Poezia Iepurele, ogarul si copoiul

Calitatile noastre cele mai laudate

Ne sint ades in lume drept crime reprosate;
Aceasta se intimpla de cite ori prin ele
Oprim executarea intentiilor rele.
Iepurele odata
Fu tras la judecata
De un ogar. In tufe atuncea prezida
Copoiul, si sentinte fara apel el da.
Ogarul catre el asa se adresa
i!n lim"a lui striga#
$O, tu ce prezidezi senatul cel ciinesc,
%e rog sa ma asculti# eu &iu sa jeluiesc
De acest ticalos,
Ce sufletul mi!a scos.
Caci &rind a!l intilni, pe deal sau pe cimpii,
'l fuge parc!ar fi gonit de &ijelii;
!apoi n!alearga drept,
Cu el sa poti da piept,
Ci merge tot cotis
i sare curmezis;
C!un cu&int, n!are pas, nici um"let crestinesc.
Dar ce sa mai &or"esc,
Cind c(iar maria!ta, d!o fi cum am aflat,
Ai fost adeseaori de dinsul inselat)*
$Destul ! latra atunci copoiul cafeniu !
Pe el nici il ascult, purtarile!i le stiu,
Orice pentru el crez, si iata!l osindit
a fie jupuit.
Carnea &a raminea pentru judecator,
Iar la"ele &or fi pentru jeluitor