\,,,1$

iiNi:i::llii:llll\i
iiiiiiir.'
i:,,l.rrrii':
liliiiL.=
)r i\:i:ai.::ii::\:!:::::
' """I""""
l:ll::l\i:\!:il:.:
rili) iIF,..,.i,,::i
.iii'.
Cum am putea defini nou-nascutul ?...s-ar
putea raspunde vag daca am face o analogie
cu ceea ce spunea Heidegger despre om:
"este
atat de vast, atat de polimod si atat de divers
incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii". Tocmai datorita acestei complexitati e atat
de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani. Si, in
contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel
putin in primele 6
luni de viata. Aceasta este laptele de mama, cel mai mare bine
pe care-l
putem face, care nu
cere efort, nu costa si care reprezinta
"fundatia" pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa.
Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa faca asta. Se
stie azi ca orice mama
poate alapta, important e sa fie informnata si sprijinita de familie. Nu
cere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata
"
fabrica" de anticorpi,
protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat mai
periculoase cu
cat apar la varste mai mici. Mai mult,
protejeaza de o serie de boli alergice
pregatind tubul
digestiv
pentru adevarata
piatra de incercare....DlVERSlFlCAREA.
I. INTRODUCERE:
Cele mai noi recomandari atat ale Societatii Europene de Gastroeneterologie si Nutritie
Pediatrica cat si ale Asociatiei Americane de Pediatrie si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii
sunt ca diverisifcarea sa fie inceputa la varsta de 6 luni, indiferent de tipul de alimentatie al
bebelusului(lapte de mama sau formule de lapte
praf). Pana la aceasta varsta alimentatia
lactata (laptele de mama, respectiv formulele de lapte
praf) asigura tot ceea ce este necesar
bebelusului
pentru o crestere armonioasa.
Sunt cateva exceptii referitor la varsta de introducere a unor alimente noi, tranzitul intestinal
incetinit(constipatia), refluxul
gastroesofagian, bebelusi
prea grasuti sau dimpotirva
prea slabi
fiind conditii ce devanseaza
putin momentul diversificarii; sunt de asemenea situatii cand se
impune amanarea inceperii diversificarii, in special in cazuri de
prematuritate, boli cronice,
afectiu n i neuro-motori i, diverite malformatii a Ie tu bu lu i d igestiv.
Pana nu demult, diversificarea era supusa unor reguli foarle rigide si stufoase insa
ultimele studii au dovedit ca nu exista niciun beneficiu intr-o atitudine foarle
prudenta
,introducerea
tardiva a alimentelor cu
potential alergen(ex:
gluten, fructe de
padure, diferite
seminte) ridicat nu scade riscul de a dezvolta alergii, asa ca, in momentul de fata nu se mai
acorda o foarte mare importanta momentului in care sunt introduse aceste alimente, mai ales
daca in familie nu exista boli alergice, intolerante alimentare. ln schimb se
pune un mare
accent
pe diversificarea in functie de
greutatea copilului,
pentru a preveni astfel cresterea
excesiva in greutate, stiut fiind faptul ca
peste 50% din copilasii obezi vor deveni adulti obezi,
crescand rislul dezvoltarii de boli cardiovasculare,
diabet zaharal, deformari osoase.
O alimentatie echilibrata in
primul an de viata
garanleaza dobandirea unor obiceiuri
alimentare sanatoase si in anii urmatori, contribuind astfel la o dezvoltare armonioasa a
copilului.
ln
primele 6 luni laptele este alimentul ideal
pentru bebelusi furnizand toti nutrientii de care
acesta are nevoie
,
fara a fi necesara suplimentarea cu ceai, apa, chiar daca temperaturile
ambientale sunt crescute. Dupa aceasta varsta insa, are nevoie de mult mai mult
pentru a
creste si
pentru a se dezvolta,
prelungirea alimentatiei
lactate
putand duce la carente in
organism. In
primii ani dar mai cu seama in
primul an, tubul digestiv
(principalul organ de
pr6cesare; dar si aparatul renal sunt incomplei dezvoltate
asa incat este nevoie de
precautie
in introducerea alimentelor'
1 ; ; .t,: :., . t : : : :,.', t,
.:
.: t:'., : i::i t a', :,
:
ll. Cand incepem?
Alegerea momentului optim, a primului aliment si chiar modul efectiv de incepere a
diversificarii are o importanta'majora
mai ales in ceea ce priveste receptivitatea bebelusului la
noul aliment, la noile consistenie si gusturi, influentand astfel starea de sanatate nu numai
oin pr"r"nt ci, mai ales din viitor. ln ur"ma cu zece ani, diversificarea se incepea la varsta de.6
saptamani, crescand apoi la varsta de 4luni pentru ca in prezentsa se stabileasca varsta de
6 luni ca varsta ideala
pentru acest important
pas'
S-a ales aceasta varsta deoarece bebelusii nu au o dezvoltare corespunzatoare
ntct
fizica(nu-si
pot sustine capul, nu stau in sezut,etc), nici organica
(imaturitatea tubului digestiv,
lipsa unor enzime, substante ce ajuta la digestie,
prezenta reflexului de protruzie a limbii'
imaturitatea aparaiului renal, etc), Mai mult, introducerea
precoce a unor alimente, in special a
celor traditionale solicita mult tubul digestiv cu riscul de aparitie a unor tulburari in principal
gastrointestinale, cel mai frecvent tu-lburari ale tranzitului(diaree/constipatie)
intestinal cu
rasunet asupra dezvoltarii bebelusului.
Dupa varsta de 6 luni insa se considera ca exista o minima pregatire pentru a initia
diversificarea,
prin introducerea treptata a tuturor nutrientilor necesari
pentru dezvoltare.
Continuarea alimentatiei exclusiv lactate poate determina
grave tulburari nutritionale
prin
compromiterea echilibrului nutritional al organismului in special datorita lipsei de minerale din
lapte (lapte matern sau formule de lapte
praf) in special fier si zinc
;
fi*,r*l esle implicat in toate
pio."r"i" metabolice ale organismuiui iar rezevele cu care se naste bebelusul se epuizeaza
in
jurul varstei de 6 luni; lapiele de mama contine o cantitate redusa de fier insa suficienta in
primele luni de dupa nastere datorita
"depozitelor" cu.care se naste; formulele de lapte praf
sunt imbogatite cu fier, in asa fel incat pana la varsta de 6 luni bebelusul
primeste tot ceea ce
are nevoie. Acesta este motivul
pentru care nu este necesara suplimentarea
cu fier decat
daca sunt indeplinite anumite criterii(prematuritate,
gemelaritate, boli cronice, deficit de fier
dovedit, anemie, etc); in schimb
profilixia rahitismului cu Vigantol trebuie continuata cel putin
pana la implinirea varstei de 24 luni.
lll. Reguli de diversificare:
lntroducerea de noi alimente este un proces dificil, bebelusul fiind obisnuit cu gustul dulce
al laptelui astfel incat majoritatea vor fi reticenti atunci cand li se va oferi si altceva;
gusturile
se formeaza in primii ani, de aceea,
pentru a ne asigura de complianta copilasului trebuie.sa
fim in cunostinta de cauza si sa cunoastem cateva aspecte adiacente,
pe care le-am incadrat
ca si
"reguli":
o SUgar sanatos(trebuie
exclusa orice infectie;
perturba starea
generala a bebelusului);
o SUgarul trebuie sa-si sustina bine capul; nu
semiinclinata existand riscul de inec, sufocare;
o daca sta in sezut, chiar si cu sprijin,
poate fi utilizat scaunelul
sunt cele cu o baza larga de sprijin care confera echilibru si stabilitate;
special, cele mai sigure
atentie la eruptia dentara care
poate
va fi alimentat in pozitie culcata sau
pe zi, la inceputul
mese; de preferat a
primul rand datorita
o introducerea noului aliment se face
progresiv, cate 1-2 lingurite
mesei in cantitati
progresiv crescute
pana la inlocuirea completa a acelei
se incepe diversiiicaiea la masa de pranz; se recomanda legumele in
procesarii termice care le face mai usor digerabile;
.
nu se introduc simultan mai multe alimente noi; intre doua alimente nou introduse
trebuie sa existe cel
putin 48 de ore
pauza pentru ca in cazul in care apar intolerante
(eruptii,
varsaturi, diaree, etc) sa
poata fi identificat alimentul care le-a
provocat;in cazul copiilor cu
antecedente de alergii se creste acest interval la 4-7 zile;
o
alimentul noJva fi propus si nu impus; daca este refuzal se va incerca
peste 2-3zile
din nou; in cazul in care apar semne de intoleranta
(varsaturi, diaree, manifestari alergice) se
suprima alimentul respectiv cateva zile apoi se incearca din nou; daca apar aceleasi
manifestari se
poate renunta o
perioada mai lunga;
.
daca ii este foarte foame inainte de masa ce urmeaza a fi diversificata este indicat sa
se administreze o cantitate mica de lapte
pentru a-i potoli foamea, in caz contrar sansele de
reusita sunt mici, fiind foarte agitat si nerabdator sa manance;
.
nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar
pentru ca-l
primeste cu
placere
deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului(ex:
doua
porlii/mese de
cereale/zi);
.
in preparerea alimentelor nu se adauga sare
(pana la varsta de 1 an), vegeta, sau alte
condimente(sunt
permise insa ierburile aromatice:
patrunjel, marar, cimbru, oregano, busuioc,
leustean,etc acestea schimba
gustul preparatelor si totodata contin multa vitamina C);
o
alimentele
vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi trlturate(fin maruntite); initial
alimentele trebuie sa fie in stare semilichida,
apoi se creste consistenta
progresiv deoarece
alimentele solide favorizeaza dezvoltarea
procesului de masticatie, implicit cu dezvoltarea
musculaturii orale si mai tarziu a vorbirii;
e
toate alimentele,
inclusiv supica se adminislreaza
cu lingurita; se recomanda sa aveti
mai multe lingurite, deoarece de cele mai multe ori isi doresc sa parlicipe activ la masa; este
ideal sa-l obiinuiti cu lingurita cu 1-2 saptamani inainte de diversificare
pentru a o
percepe ca
pe ceva inofensiv si a accepta mai usor utilizarea ei;
o
alimentele
trebuie sa fie
proaspete, mancarea nu se
pastreaza de la o zi la alta cel
putin in
primele 2-3 saptamani
cat se testeaza toleranta; in cazul sucurilor/piureurilor
de fructe
acestea trebuie servite imediat dupa
preparare;
lV . Cum apreciem dezvoltarea
bebelusului?
Momentul optim de diversificare
se alege dupa un criteriu foarte important si anume
dezvoltarea
ponderala (modul in care a creicut in
greutate de la nastere
pana in
prezent)'
Este impoftant sa n,
"o*p"rati
copilasii intre ei, ritmul de crestere fiind conditionat de o serie
de factori, cei mai imporlanti fiind bagajul
genetic, greutatea de la nastere si tipul alimentatiei
lactate
(lapte de mama, formule de lapte
praf)'
-
Sunt o serie de giafice, tabele care
pot fi folosite in acest sens dar mult mai simplu este
daca insumam valorile medii de crestere corespunzaloare
fiecarei luni a bebelusului.
Astfel la
greutatea de la nastere trebuie sa adaugam 3750
g^(500 g pentru prima luna, 750
g pentru
lunile doi, trei
patru si inca 500
g pentru luna 5-a si a 6-a) si obtinem
gre-utatea ideala la varsta
de 6 luni raportata li greutateJoe ta nastere. Variatii in plus (cel mai frecvent) sau in minus
sunt
permise dar nec-esita totdeauna si o evaluare
globala a bebelusului
(consultatie de
specialitate).ln
aprecierea
dezvoltarii
este foarte importanta
lungimea bebelusului,
greutatea
se raporteaza
intotdeauna
la talia actuala'
ln situatiile
in care exista variatii
diversificarea
mai repede de varsta
mari, care trec de limita admisa se
poate lncepe
de 6 luni, la cei slabuti
prin introducerea
:t:..:; t:;':t'tt :.1
cerealelor(adaptate
varstei) iar la ceigrasuti
prin diversificarea
mesei de
parnz'
V.Cu ce incePem diversificarea?
primul
aliment se alege in functie de starea de nutritie a sugarului, la fel si masa care va fi
diversificata.
La varsta de 6 luni numarul meselor recomandate este de cinci
,
trei asa-zis
principale si
inca doua
gustari intre mesele
principale. chiar daca la varsta de 6 luni nu exista un orar
foarte regulat al meselor mai ales in cazul celor alaptati la cerere, acestea se vor spatia
deoarece consistenta crescuta a alimentelor favorizeaza evacuarea mai lenta din stomac
prelungind astfel durata dintre mese.
Sunt situatii in care numarul de mese este redus la 4, de obicei in cazul bebelusilor care
dorm mult peste noapte si, astfel ora de trezire, respectiv micul dejun se decaleaza si nu mai
permite existenta celor 5 mese. Nu se iau masuri suplimentare,
cele 4 mese asigurandu-i toti
nutrientii de care are nevoie.
Niciodata bebelusul nu va fi trezit
pentru a manca, orele de masa stabilindu-se
in functie de
programul de somn.
' "pentru
sugarii eutrofici(cu
greutate corespunzatoare
varstei si taliei actuale) se
recomanda diversificarea
mesei de pranz incepand cu legumele sub forma de supica apoi
crescand consistenta acestora
pana cand
pot fi servite sub forma unor piureuri de legume. La
fel se procedeaza si in cazul sugarilor cu greutate peste medie (paratrofici), doar ca la ei
diversificarea
poate fi
"grabita" putln, chiar inlurul varstei de 5 luni cu evitarea alimentelor mai
calorigene; oiicrm, inlinte de a incepe mai devreme diversificarea
trebuie sa aveti un
diagnostic si o recomandare medicala in acest sens'
l-n schimb
pentru sugarii cu greutate sub medie (distrofici), diversificarea se va incepe cu
fainos(cereale
pe baza de orez pentru inceput), chiar inainte de 5-6 luni, strict la
recomandarea medicului, administrate la oricare dintre mese, ideal dimineata sau la masa de
pranz, urmand a continua
procesul de diversificare cu supa de legume si apoi piureul de
iegume.Administrarea
cerealelor seara la culcare nu garanteaza o noapte linistita, de aceea
nu le includeti in meniu de la varste foarle mici (niciodata sub varsta de 6 luni si intotdeauna la
recomandareapediatrului).
, rrr.
pe
masura ce se avanseaza cu procesul de diversificarea
mesele devin inegale atat din
punct de vedere calitativ cat, mai ales cantitativ. Micul dejun si cina trebuie sa reprezinle 20o/o
din necesarul
pentru 24 de ore, masa de pranz 30o/oiar
gustarile cate 10 -15
o/ofiecare.
1. Legumele :
sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si lipide (grasimi) insa
foarte bogate in fibre alimentare, saruri minerale si vitamine;
se pot introduce chiar de la varsta de 4 luni insa doar in cazurile in care acest lucru
este recomandat de medic;
6-7 lunl: morcovi,
patrunjel(radacina, frunze),
pastarnac, telina (radacina, frunze)fasole
verde, spanac, dovlecel,dovleacul
placintar, conopida, cartoful in cantitate mai mica ca
si liant in piureul de legume (se poate creste
progresiv cantitatea dupa varsta de 8 luni
cand se poate oferi
piu-reul ciassic de cartofi) sau cartof dulce, salata verde, ardei
gras,
mazare boabe extraiina(nu din conserva datorita
proc,esului industrial), sfecla rosie; cel
,.1i
putin initial e de
preferat sa se evite ceapa(poate fi fiarta in supa), rosiile, vinetele,
vaza;
.
7-8 luni: se
poate adauga ceapa,initial fiarta in supica,praz, brocoli; se poate creste
cantitatea de cartof;sparanghel,
stevie, loboda, salata verde, Spanac;
.
8-9 luni: rosii (cu atentie, in cantitati mici, fiind foarte acide), usturoi;
.
legumele
pot fi administrate si crude: un morcov crud calmeaza foarle bine durerile
dentare; dupa varsta de 8 luni se
poate administra si cate o feliuta de rosie, ardei, mai
mult pentru a testa toleranta si pentru a obisnui bebelusul si cu alte
gusturi/consistente;
cand se ofera astfel de bucatele, fie ca sunt crude, fie ca sunt preparate termic trebuie
sa-l supravegheati
foarte strict;
o
dupa varsta de 1 an se
pot administra castraveti,ridichi,
varza,ciuperci
(intotdeauna de
cultura).
lnitial se adminislreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate
plus 1 - 3 ml ulei
vegetal(floarea soarelui, ulei de masline, rapita, struguri);uleiul se adauga la sfarsit, nu s-e
fier"be; la piureul de legume se adauga 19 unt (un var{ de cutit) si 10 ml lapte( LM sau LP
cald,chiar'fierbinte
deoirece confera un aspect
pufos piureului; se
poate folosi si laptele de
vaca ca si ingredient);
.
dupa varsta de 9 luni, se
pot folosi aproape toate legumele, mai
putin fasole uscata,
varza, vinete
(baloneaza si sunt
greu de digerat);
.
se ofera la inceput sub forma de supa apoi treptat se creste consistenta si se
administreaza sub forma de
Piure.
PRACTIC:
. prima supa va fi supa clara de zarzavat 1-2 lingurite, in ziua urmatoare 2-3 lingurite
pana se ajunge la minim 50 ml, ideal 90-100 ml supa de legume;
pe masura ce
bebelusul se obisnuieste se adauga noi legume, se incearca diverse combinatii de
legume, acestea
putand fi mixate siservite sub forma unei supe crdme; in momentul in
care s-a obisnuit cu consistenta
semilichida,
pot fi adaugate mai multe legume
obtinand astfel un
piure care ofera mai multe fibre si care are o valoare calorica
suplimentara;
este momentul in care se introduce si carnea(pui,
gaina, vita
pentru
inceput), initial fiarta in supica, apoi incorporata in piureul de legume;
o
la
prepararea supei de legume se adauga ulei(floarea soarelui, masline,rapita,
struguri,etc;t-a-smt
1t
Iinguiita) sau fainos
(in cazul copilasilor cu deficit
ponderal).
faina de orez
(orezina) sau
porumb (zeamil); dupa introducerea
galbenusului de ou, se
pot prepara si cu
galuste de
gris sau
paste fainoase
(taietei);
r piureul de legume se
prepara din legume fierte si
pasirate la care se adauga
putin unt
igrasime
OS-ESZ"; si S-10 ml tapte
(cLtO); ca_ntitatea se creste
progresiv pana se ajunge
la 70-100
g piure de legume cu 20-30-50
g carne fiarta si mixata; cantitatile
sunt
variabile, r6prezinta doar un etalon orientaliv,
unii copilasi
preferand supica altii
dezvoltand o
preferinta pentru piureul de legume; este foarte important ca in. ca.drul
mesei de
pranz sa exista cele doua variante stiut fiind faptul ca dupa varsta de 1 an
este mult mai dificil de impus acest lucru;
o piureul calsic numai din cartofi se ofera dupa varsta de 8 luni cand sunt
prezente
amilazele
necesare digerarii amidonului;
;i
,..,,.
. pe masura ce se introduce legumele aspectul si consistenta
scaunului se va modifica
semnificativ,
culoarea acestuia reflectand legumele consummate;
de asemenea
numarul scaunelor
poate varia, in functie de tipul alimentatiei;
este momentul in care
tulburarile de tranziticonstipatia/diareea)
pot fi controlate
prin alimentatie.
Legume
"atipice":
a) Nautul: face parte din categoria leguminoaselor, din aceeasi familie cu lintea, mazarea,
soia; este un aliment complet datoiita unei cantitati mari de proteine dar si de acid folic,
zinc, fier, fiind in acelasi timp o sursa importanta de antioxidanti; se poate introduce in
alimentatie dupa 10 luni, ideal 12luni din cauza tulburarilordigestive
care
pot sa apara
secundare cantitatii mari de proteine si acumularii de gaze in exces; se recomanda
mare atentie la achizitionarea acestuia iar modul de prepapare trebuie sa fie unul
corect si complet; se recomanda ca inainte de fierbere sa fie
"inmuiat" in apa 12-24 de
ore; nu se recomanda a se asocia cu carne sau ou din cauza unui exces de proteine
care ar
Putea
sa apara;
b) Lintea:aparline aceleiasi categorii ca si nautul si mult timp era considerata
"alimentul
saracilor"; este o sursa exceienta de
proteine clasandu-se
pe locul al treilea dupa
canepa si soia in ceea ce priveste continutul de proteine de origine vegetala; exista trei
soiuri de linte(rosie, verde si maro), dintre acestea lintea rosie este
prima optiune la
bebelusi datoiita unei digerabilitati mai usoare comparativ cu celelalte soiuri;
poate fi
folosita atat sub forma de supa crema cat si sub forma de piureuri in combinatie cu alte
legume;se introduce in alimentatie dupa 9-10 luni tocmai datorita riscului de balonare si
discomfort abdominal;
pentru reducerea acestui risc se recomanda
"inmuierea" in apa
pentru 12-24 de ore si abia apoi prepatarea termica;adaugarea
de coriandru sau
sofran ii confera o aroma si un gust aparte, complianta bebelusilor fiind ridicata in
acceptarea acesteia.
c) Soia:este o leguminoasa
pe cat de recomandata
pe atat de controversata mai ales in
ceea ce priveste modificarea
genetica; trecand
peste acest aspect,
putem spune
despre sola ca este un aliment complet care furnizeaza o cantitate uriasa de proteine,
continand toti cei opt aminoacizi esentiali, este bogata si in vitamine din grupul B dar si
in fier, fosfor, calciu, magneziu; este considerata ca facand
parte din categoria
alimentelor cu risc alergenic ridicat, fiind raspunzatoare de aparitia alergiilor
prin
mecanism incrucisat, de iceea se recomanda
precautie in administrarea ei in primul an
de viata.Mai mult contine fitoestrogenl, derivati ai hormonilor sexuali feminini care ar fi
raspunzatori de aparitia caracterelor sexuale secundare inainte de varsta de 9 ani;
studiile efectuate in acest sens nu au fost concludente de aceea se recomanda in
continuare ca soia sa faca parte din alimentatia copiilor
pastrand insa linia unui
consum moderat, idee valabila in situatia oricarui aliment.
Laptele de soia este o varianta de luat in calcul in situatia copiilor cu intoleranta la
proteinele din laptele de vaca care nu sunt alaptati si care nu tolereaza formulele cu
hidrolizat total.
;{ :\ r1 :l:iititii.
2. CARNEA:
foarte imporlanta datorita
proteinelor de inalta valoare biologica,
proteinele avand un
rol esential in procesele de crestere si dezvoltare, fiind considerate suportul material al
vietii;
proteinele, prin descompunere
in organism elibereaza aminoacizi(exista
30 de
aminoacizi, 8 dintre acestia fiind aminoacizi esentiali, adica nu
pot fi
produsi de
organism, trebuie adusi
prin alimentatie);
proteinele cu valoare biologica mare sunt
cele continute de
{:frrn*
*i **n, acesta fiind motivul
principal pentru care alimentatia
vegetariana a copilului este total contraindicata;
neiesarul de
proteine este mai mare in
primul an de viala (2,2 g proteine pentru fiecare
kg in primele sase luni, apoi 1,6
g proteine pentru fiecare kg) tocmai datorita
procesului
accelerat de crestere;
poate fi introdusa in alimentatie incepand cu varsta de 6 luni, cele mai indicate fiind
carnea de
pui/gaina si vita, apoi dupa varsta de 7 luni carnea de curcan,iepure,
ficatul
de pui, ,"specti,
pestele alb iar incepand cu varsta de 8 luni, somonul; in cazul
pestelui
se recomanda
precautie mai ales la bebelusii ce
provind din familii cu antecedete de
alergii si diverse intolerante alimentare;pestele
ar trebui sa existe cel
putin de 2 ori
pe
saptamana; are un continut mare de
proteine, iod, fosfor,
precum si vitamine A si D, la
care se adauga acizii omega deoasebit de importanti in dezvoltarea sistemului nervos;
Carnea de rata, gasca, oaie,
porC
,
vanatul Se VOr adminiStra abia dupa varsta de 2-3
ani cu mare
prudenta si in cantitati limitate;
se incepe
progresiv, prin fierberea carnitei in supa, ulterior mixata aceasta
poate fi
incorporata'in
piureul de legume in cantitati crescute
progresiv(10
9,209,
etc)
pana se
ajunge la 50
g spre u.rsti de 9 luni; se
pot prepara si
perisoare din carne dupa
introiucerea
outrii chiftelutele,snitelele
datorita
procesului de
prajire nu se recomanda
decatdupa
varstade2ani(si
dupa aceasta varsta in cantitate limitata);se
pot in schimb
prepara chiftelute de carne si/sau legume in cuptor,
pe hartie de copt; carnea sub
iorrna de gratar va fi oferita doar in momentul
prezentei dentitiei
(in medie dupa varsta
de 1 an);
rrrt*z-ryluT1kit,
{::t}nfir:rv*1o
ri* r;&r{:!,;s;tt*-z.tl
fi1:
r:*r.r*tifuliu v*rt"*r** rs;s\itn* c}*\*ril'*
illJ:..{.:3t1,,.11
,,iA':tfllSatfrt{:'#i ){-
'1:}\rl}{i:r}1
}*
t;:it{! l* l:r:rl{trll!i
Oul:
foarte important datorita continutului
ridicat de
proteine si aminoacizi esentiali;
se ofera duPa varsta de 6 luni;
indispensabil
in regimul unui copil, indiferent de varsta
(cel putin 2 oua
pe saptamana);
inainte de fierbere se spala foarte bine, se fierbe 10 minute si se ofera doar
galbenusul,
incorporat
in piureul de legume; dupa varsta de 1 an
poate fi oferit si albusul;
se incepe cu o cantitate mica 1/8 dintr-un
galbenus, cu
pauza de 48 ore, dupa care se
creste ia % din
galbenus mentinand acelaii interval liber de 48 de ore
pana se ajunge
la 1 galbenus inireglacesta
se ofera la masa de
pranz, alternand cu diferitele tipuri de
.rrn6,
ideal de 2-3 ori
pe saptamana;
in zilele cand se administreaza
ou nu se
administreaza
si irrn"
pentru a evita un exces de
proteine;nu se
"contabilizeaza" oul
folosit la diverse
preparate(galuste,
perisoare, budinci, etc);
se
pot administra
si oua de
prepelita insa intotdeauna
fierte si fara albus
pana la
i*ptinir"u
varstei de 1 anisor; i galbenus de
gaina
=
2 galbenusuri de
prepelita; ouale
3.
a
a
a
a
1 :. i.jt :
;
t :S i
:
i
l',',,1'1 \. :':i t' ti:ta: :. i i"i,:t:.;. ;.,),.1 Li: t 1 I
de
prepelita nu Se administreaza
crude("Cura
de imunizare cu oua de prepelita),
4. Fructele:
alimente hipocalorice, foarte bogate in vitamine, fibre si saruri minerale
pot fi oferite ca
si gustari(intre mesele
principale) sub forma de sucuri,
piureuri sau compoturi' chiar
duiceturi sau siropuri(daca
nu au zahar suplimentar
adaugat);
reprezinta a doua masa complementara,
dupa diversificarea
mesei de pranz, oferindu-
se intre micul dejun si pranz; ulterior se pot administra si in cadrul celei de-a doua
gustari (intre pranz si cina) cel mai frecvent in combinatie cu produse lactate
(iaurt,
6r"n=a de vaci) sau cereale
(gris, orez, etc);
fructele se adminislreaza
imediat dupa
preparare, nu se pastreaza la frigider si nu se
incalzesc
(risc de inactivare a vitaminelor, fermentare, oxidare);
pot fi oferite ca atare sau in combinatie cu branza de vaci, fainos
(biscuit, cereale),
orez, Seminte macinate(in, chia, canepa, dovleac, floarea soarelui); dupa introducerea
oului
pot fi servite si incorporate in tarte cu fructe, budinci de fructe;
pot fi servite direct sub forma de
piure daca bebelusul este deja familiarizat cu o
consistenta mai mare; se prefera piureurile in detrimetul sucurilor deoarece aportul de
fibre, vitamine si minerale este considerabil mai mare; in plus, cantitatea crescute de
fibre contribuie la asigurarea unui tranzit intestinal normal;
sucul se administreaza
doar in situatiile in care bebelusii refuza
piureul si se incearca
adaugarea de pulpa de fruct pentru a creste valoarea nutritiva a acestuia;
exista o mentiune importanta in cazul sucului de portocale, foarte recomandat dar care
in prezent se adminislreazacu
precautie, eventual in combinatie cu alte sucuri datorita
aciditatii crescute;ca si exemplu: 10 ml suc de
portocale cu 20 ml suc de morcov si 30
ml suc de mar sau sfecla rosie/rodie;
pot fi administrate si inaintea varstei de 6 luni in cazul copiilor cu tranzit intestinal
incetinit(constipati),
in special sucul de mere, para;nu administrati sucuri de fructe
decat dupa consultarea medicului curant al bebelusului;
sucul se prepara proaspat, nu se indulceste si se administreaza cu lingurita,
progresiv
cate 1-2 iingurite
pezi, pana se ajunge la maxim 30 ml/zi (in una, doua reprize);sucul
nu se administreaza
intre mese; el insusi constituie o masa, practic o gustarica;prin
administrarea sucului intre mese se interfera cu aportul caloric si astfel masa
urmatoare
poate sa nu mai fie acceptata;
daca fructele se dau pe razaloare, atunci trebuie folosita una de sticla
pentru a preveni
oxidarea acestora;
6-7 luni: pata, mar, gutui
Piersica,
mango,rodie,
paPaYa;
7-8-9 luni: pepene galben,
Prune,
caisa, nectarina, banane,
portocale, avocado,
cirese, visine, struguri(atentie
foarte mare la
samburi);
. 10 luni: pepene verde (niciodata
"incercat", intotdeauna spalat foarte bine);
o fructele considerate cu potential alergenic crescut
pot fi servite si inaintea varstei de 1
an cu mare
precautie respectand
principiul introducerii
progresive; la copilasii cu
antecedente de alergii se va temporiza introducerea acestor fructe
pana dupa varsta
de 1 an;astfel afinele, murea, zmeura, capsunii,coacazele,
agresele, sunt fructe foarte
i.. i,.'.i,i i'liiir'.r. .,,r'ri,.
"*,,,-.r.iir,.
.,.;iii,...:i', i ...'
,,
'
"
bogate in vitamina C si in antioxidanti iar bebeficiul introducerii acestora in alimentatie
esle net superior riscului de alergii;mai mult, noile recomandari nutritionale, valabile si
in cazul
glutenului sustin introducerea acestora in primul an de viata cand exista inca
anticorpi materni care
proteieaza bebelusul de eventuale alergii;
fructele uscate din comert sunt in general imbogatite cu zahar si au adaugat sulfiti
pentru conservarea culorii, astfel incat nu sunt
prea indicate in primul an de viata; daca
aveti
garantia producatorului ca acestea nu au adaosuri suplimentare atunci se
pot
introduce in alimentatia bebelusilor; curmalele, smochinele, stafidele,
prunele uscate,
merisoarele
pot fi folosite ca si
"indulcitori" naturali in
prepararea cerealelor si/sau
budincilor;
nu se recomanda fructele din compot, la prepaparea acestuia folosindu-se de cele mai
m u lte ori zahar lindulcitori/conserva
nti
;
in absenta fructelor
proaspete pot fi folosite fructe congelate chiar daca
prin
congelare/decongelare
se pierde din valoarea lor nutritiva; este chiar indicat, mai ales
in cizul fructelor sezoniere(capsuni,
mure, afine, etc) sa va faceti mici
provizii in
congelator
pentru a oferi bebelusilor
pe timpul iernii adevarate cockteiluri de vitamine si
antioxidanti;
Nuci, migdale, alune, fistic, caju,etc.
- fac parte din categoria fructelor interzise in primii
ani datoiita
pericolului de accidente dar si prezentei unui risc alergic ridicat;cele mai
frecvente alergii se intalnesc in cazul alunelor de aceea acestea nu se recomanda a se
introduce in
primul an mai ales la copiii care
provin din familii cu antecedente
alergice;cu toate acestea, la cei fara
probleme se
pot introduce dupa varsta de 6 luni
insJnumai dupa maruntirea foarte fina(cu rasnita),
putand fi adaugate in iaurt, branza,
amestecate cu cereale, etc; sunt foarte nutritive continand cantitati semnificative de
proteine dar si de vitamine si minerale;
5. Produsele lactate.
lncepand cu varsta de 6 luni, cu fiecare zi care trece laptele isi
pierde din rolul
primordial in
alimentatie, fiind treptat inlocuit
partial de alte alimente care ofera si alte
principii nutritionale.
lndiferent de tipul alimentatiei lactate aceasta va fi continuata, mai mult vor fi adaugate si
derivate de lapte(branza de vaci, iaurt, unt, lapte folosit la
prepararea piureurilor,
cerealelor).pana
la varsta de 1 an vor ramane doar doua mese de lapte (dimineata si seara),
derivatele de lapte servindu-se in general ca si
gustari'
Este foarte important sa nu existe un exces de lapte in alimentatie(mai
ales LP si lapte de
vaca), acesta contribuind la aparitia numeroaselor carente vitaminice si minerale; spre varsta
de 1 an sunt suficiente doua mese de lapte, astfel incat cantitatea totala
pe 24 ore sa nu
depaseasca
500-600 ml. Se continua alaptarea sau dupa caz alimentatia cu formule de lapte
praf, insa acestea trebuie adaptate varstei
(formula de continuare,
formula de crestere).
pana
la varsta de Z. **i nu se recomanda introducerea laptelui de vaca (ca atare, la micul
dejun si cina) ci folosirea in continuare a laptelui de mama sau a formulelor de lapte
praf.
a) Branza de vaci:
. pentru bebelusi se
prefera branza
proaspat preparat cu adaos de calciu lactic
sau suc de lamaie; )OO mt lapte cu doua tablete de calciu lactic
(a cate 500 mg)
Sepunsafiarbaamestecandincontinuupanalacoagulareacazeinei,cand
upu,
grrnli; s" l. de pe foc si se amesteca
pana.r" s"prr,? lactoserul; se
strecoara'apoi,
se da
prin sita si se serveste ca atare sau in combinatii cu
piureuri de fructe, eventual 1-2 biscuiti, Seminte, mamaliga' otez'
paste
fainoase; este indicat ca branza sa fie proaspat preparata si sa nu fie
pastrata
de la o zi la alla; in situatia cand nu se
poate prepara acasa, se
poate folosi si
cea din comefi, ideal cea
"bio";
b) laurtul:
.
se
poate administra dupa varsta de 7 luni,
proaspat preparat, singur sau in
combinatie cu fructe, biscuiti, cereale, seminte; cel din comert trebuie sa aibe 4-
10o/o grasime in functie de toleranta fiecarui bebelus;
lll ltu s* r**sfix*nd* it**rtul *ul {ru*t* *in c*xt*$l!l
c) Smanta na(20-25o/o):
. poate fi adaugata in ciorba, la mamaliga cu branza,branza
de vaci;
Branza telemea:
. varianta desarata,
poatefi servita dupa varsta de 10luni;dupa varsta de 1 an se
poate folosi si branza sarata(daca cantitatea de sare este mare, atunci se
recomanda desararea acesteia
prin introducerea in apa pe o durata de 24-48 de
ore la frigidefl;
Unt(65-85%):
o important
pentru aporlul de grasimi se adauga in piureul de legume, iar dupa
aparitia dentitiei si sub forma
"soldateilor"(paine cu unt taiata in cuburi mici);cititi
cu atentie eticheta, untul nu trebuie sa contina
grasimi de origine vegetala;
laptele de capra, branza de capra, mozarela, branza de burduf(din lapte de vaca),
casul de vaca:
. se pot introduce dupa varsta de 1 an;
Urda, ricotta:
.
se vor oferi doar dupa varsta de 10 luni;
Ca si echivalente calorice :
150 lapte - 30 g branza de vaci cu smantana= 60 gbranza vaci simpla =
1 iaurt (200 g)
6, Cereale:
i\
fac parte din categoria
glucidelor, hidratilor de carbon avand un important rol
energetic si struCtural
(creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot
functiona optim in absenta lor);
orezul
poate fi introdus de la varsta de 4 luni si este recomandat ca si suplinire a
aportuiui caloric in cazul copiilor cu deficit de greutate; de asemenea este folosit
cu succes in dieta de tranzitie in caz de diaree
precum si pentru "ingrosarea"
formulelor de lapte praf la bebelusii cu reflux gastroesofagian;
dupa 6 luni se pot introduce
porumbul,secara iar incepand cu varsta de 7 luni si
grisul, graul (faina de grau, pastele fainoase din grau, biscuitii cu gluten); se pot
folosi fulgi de otz, ovaz, secara;
.. t'rtr.:ttil.: :iil:ili.:lilijfi I!ii.iiil',1'ii:: !
!f:'\i..i:ra{.:illir)llrlii'fl.\
d)
e)
s)
in general se servesc impreuna cu laptele sau
produsele lactate(cereale din
comert adaptate varstei, mamaliga cu branza, orez in lapte, budinci de orez,
paste cu branza, budinci de macaroane, biscuiti cu branza, iaurt) dar
pot fi
oferite si in combinatie cu fructe
(piure de fructe cu biscuiti, seminte, fulgi de
ovaz, mei, etc);
painea -
poate fi alba/semi;
paine integrala contine o cantitate mare de fibre si s-
ar
putea sa dea tulburari digestive in
primul an de viata;
poate fi oferita ca si
gustare sau chiar la micul dejun (soldatei cu unt,
pasta de branza,
pasta de ficat
de
pui,etc); nu se recomanda cresterea aportului caloric al supei de legume
prin
introducerea de
paine in supica(exista riscul sa se sature cu supica si sa refuze
piureul de legume cu carne);
este ideal a nu se incepe diversifcarea cu cereale deoarece beneficiul obtinut nu
este cel dorit; cerealele se
prezinta sub forma instant, deci nu sunt altceva decat
calorii
"goale",
mult amidon, invelisul
(cel care contine fibre) fiind de multe ori
inlaturat; nici cerealele imbogatite cu tapioca si nici cele integrale
(continut prea
mare de fibre care ar
putea dauna colonului,
producand agitatie, dureri de
burtica, balonari)nu ar trebui utilizate
pentru inceputul diversificarii;
cerealele nu trebuie folosite in exces deoarece
prin continutul de fitati, inhiba
absorbtia mineralelor
(calciu, fier, magneziu) si vitaminelor si, in plus blocheaza
digestia
proteinelor.
Cereale atipice:
a
b)
a
Quinoa:
este o sursa importanta de
proteine, continand toti aminoacizii esentiali, la care se
adauga o cantitaie semnificativa
de calciu, fier, vitamin E dar si folati; nu contine
gluten
de aceea este o alternativa viabila la cei cu intoleranta la gluten;
se
poate folosi sub forma de fulgi sau faina, in combinatie cu diverse legume si fructe;
datorita cantitatii mari de
proteine nu se recomanda asocierea cu carne sau
galbenus
de ou;
poate fi introdusa in alimentatie dupa varsta de 7-8 luni;
Meiul:
este o cereala rar folosita in alimentatia din zilele noastre insa este deosebit de bogata
in vitamine din
grupul B dar si in fier si fosfor; de asemenea
contine cantitati
semnificative
de fibre si proteine;
este un excelent antidot al balonarilor si disconforlului
abdominal; nu contine
gluten
deci
poate fi administrat in siguranta celor cu intoleranta la gluten;
poate fi servit in supe,
piureuri, budinci, tarte dar si in combinatie cu frcute si/sau
produse lactate;
se introduce dupa varsta de 6 luni atat la masa de
pranz cat si la gustarici;
Hrisca:
nu face
propriu-zis parte din categoria cerealelor, fiind mai degraba o
"pseudocereala";
are un continut bogat in proteine continand toti aminoacizii
esentiali, de aceea exista si
un risc alergenic, mai ales in cazul copiilor cu antecedente alergice in familie;
poate fi administrata
prin fierbere ca atare sau sub forma de faina, incorporata
in
o
c)
a
a
a
a)
piureuri de legume, fructe,
produse lactate si poate fi introdusa in alimentatie dupa
varsta de 8 luni.
7. Grasimile(lipidele):
. foafte importante cu rol esential in crestere si dezvoltare, mai ales in maturarea
sistemului nervos, dezvoltarea creierului, absorbtia unor vitamine (Vitaminele A, D, E,
K nu se absoarb decat in prezenta grasimilor chiar daca
prin alimentatie se furnizeaza
cantitatea coresPunzatoa re)
;
o
sunt trei clase de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate:
a)grasimile saturate : exista in lapte, unt, smantana dar si carne (se evita carnea foarte grasa,
de"porc, slanina, untura dar si mezelurile); laptele si smantana trebuie sa aiba un continut
mediu de grasimi, niciodata nu se va administra unui copil cu greutate normala lapte dietetic;
untul nu s6 inlocuieste cu margarina indiferent cu ce ar fi aceasta imbogatita;
b)grasimile mononesaturate : uleiul de masline cu beneficii recunoascute de toata lumea insa
nu-trebuie folosit in exces (1-2 lingurite
pe zi, de obicei adaugate la prepararea supei sau a
piureului de legume); contine foarte multi acizi grasi esentiali
precum si Vitamina E, foarte
utila unui organism in crestere;
c)grasimile
-polinesaturate
: pestele este un reprezentatnt de seama al acestei categorii si
po-ate fi introdus in alimentatie incepand cu varsta de 7 luni;
pe langa continutul mare de acizi
grasi benefici are si o cantitate rezonabila de fosfor precum si de Vitamina D, A si grupul
Vitaminei B.
8. Vitaminele:
O alimentatie echilibrata ce cuprinde toate categoriile de alimente nu necesita
suplimentare cu vitamine, singura care se administreazain scop
profilactic fiind Vitamina D
(se administreaza
zilnic incepand cu varsta de 10 zile pana la varsta de 18 luni continuu, apoi
doar in sezonul rece, tinand cont de ritmul de dezvoltare al copilului).
9. Apa:
. necesarul de lichide si implicit de apa este variabil in functie de varsta copilului si
intotdeauna raportat la greutate; astfel la nastere necesarul este de 100-150m1/kg/zi,
ajungand la 6 luni la 130-150 ml/kg, dupa aceasta varsta scade
progresiv pana la 120-
135 ml/kg la varsta de 1 an;
o p?na la varsta de 6 luni necesarul este acoperit de lapte, copiii neavand nevoie de
suplimentare cu apa, ceai indiferent de temperatura ambientala;
.
dupa varsta de 6 luni este suficient laptele consumat, la care se adauga apa continuta
in iructe, legume, consumate ca atare sau sub forma de sucuri, supe; este bine insa sa
obisnuim bebetusii cu cateva lingurite de apa
pe zi; se
poate folosi apa
plata slab
mineralizata, apa
pentru bebelusi sau apa de la robinet fiarta si racita; nu se
administreaza apa de izvor chiar daca izvorul este in varful muntelui
(risc de
contaminare cu d.iuerse bacterii datorita
poluarii excesive sau cadavrelor de animale);
. nu se adminislreaza inainte cu 30 minute de masa deoarce
"ocupa" stomacul si atunci
masa va fi redusa cantitativ; nu se administreaza nici in primele 30 de minute dupa
lr
Ii:l:.. !Llr:rilli1:1i
il\
masa deoarece dilueaza sucul
gastric si astfel incetineste digestia;
10. Condimentele si
plantele
aromatice:
Chiar daca sarea si zaharul nu se recomanda in alimentatia bebelusilor sunt alte mirodenii
pe
care le
putem folosi
pentru un
plus de
gust si savoare. Mai ales chimenul, anasonul,
busuiocul si feniculul stau labaza multor ceairui/siropele anticolici;
. gusturile si
preferintele se formeaza
pe masura ce bebelusul creste de aceea este
important mai ales in cazul bebelusilor cu apetit capricios sa
gasim solutii;
.
chiar daca vorbim de cantitati infime adaugate la preparare este bine ca acestea sa fie
considerate aliment nou iar in ziua respectiva sa nu se ofere si un alt aliment;
.
se
pot folosi
pentru inceput: frunze de
patrunjel, telina,busuioc,oregano,
marar,
cimbru, coriandru, rozmarin, tarhon; chimen;
.
dupa introducerea fructelor o savoare deosebita este oferita de: vanilie,
scortisoara,nucsoara,
menta,sof ran
;
.
nu se recomanda in primul an vegeta(ideal nici dupa
primul an), condimentele
gata
preparate,
PiPerul,chili
;
Vl . Stabilirea ratiei in alimentatia diversificata:
Este dificil de impus anumite cantitati bebelusului, acestea fiind de multe ori mai mult
orientative.
Mai ales daca avem
parte de un bebelus reticent la alimentatia diversificata va fi
foarte
greu sa-i administram cantitatile standard recomandate, fortarea,
"indoparea" nefiind
solutii uiabile, de multe ori obtinand efectul invers: refuzul total al oricarui aliment si
continuarea exclusiva a alimentatiei lactate'
Cantitatile se adapteazain
functie de apetitul copilului, acceptandu-se
variatii in
plus sau
in minus de 30 ml/30g. Se tine cont si de faptul ca apetitul este variabil de la o zi la alta, la fel
si compozitia si aporiut caloric al unei mese (exemplu: gustarea de fructe aduce mai
putine
calorii decat masa de
pranz alcatuita din supa de legume si
piure de legume)'
ln medie un copii cu varsta intre 4 si 8 luni are nevoie de 5 mese a cate 180 mUg iar
dupa varsta de B luni o cantitate de 200 ml/g la fiecare masa, numarul de mese ramanand
constant.
PRACTIC:
1. 6 LUNI :
.
5 mese a cate 180 ml/g din care
patru mese de lapte (lapte de mamafformula de lapte
praf) si o masa, masa de
pranz diversificata;
'o '
masa de
pranz :
-
supa de legume
(50-90m1, in functie si de
preferintele bebelusului)
+
piure de legume
(90-100 g +10-20-309 carne mixata sau
galbenus de ou)'
2. 7 LUNI:
.
5 mese a cate 180 ml/g din care trei mese
pe baza de lapte
(dimineata, seara, dupa-
masa) si doua mese diversificate
(masa de
pranz si
prima gustare);
,
'
masa de
pranz: la fel ca la 6 luni doar ca se
poate completa cu
peste alb, ficat de
pui,
carne de curcan,iepure,
cantitatilefiind
aceleasi
(50-90 ml supade legume,90-100
g piure de
tegume cu 30-40
g carne
pui, curcan,
peste, galbenu.s.de ou);
. gustarea 1 : intre micut dejun ri
prun=-, avand labazafructele,
initial sub forma de suc
(30-50-80 ml), ulterior
piure de fructe (Sb-f OO-f 60 g); se
poate adauga-.branza
de vaci' orezul
sau alte cereale, 1-2 biscuiti
(20 g), seminte(in, chia, canepa, dovleac, floareasoarelui)'
3, 8 LUNI:
"
5 mese a cate 1g0-200m1/g din care doua de lapte (micul deiun si cina), restul
diversificate
. gustarea 1: piure de fructe(mere,
pere, piersiCi, neCtarine, banane' Singure Sau ln
diferitJcombinatii)
ioo-rg0
g eventual cu adaos de biscuiti
(20 g), branza de vaci, iaurt,
seminte; cantitatile de fructe, respectiv de lactate sunt variabile, in functie si de
preferintele
bebelusului, cantitatea totala recomandata fiind de 180-200
g;
.
tTtdSa de
pranz: Supa de legume
(50-100 ml) cu
piure de legume cu carne'
peste'
ficat, galbenus de ou (g0-120 ml); pol fi oferite
galuste de
gris, paste fainoase,
perisoare;
. gustarea 2 : cereale in iapte, orez in lapte,
gris in lapte, branza de vaci cu fructe'
biscuitialte tipuri de cereale, budinci
(orez, macaroane,etc),
iaurt cu fructe'
Dupa varsta de 8 luni se
poate incepe cu bucatelele(legume,
fructe, branza, soldatei),
oferite
pe o farfurie; de asemenea cand se serveste iaurtul, bebelusul
poate primi in manuta
un biscuite, o coaja de
Paine.
IMPORTANT
.
aPetitul este variabil
se modifica
Periodic;
de la o zi la alta, la fel
preferintele pentru anumite alimente
o cantitotile sunt orientative; niciodata nu va fi fortat sa manance tot daca nu
primeste cu
Placere;
. se fac pauze pentru a elimina aerul inghitit in timpul alimentatiei;
la inceput
pana
se obisnuiesie cu o consistenta
mai crescuta se
pot oferi 2-3 lingurite de supica,
apoi 2-3 de
Piure;
o tTt?s? trebuie servita in acelasi loc, ideal fara tv, fara
iucarii
si fara a depasi 45 de
minute;
r intre mese ar trebui sa existe o
pauza de 3 ore, interval in care nu se vor oferi
alte alimente, interferand astfel cu aportul caloric;(creste
riscul de a retuza
urmatoarea masa mai ales daca
primeste ceai indulcit sau sucuri de fructe);
o
alimentatia
trebuie treptat adaptata traditiei si obiceiurilor alimentare din familie,
dupa varsta de 1 an recomandandu-se
mesele in familie;
.
se va tine cont de disponibilitatile alimentare
legate de sezon,
posibilitatile
materiale;
ln continuare,
pana la varsta de 1 an vor ramane tot 5 mese, in aceeasi cantitate doar ca
se pot adauga alimente noi la cele trei mese diversificate.
Mai mult, dupa varsta de 8 luni
alimentele nu mai trebuie triturate, ele
pot fi maruntite
pentru a stimula
procesul de masticatie.
Cantitatile de alimente sunt variabiie, important e
prezenta tuturor
principiilor si evitarea
supraalimentarii sugarului. ln cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile
organismului, va av-ea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina
modific^r"-u
,
,
l.l I t..rl:'i 1 r i:::rrli1. ",::il
greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varsta
este o
problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple
studii clinice efectuate
pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga
un adult obez.
Regimul alimentar
precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate
de caire mama. Problema kilogramelor in
plus la aceasta varsta nu este cauzata de calitatea
nutrientilor
(dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci
cand este
posibil) ci in special de cantitatea lor.
|
$lr4
]$iliii'i'''ryEWN
llti\\\iiii::=irliliiiN\\\i:trLlN\\\\\\\\\\\\
:uil'
'1$
.l
.1
6: "s'
:s
&
'"ffiWW*"*
#ffiMW
.$NN
N
legume
,
piure
*v" ffiw$$w ffik$ww
6-7 luni :
o
Se diversifica masa de pranz
c
La finalul lunii a 6
-a
: masa de ptanz trebuie compusa din supa de
de legume cu carne ( pui,gainalvita) si galbenus de ou;
Ziua t:
Supa limpede, strecurata
(morcov, patrunjel, pastranac, telina) cu adaos de ulei (
masline, floarea soarelui, iapita. ..lL-Z.Z ml-se adauga la sfarsit); practic intr-un litru
de apa se pun la fiert 1 morcov, 1 patrunjel, lpastarnac(sau
jumatate depinde de
dimeniuni) si o felie de telina;
Se ofera 1-2 lingurite la inceputul mesei de pranz daca bebelusul nu este foarte
agitat;daca ii este foarte foame se administreazaputin
lapte pentru potolirea senzatiei
dE foame dupa care se administreaza
supica, ulterior completand cu lapte masa de
prar]z.
Ziaa 2: 3-4lingurite
din aceeasi supica (fara a adauga alte legume);
Ziua3: 5-6 lingurite din aceeasi supica
(nu se adauga alte legume, eventual daca
refuzasupica *.,ru scoate telina); nu se insista daca nu accepta cele 5-6 lingurite;
Ziaa +: iO lingurite; se poate creste usor consistenta supei prin pasirarea morcovului,
apoi, in zlleleurmatoare
se pot adauga progresiv si restul legumelor in proportii
viriabile, in functie si de preferintele bebelusului;
Ziua5 : se poate adauga ia supica putin dovlecel(1-2
cubulete), fara insa a fi pasirat,
doar fiert impreuna cuielelate legume; cantitatea de supica minim 10 lingurite; se
continua cu lapte pentru completarea mesei;
Zita6 : se cresteiantitatea
de dovlecelQ-a
cubulete) care poate fi pasirat cu
celelalte legume, in proportiii variabile; cantitatea de supica minim 10 lingurite; daca
bebelusul aicepta cu placere supica se poate creste cantitatea la 15-20lingurite;daca
e incantat de consistenta aceasta poate fi crescuta;
Zirira 7: l5-Z}lingurite supica cu consistenta crescuta progresiv ( piure
semilichid);daca
nu accepta consistenta mai crescuta i se ofera in continuare doar
supica claia;primii
pasi sunt importanti de aceea nu trebuie fortat, fiecare bebelus are
preferintele lui;
Ziua 8 : se poate adauga una din urmatoarele legume : conopida, fasole verde,
fasole galbena,
-urui.
verde, cartof dulce, ardei gras ( doar una singura si in
cantihG redusa, initial doar fiarta
,
fara a fi pasirata); se pot face diverse combinatii (
ex: morgov, paStranac,dovlecel; mOrcOv, telina, cOnopida; mOrCOV, COnOpida,
dovlecel; 111or.ou, patrunjel cartof dulce, etc); nu este obligatoiu sa fie prezente toate
legumele introduse pu.ru i., momentul respectiv; consistenta trebuie sa fie cea a unei
srfie crdme, fiind momentul in care se poate oferi bebelusului si piure ( legume
paiirate in diverse combinatii la care se adauga unt si se omogetizeaza
cu lichidul in
iur. uu fiert legumele sau cu lapte (LM,LP, LY-3,57o grasime).
Zi;Ulag: se pot oferi cele doua feluri clasice de mancare : supa ( minim 10 lingurite) si
piure ( minim 5 lingurite);
Ziua 10: se introduce carnea de pui in supica, initial doar fiarta,fara a fi incorporata
.
,.;
i
in supa sau piure; primeste in continu are 2 feluri ( supica si piureul);
Ziua 11 : se creste cantitatea de carnita din supa;
Zi:ua 12: se adauga putina (10 g) carne fie in supica fie in piureul de legume si i se
ofera tot doua feluri; legumele folosite sunt aceleasi care au fost deja introduse, in
proportii variabile.
Ziua 13 : se creste cantitatea de carne la20 gi nu se adauga alte legume;
praflz: - supa de legume 50 ml
- piure de legume 50-60 g +20 g carne
- daca mai accepta lapte in completare
Ziaa 14 : masa de
se poate introduce o noua leguma din categoria ( fasole, mazare,etc); se
creste cantitatea de supa ( 50-60 ml)
/piure(60-70
g)/carne ( 30 g).
- supa/piure; se scade din cantitatea de lapte administrat in completare
-
se introduce oul
-
proaspat, intotdeauna spalat si fiert l-0
minute; se adauga 1/8 din galbenus in piureul de legume, fata
a introduce si alte legume noi in meniu; nu se adauga carne
in piure sau supa, poate doar sa fie fiarta in supica
Ziua 18 :
- meniu comun cu una din zilele anterioare
,
fara a introduce ceva nou
Ziua 19 : - se creste cantitatea de ou din piure Ia Yq dintt-un galbenus
Ziua 20 : - supa de legume cu carne se adauga ulei)+piure de legume cu
carne (se adauga unt si lapte la preparare)
Ziua2L - se creste cantitatea de ou laLl2 dintr-un galbenus;
Ziua 22 : - meniu comun cu una in zilele anterioare;
Ziua 23 : - se foloses te
3/+
dintr-un galbenus, urmand ca la masa urmatoare cand se
serveste oul sa se creasca la un galbenus intreg; daca sesizati ca bebelusul nu accepta
1 galbenus intreg, puteti sa-I oferiti doar
jumatate
sau3/+ urmand ca dupa cateva
saptamani sa incercati sa cresteti din nou la un galbenus intreg;
Ziua 24 : - se pot introduce legume noi
;
meniul va fi compus din supica si piure de
legume cu carne; se alterneaza caffrea cu galbenusul de ou pana la varsta
de 7 luni cand se poate introduce ficatul de pui; se poate introduce carnea
de vita atat in supa cat si in piureul de legume, respectand cantitatile
crescute
Progresiv
La sfarsitul lunii a 6-a:4 mese de lapte si masa de pranz complet diversificata cu :
-supa legume
-
minim 50 ml (ideal 80-100m1)
- piure de legume
-90-100 g+carne 30 g,alternativ cu un galbenus de ou
7-8 luni:
-se diversifica
prima gustare care are labaza fructele, initial sub forma de suc, ulterior
piure de fructe; se respecta aceleasi principii ca la diversificarea
mesei de ptanz;
iructele se admini stre-azaimediat
dupa preparare; se prefera fructele proaspete nu cele
:
11,. ,.1\
Ziua 15
Ztua 16
Zirua 17
din compot (adaos suplimentar de zahar); pentru a nu se oxida se prefera folosirea
razatoareide sticla;d i"u u"rrpta deja consistenta de piure, fructele pot fi oferite direct
sub aceasta forma, fiind mult mai nutritive decat sucul;
Ziaa | : 1,-2linguiite suc de marlpara sau piure daca este deja familiatizat cu piureul de
legume;
Ziua 2:3-4lingurite
de suc (din acelasi fruct)/piure;
Ziua3 : 5-6 lingurite, se poate adauga si pulpa mai ales daca bebelusul
este obisnuit cu
consistenta piureului de la masa de pranz;
Ziua4 : se poate creste cantitatea de suc/piure(ideal
piure datorita cantitatii crescute de
ibre)
Ziua5 : se poate introduce un alt fruct, crescand progresiv cantitatea;
Ziua6 : pelanga masa de fruct se continua diversificarea
mesei de ptatz prin adaugarea
de noi legume
(se poate adauga cartoful, initial ca si liant, in cantitate redusa): brocoli,
spanac, *lutu verde, ceapa ( doar fiarta in supa). Se poate introduce carnea de curcan,
"urrr"u
de vita, pestele al6, ficatul de pui, respectandu-se aceeasi regula a diversificarii:
nu se administr eaza maimulte alimente noi intr-o singura zi.Se creste cantitatea de carne
mai ales daca e primita cu placere la 40 g, urmand ca in luna urmatoare sa ajunga la 50
(}
b'
Fiureul de fructe in cantitate de 100-1509 (mar, pata, gutui, piersica, caise, mango,
avocado, rodie, banane) poate fi imbunatatit cu 1-2 (20g) biscuiti, cu cereale(15 g=1
lingura) sau cu branza de vaci(20-30g)
,
seminte, 1-2 migdale, fistic, caju, goji, etc.
Lisfaisitul lunii a7-amasa de fructe este complet diversificata,bebelusul
mai avand
doar 3 mese de lapte. In ceea ce priveste biscuitii nu exista dovezi certe ca, intarzierca
introducerii glutenului in alimentatie previne boala celiaca ( intoleranta la gluten), mai
mult Soci etateaEuropeana de Nutritie Pediatrica (ESPAGHN) recomanda intorducerea
glutenului in perioada in care bebelusii sunt inca alaptati dar nu inainte de varsta de 4
luni, pentru a preveni instalarea alergiei la gluten si aparitia bolii celiace( are o
importanta componenta genetica si imunologica).
Exemplu de meniu :
Mic dejun :LM/LP(formula adaptata varstei);
Gustaie 1 : 150 g piure de mar si para + 2 biscuiti/ seminte sau 100 g piure de mar +2
biscuiti si 50 ml suc de fructe ( mar, para, rodie, morcov,etc)
Pranz : supa de legume + carne
-
50-90 m1
piure de legume
-90-
100 g + 30-40 g carnell galbenus de
Gustare 2:LMLP
Cina:LM/LP
ou/ficat/peste;
8-9 luni:
Se diversifica si ultima masa, gustarea dintre ptanz si cina care are labaza produse
llr
lactate (iaurt, bratza) alaturi de fructe, cereale, biscuiti; poate fi introdus grisul sau
mamaliga, pastele, orezul( cu precautie la bebelusii cu greutate mult peste media
corespunzatoare varstei). Ideal este ca produsele lactate sa fie preparate in casa.
Se pot adauga rosia, se poate creste cantitatea de cartof; pot fi introduse si alte fructe:
pruna, ciresele,visinele, pepenele galben iar de la 9-10 luni pepenele verde ( se spala
foarte bine si nu se "incearca" datorita riscului de transmitere a unor infectii digestive).
In supica poate fi adaugat orez, perisoare din carne de pui/vita, galuste dc gris, paste
fainoase. La aceasta varsta alimentele pot fi triturate (maruntite) pentru a stimula
procesul de masticatie.
Exemplu de meniu:
Mic dejun :LM/LP
Gustarel: piure de fructe +L-2biscuiti+40-50
gbranza de vaci
Pranz: supa de legume (50-90-100m1)+piure de legume (100-L20 g)+carne
(pui,curcan,vita,peste),ficat de pui -50 g sau 1 galbenus de ou (cel putin de 2 otipe
saptamana); legumele pot fi fierte, gatite la abur sau in cuptor, la fel
carnea,pestele,ficatul;pot
fi preparate si chiftelute din carne sau chiar legume
(morcov,dovlecel, cartof) pregatite la cuptor nu prajite in ulei.
Gustare 2: iaurt200 gsimplu (2-4%) sau cu adaos de fructe,biscuiti,cereale sau
mamaliga cubranza de vaci si smantana, orez cu lapte +banana/piersica, budinca de
orez,paste cubranza,gris in lapte;
Cina : LPILM
lir i
:trlir i. l:\ti.i,\. l:r,ili..
i {.:
l.ii. i,]il tl I I i:.f t,.: I t i.,,,,,.. irr.r'lj i r:t
j
i ttr.:l i.: i. i l l
(E
g
g
o
tl
f
-o
E
(6
a
([
0)
c
0)
d
ii
f
a
o
o
C6
E
o
o
=
o
o
(g
0)
(g
E
E
o
f
c
q)
o
'c6
0)
o
c)
E
E
o
-o
f
o
.]
'=
o
5
o
3
a
0)
E
(U
E
o
-o
=a
E
'-
.0)
LL
'6
c)
.=
E
(u
.=
.c
(s
o
!
o)
(U
EI
al
(ul
EI
EI
ol
el
cl
;l
3. I
9t
({l
6t
.=t
EI
PI
EI
ol
sg
(U>t
;_d
E9
frg
oic
xd
-
(U
x
(6
o
o
(E
x
(d
o
0)
-o
E
(6
a
(6
o
c
c)
(6
.t
CS
x
(u
o
o)
0)
c
0)
(U
=
o
=
(n._
6i*
o- ;\
o=
o9i
(d.!
,L-
CC
trd
;o
'-6
oc)
oE
OC
(s-
C(g
.-E
tr(d
fc
.oo
CE
6N
AE
(6H
o:
Eq
(6
'E
o
(6
q)
(s
:
E
(s
@
cU
o
C
c)
6
.i
E
o
0)
E
o)
E
(5
(u
.C
E
6
.E
c)
(d
o
o
E
(6
.9
(E
x
(U
{)
o
a)
q)
.C
E
.E
o)
i
o
0)
C6
o
J
a
E
$
6
E
th
1.g
_9
{)
ia
=
$
6
.b
@
(d
2
,e
5
$
5
d)
t
,9
(l)
c
{)
ld
,p
(d
0)
o
l
ol
.E
o
(6
,9
E
6
cg
o,.
a.
l:
C
E
o
(6
o
o
E
=
O)
q)
0)
=(U
l
o.-
.rC
orl
6co
Eo
(6O
-=
5
0)
= 'a
=6
a
o)
o
=a
.E
E
d
=
c
(s
o
c
(d
N
(6
c)
.9
C
E
C6
(n
a
f
tr
(c
o
c
(u
o-
3
at
.c
(6
E
6
E
c)
(U
o
o-
.E
=
N
(d
(u
c
(u
q)
C
0)
E
o
o
0)
c
tU
=
o
o
;
O)
6
(6
E
o
0)
E
o
E
o
.9
(u
N
(s
0)
tr
(s
-o
6
c)
.9
0)
f
a)
D
.E
(l
0?
nl
'|7
,t7
ft,.tt
ii
$
u
lii::
iiil i
qlii
"l
tl
:
P;
...i
r:r:a::
ir\\N
=
\\
(E
(lt
"l
lr$
:::::::
w
,jl,il
I tl
(
:
llr
I$}:
Ntl
lt4
::::
tr
i\i'ii,
',
itiit!,tl
ri@\
iiiG
I is,
SN
i$
s$
:+
$.$l
i\\ll
\\l)
IirN
:t:=
:::=
i\.:
$t
"::::
,,t4
iiiia
1=
+t
l;;:i
l
,1
*l
,)
s
t:
:ti,
:
il
!-l(il
=
i r,l
I
N
i\N
.:.:
li
c
ti:
l:!::
ra:i
,::=
N
isE
BH
'a:=
\tit:
'l
i
ffi
',111i:.
s\tl
N
ffit
o
B.i
=
t;'a
I
i\\(
t)u
i}ILD
gqs
!.
s
Nllt
=
}.:
i$]
W
!t
N
l\'N
:r':
\:$
tr
(D ffi
ffi aa
$
Liir
ffi
"i\\
1::
\.N
:=
r
,:|.:
$
lltl
E
i.:
ir Il
isiii
a::::.:
bBi
lutl
"4n$ :s
$li
ilit
Nl\\\
N\\ s
i:+
g
.::::::
t;
az
!& i
H
t:!l:l::..
ffi
N
jlltl
i!:
(el
iN'
Htr
\t!-l
3
rO
1l:
i!.r
ffi
<l
i1|
!)!:
a!
o
{g
o
E
o
I
I
o
o
o
o
o
C
0)
E
.C
(J
E
o
a
(g
C
=
f
(,
o
E
(o
.9
(E
(J
o
C
'tr
rE
(J
0)
z
(u
.o
@
L
.o
o
!
(E
U
o
CJ
C
(o
C
(o
co
o
o
c
o
z
rE
ao
L
Q.)
C
=L
d-
o
c
'o
5
CJ
a
()
L
i-l
c
o
-o
(g
o)
o
c
c.)
o-
(.)
L
0)
L
0)
o
c
CJ
o
o
c
f
o
(u
()
o.)
C
,tr
o)
L
IL
(o
L
OJ
E
NI
qJ
o
o
()
(E
=
= v
o
E
o
o
J
o
O
o
6
c
(6
a
o_
.c;
(g
o)
C
=
Cg
o_
o
_c
o
!
0)
o
5
E
E
(u
()
0)
o
0)
5
o
a=
'6
o
.N
o
'o)
E
o
t
(d
()
(6
E
--
o
E
o
O
E
O
o
co
(g
o
(U
o
O
(g
c
0)
-o
6
c)
o
0)
o
a
6
tL
0)
E
0)
(6
d
E
U)
o
(6
C
(d
o
a
(U
'o
(/)
a
o
ff
0)
0)
c
(!
N
(d
(U
(u
o
a
f
0)
o
o
(d
6ffi
ilY
B}
N
-dffik
q$
4&
,S
ffi-&
ffiffiffiffiffiffi&
i$tt xI4 l& wit &.
#ffi ffi w 818 ffi!ffi
8*
$$ffi ffi B 1ffiffi
ts ;ti ffi ,&H
}la&
HffiSSS&W
ffitris#eEili$ffi
""
w $$i
sffiffi[affi&
ffiS{rffiffiffi&
{?WWW&ru
K#,ilffi ffi* ffi W
Wr;"(M BdSiqI Sge s N
{'ffi $&'B M
tffir$ N.$*cx n-i*& tS 6i4
-js' sr#
w ffi w
',{
ffi. ffiffi.
El@W
wwffi%
?wffiw
'a&
Ed 8i
BK&ts
&ffi ffi
4:3 S Se
w*6
e3 cs vt
w lis ua
k#{s *dt
ffi##i, tfi ffi$
s$ih h &
w !p w
w %1t $at
&P &itMltnt
lr*, *nr!:r#
w#"
Wffi Y:6y
tl$
w
q:l
s\
Fil
+-
"..,*- ,|
1..:
ri.
li
tt
l
o
;il'
iltat
:li:i,:l
c!i
E.
o
o
-
0)
f,
E
O
=
E
,j
f,
o
O
o
o
=
o
,j
f
o
O
!
a
o
a
(U
g
f
o
J
o
I
o
o
f,
a
C
cd
o
o
o
O
g
a
cg'
o
l
c
c
o
CT
f
(0
a
O
o
!
o
E
C
.C
O.
([
ocd
oo
oo
=o
=L
6.Y
o(d
ao
c6t
:l
OO
o
O
6
C
-
cc
N
6
o
!.
oor
-O
E-E
L(U
qo
_13
o
o6
orX
CO
oF
9o
6;
Ox
fo
(0-
od
E
oJ
O
o
a
o
o
ti|;l'.,::
.E
f,
N
.-
l
-
l
o
C
f
o
C
l
o
-
l
N
C
l
6
{rl
a'
:o:
,L-
G:
'o
:d
,i{
(o
=
e
l
o-
C
c0
O
l
O
.:
o
o
13
6
O
LI
!
(o
0)
a
o
o
C
o
E
o
N
;
o
!
TE
O
ir-
CJ
O
a
(0
(,
(!
c0
CI
O
o
o_
o
o
E
0)
!
o
O
f
L!
bl
lial
c
0)
s
o,
(0
a
d
O
C
0
(d
c0
o
O
o
.d
o
rd
C
o
o
O
o
a
o
o
o
.a
.q
C
OC
-aU
6a
Oo
E,
-FC
f,f
O*
0co
Ec6
pO
6:
v .t:
_l
Oo
s-
:a
ocu
o A!
ooo
C
o
E
a
O
C
n
o
O
l
l
O
l
C
(-
o
6
(l
l
I]
o
(0
a
L
E
'o
cd
;
o
cc
o
o.
o
6
=
O
O
aC
o
C
o
E
,;
o
C
(c
O
C
=
o
")
\l
.l
l?
:.,:
1'1
,tl
'lrrt
C
0:
N
-
l
N
I
,1,
.ll
l
:t,1.'.,
-
f
5
t::t,,
C
l
o
,,Laa
'-
l
o
':i1:.,1
C
l
a
'-
l
o
:l::,11
l::ll:
a:
.,(l
>.
liri,
o
t:
O
6
d)
U
o
tsl
a
6
CN
C
l
E
l
(]
oi
C
o
C
o
E
O
o
s
rl
:
N
O
E
c)
o)
o
tl
C
o
CO
a0
ci
O
(d
O
ro
a
o
O
o)
.C
OJ
ai
C
c0
co
-
!
o
N
N
6
CO
au
,=
o
fil
N
a
o
an