1.

Densitate, porozitate, compactitate, influenta densitatii asupra proprietatilor

generale
Def: Diversitatea structural a materialelor de constructii a determinat necesitatea introducerii in practica a mai multor
modalitati de exprimare a densitatiilor in functie de natura materialului si anume:
- Densitatea absoluta
- Densitatea aparenta
- Densitatea in gramada in stare afanata sau compacta
a) Densitatea , reprezinta masa unitatii de volum si se calculeaza ca raport intre masa (m) si volumul (V)
materialului.
Pentru materialele poroase determinarea densitatii se realizeaza dupa transformarea lor in pulbere
insotita de eliminarea porozitatii. Volumul pulberii folosite pentru determinarea densitatii se obtine utilizand
metode specifice.
b) Densitatea aparenta,
a
, este raportul dintre masa solidului poros si volumul sau aparent care include si porii,
fisurile si eventualele goluri interioare.
Determinarea se poate realiza pe epruvete cu forma geometrica regulata sau cu forma poliedrica
oarecare. n ultimul caz determinarea vol se obtine pe baza principiului lui !r"imede, probele fiind anterior
saturate cu apa sau acoperite cu o pelicula din materiale "idrofob.
n cazul materialelor poroase densitatea aparenta este luata in consideratie in stabilirea greutatii
proprii a elementelor de constructie, in estimarea unor caracteristici ale contructiilor, in organizarea
transporturilor etc...
c) Densitatea in gramada,
g
, se determina pentru materiale granulare sau pulberi. #e determina raportand masa
(m) materialului granular la volumul ocupat de acesta (V
g
). Pentru determinare se utilizeaza vase calibrate in
functie de marimea maxima a granulelor. Determinarea se poate face in stare afanata (
g af
) sau compacta dupa
te"nici bine precizate (
g c
).
Densitatea in gramada este luata in consideratie in transportul,ve"icularea si alte operatii te"nologice
efectuate cu pulberi sau materiale granulare.
$ompactitatea si porozitatea
a) $ompactitatea (c) reprezinta gradul de umplere al unui volum dat de material si se exprima prin raportul
dintre volumul fazei solide (V) si volumul aparent (V
a
) determinate pentru aceeasi masa de material:
#au prin densitati:
$ompactitatea constitue un criteriu important pentru evaluarea clitatilor unor materiale, intrucat exista
o stransa corelatie intre aceasta proprietate si caracteristicile de rezistenta, durabilitate, capacitate de
izolare termica si fonica etc...
b) Porozitatea (p) este caracteristica complementara a compactitatii si reprezinta volumul porilor (V
a
-V)
continuti intr-o cantitate (m) de material raportat la volumul total, aparent (V
a
) ocupat de acesta:
Porozitatea totala cuprinde intreg volumul porilor din masa materialului iar porozitatea aparenta este
data de volumul porilor desc"isi, comunicanti cu mediul ambiant.
Determinarea caracteristicilor porozitatii unui material prezinta interes atat in controlul calitatii cat si
in realizarea unor materiale cu proprietati prestabilite.
2. Proprietati legate de apa
!pa patrunde in materialele "idrofile prin absorbtie,adsorbtie, ascensiune capilara si prin presiune. #i unele
material "idrofobe (ex bitumul) pot absorbi limitat apa prin fenomenele de difuzie.
a) !bsorbtia de apa (!) este proprietatea materialelor de a se imbiba si retine apa in porii si capilarele ce
comunica cu exteriorul. #e determina cunoscand: masa materialului uscat (m
%
) si saturat cu apa (m
&
)' diferenta
(m
&
-m
%
) raportandu-se la masa materialului uscat (absorbtie in masa (!
m
() sau la volumul aparent, V
a

(absorbtie volumica (!
v
():
!bsorbtia de apa pune in evidenta porozitatea aparenta care este intotdeauna mai mica decat cea
totala.
!bsorbtia de apa a materialelor are efecte negative asupra ma)oritatii proprietatiilor acestora precum
si asupra aspectului si confortului...
b) *igroscopicitatea este prop materialelor de a absorbi si adsorbi vaporii de apa din mediul ambiant, fenomene
urmate de condensarea capilara. #e exprima prin coeficientul de "igroscopicitate definit prin cantitatea de apa
retinuta de suprafata in unitatea de timp si este dependent de natura materialului si umiditatea mediului
ambiant. * modifica negativ prop materialelor si c"iar aspectul acestora.
c) +miditatea (+) reprezinta continutul procentual in apa al unui material. #e determina cunoscand masa
materialului umed (m
&
) si masa lui dupa uscare la %,- - %%,.$ pana la masa constanta (m
%
). +miditatea se
poate calcula ca absoluta (+
a
() sau relativa (+
r
().
d) #tabilirea la apa este prop materialelor da a nu se distruge sau de a nu-si modifica esential prop sub influenta
saturarii indelungate cu apa. #e estimeaza prin coeficientul de inmuiere (/), definit ca raport intre rezistenta la
comprimare a materialului saturat cu apa (0
s
) si cea a materialului uscat (0
u
):
e) Permeabilitatea este prop unui material paros de a permite trecerea prin ele a unui fluid supus unui gradient de
presiune. Permeabilitatea unui material depinde de structura sa, vascozitatea fluidului, gradientul de presiune
etc...
Permeabilitatea poate fi calculata prin relatia Darc1:
+nde,
V - debitul fluidului ce trece prin material'
/ - $oef de permeabilitate'
2 - vascozitatea fluidului'
l 3 grosimea stratului de material'
! 3 suprafata materialului cu care vine in contact fluidul'
4P 3 diferenta de presiune pe fetele opuse ale materialului'
5radul de impermeabilitate la apa are importanta pentru materialele utilizate in realizarea elementelor de
constructii sau a constructiilor exploatatea in contact cu apa.
3. Proprietati influientate de caldura
a) $omportarea la incalzire
6a incalzire progresiva materialele de constructie pot prezenta modificari dimensionale, ale prop. si structural-
compozitionale, ce pot duce la distrugerea lor.
7aterialele anorganice la incalzire prograsiva pot prezenta o marire a porozitatii, fie datorita pierderii apei de
cristalizare, fie ca urmare a disocierii termice, sau reducere a porozitatii, insotita de cresterea rezistentelor mecanice,
ca urmare a unei topiri partiale a componentilor mai usor fuzibili.
Procesul se numeste clinc"erizare daca porozitatea scade sub 8( sau vitrificare daca porozitatea scade sub
&(.
6a temperaturi ridicate unele materiale se deformeaza sub propria greutate datorita unor modificari
compozitional-structurale. Daca deformarea sub propria greutate are loc la temp mai mare de %-8,.$ materialul se
numeste refractar.
0efractaritatea este proprietatea materialelor da a rezista fara a se distruge si fara a pierde din rezistenta la o
exploatare indelungata la temperaturi inalte.
- 0efractare -9 temp 9 %-8,.$
- 5reu fuzibile -9 temp %:-,-%-8,.$
- ;uzibile -9 temp < %:-,.$
=emp minima la care amestecul de gaze combustibile dega)ate se aprind in prezenta unei flacari se numeste
temp de combustie, iar cea la care se autoaprind, in absenta flacarii, se numaste punct de inflamabilitate al
materialului.
0ezistenta lafoc este prop materialelor de a suporta, fara a se distruge, actiunea temporara a temperaturilor
inalte (cca. %,,,.$) care apar la incendii.
- $ombustibile (care se aprind si ard si dupa indepartarea flacarii)
- 5reu combustibile (care ard mognit atata timp cat actioneaza sursa de foc)
- ncombustibile (care nu se aprind dar pot suferii degradari)
b) $onductivitatea termica este proprietatea materialelor de a transmite prin masa lor fluxul termic produs de
diferenta de temperatura aparauta pe suprafetele opsuse ale elementelor de constructii.
#e caracterizeaza prin coeficientul de conductivitate termica (>), definit pentru un perete omogen, plan,
paralel, de grosime (d) si suprafata (#), cand intre fetele opuse exista o diferenta de temperatura (t
%
-t
&
)
prin:
+nde este durata de propagare a caldurii'
7aterialele de constr. $u < ,.&? sunt conventional considerate termoizolatoare. $aracteristicile de izolare
termica sunt appreciate si prin rezistenta termica, (0) calculate cu formula:
4.Proprietati mecanice
Proprietatiile mecanica exprima capacitatea materialelor da a se opune actiunilor exterioare de natura
mecanica. !ceasta capacitate este determinate de structura solidului, de defectele structurale de stari initiale,
tensionale etc@
;ortele exterioare care actioneaza asupra elementelor de constructive se numesc incarcari, sarcini, solicitari
sau actiuni. !cestea pot fi permanente (cu o intensitatea practice constanta), temporare (variaza sensibil in timp) si
exceptionale (produse de calamitati).
Dupa modul cum actioneaza sarcinile pot fi:
- +niform distribuite
- $oncentrate
Dupa variatia in timp solicitarile pot fi:
- #tatice, cand forta creste continuu, lent de la valoarea , la o valoare maxima care se mentine apoi un timp
determinat'
- Dinamice, cand forta este aplicata brusc cu toata intensitatea ei, sub forma de soc'
- $iclice, cand intensitatea fortei variaza sinusoidal oscilant, pulsant sau alternant.
n orice material sub actiunea unor forte ce-l solicita din exterior apar tensiuni interioare, numite eforturi, ce
se opun deformarii lui.
7arimea ce caracterizeaza intensitatea eforturilor pe unitatea de suprafata a sectiunii elementului solicitat se
numeste efort unitar1 si se descopmune in efort unitar normal (longitudinal) A si efort unitar tangential (transversal) B.
6a solicitarile simple se ia in consideratie in principal efortul unitar normal (A) ce poate fi determinat
experimental, in fiecare moment prin raportul dintre valoarea fortei care actioneaza (;) si aria sectiunii transversale,
(initiale 3 !
,
) pe care ea actioneaza.
a) Proprietati mecanice la solicitari statice
%) 0ezistenta la compresiune (A
c
) se defineste ca raportul dintre forta de rupere (;
r
), uniform distribuita,
diri)ata dupa normala pe planul sectiunii transversale a epruvetei solicitate si suprafata initiala (!
,
) a
acestei sectiuni:
&) 0ezistenta la intindere axiala (A
t
) se determina pe corpuri de proba de forme si dimensiuni diferite
care sa permita prinderea lor in bacurile si diri)area eforturilor pe axul de simetrie al epruvetei.
:) 0ezistenta la intindere din inconvoiere (A
ti
) se determina pe epruvete sub forma de bare, prisme,
grinzi. Cpruveta se aseaza pe & razeme aflate la distanta l si se incarca concentrat, la distanta D, cu
forta ;.
0ezistenta la intindere din inconvoiere se defineste ca raportul dintre momentul inconvoietor
(7E;F%G&) si momentul de rezistenta (H) al sectiunii:
Pentru materiale omogene, modulul de rezistenta este:
#i in acest caz:
b) Proprietati mecanice la solicitari dinamice (soc)
%) 0ezistenta la compresiune prin soc se determina pe epruvete prin supunerea lor la actiunea distructiva a unei
greutati (5) ce cade de la diverse inaltzimi (") cunoscute. 0ezistenta la compresiune prin soc (A
soc
) se
calculeaza prin raportarea lucrului mecanic (6) necesar pentru distrugerea epruvetei la volumul (V) al
acesteia:
Pentru calculul lucrului mecanic se iau in consideratie inaltimile succesive de la care a cazut greutatea pentru
a distruce epruveta:
&) 0ezistenta la inconvoiere prin soc se determina pe epruvete prismatice cu o prelucrare in V (met. $"arp1) sau
in + (met. 7essenger) pentru concentrarea efortului pe sectiunea mediana a corpului de proba.
0ezilienta (/
n
) este raportul dintre lucrul mecanic efectuat de un ciocan de constructie speciala, de greutate
(5), care lovind epruveta, pierde din energia sa si isi reduce parcursul cu inaltzimea (") si aria sectiunii
epruvetei (!).
5. Roci magmatice si sedimentare( structura, compozitie, utilizare)
a) 0oci magmatice s-au fromat prin solidificarea magmei. $aracteristicile fizico-mecanice si c"imie ale
acestor roci depind atat de compozitita c"imica cat si de structura textura lor. n compozitia lor predomina cuartul si
feldspatii. $uartul este component valoros si stabil al rocilor magmatice de continutul caruia depind prop lor.
#tructura si textura rocilor magmatice sunt determinate de modul in care s-a produs solidificarea magmei. n
functie de structura si textura rocile magmatice se subdivid in:
%) 0oci intrusive (granitice)
- form. prin solidificarea magmei in profunzimea litosferei, printr-o racire foarte lenta'
- textura masiva (neorientata)'
- compacta'
- structura "olocristalina, in care predomina fenocristalele'
- ex: granitul, sienitul, dioritul, gabroul, granodioritul si diabazul'
- sunt roci dure, de culori diferite, foarte rezistenta la compresiune, cu densitate ridicata, rezistente la
uzura si la gelivitate'
- se prelucreaza greu, dar se lustruiesc frumos'
- se folosesc la socluri de cladiri, monumente, pava)e, borduri, trepte, sau ca piatra concasata la
executarea betoanelor de rezistenta si a terasamentelor de cale ferata.
&) 0oci filoniene (porfirice)
- ;ormate la adancimi reduse ale scoartei terestre prin solicitarea cu viteza moderata a magmei.
- =extura neorientata
- #tructura "olocristalina cu cristale de diferite dimensiuni, de la fenocristale la criptocristale.
- Cx: porfirul si dacitele filoniene
- #unt roci dure cu rezistente mecanice mari.
- Porfirul se utilizeaza la constr soclurilor, monumentelor si ca piatra sparta' nu se foloseste la pava)e,
deoarece devine alunecos prin uzura.
- Decitul are o compozitie minerologica intre granit si diorit, cu continut ridicat in feldspati' se
prelucreaza usor si se intrebuinteaza ca material de pava) si piatra sparta.
:) 0oci efuzive
- ;orm prin solidificarea magmei la suprafatza scoartei terestre
- Din cauza vitezei mari de racire pot avea fie o structura "olocristalina fie o structura "emicristalina
- Cx: bazaltul, andezitul, tra"itul, decitul efuziv
- 0ezistente ridicate la compresiune si duritate mare in conditia unei structuri "olocristaline'
- Iazaltul se utilizeaza ca piatra de pava), piatra sparta, criblura, pentru monumente
b) 0ocile sedimentare s-au format in urma unor procese de distrugere fizico-c"imica a rocilor magmatice sau
metamorfice, prin cristalizari si precipitari din solutii sau prin acumulari de resturi organice.
%) 0ocile sedimentare detritice
Provin din sfaramarea naturala a rocilor preexistente inr egiunile muntoase, datorita dilatarilor termice
diferentiate combinate cu efectul gelivitatii, socurilor provocate de diverse surpari.
Depozitele naturale granulare ale acestor sfaramaturi se numesc roci sedimentare necimentate (mobile). Din
aceasta categorie fac parte:
- 5ro"otisurile, care se gasesc la baza masivelor din care provin si se caracterizeaza prin muc"ii si
colturi vii'
- Prundisurile s-au format din granule de gro"otis transportate de apele curcatoare si depozitate in
regiunile de deal' muc"ii rotun)ite'
- Jisipurile, cu granule mai mici de Kmm, depozitate mai ales in regiuni de ses, unde viteza raurilor
deste mai redusa'
- 7aluri cu granule de dimensiuni sub ,,,-mm alcatuite in principal din argile
Prin actiunea unor lianti naturali care patrun prin spatiile intergranulare ale depozitelor de roci necimentate s-
au format 0ocile sedimentare cimentate.
Din aceasta categorie fac parte:
- Ireciile, formate prin cimentarea naturala a gro"otisurilor
- $onglomeratele, formate prin consolidarea cu lianti naturali a prundisurilor (pietrisului)
- 5resiile, rezultate din cimentarea granulelor de nisip. n functie de natura liantului natural se pot
forma gresii silicioase, calcaroase, argiloase, feruginoase. 5resile au o rezistenta la compresiune
variabila (%-,-%-,, daJGcm
&
). $ele mai rezistente sunt gresiile silicioase, folosite in constructii ca
piatra de zidarie si pava). 5resiile calcaroase dure sunt folosite ca piatra pentru zidarie si piatra
concasata'
- 6eosul, rezultat din maluri si prafuri cimentate usor'
- 7arnele, roci cu continut variabil de calcar si argila, folosite ca materii prime pentru varuri "idraulice
si cimenturi.
&) 0ocile sedimentare de precipitare s-au format prin cristalizarea sau precipitarea din solutii a unor saruri,
depunandu-se sub forma de sedimente c"imice. !stfel s-au format calcarul de precipitare, g"ipsul, dolomitele.
a) calcarele de precipitare s-au format din ape naturale cu continut de bicarbonat de calciu care in prezenta
$L
&
s-a transformat in carbonat de laciu care solubilitatea redusa s-a depus formand zacaminte.
b) =ravertinul este o varietate de calcar poros format prin precipitarea carbonatului de calciu peste resturi
vegetale, care prin putrefractie dispar, imprimand rocii un aspect vacular, decorativ. #e prelucreaza usor si se foloseste
la plecari interioare si exterioare, socluri'
c) g"ipsul ($a#L
M
F&*
&
L), s-a format prin cristalizarea din apele marine a sulfatului de calciu.
d) an"idritul ($a#L
M
) se formeaza in conditii similare. 5"ipsul si an"idritul se utilizeaza la fabricarea liantilor
pe baza de g"ips, a cimentului'
e) dolomitele ($a$L
:
F7g$L
:
) au proprietati asemanatoare calcarelor compacte si se utilizeaza la fabricarea
unor materiale refractare.
:) 0ocile sedimentare organogene sunt formate din depuneri consolidate de scoici, coc"ilii' din aceasta
categorie fac parte creta, diatomitul, tripoli'
$reta, roca cu continut de ?8-??( $a$L
:
, rezultata din aglomerarea coc"iilor de foraminifere, folosita ca
materie prima la fabricarea varului, cimenturilor, sticlei, c"iturilor'
7. rgila ! proprietati
!rgilele sunt roci sedimentare cu plasticitate mai mult sau mai putin evidenta.
#unt roci fin granulare (cu diametrul granulelor mai mic de ,.,%mm).
$aracterele structurale si texturale ale argilelor sunt determinate de dimensiunile granulelor, de natura
minerologica a constructiilor. Principalii componenti c"imici sunt "idroaluminosilicatii. n functie de natura
"idroaluminosilicatului continut agregatele pot fi:
- $aolintice, cu continut predominant de caolin
- 7ontmorillonitice, cu continut predominant de montmorillilonit
- llitice, cu continut predominant in illit
- *aloizitice, continand in principal "aloizit
Preponderenta unui anumit mineral imprima argilelor proprietati specifice, astfel:
- !rgilele caolinitice, se caracterizeaza prin plasticitate si contractie mai redusa, fiind indicate pentru
industria ceramica'
- !rgilele montmorillonitice, se caracterizeaza prin plasticitate ridicata, contractie la sucare ridicata, sunt
mai active, fiind indicate ca liant si ca materie prima la fabricarea cimenturilor.
Prorpietati generale ale argilelor
Particulele lamelare de argila au la suprafata anioni care le imprima un caracter electro-negativ si "idrofil,
absorbind puternic apa si diferiti ioni din mediul incon)urator. !bsorbtia inonilor este selectiva si se poate exprima
prin seria 7g
&N
$a
&N
J*
N
Ja
N
.
onii cu capacitate de absorbtie mare, pot sa inlocuiasca pe cei cu capacitate de absorbtie mica. Datorita
tendintei diferite de "idratare, in contact cu apa, lamele de argila absorb foarte puternic primul strat de apa de
"igroscopicitate, urmand apoi straturi peliculare mai slab retinute, iar la distante mai mari apa este libera.
Peliculele de apa adsorbita ce imbraca lamele fine de argila, elimina frecarile dintre ele si maresc mobilitatea
sub actiunea fortelor exterioare, pastrandcoeziunea si conferand plasticitatea pastelor de argila.
Prin adsorbtia apei argila se umfla iar la pierderea apei prin evaporare isi reduc volumul si fisireaza
diferentiat, iar cand se pierde si apa de "igroscopicitate argila se pulverizeaza.
Deficientele comportarii argilelor la variatii de umiditate se reduc prin utilizarea diverselor priocedeee de
stabilizare, cu a)utorul carora, sensibilitate la actiunea apei se amelioreaza apreciabil.
". #ianti minerali din g$ips
psosurile sunt lianti ne"idraulici artificiali, fabricati din g"ips, prin procese de des"idratare si disociere
termica, sub efectul temepraturii de ardere.
7ateria prima supusa la incalzire progresiva, prezinta urmatoarele transforamari:
n functie de temperatura, durata si conditiile de des"idratare, de calitatea materiei prime se obtine urmatorii
lianti: ipsosul pentru contr, ipsos de mare rezistenta, ipsos de pardosea etc.
%) psosul pentru constructii
psosul pentru constructii se obtine prin des"idratarea partiala a g"ipsului la temp de %8,-&,,.$, componentul
de baza fiind semi"idratul O al sulfatului de calciu si cantitati reduse de an"idrit .
Priza si intarirea ipsoslui pentru constructii
psosul pentru constructii se prezinta ca un material pulverulent de la alb la gri desc"is care prin amestecare cu
apa formeaza o pasta plastica a carei vascozitate creste rapid, determinand transformarea intr-un material rigid si
rezistent. !cesta se datoreaza proceselor fizice de dizolvare in apa a semi"idrantului si a an"idritului solubil si
re"idratarea lor, cu transformare in $a#L
M
,&*
&
L.
Prorpietatile ipsosului intarit
psosul pentru constr intarit este un material cu densitate aparenta cca. %,,, PgGm
:
si o porozitate mare, cca.
-,-Q,(, ca urmare a evaporarii cantitatii mari de apa folosita in exces la prepararea pastei. Datorita porozitatii ridicate
produsele din ipsos au proprietati termoizolante si fonoizoloante foarte bune. De asemenea, produsele din ipsos intarit
se comporta bine la actiunea focului, fiind utilizate ca materiale de protectie la actiunea incendilor.
psosul de constr intarit are rezistente mecanice moderate, in functie de calitatea lui si de porozitate, rezistenta
la compresiune (Kzile) este de K,-?, daJGcm
&
iar rezistenta la tractiune (Kzile) de &,-&- daJGcm
&
.
0ezistentele mecanice scad foarte mult in mediu umed datorita actiunii dizolvante a apei. De aceea se utilizeaza numai
in incaperi unde umiditatea realtiva atmosferica este mai mica de Q,(.
psosul pentru constr se utilizeaza singur sau in ameste cu var la prepararea mortarelor pentru tencuieli
interioare, a gleturilor pentru unele lucrari de reparatii, pentru pozarea instalatiilor electrice sau aplicate pe plase de
rabit, pentru mascarea conductelor instalatiilor sanitare.
Datorita prizei rapide, pastele si mortarele din ipsos sunt grase deoarece ipsosul nu se poate amesteca cu o
cantitate mare de nisip, din cauza slabei aderente intre cele & materiale.
!lti lianti din g"ips
psosul pentru modela) se fabrica la fec cu cel pentru constr insa din materie prima mai curata si este mai fin
macinat. #e utilizeaza pentru ornamente interioare, pentru mula)e, dorme de turnare produse ceramice de protelan si
faianta.
psosul de mare rezistenta este format preponderat din R semi"idrat are rezistente mari, cea la compresiune
putat atinge la K zile M,, daJGcm
&
. 0ezistentele mari, porozitatea mai mica, il face utilizabil in obtinerea de
prefabricate.
psosul de pardoseala se obtine prin arderea g"ipsului la temperaturi peste ?,,.$ si este un ameste de an"idrid
insolubil si oxid de calciu care are si rolul de activator. #e poate compacta foarte bine in timpul prizei care este lenta,
rezultand produse cu rezistente mecanice mai mari. #e utilizeaza la executarea pardoselilor interioare, carem datorita
maririi volumului la "idratare, se pot realiza fara rosturi.
Verificarea calitatii liantilor din g"ips
Principalele criterii de apreciere a calitatii ipsosurilor sunt urmatoarele: gradul de puritate, respectiv continutul
procentual de componenti activi, finetea de macinare, timpul de priza, rezistentele mecanice si culoarea.
5radul de puritate se determina mai rar de catre laboratorul de specialitate al fabricii producatoare, de obicei,
atunci cand se sc"imba materia prima.
$elelalte verificari se fac curent, la fiecare lot de ipsos aprovizionat, prin metode standardizate.
%. &arul ne$idraulic (gras, aerian)
Varul, ca atare sau in amestec cu pulberi silicioase active, este un liant utilizat inca din antic"itate. Iazele
fabricarii moderne s-au pus insa la sfarsitul sec SS.
Varul aerian se obtine prin calcinare, pana la disociere totala a calcarelor cu grad inalt de puritate. Produsul
rezultat este in principal oxid de calciu.
n functie de continutul in $aL se deosebesc urmatoarele tipuri de varuri aeriene:
- Var gras de constructie rezultat prin calcinarea calcarului foarte pur la temperatura de max. %%,,.$'
- Var magnezian obtinut la max. %,,,.$ din calcare cu un continut de %,-&-( 7g$L
:
'
- Var dolomitic obtinut din calcare dolomitice prin calcinare la K,,-8,,.$.
n domeniul constructiilor se utilizeaza varul gras, celelalte avand utilizari industriale in c"imie, siderurgie,
industria alimentara, a pielariei etc.
Varul gras este un liant ne"idraulic, obtinut prin decarbonatarea calcarelor cu un continut minim de ?-( $a$L
:
,
prin arderea in cuptoare industriale la temperatura de %,,,-%&,,.$, obtinandu-se varul bulgari.
Varul bulgari in contact cu umiditatea si cu bioxidul de carbon din atmosfera se "idrateaza si se caronateaza,
trasferandu-se intr-o pulbere fara prorpietati liante.
Varul nestins macinat este produsul obtinut prin macinarea in mori cu bile a varului bulgari.
Varul stins se obtine prin tratarea varului cu apa, operatie numita stingerea varului.
Varul stins in praf se obtine prin stingerea cu o cantitate limitata de apa si se poate realiza prin procedee mecanice
sau manuale.
Varul stins in pasta se obtine prin tratarea cu apa in exces (cca. &,,-:,,(). #tingerea in pasta se poate realiza
manual sau mecanizat, utilizandu-se stingatoare de tipul malexoarelor. Datorita cantitatii mari de apa se fromeaza la
inceput laptele de var car ulterior, prin scaderea fazei lic"ide, se transforma in pasta de var, cu structura fizica de gel.
ntarirea varului are loc numai sub forma de mortar aplicat pe suport poros.
ntarirea mortarelor de var se face prin procese fizice si c"imie.
Proceseul fizic are loc imediat dupa aplicarea mortarului si consta in des"idratarea pastei de var prin absorbtia
apei de catre suportul poros. 7ortarul isi pierde plasticitatea si se rigidizeaza.
Procesul c"imic care urmeaza este de lunga durata si consta in carbonatarea varului cu bioxidul de carbon din
atmosfera, conform reactiei:
Domenii de utilizare a varului gras
Varul gras se utilizeaza la:
- $onfectionarea mortarelor pentru zidarie si tencuieli ca liant unic sau mixt'
- Pigment alb in vopsele de apa'
- 0ealizarea suspensiilor de bitum filerizat'
- #tabilizarea terenurilor argiloase'
Verificarea calitatii carului gras
!precierea calitatii varului gras se face determinand:
- 5radul de puritate'
- 0andamentul in pasta, apreciat in functie de volumul de pasta obtinut prin stingerea a %, Pg de var bulgari'
- $antitatea de apa necesara stingerii'
- 0ezidul la stingere'
- Viteza de stingere'
- $onsistenta pastei de var'
- ;inetea de macinare a varului nestins macinat'
1'.(iment Portland ( compozitie, structura, proprietati te$nice, priza si intarire, tipuri
de cimenturi, coroziunea pietrei de ciment)
$imenturile Portland sunt liantii "idraulici cei mai importanti, produsi si utilizati in cantitati mari la
realizareaconstructiilor de orice fel. Ci se utilizeaza ca lianti in betoane simple si armate, monolit sau prefabricate si la
confectionarea unor mortare.
$imentul portland se obtine prin macinarea clinc"erului de ciment cu adaos obligatoriu, in procent necesar de
g"ips si cu alte eventuale adaosuri, in functie de calitatea cimentului fabricat.
$linc"erul de ciment este materialul obtinut prin incalzirea materiilor prime, in cuptoare rotatie, pana la
temperatura de %M-,-%-,,.$. incalzirea este insotita de topire partiala care dupa racire brusca duce la formarea
unui material compact, dur, ce este clinc"erul de ciment portland.
a) 7ateriile prime pentru fabricarea clinc"erului sunt: calcarul K--KK( si argila &:-&-(.
b) Ctapele te"nologice principale in fabricarea cimentului sunt: extragerea materiilor prime, pregatirea acestora,
dozarea materiilor prime, arderea cu formare de clinc"er, racirea si depozitarea clinc"erului, macinarea
acestuia cu adaos obligatoriu de g"ips, calculat in functie de compozitia clinc"erului si cu eventuale alte
adaosuri, insacuirea cimentului.
c) 0eactiile c"imice ce duc la transformarea materiilor prime in componentii clinc"erului sunt deosebit de
complexe. Desfasurarea lor decurge in functie de modularea materiilor prime si de temperatura. !ceste reactii
decurg in cuptoare rotative. 7aterile prime se deplaseaza in contracurent cu gazele de ardere.
7odulul de silice (7
#
) reprezinta raportul dintre cintinutul procentual de #iL
&
si de

!l
&
L
:
N;e
&
L
:
7odulul de alumina (7
!l
) este raportul dintre continutul procentual de !l
&
L
: si
;e
&
L
:
5radul de saturare cu calce este raportul dintre continutul procentual de $aL existent in clinc"er si cantitatea
de $aL necesara saturarii #iL
&
, !l
&
L
:
si ;e
&
L
:
.
$omponentii mineralogici ai cimentului portland:
- !litul ($
:
#)
- Ielitul ($
&
#)
- $elitul
- !luminul tricalcic ($
:
!)
- 7asa vitroasa
- Lxidul de calciu liber
- Lxidul de magneziu
- $ompusii continand oxizi alcalini
Prorpietatile cimentului sunt datorate compozitiei c"imice si mineralogice, structurii fizice, suprafetei
specifice si conditiilor de exploatare
Priza si intarirea pastelor de ciment. !ceste procese au la baza fenomene fizico-c"imice deosebit de complexe.
;en. $"imice au la baza reactiile de "idratare si de "idroliza cu cinetica complexa. n urma acestora apar
produsi noi cu compozitie c"imica si structura diferita de cea a componentilor mineralogici initiali.
!ceste transformari duc initial la rigidizare si apoi la intarire, ce determina cresterea rezistentelor mecanice in
timp.
+tilizand diferite substante (aditivi) priza si intarirea pot fi accelerate sau intarziate dupa cum o cer conditiile
te"nologice ale unor lucrari de beton.
Ldata cu transformarile c"imice, in timpul prizei si intarii au loc complexe procese fizice, care concura la
transformarea pastei de ciment in piatra de ciment si care determina structura si prin aceasta proprietatile acesteia si
ale betoanelor.
$oreziunea pietrei de ciment este unul din factorii determinati ai degradarii betoanelor de ciment.
Piatra de ciment poate fi complet distrusa de acizi clor"idric sau azotic de concentratie ridicata. Din aceasta
cauza piatra de ciment nu trebuie sa vina in contact cu asemenea acizi, fara straturi speciale de protectie care sa
impiedice contactul dintre beton si agentul agresiv.
$oroziunea pietrei de ciment sub actiunea agentilor din mediul ambiant are la baza reactii cu mecanisme
specifice.
Dintre componentii pietrei de ciment, vulnerabili la coroziune sunt $a(L*)
&
si :$aL,!l
&
L
:
,Q*
&
L.
=ipuri de ciment
#e fabrica mai multe categorii si clase de cimenturi ce trebuiesc utilizate in conformitate cu compozitia,
prorpietatile si pretul lor.
!. $lase de cimenturi dupa natura materiilor prime.
%) $imentul portland' este cimentul unitar obtinut prin macinarea clinc"erului portland cu adaos strict
necesar de g"ips.
$imentul portland unitar, dupa compozitie poate fi:
a) $iment portland normal
b) $iment portland alitic
c) $iment portland velitic
d) $iment broTnmilleritic
e) $iment portland feritic
&) $imenturile amestecate sunt cimentrui obtinute prin macinarea clinc"erului cu g"ips necesar reglarii
timpului de priza si cu alte adaosuri minerale in procent de la %, la K, (.
Dupa compozitzia, prorpietatile si rolul lor, adaosurile practicate la fabricarea cimenturilor pot fi:
cimentoide, puzzolanice si inerte.
a) !daosurile cimentoide sunt materiale care fin macinate au intarire proprie, insa foarte inceata, dar
care este accelerata de "idroxidul de calciu pus in libertate prin "idroliza componentilor
mineralogici ai cimenturilor.
b) !daosurile puzzolanice sunt materiale naturale sau artificiale, cu continut ridicat in bioxid de
siliciu activ, trioxid de aluminiu sau oxizi de fier.
c) !daosurile inerte sunt materiale care in mod aparent nu modifica procesele de "idratare-"idroliza
ale cimenturilor, dar modifica prin dilutie, mai ales in cantitate mare, proprietatile cimenturilor si
reduc pretul de cost.
I. $ategorii de cimenturifabricate in romania
a) $imenturi protland fara adaosuri
b) $imenturi cu adaosuri
- $iment protland cu adaosuri
- $iment metalurgic
- $iment furnal
c) $imenturi "idrote"nice si cimenturi rezistente la ape naturale agresive
- $iment "idrote"nic unitar
- $iment "idrote"nic cu adaos
- $iment rezistent la sulfati unitar
- $iment rezistent la sulfati cu adaos
d) $iment portland alb
e) $iment pentru drumuri si piste de aeroport
11. Proprietatile )etonului proaspat
Ietonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii componentilor pana la punerea in
lucrare, care trebuie sa se efectueze inainte de inceputul prizei cimentului.
$alitatea betonului proaspat se apreciaza prin determinarea lucrabilitatii, densitatii aparente a continutului de
apa si a granulozitatii agregatelor continute in beton. Pentru unele betoane este necesar sa se determine si cantitatea de
aer oclus la amestecare.
6ucrabilitatea este principala proprietate reclogica a betonului proaspat.
6ucrabilitatea betonului este o proprietate complexa, definita prin aptitudinea de deformare sub efectul unui
mi)loc de compactare, cu un consum mic de energie, cu conditia de pastrare a omogenitatii la manipulare, transport si
la punere in lucru.
$oeziunea sivascozitatea sunt determinate in special de fenomenele de suprafata ce decurc in matrice si la
limita de separare a matrice-agregat. ;recare interna este proponderent determinata de agregatul mare prin efectul de
masa, forma, natura suprafetei,
6ucrabilitatea este funtie a prop reologice ale betonului. Ca include rezistenta la segregare si separarea apei
eliberarea aerului oclus, compactibilitatea, mobilitatea afectata de ung"iul intern de frecare.
$onsistenta este capacitatea vetonului proaspat de a se deforma si reprezinta un criteriu de apreciere a
lucrabilitatii.
Parametrii reologici ai betonului proaspat sunt:
- stabilitatea, controlata prin tendinta de segregare si cea de separare a apei'
- compactibilitatea, ce se controleaza prin densitatea aparenta si gradul de compactare Haltz'
- mobilitatea este controlata de coeziunea intrna, vascozitate si ung"i intern de frecare'
- 6ucrabilitatea betonului proaspat se poate determina prin multe metode, prin care mai utilizate sunt: metoda
trasarii, metoda gradului de compactare si metoda de remodelare VC-IC.
Determinarea gradului de compactare consta in stabilirea raportului dintre inaltimea initiala ("
%
) a betonului
introdus intr-un recipient de forma data si inaltzimea betonului compactat ("
&
) in recipientul respectiv.
5radul de compactare 5, se calculeaza cu formula:
=endinta de separare a apei se determina prin colectarea si masurarea apei eliminate la suprafata unei anumite
cantitati de beton intr-un timp limitat.
Densitatea aparenta a betonului proaspat este asa unui metru cub de beton proaspat, compactat in conditii
similare punerii in lucrare.
$ompozitia reala a betonului proaspat
Pentru verificarea calitatii si omogenitatii betonului este necesar ca pe parcursul executarii lucrarilor sa se
controleze daca sunt respectate prescriptiile indicate pentru alcatuirea amestecului proaspat.
Verificarea cantitatii de aer oclus. 6a prepararea betonului, in timpul amestecarii componetilor, se antreneaza
si o anumita cantitate de aer, care nu trebuie sa depaseasca anumite limite (-( volum de aer) pentru a nu afecta
rezistentele betonului.
Priza betonului este o caracteristica conventionala a amestecului proaspat. Ca se defineste ca fiind perioada de
tranzitie intre Ustarea de beton proaspatV si Ustarea rigidaV a materialului.
12.Proprietatile )etonului intarit
#tructura betonului intarit
Ietonul intarit este un material compozit, cu o structura complexa, alcatuit dintr-o matrice si agregat. Cste un material
poros si microfisurat cu o concentrare a defectelor structurale in zona de influenta matrice-agregat.
Densitatea aparenta a betonului intarit,
a
, se determina pe corpurile de proba pregatite pentru determinarea
rezistentelor mecanice.
$ompactitatea: Deoarece la betoanele grele obisnuite densitatea () variaza foarte putin cu componenta, se considera
ca s epoate aprecia compactitatea suficient de exact, in dependenta de variatia densitatii aparente (
a
).
Permeabilitatea betonului fata de gaze sau lic"ide este o proprietate determinata pentru lucrabilitatea sa. Ietonul
permeabil este mai vulnerabil la ing"et-dezg"et si la coroziunea. Patrunderea apei in beton afecteaza negativ si
rezistentele mecanice si prop de izolare termica.
=eoretic permeabilitatea la apa poate fi apreciata prin coeficientul de permeabilitate (/) dat de formula lui Darc1:
W 3 cantiatea de apa (m
:
) sucrsa in timpul t (s)'
!t 3 suprafata transversala a probei (m
&
)'
l 3 grosimea probei (m)'
4P 3 cadarea presiunii coloanei de lic"i in proba (m)'
0ezistenta la ing"et-dezg"et repetat este proprietatea avestuia de a rezista la actiuni de ing"et-dezg"et, fara a
suferi deteriorari, in conditii de exploatare, deci de interactiune cu factorii de mediu' #e considera ca betonul de buna
calitate se comporta bine pentru temperaturi pana la :,.$.
$onductivitatea termica variaza in limite largi, intrucat depinde de densitatea aparenta si umiditatea betonului,
de porozitate si natrua agregatelor. Pentru betoanele grele coeficientul de conductivitate termica este de ordinul %.&8 3
%.KM HGm.
$onductivitatea termica scade la temperaturi mai mari de %,,.$ , ca urmare a sc"imbarii continutuli de umiditate.
0ezistentele mecanice
n aprecierea comportarii betonului la solicitari mecanice trebuie sa se tzina seama de structura lui specifica.
$a si alte materiale fragile, procesul de rupere al betonului trece prin : faze:
a) nitierea fisurarii'
b) Propagarea'
c) $resterea si dezvoltarea fisurilor'
0ezistenta la compresiune este unul din principalele criterii de apreciere a calitatii unui beton. $unoasterea rezistentei
la compresiune da indicatii suficient de precise asupra rezistentei la alte solicitari precum si asupra celorlalte
proprietati fizico-mecanice ale betonului.
0ezistenta la compresiune mai depinde si de: conditiile de incarcare, forma si dimensiunile probei, modul de
confectionare si viteza de incarcare. Pentru ca valorile obtinute sa fie comparabile si reproductibile trebuie respectate
cu strictete conditile de determinare prevazute in standarde.
Determinarea se face distructiv sau nedistructiv. Determinarea se excuta pe cel putin : epruvete de forma cubica, pe
prisme sau pe cilindri.
Pentru evaluarea marcii betonului s-au efectuat cercetari multiple, incercandu-se stabilirea unei relatii care sa curpinda
in mod corespunzator, toti factorii care influenteaza sensibil aceasta caracteristica. $ea mai cunoscuta si utilizata este
relatia Ioloma1-#Pramtaev, aplicata betoanelor lucrabile:
+nde:
0
b
3 reprezinta rezistenta la compresiune a betonului la &8 zile'
0
c
3 rezistenta reala la compresiune a cimentului la aceasi varsta cu a betonului'
- inversul raportului apaGciment'
/ 3 coeficient, a carui valoare se ia egala cu ,.-, pentru agregate de concasare, pentru cimentrui uzuale si pentru un
rapor apaGciment cuprins intre ,.M ... ,.Q- si se ia valoarea ,.M- cand agregatele sunt de balastiera, restul conditiilor
ramanand constante.
0ezistenta la intindere axiala a betonului, 0
t
, este cea mai mica dintre rezistentele sale, reprezentand doar %GQ 3 %G&,
din rezistenta la compresiune, in functie de marca betonului. 0uperea este brusca, prin smulgere, iar deformatiile sunt
aproximativ de %, ori mai mici decat in cazul compresiunii, compactare caracteristica materialelor fragile.
0ezistenta la intindere axial se poate determina pe epruete cilindrice sau prismatice, la capetele carora se lipesc cu
adeziv piese metalice cu a)utorul carora epruvetele se centureaza si se supun la tractiune directa si se calculeaza cu
realtia:
n care:
; 3 forta maxima care produce ruperea, in J sau daJ'
! 3 suprafata de rupere in mm
&
sau cm
&
'
0ezistenta la intindere din inconvoiere (0
ti
) se determina pe prisme de %,,x%,,x--, mm sau &,,x&,,xK,, mm, in
functie de dimensiunea maxima a agregatului.
0ezistenta la intindere din inconvoiere, 0
ti
, este data de relatia:
Din care se poate calcula rezistenta la intindere, 0
t
: 0
t
E,.-?F0
ti
in care:
0 3 forta de rupere, in J'
l 3 distanta dintre reazeme, in mm'
b 3 latimea medie a sectiunii transversale, in mm'
" 3 inaltimea medie a sectiunii transversale, in mm'
0ezistenta la intindere prin despicare prezinta avanta)ul unei incercari simple care se poate efectua pe cuburi, pe
fragmente de prisme rezultate in urma incercarii la inconvoiere sau pe cilindrii.
0ezistenta la intindere prin despicare, 0
td
, este datade relatia:
n care:
; 3 forta de rupere, in J'
b 3 latimea medie a sectiunii transversale de rupere, in mm'
" 3 inaltimea medie a sectiunii transversale la rupere, in mm'
Deformatiile betonului sub actiunea incarcarilor exteriloare
#ub actiunea incarcarilor exterioare, betonul, material cu proprietati fizico-mecanice specifice, prezinta deformatii
complexe, elastice si plastice, care depind atat de compozitia, structura si varsta betonului cat si de natura, marimea si
durata solicitarii.
Deformatiile betonului la incari statice de scurta durata
Deformatile elastice apar la betoane supuse la solicitari de scurta durata ale caror valori nu depasesc ,.M 3 ,.- din
rezistenta de rupere.
Deformatiile plastice se dezvolta peste un anumit nivel al solicitarii' sunt datorate procesului de microfisurare al
betonului si sunt ireversibile. $ontinund incarcarea fisurile incep sa creasca apreciabil si facand punti intre fisurile de
la suprafata agregatului, incepe sa se formeze un sistem de fisuri continu, a)ungandu-se la incarcarea critica.
Deformatiile pseudo-plastice apar la incarcari superioare sarcinii critice si sunt produse de o dezvoltare considerabila
a sistemului de fisuri si formarea unor suprafete de rupere care conduc la fragmentarea betonului. #unt caracteristice
in sepecial betoanelor de rezistente mai reduse.
Deformatiile betonului la incarcari statice de lunga durata.
6a incercari statice de lunga durata betonulprezinta in afara deformatiilor elastice instantanee, care se produc in
momentul aplicariifortei si deformatii care se dezvolta realtiv incet in timp. !ceste deformatii se datoresc in principal
proprietatilor vascoase si plastice ale componentilor cu structura gelica din piatra de ciment, sunt singurele care
depind de factorul timp si se numesc deformatii de curgere lenta.
13.*nfluienta componentelor asupra )etonului
0olul componentelor si influenta lor asupra prorpietatilor betonului
n beton fiecare constituent indeplineste un rol bine determinat participand la formarea structurii sale si la obtinerea
proprietatilor impuse de conditiile de exploatare.
0olul si influenta cimentului
n beton cimentul indeplineste rolul de liant si contribuie la formarea structurii si la obtinerea proprietatilor sale.
$imentul isi manifesta influenta asupra prop betonului prin calitate si prin doza).
$ompozitia si structura matricei sunt determinate in primul rand de ciment, caracteristicile sale transmitandu-se direct
betonului. Ju pot fi realizate betoane cu anumite prop decat utilizand cimenturi corespunzatoare. Pentru betoane, la
care se pastreaza constant agregatul, raporul apaGciment, doza)ul de ciment, te"nologia, clasa betonului creste odata cu
clasa cimentului.
;inetea de macinare a cimentului influenteaza viteza proceselor de priza si intarire precum si gradul de "idratare,
modificand prin acesta caracteristicile betonului. 0ezistentele mecanice ale betonului cresc cu finetea de macinare a
cimentului, dar se accentueaza si deformatiile datorate contractiei si incarcarilor, care pot favoriza aparitia si
dezvoltarea fisurilor.
Doza)ul in ciment influenteaza prop betonului proaspat si intarit. $resterea doza)ului de ciment determina cresterea
coeziunii, reducerea tendintei de separare a apei, conservarea omogenitatii mai mult timp, avand drept consecinta
imbunatatirea lucrabilitatii si cresterea omogenitatii structurale a betonului intarit. $resterea doza)ului determina
imbunatatirea lucrabilitatii betonului permitand scaderea corespunzatoare a factorului apaGciment (aGc).
$ompactitatea betonului este determinata esential de compactitatea matricei si de capacitatea ei de a ingloba integral
agregatele, cu umplerea totala a golurilor dintre ele.
Prin cresterea doza)ului de ciment se produc urmatoarele modificari ale caracteristicilor betonului:
- Densitatea aparenta creste pana la o valoare maxima, dupa care incepe sa scada'
- 0ezistentele mecanice cresc odata cu cresterea doza)ului'
- Deformatiile betonului se accentueaza cu marimea doza)ului intrucat matricea este mai deformabila decat
agregatele sub efectul variatiilor de umiditate, temperatura si a solicitarilor mecanice de scurta sau lunga
durata.
0olul si influenta apei
!pa de amestecare indeplineste in beton rol dublu:
- De reactant cu componentii mineralogici ai cimentului
- De asigurant al lucrabilitatii betonului
!pa de amestecare influenteaza prop betonului prin calitate si cantitate (rapor aGc).
!pa de amestecare din beton are o influenta esentiala asupra caracteristicilor structurale ale betonului. !ceasta
influenta se manifesta prin modificarile comportarii reologice a betonului proaspat, cu consecinte asupra omogenitatii
si compactitatii structurale a betonului intarit, cat si prin modificarile in structura de pori a matricei.
Porozitatea este cu atat mai mare cu cat raportul intre cantitatea de apa si cantitatea de ciment dintr-un beton este mai
ridicat.
L cantitate de apa insuficienta conduce la amestecuri vartoase si necoezive, putin lucrabile' astfel o comportare
determina obtinerea unor betoane intarite cu structura neomogena, atat sub aspectul compactitatii, cat si al coeziunii
sale. +n exces mare de apa poate provoca segregari si stratificari, cu efecte negative asupra caracteristicilor structurale
ale betonului intarit.
mpermeabilitatea si rezistenta la ing"et-dezg"et repetat se reduc la cresterea raportului aGc, iar contractia si
deformatiile datorate solicitarilor mecanice se accentueaza.
nfluenta agregatelor asupra structurii betonului se manifesta esential la nivelul compactitatii si omogenitatii
structurale, precum si la nivelul adeziunii matrice-agregate.
0ezistentele mecanice ale betonului cresc cu cresterea dimensiunii maxime a granulelor de agregat. Volumul de goluri
intergranular scade cu cresterea diamterului maxim al granulelor.
Jatura mineralogica
!gregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului.
0ezistenta la compresiune a agregatelor trebuie sa fie de %.- ori rezistenta betonului, pentru a se asigura realizarea
marcii dorite.
mpuritatile de agregate nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile pentru a nu afecta calitatea betoanelor.
;orma granulelor influenteaza in special compactitatea si lucrabilitatea betonului, intrucat modifica volumul de goluri
si suprafata specifica.
!gregatele de forma lamelara si aciculara nu sunt recomandabile, deoarece rezulta betoane greu lucrabile, cu structura
stratificata si cu rezistente mecanice reduse.
$ompozitia granulometrica determina suprafata totala a agregatelor si volumul intergranular de goluri, care la randul
lor determina doza)ul de ciment si cantitatea de apa de amestecare necesara obtinarii unui beton cu compactitate
ridicata si astfel infuenteaza direct proprietatile betonului.
$u cat creste cantitatea de fractiune fina cu atat este necesara mai multa apa pentru aceasi lucrabilitate a betonului.
0olul si influenta aditivilor
$u a)utorul aditivilor pot fi influentate favorabil proprietati ca: priza si intarirea, lucrabilitatea, rezistentele mecanice,
comportarea la ing"et-dezg"et, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agresiune c"imica.
!ditivii trebuiesc astfel selectionati incat imbunatatind o anumita prop sa nu afecteze negativ alte prop ale betonului.
!ditivii se clasifica in:
- !ditivi modificatori ai prop reologice ale betonului proaspat, antrenori de aer, superplastifianti-reducatori de
apa'
- !ditivi modificatori de priza si intarire de priza, acceleratori de intarire, intarzietori de priza'
- !ditivi modificatori ai continutului in aer'
- !ditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si mecanice'
14. *nfluenta temperaturilor scazute si ridicate asupra proprietatilor )etonului
nfl temp mediului se manifesta asupra evolutiei proceselor fizico-c"imice ce se produc intre componente in timpul
prizei si intaririi betonului.
n te"nologie se considera temperaturi normale pentru intariei valori in )ur de &, c iar perioadele de lucru cand temp
scade sub - c se considera friguroase.
nfl temp intre ,-- c asupra intariri si rezistentei betonului este diferitade cea a temp negative.
ntarirea la temp scazute se face lent dar rezistenta betonului are valori ridicate , uneori c"iar mai ridicate deca betonul
intarit la temp normale. Daca intarirea se face o perioada la temp scazute si apoi la temp normale rezistenta finala va fi
mai mare decat betonul intarit la temp normale .
!ceasta se explica prin faptul P la temp scazute, dar superioare punctului de ing"et granulele de ciment se "idrateaza
mai profund, produsele de "idratare formate mai lent au o structura mai fina si cu mai putine defecte pe cand la temp
normale se formeaza mai repede pelicula de geluri impermeabile, care franeaza continuarea procesului de "idratare.
6a temp dsub , c betonul nu se mai intareste, reactiile de "idratare se desfasoara deosebit de lent iar in )ur de 3 %, c se
opresc deoarece ing"eata si apa adsorbita.
6a temp de sub , c ing"etarea apei libere din betonul proaspat produce prin expansiunea ei degradari ale structurii
betonului care nu se mai refac odata cu revenirea la conditii normalede intarire si ca urmare proprietatile finale ale
betonului nu mia pot atinge nivelul scontat.
6a punerea in lucru pe timp friguros trebuie asigurata o temp de minim - c pe toata perioada de intarire necesara pana
la atingerea rezistentei la compresiune de -,daJGcm
&
iar pentru constructii speciale pana la atingerea minim K,( din
marca.dupa acest moment actiunea frigului asupra betonului nu mia poate periclita calitatea acestuia.
6a betonare pe timp friguros se recomanda:
- 6a stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat ami reduse de apa de amestecare'
- #e recomanda utilizarea aditivilor plastifianti, acceleratori de priza si intarire sau antigel, in functie de
particularitatile lucrari
- Durata amestecari betonului se va prelungi cu -,( fata de durata de amestecare in conditii normale
- n unele cazuri se pot incalzi agregatele (pana la aprox -,c) si apa de amestecare( pana la -,-K, c) insa nu la
temp mai ridicate pt a nu determina o priza rapida a cimentului si pentru a nu reduce lucrabilitatea betonului
- 6a transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de caldura
- $ofra)ele trebuie curatate cu mare atentie de zapada si g"eatza, eventual cu )et de aer cald sau abur
- Cste obligatorie compactarea betonului prin vibrare
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de betonpastrate in
aceleasi conditii si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate,
efectuandu-se in acest sens decofrari partiale
nfl temp ridicate
=emp mediului ambient de peste :-c influenteaza in mod negativ prprietatile betonului proaspat, datorita franarii
proceselor de priza si intarire ca rezultat al evaporarii masive a apei de amestecare.
Ietonul intarit isi pastreaza proprietatiile pana la temperaturi de cca %-, c peste aceasta temp incepe sa scada
rezistenta la intindere. Peste :,, c incepe sa scada si rez la compresiune.
n cazul elementelor de beton supuse la actiunea flacarilor cand temp betonului a)unge si depaseste Q,,c betonul se
degradeaza treptat de la supraf spre interior datorita des"idratarii compusilor "idratati, dilatarilor termice si
transformarii "idroxidului de calciu prin des"idratare in oxid de calciu.
6a temp peste -K- c agregatele cuartoase prezinta transformari polimorfe cu mariri de volum care favorizeaza
exfolierea betonului.
$onstructiile din beton se comporta mai bine la actiunea incendiilor decat cele metalice care se incovoaie sub propria
greutate.
Ietoanele rezistente la temp inalte se executa cu ciment aluminos, ciment portland cu stabilizatori ceramici sau cu
lianti speciali.ca agregate se utilizeaza materiale stabile la temp ridicate
Prin utilizarea cimentului supraaluminos(al&o:9K,() si agregate rezultate din macinarea caramizilor supraaluminoase
se paote obtine beton ce rezista la peste %KK, c numit beton suprarefractar.
15. +itumul (structura compozitie)
Iitumurile sunt materiale naturale sau artificiale de natura organica, de consistenta variabila (de la lic"id vascos la
solide casante) si de culoare brun- negru. Iitumul amestecat cu pulberi minerale se numeste asfalt.
$ompozitia c"imica
Iitumurile sunt amestecuri complexe de "idrocarburi derivati cu oxigen cu sulf azot derivati "eterociclici in care sunt
continuti si ioni metalicici.
$omplexitatea structurii nu permite separarea din bitum a componentiilor c"imici individuali.
Prin metode c"imice si fizico-mecanice de investigatie s-au putut separa din bitum grupe de component, care s-au
studiat stabilindu-se caracteristicile lor. +n mod frecvent utilizat de fractionare a bitumului este dizolvarea selective
utilizand un solvent normal-"eptanul.
Prin tratare cu n-"eptanul bitumul se fractioneaza in :
%. #olubil in "eptan , denumit maltene, alcatuit din molecule organice cu mase mileculare cuprinse intre &-,-
%&-, . maltenel la randul lor pot si fractionate (prin cromatografie) in fractie uleioasa, formata
preponderant din "idrocarburi cu un continut variabil de derivati cu sulf si o fractie vascoasa (rasini)
alcatuita din cumpusi "eteroatomici si "idrocarburi policiclice grele .
;ractia uleioasa (petrolene) reprezinta M,-Q, ( din masa bitumului si este alcatuita in principal din
"idrocarburi naftenice si aromatice, mono sau policiclice .
0asinile contin compusi policiclici saturati, aromatic sau cu "eteroatomi. Cle pot contine si compusi cu
c"aracter acid sau cu c"aracter basic cu c"aracter polar.
&. nsolubili in "eptan, denumit asfaltene, alcatuitit din substante organice cu masa molecular mai mare de
?,, de regula de ordinal %,
:
-%,
M
. !sfaltenele reprezinta %,-:, ( din bitum. 7olecule ce alcatuiesc
asfaltenele au tendinta de asociere cu formare de structure molecular. Cdificiile molecular ce alcatuiesc
asfaltenele pot fi assimilate cu polimeri, cu grad mic de polimerizare(n<%,) ceea ce explica masa
molecular mare . speciile molecular ce alcatuiesc asfaltenele se pot diferentia dupa sc"eletul carbonic,
plasarea "eteroatomilor sau a gruparilor functionale (-coo", -c", -coo etc).
:. Proprietatiile bitumuli sunt determinate de compozitia c"imica, atat de natura speciilor molecular, cat si de
raportul in care acesta se gasesc in bitum. $ompozitia bitumurilor de petrol se poate inscribe in
urmatoarele limite : petrolene M,-Q-(, maltene %8-M,(, asfaltene %--:,(. Proprietatile bitumurilor sunt
determinate de proportia dintre component.
#tructura fizaica a bitumurilor
Iitumurile sunt sisteme coloidale disperse, care in functie de compozitie sau temperature pot fi de tip sol, sol-gel sau
gel.
6a temperature obisnuit structura bitumului este micelara. ;aza intermicelara este formata dintr-o dispersie de rasini in
petrolene. $ontinutul micelar este variabil pentru diferite temperature. Particular coloidala poate avea c"aracter liofil
sau liofob in functie de prezenta acizilororganici in bitum.
!sfaltenele formeaza nucleul particolei. Cle retin pe suprafata maltenele, fata de care au o mare putere de absortie. n
cazul particolei liofobe acizii se retin odata cu maltenele si disociaza in stare absorbita. Cc"ilibrul absorbtie-desorbtie
asfaltene 3maltene, da stabilitate sistemului si depinde de raportul dintre fazele participante la process, de compozitia
lor c"imica , de structura si de temperature. $resterea temperature poate duce la disparitia micelelor si la starea
nemicelara a bitumului.
=ransformarile care au loc in complexul colloidal se reflecta in caracteristicile fizico- c"imice ale bitumului. !stfel
cresterea continutului in asfaltene duce la cresterea punctului de inmuiere' scaderea continutului micelar duce la
reducerea vascozitati si in final la fluiditate (la %Q,-%8, c)
17. Proprietatile te$nice ale metalelor
7etalele sunt material cu structura policristalina, formate din graunti cristalini orientate diferit, separate intre ei cu
substanta intercristalina ce tinde spre amorfizare.
Proprietatile te"nice materialelor metalice sunt determinate de structura, iar pt alia)e si de compozitia c"imica. Cle
sunt legate de caracteristicile de elasticitate si plasticitate. #ub actiunea unor forte externe corpurile solide isi modifica
forma. $aracterul deformatiei depinde de natura, intensitatea si directia de actiune a fortei, care atingand anumite
limite, depaseste coeziunea interna a materialului si provoaca distrugerea lui.
ntr-un monocristal deformatia elastic a metalelor are loc datorita transformarilor reversibile din reteaua cristalina ce
contine o anumita energie potential. Dupa incetarea actiunii exterioare energia interna produce un lucru mec"anic
aducand corpul la forma si dimensiunile initiale. Peste o anumita vloare a efortului deformatile devin permanente si
iremediabile, care simplificat se paote reprezenta ca o deplasarea a unor parti ale cristalului unele fata de celelalte. Pe
masura dezvoltari deformatiei plastic in cristal apar fenomene de consolidare fizica, care ingreuneaza deplasarea
ulterioara, maresc rezistenta la deformare si fragilitatea metalului. $onsolidarea fizica este datorata deformarii
suprafetelor de alunecare intrepatrunderii acestora ceea ce impiedica alunecarea ulterioara si duce la cresterea
rezistentei.
Deformatia plastic a metalului policristalin are loc in principal prin alunecarea pe directia cristalografica de maxima
densitate atomic, ce face ung"iul cel mai mic cu planul inclinat fatza de directia de ascensiune a fortei.
6a metalele cristalizate in sistem cubic cu fete centrate celula elementara contine M planuri de alunecare fiecare cu :
directii posibile deci rezulta %& siseme posibile de alunecare.
n sistemul cubic centrat nu apare plan cu densitate atomic predominant din aceasta cauza exista multiple sisteme
posibile de alunecare (M8), dar in planuri nu se atinge compactitatea din sistemul cu volum centrat ceea ce determina
necesitatea existentei unor tensiuni mari pentru a se produce alunecarea.
n sistemul "exagonal exista doar : planuri de alunecare ceea ce induce fragilitatea metalelor cristalizatein acest
sistem.
n cristalele reale plasticitatea este strans legata de imperfectiunile retelei cristaline, deplasarile avand loc la tensiuni
mai mici decat in cazul cristalului ideal. Deformatia plastic inlatura dislocatiile preexistente producand in acelasi timp
alte dislocatii, favorizandu-se astfel propagarea deformatiei.
+tilizarea masiva a metalelor este o consecinta a posibilitatilor de deformare plastic ce permite creearea diferitelor
forme prin procedee mecanice (fora)e, matritare, laminare, extrudere, trafilare).
$omportarea metalelor sub effort este o consecinta a structurii lor. $omportarea unui metal policristalin supus la
tractiune poate fi reprezentata prin diagram effort unitar1-deformatie, denumita si curba caracteristica.
6imita de elasticitate a metalului policristalin corespunde primei alunecari plastic aparute in cristalele de rezistenta
mica. Deformarea ulterioara are loc prin antrenarea in miscarea a unui numar tot mai mare de cristale, prin deformare ,
deplasare, rasucirea si in sfarsit faramitarea lor.
Pentru ruperea plastic (ductile ) este necesar un lucru mecanic mare.
Daca metalul are rezistenta mare (forfecare) ruperea metalului se face casant, fara deformatie plastic, cu consum mic
de lucru mecanic
$onsolidarea obtinuta de metal in urma deformatiei plastic, exprimate prin cresterea limitei de curgere si de rezistenta
si insotita de cresterea rezistentei si reducerea plasticitati se numeste ecurisa).prin ecurisare gruntii cristalini se
alungesc se strives deoarece deformarea lor este impiedicata de orientarea diferita a retelelor cristaline.
Ccruisarea apare prin deformarea la rece a metalului si se foloseste pentru ridicarea limitei de curgere a otelurilor
beton.
0uperea materialelor metalice are loc sub actiunea unor eforturi interne sau exterioare. $lasificarea se face dupa
tensiunea care le produce , dupa aspect si dupa deformatia ce le produce.
=ensiunile ce provoaca ruperi pot fi reduse la eforturi normale si eforturi tangential. n realitate ele actioneaza
simultan. 0uperea prin eforturi normale se numeste smulgere, ea se produce brusc, dupa un plan normal pe directia
forte ice actioneaza. 0uperea prin tensiuni tangential se numeste rupere prin forfecare si decurge numai transcristalin.
Dupa deformatiile care le produc reuperile se impart in ductile( plastic ) si fragile (casante).
ncercarile mecanice orincipale in baza carora se face receptionaea materialelor metalice sunt: la intindere, la duritate,
la soc' pt cele casante si la compresiune si incovoiere statica