UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA IASI
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Student:
ECONOMIC ZI, SPECIALIZAREA MANAGEMENT.

CUPRINS:
Capitolul I. Prezentarea organizaiei
Localizare
Istoric: nfiinare, evoluie, privatizare etc.
Activitatea organizaiei:
a) Precizarea sectorului principal de
activitate
b) ncadrarea domeniilor de activitate
conform A!"#
c) Piaa organizaiei
d) $ferta organizaiei
e) onsumatori %i clieni
f) &imensiunea %i structura pieei
g) &inamica pieei
') oncurena
(anagementul organizaiei:
a) (isiunea %i obiectivele organizaiei
b) )istemul de valori promovat n
cultura organizaiei
c) Analiza )*$+ la nivelul ntregii
organizaii
d) Principalele m,suri din cadrul
strategiilor generale aplicate n
ultimul an.
e) Principalele m,suri din cadrul
strategiilor funcionale -financiare,
de mar.eting, de resurse umane,
de producie/servicii/realizare a
activit,ii principale), aplicate n
ultimul an.
f) &escrierea structurii organizatorice
%i prezentarea organigramei#
Capitolul II
Analiza %i interpretarea evoluiei pentru ultimii
trei ani a principalilor indicatori economico0
financiari -cifra de afaceri, venituri, c'eltuieli,
profit, num,r de anga1ai etc.) utiliz2nd %i
reprezent,ri grafice adecvate.
Capitolul III. Prezentarea a 2 probleme
manageriale cu impact asupra
performanei organizaiei, n curs de
rezolvare n cadrul organizaiei
3iecare dintre cele dou, probleme se va
detalia astfel:
&escrierea problemei %i a conte4tului
apariiei sale -corelarea acesteia cu
sc'imb,ri interne sau din mediul
organizaiei)
Identificarea cauzelor apariiei
problemei %i a efectelor negative
previzionate
$biectivele urm,rite prin soluionarea
problemei -)(A5+)
Planul de m,suri pentru soluionarea
problemei %i programarea derul,rii lor
-grafic 6A"++)
Implicarea managerilor n soluionarea
problemei
!fectele a%teptate n urma aplic,rii
planului de m,suri, indicatorii %i
modalit,ile de evaluare/m,surare a
acestora
Motivatie si expliatii!
oti!ul pentru care am optat sa fac practica la SC " #$UR
E%PRES SR& a fost de ordin personal' deoarece este o afacere a
prietenului meu si Imi sunt cunoscute mai multe lucruri legate de
acti!itatea acesteia.
Stagiul de practica a a!ut loc In perioada (()*+ iunie*,,+- trei
saptamani.' timp In care am urmarit Indeaproape acti!itatea tuturor
anga/atilor firmei cat si a managerului.
Pe perioada practicii am a!ut In !edere o0iecti!e precum:
aplicarea In practica a cunostintelor teoretice do0andite la cursuri'
acumularea de e1perienta In formare In cadrul unei entitati economice'
familiarizarea cu mediul de afaceri' formarea deprinderilor In ceea ce
pri!este solutionarea pro0lemelor economice din cadrul unei societati
comerciale.
Pe toata perioada desfasuratii stagiului de practica nu au aparut
pro0leme deose0ite datorita cooperarii fructuoase cu personalul societatii'
acesta punandu)mi la dispozitie toate informatiile necesare cu pri!ire la
Intocmirea raportului de practica si respecti! clarificarea nelamuririlor
Intampinate pe parcurs.
In practica am constatat ca e1ista uneori neconcordante Intre teorie
si aplicarea acesteia' In sensul ca uneori realitatea nu se 0azeaza pe cifre
sau pe informatii concrete ci pe e!olutia acesteia care poate fi progresi!a
sau regresi!a.
Am constatat ca informatiile furnizate la cursuri constituie doar un
fundament al formarii noastre' iar e1perienta' modalitatea de gandire
precum si deciziile luate In diferite situatii tre0uie formate In practica'
respecti! In cadrul unei entitati economice pe parcurs.

II. C"#oaste$ea %i$&ei si a seto$"l"i 'e ativitate!
)localizare' istoric'infiintare'e!olutie si acti!itatea firmei:
a. Scurt istoric al firmei:
Societatea Comerciala " #$UR E%PRES S.R.&.' are statutul de
persoana /uridica constituia in 0aza deciziei2222..
SC " #$UR E%PRES S.R.&. se prezinta su0 forma unei
societati cu raspundere limitata a!and ca actionar unic pe 3omnul URSU
"$43AN A&IN .
In 0aza certificatului de inregistrare fiscala SC. " #$UR
E%PRES S.R.&. isi are sediul principal in $rasul R$AN ' 5udetul
NEA# ' Str. SUCE3A6A "&.*(789' telefon ,*8:;<:+<99 si codul de
inregistrare / *+;8=:;(>>8.
SC. " #$UR E%PRES S.R.&. a fost infiintala in anul (>>8
urmand a)si incepe acti!itatea prin desc?iderea unui magazine alimentar
in orasul SA"A$ANI din 5U3E#U& R$AN' urmand ca in decurs de
(, ani sa se aplice o strategie a di!ersificarii firma promo!and acti!itatiin
domenii de afacere care s)au di!ersificat in mod clar de domeniul pe care
s)a a1at initial astfel ponindu)se de la comert s)a incercat o e1tindere in
domeniul prestari ser!icii'comert si c?iar a productiei incepand din anul
*,,8.
In prezent SC. " #$UR E%PRES S.R.&. actioneaza in
domeniul productiei si comertului' produce produse de panificatie si
patiserie' detine < magazine cu produse alimenatre si nealimentare' un
0ar' o 0rutarie patiserie)cofetarie si un centru de desfacere unde se
comercializeaza produsele de panificatie ' patiserie si cofetarie.
<
SC." #$UR E%PRES SR& este reprezentata in relatiile cu
tertii de catre 3omnul URSU "$43AN A&IN in calitate de 3irector
4eneral si Administrator
Structura organizatorica a firmei !a fi e!identiata in cadrul Ane1ei
( prezentata in partea finala a proiectului.
SC. " #$UR E%PRES S.R.&. cola0oreaza cu "anca
Comerciala Romana la efecturea tranzatiilor 0ancare a!and desc?is contul
cu nr222..
In momentul constituirii SC. " #$UR E%PRES S.R.& a!ea un
efecti! de * anga/ati urmand ca in prezent sa se o0ser!e o crestere de
pana la <, de anga/ati.
SC " #$UR E%PRES SR& are in prezent un capital integral
pri!at in !aloare de (:,,, R$N si o cifra de afaceri anuala de *,,,,,,
R$N.
"rutaria @URSUA are in prezent un numar de *, de anga/ati si o
suprafata de 8,, mp urmand ca spatiul sa se e1tinda in !iitorul apropiat
pana la o suprafata de :<,mp.
Acti!itatea anga/atilor este supra!eg?eata de Sefului de sectie.
0. 3iagnostic comercial:
Scopul societatii este :
) de a crea noi locuri de munca '
) im0unatatirea continua a ser!iciilor catre populatie'
) im0unatatirea continua a calitatii muncii si !ietii
in conditiile economiei de piata.
:
Patrimoniul 0rutariei cuprinde:
) asini de transportB
) Utila/e de productieB
) #erenuriB
) CladiriB
) o0ilier si aparatura 0irotica.
c. isiune' o0iecti!e si strategii:
isiunea unei firme e1prima ratiunea de a fi a acelei organizatii in
raport cu principalii ei parteneri ' clienti. Prin misiune este precizat
specificul acti!itatilor de 0aza intreptinse si este sugerata' uneori facand
apel la emotii si sentimente' directia spre care se indreapta spre !iitor.
"rutaria URSU si)a orientat acti!itatea spre comercializarea
produselor cu amanuntul si distri0utia acestora in magazinele alimentare
si in punctele de desfacere. Astfel cunoscandu)si o0ieti!ele' strategiile si
scopul este mult mai competiti!a pe piata si isi diminueaza considera0il
riscul de a nu face fata concurentei.
isiunea caracterizeaza !iziunea managerilor pri!ind ceea ce
0rutaria intentioneaza sa de!ina pe termen lung . aceasta fiind adaptata la
standardele Uniunii Europene si la cerintele in continua sc?im0are de pe
piata' Romania fiind de altfel o tara in contiuna dez!oltare care
influenteaza in mod considera0il atat populatia tarii cat si comerciantii.
"rutaria URSU are drept scop deser!irea clientilor sai principalul
o0iecti! fiind !anzarea de produse la preturi cat mai a!anta/oase de o
calitate superioara.


=
Obiective:

In management termenul de o0iecti! desemneaza un rezultat !iitor
ce se doreste a fi o0tinut .
"rutaria URSU ' ce practica o prodiuctie la standarde si care au
drept scop atingerea standardelor Uniunii Europene se a1eaza pe :
3eser!irea clientilor' prepararea si comercializarea unor
produse de calitate' care sa satisfaca cele mai e1igente gusturii si pretentii
!enind mereu cu noi oferte de produse pe piata romascanaB
Consolidarea pozitiei pe piata romascana in domeniul
produselor de panificatie si patisserieB
arirea segmentului de piata prin atragerea unor noi segmente
de clienti in !ederea cresterii cifrei de afaceriB
Cresterea !anzarilor prin oderirea unor produse de inalta
calitate la preturi cat mai accesi0ileB
Fidelizarea clientilor ' prin oferirea de oferte si premii la
atingerea anumitor plafoane de cumparaturi.

Strategia organizatonala:
In cadrul managementului scopul principal al strategiei il
reprezinta modul in care !or fi o0tinute rezultatele !izate prin o0iecti!e in
functie de conditiile interne si factorii e1terni.
"rutaria URSU are ca strategie oferta unei game di!ersificate de
produse de panificatie si patisserie la cele mai a!anta/oase preturi in
comparatie cu alte firme cu acelasi profil de acti!itate.
+
3ominatia glo0ala prin costuri este principala orientare strategica
prin care 0rutaria URSU urmareste sa acapareze un segment cat mai mare
pe piata romascana.
3easemenea 0rutaria URSU aplica pe termen scurt o strategie de
sta0ilire in corelare prin pastrarea unui interes acti!e si sustinuta prin
minimalizarea c?eltuielilor indirecte si rationalizarea c?eltuielilor de
marCeting.
#elul principal al "rutatiei URSU este pastrarea pozitiei pe piata
ceea ce presupune o strategie multifunctionala :
Intelegerea intr)o masura cat mai mare a ne!oilor clientilor
'acordarea unei importante deose0ite parerilor acestora si furnizarea unor
solutii corespunzatoare cu care incearca sa iasa in intampinarea
necesitatilor fiecaruiaB
3ez!oltarea si aplicarea unor programe cat mai eficiente pentru
a face productia mai renta0ila si mai competiti!a.

St$"t"$a o$(a#i)ato$ia a %i$&ei!
Structura organizatorica tre0uie astfel ela0orate incat sa permita
realizarea strategiei firmei.
Structura organizatorica a SC " #$UR E%PRES SR& este de
tip functionala fiind utilizata cu success in cadrul firmelor mici si mi/locii
unde acti!itatile @c?eieA sunt 0ine definite prin scopuri si arie de
specializare.
9
Structura organizatonala a SC " #$UR E%PRES SR& este
prezentata in cadrul organigramei de la ane1a (.
3irectorul economic:
) raspunde de acti!itatea conta0ila generala' de conta0ilitatea
costurilor si de e!aluarea acti!itatii economice a societatii.
)organizeaza' coordoneaza' si indruma acti!itatile de apro!izionare
si desfacere a marfurilor' in parallel cu dez!oltarea si im0unatatirea
acti!itatii de marCeting.
El are in su0ordine departamentele:
"irou financiar
"irou conta0ilitate
Caserie
3irectorul: raspunde de functioarea acti!itatilor din urmatoarele
departamente:
Apro!izionare
arCeting
3esfacere
Ser!iciu transport
Relatii cu pu0licul.
Consiliul de Administratie:
Societatea este administrata de catre asociatul unic care are
urmatoarele atri0utii:
Anga/eaza 'disponi0ilizeaza personalul si in acelasi timp
sta0ileste drepturile si o0ligatiile acestuia in limitele legaleB
>
Sta0ileste responsa0ilitatea presonalului pe fiecare department in
parteB
Sta0ileste tactica si strategia de marCeting si management a
firmeiB
Comisia de cenzori:
E1ercita periodic controlul referitor la acti!ele intreprinderii si
prezinta 3irectorului 4eneral rapoarte de acti!itate. &a inc?eierea
e1ercitiului financiar controleaza e1actitatea in!entarului' documentelor
si informatiilor prezentate 3irectorului general asupra fondurilor
societatii ' a 0ilantului si a conturilor de profit si pierderi prezentand un
raport scris. &a lic?idarea societatii controleaza operatiunile de lic?idare.
$ficiul /uridic:
Este su0ordonat directorului general si raspunde de indeplinirea
urmatoarelor atri0utii si responsa0ilitati:
Asigura reprezentarea /uridical a intereselor societaii in fata
instantelor /udecatoresti'a ar0itra/elor'a instantelor de urmarire penalaB
Autentifica documentele necesare societatii la notariatele
pu0liceB
Urmareste respectarea dispozitiilor legale pri!ind apararea si
gospodarirea patrimoniului societatii si cele pri!ind drepturile si
interesele legitime ale personalului societatiiB
Analizeza cauzele generatoare de litigii si infractiuni ' facand
propuneri concrete pentru eliminarea lorB
(,
A!izeaza legalitatea contractelor economice' acontractelor
collecti!e si indi!iduale de munca' adeciziilor emise de 3irectorul
general si a tuturor actelor care sunt de natura sa anga/eze raspunderea
patrimoniala a persoanei /uridice.
A!izeaza regulamentul de ordine interioara.
Firma nu detine inca un /urist.
"iroul de arCeting:
In cadrul acestui 0irou se fundamenteaza strategia si politica de
dez!oltare a firmei. Aici au loc urmatoarele acti!itati:
Coordonarea acti!itatilor promotionale ale firmei ' intocmirea
de prospecte' pliante' cataloage de prezentare si materiale pentru
cola0oratori.
"iroul de apro!izionare:

Aici se fundamenteaza necesitatile de produse cerute pe piata .
se inc?eie contracte de apro!izionare a!andu)se in !edere respectarea
termenelor de li!rare' a conditiilor de plata si a ordinii prioritatilor' se
participa la receptia cantitati!a si calitati!a a produselor 'se raspunde
pentru intocmirea documentelor necesare si se coreleaza acti!itatea cu
operatiunile transmise de "iroul arCeting si Financiar.
Conta0ilitatea in !ederea optimizarii ' renta0ilizarii si
armonizarii cererilor'ofertelor'ac?izitiilor' cu disponi0ilitatile financiar)
0ancare si politica comerciala sta0ilita de firma.
((
"iroul I.#.
Este su0ordonat 3irectorului 4eneral al firmei si isi e1ercita
atri0utiile atat in domeniul ingineriei de sDstem cat si ca administrator de
retea 'acoperind urmatoarele domenii distincte de acti!itate:
Intretinerea ec?ipamentelor din dotareB
6erificarea periodica a functionarii optime a sistemelor si
programelor.
"iroul Conta0ilitate:
Se ocupa de inregistrarea elementelor patrimoniale ale societatii'
se ocupa de in!entarierea lor' intocmeste 0ilantul' 0alanta pe conturi
sintetice si analitice.
"iroul financiar:
Urmareste modul in care sunt o0tinute resursele financiare ale
firmei si !eg?eaza la folosirea rationala a acestora.
"iroul #ransport:
In cadrul firmei apro!izionarea se face prin transport propriu si
furnizoriar B productia este distri0uita la clienti tot prin transport
propriu."iroul se ocupa de 0una functionare a masinilor .
3epozite:
(*
Firma dispune de doua depozite de faina . In cadrul depozitului
se face receptia cantitati!a si calitati!a a marfii si se constata diferentele
de marfa .
"iroul 3esfacere:

Se ocupa de promo!are asi prezentarea produselorB
Informarea 0iroului apro!izionare asupra necesarului de marfa'
centralizarea informatiilor pri!ind !anzarile si stocurile din magazinele de
desfacereB ela0oreaza si imparte cataloagele comerciale.
II. Pe$so#al"l si &a#a(e$ii!
Analiza Ei interpretarea e!oluiei pentru ultimii
trei ani a principalilor indicatori economico)financiari -cifra de
afaceri' !enituri' c?eltuieli' profit' numFr de anga/ai etc.. utilizGnd
Ei reprezentFri grafice adec!ate.
SC " #$UR E%PRES S.R.&. are un personal calificat '
anga/atii sunt desc?isi' recepti!i la nou' fiecare cunoscandu)si
locul si atri0utiile ce ii re!in.

anagerul de la SC " #$UR E%PRES S.R.& respecti!
0rutaria URSU este un om cu e1perienta ce dez!olta strategii eficiente
pentru firma 'e1ploatand la ma1im resursele pe care le are.3atorita
e1perientei si cunostintelor acestuia 0rutaria s)a adaptat rapid la cerintele
pietei.
Personalul anga/at in cadrul unitatii este unul de !arsta
medie' este unul moti!at sunt persoane care doresc prosperitatea firmei.
(8
anagerul are o reactie rapida la sc?im0are si)a definit clar
misiunea si o0iecti!ele firmei'organizarea de tom0ole de reduceri astfel
conferind firmei stil originalitate si indi!idualizare.
Intre salariati si manager se pastreaza o legatura permanenta
pentru ca strategiile manageriale sa poata fi puse in practica.
Pentru managerul firmei are o foarte mare importanta punctual
de !edere al fiecarui anga/at si este desc?is la orice sugestie pentru o mai
0una funcionare a firmei si pentru o cat mai 0una di!ersificare pe piata.
Pentru un profit cat mai mare este necesara in primul rand o
foarte 0una cola0orare din partea ec?ipei. Pentru ca personalul sa)si dea
interesul tre0uie in primul rand sa fie moti!at' lucru realizat prin
prime'0onusuri etc.

anagerul firmei anticipeaza atunci cand !anzarile scad' si
cand este momentul sa in!esteasca pentru a se putea orienta spre alte
directii si strategii lucru facut in primul rand cu a/utorul anga/atilor.
SC " #$UR E%PRES SR& ' respecti!e 0rutaria URSU are
o structura de tip piramidala in partea de !anzari.
$ statistica cu pri!ire la procentul masculin si feminin al
personalului de la 0rutaria URSU este : (> H procent masculin si 9(H
procent feminine.
In functie de !arsta personalul se imparte in :
8:H cu !arsta de pana in 8, aniB
:,H cu !arsta cuprinsa intre 8, si <: aniB
(:H cu !arsta de peste <: ani.
(<

SC " #$UR E%PRES SR& se prezinta conform
organigramei
-Ane1a (. prin:
3irector 4eneral: URSU "$43AN A&INB
Administrator : URSU 6ASI&E B
Conta0il Sef : itan i?aelaB
Sef Unitate: "alan ElenaB
"irou informatic ( persoanaB
3epozit: ( persoanaB
agazie : ( persoanaB
Apro!izionare ( persoanaB
#ransport * persoaneB
Productie :(* pesoaneB
)Cocatori * persoaneB
)odelatori = pesoaneB
)Patiserie < persoaneB
Curatenie: ( pesoanaB
(:
*.+,ota$ea te-#ia!
SC " #$UR E%PRES SR& datorita adoptarii unei politici
de aliniere la standardele Uniunii Europene a a!ut ca prioritate principala
ac?izitionarea de utila/e conform cererilor.Astfel 0rutaria URSU detine:
) mala1orare'
) di!izor'
) cuptoare'
) cernator'
) masina de modelat franzela'
) dospitor'
) masina de foi eta/'
) ro0ot de patiserie '
) mala1oare patisserie'
) cuptoare de patiserie etc.


3easemene managerul are in planurile imediat !iitoare
ac?izitonarea unui cuptor cu !atra.Astfel pe langa sporirea calitatii
produselor !a a!ea de asemenea a!ana/ul ca !a reduce consumul de
energie.

(=
*.*iste&"l i#%o$&atio#al si i#%o$&ati)a$ea
aest"ia.

P$i#ipalele &.s"$i 'i# a'$"l st$ate(iilo$
%"#/io#ale 0%i#a#ia$e, 'e &a$1eti#(, 'e $es"$se "&a#e, 'e
p$o'"/ie2se$viii2$eali)a$e a ativit./ii p$i#ipale3, apliate 4#
"lti&"l a#.
3e cand s)a trecut de la productia de masa la cea de satisfacere a
clientilor prin calitate si di!esitate ' informatia reprezinta c?eia
succesului.
Sistemul informational pentru o firma reprezinta mi/locul prin care
aceasta tine o legatura permanenta cu salariatii 'clientii' furnizorii' si alte
persoane prin care aceasta are contact cu mediul e1terior si cu cel interior.
Printr)o proiectare 0una a sistemului din firma se pot lua decizii cu
pri!ire la anumite actiuni cum ar fi : strategii de marCeting ' decizii de
conducere etcB mai usor' mai repede si mai corect. Sistemul informational
reprezinta totodata si un mi/loc prin care firma cunoaste in orice moment
situatia stocurilor ' a !anzarilor etc.
3aca o firma are un sDstem informational 0ine dez!oltat -telefon'
fa1' internet' retea' aparatura !ideo. atunci putem supune ca ea este si o
firma competenta in acti!itatea pe care o desfasoara si in relatiile cu
e1teriorul respecti!e cola0oratorii.
3ar succesul acesteia depinde nu numai de asta ci si de interesul si
a0ilitatea cu care sistemul informational este utilizat de catre personalul
responsa0il 'respecti! de catre manageri .
(+
Prin introducerea in firme a sistemelor informationale au loc
modificari in structura firmei ' natura posturilor de lucru !a suferi o
s?im0are profunda ' in sensul ca se !or simplifica sarcinile de lucru'
prelucrarile !or fi facute de catre sDstem .
Prin usurarea muncii de 0irou ' unui anga/at ii !a ramane mai mult
timp pentru creati!itate' ino!are ' ceea c ear conduce la succesul garantat
a intreprinderii.
Informatiile cu pri!ire la sistemul informational al SC " #$UR
E%PRES ' respecti!e 0rutaria URSU le)am o0tinut prin lucru la fata
locului' prin discutii cu cei ce se ocupa cu intretinerea sistemului.
Firma detine in prezent : calculatoare cu sisteme ?ardIare medii B
pe care sunt instalate soft)uri de aplicatii : JindoIs (>>9 ' icrosoft
$ffice *,,8' Pionner' Fo1Pro 8., si alte programe utile.
Un calculator este conectat la internet .3e acesta se ocupa
administratorul de sDstem care are si sarcina de a intretine si celelalte
statii de lucru. Pentru ca in cadrul firmei se intalneste si acti!itatea de
comert s)au ac?izitionat astfel recent * calculatoare care a/uta la
asigurarea legaturii dintre departamentul de productie si cel de comert.
Acest sistem s)a do!edit eficient pana in momentul de fata.
3easemenea pentru o securizare mai eficienta firma a ac?izitonat
de curand 9 camere !ideo de supra!eg?ere conectate la calculatorul
administratorului.
ACTIVITATEA 5IRMEI!
In prezent societatea desfasoara acti!itatea de comert cu
amanuntul in magazine specializate cu !anzarea predominanta de
produse alimentare si nealimentare si acti!itatea de productie
respecti!e fa0ricarea painii si a produselor proaspete de patiserie)
cofetarie.

(9
Co#"$e#ta
Concurenta dintre 0rutariile romascane este din ce in ce mai
puternica deoarece numarul acestora este din ce in ce mai mare.
Fiecare incearca si unele din ele c?iar reusesc sa atraga un numar
tot mai mare de clienti si s a ocupe un segment cat mai mare pe piata.
Acest lucru se datoreaza dez!oltarii marCetingului la noi in tara.
Concurenta acer0a care !ine cu noi strategii de marCeting au facut
ca pe piata romascana sa e1iste un numar mare de firme dintre care mai
importante ar fi SC Iris SA ' SC Franzeluta SR&.Aceste firme ocupa un
segment important pe piata ceea ce a condus la ela0orarea de noi strategii.
"R3)aplica o strategie de e1tindere a pietei ' cauta in permanenta
acapararea de noi segmente de piata prin :
)im0unatatirea retelelor de distri0utieB
)oferirea unei game sortimentate de produse si la o calitate
superioaraB
Prin aceste strategii ofensi!e se incearca atacarea principalilor
concurenti de pe piata de multe ori insa efectele sunt negati!e deoarece
concurenta reactioneaza !iolent.
3eza!anta/e e1ista insa si din partea firmelor care ocupa segmente
importante pe piata cum ar fi in cazul SC Iris SA care are o amplasare
proasta fara un !ad economic 0un si fara puncte de desfacere proprii.
Aceste deza!anta/e conduc la scaderea !anzarilor si implicit la cea a
cifrei de afaceri.
$0iecti!ul pe termen scurt al "rutariei URSU este de a intensifica
campanile ass)edia si cresterea in calitate a produselor oferite
o0iecti! realizat partial in urma ac?izitionarii noilor utila/e.
(>

$0iecti!ul pe termen lung este de trecere la o productie conforma
cu Standardele Uniunii Europene . A!anta/ul principal al centrului de
desfacere il constituie o 0una amplasare in spatiul geograp?ic si
detinerea unui magazin in care produsele sunt tot timpul proaspete c?iar
in centrul orasului' firmele cu acelasi ni!el de acti!itate fiind astfel
deaza!anta/ate.
3easemenea firma isi propune mutarea sediului 0rutariei in alta
cladire urmand astfel sa se desc?ida o patiserie cofetarie in centru fapt ce
!a a!ea doua urmari foarte importante : incadrarea in standardele Uniunii
Europene si totodata marirea profitului firmei. $0iecti!ul pe termen lung
fiind momentan in curs de dez!oltare.
Adaptarea societatii la noile sc?im0ari este impusa de dinamica
ne!oilor utilizatorilor' de ino!atiile te?nologice dar nu in ultimul rand de
firmele mari cu un marCeting dez!oltat ce practica o productie si un
comert de tip occidental ' care au o situatie financiara 0una si spatii de
comercializare a produselor mult mai mari.
odalitatea de studiere a concurentei pe piata este utila impreuna
cu monitorizarea actiunilor fiecarui concurent asa cum se !ad in relatiile
cu mass media ' reclame in ziare' radio si #6. ' actiuni de promo!are ce
tre0uie cunoscute pentru a !edea amplasarea si intentiile competitorilor.
Acest lucru este facut in cadrul firmei la ni!elul 0iroului de marCeting.
In concluzie ' daca pri!ind glo0al piata' este dreu de delimitat
pozitia fiecaruia B dar fata de comerciantii marunti ' de c?ioscuri firma are
asa cum am spus a!anta/ul amplasarii ' a unei misiuni clar conturate' care
o a/uta sa faca fata presiunilor din e1terior.
*,
Relatiile cu partenerii:
Furnizorii:
Principalii furnizori ai 0rutariei sunt producatorii de materii prime
-faina' dro/die' ameliorator' etc.. firmele de distri0utie en)gros a acestor
produse ' dar si furnizorii proprii ce apro!izioneaza firma de la depozitul
propriu' Apro!izionarea se realizeaza in special pe 0aza de comanda cu
plata imediata sau scadenta.
Clientii:
3esfacerea produselor se realizeaza cu amanuntul sau en)gros prin
intermediul magazinului propriu sau li!rarea produselor catre alte firme'
clientii magazinului fiind reprezentati de persoane fizice si /uridice din
oras si din localitatile !ecine.
"ariere de intrare pe piata:
Costurile destul de insemnate pe care le presupune campania
pu0licitara pentru ca firma sa)si mentina pozitia actulala de lider pe piata.
3e asemenea' o 0ariera importanta o reprezinta situatia economica
a tarii ce se reflecta in mod direct in ni!elul !eniturilor populatiei.

*(
CAP 6 +Piata %i$&ei ! p$e)e#ta$ea "#o$ p$o7le&e
&a#a(e$iale e a" apa$"t 'a$ a$e #" a" av"t "#
i&pat p"te$#i as"p$a pe$%o$&a#tei
o$(a#i)atiei!p$e)e#ta$ea sit"atiei %i#a#ia$e a
%i$&ei!
Scurta introducere in analiza pietii: Piata este un loc comun. Este
timpul si spatial in care agentii acti!i
3in societate !in sa comunice unii cu altii si sa sc?im0e intre ei
0unuri cu !aloare de sc?im0.
Agentul motor' care pune in miscare o piata si o economie este
consumatorul. #otodata consumatorul este si ni!elul sensi0il al oricarui
efort uman.
Piata tinta: desemneaza acea parte din piata spre care se indreapta
in mod deose0it si sigur produsul. In cazul 0rutariei URSU piata tinta este
desemnata de consumatorii' persoane fizice si /uridice din /udetul
NEA#' cu !enituri mici ' medii sau mari' care doresc ser!icii de inalta
calitate.
**
CAP.6.* Sit"atia eo#o&io8%i#a#ia$a a
%i$&ei9 Prezentarea a 2 probleme manageriale cu impact asupra
performanei organizaiei, n curs de rezolvare n cadrul
organizaiei
Situatia economica de ansam0lu -rata cresterii economice
'inflatie ' soma/ etc.. cat si tarifele pe care intreprinderea tre0uie sa le
suporte 'riscurile financiare pe care intreprinderea si le asuma cat si
tendintele economice locale influenteaza in mod e!ident intreprinderea si
c?eltuielile pe care aceasta le !a suporta pentru a produce si comercializa
produse.
Acesta determina in mod ?otarator dez!oltarea cererii si a ofertei
precum si comportamentul consumatorilor potentiali pe fiecare piata in
parte .Analiza acesteia tre0uie tratata in mod diacronic trecut)prezent)
!iitor.Analizele comparati!e !in intotdeauna in spri/inul 0unului demers.
CAP.6.6 Mix"l 'e &a$1eti#(! st$ate(ii 'e
p$o'"s, st$ate(ii 'e p$et, st$ate(ii 'e p$o&ova$e,
st$ate(ii 'e 'ist$i7"tie9
Principalele mFsuri din cadrul strategiilor funcionale -financiare' de marCeting' de
resurse umane' de producie;ser!icii;realizare a acti!itFii principale.' aplicate Kn ultimul an
$ptiunea strategica de marCeting' concretizata in decizia ec?ipei
manageriale e1prima @ a face ceea ce tre0uieA dar pentru a face cel mai
0ine ceea ce tre0uie este ne!oie si de implementarea acesteia' adica de @a
face cum tre0uieA' pentru a indeplini o0iecti!ele propuse.
*8
Implementarea strategiei de marCeting este un proces dificil' ce
se realizeaza printr)un comple1 de actiuni practice' ce reflecta !iziunea
organizatiei cu pri!ire la modalitatile concrete de atingere a o0iecti!elor
sta0ilite' concentrata in notiunea de mi1 de marCeting.
Concept esential al teoriei moderne a marCetingului' mi1ul de
marCeting reprezinta Lansam0lul de instrumente tactice de marCeting
controla0ile pe care firma le com0ina cu scopul de a produce pe piata
tinta reactia doritaA -P?. Motler2 @Principii de marCetingA N p. (8<)(8:..
El reuneste proprietatile caracteristice ale organizatiei'
elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influenta cererea
pentru produsul sau in general' !anzarile in mod special' si anume:
produsul insusi' ni!elul pretului' acti!itatea promotionala si distri0utia
sau plasarea produsului. Acest set de !aria0ile controla0ile de catre
organizatie' cunoscut si su0 numele de cei @<PA are rolul de a detalia
strategiile de marCeting si de a influenta piata in !ederea asigurarii
eficientei ma1ime.
i1ul de marCeting se refera la o anumita structura de eforturi de
marCeting' la com0inarea' proiectarea si integrarea in di!erse proportii
intr)un program de marCeting a !aria0ilelor controla0ile in scopul
do0andirii eficacitatii necesare realizarii o0iecti!elor organizatiei intr)o
perioada determinata.
Specialistii apreciaza ca mi1ul de marCeting este @unul dintre cele
mai !ec?i si mai utile concepte de marCeting2 elegant prin simplitatea
luiA -.5. "aCer N op. cit.' p. =<.' atri0uit lui Niel "orden -N. "orden'
@#?e concept of arCeting)i1A' in 5ournal of Ad!ertising Researc?'
iunie (>=<. de la Oar!ard "usiness Sc?ool' care recunoaste ca a
imprumutat ideea de la un alt profesor de la Oar!ard "usiness Sc?ool N
5ames Cullinton..
*<
3ar Eugen cCart?D -E.5. cCart?D N@"asic arCeting:A
managerial approac?)OomeIoodA' I.&. IrIin (>=,. simplifica modelul la
ni!elul celor patru instrumente esentiale: produs' pret' plasare'
promo!are' acceptate de toata lumea su0 formula de cei @<PA -Product'
Price' Place' Promotion.' utilizate si astazi cu succes atat in teorie cat si in
practica. In ultima !reme' numerosi sunt cei care apreciaza ca insuficienta
com0inarea celor patru !aria0ile si fac di!erse propuneri.
Cei mai multi sustin sa fie luata in consideratie populatia pe care o
socotesc ca element de 0aza si cel mai comple1 ingredient al amestecului
si cercetarea care determina atat natura ingredientelor cat si utilizarea
celei mai potri!ite retete de amestec a elementelor mi1ului de marCeting
-.5. "aCer N op. cit.' p. =:.. Altii su0liniaza rolul personalului ca
!aria0ila de importanta esentiala care tre0uie adaugata celorlalte patru
elemente @clasiceA' intrucat in orice organizatie @calitatea si moti!atia
personalului care lucreaza acolo reprezinta ratiunea esentiala care face
pu0licul sa doreasca -sau nu. sa apeleze la ser!iciile eiA -N. Oart N $p.
cit.' p. **..
Cei @<PA constituie !aria0ilele c?eie prin care organizatia poate
actiona in !ederea o0tinerii impactului ma1im asupra pietii si
consumatorului si reflecta modul in care sunt antrenate diferite
componente ale resurselor de care dispune organizatia pentru o0tinerea
efectelor scontate.
i1ul de marCeting ca rezultat al im0inarii -amestecarii'
com0inarii. ingredientelor -componente ce intra ca accesorii in
compunerea marCetingului pentru a)i conferi anumite calitati si trasaturi.'
al dozarii lor si al resurselor de care acestea au ne!oie' ofera posi0ilitatea
cunoasterii !ariantei de raspuns a organizatiei la cerintele si e1igentele
mediului.
*:

El nu poate fi un amestec sta0il deoarece componentele sale ca si
proportiile in care se com0ina se afla in continua sc?im0are. In fapt mi1ul
de marCeting se constituie in orice moment ca rezultanta a actiunii unor
factori de o comple1itate si eterogenitate e1trema' atat de natura
endogena cat si de natura e1ogena.
3intre fortele interne ce)si pun amprenta asupra structurii mi1ului
de marCeting si a modificarii acestuia' se remarca: resursele te?nice'
financiare' de marCeting' precum si structura organizatorica' metodele si
calitatea conducerii. Esentiala este capacitatea intreprinderii de a delimita
rolul fiecarui factor si maniera sa de actiune pentru a)i orienta spre
atingerea scopului propus. #re0uie a!ut in !edere ca fortele endogene
sunt potentate de cele e1ogene' care sunt factori e1terni' pe care
organizatia nu)i poate controla' dar pe unii ii poate influenta prin actiuni
promotionale de e1emplu' sau pretul pietii mondiale' pentru a o0tine o
a/ustare a actiunilor de marCeting.
*=
i1ul de marCeting
Promo!area !anzarilor:
Pentru a trezi sau pentru a pastra !iu interesul cumparatorului
pentru un anumit 0un este ne!oie de o campanie promortionala ' 0ine
fundamentata com0inata cu folosirea unor te?nici si intrumente adec!ate.
*+
Prin intermediul acestor actiuni promotionale ' se are in !edere
atragerea de noi clienti' acapararea de noi segmente de piata.Aceste
campanii promotionale tre0uie corelate cu cele ale concurentei si
con!ingerea potentialilor clienti ca alegerea facuta de ei este cea mai
0una.Firmele mari din domeniu practica in permanenta aceste politici' ele
sunt correlate in e!enimente la un moment dat' in functie de anotimp' de
mediul e1tern etc.
"rutaria URSU realizeaza in medie ( )* campanii lunare
Punctele urmarite in cadrul unei campanii promotionale fiind:
) $0iecti!ul campanieiB
) Strategia adoptataB
) etodele aplicateB
) Planul de actiune.
3e realizarea acestor campanii se ocupa persoana de la 0iroul de
marCeting URSU "$43AN A&IN. Aceste campanii au ca scop
fidelizarea clientilor prin practicarea unor preturi scazute. Pentru luna
ai persoana de la departamentul de marCeting a realizat urmatoarele
campanii pu0licitare:
3istri0utia:
Concepte precum @circulatia marfurilor A'Adesfacerea produselorA'
@comercializarea A reprezinta componenta @distr0utieA care este analizata
in cadrul marCeting)ului mi1. Prin distri0utie se intelege etapa finala din
cadrul unui ciclu economic'productia nu poate fi reluata decat cu riscul
producerii pe stoc' risc care se poate concretize oricand in 0locarea
*9
acti!itatii. Acti!itatea prin care are loc distri0utia fizica a produselor nu
este usoara si nici minora'
#recera produselor de la producator la consummator implica
acti!itati de incarcare)descarcare' transport' stocare)depozitare'
manipulare' conditionare' receptia marfii-atat cantitati!a cat si calitati!a.'
documente care atesta transferal de proprietate ' intrarea)iesirea din
deposit si !anzarea.
Preocuparile producatorului in legatura cu sistemul de distri0utie
incep inca din faza proiectarii afacerii.Acesta !a inita si dez!olta o
afacere pentru a o0tine profit ' adresandu)se cu oferta sa unor clienti care
tre0uie sa intre in posesia 0unului sau ser!iciului in conditii cat mai
a!anta/oase de timp' calitate si c?eltuieli. Pentru proiectarea unui sDstem
eficient de distri0utie si alegerea celor mai 0une strategii se parcurg mai
multe etape :
) Analiza consumatorilorB
) Sta0ilirea !ariantelor de distr0utieB
) Sta0ilirea criteriilor de selectie
) Fundamentarea criteriilor
) Selectarea celei mai 0une !ariante
Aceste aspecte au fost a!ute in !edere la analiza canalelor de
distri0utie e1istente' la amplasarea unor noi magazine' la amplasarea si
dotarea unitatilor de prestari ser!icii ' la recrutarea si selectia personalului
de !anzare
*>
In cadrul 0rutariei URSU transportul marfii este asigurat prin masini
proprii' se face receptia calitati!a si cantitati!a a marfei' dupa care este
depozitata' se intocmesc actele necesare de intrare in posesie a marfii
NRC3 -Nota de Receptie si Constatare de 3iferenta.. #recerea marfei din
depozit in sectia de productie presupune intocmirea Notelor de
Comanda ' scadere din gestiunea depozitului si incarcarea in gestiunea
sectiei de productiei.In cazut in care marfa nu corespunde calitati! se
intocmeste catre furnizor Nota de #ransfer Retur arfa' prin care are loc
scaderea din gestiunea depozitului si incarcarea la furnizor.
In cazul distri0utiei catre alte firme ' produsele sunt insotite de
A!iz de Insotire a arfii si se moti!eaza prin facturi si c?itante.
Si#te)a si o#l")ii9
Consider ca "rutaria URSU a respectat corect cerintele Uniunii
Europene ceea ce este un lucru 0un nu numai datorita o0ligati!itatii
acestor norme ci si datorita cresterii e!idente a calitatii produselor.
anagerul si colecti!ul sunt 0ine pregatiti din punct de !edere
profesional si de asemnea un lucru propice dez!oltarii firmei il mai
reprezinta si e1perienta indelungata a managerului. Ceea ce a dus la
crearea unui cadru propice desfasurarii acti!itatii de productie si
comercializare . Personalul care deser!este pu0licul este politicos si in
permanenta la dispozitia clientului.Sunt respectate cu strictete conditiile
de igiena lucru foarte important in cazul productiei.arfurile !andute
sunt de calitate si prezentate diferite sortimente.
8,
In conluzie acti!itatea managerului 0rutariei URSU este 0una desi
ar fi 0ine sa se puna mai mult accentul pe pregatirea personalului prin
crearea unor training)uri sau sesiuni de instruire' sa se intareasca politica
de promo!are a firmei' sa se tinda spre o largire a pietei de desfacere' in
urma promo!arii imaginii firmei fapt ce ar duce in definiti!e la o crestere
a profitului lucru 0enefic pentru SC " #$UR E%PRES SR&.
:i7lio($a%ie!
(. Emil a1im ) Marketing ed. Uni!. @Al. I. Cuza
@ ' Iasi' *,,=.
*. Panaite Nica' Aurelian Iftimescu N
Management-Concepte si aplicatii' ed.Uni!. @Al. I. CuzaA' Iasi' *,,=B
8. Internet sursa :
http://www.unibuc.ro/eBooks/Stiinte!M/sica/".htm
8(
8*
ORGANIGRAMA
8<
A3INIS#RA#$R
CENP$RI 3IREC#$R 4ENERA&
PR$3UC#IE C$ERCIA& EC$N$IC 5URI3IC).
$FICIU& 5URI3IC
SER6ICIU& A3IN.
"IR$U& INF$RA#IC
C$N#A"I&I#A#E
FINANCIAR
CASERIE
"IR$U APR$6IPI$NARE
"IR$U ARME#IN4
"IR$U 3ESFACERE
SER6ICIU&
#RANSP$R#
3EP$PI#
;#a'$a$ea 'o&e#iilo$ 'e ativitate o#%o$& CAEN!
SC M: TOUR E<PRES SRL i# o#%o$&itate " o7ietivele 'e
ativitate se i#a'$e)a i# lasele!
) +=>+ Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete
de patisserie:
) +=>* 3abricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare
) =**? omert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor
za'aroase.
Analiza SJ$# la ni!elul Kntregii oranizaii
8=
S
Aparatura de productie la standarde
UE
aterie prima de 0una calitate
Personal calificat'stimulat printr)un
salariu 0un
Capacitate mare de productie
6ad comercial
$norarea contractelor cu clientii
conform clauzelor sta0ilite prin
contract
Incredere si confidentialitate
W
Concurenta ce inter!ine cu un prQt
mai 0un dar de o calitate inferioara
Perisa0ilitatea produselor din cauze
naturale sau in timpul transportului
&i!rarea intarziata din cauza
furnizorilor
3efectiunile utila/elor si timpul
pierdut cu prepararea acestora
O
E1tinderea lantului de magazine in
satele limitrofe cat si in aria altor
/udete
Contracte cu statul legate de
apro!izionarea cantinelor
studentesti si a persoanelor
defa!orizate material
$cuparea unui prestigiu pe piata
distri0utiilor pe langa celelate de/a
e1istente pe piata
T

Parasirea locului de munca de catre
anga/ati pentru un loc mai 0un si
un salariu mai moti!ant
ediul concurential daca tinem
cont de multitudinea de firme care
sunt de/a e1istente pe piata
romascana si in aria /udetului
Aparitia unui concurent cu o
e1perienta mai !asta si mai larga in
domeniul panificatiei.
O7ietivele "$&.$ite p$i# sol"/io#a$ea p$o7le&ei
0SMART3
O7itivele %i$&ei SC M: TOUR E<PRES SRL pe
te$&e# s"$t si pe te$&e# l"#( i# a%a$a %apt"l"i 'e ele
sta7ilite la i#ep"t"l i#%ii#ta$ii %i$&ei sa" ele a$e a" %ost
'o7a#'ite pe pa$"$s!
$0iecti!ul pe termen lung este de trecere la o productie conforma
cu Standardele Uniunii Europene . A!anta/ul principal al centrului de
desfacere il constituie o 0una amplasare in spatiul geograp?ic si
detinerea unui magazin in care produsele sunt tot timpul proaspete c?iar
in centrul orasului' firmele cu acelasi ni!el de acti!itate fiind astfel
deaza!anta/ate.
3easemenea firma isi propune mutarea sediului 0rutariei in alta
cladire urmand astfel sa se desc?ida o patiserie cofetarie in centru fapt ce
!a a!ea doua urmari foarte importante : incadrarea in standardele Uniunii
Europene si totodata marirea profitului firmei. $0iecti!ul pe termen lung
fiind momentan in curs de dez!oltare a!and in !edere faptul ca firma are
multi ani de acti!itate si de cooperare in domeniul distri0utiei'acestea
urmand a fi dez!oltate odata cu desfasurarea acti!itatii firmei SC "
#$UR E%PRES SR&.
I# p$e)e#t soietatea 'es%asoa$a ativitatea 'e o&e$t "
a&a#"#t"l i# &a(a)i#e speiali)ate " va#)a$ea
p$e'o&i#a#ta 'e p$o'"se ali&e#ta$e si #eali&e#ta$e si
ativitatea 'e p$o'"tie $espetive %a7$ia$ea pai#ii si a
p$o'"selo$ p$oaspete 'e patise$ie8o%eta$ie.

Adaptarea societatii la noile sc?im0ari este impusa de dinamica
ne!oilor utilizatorilor' de ino!atiile te?nologice dar nu in ultimul rand de
firmele mari cu un marCeting dez!oltat ce practica o productie si un
comert de tip occidental ' care au o situatie financiara 0una si spatii de
comercializare a produselor mult mai mari.
odalitatea de studiere a concurentei pe piata este utila impreuna
cu monitorizarea actiunilor fiecarui concurent asa cum se !ad in relatiile
cu mass media ' reclame in ziare' radio si #6. ' actiuni de promo!are ce
8+
tre0uie cunoscute pentru a !edea amplasarea si intentiile competitorilor.
Acest lucru este facut in cadrul firmei la ni!elul 0iroului de marCeting.
I# o#l")ie , 'aa p$ivi#' (lo7al piata, este '$e" 'e 'eli&itat
po)itia %iea$"ia 9 'a$ %ata 'e o&e$ia#tii &a$"#ti , 'e -ios"$i
%i$&a a$e asa "& a& sp"s ava#ta@"l a&plasa$ii , a "#ei &isi"#i la$
o#t"$ate, a$e o a@"ta sa %aa %ata p$esi"#ilo$ 'i# exte$io$.
89
Ce#)o$i