Istoric Bucovina

Teritoriul Bucovinei a fcut parte din Principatul Moldovei; n 1774, 10.442 km din partea de
nord-vest a Moldovei sunt anexai de ctre Imperiul Habsburgic. Devine Ducatul Bucovinei n
1849, unindu-se ulterior cu Romnia la 15/28 noiembrie 1918, pentru ca, pe 28 iunie 1940,
urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, partea sa de nord mpreun cu Basarabia i inutul
Hera, s fie ocupate de U.R.S.S.. n 1991, dup destrmarea U.R.S.S., nordul Bucovinei i
inutul Hera devin parte a Ucrainei (regiunea Cernui).

Pn n 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind nainte o parte din ara de Sus a rii
Moldovei. Ca realitate istoric i ca nume de teritoriu, Bucovina ncepe s existe n cuprinsul
Imperiului Habsburgic, dinuind vreme de 144 ani, ntre 1774 i 1918.

Odat cu debutul administrrii habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptat oficial.
Totui, numele nu se impune dect treptat, o vreme continundu-se i utilizarea n paralel a
unor denumiri mai vechi: ara de Sus/ara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun i Arboroasa.
(Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studeni romni de la Cernui (Ciprian
Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu), care au nfiinat societatea cu acelai
nume n 1875.)

n timpul administrrii habsburgice, toi birocraii erau obligai s nvee limba romn. n
1793 s-a introdus nvmntul obligatoriu n limbile german i romn, iar n 1875 s-a
nfiinat "Universitatea Franz Josef" la Cernui.[4]

Recensmntul din 1776 a reliefat faptul c n Bucovina, numrul de locuitori era de circa
70.000. Nu este tiut cu exactitate procentul de romni i alte etnii deoarece abia in 1880
recensmintele din Austro-Ungaria conin informaii despre limba vorbit [2]. Unele estimri
pentru anul 1776, dau 85,33% romni, 10,66% slavi i 4% alii.

Conform recensmntului din 1910, populaia Bucovinei era 800.198 locuitori, dintre care
38,88% ruteni, 34,38% romni, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi,
1,31% maghiari, 0,12% alii.[5] n 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului
Romn.