Professional Documents
Culture Documents
FACULTATEA DE MECANICA
SECTIA: T.C.M.
PROIECT DE LICENTA
PROIECTARE SI EXECUTIE MATRITA MULTICUIB
PENTRU INJECTAT REPERE DIN MASE PLASTICE
Conducator proiect Absolvent
Conf. dr. ing. Teisanu Cristina Florescu Cristian Nicusor
Craiova 2013
Matrita multicuib pentru injectat repere
Repere injectate din mase plastice
1. T E M A P R O I E C T U L U I
Se va proiecta si executa fizic, matrita multicuib pentru
injectat repere din mase plastice
Proiectul va cuprinde:
- Notiuni despre mase plastice si tehnologii pentru
injectare repere
- Notiuni de baza privind arhitectura, calculul,
dimensionarea si proiectarea matritelor de injectat
materiale termoplastice
- Alegerea reperului/piesei si elaborarea desenului de
executie
- Proiect de executie matrita multicuib. Se are in
vedere o matrita in care vor fi injectate simultan
minim doua repere
- Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin
aschiere a unui reper din componenta matritei
multicuib, inclusiv elaborare plane de operatii
- Executia/fabricatia matritei multicuib
- Testare matrita pe o masina de injectat, eliminarea
defectelor de proiectare si fabricatie, obtinerea unor
repere corespunzatoare calitativ
C U P R I N S
1 TEMA PROIECTULUI
4
2 MEMORIU JUSTIFICATIV
5
3 PROIECTAREA MATRITELOR PENTRU INJECTAT
MATERIALE TERMOPLASTICE. STABILIREA REPERULUI
INJECTAT
7
4 PROIECT DE EXECUTIE MATRITA MULTICUIB PENTRU
INJECTAT REPERE DIN MASE PLASTICE
18
5 PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE
PRELUCRARE PRIN ASCHIERE TIJA ARUNCATOARE
27
5.1 REPER TIJA ARUNCATOARE
27
5.2 ITINERAR TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE
29
5.3 STABILIREA ADAOSURILOR DE PRELUCRARE INTERMEDIARE SI
TOTALE
30
5.4 STABILIREA REGIMURILOR DE ASCHIERE
35
5.5 STABILIREA NORMEI TEHNICE DE TIMP
40
5.6 PLANE DE OPERATII TEHNOLOGICE
47
6 EXECUTIE MATRITA MULTICUIB PENTRU INJECTAT
SFERE 24
52
7 TESTAREA MATRITEI PE MASINA DE INJECTAT
EXECUTIE PIESE DE PROBA/SFERE 24
57
8 CONCLUZII
64
9 BIBLIOGRAFIE
65
2. MEMORIU JUSTIFICATIV
Una dintre cerintele majore ale industriei constructoare de masini si utilaje , consta
in proiectarea si dimensionarea rationala a pieselor corespunzator cerintelor constructiv-
functionale, precum si in proiectarea corecta a proceselor tehnologice de prelucrare.
Stabilirea formei, dimensiunilor, abaterilor de forma si de pozitie, tolerantelor si a
arhitecturii si independentei constructiilor in ansamblu, sunt elemente esentiale pe care le
impune inginerul proiectant constructiv. In etapa de realizare a pieselor si ansamblurilor,
se impune din partea proiectantului tehnologic ca adaosurile de prelucrare, elementele
regimurilor de fabricatie si normele tehnice de timp sa fie just stabilite prin metode de
calcul analitic sau adoptate rational din normele tehnice.
Majoritatea materialelor utilizate in constructia de masini sunt materiale metalice
precum oteluri, fonte, aluminiu si aliajele sale, cupru si aliajele sale. Alaturi de aceste
materiale metalice, au fost asimilate o serie de alte materiale nemetalice precum masele
plastice, care datorita proprietatilor fizico-mecanice si-au gasit numeroase utilizari in
majoritatea domeniilor de activitate din tehnica si pentru utilizari gospodaresti.
Masele plastice sunt materiale produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la
incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racire. Ele se caracterizeaza printr-o buna
rezistenta mecanica, densitate mica (usoare), inalta stabilitate chimica, proprietati
termoizolante si electroizolante, etc. In marea diversitate de mase plastice, polietilena
obtinuta din polimerizarea etilenei, cat si polipropilena obtinuta din polimerizarea
propilenei, prezinta o pozitie insemnata si datorita faptului ca pot fi usor reciclate si nu
afecteaza mediul inconjurator.
In aceasta directie, in prezenta lucrare am realizat proiectarea si executia unei
matrite multicuib, pentru obtinerea prin injectie din granule de polietilena/polipropilena a
unui reper de tip sfera. Acest reper, se compune din doua semisfere neidentice 24, care
prin asamblare demontabila printr-un ajustaj cu strangere, genereaza ansamblul sfera
24. Un asemenea reper poate avea diverse utilizari precum un simplu obiect artizanal,
sau poate fi montat pe pragul sau interior un circuit electronic specializat cu lumini cu
LED-uri, ceea ce ii confera o atractie aparte, etc.
Proiectarea matritei cu 4 cuiburi pentru injectia simultana a doua repere (patru
semisfere), a presupus in prealabil parcurgerea unei etape de documentare privind calculul,
dimensionarea, proiectarea cuiburilor si a sistemului de injectie, sistemul de racire,
sistemul de aruncare, arhitectura in ansamblu.
In etapa de proiectare constructiva a matritei, am pornit de la forma si dimensiunile
reperului dupa care am dimensionat partea activa reprezentata prin cele 4 cuiburi, dispuse
in planul de separatie. Acest plan delimiteaza semimatrita inferioara de semimatrita
superioara, astfel incat pe masina de injectat este permisa inchiderea matritei, injectarea si
solidificarea reperului respectiv, deschiderea matritei si aruncarea ansamblului culee
injectare-repere. Astfel s-a elaborat ansamblul general, desenele de subansamblu si repere
componente ale matritei.
5
Un alt capitol al lucrarii trateaza proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin
aschiere a unui reper din componenta matritei, respectiv tija aruncatoare. Astfel pentru
productia de unicat (1 buc), s-a ales semifabricatul (bara laminata/OLC 45), si s-a stabilit o
varianta de itinerar tehnologic de prelucrare prin aschiere, pe masini unelte universale,
utilizand SDV-uri universale.
Adaosurile de prelucrare intermediare (interfazice tehnologice) si totale sunt
stabilite pentru fiecare operatie/faza tehnologica dupa normative si tabele din literatura de
specialitate.
Asfel s-a plecat de la dimensiunile finale ale piesei si prin cumularea adaosurilor,
conform operatiilor si fazelor tehnologice, s-a ajuns la dimensiunea finala a
semifabricatului laminat, in cazul nostrum bara laminate 35/OLC45.
Pentru productia de unicat, elementele regimului de aschiere (adancimea de
aschiere, avansul de lucru, viteza de aschiere) s-au stabilit dupa normative din literatura
tehnica de specialitate. Modelele de calcul analitic, care sunt destul de laborioase, se
practica in cazul productiei de serie mare si de masa. Odata stabilite teoretic elementele
regimului de aschiere, acestea sunt corectate si adoptate in functie de gama de
caracteristici tehnice ale utilajului pe care se executa respectivele operatii/faze
tehnologice. Pe parcursul fluxului de fabricatie, pentru asigurarea duritatii superficiale de
33-35 HRC (unitati Rockwell), reperul a fost supus unui ciclu termic de calire si revenire.
Operatia finala de rectificare cilindrica exterioara, asigura realizarea cotei finale tolerate
[30h6(
0
r
=75daN/mm
2
, viteza de aschiere se corecteaza cu coeficientul k
v
=0,62, rezulta:
v
a
=vk
v
=1900,62= 118 m/min
Turatia piesei va fi
n=
1000va
d
=
1000118
3,1431,6
= 1188 rot/min
Din gama strungului SN250, se alege turatia n=1000 rot/min
Viteza reala de aschiere v
r
, va fi
v
r
=
dn
1000
=
3,1431,61000
1000
= 99,3 m/min
37
Regimuri de aschiere la strunjirea exterioara de finisare
Din Luc. 8, Vol.1, Tab. 9.8-Avansuri pentru strunjirea exterioara de finisare, cu
cutit cu placuta din carburi cu raza la varf r=1...1,5 mm cu rugozitatea impusa
suprafetei de 6,3 m, se alege avansul longitudinal la finisare s=0,1...0,2 mm/rot
Din gama strungului SN250, se impune avansul longitudinal s=0,16 mm/rot
Pentru strunjire otel carbon, cu cutit cu placuta P10, fara racire, adancimea de
aschiere t=1,3 mm (finisare), avansul de lucru s=0,16 mm/rot, din Luc.8,Vol.1,tab.
9.15, se alege viteza de aschiere v=265 m/min.
La prelucrarea otelului laminat OLC45, avand rezistenta la rupere
r
= 75
daN/mm
2
, viteza de aschiere se corecteaza cu coeficientul k
v
=0,62, rezultand:
v
a
=vk
v
=2650,62= 164 m/min
Turatia piesei va fi
n=
1000va
d
=
1000164
3,1430,35
= 1720 rot/min
Din gama strungului SN250, se alege turatia n=1410 rot/min
Viteza reala de aschiere v
r
, va fi
v
r
=
dn
1000
=
3,1430,351410
1000
= 134 m/min
Regimuri de aschiere la strunjirea frontala
Strunjire frontala capat semifabricat/degrosare
Avand in vedere faptul ca rigiditatea transversala a strungurilor normale
(paralele) este inferioara rigiditatii longitudinale, valorile elementelor regimului de
aschiere la prelucrari frontale (transversale) vor fi inferioare celor de la prelucrari
longitudinale.
Conform Luc.10, Vol.1, Tab. 3.15, corespunzator raportului dintre diametrul
minim si diametrul maxim la strunjirea frontala si unghiurile de atac principal si
secundar al cutitului de prelucrat (
p
=45
s
=45 ), coeficientul de corectie k=1,42.
In aceste conditii la strunjirea frontala de degrosare:
Avansul de lucru (transversal) si viteza de aschiere si turatia piesei, vor fi cele
stabilite la strunjirea exterioara de degrosare, micsorate cu 42%, respectiv:
s
t
=s
l
/k=0,32/1,42=0,22 mm/rot
v
at
=v
a
/k=99,3/1,42= 70 m/min
n
d
=n
l
/k= 1000/1,42= 704 rot/min
Din gama de caracteristici a strungului SN250 se aleg:
Avansul transversal: s
t
=0,19 mm/rot
Turatia piesei la degrosare frontala n
d
=710 rot/min
Strunjire frontala capat semifabricat/finisare
Din aceleasi considerente ca la strunjirea frontala de degrosare, elementele
regimului de aschiere vor fi cele de la strunjirea exterioara longitudinala de finisare
micsorate cu coeficientul k=1,42, respectiv:
Avansul transversal la finisare: s
t
=s
l
/k=0,16/1,4=0,11 mm/rot
Viteza de aschiere la finisare: v
at
=v
a
/k=134/1,4= 96 m/min
38
Turatia piesei la strunjirea transversala de finisare
n
t
=n
l
/k= 1410/1,4= 1007 rot/min
Din gama de caracteristici a strungului SN250 se aleg:
Avansul transversal s
t
=0,12 mm/rot
Turatia piesei la finisare frontala n
f
=1000 rot/min
Regimuri de aschiere la retezare si strunjire canal exterior (degajare filet)
Pentru retezare la otel carbon cu racire, latimea cutitului b=4 mm, diametrul
semifabricatului T
d
=35 mm din Luc. 8, Vol.1, tab. 9.30, se alege:
Pentru retezare:
avansul transversal s
t
=0,09 mm/rot
viteza de aschiere v=44 m/min
turatia piesei n=400 rot/min
Din gama strungului SN250, se adopta:
s
t
=0,096 mm/rot si n=355 rot/min
Pentru degajare exterioara (strunjire canal iesire filet 21,53,5)
avansul transversal s
t
=0,06 mm/rot
viteza de aschiere v=58 m/min
turatia piesei n=740 rot/min
Din gama strungului SN250, se adopta s
t
=0,06 mm/rot si n=710 rot/min.
Regimuri de aschiere la prelucrare gauri de centruire pe strung
Din Luc.8,Vol.I, Tab. 9.109-Avansuri si viteze de aschiere la centruire, cu
burghiu combinat 3,15, se alege: s=0,03 mm/rot si v=12...25 m/min
Turatia piesei va fi: n=
1000
=
100015
3,143,15
= 1515 /
Din gama strungului SN250, se adopta:
avansul longitudinal s
l
=0,04 mm/rot
turatia piesei n=1410 rot/min
viteza reala de aschiere v
r
==
1000
=
3,143,151410
1000
= 14 /
Regimuri de aschiere la strunjire filet M24x2
Pentru strunjire de degrosare filet triunghiular exterior (=60 ), pasul filetului
p=2 mm, cu cutit profilat (=60 ) din otel rapid R
p
3, cu racire, fiecare din cele 6
treceri de degrosare cu adancimea t=0,15 mm, conform Luc. 8,Vol.1, Tab.
9.32, se adopta:
viteza de aschiere v=21 m/min
Pentru otel cu
r
= 75 daN/mm
2
, viteza se corecteaza cu coeficientul k
v
=0,9.
La filet exterior prevazut cu degajare (canal iesire varf cutit), viteza se reduce
cu coeficientul k
v
=0,8 rezultand: v=210,90,8=15,12 m/min.
Pentru diametrul mediul al filetului M24x2, d=22,7 mm, turatia piesei va fi:
n=
1000
=
100015,12
3,1422,7
= 212 /
39
Din gama strungului SN250, se alege turatia pentru filetare exterioara de
degrosare, n=180 rot/min
Viteza de aschiere reala v
r
=dn/1000=3,1422,7180/1000=12,8 m/min
Pentru strunjirea de finisare filet triunghiular exterior (=60 ), pasul filetului
p=2 mm, cu cutit profilat (=60 ) din otel rapid R
p
3, cu racire, fiecare din cele 3 treceri
de finisare cu adancimea t=0,06 mm, conform Luc. 8,Vol.1, Tab. 9.32, se adopta:
viteza de aschiere v=24 m/min
Pentru otel cu
r
= 75 daN/mm
2
, viteza se corecteaza cu coeficientul k
v
=0,9.
La filet exterior prevazut cu degajare (canal iesire varf cutit), viteza se reduce
cu coeficientul k
v
=0,8 rezultand: v=240,90,8=17,28 m/min.
Pentru diametrul mediul al filetului M24x2, d=22,7 mm, turatia piesei va fi:
n=
1000
=
100017,28
3,1422,7
= 242 /
Din gama strungului SN250, se alege turatia pentru filetare exterioara de
finisare, n=180 rot/min
Viteza de aschiere reala v
r
=dn/1000=3,1422,7180/1000=12,8 m/min
Regimuri de aschiere la frezare
La frezarea de degrosare se alege mai intai avansul pe dinte s
d
(mm/dinte),
deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte al sculei. Conform
Luc.8, Vol. II, Tab. 9.43 Frezarea cu freza deget (cu coada), din otel rapid cu
d=40,z=6 dinti, pentru prelucrat otel carbon laminat:
Pentru adancime de aschiere t5 mm, elementele regimului de aschiere se
recomanda:
La frezarea de degrosare cu freza 40, cu coada si 6 dinti:
avansul de lucru s
d
=0,04 mm/dinte;
avansul pe rotatie (avans longitudinal), va fi s
l
=s
d
z=0,46=0,24 mm/rot;
viteza de aschiere v=22,5 m/min;
turatia sculei (frezei 40) recomandata: n=180 rot/min.
Conform caracteristici masina frezat de scularie FS 355x1250, se adopta:
avansul longitudinal al mesei masinii de frezat: s
l
=0,25 mm/rot
turatia frezei n=210 rot/min
viteza de aschiere reala va fi: =
1000
=
3,1440210
1000
= 26,3 /
La frezarea de finisare cu freza 40, cu coada si z= 6 dinti
avansul de lucru s
d
=0,025 mm/dinte
Avansul pe rotatie (avans longitudinal) va fi:
s
l
=s
d
z=0,0256=0,15 mm/rot
viteza de aschiere v=26,5 m/min
turatia sculei (frezei 40) recomandata: n=212 rot/min
Conform caracteristici masina frezat de scularie FS 355x1250, se adopta:
avansul longitudinal al mesei masinii de frezat: s
l
=0,14 mm/rot
turatia sculei (frezei 40), n= 224 rot/min
40
viteza de aschiere reala va fi =
1000
=
3,1440224
1000
= 28,13 /
Regimuri de aschiere la rectificare cilindrica exterioara
Se prelucreaza prin rectificare de degrosare "tija aruncatoare", cu diametrul si
tolerantelele 30
0
-0,013
, lungimea de rectificat 138 mm, lungimea totala 155 mm si
rugozitatea suprafetei R
a
=1,6m
Din Luc.8, Vol. 2, Tab. 9.148-Avansul longitudinal si avansul transversal la
rectificarea cilindrica exterioara (in cazul nostru disc abraziv cu latimea B=40 mm),
se alege:
Avans longitudinal s
l
=0,540=20 mm/rot
Avansul transversal (adancimea de aschiere) s
t
=0,02 mm/cursa dubla, care se
introduce manual la fiecare cursa dubla a piesei. In aceste conditii, numarul de treceri
va fi:
i=a
r
/s
t
=0,35/0,02= 18 treceri (cursa dubla)
In functie de materialul de prelucrat (otel calit) si tipul rectificarii din
Luc.8,vol.2, Tab. 9.152 se alege viteza de aschiere a discului abraziv v=30 m/s
Turatia discului abraziv n=60.000v/D=60.00030/3,14300= 1910 rot/min.
Din caracteristicile masinii de rectificat W.M.W. 170x450, se alege turatia
discului abraziv n=2040 rot/min. In aceste conditii, viteza de aschiere reala a discului
abraziv 300, va fi: v
r
=Dn/60.000=3,142040/60.000=32 m/s=1922 m/min
Viteza de avans (circular) a piesei
Din Luc. 8,Vol.2, Tab. 9.152, viteza de avans a piesei (30) v=16 m/min, iar
turatia piesei va fi:
n
p
=1000v
=
+
1
+
2
=13,20 min.
Timpul care depinde de modul de prindere a piesei (in universal) si diametrul
maxim al piesei (400 mm),
"
=6,13 min.
Pe total timpul de pregatire si inchiere la toate operatiile de strunjire.
T
pi
=
"
=13,2+6,13= 19,23 min
Pentru productie de unicat, timpul de deservire tehnica si organizatorica T
d
si
timpul de odihna si necesitati fiziologice T
on
, la operatii de strunjire se determina ca
procent din timpul unitar incomplet (timpul de baza).
Operatia 1/Debitare mecanica T
d
=12%T
ui
=0,121,1=0,13 min
T
on
=10%T
ui
=0,11,1=0,11 min
In concluzie: Operatia 1-Debitare mecanica
Norma tehnica de timp T
n
=T
ui
+T
d
+T
on
+T
pi
/n=1,1+0,13+0,11+19,23/1=20,57 min
Operatia 2-Strunjire
T
d
=12%T
ui
=0,12(3,11+5,14+12,7)=0,1220,95=2,52 min
T
on
=10%T
ui
=0,1(3,11+5,14+12,7)=0,120,95=2,09 min
45
Norma tehnica de timp T
n
=T
ui
+T
d
+T
on
+T
pi
/n=20,95+2,52+2,09+19,23/1=44,79 min
Operatia 3-Frezare
Frezare plana degrosare/finisare l=15 mm
Conform Luc.8, Vol.II,Tab.11.19-Frezare de degrosare otel cu freza cilindrico-
frontala, din otel rapid cu coada.
Timpul operativ incomplet la finisare T
oi
=1,6 min
Conform Luc.8, Vol.II,Tab.11.19-Frezare de finisare otel cu freza cilindrico-
frontala, din otel rapid cu coada.
Timpul operativ incomplet la finisare T
oi
=0,8 min
Conform Luc.8,Vol.III,Tab.11.84...11.88 Timpi ajutatori pentru:
prinderea piesei pe masina de frezat T
a1
=0,81 min
modul de reglare a frezei la dimensiune T
a2
=0,74 min
modul de indepartare a aschiilor (manual) T
a3
=0,15 min
modul de masurare la operatii de frezare T
a4
=0,12 min
modul de centrare a piesei (in universal) T
a5
=0,5 min
Timpul auxiliar T
a
=0,81+0,74+0,15+0,12+0,5=2,32 min
Din Luc.8,Vol.II,Tab.11.94-Timpi de pregatire-incheiere T
pi
, timpi de deservire
a locului de munca T
d
,timpi de odihna si necesitati fiziologice T
on
, la masinile de
frezat. Dupa modul de prindere a piesei in universalul mesei rotative, T
pi
=33 min.
La frezarea de degrosare a celor doua suprafete paralele si frezarea de finisare a
celor doua suprafete paralele, avem o singura prindere a piesei (in universalul mesei
rotative).
Rezulta: T
d
=10%(T
oi
+T
a)
=0,1(21,6+20,8+2,32)=0,71 min
T
on
=10%(Toi+T
a)
=0,1(21,6+20,8+2,32)=0,71 min
In concluzie: Operatia 3-Frezare
Norma tehnica de timp:
T
n
=T
oi
+T
d
+T
on
+T
pi
/n=1,62+0,82+0,71+0,71+33/1=39,22 min
Operatia 5-Rectificare cilindrica exterioara
Conform Luc.8,Vol.II,Tab.11.122-Timpi de baza (degrosare+finisare) la
rectificarea rotunda exterioara a otelului calit
Functie de diametrul piesei (30mm) si lungimea de rectificat (138mm),
timpul de baza T
b
=3,70 min
Timpii auxiliari se stabilesc din tabelele:
Tab. 11.133-Timpi auxiliari in legatura cu operatia/faza si metoda de masurare
T
a1
=0,16 min, pentru rectificare cilindrica exterioara
T
a2
=0,24 min, pentru masurari cu micrometrul de exterior
Tab. 11.134-Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei la rectificare
T
a3
=0,26min (prindere intre varfuri)
Timpul auxiliar T
a
=0,16+0,24+0,26=0,66 min
Timpul operativ incomplet T
oi
=T
b
+T
a
=3,7+0,66=4,36 min
Tab. 11.136 Timpul de deservire tehnica si organizatorica a locului de munca
T
d
=T
dt
+T
do
46
Timpul de deservire tehnica T
dt
=1,3 min, pentru o reascutire a pietrei de
rectificat T
do
=2%( T
b
+T
a
)=0,02(3,7+0,66)=0,09 min
T
d
=T
dt
+T
do
=1,3+0,09=1,39 min
Tab. 11.137 Timpul de odihna si necesitati fiziologice T
on
T
on
=3%( T
b
+T
a
)=0,03(3,7+0,66)=0,13 min
Tab. 11.138 Timpul pentru pregatire inchiere la prelucrari pe masini de rectificat
Pentru prinderea piesei intre varfuri la rectificare exterioara pe lungime
<1000mm, T
pi
=6min.
In concluzie Operatia 4-Rectificare cilindrica exterioara
Norma tehnica de timp T
n
=T
oi
+T
d
+T
on
+T
pi
/n=4,36+1,39+0,13+6/1=11,88 min
Norma de timp totala N
t
pentru fabricatia reperului unicat (cu exceptie
tratamentului termic), se obtine prin insumarea normei la cele patru operatii
tehnologice
Nt=20,57+44,79+39,22+11,88=116,46 min
PLANE DE OPERATII TEHNOLOGICE
Reper: Tija aruncatoare; Nr. desen: TCM-01
Tipul productiei: unicat (1 buc.); Semifabricat: Bara laminata otel OLC 45
Nr.
crt.
Denumirea operatiei/fazei
Schita tehnologica
Adaosul de
prelucrare
a [mm]
Regim de aschiere Norma
tehnica de
timp
[min]
Adancime
t [mm]
Avans
s
(mm/rot)
Viteza
v [m/min]
Turatie
n
[rot/min]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. DEBITARE LA STRUNG
- Prindere si centrare bara
otel 35/OLC 45
- Retezare semifabricat
L=180 mm; B=4 mm
17,5
4
0,096
44
355
N
t
=20,57
2.
STRUNJIRE
Prinderea 1
- Prindere si centrare
- Strunjire frontala
degrosare
- Strunjire frontala finisare
- Executat gaura centruire
3,15x12
- Desprindere
1,2
0,8
1,575
1,2
0,8
1,575
0,19
0,12
0,03
70
96
14
710
1000
1410
N
t
=44,79
180
3
5
2
5
4
6
,
3
Utilaje, S.D.V-uri:
strung normal: SN250x500 mm
cutit pentru debitat 4x25/25x25/otel rapid R
p
3
subler cu tija 200/0,05 mm
Utilaje, S.D.V-uri:
strung normal: SN250x500 mm
cutit inconvoiat pentru degrosare/placuta carburi P10
burghiu combinat de centruire 3,15/con protectie 120
subler cu tija 200/0,1 mm
0 1 2 3
4
5
6
7 8
Prinderea 2
- Prindere si centrare
- Strunjire exterioara de
degrosare 31,6x161
- Strunjire exterioara de
finisare 30,35x161
- Tesire 3x45
- Autocontrol
- Desprindere
3,35
1,3
3
3
0,32
0,16
manual
99,3
134
99,3
1000
1410
1000
6,3
161
3
0
,
3
5
3x45
45 45 50 50
Utilaje, S.D.V-uri:
strung normal: SN250x500 mm
cutit inconvoiat pentru degrosare/placuta carburi P10
cutit drept pentru finisat/placuta carburi P10
subler cu tija 200/0,05 mm
Prinderea 3
- Prindere si centrare
- Retezat capat L=157; B=4
mm
- Strunjire frontala
degrosare
- Strunjire frontala finisare
L=155
- Executat gaura centruire
3,15x12
- Strunjire exterioara
degrosare 25,2x17
- Strunjire exterioara
finisare 23,9x17
- Strunjire frontala iesire
filet (canal) 21,5x3,5
- Strunjire filet cu cutit
M24x2:
6 treceri degrosare a
d
=0,15
mm/trecere
3 treceri finisare a
f
=0,061
mm/trecere
- Autocontrol
- Desprindere
15,2
1,2
0,8
1,575
9,8
1,3
1,25
2,065
4
1,2
0,8
1,575
3,27/3
treceri
1,3
3,5
t=0,15
mm/
trecere
t=0,061
mm/
trecere
0,096
0,19
0,12
0,03
0,06
s
l
=2
mm/rot
s
l
=2
mm/rot
44
70
96
14
99,3
134
58
12,8
12,8
355
710
1000
1410
1000
1410
710
180
180
155
2
1
,
5
M
2
4
x
2
17
3,5
60
Utilaje, S.D.V-uri:
- strung normal: SN250x500 mm; - cutit pentru retezat 4x25/25x25/otel rapid R
p
3; - cutit inconvoiat pentru degrosare/placuta carburi P10
- cutit drept pentru finisat/placuta carburi P10; - burghiu combinat de centruire 3,15/con protectie 120; - cutit special pt. canale 3,5x25/25x25/otel
rapid R
p
3; - subler cu tija 200/0,05 mm; - calibru filet M24x2/trece-nu trece
0 1 2 3 4 5 6 7 8
3. FREZARE
- Prindere si centrare pe
masa rotativa
- Frezare plana degrosare
l=15
- Frezare plana finisare l=15
- Divizare (rotatie)reper 180
- Frezare plana degrosare
15x24
- Frezare plana finisare
l=15 mm
- Autocontrol
- Desprindere
2
1
2
1
2
1
2
1
0,25
0,14
0,25
0,14
26,3
28,3
26,3
28,3
210
224
210
224
N
t
=39,22
4.
TRATAMENT TERMIC
CALIRE-REVENIRE
3335 HRC
Calire: incalzire 840-860C
racire apa
Revenire: incalzire 550-560C
racire: ulei
1
5
24
6
,
3
Utilaje, S.D.V-uri:
masina de frezat de scularie FS 355x1250
freza cilindrico-frontala 40,cu coada si 6 dinti/otel rapid R
p5
subler cu tija 200/0,05 mm
N
t piesa
=116,46 min
5.
RECTIFICARE
CILINDRICA
EXTERIOARA
- Prindere si centrare intre
varfuri
- Rectificare cilindrica
exterioara 30h6(
0
-0,012
)
- Autocontrol
- Desprindere piesa
0,35
t=0,02
mm/cursa
dubla 18
curse
duble
(treceri)
s
l
=20
mm/rot
s
t
=0,02
mm/cursa
dubla
v
disc
=1922
m/min
v
l
=2,5
m/min
n
disc
=2040
rot/min
n
piesa
=125
rot/min
N
t
=11,88
138
3
0
(
0
-
0
,
0
1
2
)
1,6
Utilaje, S.D.V-uri:
masina de rectificat rotund exterior-interior W.M.W.
170x450
piatra cilindrica (disc)300x40/material E/duritate K
micrometru de exterior 25-50/0,01 mm
trusa monstre rugozitate
52
6. EXECUTIE MATRITA MULTICUIB PENTRU
INJECTAT SFERE 24
Matrita multicuib pentru injectat repere din mase plastice
Nr. desen: TCM-02
Semimatrita inferioara
Nr. desen: TCM-04
Semimatrita superioara
Nr. desen: TCM-05
Tija aruncatoare
Nr. desen: TCM-07
57
7. TESTAREA MATRITEI PE MASINA DE INJECTAT
"EXECUTIE PIESE DE PROBA/SFERE 24"
Granule polietilena
Defecte retea injectare: formarea de bavura
Defecte la injectare repere: injectare incompleta
Repere injectate plastic-culee injectare
Nr. desen: TCM-02
Repere injectate
Semisfera 1 Semisfera 2
Sfera 24
8. CONCLUZII
Prezenta lucrare din domeniul ingineriei mecanice, se inscrie in directiile actuale ale
invatamantului tehnic superior, iar pentru un tanar absolvent reprezinta prima lucrare in
care cunostintele teoretice sunt transpuse in produs, verificat practic si testat.
Astfel, pornind de la justificarea necesitatii dezvoltarii acestui proiect proiectare si
executie matrita multicuib pentru injectat repere din mase plastice si pana la etapa finala
de realizare si verificare, au fost parcurse capitole importante precum:
Notiuni de baza privind proiectarea matritelor pentru injectat repere din materiale
termoplastice.
Proiect de executie a matritei multicuib, pornind de la desenul de executie al
reperului/piesei.
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin aschiere pentru o componenta
a matritei tija aruncatoare.
Etapa de executie fizica a matritei, care s-a desfasurat intr-o fabrica de SDV-uri
avand dotarea corespunzatoare.
Testarea matritei intr-o fabrica de mase plastice, pe o masina de injectie orizontala
cu actionare hidraulica, fabricatia din granule de polietilena si polipropilena a unui lot de
piese, sfere 24.
Pentru un absolvent al sectiei T.C.M., s-a acordat suficienta atentie capitolului de
proiectare a tehnologiei de fabrcatie ca unicat a reperului tija aruncatoare. Astfel, am
stabilit semifabricatul de tip bara laminata, adaosurile de prelucrare, elementele
regimurilor de aschiere, norma tehnica de timp necesara fabricatiei reperului si s-au
elaborat planuri de operatii tehnologice.
Lucrarea in ansamblu cuprinde 65 pagini scrise si desenate din care:
- 9 figuri explicative;
- 1 desen de executie format A2;
- 2 desen de executie format A3;
- 4 desen de executie format A4;
- 5 planuri de operatii tehnologice;
- 11 fotografii cu repere/piese, subcomponente si ansamblu fizic matrita
In concluzie, consideram ca pentru un tanar absolvent in domeniul ingineriei
mecanice cu specializare in tehnologia constructiilor de masini, prezenta lucrare cu
finalizare practica si-a atins scopul.
Matrita de injectat realizata fizic impreuna cu reperele de proba, vor ramane in
dotarea Facultatii de Mecanica si poate reprezenta un material didactic pentru viitoarele
generatii de studenti.
64
9. B I B L I O G R A F I E
1 Mircea Ionescu
Muscel Ianculescu,
s.a
Proiectarea matritelor pentru produse injectate din materiale
plastice, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1987.
2 Constantin Ciocardia,
s.a.
Tehnologia presarii la rece, Ed.Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1991.
3 Alexandru Chisiu, s.a. Organe de masini, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.
4 Aurel Nanu Tehnologia materialelor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1983.
5 Paul Precupetu, s.a. Desen tehnic industrial pentru constructia de masini, Ed.Tehnica,
Bucuresti, 1982.
6 Dumitru Dragu, s.a. Tolerante si masuratori tehnice, Ed.Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980.
7 Ioan Draghici, s.a. Indrumar de proiectare in constructia de masini, Vol.I si Vol. II,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980, 1982.
8 Aurelian Vlase, s.a. Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de
timp, Vol.I si Vol.II, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984 si 1985.
9 Constantin Picos, s.a. Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere, Vol.I si Vol.II,
Ed.Tehnica, Bucuresti, 1979, 1982.
10 Mihai Aelenei, Ion
Gheghea
Probleme de masini unelte si aschiere, Vol.I si Vol.II, Ed.Tehnica,
Bucuresti, 1985.
11 Stefan Mantea, Titi
Dulamita
Teoria si practica Tratamentelor Termice, Bucuresti, 1966.
12 Sever Sontea Tratamente termice, Reprografia Universitatii din Craiova, 1982.
13 Serban Domsa, Zeno
Miron
Indrumar pentru utilizarea fontelor, otelurilor si aliajelor
neferoase; Ed.Tehnica, Bucuresti, 1985.
14 Costica Atanasiu, s.a. Incercarea materialelor, Vol.I si Vol.II, Ed.Tehnica, Bucuresti,
1982.
15 Institutul Roman de
Standardizare (I.R.S.)
Scule aschietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor, Vol.I
si Vol.II, Colectia STAS, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1987; 1988.
16 www.mase-plastice.ro
65