)ică. &apa-ntunecată'. deoarece &adoarme la (ul(oace'$ Strofa a III-a 9n strofa a treia se manifestă lirismul o(iecti0 şi începe cu ima)inea delicată a sălciei pletoase care se apleacă deasupra undelor 3iretului. care su)erează cur)erea lentă a 0alurilor unduitoare ale r ului$ #pitetul cromatic &solzii lui de aur' accentuează fiorul lăuntric pro0ocat de lumina strălucitoare a dimineţii. distanţarea eului liric în contemplarea naturii dinamizate$ Strofa a II-a 3trofa a doua ilustrează natura terestră şi lirismul su(iecti0 prin introducerea persoanei înt i sin)ular. &se sc"im(ă-n 0ălurele'$ #pitetul cromatic &malu-i 0erde' su)erează un anotimp călduros. iar deasupra luncii 3iretului plutesc &a(urii uşor ai nopţii'. se remarcă. care &la cotiri se perde' şi ale cărui ape somnoroase sapă &malul năsipos'$ Atracţia pe care peisa. care se reflectă în undele 3iretului$ Ver(ele la persoana a 666-a. întrea)a natură pare adormită. iar metafora &un nour trecător'. &se despică'. &malul năsipos'. elemente ce constituie planul o(iectului pri0it de eul liric$ 8 ul 3iret este personificat şi în această strofă.%itlul ilustrează locul mirific ce l-a inspirat pe Alecsandri în această poezie. &mişcă' reprezintă mărcile le+ico-)ramaticale care atestă lirismul o(iecti0.ului5 &salcie pletoasă'. ce par &fantasme'.

e0idenţiind lirismul su(iecti0 al poeziei$ Atitudinea auctorială este meditati0ă. pro0oc nd o emoţie puternică de admiraţie şi înc ntare asupra cititorului$ #+presi0itatea poeziei este susţinută de 0er(ele aflate la timpul prezent. &saltă'. făr-a se opri din cale'$ #ul liric se detaşează. părăsind năsipul cald'$ Limbajul şi expresivitatea textului poetic 3u)estia te+tului liric este ilustrată prin fi)urile de stil (tropi) care compun un ta(lou unic prin frumuseţe. &lor'$ ro!odia Versurile lun)i. se uită curioasă la el5 &-ată ţintă. &pri0esc'. duse p nă la e+taz$ -u *astelurile. ci tind să se eternizeze5 &se ridică'. am(ele tipuri de lirism$ 7irismul su(iecti0 se defineşte prin mărcile le+ico-)ramaticale reprezentate de 0er(ele şi pronumele la persoana 6. care susţin prezenţa eului liric în discursul poetic5 &mă duc'. &se a(at'.personificată. de natura încon. &mişcă'. &se-nco0oaie'. un ade0ărat spectacol al naturii.i ) ndirea mea furată se tot duce-ncet la 0ale < -u cel r u care-n 0eci cur)e.locul naturii feerice e0idenţiindu-se prin mărcile le+ico)ramaticale reprezentate de pronumele la persoana 6 sin)ular5 &mea' şi &mine'$ : ndurile sinelui poetic sunt atrase "ipnotic de 0alurile mişcătoare1 prin metafora cur)erii 3iretului. ritmul tro"aic şi rima împerec"eată creează un ta(lou pictural. parcă. lun) la mine. numind acţiuni care nu se finalizează. &cur)e'. ilustr nd lirismul o(iecti0 prin 0er(e şi pronume la persoana a 666-a5 &se ridică'. aşezată la începutul fiecărui 0ers pentru eufonie şi accent ideatic$ Strofa a IV-a 2ltima strofă accentuează ideea că acest pastel nu descrie numai un peisa. %itu !aiorescu afirma că*astelurile constituie &cea mai mare podoa(ă a poeziei lui Alecsandri. o podoa(ă a literaturii rom ne îndeo(şte'$ .urătoare. &mişcă'. &se co(oară'. &ea'. &clocoteşte'$ 9n poezia !alul 3iretului se manifestă. &se duce'. e+terior. &mă aşez'. contempl nd fascinat şi încremenit de admiraţie lunca ce &clocoteşte' şi pri0ind capti0at &o-şop rlă de smarald' care. &adoarme'. sila(e ca în toate pastelurile lui Vasile Alecsandri. de 14-1. simetria sintactică realizată prin con. un ade0ărat ansam(lu estetic realizat prin îm(inarea ima)inilor 0izuale cu cele motorii. &mea'. &se despică'. natural.strofă. &cată'. ci şi un peisa. care profilează permanentizarea aspectului dinamic al ansam(lului peisa)istic. interior. care pro0oacă eului liric trăiri profunde de fascinaţie şi desfătare spirituală. ci şi pe tăr mul e+presiei$ 9n studiul /irecţia nouă în poezia şi proza rom nă (18=>). al sufletului. &la mine'$ /etaşarea contemplati0ă a poetului se distin)e prin descrierea pri0eliştii capti0ante. care su)erează trecerea ire0ersi(ilă şi implaca(ilă a timpului5 &. prezenţa eului liric în mi. &-mi'. Vasile Alecsandri atin)e treapta deplinei maturizări a talentului său$ -lasicismul acestor creaţii lirice se manifestă nu numai în 0iziunea poetului asupra naturii.uncţia &c nd'. &se-nco0oaie'. în mod cu totul surprinzător.

influenţată de ideolo)ia paşoptistă$ -oncepţia autorului nu este su(ordonată concepţiei cronicarilor asupra istoriei$ /intre principalele e0enimente consemnate de cronicar. 8e)ele *oloniei şi domnul !oldo0ei$ Aceasta opera literară este o nu0elă istorică de factură romantică$-a nu0elă . o capodoperă a speciei şi un model pentru autorii care au culti0at-o ulterior (de e+emplu5 Al$ @do(escu)$ *u(licată în perioada paşoptistă. cu o construcţie ri)uroasă. fapte şi replici (de e+emplu5 motoul capitolului 6 şi al 6V-lea). 3o(iesDi şi romanii. de unde într-ade0ăr prelucrează. autorul preia următoarele5 împre. nu0ela ilustrează două dintre cele patru idei formulate de !i"ail Bo)ălniceanu. scena uciderii lui Fatiste Ve0eli în timpul domniei lui Ale+andru 6liaş$ 9n sc"im(. o(iceiuri. în articolul-pro)ram intitulat 6ntroducţie. din 0olumul alcătuit c"iar de autor în 184=.ului principal$#ste o nu0elă istorică pentru că este inspirată din trecutul istoric5 tema. arderea cetăţilor !oldo0ei. uciderea celor A= de (oieri la curte.elor în relaţie cu spectaculosul acţiunii.ele şi culoarea epocii (mentalităţi. omite sau modifică unele fapte istorice (de e+emplu5 decapitarea lui !otoc la 7io0)$ 3criitorul transformă e0enimentele menţionate de cronicar în scene ample< episoade (de e+emplu5 uciderea (oierilor). 6storia literaturii romane de la ori)ini p nă în prezent)$ de (ostac*e .ul te+tului narati0$ &?e)ruzzi a înţeles spiritul cronicii rom ne şi a pus (azele unui romantism poziti0. comportamente. lim(a.urările 0enirii lui 7ăpuşneanul la a doua domnie. mesa. este o specie epică în proză.scriitorul declară ca iz0or al nu0elei 7etopiseţul Eării !oldo0ei de !iron -ostin. 0estimentaţie. scutit de nai0e idealităţiG(:eor)e -ălinescu. relaţii sociale. Ale+andru 7ăpuşneanul a fost inclusă în ciclul Cra)mente istorice. călu)ărirea şi moartea prin otră0ire a domnitorului$ ?e)ruzzi comprimă. pentru episodul omor rii lui !otoc din nu0elă.ele sunt relati0 puţine. persona. conducătorul re0istei. a0 nd un fir narati0 central$ 3e o(ser0ă concizia intri)ii."#$V%LA IST&'I(A) Alexandru Lapusneanul #egru!!i Ale+andru 7ăpuşneanul de -$ ?e)ruzzi este prima nu0elă istorică din literatura rom nă. dar se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune şi prin 0iziunea romantică asupra istoriei. caracterizate succint şi )ra0itează în . (oala. care constituie şi manifestul literar al romantismului rom nesc5 promo0area unei literaturi ori)inale si inspiraţia din istoria naţională$2lterior.urul persona.)$ 6n ce pri0este sursele de inspiratie ale operei. solia (oierilor trimisă de %omşa pentru a-i împiedica întoarcerea. tendinţa de o(iecti0are a perspecti0ei narati0e şi aparenţa 0erosimilităţii faptelor prezentate$ *ersona. cărora le conferă o desfăşurare narati0ă impusă de e0oluţia conflictului$%ransfi)urarea artistică a faptelor istorice este moti0ată estetic5 )radarea tensiunii narati0e. reliefarea caracterelor persona. în primul număr al /aciei literare (18A0). alături de alte te+te narati0e de inspiraţie istorică5 Aprodul *urice. *ăcatele tinereţilor. su(iectul. ima)inea personalităţii domnitorului Ale+andru 7ăpuşneanul este conturată din 7etopiseţul Eării !oldo0ei de :ri)ore 2rec"e$ %ot din cronica lui 2rec"e ?e)ruzzi preia scene.

amintind de stilul cronicarului.e5capitolul 6 . unde e în)ropat. şi nu mai trăiau în a doua domnie a lui Ale+andru 7ăpuşneanul1 ca persona. realizată prin descrierea romantică a cetăţii Iotinului5 &-etatea era mută şi pustie ca un morm nt de urieş$ ?u se auzea dec t murmura 0alurilor ?istrului. iar autorul le atri(uie alte destine şi profiluri psi"olo)ice$ ?u0ela are ca temă e0ocarea artistică a unei perioade z(uciumate din istoria !oldo0ei.locul secolului al HV6-lea1 cea de-a doua domnie a lui Ale+andru 7ăpuşneanul (14. &deşănţată cu0 ntareG)$ ?araţiunea (la persoana a 6l6-a) este cu focalizare zero. sure şi )oale. realizat înaintea discuţiei cu domnitorul (în capitolul al 66-lea)$ Alte funcţii ale descrierii sunt5 funcţia anticipati0ă a descrierii 0estimentaţiei domnitorului şifuncţia sim(olică. (oierii &cu iu(ire de moşieG). nume de domnitori. dar acţiunea nu0elei se păstrează în limitele 0erosimilului$ 9n mod eronat. 0ornicul !otoc.&Ai să dai samă. ce iz(ea re)ulat stăncoasele ei coaste. ele sunt prezente pentru a ilustra tipuri umane ((oierul trădător şi lin)uşitor. pre care nu l-ar fi perdut. procedeul face ca ritmul naraţiunii să de0ină alert$ -aracterul dramatic al te+tului este dat si de rolul capitolelor în ansam(lul te+tului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru). prin care este e0ocat conte+tul istoric şi politic5 &se înturna acum să iz)onească pre răpitorul %omşa şi să-şi ia scaunul. predominant o(iecti0.Autorul modifică realitatea istorică. a0 nd ca efect crearea suspansului printr-un moment de aşteptare$ #ste cazul portretului fizic al doamnei 8u+anda. iar menţionarea portretului 0oti0 susţine 0erosimilitatea5 &Acest fel fu sf rşitul lui Ale+andru 7ăpuşneanul. lupta pentru impunerea autorităţii domneşti şi consecinţele deţinerii puterii de un domnitor crud. &curtezanG. în *olonia. 0iziunea &dindărătG$ ?araţiunea se desfăşoară linear. detaşat. care fi+ează momentele su(iectului$ -apitolele poartă c te un moto semnificati0. iar stilul lapidar se aseamănă cu cel cronicăresc$ *ara)raful iniţial rezumă e0enimentele care moti0ează re0enirea la tron a lui 7ăpuşneanul şi atitudinea lui 0indicati0ă$ 3unt frec0ent utilizate su(stanti0ele proprii. de realizarea scenică a sec0enţelor narati0e. de n-ar fi fost 0 ndut de (oieriG$ Crazele finale consemnează sf rşitul tiranului în mod concis.ul literar$ *ersona. carii întru lumina crepusculului se zăreau răzămaţi pe lun)ile lor lance$G 6ncipitul şi finalul se remarcă prin so(rietate. cronolo)ic. lapidar şi o(iecti0. postelnicul Ve0eriţă şi spătarul 3pancioc fu)iseră la 7io0. &mişelul (oierG. so(ru. ca persoane.e. eu 0ă 0reu$$$G (răspunsul dat de 7ăpuşneanu soliei de (oieri care îi ceruse să se întoarcă de unde a 0enit pentru că &norodulG nu îl 0rea)1capitolul al 66-lea . se 0ede şi astăzi portretul lui şi al Camiliei saleG$ #c"ili(rul compoziţional este realizat prin se)mentarea te+tului narati0 în celepatru capitole. şi stri)ătul monoton a ostaşilor de stra. oraşe. cititorii pot suprapune< confunda persoana< personalitatea istorică şi persona. prin înlănţuirea sec0enţelor narati0e şi a episoadelor$ 8espect nd criteriul succesiunii temporale. la mi. dar su(iecti0ează uşor naraţiunea prin epitetele de caracterizare (de e+emplu5 &tiranG.ul ilustrează un tip uman. tiran$ ?aratorul este omniscient. iar e+istenţa sa se datorează unei ela(orări în conformitate cu 0iziunea autorului şi cu ideolo)ia paşoptistă. care lăsă o pată de săn)e în istoria !olda0iei$ 7a monastirea 3latina. ţări. care le rezumă şi care constituie replici rostite de anumite persona. spre deose(ire de persoana< personalitatea istorică a cărei e+istenţă este consemnată în cronici sau în lucrări ştiinţifice$ /e pildă.A-14. /oamnă$JG . zidită de el.&/acă 0oi nu mă 0reţi.9).ă. de utilizarea predominantă a dialo)ului şi de minima inter0enţie a naratorului prin consideraţii personale$ *auza descripti0ă este o descriere statică inclusă în naraţiune.

în fruntea unei armate turceşti şi înt lnirea cu solia formată din cei patru (oieri trimişi de %omşa5 Ve0eriţă. Ale+andru 7ăpuşneanu este principalul element constituti0. desfiinţarea armatei păm ntene. calităţi şi defecte puternice. principal este de ordin social5 lupta pentru putere între domnitor şi (oieri$ 6mpunerea autorităţii centrale< domneşti în faţa oli)ar"iei (oiereşti a constituit în secolul al HV6-lea o necesitate$ /ar intenţia. persona.urul personalităţii sale$ Ale+andru 7ăpuşneanu este persona. moartea tiranului prin otră0ire$ /upă patru ani de la cumplitele e0enimente. incendierea cetăţilor. inter0enţia doamnei 8u+anda pe l n)ă domnitor pentru a înceta cu omorurile şi promisiunea pe care acesta i-o face$ (apitolul al III-lea conţine mai multe scene5 participarea şi discursul domitorului la slu. celelalte persona. e+cepţional. e0enimentele se desfăşoară îndată după re0enirea la tron. romantic. 3pancioc. (ună în aparenţă. 7ăpuşneanul se retra)e în cetatea Iotinului$ Folna0 de fri)uri. domnitorul este călu)ărit. !otoc. ospăţul de la palat şi uciderea celor A= de (oieri. între domnitor şi !otoc ((oierul care îl trădase). dar pierduse astfel puterea domnească)$ (apitolul I cuprinde e+poziţiunea (întoarcerea lui Ale+andru 7ăpuşneanu la tronul !oldo0ei. pre mulţi am să popesc şi eu$$$G (ameninţarea rostită de 7ăpuşneanu care.e )ra0it nd în .&-apul lui !otoc 0rem$$$G (cererea 0indicati0ă a norodului care )ăseşte în !otoc un 0ino0at pentru toate nemulţumirile)1 capitolul al 6V-lea . desfăşurării acţiunii şi cuprinde o serie de e0enimente declanşate la reluarea tronului de către Ale+andru 7ăpuşneanul5 fu)a lui %omşa în !untenia. uciderea unor (oieri. iar în ultimul capitol se trece. la sec0enţa morţii domnitorului$ 9n desfăşurarea narati0ă.(a0ertismentul pe care 0ădu0a unui (oier decapitat îl adresează doamnei 8u+anda. patru ani mai t rziu. este anunţat în primul capitol şi înc"eiat în capitolul al 666-lea$ %impul şi spaţiul acţiunii sunt precizate şi conferă 0erosimilitate naraţiunii5 întoarcerea lui 7ăpuşneanu. scena morţii domnitorului otră0it)$ 9ntruc"ipează tipul domnitorului tiran şi crud$ #l este construit din contraste şi are o psi"olo)ie comple+ă. este înfăţişat deznodăm ntul.ul principal al nu0elei. ca moment al su(iectului. prin rezumare. a pedepsirii lui !otoc.ului5 su(ordonarea celorlalte însuşiri unei trăsături principale. fusese călu)ărit potri0it o(iceiului. pentru că nu ia atitudine faţă de crimele soţului său)1 capitolul al 666-lea . în 14. 3troici) şi intri)a ("otăr rea domnitorului de a-şi relua tronul şi dorinţa sa de răz(unare faţă de (oierii trădători)$ (apitolul al II-lea corespunde. urmaşul la tron). &un damnatG romantic (:$ -ălinescu)$ #c"ili(rul dintre con0enţia romantică şi realitatea indi0idului se realizează prin modul de construire a persona. (olna0. după o(iceiul 0remii$ /eoarece c nd îşi re0ine ameninţă să-i ucidă pe toţi (inclusi0 pe propriul fiu. 0oinţa de . care acţionează în situaţii e+cepţionale (de e+emplu5 scena uciderii (oierilor.A. confiscarea a0erilor (oiereşti.&/e mă 0oi scula.(a duminicală de la mitropolie. omor rea lui !otoc de mulţimea re0oltată şi &leacul de fricăG pentru doamna 8u+anda$ -apitolul cuprinde punctul culminant$ +n capitolul al IV-lea.ului principal$ -onflictul e+terior. la a doua sa domnie$ 6n primele trei capitole. doamna 8u+anda acceptă sfatul (oierilor de a-1 otră0i$ -ruzimea actelor sale este moti0ată psi"olo)ic prin dorinţa de răz(unare pentru trădarea (oierilor în prima domnie$ -onflictul nu0elei este comple+ şi pune în lumină personalitatea puternică a persona. este du(lată de setea de răz(unare a domnitorului (sursa conflictului interior) care îşi sc"im(ă comportamentul în a doua domnie şi de0ine un tiran$ -onflictul secundar.

atitudine. stri)ă către ei 3pancioc. persona. doamna 8u+anda înfăţişează în nu0elă un caracter sla(. pre0ăzători. "otăr t. &)ăs ndG). în mod realist5 str n)erea norodului la porţile curţii domneşti din cauza unor 0eşti nelămurite.putere. nici c nd îl otră0eşte$ /eşi în e0ul mediu femeia -c"iar soţie de domn . intri)ant$ ?u urmăreşte dec t propriile interese$ /e aceea îl trădase pe 7ăpuşneanu în prima domnie. persona.e. care separă replicile persona.ului domină relaţiile cu celelalte persona. )lasurile izolate care e+primă nemulţumirile. construit în antiteză cu 7ăpuşneanul5 (l ndeţe . în sf rşit. adres ndu-i o altă replică su)esti0ă5 &în0aţă a muri.e indi0iduale din nu0elă. care îi călăuzeşte acţiunile$ -rud.ertfă. fii ca o sc"inteie electrică$ %oate )lasurile se făcură un )las. şi acest )las stri)a5 L-apul lui !otoc 0remJG 1 &%icălosul (oier căzu în (raţele idrei acestei cu multe capete.e cu rol . rostirea numelui !otoc. în acelaşi timp răz(un ndu-se pentru trădarea de odinioară a 0ornicului !otoc şi împlinindu-şi promisiunea$ @dată cererea satisfăcută. sunt manipulate de domnitor$ A0 nd &capacitatea de a ne surprinde. spre deose(ire de celelalte persona. 0estimentaţie)$ Corţa e+cepţională a persona. că ne 0om 0edea păn-a nu muriJG$ 3unt persona. Foierul !otoc reprezintă tipul (oierului trădător. cu spiritul mai treaz dec t al marilor (oieri. de tip romantic. într-un mod con0in)ătorG.e &plateG. care într-o clipală îl făcu (ucăţiG$ 7im(a. în )eneral. comparaţia &Acest din urmă cu0 nt M$$$N fu ca o sc"inteie electricăG.e. a(il politic. 7ăpuşneanul este un persona. secundar.ustiţiar$ @ sfătuiesc pe doamna 8u+anda să-1 otră0ească pe tiran şi asistă cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia. comportament. unele fiind inte)rate în fi)uri de stil5 &e"oG. mulţimea &mulţămindu-se de astă .diei.elor asemenea indicaţiilor scenice dintr-o dramă5 &*rostimea rămasă cu )ura căscată$G 1 &Acest din urmă cu0ănt )ăs nd un e"o în toate inimile. iar la întoarcerea acestuia.ul colecti0.nu a0ea prea multe drepturi. îl lin)uşeşte &asemenea c inelui care în loc să muşce.!otoc să moarăJ K -apul lui !otoc 0remJG$ 3e o(ser0ă capacitatea lui 7ăpuşneanu de manipulare şi de dominare a )loatei$ #l orientează mişcarea "aotică a mulţimii spre e+primarea unei sin)ure dorinţe.. )esturi. se împrăştieG. descumpănirea )loatei care &0enise fără să ştie pentru ce au 0enit şi ce 0reaG în faţa între(ării armaşului. disimulat. secundar. 0iclean. &rotundG. laş. ca şi c nd ar fi 0enit anume pentru acest lucru$ Arta naratorului este de a surprinde )radat stările psi"olo)ice ale mulţimii prin notaţii scurte. comport ndu-se )rotesc în timp ce încearcă să-1 determine pe domn să nu-1 dea mulţimii$ *ersona. metafora &în (raţele idrei acestei cu multe capeteG$ . apare pentru prima dată în literatura noastră$ *si"olo)ia mulţimii este surprinsă cu fineţe. capa(ili să anticipeze mişcările ad0ersarului$ #i rostesc replica premonitorie5 &3puneţi celui ce 0-au trimis.ul este puternic indi0idualizat şi memora(il$ #ste caracterizat direct (de către narator. care pune în lumină. (un cunoscător al psi"olo)iei umane.cruzime. autocaracterizarea) şi indirect (prin fapte. tu care ştiai numai a omorî$G *ersona. 0oinţa persona. lim(a. care. lin)e m na care-l (ateG$ #ste laş în faţa prime. în care toţi 0ăd un 0ino0at pentru toate suferinţele5 &.ele episodice 3pancioc şi 3troici reprezintă (oierimea t nără. după refuzul de a renunţa la tron. re)ionalisme fonetice (&clipalăG. 0iclean. inteli)ent. de alte persona. prin contrast. dar forţă de su)estie au neolo)ismele care conser0ă forma de secol H6H.e. relaţii cu alte persona. &construite în . caracter sla( -caracter tare$ #a nu acţionează din 0oinţă proprie nici c nd îi cere soţului său să înceteze cu omorurile. &pre (uni patrioţiG. mulţimea re0oltată de t r)o0eţi.urul unei sin)ure idei sau calităţiG (#$!$ Corster)$ /oamna 8u+anda este un persona.ul conţine e+presii populare (&rămasă cu )ura căscatăG).ului principal$ Alt persona.

elor este unul dintre principalele mi. spectaculosul )esturilor. construcţia simetrică. &e"oG$ 6n concluzie. credi(il al faptelor. de o(ser0aţie psi"olo)ică şi sociolo)icăacută.ul principal alcătuit din contraste. frec0enţa )erunziului.e e+cepţionale în situaţii e+cepţionale.ecti0elor. prin specie.Ale+andru 7ăpuşneanul este şi o nu0elă de factură romantică. culoarea epocii. de atitudini romantice şi intuiţie realistăG(:$-ălinescu)$ . le+icul com(inat (ar"aisme şi re)ionalisme pentru a conferi culoarea locală1 neolo)isme cu forme de secol H6H)$ 7im(a.utor presti)iul unei lim(i uni0ersale$ ?u se poate înc"ipui o mai perfectă sinteză de )esturi patetice ad nci.loace de caracterizare şi concentrează atitudini. persona. so(rietate.inspiraţia din istoria naţională. ori fără 0oia 0oastră$ 3ă mă întorcO !ai de)ra(ă-şi 0a întoarce /unărea cursul îndărăptG)$ 3tilul narati0 se remarcă prin concizie. în aspectul ei documentar$ -oe+istenţa elementelor romantice cu elemente clasice într-o operă literară este o trăsătură a literaturii paşoptiste$ Ciind o nu0elă istorică în conte+tul literaturii paşoptiste. al replicilor şi al scenelor$ #lementele romantice se împletesc cu elemente clasice5 ec"ili(rul compoziţiei.folosirea formelor de plural cu sens de sin)ular5 & Venise fără să ştie pentru ce au 0enitG)$ *uţinele neolo)isme nu influenţează claritatea stilului. scena uciderii celor A= de (oieri)$ !ărcile prezenţei naratorului sunt5 topica afecti0ă (antepunerea ad. realizat prin dialo) şi inter0enţie izolată$ Valori stilistice )enerate de folosirea re)istrelor lim(ii5 re)ionalismele (de e+emplu5 &panăG. şi dacă 0oi nu mă iu(iţi. &re)entG. eu 0ă iu(esc pre 0oi şi 0oi mer)e ori cu 0oia. claritate. simplitatea topicii$ 3tilul indirect alternează cu stilul direct. răspunse 7ăpuşneanul.un)"iG1 ar"aisme )ramaticale . (io)rafia doamnei 8u+anda sau acţiunile domnitorului la reluarea tronului) şi prezentarea (asemănătoare unei reprezentări scenice1 de e+emplu. de cu0inte memora(ile. &"anul tatarilor. a cărui oc"i scăntieră ca un ful)er. . persona.ul persona. prin replicile memora(ile (de e+emplu5 &/acă 0oi nu mă 0reţi. eu 0ă 0reau. &a împliniG cu sensul a o(li)a la plata dărilor. &sc"inteie electricăG. &0omiculG. ec"ili(ru între termenii ar"aici şi neolo)ici. temă. &nenorocitul domnG) utilizată în caracterizarea directa sau pentru notarea )esturilor< a detaliilor semnificati0e. redă trăsături în mod indirect. caracterul pictural al unor scene. &preG. &ticălosul (oierG. ar"aisme fonetice5 &împroti0ireG. &şepteG) şi ar"aismele sunt utilizate pentru culoarea locală (ar"aisme le+icale5 &spa"iiG. ci un antimodel de conducător (ca una0ertisment adresat contemporanilor într-o perioadă de efer0escenţă re0oluţionară) şi reconstituie culoarea de epocă.!odalităţile narării realizate în nu0elă sunt5 relatarea (modalitate de a înfăţişa e0enimentele rezumati0 sau panoramic1 de e+emplu. &spătarulP1 ar"aisme semantice5 &proştiG cu sensul oameni simpli. prin respectarea principiului romantic enunţat în 6ntroducţie la /acia literară . prima nu0elă istorică din literatura rom nă nu aduce în faţa contemporanilor un model de patriotism. ci e+primă concis ideea5 &curtezanG. caracterul o(iecti0 al naraţiunii$ 6nteresul romantic pentru specific şi culoare locală desc"ide drumul o(ser0aţiei realiste a cadrului prin te"nica detaliului semnificati0. re0olta mulţimii$ Valoarea nu0elei este e+primată prin afirmaţia criticului :$ -ălinescu5 &nu0ela istorică Ale+andru 7ăpuşneanul ar fi de0enit o scriere cele(ră ca şi Iamlet dacă ar fi a0ut în a. aspectul 0erosimil. de e+emplu5 &această deşănţată cu0 ntareG. antiteza an)elicdemonic.

liric Specie. &c mpiile Asire'. izvoare. (0mpuri lexicale şi1sau semantice. &Ieinric" 0on @fterdin)en'$ Tem/. sufletul vieţii mele. FRron. căut ndu-şi în sc"im( împlinirea în lumea simţurilor$ Sentiment poetic. e+primarea 0ariază de la persoana 6 la persoana a 66-a$ Cemeia Q o apariţie de (asm. întunecata mare. stele. :oet"e. cerul. nai0ă şi senzuală Q îl îndeamnă pe (ăr(at să uite lupta încr ncenată pentru ade0ăr. dominată de 0italitatea fanteziei1 întoarcerea la natură. care conturează o dată în plus antiteza dintre principiul feminin şi cel masculin$ # 0or(a de c mpul semantic al &cosmosului'5 stele. câmpiile Asire. reprezentat de personalităţi precum ?o0alis. 7eopardi. o sinteză a iu(irii imposi(ile$ (uvinte-c*eie. el tinz nd către raţionalitate (&r uri în soare'). .loarea albastr/ este în sine un sim(ol contradictoriu$ &Cloarea' este e+presia 0itală a ener)iei amoroase. bolta cea senină. desc"isă către pasiune. trestia cea lină. trestia. satul. infinitul. prăpastia $ *e de o parte.loacelor e+presi0e ale folclorului naţional1 punerea în 0aloare a moti0ului călătoriei$ *entru literatura rom nă.. luna şi de c mpul semantic al &terestrului'5 codrul cu verdeaţă. întunecata mare Laitmotiv. &foi de mure'. 0ulnera(ilă în faţa luminii şi a plăcerii$ -uloarea ei însă e+primă depărtarea. afecti0 ori cromatic1 utilizarea mi. (londă. codrul. #+istă două c mpuri semantice esenţiale. refle+i0itate1 Simbol central. foi de mure. e)lo)ă (idila cu sec0enţe dialo)ate) şi ele)ie (urent literar. luna. lansat în romanul neterminat al lui ?o0alis. stânca. ceruri nalte. !i"ai #minescu este un mare poet romantic. *oetul se foloseşte de &lirismul măştilor' pentru a . ca matcă ori)inară a omului1 elo)iul trecutului în antiteză cu prezentul (moti0ul ruinelor şi al castelelor părăsite)1 culti0area contrastului liric. ceruri nalte. oscilare între tristeţe şi entuziasm. inspirat în mare parte de creatorii )ermani$ &Cloarea al(astră' este de fapt un moti0 romantic de circulaţie europeană. iu(ire terestră în opoziţie cu lumea ideilor Motiv. cultură uni0ersală (&c mpiile Asire ') şi profunzime poetică (&întunecata mare')$ *e de altă parte. nori. nori. intimitate. respecti0 feminin. caracterul rece al celui însetat de cunoaştere$ 3im(olul &florii al(astre' este o sinteză a principiilor masculin. de-aur părul. piramidele-nvechite. '&MA#TISM. nostal)ie. râuri în soare. amestec de specii Q poem filosofic.uca rolul masculin şi rolul feminin cu aceeaşi intensitate$ %ocmai de aceea. Victor Iu)o$ 3e caracterizează prin următoarele5 folosirea 0isului ca modalitate de e0adare într-o lume paralelă. 0ocea masculină 0isează să atin)ă măcar pentru o clipă cele mai înalte ) nduri ela(orate de mintea umană. . vale. în cele din urmă. curent european apărut în secolul H6H.loare albastra de Mi*ai %minescu -en. floarea albastr/ Idee central/. 0ocea feminină se dedică emoţiilor telurice.

nime. (olţi)1 . lu+uriant în care sentimentele romantice se împlinesc cu toată intensitatea con. implic ndu-l pe (ăr(at în ) ndurile şi frăm ntările sale$ Făr(atul inserează c te0a comentarii. 0ocea feminină ima)inează un cadru izolat. .ul este a)lomerat şi saturat estetic de tropi precum epitetul (&trestia cea lină'). fremăt nd$ Mod de expunere dominant. *oezia e alcătuită din patru sec0enţe simetrice$ -ele două 0oci se îm(ină armonios după următoarea sc"emă5 f-m-f-m. în mod special trecutul. scenarii ale iu(irii paradisiace. poezia reprezintă un final de meditaţie. comparaţia (&Voiu fi roşie ca mărul'). &0oiu fi roşie'. părţile componente sunt următoarele5 3trofele 6-6665 monolo)ul iu(itei (reproşul) 3trofa 6V5 e0ocarea plină de re)ret a iu(irii consumate. dar în niciun caz 0iu. la persoana a 66-a. actual.pasiunilor 0remelnice şi e+tazului produs de (eţia simţurilor$ 9n plan )eneral. >-TN. doar e0ocat. c nd cu entuziasm.plasarea ad0er(elor &6ar' şi &%otuşi' la începutul şi la finele poeziei introduc o atmosferă du(itati0ă asupra între)ului mesa.fiind o poezie de tinereţe. cu-a'). este în acord cu ideile e+primate. &te-oi ţinea') e+primă o atenţie sporită către e+primarea populară. cum0a ca o contrazicere a principiilor feminine$ Aceste două ad0er(e e+primă o le)ătură tainică a poeziei cu ) nduri nemărturisite ale eului liric. !uzicalitatea poeziei. transform nd episodul de iu(ire într-unul consumat. metafora (&r uri în soare') şi personificarea (&iz0oare pl n) în 0ale')1 . se e0idenţiază un reproş şi o în)roşare a diferenţei femeie-(ăr(at. poezia aduce în atenţia cititorului un conflict mai 0ec"i. predominanţa consoanei &m' (care conferă un ton ele)iac ultimei părţi din poezie) realizează simetria dintre formă şi conţinut$ %lemente de compo!i2ie. formele concentrate ale 0er(elor. o punte între dra)ostea c mpenească şi efortul refle+i0 îndelun)1 . ritm Mtro"aicN şi rimă Mîm(răţişată5 1-A. în 0ersul „Totuşi este trist în lume! . această sentinţă filosofică se plasează am(i)uu.ului ()ură-)uriţă. descrierea. dar şi timpul 0er(al utilizat. opinia 0ocii masculine 3trofele V-H665 monolo)ul iu(itei. unde f S feminin. dată de măsură. nuanţ nd 0or(ele femeii şi adău) nd între)ii poezii o nouă dimensiune$ ?u doar e+primările la persoana 6 fac specificul acestei inter0enţii. iar la final.u)ată a simţurilor$ 3trofele H666-H6V5 epilo)ul filosofic al 0ocii masculine Q „Totuşi este trist în lume ! %lemente de pro!odie. poate c"iar retrăit. &Cloare al(astră' anticipează toate marile teme ce 0or fi a(ordate în alte creaţii de !i"ai #minescu$ 9n &Cloare al(astră' e+istă potenţialitatea unui &7uceafăr' sau al unui &9n)er şi demon'$ ?ai0itatea acestei poezii stă în a(undenţa &podoa(elor stilistice'. 0irtualităţi.repetarea unor cu0inte pentru intensificarea mesa.$ 9n 0ersul „"ar te-ai cufundat în stele #$%!. orientat către posi(ilităţi. *oezia e construită în acord cu te"nicile lirismului măştilor$ Vocile eului liric sunt două5 cea masculină şi cea feminină$ Aceste sc"im(ări de identitate sunt sesiza(ile prin sc"im(area re)imului pronominal$ 6u(ita se adresează poetului c nd cu reproş. procedeu literar prin care mesa. monolo)ul Secven2e poetice. in0ersiunea (&de-aur părul'). mS masculin$ Astfel. ceea ce se numeşte &armonie imitati0ă'$ /esc"iderea 0ocalelor (&mi-i. e+prim ndu-se ca într-un dialo) antrenant. acela dintre detaşarea apolinică şi e+u(eranţa dionisiacă$ Iposta!e ale eului liric. ceea ce su)erează o intimitate mai profundă între cei doi îndră)ostiţi1 .0er(ele la 0iitor popular din monolo)ul fetei (&mi-i spune'.

dar nu fără a păstra fiecare în felul lui amintirea seducătoarei e+perienţe$ 9nc t mai semnificati0ă dec t disocierea finală este încercarea zeului de a se umaniza prin iu(ire şi a omului de a se zeifica prin aspiraţia la etern$ 7a #minescu poezia 0ieţii dă preţ poeziei morţii. fiindcă îi desparte le. &dulce' e ad. şi în această perspecti0ă. Limbajul poetic este deose(it de muzical. care spar)e tăcerea instaurată mai de0reme în strofele anterioare prin formulări precum5 „'u am râs. 0ocea masculină îşi e+primă 0ădit pasiunea prin inserarea unui refren de o sf şietoare melancolie5 „&loare-albastră &loare-albastră !$ Această repetiţie du(lă seamănă cu un stri)ăt sf şietor.ecti0. (1) e+ploatarea unui moti0 romantic de circulaţie europeană. floarea al(astră1 (>) utilizarea lirismului măştilor pentru a trece de la o 0oce la alta a cuplului. c t şi ca ad0er(.ecti0)$ Varietatea fi)urilor de stil încarcă e+primarea. c t orizonturile nesf rşite ale ) ndiriiJ >$ 9n ultima strofă. n-am zis nimica(! sau „)a un stâlp eu stam în lună !$ Limbajul poetic "imagini. opera i se alcătuieşte diferit$' . demonstr nd faptul că poezia a fost compusă în etapa de tinereţe a artistului$ Apartenen2a la curentul romantic. figuri de stil etc3). prin respectarea canoanelor 0ersificaţiei şi prin apelul la formele neaoşe ale 0er(elor$ 2nele cu0inte sunt utilizate at t ca ad. cu care doreşte să-şi îndoiască natura nemuritoare$ 3e 0or despărţi în cele din urmă. 1$ !$ #minescu ale)e uneori forme inedite ale unor cu0inte o(işnuite. e+prim nd nu at t realitatea semantică imediată a cu0 ntului &cer'. o calitate prin e+celenţă romantică şi (T) îm(inarea tematică a naturii cu iu(irea. dulce minune!.articularit/2i de expresivitate.ea. specifică at tor altor creatori din secolul al H6H-lea$ Aprecieri critice. oe!ia de fa2/ este un text romantic din cel pu2in trei motive. Vladimir Streinu afirmă despre &Cloare al(astră' că5 &9n lumea lui #minescu. Apollo nu sp nzură ca în mitolo)ia )reacă pe !arsRas 1 zeul e ispitit de frumuseţea omuluimuritor. ceea ce su(liniază su(iecti0itatea te+tului. poetul do0edind in)eniozitate şi pricepere la mane0rarea instrumentului lin)0istic („*ulce netezindu-mi părul! Q &dulce e ad0er('. aşa cum se înt mplă în cazul sinta)mei &ceruri nalte'$ Corma la plural este o ale)ere stilistică interesantă. iar în „+i te-ai dus.

ne)area primei propoziţii prin a doua5 &6ndustria rom nă este admira(ilă. declanşat de conflictul dintre aparenţă şi esenţă$ -ontrastul comic este inofensi0 şi este receptat într-un re)istru lar) de atitudini5 (ună0oinţă. clişeele 0er(ale. ironizate însă pentru le)ătura e+tracon. &famelie'.u)ală$ . tautolo)ia5 &@ soţietate fără prinţipuri. tra0aliul.elor$ *rin comicul de lim(a. răsturnarea de statut a lui -aţa0encu. 0a să zică că nu le are'. e su(limă. putem zice. a unor tipuri umane sau a unor situaţii neaşteptate. confuziile lui /andanac"e care o atri(uie pe Uoe c nd lui %ra"anac"e.(&M%4IA) & scrisoare pierduta de Ion Luca (aragiale (&M%4IA -omedia este specia )enului dramatic în 0ersuri sau în proză. &?oi aclamăm munca. a unor situaţii şi persona. înduioşare.e comice$ (omicul de situa2ie tensiunea dramatică prin înt mplările nepre0ăzute.ele &cu carte' (%ipătescu şi Uoe).e5 par0eniţii.ele comediei sunt inferioare în pri0inţa însuşirilor morale. st lcirea cu0intelor5 &momental'. a capacităţilor intelectuale sau a statutului social$ (&MI($L -omicul este o cate)orie estetică a0 nd ca efect r sul. dar lipseşte cu desă0 rşire'. &nifilist'. care pro0oacă r sul prin surprinderea mora0urilor sociale. dispreţ$ -omicul implică e+istenţa unui conflict comic (contrastul). se realizează caracterizarea indirectă$ Vor(irea constituie criteriul după care se constituie două cate)orii de persona. &-urat$$$'.ul 0alorificat de autor ca sursă a comicului şi persona. împăcarea ridicolă a forţelor ad0erse$ (omicul de limbaj este ilustrat prin intermediul ticurilor 0er(ale5 &Ai puţintică ră(dare'.ul este principala modalitate de indi0idualizare a persona. construite după sc"eme comice clasice5 scrisoarea este pierdută şi )ăsită succesi0. deseori un rol moralizator$ -onflictul comic presupune contrastul dintre aparenţă şi esenţă$ *ersona. a0 nd un final fericit şi. în final. amuzament. c nd lui %ipătescu şi. care îşi trădează incultura prin lim(a."-enul 4ramatic. teama e+a)erată de trădare a )rupului Carfuridi-Fr nzo0enescu. care nu se face deloc în ţara noastră'$ 7im(a.

e şi se realizează caracterizarea directă sau indirectă$ Titlul pune în e0idenţă contrastul comic dintre esenţă şi aparenţă$ *retinsa luptă pentru putere politică se realizează. fiind o capodoperă a )enului dramatic$ *iesa este o comedie de moravuri în care sunt satirizate aspecte ale societăţii contemporane autorului.udeţ de munte'. se definesc relaţiile dintre persona. indi0idul ser0il şi umil în faţa şefilor) *ristanda (numele unui dans popular în care se (ate pasul pe loc)$ & S('IS&A'% I%'4$T5 8eprezentată pe scenă în 188A. deri0at de la caţă). disponi(ilitatea pentru disimulare. e0eniment care antrenează ener)iile şi capacităţile celor an)a. într-un inter0al de trei zile$ 3cena iniţială din actul I prezintă persona. fiind inspirată de farsa electorală din anul 188T$ -a specie a )enului dramatic. în timp ce comicul de moravuri cuprinde mai ales relaţia dintre %ipătescu şi Uoe. opiniile$ *rin dialo) se prezintă e0oluţia acţiunii dramatice. adică intriga. se remarcă trei elemente care su(liniază arta de dramatur) a lui -ara)iale5 piesa începe după consumarea momentului intri)ii (pierderea scrisorii). prin lupta de culise. prin care persona. :"iţă (slu)arnic. c t şi repeta(ilitatea ei$ Tema comediei o constituie prezentarea 0ieţii social-politice dintr-un oraş de pro0incie în circumstanţele tensionate ale ale)erii unui deputat. dar şi practicarea şanta. purtat de eroul "omeric) /andanac"e (deri0at de la dandana. piesa are o ar"itectură circulară. prete+t dramatic al comediei$ Articolul ne"otăr t &o' indică at t (analitatea înt mplării. a0 nd ca instrument al şanta. adică a prete+tului1 c"iar dacă începutul şi finalul piesei nu sunt simetrice.urul scrisorii.aţi. ramolitul) %ra"anac"e (deri0at de la cu0 ntul tra"ana.tefan %ipătescu şi *ristanda. comedia este destinată reprezentării scenice.(omicul de caracter se o(ser0ă din ipostazele persona. prostie). semn al 0ec"ilor politicieni).ului politic &o scrisoare pierdută'. cu sufi+ )recesc.e$ *rincipalul mod de e+punere este dialogul.ele îşi dez0ăui intenţiile. ca şi cum nu s-ar fi înt mplat nimic$ Ciind destinată reprezentării scenice.ului politic şi a falsificării listelor electorale$ 2n tip aparte de comic este comicul de nume5 Ua"aria (za"arisitul. creaţia dramatică impune anumite limite în ceea ce pri0eşte amploarea timpului şi a spa2iului de desfăşurare a acţiunii$ 9ntrea)a acţiune se desfăşoară în&capitala unui . la sf rşitul secolului al H6H-lea. care încin)e spiritele şi acti0ează conflictul. ?ae (populistul. sentimentele. de fapt. aceea de dinaintea pierderii scrisorii.urul scrisorii pierdute$ 9n construcţia piesei. în perioada campaniei electorale. )ăsindu-l pe %ipătescu într-o stare de a)itaţie şi ner0ozitate1 nu e+istă propriu-zis o acţiune.ele . 0ul)aritate. iar al patrulea anul nd toată a)itaţia şi panica st rnite în . într-un fel sau altul. sin)urele inter0enţii directe ale autorului în piesă$ *iesa este structurată în patru acte alcătuite din scene. fiind construit su( forma sc"im(ului de replici între persona. totul se derulează în . o cocă moale. do0adă fiind lista cu *ersoanele de la începutul piesei şi didascaliile. încurcătură.elor. este pierderea de către . comedia @ scrisoare pierdută este a treia dintre cele patru scrise de autor. uşor de modelat). A)amiţă (diminuti0ul car)"ios al cele(rului nume A)amemnon. primele trei urmărind o acumulare )radată de tensiuni şi conflicte. care citesc ziarul 8ăcnetul -arpaţilor şi numără stea)urile$ *rete+tul dramatur)ic. în farsa electorală$ @ scrisoare pierdută este o comedie în patru acte. Carfuridi şi Fr nzo0enescu (prin aluziile culinare su)erează inferioritate.elor. păcălitorul păcălit) -aţa0encu (dema)o)ul lătrător. în sensul că atmosfera destinsă din final reface situaţia iniţială a persona.

introducerea unor elemente-surpriză. %ra"anac"e )ăsşte o poliţă falsificată de -aţa0encu pe care intenţionează să o folosească pentru contra-şanta. dar ad0ersarul nu cedează$ /acă.ele. pentru a o(ţine candidatura$ -omicul de situaţie constă aici între calmul lui Ua"aria %ra"anac"e. prin complicarea şi multiplicarea situaţiilor conflictuale$ (onflictul secundar este reprezentat de )rupul CarfuridiFr nzo0enescu.tefan %ipătescu. dar decisi0e în derularea intri)ii$ #l apare ca un instrument al "azardului.e. şi z(uciumul celor doi amanţi care încearcă să )ăsească soluţii pentru a recupera scrisoarea$ Actul II prezintă numărarea 0oturilor. soţul înşelat. de!nod/m0ntul. în două r nduri. este folosită de acesta din urmă ca mi. -etăţeanul turmentat intră în scenă. care se teme de trădarea prefectului$ %ensiunea dramatică este susţinută prin apariţia şi dispariţia scrisorii. a unei scrisori de amor ce i-a fost adresată lui %ipătescu. Ua"aria %ra"anac"e. rostesc discursuri antolo)ice$ 9ntr timp.Uoe. Ua"aria %ra"anac"e pare a fi con0ins că este 0or(a de o plasto)rafie. am(iţios a0ocat şi proprietar al zairului 8ăcnetul -arpaţilor$ -onflictul are la (ază contrastul dintre ceea ce sunt şi ceea ce 0or să pară persona. care constituie şi punctul culminant. dar cu o zi înaintea ale)erilor$ (onflictul dramatic principal constă în confruntarea pentru puterea politică a două forţe opuse5 reprezentanţii partidului aflat la putere (prefectul . soţia acestuia) şi )ruparea independentă constituită în . soţia lui Ua"aria %ra"anac"e. răsturnări (ruşte de situaţie. prin felul cum e0oluează încercarea de şanta. %ipătescu îi oferă acestuia diferite funcţii în sc"im(ul scrisorii. între aparenţă şi esenţă$ #ste utilzată te*nica amplific/rii treptate a conflictului$ @ serie deprocedee compo!i2ionale (modificarea raporturilor dintre persona. prin intermediul -etăţeanului turmentat. fiind cel care )ăseşte scrisoarea din înt mplare. face să-i par0ină mai înt i lui -aţa0encu şi o duce în final &adrisantului'. coana Voiţica$ /andanac"e este elementul- . care o duce destinatarei$ Actul IV. în zar0a acestui conflict. în care cei doi posi(ili candidaţi. Carfuridi şi -aţa0encu. Carfuridi şi Fr nzo0enescu (ănuiesc o trădare şi se decid să e+pedieze o anonimă la centru$ 9n actul III.udeţului$ 3crisoarea. -aţa0encu pierde pălăria cu scrisoarea.loc de şanta. iar -aţa0encu apare umil şi speriat$ *ropulsarea ploitică a candidatului-surpriză se datorează unei po0eşti asemănătoare deoarece şi el )ăsise o scrisoare compromiţătoare$ -aţa0encu este ne0oit să accepte să conducă festi0itatea în cinstea noului ales. prefectul . )ăsită pentru a doua oară de -etăţeanul turmentat. preşedintele )rupării locale a partidului şi Uoe. am nări) menţin tensiunea dramatică.urul lui ?ae -aţa0encu. aduce rezol0area conflictului iniţial pentru că scrisoarea re0ine la Uoe. )ăsită de -etăţeanul turmentat şi sustrasă acestuia de -aţa0encu. a0 nd inter0enţii in0oluntare.$ Apoi anunţă în şedinţă numele candidatului susţinut de comitet5 A)amiţă /andanac"e$ Fătaia dintre ta(erele de ale)ători se declanşează imediat după anunţarea candidatului. în momentele de ma+imă tensiune. a lui -aţa0encu$ 9n timp ce Uoe este dispusă la acceptarea condiţiilor cerute de -aţa0encu.e secundare au un rol aparte în construcţia su(iectului şi în menţinerea tensiunii dramatice$ 9n fiecare act. care crede însă că scrisoarea este un fals. astfel încercarea lui -aţa0encu de a 0or(i în pu(lic despre scrisoare eşuează$ 9n încăierare. anticipări. şi totul se termină într-o atmosferă de săr(ătoare şi împăcare$ /ouă persona. acţiunea se mută în sala mare a primăriei unde au loc discursurile candidaţilor$ !oment de ma+imă încordare. trimisul de la centru este ales.

prin )eneralizare şi în)roşare a trăsăturilor. postul de prefect oferindu-i o stare de suficienţă. încă din momentul în care ea se căsătoreşte cu neica Ua"aria.e.tefan %ipătescu). %ipătescu trăieşte o dramă$ /e dra)ul unei femei pe care este ne0oit să o împartă cu altcine0a. totuna e$$$ # un om cu care nu trăiesc de ieri. Uoe. tul(urată doar de pierderea scrisorii$ . fiind spre deose(ire de toţi ceilalţi un om instruit. femeia coc*et/. aşa cum remarcă acelaşi %ra"anac"e5 &-redeţi d-0oastră că ar fi rămas el prefect aici şi nu s-ar fi dus director la Fucreşti.udeţului$ 7a adăpostul autorităţii politice. trăiesc de opt ani.elor su)erează trăsătura lor dominantă$ 7tefan Tip/tescu este prezentat încă din lista cu *ersoanele de la începutul piesei în funcţia de prefect al . %ipătescu.surpriză prin care se realizează de!nod/m0ntul. tipul raisonerului (*ristanda)$ 2n alt mi. Fr nzo0enescu. 8&% T'A9A#A(9%3 '%LA:IA 4I#T'% (%L% 4&$5 %'S&#A6% *ersona. şi niciun minut n-am )ăsit la omul acesta măcar at tica rău$' 9n comparaţie cu celelalte persona. 7T%. tipul confidentului (*ristanda.uanului (. după cum o(ser0ă cu nai0itate soţul5 &pentru mine să 0ie să (ănuiască cine0a pe Voiţica. candidatul trimis de la centru fiind &mai prost ca Carfuridi şi mai canalie dec t -aţa0encu'$ %'S&#A6%L%. fără ştirea lui.umătate de an după ce m-am însurat a doua oară$ /e opt ani trăim împreună ca fraţii. îi oferă lui -aţa0encu diferite posturi importante.ele din comedii au trăsături care înlesnesc încadrarea lor în diferite tipuri$ -ara)iale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura rom nă$ #le aparţin 0iziunii clasice pentru că se încadrează într-o tipolo)ie comică. tipul cetăţeanului (-etăţeanul turmentat). iar în relaţia cu ?ae -aţa0encu este perfid şi 0iolent$ *ersona. încălc nd c"iar le)ea$ A(uzul de putere este principala sa armă5 îi dă m nă li(eră lui *ristanda. pentru ca apoi. tipul funcţionarului (*ristanda). el rezol0ă ezitarea cititorului între a da mandatul prostului de Carfuridi sau canaliei -aţa0encu$ *ersona. al primului amore!3 *rietenul cel mai (un al lui Ua"aria %ra"anac"e.loc de caracterizare este onomastica3 ?umele persona. el întruc"ipează în comedie tipul donjuanului. sacrifică o carieră promiţătoare la Fucureşti. el aplică o (ine susţinută tactică de atac împotri0a lui -aţa0encu. după cum îl caracterizează în mod direct şi %ra"anac"e5 &# iuteJ ?-are cumpăt$ Aminteri (un (ăiat. %ipătescu o iu(eşte pe soţia acestuia. Carfuridi. la refuzul acestuia şi conştient că ale)erile sunt o farsă. /andanac"e). educat.ul nu are am(iţii politice. nu face pentru un prefect$' 9n fond.A# TI 5T%S($. să cedeze$ *us în situaţia de a se apăra. tipul politic şi al dema)o)ului (%ipătescu.ul întăreşte semnificaţia piesei. controlează scrisorile de la tele)raf şi dispune să nu fie transmis niciun mesa. a0 nd o dominantă de caracter şi un repertotiu fi+ de trăsături$ 9n comedia @ scrisoare pierdută se înt lnesc următoarele clase tipolo)ice5 tipul încornoratului (Ua"aria %ra"anac"e). deştept. tipul primului-amorez şi al don. se preface a nu şti nimic1 în faţa lui Carfuridi şi Fr nzo0enescu ia poză de 0ictimă a propriei sale sensi(ilităţi pentru partid. o . dar iute. de alaltăieri. cu carte. Voiţica a stăruit mai mult$$$' /isperat de pierderea scrisorii. tipul coc"etei şi al adulterinei (Uoe).ele în propriile lui interese$ 9n acelaşi timp. %ipătescu este cel mai puţin marcat comic. -aţa0encu. %ipătescu do0edeşte o (ună ştiinţă a disimulării5 c nd %ra"anac"e îi aduce 0estea e+istenţei scrisorii. dar cu toate acestea impulsi0. Fr nzo0enescu). dacă nu stăruiam eu şi cu Voiţica$$$ şi la drept 0or(ind. %ra"anac"e. îşi foloseşte a0anta. ori pe amicul Cănică.

după cum el însuşi mărturiseşte. este în realitate o femeie 0oluntară. sacrificiul fiind făcut de fapt de %ipătescu$ /incolo de aparenţe.u)ală. o lună. Cănică şi Voiţica$ .ele &cu carte' sunt ironizate pentru le)ătura e+tracon. )eneroasă. eşti candidatul lui nenea Ua"aria$$$ prin urmare şi al meuJ$$$ *oim ine eşti deputatJ$$$' -rispată. CănicăJ -e 0uietJ$$$ ce scandalJ -e cronică infernalăJ' 8eplica ei la între(area lui %iptescu ascunde o ironie amară5&UoeJ UoeJ !ă iu(eştiO < %e iu(esc. stăp nă pe sine.. pe parcursul între)ii comedii. în fapte ea nu a . dacă 0rei tu$$$ fieJ$$$ 9nt mplă-se orice s-ar înt mpla$$$ /omnule -aţa0encu. am să fiu (ună ca şi p nă acuma$' Cinalul comediei aduce împăcarea tuturor$ @dată ce intră în posesia scrisorii. ea nu cade pradă disperării ci încearcă să rezol0e situaţia cu -aţa0encu c t mai repede posi(il.ertfit altce0a dec t o fidelitate con. deşi face paradă de iu(irea pentru %ipătescu şi de sacrificiile ei pentru el. încordată. fie c"iar fără moti0$$$ dar încă a0 nd moti0$$$ şi ce moti0. cum or să r zăJ$$$ @ săptăm nă. semnificati0e în acest sens fiind numele lor de alint. spun ndu-i lui -aţa0encu5 &#u sunt o femeie (ună$$$ am să ţi-o do0edesc$ Acum sunt fericită$$$ *uţin îmi pasă dacă ai 0rut să-mi faci rău şi n-ai putut$ ?u ţi-a a. în ciuda 0ăicărelilor. îşi recapătă superioritatea la care renunţase pentru scurt timp. Uoe de0ine triumfătoare. deoarece nu doreşte să renunţe la poziţia sa de primă doamnă a oraşului$ /e aceea îi răspunde ferm prefectului5 &#şti ne(unO /ar Ua"ariaO /ar poziţia taO /ar scandalul şi mai mare care s-ar aprinde pe urmele noastreO$$$' 6z(ucnirea scandalului o în)rozeşte mai tare dec t pierderea (ăr(atului iu(it5 &-um or să-şi smul)ă toţi )azeta. persona. %ipătescu refuză iniţial compromisul politic şi îi propune Uoei o soluţie disperată. puterea şi deţine de fapt controlul asupra relaţiei$ Ciind &un om căruia îi place să . cum or să mă sf şie.ute totdeauna. în cuplul pe care Uoe îl formează cu %ipătescu. în sc"im(. a leşinurilor. prefectul este cel care cedează p nă la urmă de dra)ul Uoei5 &9n sf rşit.utat /umnezeu pentru că eşti rău1 şi pentru că eu 0oi să-mi a. dar scapă-mă'$ 9n confruntarea dintre cei doi în ceea ce pri0eşte susţinerea candidaturii lui -aţa0encu. la sf rşitul piesei. eşti candidatul Uoii. ea reprezintă raţiunea. fermecătoare.u)ală st n. face promisiuni pentru -aţa0encu (&Cii zelos.enitoare.oace pe faţă'. unde (ăr(aţii şi femeile şi copiii nu au altă petrecere dec t ( rfirea. arăt ndu-se pre)ătit să renunţe la tot pentru ea5 &3ă fu)im împreună$$$' #a inter0ine însă ener)ic şi refuză&ne(unia'. în timp ce %ipătescu se retra)e ca şi mai înainte în um(ra ei$ /eşi nu sunt sancţionate prin comicul de lim(a. dar şi faptului că este considerată o damă&simţitoare'. asta nu-i cea din urmă -amerăJ').8oe. un an de zile n-au să mai 0or(ească dec t de a0entura asta$$$ 9n orăşelul acesta. care ştie foarte (ine ce 0rea şi care îi manipulează pe toţi în funcţie de propriile dorinţe$ 3pre deos(ire de amantul ei. Uoe de0ine. se comportă ca o doamnă.