ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING
MARKETING AGROALIMENTAR
ANALIZA COMPARATIVA A MARCILOR DE
CIOCOLATA: MILKA, POIANA, PRIMOLA,
AFRICANA
Bucuresti
2014
CUPRINS
Capitolul 1. Caa!t"i#a"a $"%"ala a po&u'ului !io!olata
1.1. P"#"%ta"a po&u'ului !io!olata
1.(. Tipui &" !io!olata
1.). Li'ta i%!"&i"%t"lo p"%tu !io!olata !u aa*i&"
1.+. I%,o-atii %utitio%al" p"%tu !io!olata !u aa*i&"
Capitolul (. A%ali#a !o-paati.a a popi"tatilo '"%#oial"
Capitolul ). A%ali#a a-/ala0ului ,i"!a"i -a!i
Capitolul 1. Caa!t"i#a"a $"%"ala a po&u'ului !io!olat"i
1.1. P"#"%ta"a po&u'ului !io!olata
Savurosul aliment, ciocolata, are peste 2500 de ani vechime. De la mayasi si pna
la cei mai pretentiosi gurmanzi, acesta sia impus gustul si calitatile incontesta!ile.
"iocolata contine apro#imativ 50-60% zahar si diverse varietati de cacao, in anumite
doze, care $ac di$erenta intre tipurile de ciocolata. %a acestea se adauga untul de cacao si
alte su!stante.
&roma si gustul ciocolatei sunt date de soiul !oa!elor de cacao. 'ra$ul de cacao
este un produs o!tinut din !oa!ele ar!orelui cu acelasi nume, ()heo!roma cacao(,
originar din &merica "entrala.
Cacaua de cea mai !una calitate este o!tinuta din !oa!e din soiurile Ceylon,
Jawa, Puerta, Cabalo, Caracas si Ecuador, care au un gust si o aroma deose!it de
placute. De asemenea, cantitatea de lapte $olosita la $a!ricarea ciocolatei *oaca un rol
important in im!unatatirea caracteristicilor si valorii nutritive a acestui produs, iar
emulgatorii si aromele adaugati au rolul de a omogeniza amestecul si im!unatati te#tura,
respectiv, aroma.
"alitatea ciocolatei este superioara cu ct ponderea su!stantelor pe !aza de lapte,
cantitatea de cacao si unt de cacao sunt mai mari.
"iocolata, regina dulciurilor reprezinta o grupa speciala de produse zaharoase ce
are la !aza !oa!ele de cacao. Ciocolata se distinge printrun gust si o aroma deose!it de
$ine si placute si are o valoare alimentara mai mare (500-600 calorii pentru 00!" dect
celelalte produse zaharoase a caror valoare este cuprinsa intre +00400500 calorii pentru
100g.
'e lnga su!stantele grase, hidrati de car!on si proteinele care constituie !aza
alimentatiei, ciocolata mai contine cantitati mici de teo!romina, co$eina, acizi organici,
printre care cel o#alic se a$la in cantitate mai mare, su!stante tanante, pigmenti, uleiuri
eterice, lecitina, su!stante minerala.
1.(. Tipui &" !io!olata:
1. Cio!olata al/a este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte
arome. ,u contine alte ingrediente pe !aza de cacao si de aceea are o culoare
apropiata de al!.
2. Cio!olata !u lapt" contine intre 20 si +5- su!stanta uscata de cacao .masa de
cacao si unt de cacao/ si peste 12- su!stanta uscata de lapte.
+. Cio!olata a-aui" este o ciocolata dulce cu un continut ridicat de su!stanta de
cacao si $ara sau ma#im 10- coninut de lapte.
4. Cio!olata "1ta a-aui" contine intre 55 si 05- su!stanta uscata de cacao. "u
cat este mai ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica,
ceea ce ii con$era un gust intens si $oarte amarui. 1ste cea mai pura ciocolata si
de aceea este tot mai pre$erata de iu!itorii de ciocolata.
1.). Li'ta i%$"&i"%t"lo p"%tu !io!olata !u aa*i&":
MILKA
zahar
alune .20-/
unt de cacao
lapte pra$ degresat
masa de cacao
zer pra$
grasime din lapte
pasta de alune
lecitina din soia .1423/
aroma
su!stanta uscata de cacao4 minimun +0-
poate contine urme de grau si varietati similare de nuci
POIANA
zahar
lapte pra$ integral
masa de cacao
alune .10-/
unt de cacao
zer pra$ din lapte
grasimi vegetale .palmier/
grasime din lapte
lecitina din soia .1423/
lecitina din $loarea soarelui
aroma
su!stanta uscata de cacao4 minimun 25-
poate contine varietati similare de nuci si arahide
PRIMOLA
zahar
lapte pra$ degresat
unt de cacao
masa de cacao
alune de padure pra*ite .10-/
grasime din lapte
grasime vegetala .palmier/
lecitina din soia
aroma
su!stanta uscata de cacao4 minimun 25-
poate contine urme de arahide, gluten din grau si orz, ou
AFRICANA
zahar
arahide .10-/
grasime vegetala .palmier/
zer pra$ din lapte
cacao cu continut redus de grasime
lecitina din soia .1423/
lecitina din $loarea soarelui
lapte pra$ degresat .0,0-/
aroma
su!stanta uscata de cacao4 minimun 0-
poate contine varietati similare din nuci

%ista ingredientelor pentru cele patru tipuri de ciocolata este in mare parte
aceeasi. Daca la ciocolata 'oiana in compozitia ei intra printre altele doar laptele pra$
integral, la celelalte, doar lapte pra$ degresat.
6n lista ingredientelor, la ciocolata 'oiana, 'rimola si 7il8a, sunt precizate si
posi!ilele urme de alune, grau, ou si alte varietati similare, in timp ce la &$ricana pot $i
intalnite doar urme de nuci.
9 alta di$erentiere intre cele trei ciocolate este realizata prin speci$icatia masei
minime de cacao4 +0- pentru 7il8a, 25- pentru 'rimola, 25- pentru 'oiana si numai
0- la &$ricana.
1.+. I%,o-atii %utitio%al" p"%tu !io!olata !u aa*i&":
6n$ormatii
nutritionale pt.
100 g
MILKA POIANA PRIMOLA AFRICANA
:aloare
energetica
2++0 8; .530
8cal/
2240 8; .5+5 8cal/ 2++1 8; .550,0
8cal/
2225 8; .5+5
8cal/
'roteine 0,4 g 2,2 g 5,5 g 0,2 g
<lucide 45,0 g 5+,5 g 51,5 g 52,0 g
%ipide +3,0 g ++,0 g +4,4 g +2,0 g
=i!re 2,0 g 2,+ g 1,0 g 4,1 g
Sodiu 0,14 g 0,14 g 0,02 g 0,14 g

"omparand cele patru marci, o!servam ca valoarea energetica cea mai mare o are
'rimola, urmata de 7il8a si de 'oiana. 'rimola este prima si in ceea ce priveste grama*ul
de proteine in 100 g. %ipidele sunt prezente in cantitati apro#imativ egale, iar glucidele in
proportie mai mare la 'oiana.
Capitolul (. A%ali#a !o-paati.a a popi"tatilo '"%#oial"
'entru analiza senzoriala a marcilor de ciocolata 7il8a, Poiana, Pri#ola si
$%ricana a# luat in considerare ur#atoarele caracteristici senzoriale& !ust, aro#a,
culoare, consistenta (la te#peratura de '0 ( ')C", aspect e*terior si in sectiune (la
te#peratura de '0 ( ')C" si %or#a+
Caa!t"i'ti!i
'"%#oial"
Mil2a Poia%a Pi-ola A,i!a%a
Gu't 'lacut,
caracteristic tipului
de ciocolata, $ara
nuante straine
'lacut, natural,
cu o usoara
senzatie de
aspri#e
'lacut, untos,
caracteristic
tipului de
ciocolata
'lacut, cu o
usoara
senzatie de
asprime, si un
punternic gust
de arahide
Ao-a 'lacuta, !ine
precizata, in
concordanta cu
'lacuta,
speci$ica,
puternica
Speci$ica, in
concordanta
cu gustul
Speci$ica,
avand o usoara
concordanta
gustul cu gustul
Culoa" >ni$orma, in
concordanta cu
aromele si
adaosurile $olosite?
$ara pete
>ni$orma, in
concordanta cu
aromele si
adaosurile
$olosite? $ara
pete
>ni$orma, in
concordanta
cu aromele si
adaosurile
$olosite? $ara
pete
>ni$orma, in
concordanta
cu aromele si
adaosurile
$olosite? $ara
pete
Co%'i't"%ta
3la
t"-p"atua
&" (4 5 (6C7
)are, casanta,
onctuoasa, $ina
)are, casanta,
onctuoasa, $ina
)are, casanta,
onctuoasa,
$ina
)are, casanta,
onctuoasa
A'p"!t
"1t"io 'i i%
'"!tiu%" 3la
t"-p"atua
&" (4 5 (6C7
'i ,o-a
=orma regulata ,
supra$ata neteda,
lucioasa, $ara pete,
zgarieturi si !ule
de aer? stratul de
acoperire este
uni$orm si
continuu? produsul
prezita ornamente
si desene !ine
conturate
=orma regulata ,
supra$ata neteda,
lucioasa, $ara
pete, zgarieturi
si !ule de aer?
stratul de
acoperire este
uni$orm
ta!letele $iind
!ine delimitate?
produsul prezita
ornamente si
desene !ine
conturate
=orma
regulata ,
supra$ata
neteda,
lucioasa, $ara
pete,
zgarieturi si
!ule de aer?
stratul de
acoperire este
uni$orm si
continuu?
=orma
regulata ,
supra$ata
neteda, $ara
luciu si pete,
prezinta
zgarieturi?
stratul de
acoperire este
aproape
uni$orm?
Capitolul ). A-/ala0ul
Milka
6nca de la aparitie, am!ala*ul ta!letei 7il8a este -o., pe acesta $iind imprimate o
vacuta si o vedere panoramica a &lpilor. ,umele @7il8aA reprezinta, de $apt alaturarea
primelor sila!e ale cuvintelor lapte .7ilch/ si cacao .Ba8ao/ in lim!a germana. 7ovul e
o culoare care iese in evidenta si care atrage, in mod categoric, atentia asupra produsului
pe carel im!raca. :acuta apare pe am!ala* cu un mesa* simplu4 vaca inseamna lapte,
ciocolata 7il8a e cu lapte.
V"&"l" $olosit, e#prima naturaletea asociat cu iar!a proaspata cu care sunt hranite
vacutele.
"uloarea o'i" $olosita in proportie de 5- are scopul de a $ace produsul sa se vanda
mai !ine? se zice ca 5- rosu $olosit pe un am!ala* o$era o posi!ilitate mai mare
produsului de a $i cumparat.
Al/ul este o culoare sugestiva pentru unul dintre principalele ingrediente $olosite, si
anume, laptele.

Poiana
"uloarea predominanta este o'ul viu, culoare calda care e#prima dragoste, $iind
totodata depasit procenta*ul de 5.
"uloarea al/a a laptelui, care invaluie ta!letele de ciocolata, se regaseste si in numele
marcii, $ontul te#tului creand impresia scrierii chiar cu lapte.
6ar!a si natura sunt reprezentate de culoarea ."&", iar maroul ciocolatiu este
reprezentativ pentru produsul in sine.
Primola
6n ceea ce priveste aceasta ciocolata, culoarea predominanta este al/a'tul, culoare
care este asociata cu cerul, prospetimea si prosperitatea.
Al/ul regasit in $ont ne trimite cu gandul la ingredientul principal, laptele.
V"&"l" $olosit pe am!ala*ul primola este unul inchis care nu se armonizeaza cu
al!astrul $olosit intro cantitate $oarte mare, deci nu este sesiza!il desi el ar $i tre!ui sa
evidentieze natura.
Mao8ul ciocolatei cat si al arahidelor evidentiaza ingredientul cheie al produsului,
invitand consumatorii sa se ras$ete cu o ta!leta de ciocolata.
Africana
Gal/"%ul, culoarea predominanta a acestui am!ala*, evidentiaza arahidele, $iind
deasemenea si o culoare calda, curata, vie.
Maou8ul este $olosit intro cantitate mult prea mica, desenul ta!letei de ciocolata cat
si a arahidelor $iind $oarte luminat, estompand viziunea reala a acestora. ,icio dorinta nu
apare la vederea acestui desen.
V"&"l" creeaza impresia unui camp cu iar!a proaspata.
)ot din punct de vedere al analizei am!ala*ului, un rol important il ocupa atat
lizi!ilitatea te#tului, cat si calitatea am!ala*ului.
6n ceea ce priveste ciocolata Milka, culoarea te#tului este al! pe $undal mov, ceea ce
permite o distingere $oarte !una a te#tului, putand $i citit cu usurinta. =iind un produs
premium, invelisul ciocolatei este de o calitate superioara, mai gros ceea ce a*uta la o
conditie de pastrare cat mai !una si, este totodata resigila!il.
&m!ala*ul ciocolatei Poiana, permite de asemenea o citire a te#tului $oarte usoara
culoarea $ontului $iind al!a pe un $ond rosu. 6nvelisul este de o calitate $oarte !una,
o$erind de asemenea posi!ilitatea resigilarii dupa deschidere.
Primola, are un am!ala* la $el de lizi!il, cu o culoare a $ontului al!a pe $ond al!astru.
6nvelisul este de o calitate $oarte !una, o$erind posi!ilitatea desigilarii cu usurinta, insa nu
pune la dispozitie varianta resigilarii.
Africana are $ontul negru pe $ond gal!en permitand o citire usoara, $ara di$icultati, insa
in ceea ce priveste invelisul, calitatea este sla!a. Desigilarea poate $i produsa cu usurinta,
dar cu o deschidere $oarte mica a am!ala*ului, produsul putand $i accesat doar in partea
superioara, ast$el ca pentru restul produsului consumatorul este nevoit sa rupa invelisul
sau sa il taie.
Capitolul +. A%ali#a -i1ului &" -a2"ti%$
+.1. Politi!a &" po&u'

Politi!a &" p"t

'retul se gaseste intro stransa legatura cu produsul, $iind una din componentele
acorporale ale acestuia.
Din perspectiva pretului, se pot trage niste linii groase care sa delimiteze
!randurile de ta!lete de ciocolata. 'retul este un criteriu important, in conditiile in care
prezinta mari di$erente intre marcile prezentate, si anume, o di$erenta de la 4.5 C9,,
pretul ciocolatei 7il8a, la 2.5 C9,, pretul ciocolatei &$ricana.
'entru consumatori, pretul se a$la in relatie directa cu calitatea perceputa a
ciocolatei.

Mil2a Poia%a Pi-ola A,i!a%a
+.9 RON ).+ RON ).: RON (.9 RON