CONTABILITATE

27. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea
situaie privind stocurile de mrfuri: Stoc iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.
n cursul lunii au loc operaiile:
03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
05.03.N: vnzare de 250 kg.;
10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
25.03.N: vnzare de 500 kg.
La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP
calculat dup fiecare intrare n stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;

Rezolvare:
01.03.N. Stoc Initial = 200 kg la 1000 u.mm/kg
03.05.N. Achizitie 270 kg, la 1.500 u.m./kg. Stoc disponibil = 470 kg la (200*1000+270*1500)/470
=1287 u.m./kg
05.03.N. Vanzare 250 kg. la 1287 u.m/kg. Stoc disponibil = 220 kg la 1287 u.m./kg. Valoarea iesirii
=321.750 u.m.
10.03 Achiztii 300 kg la 1625 u.m./kg. Stoc disponibil = 220+300 = 520 kg
la(220*1287+300*1625)/520 = 1482 u.m./kg
25.03.N Vanzare 500 kg la 1482. Valoare iesire = 500*1482 = 741.000 u.m. Stoc final = 20 kg. *1482=
29640.
Valoare iesiri = 321.750+741.000 = 1.062.750 u.m.
Raspuns: e) E = 1.062.750; Sf = 29.640

40. n exerciiul N, ntreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic.
Cheltuielile au inclus modificarea designului, creterea rapiditii de prelucrare a datelor i
adaptarea pentru lucrul n reea. Valoarea total a modernizrii s-a ridicat la 50.000.000 lei.
Costul de achiziie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulat la
data ncheierii modernizrii este de 100.000.000 lei. Durata de via util este de 4 ani iar
amortizarea este liniar. Analizai influenele modernizrii asupra programului informatic.
Raspuns :
Daca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostru creste rapiditatea de
prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea) se majoreaza valoarea imobilizarii
existente si se va recalcula amortismentul lunar , eventual modificandu-se si durata de
functionare.


140. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri:
(a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;
(b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;
(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus;
(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.
Raspuns :
(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie

11. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n
avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000;
conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor
200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000;
titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care
400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni
800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor
1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus
obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

Rezolvare :
Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000
Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000)
+800.000+6.000.000=26.800.000
Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-
2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000
136. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre
salariai i n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000
(ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de stocuri 40.000;
cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din
cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000;
cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligaiuni
70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000;ncasri din noi
emisiuni de aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a
crui valoare just este de 50.000; lichiditi i echivalente de lichiditi la nceputul
anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda
direct) i respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului?
(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;
(b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei;
(c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei;
(d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei;
(e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei.
Raspuns:

Tabloul fluxurilor de trezorerie:
Fluxuri din activitatea de exploatare:
plai catre salariai i in contul acestora (120.000)
venituri din vanzarea marfurilor (incasate) 300.000
plai catre furnizorii de stocuri (40.000)
impozit pe profit platit (60.000)
A.Fluxuri net de trezorerie din exploatare 80.000
Fluxuri din activitatea de investitii:
venituri din cesiunea de imobilizari (incasate); 270.000
plai catre furnizorii de imobilizari (40.000)
incasari din noi emisiuni de aciuni 130.000
B.Fluxuri net de trezorerie de investitii 360.000
Fluxuri din activitatea de finantare:
incasari din emisiunea de obligaiuni 70.000
plai din rambursari de credite primite pe termen lung (20.000)
C.Fluxuri net de trezorerie de finantare 50.000
D.Variatia lichiditatilor A+B+C 490.000
E. Lichiditai i echivalente de lichiditai la inceputul anului 10.000.
F.Lichiditati la sfarsitul anului 500.000
(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;

39. Nu pot fi incluse n valoarea unei imobilizri corporale urmtoarele cheltuieli:
1. cheltuielile cu serviciile acordate dup vnzare;
2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;
3. cheltuielile cu reparaiile de volum mare care amelioreaz performana activului;
4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producie care diminueaz costurile;
5. cheltuielile de ntreinere.
a) 1+2+5;
b) 2+3+4;
c) 1+4+5;
d) 2+4+5;
e) 2+3+5.
Raspuns:
a) 1+2+5;


34. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi
nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc:
preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;
cheltuielile de transport: 500.000 lei;
dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de
fabricaie: 20.000.000 lei;
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
15.000.000 lei;
cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;
Variante de rspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.

Rezolvare:

Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000)+cheltuieli de trasport (500) + cheltuieli cu
punerea infunctiune (700) = 6200

149. Care din urmtoarele sunt schimbri de politici contabile i care sunt schimbri de
estimri?
(a) schimbarea gradului de recuperare al creanelor;
(b) schimbarea metodei de amortizare;
(c) schimbarea metodei de evaluare la ieire a stocurilor de la CMP la FIFO;
(d) reevaluarea imobilizrilor corporale evaluate la cost;
(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.
Raspuns:
POLITICILE CONTABILE :reprezinta principiile , bazele , conventiile ,regulile si practicile specifice
aplicate de o entitate la intocmirea si prezentareasituatiilor financiare anuale .
Exemple de politici contabile sunt urmatoarele :
-alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor;
-reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora
-capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept cheltuiala-
alegerea metodei de evaluare a stocurilor
-contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc.
TEHNICILE DE ESTIMARE - sunt metode adoptate de o entitate pentru adetermina smele monetare
corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor situatiilor financiare .Tehnicile de estimare
implementeaza aspectele legate de evaluare alepoliticilor contabile . O poltica contabila va specifica
baza de evaluare a unui activ ,iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila
acestei baze ,aceasta va fi determinata recurgand la o tehnica de estimare .-schimbarea bazei de
evaluare reprezinta o modificare de metoda contabila .Modificarea politicilor contabile poate fi
efectuata numai de la inceputul unuiexercitiu financiar . Nu sunt pemrise modificari ale politicilor
contabile pe parcursulunui exercitiu financiar .O estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au
loc schimbari privindcircumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor informatii noi ,
saua unei mai bune experiente .Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe
elemntedin situatiile financiare un pot fi evaluate cu precizie ci pot fi doar estmate.
De exemplu se pot solicita estimari ale :
-clientilor incerti ,
-uzurii morale a stocurilor;
-valorii juste a activelor financiare si a datoriilor financiare;
-duratelor de viata utile ale activelor amortizabile etc.
Raspuns : -schimbari de politici : b, c , d
-schimbari de estimari : a , e .


13. Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la societatea GAMA: venituri din
vnzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vnzarea semifabricatelor
30.000.000.lei, venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 10.000.000 lei, venituri
din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenii
de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subvenii pentru investiii
2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul
5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare i a rezultatului
financiar al societii GAMA sunt:
a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;
d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;


e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.
Raspuns:
d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

Nr. Denumirea indicatorilor Valoare
1 Venituri din vanzarea produselor finite ct 701 50.000.000
2 Venituri din vanzarea semifabricatelor 702 30.000.000
3 Venituri din redevente, loc gest, chirii ct 706 10.000.000
4 Venituri dinsubventii de expl. af CA 7411 2.000.000
5 Cifra de afaceri neta: 01+02+03+04 92.000.000
6 Cheltuieli cu personalul ct 641... 5.500.000
7 Venituri din sub. de expl. pt plata pers 7414 3.000.000
8 Rezultatul din exploatare 05-06+07 89.500.000
9 Venituri din titluri de participare 761 2.000.000
10 Rezultatul financiar 2.000.000

134. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): furnizori de imobilizri la 31.12.N 100.000;
venituri din cesiunea imobilizrilor (ncasate) 170.000; imobilizri la 01.01.N (evaluate la
cost) 50.000; furnizori de imobilizri la 01.01.N 300.000; imobilizri la 31.12.N (evaluate
la cost) 120.000; costul imobilizrilor cedate n cursul exerciiului N 80.000; ncasri din
cesiunea de investiii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli cu amortizarea
imobilizrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investiii conform IAS 7 Tabloul
fluxurilor de trezorerie (se va neglija incidena TVA)?
(a) -190.000 lei;
(b) 150.000 lei;
(c) -150.000 lei;
(d) -180.000 lei;
(e) -350.000 lei.
Raspuns:
(c) -150.000 lei;

ncasri din vnzarea imobilizrilor 170.000
ncasri din cesiunea investiiilor financiare pe termen scurt 30.000
Pli ctre furnizorii de imobilizri -350.000
Flux net de trezorerie consumat de activitile de investiii -150.000

Plile ctre furnizorii de imobilizri = achiziionrile de imobilizri variaia furnizorilor de
imobilizri = 150.000 + 200.000 = 350.000
Achiziionrile de imobilizri = 120.000 + 80.000 50.000 = 150.000


50. Se import un echipament tehnologic. Factura extern cuprinde: pre negociat
10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamal
este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de
40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un
cru la 20.000.000 lei. Se efectueaz cheltuieli cu manipularea, montajul i probele
tehnologice n valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizat intrarea
echipamentului tehnologic?
a) 530.000.000 lei;
b) 591.763.200 lei;
c) 480.720.000 lei;
d) 630.700.000 lei;
e) 497.280.000 lei.
Rezolvare:
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte
taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizitiei bunurilor respective. In costul de achiziie se includ, de asemenea,
comisioanele, taxele notariale,cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli
nerecuperabile.

Pretul extern = Pretul negociat este:
( 10.000 * 40.000 ) + ( 1.000 * 40.000 ) + ( 200 * 40.000 ) = 448.000.000 lei
213 = 404 448.000.000 lei
Taxe vamale: 448.000.000 x 10% = 44.800.000 lei
213 = 446 44.800.000 lei
Comision vamal: 448.000.000 x 1% = 4.480.000 lei
213 = 448 4.480.000 lei
Chelt. cu transportul: 213 = 404 20.000.000 lei
Chelt. cu manipularea, montajul si probele tehn. 213 = 404 12.720.000 lei

Total = 530.000.000 lei



29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei.
Preul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a
programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative.
Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?
Raspuns :
ALFA recunoaste in momentul vanzarii unui venit de 180.000.000 lei si un venit inregistrat in
avans de 20.000.000 lei,reprezentat de servicii de asistenta tehnica,care este recunoscut ca venit
in perioada in care este prestat efectiv acest serviciu .

148. Ce opiuni trebuie s aib n vedere managementul n selectarea unei politici
contabile?
(a) dac politica este rezonabil n termenii descrii de cadrul de reglementare;
(b) dac exist un standard, o interpretare, o anex sau un ghid care prescrie
tratamentul elementului pentru care trebuie selectat politica atunci acesta trebuie
aplicat;
(c) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda care
conduce la informaie relevant i fiabil;
(d) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va trebui s consulte
IASB pentru a selecta o politic;
(e) niciuna din afirmaiile de mai sus.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin
situaiile financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie:
a) inteligibile;
b) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i
b) credibile n sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiari profitul sau pierderea entitii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului
prevalenei economicului asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu.


16. ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA,
la un pre de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150 lei/euro, taxa
vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa n unitate, ALFA
primete de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %).
Determinai costul de achiziie al mrfurilor.


5.000 perechi x 25 euro/ pereche x 38.150
Preul de achiziie lei/euro 4.768.750.000
(+) Taxa vamal 4.768.750.000 x 2% 95.375.000
(+) Comision vamal 4.768.750.000 x 0,5% 23.843.750
(+) Cheltuieli detransport 7.000.000
(=) Cost de achiziie 4.894.968.750
Costul de achiziie pentru o pereche de pantofi va fi de: stocul de pantofi este de4.894.968.750
lei/ 5.000 perechi = 978.993,75 lei/ pereche.



130. Ridicarea de numerar de la banc i depunerea acestuia n casieria ntreprinderii
afecteaz:
(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul +;
(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul ;
(c) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la nceputul perioadei;
(d) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la sfritul perioadei;
(e) nu afecteaz variaia trezoreriei.
Raspuns:
(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul +;


128. Se cunosc urmtoarele informaii:
Sold iniial421 = 500 u.m.;
Sold final421 = 600 u.m.;
Rulaj debitor641 = 700 u.m.
S se determine fluxul de trezorerie privind plile de salarii.

Raspuns:

Plati pentru pt salarii = 500+700-600=600 u.m




AUDIT

14,18,20,37,41,43,45,50

14. In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru
consilierul juridic.

18. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii
activitatii.

Principiul continuitatii activitatii se refera nu numai la solvabilitatea prezenta a entitatii ,
ci mai alesn la capacitatea sa de a-si continua activitatea.
Revizuirea situatiilor financiare este vitalapentrua vedea daca entitatea se incadreaza in
principiul continuitatii activitatii.
Cerinta de a proceda astfel este prevazuta de standardul de audit 570, Principiul continuitatii
activitatii, danduse instructiuni privind extinderea muncii de audit si probele pentru stabilirea
probabilitatii continuitatii activitatii.
Este necesar sa se analizeze situatia lichiditatilor si surselor viitoare de finantare- daca
activitatea va genera lichiditati sau daca acestea vor trebui aduse de actionariu sau procurate de
la creditori.
La testarea continuitatii activitatii trebuie luata in considerare o perioada de cel putin un an de
la aprobarea situatiilor financiare. O perioada mai scurta decat un an trebuie precizata de
administratori sau trebuie consemnata in raportul de audit.
Auditorii trebuie sa evaluaeze mijloacele prin care administratorii s-au asigurat ca:
a) se respecta principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare;
b) situatiile financiare sunt astfel prezentate incat ofera o imagien fidela din punctul de vedere al
respectarii principiului activitatii, in acest scop:
auditorii trebuie sa poarte discutii cu administratorii si sa examineza informatiile
financiare coprespunzatoare;
avand in vedere perioada cviitoare pe care administratorii s-au concentrat pentru
evaluarea continuitatii activitatii, auditorii trebuie sa planifice si sa realizeze proceduri
special detsinate identificarii problemelor semnificative privind capacitatea entitaii de a avea
o activitate comuna. (Standardul de audit 570.8)

S-ar putea sa fie nevoie ca auditorii sa ia in considerare si sa documentze urmatoarele
probleme:
daca perioada avuta in vedere de administratori la evaluarea continuitatii activitatii este
rezonabila, date fiind circumstantele clientului si nevoia administratorilor de a analiza
capacitatea entitatii de a-si continua existenta operationala in viitorul previzibil;
sistemele sau alte mijloace (conventionale sau neconventionale) pentru identificare la
timp a semnalelor privind riscurile viitoare si incertitudinile cu care s-ar putea confrunta
entitatea;
bugetul si/sau informatiile prognozate (informatiile privind fluxul de numerar in special)
produse de client si calitatea sistemelor informationale pentru producerea acestor informatii
si pentru actualizare lor;
daca ipotezele esentiale pe care se bazeaza bugetele si/sau profnozele sunt realiste in
cirscumstantele respective.





20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitrii riscului
de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul
si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este
admis supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinnd cont de deprecierile,
riscurile si pierderile posibile generate de desfsurarea activittii exercitiului
curent sau anterior.
Principiul prudenei const n aceea c pentru deprecierile, riscurile i pierderile
probabilecare pot surveni n activitatea exerciiului curent sau anterior nu este
admis, pe de o parte,supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, iar
pe de alt parte, subevaluareaelementelor de pasiv i a cheltuielilor. Aceste
cerine asigur evitarea transferrii n perioadaviitoare a incertitudinilor din
cursul exerciiului curent i a celui anterior sau, altfel spus snu influeneze
patrimoniul i rezultatele exerciiilor viitoare cu ceea ce nu se reflect laacestea.
De asemenea, prudena nu permite constituirea de rezerve sau provizioane
frobiect sau supradimensionate. De aici, rezult importana procesului de
evaluare care estesupus unui regim prudenial ndeosebi orientat n zona
profitului realizat i al deprecierilor indiferent de rezultatul exerciiului (pierdere
sau profit).
37. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la
auditarea situatiilor financiare.

41. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit .

43. Tehnici de contrul pentru obtinerea elementelor probante prezentare si
exemplificare.

45. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost
numit auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti
formula?
50. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar.


14. In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru
consilierul juridic.
(b) dac exist un standard, o interpretare, o anex sau un ghid care prescrie tratamentul
elementului pentru care trebuie selectat politica atunci acesta trebuie aplicat;
(c) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda care
conduce la informaie relevant i fiabil;
(d) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va trebui s consulte
IASB pentru a selecta o politic;
(e) niciuna din afirmaiile de mai sus.