TESTE GRILA COMPLEMENT SIMPLIU

CHIRURGIE VASCULARA
1. Gradul ischemiei determinat de !stacl este "aria!il# $n %unc&ie de di"er'i %actri# cu e(ce)&ia *
a) sediul si ntinderea obstacolului
b) viteza de constituire a obstacolului
c) distrugerea colateralelor
d) vrsta pacientului
e) tromboza extensiv
+. ,intre e()lrrile nn-in"a.i"e ale )atului arterial nu %ace )arte*
a) examenul Doppler
b) angio- CT
c) angio RMN
d) arteriografia prin puncie Seldinger
e) examenul Triplex
/. Care din urmatarele a%irma&ii sunt ade"arate 0
a) arteriografia prin punc&ie eldinger se face cel mai frecvent prin punc&ia arterei bra!iale
b) insuficien renal nu este o contraindicaie pentru arteriografie
c) calea femural este de preferat atunci c"nd pulsurile la femurale sunt slabe sau absente
d) punc&ia direct a unei proteze vasculare este de preferat
e) arteriografia cross-over este indicat n cazul absen&ei pulsului la femurala controlateral
1. Cm)lica&iile lcale $n arteri2ra%ia )rin )unc&ie Seldin2er sunt re)re.entate de urmtarele # cu e(ce)&ia *
a) !ematoame
b) fistule arterio-venoase
c) disec&ie# ocluzie vascular 'i embolii periferice
d) insuficien renal acut
e) pseudoanevrisme
3.Care din urmtarele a%irma&ii sunt %alse 0 4n cndi&iile unui ar!re arterial nrmal anatmic arteri2ra%ia %er
urmtarele in%rma&ii*
a) localizarea precis a leziunilor
b) existen&a leziunilor unice sau multiple
c) existen&a circula&iei colaterale
d) nu poate stabili originea embolic sau trombotic a unei ischemii acute
e) starea patului vascular distal
5. Pentru sal"area e(tremit&ii $n cndi&ii )time # inter"alul de tim) scurs de la instalarea ischemiei la instituirea
tratamentului 6res)ecti" la resta!ilirea %lu(ului arterial7 tre!uie s %ie mai scurt de *
a) $-% ore
b) &-' ore
c) 6-8 ore
d) $(-$% ore
e) $%-%& ore
8. ,at %iind %a)tul c la ma9ritatea )acien&ilr care au su%erit traumatisme "asculare circula&ia clateral este sla!
de."ltat 6)acien&ii sunt mai de2ra! tineri# cu artere nrmale7 ischemia ire"ersi!il a)are*
a) mai precoce
b) mai tardiv
c) nu poate aprea
d) ca urmare a traumatismului maselor musculare
e) ca urmare a leziunilor nervoase
1
:. Traumatismele "asculare cu )r2nsticul cel mai !un sunt urmtarele # cu e(ce)&ia *
a) plgile vasculare simple
b) plgile n)ung!iate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene
;. O serie de %actri in%luen&ea. direct )r2nsticul $n traumatismele "asculare# cu e(ce)&ia *
a) intervalul de timp scurs ntre momentul traumatismului 'i interven&ia terapeutic adecvat
b) vrsta tnr
c) localizarea anatomic
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate

1<. Urmtarele a%irma&ii sunt %alse *
a) *n traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru diagnosticul unei leziuni
vasculare
b) + arteriografie negativ exclude o leziune arterial la un pacient cu semne ec!ivoce
c) ,rteriografia precizeaz sediul exact# natura 'i extensia leziunii-leziunilor vasculare n vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicat la pacienii instabili hemodinamic
e) ,rteriografia intraoperatorie este de preferat
11. Ca )rinci)ii 2enerale de tratament $n traumatismele "asculare sunt ade"rate urmtarele # cu e(ce)&ia*
a7 t&i )acien&ii cu traumatisme "asculare tre!uie e"alua&i )entru )re.en&a altr le.iuni $n "ederea ierarhi.rii
tratamentului
!7 'cul hemra2ic este %rec"ent )re.ent la !lna"ii cu traumatisme "asculare ale mem!relr
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurrii heosta!ei
d7 echili!rarea hemdinamic tre!uie $nce)uta imediat 'i )e c=t )si!il !&inut )re)eratr
e7 tre!uie $n )rimul r=nd e(cluse sau tratate le.iunile care amenin& "ia&a
1+. Pacien&ii la care e(ist mani%estri datrate le.rii unr "ase im)rtante necesit tratament chirur2ical imediat.
Care din urmatarele a%irma&ii sunt %alse 0
a) .rima msur n cadrul interven&iei c!irurgicale este controlul proximal 'i distal la nivelul leziunii
b) /a nivelul vasului lezat trebuie cutat prezen&a trombozei# n cazul existen&ei acesteia trombii trebuie ndepartati cu
a)utorul sondei 0ogart1
c) +dat ob&inut controlul arterial# vasul lezat va fi excizat p"n n zona sntoas
d) Repararea arterial "i venoas se realizeaz de obicei prin interpoziia unui graft, de preferat sintetic ( e !"#)
e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozi&ia unui graft autolog
1/. Atitudinea tera)eutic $n ca.ul le.iunilr arteriale asciate cu alte le.iuni )resu)une urmtarele # cu e(ce)&ia*
a) Dac la leziunea arterial se asociaz 'i o leziune venoas aceasta din urm va fi rezolvat n general prima
b) $n cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vascular va fi rezolvat prima, indiferent de gravitatea ischemiei
c) /eziunile asociate care amenin& via&a sunt printre pu&inele indica&ii pentru ligatur 'i nu pentru repararea arterial
d) + indica&ie pentru amputa&ie este reprezentat de pierderea substan&ei osoase pe o ntindere mai mare de ' cm
e) .rezen&a 'ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezint indica&ii relative pentru amputa&ie
11. Care din urmtarele a%irma&ii re%eritare la traumatismele "asculare este %alsa*
a) + extremitate fr sensibilitate 'i motricitate necesit de obicei amputa&ie n cazul n care exist distruc&ie nervoas
important
b) 2xtremit&ile traumatizate sunt susceptibile s dezvolte sindromul acut de compartiment
c) 2valuarea precis 'i corect a sindromului de compartiment se face prin msurarea direct a presiunii n
compartiment
d) rezena "ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezint indicaii absolute pentru amputaie
e) /eziunea vascular n sine nu este factorul decisiv pentru amputa&ie
+
13. Insu%icien&a arterial acut este $n marea ma9ritate a ca.urilr re.ultatul !struc&iei intrinseci )rintr-un
trm!.Urmtarele a%irma&ii sunt ade"rate # cu e(ce)&ia*
a) + cauz ma)or de isc!emie acut periferic este embolia
b) Cea mai frecvent surs de emboli este cordul
c) e poate produce embolie cu con&inutul plcilor de aterom- ateroembolie sau 3sindromul degetelor albastre3
d) %anifestrile clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboz sunt mai severe dect &n cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterial paradoxal
15. E(ist 'ase semne clinice cardinale $n ischemia acut# cu e(ce)&ia*
a) durere
b) parestezii
c) paloare
d) prezena pulsului distal de nivelul ocluziei
e) rceala tegumentelor
18.Urmtrele a%irma&ii sunt %alse *
a) 4n cazurile de isc!emie acut sever# unde diagnosticul este evident 'i suspiciunea cu privire la etiologie puternic# nu
sunt necesare alte investiga&ii paraclinice pentru a stabili indica&ia terapeutic
b) ,v"nd n vedere c inima este sursa principal de emboli# examinarea
func&iei cardio-pulmonare este esen&ial
c) 2xamenul ec!ografic 5n special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existen&ei trombozei venoase
asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor
e) Modificarea consisten&ei masei musculare semnific un prognostic prost
1:.Urmtarele a%irma&ii re%eritare la ischemia acut )eri%eric sunt ade"rate # cu e(ce)&ia *
a) ,dministrarea de !eparin previne propagarea distal a trombului
b) 2xtremit&ile isc!emice trebuie ferite nu doar de frig# dar 'i de cldur sau presiunea exercitat asupra lor
c) "lu'ul retrograd (flu'ul de snge care curge din e'tremitatea distal a arterei dup &nlaturarea obstruciei)
semnific un pat vascular distal eficient
d) 4n cazul existen&ei trombozei venoase# ndepartarea trombului venos trebuie efectuat dupa de restabilirea fluxului
arterial
e) .rote)area patului vascular situat distal de obstruc&ie este prima etap a tratamentului n isc!emia acut
1;. Primul 2est tera)eutic $n ischemia acut )rin em!lie tre!uie s %ie *
a) administrarea unui bolus de !eparin
b) ncalzirea membrului isc!emic
c) efectuarea embolectomiei c"t mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
e) administrarea de manitol alturi de alcalinizarea urinii pentru prevenirea insuficien&ei renale acute
+<.Care din urmtarele a%irma&ii sunt %alse0
a) .entru a fi eficient# embolectomia trebuie indicat 'i efectuat precoce# n primele ' ore
b) "asciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv &n toate ischemiile acute
c) 2mbolectomia se efectueaz# de obicei# sub anestezie local# mai ales c ma)oritatea pacien&ilor sunt btr"ni 'i cu
stare general proast
d) 6eparina reduce la minimum propagarea trombozei 'i favorizeaz liza natural a trombului ca 'i dezvoltarea
circula&iei colaterale
e) + revascularizare arterial eficient este exclus n cazul lipsei unui flux distal adecvat
+1. ,es)re disec&ia acut de art sunt %alse urmtarele a%irma&ii *
a) 6ipertensiunea arterial este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat n producerea disec&iei acute de aort
b) *nciden&a sindromului Marfan n disec&iile de aort este ntre & 'i $78
c) Necroza mediei 5degenerescen&a c!istic a mediei) se gse'te n %(8 din cazurile de disec&ie aortic
d) (e cele mai multe ori disecia aortic este asimptomatic "i poate trece neobservat
e) 9oala anuloectaziant a rdcinii aortice poate fi condi&ia anatomic preexistent unei disectii de aort
/
++. Urmtarele a%irma&ii sunt ade"rate # cu e(ce)&ia*
a) 9icuspidia aortic se asociaz frecvent cu disec&ia acut de aort
b) Traumatisme toracice nc!ise pot determina disec&ie de aort
c) :umtate din disec&iile ce survin la femeia t"nr 5de v"rst sub &( de ani) intereseaz gravidele
d) !ensiunea arterial sczut este regula la pacienii cu disecie de aort
e) Traumatismele iatrogene din cursul c!irurgiei cardiac pot sta la baza disec&iei de aort
+/.4n disec&ia acut de art sunt "ala!ile urmtarele# cu e(ce)&ie*
a) Ruptura peretelui extern 5adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent n pericard sau n cavitatea pleural
st"ng
b) .acien&ii cu disectie de tip , sunt# n general# mai tineri 'i includ pacien&ii cu sidrom Marfan 'i ectazie anulo-aortic
c) Disec&ia de tip 9 se ntalneste# de regul# la brba&i de v"rst medie sau v"rstnici
d) $nsuficiena aortic este rar &n cazul diseciei aortei pro'imale
e) Disec&ia la gravid survine de obicei n trimestru al **-lea sau c!iar n cursul travaliului
+1. O serie de %actri in%luen&ea. mrtalitatea )eri)eratrie $n disec&ia acut de art # cu e(ce)&ia*
a) intervalul de timp ntre diagnostic 'i opera&ie
b) existen&a tamponadei cardiace
c) existen&a insuficien&ei renale acute
d) e'istena unei insuficiene aortice preoperatorii
e) infarctul acut de miocard
+3. 4n ca.ul ru)turii traumatice a artei tracice# la )atru cate2rii de )acien&i se am=n inter"en&ia chirur2ical.
Aceste cate2rii sunt# cu e(ce)&ia*
a7 )acien&ii cu le.iuni cere!rale se"ere
!7 )acien&ii $n stare se)tic
c7 )acien&ii cu arsuri e(tinse
#) pacienii cu trauatise se$ere ale pl%nului st%ng
e7)acien&ii cu traumatisme se"ere ale )lm=nului dre)t
+5.Metde nn-in"a.i"e de e()lrare "ascular sunt urmtarele# cu e(ce)&ie*
a) masurarea indicelui glezna-brat
b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
e) msurarea presiunii arteriale digitale
+8. Selecta&i a%irma&ia %als *
a) !rombocitopenia indus de heparin are prognostic vital "i funcional bun
b) Trombocitopenia apare la $-%8 din tratamentele cu !eparin# de obicei ntre ziua a 7-a 'i a %$-a de tratament 'i se
manifest prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apari&ie a trombocitopeniei !eparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de !eparin
e) .rimul gest t!erapeutic este n trombopeniile induse de !eparin este oprirea administrrii !eparinei
+:. Tratamentul cu A>? este cntraindicat $n urmatarele situa&ii# cu e(ce)&ia*
a) *n cazul existen&ei unei diateze !emoragice
b) *n !ipertensiunea arterial malign
c) *n cazul n care contextul psi!osocial al pacientului nu permite supraveg!erea adecvat a tratamentului
d) )a vrste * +, ani
e) /a v"rste ; <7 ani
+;. Trm!li.a tera)eutic este utili.at $n md esen&ial $n urmtarele situa&ii# ce e(ce)&ia *
1
a) *n tratamentul infarctului acut de miocard
b) *n tratmentul emboliei pulmonare
c) $n trombozele venoase profunde cu debut de - ./ zile
d) *n trombozele venoase profunde cu debut de = $& zile
e) *n trombozele arteriale acute
/<. Princi)ale cntraindica&ii ale trm!li.ei sunt # mai )u&in una*
a) ,ntecedente cerebro-medulare> traumatisme# anevrisme# c!irurgie# neoplasme# accident vascular cerebral tranzitoriu
sau definitiv
b) 6emoragie necontrolat 5genito-urinar sau digestiv)
c) Tulburri ale !emostazei
d) 0ipotensiune arterial
e) 6ipertensiuena arterial
/1.Care din urmtarele a%irma&ii sunt %alse0
a) .rincipalul determinant al permeabilit&ii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal
b) ermeabilitatea la , ani a unui grefon femuro-popliteu dep"e"te 123
c) .ermeabilitatea la 7 ani a unui grefon aorto-femural dep'e'te ?(8
d) 91-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacien&ii cu risc crescut 'i la care se are n vedere evitarea unei
interven&ii intraabdominale ma)ore
e) Cea mai bun paten& pe termen lung este observat n cazul folosirii grefoanelor venoase autologe
@%A ,legerea grefonului vascular nu &ine cont de >
a) diametrul vasului nativ ce va fi nlocuit sau b1-passat
b) prezenta infec&iei
c) strbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic
@@A Brmtoarele afirma&ii referitoare la boala aorto-iliac sunt adevrate# cu excep&ia >
a) claudica&ia intermitent este localizat la nivelul feselor# 'oldului# coapselor sau gambelor
b) claudicaia distal (la nivelul gambei) e'clude leziunea aorto-iliac
c) tipul * de boal aorto-iliac presupune limitarea procesului patologic la bifurca&ia aortei 'i arterele iliace
d) tipul *** de boala aorto-iliaca preuspune pe l"ng afectarea aortei 'i iliacelor 'i a arterelor infraing!inale
e) pe l"ng claudica&ia intermitent# brba&ii cu boal aorto-iliac mai pot prezenta impoten& sexual
@&A .acien&ii cu boala aorto-iliac manifestat prin claudica&ie intermitent moderat sau u'oar vor beneficia de msuri
terapeutice conservatoare# mai pu&in>
a) renun&area la fumat
b) exerci&ii fizice zilnice
c) scdere ponderal
d) intervenie chirurgical d4ambl5e
e) consum !idric zilnic
@7A 4n cazurile de boal aorto-iliac cu isc!emie sever se remarc# cu excep&ia>
a) eritroza de declivitate
b) paloare la ridicarea membrului
c) modificri trofice ale pielii la nivelul piciorului 'i gambei
d) prezena pulsului periferic
e) absen&a pulsului periferic
@'A C"rsta 'i tarele asociate la pacien&ii cu boal aorto-iliac pot indica o anumit te!nic alternativ de revascularizare#
cu excep&ia>
a) b1-pass axilo-femural
b) aterectomie
c) angioplastie endoluminal
3
d) b6-pass aorto-bifemural
e) b1 pass femuro-femural
@<A Brmtoarele afirma&ii referitoare la boala obstructiv aterosclerotic sunt adevrate# cu o excep&ie>
a) #voluia natural a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil ctre amputaie
b) e caracterizeaz mai frecvent prin claudica&ie intermitent stabil
c) imptomatologia se poate ameliora pe msura dezvoltrii circula&iei colaterale
d) Durerea de repaus 'i isc!emia critic a membrului reprezint indica&ii c!irurgicale ferme
e) /eziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul *C /eric!e-0ontaine
@DA Termenul de isc!emie critic a membrului este definit prin# mai pu&in>
a) durere de repaus continu necesit"nd analgezie cu durata de peste dou sptm"ni
b) ulcer isc!emic
c) gangrena piciorului
d) presiune sistolic la nivelul gleznei - ,2 mm 0g
e) presiune sistolic la nivelul gleznei = 7( mm 6g
@?A Dintre complica&iile postoperatorii ce pot aprea dup un b1-pass femuro-popliteu# una nu este nt"lnita>
a) tromboza grefonului
b) !emoragia
c) infec&ia
d) impotena se'ual
e) limforagia
&(A Care din urmtoarele afirma&ii nu sunt adevrate >
a) ,tacul isc!emic tranzitor reprezint o indica&ie ferm de endarterectomie carotidian dac este asociat unei stenoze
carotidiene de peste <(8
b) C"rsta nu reprezint n sine o contraindica&ie pentru opera&ie
c) +dat stabilit diagnosticul de accident is!emic tranzitor stabilit se administreaz %7(-@(( mg de ,spirin ca prim
msur terapeutic
d) %a7oritatea accidentelor ischemice tranzitorii dureaz mai mult de 8/ de ore
e) Ma)oritatea accidentelor isc!emice tranzitorii dureaz mai pu&in de %& de ore
&$A imptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt# cu excep&ia>
a) slbiciunea# amor&eala 'i st"ngcia la nivelul membrelor contralaterale
b) pierderea vederii de aceea'i parte cu leziunea 5amaurosis fugax)
c) disfazia n cazul afectrii emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristic# pacientul descriind orbirea ca pe o perdea ntunecata tras de cineva de obicei de
sus n )os
1+.Cm)lica&iile endarterectmiei cartidiene )t %i# cu e(ce)&ia*
a) accident vascular cerebral
b) paralizie de nerv !ipoglos# glosofaringian# facial sau laringeu recurent
c) !ematom
d) amnezie
e) infarct de miocard
&@A Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior# n retroperitoneuA emnele clinice sunt# cu
excep&ia>
a) oc
b) prezen&a unei mase abdominale pulsatile
c) durerea 5abdominal sau n spate)
d) hemoragia digestiv
5
e) !ipotensiune
&&A Dintre complica&iile care pot aprea n c!irurgia electiv a anevrismelor de aort infrarenal sunt nt"lnite# cu
excep&ia>
a) !emoragia intraoperatorie
b) 'ocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal
&7A Dintre complica&iile gastrointestinale ce pot aprea in c!irurgia anevrismelor de aort infrarenal cea mai de temut
este >
a) ileusul paralitic prelungit
b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemic
e) constipa&ia
&'A .rincipalele complica&ii ale anevrismelor periferice sunt# cu excep&ia>
a) tromboza
b) embolia distal
c) ruptura
d) hemoragia digestiv
e) compresia venelor adiacente
&<A Brmtoarele afirma&ii sunt false>
a) indica&ia de interven&ie c!irurgical se pune n toate cazurile de anevrism de arter poplitee
b) se recomand tratamentul c!irurgical agresiv inclusiv n cazurile asimptomatice de anevrism de arter poplitee
c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se &nsoteste de rezultate bune
d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se nsoteste de rezultate bune
e) n evolu&ia natural a anevrismelor de arter poplitee se remarc o rat nalta de complica&ii c!iar n cazurile
asimptomatice
&DA indromul .arEs-Feber se manifest prin# cu excep&ia>
a) alungirea !ipertrofic a unui membru
b) angioame
c) nevi vasculari
d) fistule arterio-venoase congenitale
e) varice
&?A indromul Glippel-Trenauna1 se caracterizeaz prin# cu excep&ia>
a) alungirea !ipertrofic a unui membru
b) angioame plane dureroase
c) varice congenitale
d) fistule arterio-venoase macroscopice
e) fistule arterio-venoase microscopice
7(A Care din urmtoarele afirma&ii referitoare la sindromul Glippel-Trenauna1 este fals >
a) interven&ia c!irurgical este indicat numai atunci c"nd se are n vedere reconstruc&ia sistemului venos profund
b) este indicat e'cizia venelor superficiale
c) n acest sindrom exist fistule arterio-venoase congenitale microscopice
d) se caracterizeaza prin insuficien& venoas primitiv
e) se manifest clinic nca din copilrie
8
7$A Brmtoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterant sunt adevrate# cu excep&ia>
a) impatectomia lombar este nca indicat pe scar larg
b) ,tingerea distal 'i absen&a unui pat vascular distal nu permit o c!irurgie de revascularizare n marea ma)oritate a
cazurilor
c) +prirea fumatului reprezint tratamentul etiopatogenic esen&ial
d) Revascularizarea chirurgical este posibil &n marea ma7oritate a cazurilor
e) +prirea fumatului scade rata 'i inciden&a amputa&iilor
3+.4n trm!an2eita !literant nu sunt indicate*
a) tratamentul leziunilor isc!emice locale 'i a durerii
b) evitarea fumatului# inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) *loprost-ul
e) antiinflamatorii
7@A Tratamentul in boala 9uerger poate sa cuprind# cu excep&ia>
a) c!irurgia de revascularizare 5b1-pass) dac este realizabil te!nic 'i dac pacientul a ntrerupt fumatul
b) tratamentul flebitelor superficiale
c) amputa&ia
d) simpatectomie lombar sau toracic
e) toate raspunsurile pot fi posibile
7&A ,spectul angiografic n trombangetita obliterana se caracterizeaz prin urmtoarele # mai pu&in>
a) *nteresarea arterelor mici 'i medii
b) /eziuni ocluzive segmentare
c) Aspect patologic al arterelor pro'imale
d) ,spect particular al circula&iei colaterale perilezionale> colaterale 3n tirbu'on3
e) /eziuni mai severe n teritoriul distal dec"t n cel proximal
77A Manifestrile clinice caracteristice insuficien&ei venoase cronice sunt# cu o excep&ie>
a) edemul
b) pa!idermita
c) ulcerul trofic
d) eritroza de declivitate
e) dermita ocr
7'A Clasa @ in clasificarea C2,. a insuficien&ei venoase cronice semnific>
a) telangiectazii sau vene reticulare
b) vene varicoase
c) edem
d) lipodermatoscleroz
e) dermit ocr
7<A *nvestiga&ii paraclinice non-invazive n bolile venelor sunt# cu excep&ia>
a) 0otopletismografia
b) 2xamenul Doppler venos
c) "lebografia
d) 2c!ografia Doppler venoas
e) cintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive
7DA + multitudine de semne 'i simptome au fost descrise ca fc"nd parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde#
cu excep&ia>
a) afebrilitate
b) pulsul c&rtor - semnul Ma!ler
:
c) durerea spontan# localizat n molet# care se accentueaz la palpare 'i la flexia dorsal a piciorului - semnul 6omans
d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul .ratt
e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la 'an&ul retromaleolar intern p"n n regiunea poplitee
3;.Tratamentul cu antica2ulante rale in trm!.a "enas )r%und se cnduce $n %unc&ie de *
a) $9R
b) Timp 6oHel
c) Timp de s"ngerare
d) Caloarea antitrombinei ***
e) ,.TT
'( A *ndica&iile plasrii unui filtru cav sunt# cu excep&ia>
a) 2mbolie pulmonar recurent n ciuda anticoagulrii adecvate
b) 2mbolie pulmonar cert la pacien&i la care tratamentul anticoagulant este contraindicat
c) Complica&ii ale tratamentului anticoagulant care oblig la oprirea tratamentului
d) &naintea embolectomiei pulmonare
e) n urma embolectomiei pulmonare
'$A Contraindica&iile ntreruperii venelor perforante insuficiente sunt# cu excep&ia>
a) boala arterial ocluziv a membrului respectiv
b) infec&ia la nivelul ulcerului venos
c) obezitatea morbid
d) clasa /-6 :#A de insuficien venoas
e) patologie sever asociat
'%A Brmtoarele afirma&ii referitoare la tromboflebita superficial sunt false>
a) poate fi determinat de traumatisme
b) tromboflebita superficial este nt"lnita ntr-o serie de boli maligne
c) poate avea caracter migrator n boala 9uerger
d) se complic de cele mai multe ori cu embolie pulmonar
e) tromboflebita venelor superficiale ale s"nului 5boala Mondor) este o entitate foarte rar
'@A ATratamentul tromboflebitelor superficiale const n# cu o excep&ie>
a) tratament antiinflamator nesteroidian
b) conten&ie elastic
c) antibioterapie
d) tratament anticoagulant c"nd procesul trombotic este extins 'i la sistemul venos profund
e) tratament c!irurgical n cazurile de extensie ascendent la coaps
'&A Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in isc!emia acuta traumatica a membrelor inferioare>
a) anevrism micotic
b) traumatisme inchise
c) traumatisme dec!ise
d) disectia de aorta
e) spasm arterial
'7A Brmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial# cu exceptia>
a) spasm arterial
b) tromboza
c) embolie
d) cresterea activitatii colagenazei
e) durere acuta
''A emnele clinice ale al traumatismului arterial sunt# cu exceptia>
a) !emoragie externa
;
b) limfedem
c) !ematom expansiv
d) isc!emie acuta
e) trill pallabil
'<A Care din urmatoarele explorari este cea mai fidela in detectarea leziunilor axului arterial al membrelor inferioareI
a) angiografia prin rezonanta magnetica
b) computer- tomografia
c) arteriografia prin punctie Seldinger
d) venografia
e) limfografia
'DA Cand putem exclude un sindrom de compartimentI
a) presiunea in compartiment ; @(-@7 mm6g
b) presiunea in compartiment .2-., mm 0g
c) traumatisme arterio-venoase combinate
d) edem masiv
e) absenta fluxului capilar
'?A ,cestea sunt optiuni ale revascularizarii c!irurgicale in traumatismele vasculare desc!ise# cu exceptia>
a) arteriorafie sau venorafie laterala
b) angioplastie cu petec venos
c) rezectie fara interpozitia unui conduct venos
d) b1 pass cu grefon venos
e) rezectie cu interpozitia unui conduct venos
<(A Care din urmatoarele nu este o cauza de isc!emie acutaI
a) embolie
b) traumatism arterial
c) disectie arterial spontana sau iatrogena
d) vasodilatatie
e) vasospasm
<$A ,cestea sunt surse emboligene in isc!emia acuta # exceptand>
a) cavitatile inimii
b) anevrism miocardic
c) emboli paradoxali 5 sistemul venos profund)
d) tromboflebite superficial
e) anevrism abdominal
<%A Cea mai frecventa complicatie aparuta in urma revascularizarii arteriale este>
a) edemul de reperfuzie
b) infectia
c) parestezia
d) dermatoscleroza
e) nici una de mai sus
<@A Cele mai frecvente trombolitice sunt# cu exceptia>
a) recombinant tissue-plasminogen activator5rt-.,)
b) uroEinaza
c) streptoEinaza
d) ;arfarina
e) reteplase
<&A Care este atitudinea corecta in sindromul de compartimentI
a) fasciotomia
1<
b) miomectomia
c) drena)ul
d) compresia
e) observatia
<7A Brmatoarele sunt caracteristice ale arteriopatiei obliterante# cu exceptia>
a) durere cu debut brusc
b) stenoza urmata de ocluzie
c) J multilevel diseaseK
d) dezvoltarea circulatiei colaterale
e) claudicatie
<'A *n care stadiu al arteriopatiei obliterante periferice putem aplica doar tratament medicalI
a) $ si $$A
b) **9 si ***
c) *** si *C
d) *C
e) Nici unul de mai sus
<<A *n ce stadiu ale arteriopatiei obliterante periferice este indicat tratamentul medical si c!irurgical I
a) $$<,$$$ si $=
b) tadiul *C cu diabet
c) *#** , si ** 9
d) *C
e) Nici unul
<DA Ce tip de maladie aorto-iliaca implica aorta infrarenala# arterele iliace comune si externe si se poate extinde la arterele
femurale comuneI
a) tip *
b) tip **
c) tip $$$
d) tip * si **
e) nici unul de mai sus
<?A Bn indice glezna-brat de $>
a) este normal
b) indica un risc cardio-vascular crescut
c) indica isc!emie moderata cu durere de repaus
d) indica isc!emie severa
e) indica un risc crescut de gangrene
D(A Complicatii posibile aparute in tratamentul c!irurgical al bolii aorto-iliaca sunt# cu exceptia>
a) Tromboza
b) ,teroembolism intraoperator
c) Ruptura arterei poplitee
d) /ezarea duodenului adiacent
e) /ezarea venei cave inferioare si a venelor iliace
D$A Care este conductul ideal pentru b1 pass-ul infraing!inalI
a) Cena safena externa
b) Cena femurala superficiala
c) =ena safena interna
d) ,rtera femurala superficiala
e) Nici unul de mai sus
D%A ,rtera carotida dreapta are originea >
11
a) direct din arcul aortic
b) artera subclavie dreapta
c) trunchiul arterial brahio-cefalic
d) artera carotida comuna stanga
e) artera subclavie stanga
D@A Bnul din semnele clinice de mai )os nu se datoreaza insuficientei venoase cornice>
a) vene varicoase
b) telangiectazii
c) absenta pulsului
d) edem
e) vene reticulare
D&A *nsuficienta venoasa cronica se manifesta prin# mai putin>
a) lipodermatoscleroza
b) edem
c) parestezii si paloare
d) ulcer de staza
e) telangiectazii
D7A Tromboza venoasa profunda cauzeaza>
a) varice primitive
b) varice secundare compensatorii
c) insuficienta valvulara primitiva
d) sindrom Glippel-Trenauna1
e) vasoconstrictie
D'A Cenele perforante competente la nivelul membrului inferior permit sangelui sa curga>
a) dinspre sistemul venos superficial spre sistemul venos profund
b) dinspre sistemul venos profund spre sistemul venis superficial
c) in ambele sensuri
d) nu exista vene perforante la nivelul membrului inferior
e) nici unul de mai sus
D<A imptomele caracteristice ale insuficientei venoase cronice sunt# exceptand>
a) picioare grele# durere in ortostatism
b) senzatie de arsura# prurit
c) a si b
d) e'acerbarea durerii la mers
e) diminuarea durerii la mers
DDA Cea mai buna metoda imagistica de detectare a refluxului venos este >
a) proba .ertes
b) rezonanta magnetica nucleara
c) testul Trendelemburg
d) duple' color
e) computer-tomografia
D?A Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este>
a) rezonanta magnetica
b) echografia (oppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia
?(A Bn membru inferior cu vene varicoase# ulcer cicatrizat si edem este in stadiul>
1+
a) ** C2,.
b) *** C2,.
c) *C C2,.
d) = :#A
e) C* C2,.
?$A /ipodermatoscleroza poate fi intalnita in urmatoarele stadii C2,.# exceptand>
aA C&
bA C7
c> :?
dA C'
eA C&# C7# C'
?%A Bn membru inferior cu vene varicoase# telangiectazii si fara edem este in stadiul>
a) $$ :#A
b) *** C2,.
c) * C2,.
d) *C C2,.
e) C C2,.
?@A Te!nica Muller este utilizata in>
a) safenectomie
b) flebectomie ambulatorie
c) stripping-ul venei safene externe
d) flebectomie endovasculara
e) stripping-ul venei safene mari
?&A cleroterapia # un procedeu minim invaziv pentru tratarea venelor varicoase utilizeaza>
a) solutie !ipotona si spuma
b) solutie hipertona si spuma
c) spuma
d) ablatie prin radiofrecventa
e) solutie izotona
?7A .ot fi detectate venele perforante prin palpareI
a) nu
b) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei venelor perforante
c) da
d) da# prin manevra Calsalva
e) nici un raspuns nu este correct
?'A Tromboza venoasa profunda este rezultatul a trei factori principali 5 triada Circ!oH) # exceptand>
a) staza
b) leziune endoteliala
c) !ipercoagulabilitate
d) hipocoagulabilitate
e) normocoagulabilitate
?<A Complicatiile trombozei venose profunde pot fi# cu exceptia>
a) embolie pulmonara
b) sindrom posttrombotic
c) isc!emie acuta prin compresie 5 p!legmasia coerulea dolens)
d) embolie paradoxala
e) avalvulie
1/
?DA Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda# mai putin>
a) repaus la pat
b) !eparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda "ogart6
??A Clasic# tratamentul c!irurgical al tromboflebitei superficiale este indicat>
a) &n cazurile de e'tensie ascendent la coaps
b) in cazurile asocierii cu tromboza venoasa profunda
c) in sarcina
d) in cazul localizarii pe vena safena externa
e) nici un rapsuns correct
$((A Cutarea anomaliilor de coagulare primare trebuie cautate la pacientii cu>
a) tromboflebita superficiala persistenta
b) tromboflebita superficiala recurenta
c) tromboflebita superficiala sub tratament cu contraceptive orale
d) tromboza venoasa profunda idiopatica
e) toate raspunsurile sunt corecte
11