se hotdr&ed vadi cum trdiesc ai alfi urgi. gri gi ajunse tocmai la Polul Nord, aCdiorund :.-".,,.,S.

lf toti urgii@nt albt@ul cafeniu privea fascinat munlii de gheale gi zdpad3 qaquj_atd. Deodatd,.Tn spatele lui, auzi nigte rdsete. - Ha, ha! Ce urs murdar! i1,,, Ursuke Tnto,a#e gi vdzu o mullime de foclhuzat_e,ffie se :; a,l@-dt5'igi:,e1 in si6nga, Tn Ordffia;',,tnsd u era $i,tau'ini 'itimeni pd-ftnge - De cine radefi aga? intrebd mirat ursul cafeniu. - De tine! rdspunserd in cor focile. Egti aga de murdar Tncdt nu credem cd te-ai spdlat vreodatd. - Eu md spdl in fiecare zi! zise ursul supdrat gi plecd de acolo.
r"'l::i::i:'-: ':::!i;;:l l

el."'

::':

"n

,ii1,,', tlf+liii,,

:rr.,

**iit
1i''i

#t

i- *'

ii tt 't' ..if, ,.;,

=EU

ffi

ffi

Merse el ce merse gi se Tntdlni cu un grup de urgi polari . In sfargit, frafii mei! strige bucuros ursul. De cand agtept se ve Tntdlnesc! Urgii polari se uitare cu dispret la ursul cafeniu gi cel mai mare dintre ei zise: -Tu nu egti de-al nostru, ardli ciudat! Dacd erai alb ca gi noi, te pri meam in grupul nostru, dar aga... r Dar sunt urs ca gi voi, se tdngui ursuleful cafeniu. lnsd urgii polari nici nu l-au auzit, cdci i-au intors spatele gi-au plecat ingAmfati
.
.. . :- r ."r. :!1.::!'l'::_'i, :.::l::: r':r:l

'i

-rt, , ,.1 l. ,i I i "l:,il

$ifiA1ir-li+ffi
:ttt:::: tt::.: :::.: :
::1

iii#:=i',#

Ursul cafeniu s-a agezat trist pe un sloi gi lacrimi mari ii curgeau pe botic. ,,Affi bdtut mdri gi [dri doar ca sd md batjocoreascd toatd lumea..." gdndea el. ln acest timp, un pinguin cu suflet mare se apropie de el gi-l Tntrebd de ce pldnge. - Pldng pentru cd tofi rdd de mine gi de blana mea. La noi Tn Europa tofi urgii sunt cafenii gi nu disprefuim pe cei care nu sunt ca noi. - Nu-[i mai face inimd rea, am eu un leac pentru tine, zise pinguinul. ZieAnd'acestea, il lud de ldbuta Si-l duse in sp.atele,,unrl bloc de gheafd, unde $i,d@U osucatd de sdpun gi-i spuse l

Brusd, Util bloc' uriag de gheafd ameninfa sd izb'eascd sloiul pe care se zbenguiau ei. Simfind pericoi ul, urgii polari se aruncard Tn ape,depaftandu-se in grabe. Ursul cafeniu, nefi ind obignuit cu viafa de la Pol, rdmase nedumerit pe sloi. ln acel moment se auzi glasul speriat al unei ursoaice. - Copilagul meu! A rdmas pe sloi Urgii polari ,se uitau unul la altul, dai
"',

"

uri

'0'

loi

i-$i

eIi. Ursul se chinuia printre valuri gi W.*r$snse' de gheafd, protejdnd puiul

'$-

m5 in

To[i urgii polari rdmaserdinlemnifi de uimire, cdci cldbucii de sdpun se topiserd in ape gi Tn fala lor era din nou ursul cafeniu. Mama ursulefului se repezi la puiul care stdtea agdfat de gdtul salvatorului sdu. - Al b sau cafeniu, egti cel mai curalos urs pe care l-am intdlnit vreodatd. Noi tofi iti suntem recunoscdtori pentru exemplul pe care ni l-ai dat. - Nu culoarea blenii aratd caracterul ursului, spuserd in cor gi ceilalfi urgi, strdngdndu-i lebuta. Rem6i cu noi gi fii prietenul nostru! Ursul cafeniu mai rdmase o vreme la Pol, dar curdnd il apucd dorul de casd gi traversd din nou mdri gi fdri pentru a aj unge Tntre ai lui.

Trdia odatd un cdrpaci, om?sdrman, care din zori gi pAnd-n asfinfit peticea incdltdri. Degi munca lui era platita foarte prost, cdrpaciul era mulfumit cd are ce pune pe masd familiei. Astfel cd omul cdnta cu veselie gi muncea cu spor cdt era ziua de lungd. Vecinul sdu era bancher, om gcolit gi foarte bogat. De grija banilor nu prea putea sd se odihneascd, iar de cdntat nici nu putea fi vorba. Aga cd noapte de noapte se Tntorcea de pe o parte pe alta, pane spre dimineate. 9i cdnd reugea gi el sd atipeascd, il trezea cdrpaciul cu cdntecele sale.

:;i"

-ii"'Bl5

hlbrBl,

curios de unde vind atate bune

?ntr-o zi pe cArpaci gi-l Tntrebd: - Bddie Stroe, te tot aud cAnt6nd in fiecare tdu Tntr-un an? CArpaciul ridicd din umeri gi rdspunse:

z| Care ebt6'C5$Tiffiil *
.Pj'ri:

- Eu nu sunt obignuit sd-mi numdr venitul zi gi noapte. insd incerc sd tin de bani ca sd am de azi pe mdine gi sunt foarte fericit dace pun mecar o paine pe masa. - Dar cat cagtigi pe za? - Uneori mai mult, alteori deloc. Mai picd ceva gi de la nunti botezuri sau de la vreo onomasticS. Deci nu md pot plange... Bancherul a remas impresionat de simplitatea
,

carpaciului gi i-a dat o sute de galbeni.

'..'.'''
lt
r

ri

r:,::ii;r1:..

ir:,

rtr.r:itiiliir.i,

irr:

:jl:i

jr:,,:r..

Porumbelul gi furnica
Era o vard cdlduroasd. Un porumbel Tnsetat merge la pArAu sd-gi potoleascd setea. Acolo, Tn mijlocul unui vArtej, vede o furnicd ce se zbdtea sd scape. Fdrd sd stea pe gdnduri, porumbelul Ti aruncd nigte paie de cereale gi o ajutd sd ajungd la mal, scipdnd-o

de la inec. Nu dupd mult timp, un om lihnit de foame pornegte cu arcul la fost bund de pus Tn oale. vandtoare. Orice vietate ar fi Dar sdrmanul om nu gesegte

gofbul ti vulpea
lntr-o zi, un corb stdtea cocofat pe o creangd Tnaltd a unui stejar. Reugise si fure o bucatd de cagcaval de la o stdnd din apropiere gi tocmai se pregdtea sd o savureze. Atrasd de miros, cumdtra vulpe se apropie cu pagi mici de copac. Acum era momentul sd-gi dovedeascd giretenia bine cunoscuta gi sd-l pdcdleascd pe corb. Cu glas mieros, vulpea spuse: - Mdria Ta, ai nigte pene superbe, negre ca smoala, cioc impundtor gi gheare puternice. De mult nu am mai vdzut o pasdre aga frumoas5. Daci ai avea gi glasul melodios, ai fi cu adevarat cea mai Tnzestratd zburdtoare.

::r:==., :::::s=.,:.::!t'i* ::r:::::I:;:

=]':.-*'-t+:=t:

Corbul, Tnfumurat, nu mai std pe gdnduri gi deschide pliscul sd-gi arate mdiestria. Cagcavalul cade gi vulpea il Tnghite cu poft5,
zicAnd:

- Bade, de cdnd e lumea gi pamdntul, lingugitorii trdiesc bine pe seama celor care vor sd primeascd laude nemeritate. Sd nu-[i pari rdu de bucata de cagcaval, lecfia pe care ai primit-o e mult mai
pretioasd. Degeaba murea corbul de ciudd, acum nu mai putea face nimic. Dar gi-a promis ca in viitor sd fie mult mai atent gi sd nu mai plece urechea la laude.

".*===

.**s*s+s's-: ltt'

5t,

Ail. -*

lntr-o zi Tnsoritd, un iepure stdtea lungit in fdn. Se sdturase de viata lui de iepure, mereu cu frica-n sdn, mereu cu urechile ciulite. ,,Noi suntem cele mai nedreptdtite animale, cugeta urecheatul. Nu putem sd ronfdim linigtifi morcovi, cdci orice adiere de vAnt orice zgomot, ne pune p6 firge. lar de dormit...dormim iepuregie, cu ochii intredeschigi gi urechile la pAndd." Aga gAndea urecheatul nosiru, cdn d auziin apropiere un zgomot ca de pagi. Fricosul o lud la goand ca din pugcd gi cdnd trecu pe l6ngdiazul din apropiere, toate broagtele de pe mal sdrird in apd. lepurele rdmase mirat pe loc, se oglindi in apa gi zise. r Deci gi altora le este fricd de mine, nu sunt eu cel mai fricos animal de,pe pemant. Pana la ufme nu e chiar aga de rdu se fii
vr\

le

"

$s )
O vulpe fldmdndd cduta de mdncare. Vede un cocog cocotat, pe un gard Tnalt gi se gdndegte cum s5-l facd sd coboare de acolo. $ireata Tgi subtiazd glasul gi spune: - Frate, md bucur cd sunt prima care te anunf cd s-a ficut pace intre animale. De acum vom trdi impreund, in bund Tntelegere, fdrd sd ne mai fie fricd unii de altii. Coboard de acolo, sd ne Tmbrdtigdm ca nigte frafi! Cocogul, stAnd pe gdnduri, o salutd gi-i spune: - lntr-adevdrimi aduci o veste minunatd! Probabil cd gi cei doi ogari care aleargd Tnspre noi, ne aduc aceeagi veste bund. Cobor indatd sd ne TmbrSfigdm cu totii. Vulpea, auzind acestea, o ia la goand mdncdnd pdmdntul, uitdnd gi de foame gi de frdtie. Cocogul cel istet rddea Tn sinea lui cd a reugit sd pdcdleasEi pe cea mai gireate dintre animale.

Plugarul gi fillsii
A fost odatd un om, plugar de meserie, cdruia i se apropia sfdrgitul. Toatd viafa omul muncise cu drag pdmdntul gi asigurase familiei toate cele necesare unui trai decent. Simfind cd nu mai are mult de trdit, plugarul igi chemd bdiefii la cdpdtdi gi le spuse: - Dragii tatei, pdmdntul nostru e binecuvdntat. Se facefi bine sd nu Tl Tnstrdinati, cdci in el e ascunsd o comoara. $tiu asta de la tatdl meu, dar nu gtiu unde anume se gdsegte. Voi aveti grija sd arafi, sd sdpafi gi sd cultivati gi cea mai micd palmd de pdmdnt. Nu se gtie cand gi Tn ce loc o se gesiil comoara.

Bdtrdnul plugar se stinse Tmpdcat gi senin. Feciorii lui, care oricum nu se speriau de muncd, s-au apucat nerdbddtori sd caute comoara. Au arat gi au cultivat pdmdntul gi acum ardta ca un coltigor de rai. Miresmele gi culorile T[i imbdtau simfurile gi rti mdng6iau privirile. Cdnd soarele verii gi-a mai domolit vdpaia gi vremea recoltei se apropia, belgugul domnea oriunde Tti Tntorceai privirea. Roadele pdrguite agteptau sd fie culese iar bdielii priveau mdndri la rezultatul muncii lor. Atunci au Tnteles vorbele pline de intelepciune ale tatdlui lor gi gi-au dat seama cd cea mai pretioasi comoard, e.g$prmup,gA, .:::,i:i ,i
tiltii'

i'xffi

Fii

\'il

ffi ffi
$w