MEMORIILE LUI HADRIAN

nchipuie-ti, cititorule, ca esti "dragul eu Marcus" si ca tocai ai priit o lunga scrisoare de despartire de
la paratul Hadrian, urasul lui !raian" A #ost un conducator $un, a re#acut econoia iperiului si, ai
ales, a reusit sa entina pacea luii" %e onedele $atute n tipul doniei lui scrie Huanitas, &elicitas,
Li$crtas" Acu - snte catre anul '() - e $olna* si spune ca a a+uns la *rsta la care pentru #iecare o *iata
nseana o n#rngere acceptata" El, n*ingatorul, po*esteste n lunga lui scrisoare istoria acestei intie
n#rngeri" i au,i *ocea egala" l adiri pentru ca nu se lauda si nu se plnge" !e ntre$i din ce su$stanta snt
cu*intele lui daca nasc oaeni n carne si oase din ce #ilo,o#ie snt #acute sentintele lui de au atta caldura si
din ce aterie si reconstituie trecutul de are atta pre,ent"
-hiar daca traiesti repede, citeste ncet con#esiunea lui Hadrian, ,a$o*este pe #iecare pagina" .ei descoperi
coori"
MAR/LERI!E 0OUR-ENAR 1'23(-l2)45, scriitoare de nationalitate #rance,a si aericana, pria #eeie
aleasa n Acadeia &rance,a 1'2)35" %o*estiri orientale si Ale6is sau tratat despre lupta ,adarnica snt alte
titluri apartinnd aceleiasi scriitoare, aparute n colectia "-artea de pe noptiera""
0OUR-ENAR, MAR/UERI!E
Meoriile lui HadrianMarguerite Huanitas, 733'
Aniula *agula, $landula, Hospes coes8ue corporis, 9uae nune a$i$is in loca %allidula, rigida, nudula,
Nec, ut soles, da$is iocos""" %" Aelius HADRIANU:, Ip"
:u#let ic, su#let $lud si calator, !o*aras al trupului eu care Ie-a ga,duit, .ei co$ori pe eleagurile
Li*ide, aspre, pustii, Unde nu *ei ai #i +ucaus precu o$isnuiai odinioara"""
Aniula *agula $lcdula
Dragul eu Marcus,
n diineata aceasta a co$ort la edicul eu Her-ogenes a$ia rentors la .ila dupa o calatorie destul de
lunga prin Asia" %entru ca e6aenul edical tre$uie sa ai$a loc pe nencate, ne-a dat ntlnire n priele
ore ale diinetii" M-a ntins pe un pat dupa ce scosese de pe ine antaua si tunica" !e scutesc de
detaliile ce ti se *or parea deopotri*a de neplacute ca si ie nsui, precu si de descrierea trupului unui
o naintat n *rsta, care *a uri de hidropi,ie la inia" Iti spun nuai ca a tusit, a respirat si i-a
tinut rasu#larea dupa cu cerea Herogenes, alarat, n ciuda stapnirii de sine, de rapida naintare a $olii si
gata sa n*ino*ateasca pe tnarul Iollas care -a ngri+it n lipsa lui" n #ata edicului e greu sa rai parat
si e tot att de greu sa-ti pastre,i calitatea de o" Ochiul practicianului nu .edea n ine dect o nsuare de
uori, +alnic aestec de li#a si snge" %entru pria oara n aceasta diineata -a gndit ca trupul,
credincios to*aras, prieten ai de nade+de si ai $ine cunoscut ie dect su#letu-i, nu este dect un
onstru pre#acut care n cele din ura si *a de*ora stapnul" %ace""" i iu$esc corpul; -a slu+it $ine si n
toate #elurile, asa ca nu-i precupetesc ngri+irile necesare" Dar nu a ai $i,ui, cu Herogenes nca
pretinde ca o #ace, pe nsusirile iraculoase ale plantelor, pe anuele do,a+ de saruri inerale pe care s-a
dus sa-l caute n Orient" Desi #oarte inteligent, oul acesta i-a de$itat *agi #orule enite sa a n-gie,
prea $anale nsa pentru a ai aagi pe cine*a; stie ct urasc acest gen de ipostura; a practicat oare cine*a
:u#let ic, su#let $lnd si calator" edicina *ree de ai $ine de trei,eci de ani #ara a a*ea ce sa-si
reprose,e< l iert pe $unul slu+itor pentru ncercarea de a-i ascunde oartea" Herogenes este un sa*ant;
este chiar un ntelept; pro$itatea lui este cu ult superioara celei a unui oarecare edic de curte" .a #i sa #iu
cel ai ngri+it dintre toti $olna*ii" Dar nieni nu poate depasi liitele #irii; picioarele u#late nu a ai
tin n tipul lungilor cereonii roane; a su#oc; a si sai,eci de ani" Nu te tee= nu snt nca att de sla$it
spre a a lasa $n-tuit de iaginatia #ricii, aproape tot asa de a$surda ca si cea a sperantei si nendoielnic
nca si ai peni$ila" Daca ar #i sa a autoaagesc, as pre#era, din toate, calea ncrederii; nici n-as pierde
prea ult si as su#eri ai putin" :#r-situl apropiat nu este neaparat si iediat; a ai culc nca n #iecare
noapte cu speranta de a apuca diineata" Inlaun-trul liitelor de netrecut de care a$ia ti *or$ea, i pot
apara po,itia pas cu pas si chiar redo$ndi cte*a degete din terenul pierdut" -u toate astea a a+uns la *rsta
la care pentru #iecare o *iata nseana o n#rngere acceptata" :a spun ca ,ilele-i snt nuarate nu
nseana niic; din-totdeauna a #ost ast#el; pentru toti e la #el" Incertitudinea locului, a oentului, a
odului, care ne piedica sa ,ari lipede telul catre care nainta #ara ncetare, de*ine pentru ine tot
ai ica pe asura ce naintea,a $oala ea necrutatoare" Oricine poate uri su$it, dar $olna*ul stie ca nu
*a ai #i n *iata peste ,ece ani" Latitudinea e,itarii ele nu ai poate cuprinde ani, ci doar luni" sansele de
a s#rsi printr-o lo*itura de punal n inia sau ca,nd de pe cal de*in tot ai putine; ciua pare
'
ipro$a$ila; lepra sau cancerul se *adesc de#initi* e6cluse" Nu ai poate #i *or$a de riscul de a cadea pe
granita su$ securea caledo-niana sau strapuns de o sageata parta; #urtunile n-au stiut sa pro#ite de oca,iile ce
li le-a o#erit, iar ghicitorul care i-a pre,is ca nu a *oi neca pare sa #i a*ut dreptate" .oi uri la !i$ur, la
Roa sau cel ult la Neapolis; un acces de su#ocatie i *a pune capat ,ilelor" .oi s#rsi la a ,ecea cri,a sau
la a suta< Aici sta ntre$area" Aidoa calatorului care na*ighea,a printre insulele Arhipelagului si *ede catre
seara ridicndu-se $oarea luinoasa, descoperind ncetul cu ncetul linia tarului, eu ncep sa-i ntre,aresc
conturul ortii"
De+a anuite sectoare din *iata seaana cu salile de,a#ectate ale unui palat prea are pe care proprietarul
saracit renunta sa-l ai ocupe n ntregie" Nu ai erg la *natoare= de-as #i doar eu sa le tul$ur ruegatul
si +ocurile, capriorii din untii Etruriei s-ar putea ,$engui n pace" A a*ut dintotdeauna cu Diana padurilor
legaturile schi$atoare si pasionate ale unui o cu o$iectul dragostei sale= adolescent #iind, *natoarea de
istreti i-a o#erit ntia oca,ie de a da piept cu puterea si cu prie+dia; a daruia acesteia cu #urie;
e6cesele ele l-au #acut pe !raian sa a ustre cu asprie" Hranirea, ntr-un luinis din :pania, a clinilor
cu aruntaiele *inarului a constituit cea ai *eche e6perienta a ea n ce pri*este oartea, cura+ul, ila
#ata de #iinte si placerea tragica de a le *edea su#erind" De*enit $ar$at, *natoarea a odihnea de attea lupte
secrete cu ad*ersari rnd pe rnd prea ra#inati sau prea o$tu,i, prea sla$i sau prea puternici pentru ine"
Lupta dreapta ntre inteligenta oeneasca si chi$,uinta sal$aticiunilor a*ea o stranie aseanare cu
capcanele ntinse de oaeni oaenilor" A+uns parat, *natorile din !oscana i-au #olosit spre a cntari
cura+ul sau posi$ilitatile naltilor #unctionari= acolo a ndepartat sau a ales nenuarati denitari" Mai
tr,iu, n >itinia, n -apadocia, din arile *natori cu gonaci a #acut un prete6t de sar$atoare, un triu#
autunal prin padurile Asiei" nsa to*arasul ultielor ele *natori a urit tnar si gustul pentru atare
placeri *iolente i-a sca,ut ult de la plecarea lui" -hiar aici, la !i$ur, #ornaitul $rusc al unui cer$ pe su$
#run,is este de a+uns spre a #ace sa tresara n ine un instinct ai *echi dect toate celelalte si gratie caruia
a sit tot att de $ine ghepard ca si parat" -ine stie< %oate a crutat ct a putut sngele oenesc
tocai #iindca l-a *arsat din $elsug pe cel al anialelor pe care, uneori, le pre#era n adncul eu
oaenilor" Oricu, aintirea sal$aticiunilor a cutreiera ai ult si cu greu a a$tin sa nu a las antrenat
n nes#rsite po*esti de *natoare ce ar pune la ncercare ra$darea in*itatilor ei la cina" Desigur, e*ocarea
,ilei adoptiunii ele a uple de ncntare, nsa nici cea a leilor ucisi n Mauritania nu e ai putin
eotionanta"
Renuntarea la calarie e un sacri#iciu si ai dureros= *inarul nu e dect un ad*ersar, dar calul era un prieten"
Daca i-ar #i #ost ngaduita alegerea propriei conditii, as #i optat pentru cea a centaurului" Raporturile dintre
>oristene si ine erau de o preci,ie ateatica= a asculta nu ca pe un stapn, ci ca pe nsusi creierul lui"
O$tinut-a *reodata de la un o att< %entru cel ce o e6ercita, ast#el de autoritate totala coporta, ca oricare
alta, riscul de a gresi, dar placerea de a ncerca iposi$ilul ct pri*este saltul peste o$stacol era prea are
spre a regreta un uar scrntit sau o coasta rupta" -alul eu nlocuise sutele de notiuni pri*itoare la titlu,
#unctie si nue care coplica relatiile dintre oaeni prin sipla cunoastere e6acta a greutatii ele ca o"
Mergea la parte egala n a*nturile ce le lua; stia ntocai si poate nca ai $ine ca ine punctul n care
*ointa-i ntrecea putinta" %e urasul lui >oristene l scutesc de po*ara $olna*ului cu uschi neputinciosi,
prea sla$it spre a-i ai sari singur n spate" Aghiotantul eu -eler l calareste acu pe druul spre
%raeneste; n ce pri*este galopul, ultiea e6perientelor ele de altadata i ngaduie sa partasesc
deopotri*a placerea calaretului si a calului, sa-i dau seaa de sen,atiile celui a*ntat n goana ne$uneasca
ntr-o ,i cu soare si *nt" -nd -eler sare de pe cal, eu nsui ating o data cu el pantul" !ot asa si cu notul=
a renuntat acu, dar ai particip nca la des#atarea notatorului ngiat de apa" :a alerg, chiar pe distanta
cea ai scurta, i-ar #i asta,i iposi$il ca si unei grele statui, unui -e,ar de piatra; i aintesc nsa de
alergaturile copilariei pe colinele uscate ale :paniei, de +ocul +ucat cu ine nsui pna la liitele epui,arii,
constient de #aptul ca inia tnara si planii sanatosi *or re#ace echili$rul" Despre cel ai nensenat atlet
ce se antrenea,a n cursa pe stadion, a o cunoastere pe care inteligenta singura nu i-ar #i putut-o da"
Ast#el, din #iecare arta practicata la *reea ei trag se*a stiintei care acar n parte copensea,a placerile
pierdute" -redea, si ai cred n ceasurile ele $une ca n acest chip e posi$il sa #ii partas al e6istentei
tuturor= sipatie ce constituie genul de neurire cel ai putin supus re*ocarilor" Au e6istat clipe cnd atare
coprehensiune se straduia sa depaseasca oenescul, trecnd de la notator la *alul nsusi" Aici nsa, niic
e6act neairele*ndu-i-se cunoasterii, intru n luea etaor#o,elor *isului"
A nca ult este un *iciu roan, dar eu a #ost cu *oluptate so$ru" Herogenes n-a a*ut niic de
schi$at regiului alientar n a#ara, poate, de a-i tepera acea nera$dare ce a #acea sa de*ore,
7
indi#erent unde sau la ce ora priul #el adus, ca si cu as #i *rut sa pun dintr-o data capat ndenurilor
#oaei" Este de la sine nteles ca $ogatul care a cunoscut doar lipsurile autoipuse sau a #acut teporar
#oae, ca incident ai ult sau ai putin e6citant al ra,$oiului sau calatoriei, n-are nici un drept sa se laude
cu a$stinenta" /hi#tuiala n ,ilele de sar$atoare a #ost dintotdeauna a$itia, $ucuria si orgoliul nnascut al
saraciii" i placeau aroele carnurilor #ripte, sunetul oalelor ra,uite la prn,urile #esti*e ale aratei si
$anchetele din ta$ere 1sau ceea ce ntr-o ta$ara se nueste $anchet5 care a*eau sa #ie, asa cu ntotdeauna
tre$uie sa #ie, o *esela si nepretentioasa rasplata a pri*atiunilor din ,ilele de lucru" :uporta destul de $ine
si irosul de pra+eala din pietele pu$lice n tipul :aturnaliilor" &estinurile Roei i pro*ocau nsa atta
repulsie si plictiseala nct i spunea, spre a a consola, atunci cnd de cte*a ori cre,use ca *oi pieri n
cursul *reunei recunoasteri sau e6peditii ilitare, ca cel putin nu *oi ai participa la *reo cina" Nu a
+udeca gresit, lundu-a drept un resenat de rnd= o operatie care are loc de doua sau de trei ori pe ,i si al
carei scop este alientarea *ietii erita, desigur, toata gri+a noastra" A nca un #ruct nseana a introduce
n tine un o$iect #ruos, *iu, straniu, hranit si o$laduit de glie ca si noi; nseana sa plinesti o +ert#a prin
care noi nsine ne pre#era lucrurilor" Ori de cte ori usca din pinea soldateasca a ca,arilor a
inuna ca aceasta coptura asi*a si rudientara stia sa se trans#ore n snge, n caldura, poate n cura+"
Ah, de ce su#letul eu nu are, n ,ilele lui cele ai $une, putinta de asiilare a trupului<
La Roa i s-a ntplat sa cuget, n cursul lungilor ospete o#iciale, la o$rsiile relati* recente ale lu6ului
nostru, la acel popor de tarani chi$,uiti si de soldati austeri, saturati cu usturoi si or,, dintr-o data ta*aliti,
gratie cuceririlor, prin cuhnile Asiei si n#ulecnd, cuprinsi de lacoie n $adarania lor taraneasca, #eluri de
$ucate coplicate" Roanii nostri se ndoapa cu presuri, se-neaca cu sosuri, se otra*esc cu irodenii"
Apicius se #alea cu arta alternarii ncarurilor, cu suita de #eluri picante sau dulci, grele sau usoare ce
alcatuiau sa*anta des#asurare a $anchetelor recoandate de el cititorilor; treaca-earga nca daca #iecare
?ncare ar #i #ost ser*ita separat, nghitita pe stoacul gol, sa*ant degustata de catre guret cu papilele
intacte" O#erite nsa graada, n i+locul unei a$undente $anale si cotidiene, ele produc n gura si stoacul
consuatorului o cuplita con#u,ie n care irosurile, sa*orile si su$stantele si pierd *aloarea proprie si
ncntatoarea lor identitate" >ietul Lucius se au,a pe *reuri, pregatindu-i $ucate rare; pateurile lui de
#a,an, cu do,a+ anue de +a$on si irodenii erau do*ada unei arte tot att de precise ca cea a u,icianului
sau a pictorului; pre#era totusi carnea sipla a #ruoasei pasari" /recia se pricepea ai $ine la ale gurii=
*inul ei rasinos, pinea ei parca tintuita cu susan, pestii ei perpeliti pe gratar la alul arii, nnegriti de #oc
pe alocuri si ase,onati ici si colo de scrtitul ntre dinti al cte unui #ir de nisip potoleau o po#ta pura, #ara sa
coplice prea ult cea ai sipla dintre $ucuriile noastre" n ta*ernele din Egina sau din &aleron a gustat
$ucate att de proaspete nct raneau dune,eieste de curate n ciuda degetelor urdare ale $aiatului care
le pregatea; portii ici dar ndestulatoare parnd a contine n concentratie a6ia esenta nsasi a neuririi"
si carnea #ripta seara, dupa *natoare, a*ea aceeasi calitate tainica aintind de ndepartatele origini sal$atice
ale raselor uane" .inul ne initia,a n isterele *ulcanice ale pantului, n secretul $ogatiilor inerale
ascunse= o cupa de *in de :aos $auta la aia,a n plin soare sau, dipotri*a, sor$ita ntr-o seara de iarna
dupa o o$oseala care te #ace sa-i siti iediat calda alunecare n stoac, dispersiunea ei iplaca$ila si
ar,atoare prin artere este o sen,atie aproape sacra, uneori prea puternica pentru capul oenesc, sen,atie ce
nu i se pare tot att de pura cnd parasesc pi*nitele nuerotate ale Roei, caci pedanteria arilor
cunoscatori de recolte a scoate din ra$dari" -u nca si ai adnca pietate, apa $auta din pala sau chiar de
la i,*or #ace sa se scurga n noi sarea secreta pantului si ploaia ca,uta din cer" Dar apa nsasi este un
deliciu de care $olna*ul care snt tre$uie acu sa nu a$u,e,e" -e-are a #ace= n agonie chiar, aestecata cu
aaraciunea ultielor edicaente, a *oi stradui sa-i sit pe $u,e proaspata-i puritate"
A$tinerea de la carne a e6perientat-o pentru scurta *ree n scolile de #ilo,o#ie unde se cade sa ncerci o
data pentru totdeauna #iecare #el de conduita; ai tr,iu, n Asia, i-a *a,ut pe ginoso#istii indieni
ntorcndu-si pri*irea de la ieii #ripti si de la pulpele de ga,ela ser*ite n cortul lui Osroes" Aceasta practica
pe care tinereasca ta austeritate o gaseste pe asura ei necesita nsa preocupari si ai coplicate dect chiar
lacoia; ea ne separa prea ult de restul oaenilor n #unctia aproape ereu pu$lica pe care hrana o
$raca si de care cel ai adesea prietenia si #astul snt insepara$ile" %re#er sa a hranesc toata *iata cu
gste ndopate si $i$ilici dect sa #iu acu,at de #iecare data de catre coesenii ei de parada de ascetis" si-
asa cu ulta greutate, gratie ctor*a #ructe uscate si continutului ndelung degustat al unei cupe, a putut
uneori ascunde in*itatilor ca ncarurile so#isticate reali,ate de se#ii ei $ucatari erau destinate ai degra$a
lor dect ie sau ca propria-i curio,itate pentru aceste #eluri s#rsea naintea alei lor" %rincipelui i lipseste
n acest ca, li$ertatea de care dispune #ilo,o#ul= el nu-si poate perite sa se deose$easca de cei din +ur n ai
(
ulte pri*inte deodata, iar ,eii stiu ca #elurile deose$irilor erau chiar prea nueroase, desi i #acea ilu,ii
ca ulte din ele ar #i raas neo$ser*ate" In ce pri*este scrupulele religioase ale ginoso#istului, de,gustul
sau n #ata carnurilor sngernde, as #i #ost ult ai ntelegator daca nu i se ntpla sa-i pun ntre$area=
prin ce se deose$este n esenta su#erinta ier$ii taiate de cea a $er$ecilor n+unghiati si daca nu cu*a sdr$a
ce ne ncearca la *ederea anialelor ucise nu tine e6clusi* de #aptul ca sensi$ilitatea noastra apartine
aceluiasi regn< Dar n unele oente ale *ietii, n perioadele de post ritual, de pilda, sau n cursul initierilor
religioase, a cunoscut att a*anta+ele ct si prie+diile pentru su#let ale di#eritelor #ore de a$stinenta,
chiar de inanitie *oluntara= starile acelea *ecine aetelii cnd corpul, usurat n parte, intra ntr-o lue pentru
care nu-i #acut si care pre#igurea,a ,$aterile reci ale ortii" n alte oca,ii, alte e6periente i-au ngaduit sa
+ongle, cu ideea sinuciderii treptate, cu oartea prin inanitie la care au recurs unii #ilo,o#i, un #el de e6ces
alientar in*ers ce erge pna la epui,area su$stantei uane" Mi-a displacut nsa dintotdeauna sa ader #ara
re,er*e la un siste, caci n-as #i *rut ca *reun scrupul sa-i inter,ica dreptul de a a ghi#tui cu crnataraie,
daca din ntpla-re as #i a*ut po#ta sau daca ast#el de hrana ar #i #ost singura accesi$ila"
-inicii si oralistii snt de acord n a socoti *oluptatile dragostei printre placerile ,ise grosolane, ntre cea a
$autului si satis#actia ncarii, declarndu-le de alt#el, con*insi ca ne pute lipsi de ele, ai putin necesare
dect ultiele" De la oralist a astept la orice, a ir nsa ca cinicul se-nsala" :a adite ca si unora si
altora le e #rica de deonii acestor *oluptati, #ie pentru ca li se opun, #ie pentru ca li se lasa prada; ei se
straduiesc sa-si apute,e placerea si ncearca sa-i distruga puterea aproape teri$ila su$ iperiul careia se
pra$usesc, precu si strania ei taina n care se sit pierduti" De identi#icarea dragostei cu placerile pur
trupesti 1presupunnd ca acestea e6ista5 -as con*inge n ,iua n care *oi *edea un gurand plngndu-si
deliciul n #ata ncarii sale pre#erate ca un ndragostit pe un uar tnar" Dintre toate +ocurile, cel al
dragostei este singurul care
risca sa ne tul$ure su#letul si tot singurul n care +udecatorul se lasa n od o$ligatoriu prada #rene,iei
corpului" Nu e neaparat necesar ca $autorul sa se a$ata de la calea ratiunii, cel ce iu$este nsa, si o urea,a,
nu-si asculta pna la capat ,eul" A$stinenta sau e6cesul nu pri*esc de alt#el dect doar pe o ca indi*id,
e6ceptie #acnd Diogene ale carui liite autoipuse precu si natura renuntarilor lui cuinti se de#inesc
prin ele nsele= orice pornire sen,uala ne situea,a n pre,enta Altuia, ne iplica n e6igentele si ser*itutile
nclinatiei #ata de o anuita #iinta" Nu cunosc *reo alta pre+urare n care oul sa-si dea pe #ata alcatuirea
intia pentru oti*e ai siple si ai ine*ita$ile, n care #aptura aleasa ar #i ai precis cntarita ct
pri*este greutatea ei n placeri, n care aatorul de ade*aruri ar a*ea ai nueroase oca,ii sa +udece
creatura uana n toata goliciunea ei" %ornindu-se de la despuierea ce egalea,a pe cea a ortii, de la
uilinta care ntrece pe cea a n#rngerii si a rugii, snt uiit de #iecare data cnd *ad #orndu-se din nou
coplicatele re#u,uri, responsa$ilitati, contri$utii, +alnicele arturisiri, su$redele inciuni, coproisurile
pline de pasiune ntre placerile ele si cele ale Altuia, tot attea legaturi iposi$il de rupt si totusi att de
repede des#acute" @ocul acesta isterios care ncepe cu dragostea pentru corp si a+unge la cea pentru #iinta
i s-a parut destul de #ruos nct sa erite sa-i dedic o parte din *iata" -u*intele nsala caci cel de placere
acopera realitati contradictorii; el cuprinde deopotri*a notiunile de caldura, de tandrete de intiitate a
trupurilor, dar si pe cele de *iolenta, de lupta si strigat" Mica #ra,a o$scena a lui %o-seidonios despre #recarea
a doua $ucati de carne pe care te-a *a,ut copiind-o n caietele tale de scolar cu srguin-ta unui copil
cuinte de#ineste tot att de ult #enoenul dragostei ca si coarda, atinsa cu degetul, iracolul sunetelor"
Nu *oluptatea este ast#el insultata, ci carnea, acest instruent de uschi, de snge, de epidera, acest nor
rosu al carui #ulger e su#letul" Marturisesc ca ratiunea ra-ne stupe#iata n #ata iracolului nsusi al
dragostei, n #ata ciudatei o$sesii ca nsasi carnea de care ne pasa att de putin cnd e *or$a de corpul nostru
pe care ne preocupa doar sa-l spala, sa-l hrani si, daca e posi$il, sa nu-l lasa sa su#ere, ne poate
inspira pasiunea attor ngieri pur si siplu pentru ca este nsu#letita de o indi*idualitate di#erita de a
noastra si #iindca poseda anuite trasaturi ale #ruusetii despre care, de alt#el, +udecatorii cei ai
copetenti nu se pot pune de acord" In acest ca, logica oeneasca rane, ca si n pri*inta re*elatiilor
Misterelor, cuinte pe tar" Ast#el traditia populara nu s-a nselat pri*ind dintotdeauna dragostea ca pe o
#ora de initiere, unul din punctele de ntlnire a tainei cu sacrul" E6perienta sen,uala se aseaana si ea
Misterelor ntruct priul contact lasa neinitiatului ipresia unui ritual ai ult sau ai putin n#ricosator,
teri$il de ndepartat de #unctiile o$isnuite ale sonului, $autului si ncatului, totodata oti* de luare n
derdere, de rusine sau de spaia" Aidoa dansului Menadelor sau delirului -orA$antilor, dragostea ne
poarta catre o lue deose$ita n care altadata nu pute a+unge, tar unde ne rataci iediat ce arderea se
stinge sau placerea se terina" Bintuit pe trupul iu$it ca un cruci#icat pe cruce, a a#lat secrete ale *ietii ce
C
se sterg de+a din aintire ca urare a aceleiasi legi con#or careia con*alescentul o data nsanatosit nu se
ai identi#ica nicicu cu tainicele ade*aruri ale $olii, pri,onierul eli$erat da uitarii tortura sau triu#atorul
de,eticit, gloria"
%e *reuri *isa sa ntocesc un siste al cunoasterii oului nteeiat pe erotica, o teorie a contactului n
care isterul si denitatea celuilalt ar constitui pentru eul eu tocai punctul de spri+in al unei alte lui" n
cadrul acestei #ilo,o#ii, *oluptatea ar #i o #ora ai copleta dar si ai speciali,ata n ce pri*este
apropierea de Altul, nca o tehnica pusa n slu+$a cunoasterii a ceea ce nu snte noi cei pururi ,a*oriti n
sine" n contactele cele ai lipsite de sen,ualitate, eotia ia nastere sau s#rsit tot prin atingere= na nitel
de,gustatoare a $atrnei care-i ntinde o +al$a, #runtea +ila*a a tatalui eu n agonie, plaga spalata a unui
ranit" -hiar relatiile cele ai intelectuale sau cele ai neutre se sta$ilesc prin interediul acestui siste de
senale al corpului; pri*irea su$it duirita a tri$unului caruia n diineata unei $atalii i se e6plica o anue
ane*ra, salutul ipersonal al unui su$altern ntepenit, la trecerea noastra, n po,itie de drepti, prietenoasa
aruncatura de ochi a scla*ului cnd i ultuesc pentru ta*a adusa sau e6presia apreciati*a a unui *echi
prieten n #ata caeei grecesti priite n dar" -ele ai neiportante si ai super#iciale dintre con
'D('D$''48 tacte cu a+oritatea #iintelor ne satis#ac dorinta sau chiar o ntrec" Dar ct de insistente si
nueroase de*in ele n +urul #aptuirii unice, pna cnd o presoara n ntregie; ct de ncarcata de
seni#icatii rascolitoare, aidoa trasaturilor unui chip, ne apare #iecare portiune a corpului; cu ne
o$sedea,a ca o u,ica si ne #ranta ca o pro$lea o singura #iinta, n loc sa ne inspire cel ult nie,
placere sau plictis; cu trece ea de la peri#erie n centrul uni*ersului nostru, de*enindu-ne ai necesara
dect noi nsine, iar atunci are loc uiitoarea inune n care *ad ai degra$a o napadire a carnii de catre
spirit dect un siplu capriciu al carnii"
Atare pareri despre dragoste -ar #i putut duce catre o e6istenta de seducator" De n-a trait-o, nseana
nendoielnic ca a #acut altce*a, daca nu ce*a ai $un" n lipsa geniului, ast#el de e6istenta necesita
precautii si chiar stratagee pentru care a sitea putin dotat" -ursele ntinse, ereu aceleasi, rutina
arginita la *esnice apropieri si liitata prin chiar actul posesiunii au s#rsit prin a a de,gusta" !ehnica
seducatorului ire,isti$il presupune, spre a trece de la o #iinta la alta, o anuita usurinta, o indi#erenta #ata de
oaeni ce nu-i sta n #ire= oricu, a #ost parasit ai ult dect a parasit; n-a nteles niciodata cu te
poti satura de cine*a" Dorinta de a socoti cu preci,ie $ogatiile aduse de #iecare noua dragoste, de a o pri*i
schi$ndu-se, de a o pri*i $atrnind, poate, nu se prea potri*este cu nuarul are al cuceririlor" %e
*reuri credea ca putina ea *ocatie pentru #ruusete i-ar tine loc de *irtute, -ar iuni,a #ata de
ispitele prea grosiere" Ma nsela nsa" Iu$itorul de #ruusete s#rseste prin a o gasi peste tot, ca pe #ilonul
de aur n straturile cele ai sterile, prin a siti, nuind aceste capodopere #ragentare, ntinate sau sparte,
placerea aatorului aniac co-lectionnd olarie o$isnuita de lut nears" %entru oul de gust, un serios
o$stacol este po,itia de #runte n tre$urile pu$lice, cu toate riscurile lingusirii si inciunii pe care puterea
aproape a$soluta le iplica" Ideea ca un o, ct de nensenat, se pre#ace #ata de ine a #ace n stare sa-l
plng, sa-l dispretuiesc sau sa-l urasc" A su#erit de ast#el de nea+unsuri ale sortii ca un sarac de ale saraciei
sale" Un pas ai ult si as #i #ost gata sa accept inciuna constnd n a pretinde ca #areci cnd de #apt se
stie ca inspiri teaa" De,gustul sau poate prostia au nesansa de a ncepe cu acel pas"
n cele din ura a+ungi sa pre#eri usurelelor siretlicuri ale seducerii ade*arurile siple ale des#rului, n
ca,ul cnd si acestea nu ncap su$ donia inciunii" :nt gata sa adit n principiu ca prostitutia este o arta
asa cu snt asa+ul si coa#ura, dar a duc cu tot ai putina placere la $ar$ieri si aseuri" Niic ai
grosolan dect coplicii" -autatura o$lica a patronului ta*ernei care-i pune deoparte *inul cel ai $un, n
detrientul altuia, era dea+uns spre a a de,gusta n tinerete de *iata de petreceri a Roei, i displace cnd
cine*a crede ca-i ntpina dorinta, ca o pre*ede, adaptndu-se ecanic la ceea ce $anuieste ca as pre#era"
Re#lectarea i$ecila si de#orata a eului pe care i-o ser*este n atare oente o inte oeneasca a
#ace sa regret urarile triste ale asce,ei" Daca legenda nu e6agerea,a e6cesele lui Nero, ra#inaentele
sa*ante ale lui !i$eriu, acesti ari consuatori de placere tre$uie sa #i a*ut siturile destul de tocite ca sa
recurga la coplicate arti#icii, precu si un dispret #ata de oaeni iesit din coun spre a accepta sa de*ina
$ataia de +oc si sursa de pro#it a lor" si totusi, daca aproape a renuntat la #orele prea asinale ale placerii
sau n-a ers niciodata #oarte departe pe calea lor, #aptul l datore, ai degra$a norocului dect acelei
*irtuti incapa$ile sa re,iste la ce*a" $a-trnind, -as #i putut rentoarce pe druurile parasite asa cu se
ntpla n ai toate ca,urile de de*itaii,are si
o$oseala" >oala si oartea relati* apropiata a *or scapa de repetarea onotona a acelorasi gesturi aidoa
ng-narii unei lectii rasstiute pe dina#ara"
E
Dintre toate placerile care a parasesc ncetul cu ncetul, sonul este una din cele ai de pret, din cele ai
o$isnuite de alt#el" -ine doare putin si prost, spri+init pe nueroase perne, editea,a n *oie asupra acestei
*oluptati deose$ite" :nt de acord ca sonul per#ect este n od aproape necesar o preisa a dragostei=
re#le6ie a repaosu-lui re#lectat apoi n doua trupuri" Dar ceea ce a interesea,a n ca,ul respecti* este taina
speci#ica a sonului gustat pentru el nsusi, ine*ita$ila cu#undare, ncercata seara de seara de catre o,
singur, gol si de,arat, ntr-un ocean n care totul se a#la n schi$are= culorile, densitatile, ritul respiratiei
chiar, ocean n care-i ntlni pe cei orti, ncrederea n son ne este data de #aptul ca iesi din el si ca
iesi neschi$ati, deoarece o ciudata interdictie ne opreste sa lua cu noi tot ce-a ai raas din *ise" Ne
ncredinta lui si pentru ca ne *indeca teporar de o$oseala prin cel ai radical dintre procedee= #acnd ca
si cu n-a ai e6ista" In acest ca,, ca si n altele, placerea consta n a te lasa constient n *oia prea#ericitei
inconstiente, acceptnd sa de*ii ipercepti$il ai sla$, ai greoi, ai usor, ai detasat dect tu nsuti" .oi
re*eni ai tr,iu la luea uluitoare a *iselor" %re#er sa *or$esc acu de anuite e6periente ale sonului
pur, ale purei desteptari, n*ecinate cu oartea si cu ren*ierea" ncerc sa recapte, sen,atia e6acta a unor
atare #ulgeratoare sonuri ale adolescentei, cnd adori $racat pe carti, transportat deodata din luea
ateaticii si dreptului n adncurile unui son puternic si deplin, att de dens n energie ne#olosita nct
gustai, ca sa spun asa, sensul nsusi al #iintei prin pleoapele nchise" i aintesc de sonurile n care
cadea iediat n padure, pe pantul gol, dupa o$ositoare ,ile de *natoare; a tre,ea latratul cinilor sau
la$ele lor pe piept" Eclipsa #iind desa*rsita, -as #i putut regasi de #iecare data drept altul si a ira, iar
uneori a-ntrista din pricina angrena+ului #ara gres ce a readucea de-att
')
'2
de departe n stritul tare de uanitate care snt eu nsui" -e erau caracteristicile noastre proprii la care
tine cel ai ult, ca ele sa repre,inte att de putin pentru descatusatul care doare si care, pentru o clipa,
nainte de a reintra cu parere de rau n pielea lui Hadrian, reusea sa sa*ure,e aproape constient pe acel o
*id, acea e6istenta #ara trecut<
%e de alta parte $oala, *rsta si au si ele iracolele lor, capatnd de la son alte #eluri de $inecu*ntare" -u
aproape un an n ura, dupa o ,i din cale-a#ara de o$ositoare la Roa, i-a #ost dat sa cunosc una din acele
#ore de odihna cnd secatuirea #ortelor n#aptuia inuni identice sau ai degra$a alte inuni dect
re,er*ele inepui,ate de pe *reuri" Nu a ai duc dect rar n capitala si atunci i dau silinta sa plinesc
ct ai ulte tre$uri" Fiua #usese neplacut de agloerata= sedintei de la senat i-a urat alta la tri$unal, apoi
o discutie interina$ila cu unul din chestori; a a*ut dupa aceea loc o cereonie religioasa ce n-a putut #i
scurtata cu toata ploaia care cadea" Eu nsui nghesuise, lipise una de alta acele acti*itati di#erite spre a
lasa ntre ele ct ai putin tip posi$il tracasarilor sau linguselilor inutile" Druul calare a #ost unul din
ultiele de acest #el" M-a rentors la .ila sleit, $olna*, n#rigurat ca atunci cnd sngele nu ai *rea sa
actione,e prin artere" -eler si Ha$rias nu stiau ce sa ai #aca, dar ,elul poate #i o$ositor chiar atunci cnd e
sincer" Retras n ncaperile ele, a dat pe gt cte*a linguri dintr-o #iertura calda pe care i-o prepara eu
nsui, crusi de putin din teaa, cu s-ar putea $anui, ci #iindca asa doar i pot perite lu6ul de a #i
singur" M-a culcat" :onul parea att de departe de ine ca sanatatea, tineretea si #orta" A adorit"
Nisiparnita i-a con#irat ca dorise a$ia un ceas" La *rsta ea un son scurt dar pro#und echi*alea,a
cu unul care altadata dura ct +uatate din rotirea as-trelor" De aici nainte tipul se asoara pentru ine n
unitati ult ai ici" O ora nsa a #ost de a+uns pentru ca ica si uiitoarea inune sa se produca= caldura
snge-lui i ncal,ea din nou inile; inia, planii au ren-
73
ceput sa #unctione,e cu oarecare $una*ointa; *iata curgea ca un i,*or su$tire dar constant" ntr-un inter*al
scurt, sonul reediase e6cesele de *irtute cu aceeasi nepartinire cu care ar #i #acut-o si pentru cele
contrarii" Marea di*initate a tuturor re#acerilor *oieste ca $ine#acerile ei sa se a$ata asupra #iintei care
doare #ara a tine cont de ce e ea, asa cu apei *indecatoare nu-i pasa cine $ea din i,*or"
Daca ne gndi att de rar la un #enoen care a$soar$e cel putin o treie din ntreaga *iata e pentru ca o
anuita odestie e necesara spre a-i aprecia calitatile" Adoriti, -aius -aligula si dreptul Aristide snt
deopotri*a; lasndu-i deoparte iportantele si *anele pri*ilegii, nu a ai deose$esc de arapila care
doare de-a cure,isul pragului eu" -e este insonia altce*a dect aniaca ncapatnare a inteligentei de
a scorni gnduri, siruri de rationaente, de de#initii care-i snt tipice, re#u,ul ei de a se nchina di*inei
stupiditati a ochilor nchisi sau nteleptei ne$unii a *iselor< A a*ut de cte*a luni ncoace prea ulte oca,ii
sa constat ca oul care nu doare nu poate, ai ult sau ai putin constient, sa ai ai$a ncredere n
D
oceanul lucrurilor ce ne ncon+oara" &rate al ortii""" Isocrate se nsela, iar e6presia lui nu-i dect o retorica
e6agerare" ncep sa stiu ce e oartea; ea are alte taine, ult ai straine conditiei noastre uane" si totusi att
de nclcite, att de pro#unde snt isterele a$sentei si ale seiuitarii, nct ne da seaa ca unde*a i,*orul
al$ si cel ntunecat se ntl-nesc" Niciodata de $una*oie nu i-a pri*it dorind pe cei dragi; ei se odihneau
de ine; i scapau ast#el" &iecaruia i e rusine de chipul sau crpotit de son" De cte ori, sculat n ,ori
pentru-studiu sau pentru a citi, n-a aran+at pernele ototolite, cu*erturile n neornduiala, pro$e e*idente si
aproape o$scene ale ntlnirilor noastre cu neantul, do*e,i ca noapte de noapte nceta de a ai #i"""
Aceasta scrisoare nceputa spre a te in#ora despre progresele $olii a de*enit ncetul cu ncetul prile+ de
odihna a celui ce nu ai are #orta necesara o$ositoarelor tre$uri ale statului, editatia consenata n scris a
unui $olna*
7'
care da audienta aintirilor sale" i propun acu nca si ai ult= a intentia sa-ti po*estesc *iata"
Desigur, anul trecut a redactat o dare de seaa o#iciala a acti*itatii ele n capul careia secretarul &legon
si-a nscris nuele" A intit ct ai putin posi$il" Interesul pu$lic si decenta -au o$ligat totusi sa rease,
unele #apte" Ade*arul pe care intentione, sa-l e6pun aici nu e n chip special scandalos sau este doar n
asura n care orice ade*ar pro*oaca scandal" Nu a astept ca la cei saptespre,ece ani, cti ai, sa ntelegi
ce*a" Bin cu toate acestea sa te in#ore,, dar si sa te soche, deopotri*a" %receptorii tai pe care eu nsui i-
a ales ti-au dat o educatie se*era, ngri+ita, poate prea ocrotitoare, de la care astept re,ultate $une pentru
tine si pentru stat" Drept corecti* ti o#er aici o relatare lipsita de idei preconcepute si de principii a$stracte,
e6trasa din e6perienta unui singur o care snt eu" Nu stiu catre ce conclu,ii a *a duce po*estirea" i pun
nade+dea n e6ainarea #aptelor pentru a a de#ini, a a +udeca poate, sau cel putin pentru a a cunoaste
ai $ine nainte de a uri"
-a toata luea, nu dispun dect de trei i+loace spre a-i da seaa ct *alorea,a e6istenta oeneasca=
cercetarea propriului eu, cea ai grea si prie+dioasa etoda, dar si cea ai #ecunda totodata; o$ser*area
oaenilor, care reusesc cel ai adesea sa ne ascunda secretele sau sa ne #aca sa crede ca le au ntr-ade*ar;
cartile, cu speci#icele lor greseli de perspecti*a care iau nastere printre rnduri" A citit aproape tot ceea ce
au scris istoricii, poetii si chiar po*estitorii nostri, cu toate ca cei din ura trec drept super#iciali= tuturor le
datore, poate ai ulte cunostinte dect a putut do$ndi n pre+urarile destul de #elurite ale propriei
ele *ieti" Litera scrisa -a n*atat sa ascult *ocea oeneasca asa cu aretele atitudini io$ile ale
statuilor -au #acut sa acord nsenatate gesticii" Dipotri*a, de atunci nainte, *iata -a #acut sa nteleg
cartile"
Acestea int nsa, chiar cele ai sincere" :criitorii ai putin a$ili, lipsindu-le cu*intele si #ra,ele prin care
sa o poata capta, retin din *iata o iagine aor#a si saraca; unii,
77
ca Lucan, o ngreunea,a si o popotonea,a cu solenitatea pe care nu o are" Altii, ca %etronius,
dipotri*a, o usurea,a de continut #acnd din ea o inge saltareata si goala, lesne de prins si de aruncat ntr-
o lue careia i lipseste ponderea" %oetii ne transpun ntr-un uni*ers prea *ast sau prea #ruos, prea
istuitor sau prea dulce #ata de cel ce ne este dat, di#erit de el tocai prin acestea si n practica aproape de
nelocuit" &ilo,o#ii ipun realitatii, spre a o putea studia n stare pura, aproape aceleasi trans#orari pe care
#ocul sau aiul le aduc corpurilor naturale= niic din ce*a aterial sau dintr-un #apt, precu l cunoscuse,
pare sa nu ai e6iste n atare cristale sau cenusa" Istoricii ne n#atisea,a trecutul n sistee prea coplete, n
serii de cau,e si e#ecte prea e6acte si prea lipe,i pentru a #i #ost *reodata n ntregie ade*arate; ei reasa,a
docila aterie oarta si eu stiu ca, chiar lui %lutarh, ereu i *a scapa Ale6andru" %o*estitorii, autorii de
picante anecdote ilesiene, aidoa acelarilor, atrna de te+ghea $ucati ici de carne pe care se $at
ustele" M-as paca #oarte greu cu o lue lipsita de carti, realitatea nu este nsa continuta n ele pentru ca
nu poate intra toata acolo"
O$ser*area directa a oaenilor este o etoda nca si ai incopleta, liitata cel ai adesea la constatari
destul de tri*iale din care se n#rupta rautatea oeneasca" Rangul, po,itia, tot ce ni se ntpla ngradesc aria
de in*estigatie a cunoscatorului de oaeni; scla*ul eu dispune, spre a a o$ser*a, de posi$ilitati cu totul
di#erite de ale ele #ata de el; acestea snt nsa reciproc liitate" >atrnul Eu#orion i aduce de doua,eci de
ani #laconul cu ulei si $uretele, dar cunoasterea ea asupra lui se opreste la slu+$a sa, iar a lui despre ine la
$aie= orice ncercare de a te in#ora n plus produce dendata paratului ca si scla*ului ipresia unei
indiscretii" Aproape tot ce sti despre cine*a pro*ine de la terte persoane" Daca din ntplare un o se
4
destainuie, atunci si pledea,a cau,a; apologia lui e gata pregatita" Daca l o$ser*a, nu este singur" Mi s-a
reprosat ca-i place s citesc rapoartele politiei din Roa; desco-
7(
par ereu n ele oti*e de surprindere; prieteni sau suspecti necunoscuti sau #ailiari, oaenii acestia a
uiesc; sla$iciunile lor ser*esc drept scu,e alor ele" Nu a ai satur sa copar pe oul n *esinte cu
cel despuiat" Respecti*ele rapoarte, att de nai* aanuntite, se adauga teancului de dosare, #ara sa-i
#oloseasca n *reun #el la ntocirea *erdictului #inal" &aptul ca agistratul cu aparenta austera a cois o
cria nu-i usurea,a cu niic cunoasterea lui" O data in#orat, *oi #i pus n #ata a doua pro$lee n loc de
una= aparenta agistratului si cria sa"
n ce pri*este o$ser*area ea nsui, starui n ea #ie si nuai pentru a a ntelege cu indi*idul alaturi de
care *oi #i o$ligat sa traiesc pna la s#rsitul *ietii; o #ailiaritate de aproape sai,eci de ani coporta nca
destule sanse de eroare" n stra#unduri, cunoasterea de ine este o$scura, launtrica, ne#orulata, secreta ca o
coplicitate" La odul ipersonal, ea este tot att de glaciala ca si teoriile pe care le pot ela$ora despre
nuere= a #olosesc de tot ce dispun ca inteligenta pentru a-i pri*i de departe si ct ai de sus *iata care
de*ine atunci *iata altuia" -ele doua procedee de cunoastere snt nsa di#icile, cernd, unul co$o-rrea n sine,
celalalt o detasare de tine nsuti" In *irtutea inertiei nclin, ca toata luea, sa le nlocuiesc cu i+loace de
pura rutina n stare sa dea o idee despre propria-i *iata partial odi#icata de iaginea pe care luea si-o
#orea,a, de conclu,iile gata #orulate, adica rau #orulate, aidoa odelului dinainte ntocit pe care
croitorul ne-ndenatic se straduie sa potri*easca sto#a care ne apartine" Echipaent de *aloare inegala=
unelte ai ult sau ai putin tocite; nu dispun nsa de altele= cu a+utorul lor i #ac, ai $ine sau ai rau, o
parere despre destinul eu ca o"
-nd i pri*esc *iata, a ngro,esc ct de lipsita de #ora se arata" E6istenta eroilor, cea po*estita, e
sipla; ea erge direct la tinta ca o sageata" Ma+oritatii oaenilor i place sa-si re,ue *iata ntr-o #orula,
uneori ntr-o laudarosenie sau *aicareala, cel ai adesea reprosnd altora
7C
nereusita lor; pentru propria ultuire, eoria le ntoceste o e6istenta arguenta$ila si lipede" .iata-
i are contururi ai putin sigure" -u se ntpla de o$icei, a pot de#ini ai e6act prin ceea ce n-a #ost=
$un soldat, nu nsa are capacitate ilitara, aator de arta, dar nu artistul ce Nero, n clipa ortii, credea ca
#usese, capa$il de crie, dar nu acoperit de ele" Deseori a gndesc ca oaenii se caracteri,ea,a tocai
printr-o po,itie e6trea, eroisul lor constnd n a rane acolo ntreaga *iata" Ei snt polii nostri sau
antipo,ii" n ce a pri*este, a trecut rnd pe rnd prin toate po,itiile e6tree #ara sa ,a$o*esc pe nici una;
*iata -a #acut ereu sa lunec" si totusi nici nu a pot lauda, ca un lucrator sau haal *irtuos, cu o e6istenta
dusa pe linia de i+loc"
%eisa+ul ,ilelor ele pare copus, aidoa regiunilor de unte, din ateriale di#erite ase,ate cu #urca"
%rintre ele #irea-i, de+a copo,ita, #orata din parti egale de instinct si cultura" Ici si colo ies la i*eala
graniturile ine*ita$ilului; peste tot surpaturile ntplarii" Ma stradui, reparcurgn-du-i *iata, sa-i a#lu un
plan, sa uraresc o *na de plu$ ori de aur sau patul unui ru su$teran, dar planul nchipuit nu e dect o
ilu,ie a aintirii" Din tip n tip cred a recunoaste na #atalitatii ntr-o ntlnire, o pre*estire, o serie
anuita de ntplari; prea ulte druuri nu duc nsa nicaieri, prea ulte sue nu pot #ace o adunare"
ntre,aresc totusi n aceasta di*ersitate, n aceasta de,ordine, pre,enta unei persoane, #ora ei nsa pare
aproape ntotdeauna schitata de #orta pre+urarilor; trasaturile ei se tul$ura ca ale unui chip oglindit n apa"
Nu #ac parte dintre cei ce sustin ca #aptele nu li se aseaana" Ele tre$uie sa a repre,inte pentru ca snt
unica ea asura, singurul #el n care a pot nscrie n eoria oaenilor ori chiar n a ea nsai; pentru
ca deose$irea ntre ort si cel *iu consta poate n neputinta de a te e6pria si trans#ora prin #apte" Dar
ntre ine si aceste #apte din care snt #acut e6ista un gol" iposi$il de de#init" Do*ada ca sit ereu ne*oia
sa le cntaresc, sa le e6plic, sa-i dau ie nsui seaa de ele" Anuite tre$uri care durea,a pu-
7E
tin snt nendoielnic negli+a$ile, dar nici ocupatiile plinite pe tot cursul unei *ieti nu au ai are
iportanta" De pilda, n oentul n care scriu aceste rnduri a$ia i se ai pare esential ca a #ost
parat"
!rei s#erturi din *iata scapa de alt#el de#inirii prin #apte= ultiea *eleitatilor, dorintelor, chiar a proiectelor
ele rane ne$uloasa, destrandu-se ca o #antoa" Restul, partea palpa$ila, ai ult sau ai putin
autenti#icata de reali,ari, a$ia este ce*a ai lipede, nsiruirea e*enientelor #iind tot att de con#u,a ca a
*iselor" A propria ea cronologie, cu neputinta de sincroni,at cu cea $a,ata pe nteeierea Roei sau cu
)
era olipiadelor" -incispre,ece ani n #runtea aratelor au durat ai putin dect o diineata la Atena; e6ista
oaeni pe care i-a #rec*entat toata *iata si pe care nu-i *oi ntlni n In#ern" :patiile se suprapun si ele=
Egiptul si *alea !epe snt #oarte apropiate, iar eu nu snt ntotdeauna la !i$ur chiar cnd a a#lu acolo"
-teodata *iata i pare att de $anala nct nu erita nu nuai sa #ie scrisa, dar nici acar pri*ita cu
oarecare atentie, cu niic ai iportanta n ochii ei dect a priului *enit" Alteori cred ca e unica si
tocai de aceea lipsita de *aloare, inutila pentru ca iposi$il de redus la e6perienta oaenilor de rnd"
Niic nu a poate e6plica= *iciile ca si *irtutile ele nu snt de a+uns; #ericirea ar #ace-o ce*a ai ult, dar
nuai pe inter*ale, #ara continuitate si ai ales #ara oti*atii accepta$ile" Oului i repugna nsa gndul de
a se sti iesit din inile nt?plarii, de a nu #i dect re,ultatul trecator al unor sanse nepuse su$ senul
*reunui ,eu, cu att ai putin su$ senul lui nsusi" Din #iecare *iata, si chiar din #iecare *iata ce erita prea
putin sa #ie anali,ata, o parte trece cautnd ratiunile e6istentei, punctele de plecare, originile" Neputinta de a
le descoperi a #ace uneori sa nclin catre e6plicatiile agice, sa caut n delirurile ocultului ceea ce $unul-
sit nu-i poate da" -nd toate calculele coplicate se do*edesc #alse, cnd #ilo,o#ii nsisi nu ai au niic
sa ne spuna, este de iertat ntoarcerea catre ciripitul ntplator al pasarilor sau catre ndepartata
contrapondere a astrelor"
7$
.arius ultiple6 ulti#oris
>unicul eu Marullinus credea n astre" Acest $atrn nalt, uscat si gal$e+it de *rsta i acorda aceeasi
a#ectiune lipsita de tandrete, de sene e6terioare, aproape tacuta, pe care o purta anialelor gospodariei lui,
pantului sau, colectiei de pietre ca,ute din cer" -o$ora dintr-un sir lung de straosi ase,ati n :pania nca
de pe *reea :cipio-nilor" Era de rang senatorial, al treilea purtator al acestuia din #ailia noastra care
apartinuse ai nainte ordinului ec*estru" Luase parte, de alt#el odesta, la tre$urile pu$lice, su$ !itus" -a
pro*incial ce era, nu stia greceste, iar latina o *or$ea cu acel accent spaniol aspru pe care i l-a transis si
care, ai tr,iu, strnea rsul" -u toate acestea, spiritul lui nu era ntru totul lipsit de cultura; dupa oarte i s-
a gasit printre lucruri un cu#ar plin cu instruente pentru asuratori ateatice si cu carti de care nu se ai
atinsese de doua,eci de ani" -unostintele lui erau +uatate stiinti#ice, +uatate taranesti, aestec de strite
pre+udecati si de stra*eche ntelepciune ce-l caracteri,ase pe -ato cel >atrn" Dar -ato #usese ntreaga *iata
oul senatului Roei si al ra,$oiului cu -artagina, repre,entantul tipic al duritatii roane din *reea
repu$licii" Duritatea aproape de nepatruns a lui Marullinus *enea nsa si ai de departe, din *reuri nca si
ai *echi" El era oul tri$ului, ncarnarea unei lui sacre si aproape n#ricosatoare ale carei ure le-a
descoperit uneori la necroantii etrusci din ,ilele noastre" Mergea ntotdeauna cu capul descoperit, #apt care
de alt#el i s-a reprosat si ie; picioarele lui $atucite n-a*eau ne*oie de sandale" .esintele-i de toate ,ilele
a$ia se deose$eau de ale cersetorilor $atrni, de ale
&elurit, coplicat, ulti#or"
74
palasilor tacuti, gheuiti la soare" :e spunea ca e *ra+itor, iar satenii cautau sa-i ocoleasca pri*irea" Asupra
anialelor a*ea nsa puteri neo$isnuite" Ii *edea capul $atrn apropiindu-se cu gri+a si a#ectiune de cte un
cui$ de *ipere si degetele-i noduroase e6ecutnd un #el de dans n #ata *reunei soprle" n noptile de *ara a
ducea sa pri*esc cerul de pe *r#ul unei coline pietroase" O$osit de nuaratul eteoritilor, adorea prin
*reun hrtop" Ra-nea ase,at, cu capul ridicat, ntorcndu-se ipercepti$il o data cu stelele" .a #i cunoscut
sisteele lui &ilolaos si Hiparhos precu si pe acela al lui Aristarh din :aos pe care ai tr,iu eu nsui l
adoptase; atare speculatii nu-l ai interesau nsa" Astrele erau pentru el puncte de #lacari, o$iecte ca
pietrele si insectele ,a$a*nice din care asi+derea deducea pre*estiri, parti constituti*e ale unui uni*ers agic
care cuprindea de aseenea *ointele ,eilor, in#luenta deonilor si partea re,er*ata oaenilor" Lui i-a na,arit
ideea predestinarii ele" ntr-o noapte a *enit la ine, -a ,gltit ca sa a tre,easca anuntndu-i sta-
pnirea luii cu acelasi $odoganit laconic cu care ar #i pre,is uncitorilor de la #era o recolta $elsugata"
Apoi, cuprins de nencredere, s-a dus sa caute un *reasc aprins n aruntul #oc de curpen, pastrat sa ne
ncal,easca n ceasurile #riguroase dinspre ,iua, i l-a apropiat de na si citi n paia-i groasa de copil
de unspre,ece ani nu stiu ce con#irare a liniilor nscrise pe cer" %entru el luea era dintr-o singura $ucata,
o na ade*erind astrele" .estea pe care i-o dadu -a tul$urat ai putin dect s-ar putea crede= orice copil
se-asteapta la tot" -red ca ai apoi si-a uitat propria-i pro#etie, n acea indi#erenta #ata de e*enientele
pre,ente si *iitoare ce constituie trasatura *rstei naintate" ntr-o diineata a #ost gasit n padurea de castani
de la arginea proprietatii, de+a rece si atacat de pasarile de prada" nainte de a uri a cautat sa a n*ete
2
arta pre*estirii" Fadarnic= curio,itatea ea naturala sarea direct la conclu,ii #ara sa se ai ncurce n detaliile
coplicate si ca de,gustatoare ale stiintei lui" Mi-a raas
7)
n schi$ cu prisosinta gustul pentru anuite ncercari prie+dioase"
!atal eu, Aelius A#er Hadrianus, era un o plin de *irtuti- .iata i s-a scurs n adinistrari lipsite de glorie"
/lasul lui n-a #ost niciodata luat n seaa n senat" -ontrar celor ce se ntpla de o$icei, postul de
gu*ernator al A#ricii nu l-a $ogatit" Acasa, n unicipiul nostru spaniol Italica, se cheltuia n solutionarea
con#lictelor locale" N-a*ea a$itii, nici $ucurii si, ca ulti care din an n an de*in tot ai stersi, a+unsese la
o tipicarie aniaca n toate #leacurile carora li se dedica e6clusi*" Eu nsui a cunoscut onora$ilele ispite
ale inutiei si scrupulului" E6perienta cladise nsa n tatal eu un scepticis #ata de oaeni iesit din coun
n care a cuprinsese si pe ine nca de copil" :uccesele ele, daca i-ar #i #ost dat sa le #ie artor, nu l-ar #i
uiit ctusi de putin; orgoliul #ailiei era att de are nct se ntelegea de la sine ca nu i-as #i putut adauga
niic" A*ea doispre,ece ani cnd oul acesta o$osit ne-a parasit" Maica-ea raase pentru restul *ietii
ntr-o *adu*ie austera; n-a ai *a,ut-o din ,iua n care, cheat de tutorele eu, a plecat la Roa"
-hipului ei prelung de spaniola, pe care se ntiparise o sua*itate usor elancolica, i-a pastrat o aintire
ntarita de $ustul de ceara din galeria straosilor" A*ea picioarele ici ncaltate cu sandale strite ca ale
#etelor din /ades, iar dulcea $alansare a soldurilor dansatoarelor din acea regiune o puteai regasi la tnara si
ireprosa$ila atroana"
A re#lectat adesea la greseala pe care o coitea cnd ne nchipui ca un o, o #ailie participa neaparat
la ideile sau e*enientele secolului n care se ntpla sa e6iste" Ecoul intrigilor roane a$ia a+ungea la
straosii ei din acel colt al :paniei, cu toate ca n *reea re*oltei potri*a lui Nero $unicul eu l-a
ga,duit pentru o noapte pe /al$a" :e ai pastrea,a nca aintirea unui oarecare &a$ius Hadrianus ars de *iu
de cartagine,i la asediul Uticei, a unui al doilea &a$ius, soldat lipsit de noroc, ura-rindu-l pe Mitridate pe
druurile Asiei Mici, eroi o$scuri de arhi*a ai #astelor particulare" Despre scriitorii tipu-
72
lui tatal eu nu stia aproape niic= Lucan si :eneca i erau straini cu toate ca #usesera ca si noi originari din
:pania" Unchiul eu Aelius care a*ea cultura literara si liita lecturile la autorii cei ai cunoscuti ai epocii
lui Augustus" Dispretul odelor conteporane l cruta de nenuarate optiuni de prost gust, l #acea sa e*ite
orice e#a,a" Elenisul si Orientul erau necunoscute sau pri*ite de departe cu se*era ncruntare; cred ca n
toata peninsula nu e6ista o statuie greceasca de calitate" Econoia #acea casa $una cu $ogatia, #elul rustic de
a #i cu un gen de solenitate aproape popoasa" :ora ea %aulina era gra*a, tacuta, ursu,a si s-a aritat de
tnara cu un $atrn" -instea era e6eplara, dar scla*ii erau tratati cu se*eritate" Nici un #el de curio,itate
pentru niic; toata luea se gndea nuai la ce se cu*enea sa gndeasca un cetatean roan" Attor *irtuti,
daca *irtuti erau acelea, eu le-a #ost risipitorul" &ictiunea o#iciala *rea ca un parat roan sa #ie nascut la
Roa, -a nascut nsa la Italica; acestui tinut uscat si totusi #ertil i-a suprapus ai tr,iu attea si attea
regiuni ale luii" &ictiunea are si partea ei $una= ea do*edeste ca hotarrile luate de spirit si *ointa snt ai
iportante dect pre+urarile" Ade*aratul loc de nastere este acela unde pentru pria data ai aruncat asupra
ta nsuti o pri*ire patrun,atoare= ntile ele patrii au #ost cartile" In asura ai ica scolile" -ele din
:pania lasau de dorit din pricina tihnei pro*inciale" scoala lui !erentius :caurus de la Roa preda ediocru
#ilo,o#ii si poetii, dar te pregatea destul de $ine pentru *icisitudinile e6istentei oenesti= pro#esorii e6ercitau
asupra scolarilor o tiranie de care as rosi ipunnd-o oaenilor; #iecare din ei, nchistat ntre liitele nguste
ale cunostintelor sale, si dispretuia colegii care stiau cu tot atta arginire altce*a" Acesti pedanti raguseau
n dispute de cu*inte" -erturile asupra ntietatii, intrigile, caloniile -au o$isnuit cu ceea ce a*ea sa
ntlnesc ai apoi n toate ediile n care a trait; celor dinainte li se adauga nsa $rutalitatea copilariei" si
totusi i-au placut unii din dascalii ei, acele raporturi straniu de intie si straniu de electi*e care e6ista
ntre pro#esor si ele*, :i-
(3
renele care cnta n adncul unei *oci sparte ce-ti re*elea,a pentru ntia oara o capodopera sau ti de,*aluie o
idee noua" La ura urelor, arele seducator nu este Alci-$iade, ci :ocrate"
Metodele graaticilor si retorilor snt poate ai putin a$surde dect credea pe cnd era o$ligat sa le arat
ascultare" /raatica, cu aestecul ei de reguli logice si u,ante ar$itrare, da intii tinere predispo,itia
gustului pe care i-l *or satis#ace ai tr,iu stiintele coportarii uane, dreptul sau orala, toate sisteele n
care oenirea a codi#icat e6perienta ei instincti*a" -t pri*este e6ercitiile de retorica n care era succesi*
Ger6es si !eistocle, Oc-ta*ian si Marc Antoniu, ele a e6altau; a sitea %ro-teu" Ele -au n*atat sa
'3
patrund rnd pe rnd n cugetul #iecarui o, sa nteleg ca #iecare decide, traieste si oare dupa propriile sale
legi" Lectura poetilor a a*ut urari nca si ai tul$uratoare= nu snt sigur daca descoperirea dragostei este
neaparat ai dulce dect a poe,iei" -ea din ura -a trans#orat= initierea n isterele ortii nu a *a
purta ai departe pe tarurile altei lui dect cutare apus de soare *irgilian" Mai tr,iu a pre#erat
aspriea lui Ennius, att de apropiat de o$rsiile sacre ale neaului, sau docta aaraciune a lui Lucretiu, sau
uila siplitate a lui Hesiod $ogatiei generoase a lui Hoer" Mi-au placut ai ales poetii cei ai di#icili si
ai a$sconsi care-i o$ligau intea la o ginastica #oarte grea, precu deopotri*a cei *echi ce-i
deschideau cai ntru torul noi sau a a+utau sa regasesc cararile pierdute" In acea *ree aprecia nsa n arta
*ersi#icarii cu precadere adresarea nei+locita la situri, etalul lustruit al lui Horatiu, oliciunea carnii la
O*idiu" :caurus i luase orice speranta asigurndu-a ca nu *oi #i niciodata altce*a dect un poet dintre cei
ai ediocri= i lipseau harul si priceperea" Multa *ree cre,use ca se nselase= tin unde*a su$ cheie
unul sau doua *olue de *ersuri de dragoste, a+oritatea iitate dupa -atul" %utin i pasa de aici nainte
daca propria-i productie e proasta sau nu"
('
Lui :caurus i *oi #i recunoscator pna la oarte pentru ca -a pus de tnar sa-n*at greceste" Era copil nca
atunci cnd pria oara a ncercat sa trase, cu stilul caracterele unui al#a$et necunoscut= ncepea area
ea nstrainare si lungile calatorii si sita?ntul unei alegeri tot att de deli$erate si in*oluntare ca
dragostea nsasi" A iu$it aceasta li$a pentru #le6i$ilitatea trupului ei $ine alcatuit, pentru $ogatia
*oca$ularului do*edind la #iece cu*nt contactul direct si *ariat cu realitatile si pentru ca aproape tot ce
oaenii au spus ai $ine a #ost spus n greceste" E6ista, stiu, si alte li$i= unele de+a pietri#icate, altele nca
n stadiul de a se naste" %reotii egipteni i-au aratat anticele lor si$oluri, sene ai degra$a dect cu*inte,
stra*echi ncercari de clasi#icare a luii si a lucrurilor, grai sepulcral al unei seintii stinse" n tipul
ra,$oiului iudaic, ra$inul losua i-a e6plicat litera cu litera anuite te6te ale acestei li$i de sectari
o$sedati ntr-att de dune,eul lor nct au uitat de cele oenesti" n i+locul trupelor, -a #ailiari,at cu
li$a+ul au6iliarilor celti; i-aintesc ai ales de unele cntece" Li$ile $ar$are au cel ult *aloarea de
re,er*e ale graiului oenesc si #ara ndoiala snt iportante pentru ceea ce *or e6pria n *iitor" /reaca,
dipotri*a, are de+a n spatele ei te,aurele sale de e6perienta uana si statala" De la tiranii ionieni la
deagogii Atenei, de la austeritatea pura a lui Agesilaos la e6cesele unui Dionisiu sau Deetrios, de la
tradarea lui Dearatos la credinta lui &ilopoien - tot ce #iecare din noi ar putea ncerca spre raul sau $inele
seenilor a #ost, cel putin o data, #acut de un grec" Acelasi lucru si despre optiunile personale, de la cinis
la idealis, de la scepticisul lui %iron la *isurile sacre ale lui %itagora; re#u,urile si asentientele noastre
au #ost de+a e6priate, *iciile si *irtutile au odele grecesti" Niic nu egalea,a #ruusetea unei inscriptii
latine *oti*e sau #unerare= cele cte*a cu*inte sapate n piatra re,ua, cu ipersonala aiestate, tot ce luea
are ne*oie sa stie despre noi" Iperiul l-a adinistrat n latineste; epita#ul eu
(7
*a #i cioplit pe ,idul ausoleului de pe alul !i$rului tot n latina, dar ca grec as #i *rut sa gndesc si sa
traiesc"
A*ea saispre,ece ani= a ntorcea dupa perioada de instructie e#ectuata n rndul cadrelor Legiunii a
saptea cantonata pe atunci n i+locul %irineilor, ntr-o regiune sal$atica a Hispaniei -iterior, cu totul
deose$ita de partea eridionala a peninsulei, unde crescuse" !utorele eu Acilius Attianus a cre,ut nierit
sa copense,e prin studiu cele cte*a luni de *iata aspra si de *natori isto*itoare" A #ost ntelept din partea
lui ca s-a lasat con*ins de :caurus sa a triita la Atena pe lnga so#istul Isaios, personalitate stralucita si
dotata cu un rar talent al ipro*i,atiei" Atena -a cucerit pe data; scolarul putin stngaci, adolescentul cu
su#letul adu$rit gusta pentru pria data din aerul *iu, din con*ersatiile pripite, din hoinarelile n lungile
seri ro,e, din placerea #ara seaan a discutiei si *oluptatii" Mateaticile si artele i ocupau rnd pe rnd
tipul n studii paralele; a a*ut de aseenea oca,ia sa ure, la Atena un curs de edicina al lui
LeotAhides" %ro#esia de edic i-ar #i placut; spiritul ei nu se deose$este #undaental de cel n care a
ncercat sa-i e6ercit eseria de parat" Ma pasionase pentru aceasta stiinta prea apropiata de noi pentru
a ai #i o$iecti*a, supusa pasiunii si erorii, dar ereu corectata de contactul cu realitatea iediata n toata
goliciunea ei" LeotAhides pri*ea lucrurile su$ aspectul lor cel ai po,iti*= ela$orase un e6celent siste de
recuperare a #racturilor" Ne pli$a seara pe alul arii= acest o uni*ersal era interesat de alcatuirea
cochiliilor si de copo,itia lurilor arine" i lipseau i+loacele de e6perientare; regreta la$oratoarele si
salile de disectie ale Mu,eului din Ale6andria pe care-l #rec*entase n tinerete, lupta de opinii, concurenta
''
plina de ingenio,itate a oaenilor" :pirit pragatic, el -a n*atat sa pre#er cu*intelor #aptele, sa nu a-
ncred n #orule, sa o$ser* ai ult dect sa trag conclu,ii" Rigurosul grec i-a ipriat etoda"
In ciuda legendelor care circula, a iu$it prea putin tineretea, pe a ea si ai putin dect pe a altora" %ri*ita
n
((
ea nsasi, ult laudata tinerete i parea deseori drept *r-sta cea prost e$osata a e6istentei, o perioada opaca
si in#ora, eschi*anta si #ragila" E de la sine nteles ca regulei i-a a#lat un nuar de ncntatoare e6ceptii,
dintre care doua sau trei adira$ile, iar printre cele din ura tu, Mar-cus, esti cea ai curata" n ce a
pri*este, la doua,eci de ani era aproape ceea ce snt asta,i, dar #ara consistenta" Niic nu era rau n ine,
nsa totul putea #i= $inele ct si raul stateau la teelia detesta$ilului" Ma gndesc nu #ara sa rosesc la lipsa
ea de cunoastere a luii pe care credea ca o cunosc, la nera$darea ea, la #elul acela de a$itie
usuratica si de grosolana a*iditate" :a arturisesc oare< n plina *iata de studiu, la Atena, unde toate
placerile si a#lau cu asura locul, regreta, nu att Roa, ci aerul locului n care se #ac si se des#ac
nencetat destinele luii, ,gootul scripetilor si rotilor de transisie ale asinii puterii" Donia lui
Doitian era pe s#rsite; *arul eu !ra-ian, acoperit de glorie pe #rontierele Rinului, de*enise o personalitate
#oarte populara; tri$ul hispanic se iplanta la Roa" -oparata cu aceasta lue a actiunii iediate,
preaiu$ita pro*incie greceasca parea sa sonole,e ntr-o pul$ere de idei de ult respirata; pasi*itatea
politica a grecilor i aparea ca o #ora rusinoasa de renuntare" %o#ta ea de putere, de $ani, deseori la
roani pria treapta a acesteia, si de glorie, ca sa dau nuele unei #ruoase pasiuni ncariii de a au,i
*or$indu-se de noi, era de netagaduit" Intra aici n chip con#u, n +oc sentientul ca Roa, in#erioara n
attea pri*inte, ar capata o ai aleasa stralucire prin intiitatea arilor pro$lee n care-si iplica cetatenii,
cel putin pe cei din ordinul senatorial sau ec*estru" A+unsese sa-i nchipui ca din discutia cea ai $anala
pe tea iportului de grne din Egipt as n*ata ai ult despre tre$urile statului dect din tot:tatul lui
%laton" De+a, cti*a ani nainte, ca tnar roan patruns de disciplina ilitara, cre,use ca-i dau seaa ca
as ntelege ai $ine dect pro#esorii ei pe soldatii lui Leonida si pe atletii lui %indar" A parasit Atena
uscata si aurie pentru orasul unde oaenii cu grele togi trase pe cap luptau potri*a
*?ntului de #e$ruarie, unde lu6ul si des#rul snt lipsite de #arec, dar n care luarea celor ai nensenate
deci,ii a#ecta soarta unei parti din lue si unde un tnar pro*incial a*id, nsa deloc o$tu,, cre,nd la nceput
ca da ascultare doar unor grosolane a$itii, a*ea, ncetul cu ncetul, sa le piarda pe cele din ura,
reali,ndu-le, si sa n*ete a tine piept oaenilor si e*enientelor, sa coande si, lucru care n #inal este
poate ai putin ,adarnic, sa ser*easca"
Nu toate erau $une ct pri*este ridicarea *irtuoasei clase i+locii care se consolida n *ederea unei apropiate
schi$ari de regi= onestitatea politica a*ea cstig de cau,a cu a+utorul unor stratagee destul de du$ioase"
:enatul, lasnd treptat adinistratia n inile prote+atilor lui Doitian, desa*rsea i,olarea acestuia pna la
as#i6iere; oaenii noi, de care a apropiau toate legaturile de #ailie, pro$a$il ca nu se deose$eau prea ult
de cei pe care a*eau sa-i nlocuiasca; erau n orice ca, ai putin urdariti de putere" .erii si nepotii din
pro*incie se asteptau cel putin la posturi su$alterne; li se cerea sa dea do*ada de integritate nsa" Mi-a
capatat si eu #unctia= a #ost nuit +udecator la tri$unalul litigiilor de succesiune" Din acest post a asistat
la ultiele #a,e ale luptei pe *iata si pe oarte dintre Doitian si Roa" paratul pierduse terenul n oras
unde nu se ai entinea dect prin e6ecutii care-i gra$eau s#?rsitul; toata arata i coplota pieirea"
ntelegea prea putin din duelul, in#init ai #atal dect cel din arena; a ultuea sa nutresc pentru
tiranul haituit dispretul usor arogant al unui ele* al #ilo,o#ilor" >ine s#atuit de Attianus, i-a #acut eseria
#ara sa a ocup prea ult de politica"
Anul acela de unca nu s-a prea deose$it de cei de studiu= dreptul i era necunoscut; a a*ut norocul sa-
i #ie coleg de tri$unal Neratius %riscus care si-a luat asupra-i pregatirea ea si care a raas pna la oarte
prietenul si consilierul eu o#icial" El apartinea acelei categorii de spirite, att de rare, care, stapnind
teeinic o specialitate, pri*ind-o, cu s-ar spune dinauntru si dintr-o perspecti*a inaccesi$ila pro#anilor,
pastra totusi situl *alorii ei re-
(C
(E
lati*e n ordinea lucrurilor, aplicndu-i asura oenescului" .ersat ca nieni altul dintre conteporani n
u,antele legii, nu e,ita niciodata n #ata nnoirilor #olositoare" /ratie lui a reusit, ai tr,iu, sa introduc
unele re#ore" Deocadata a*ea de pus la punct alte tre$uri" %astrase accentul pro*incial; priul eu
discurs la tri$unal a str-nit rsul" A pro#itat de to*arasia actorilor datorita careia i scandali,ase #ailia;
'7
lectiile de e6priare au constituit *ree de luni de ,ile ndeletnicirea cea ai di#icila dar si cea ai placuta
dintre ndatoriri, secretul cel ai tainic al *ietii ele" Des#rul nsusi de*enise, n acei ani grei, o$iect de
studiu; ncerca sa tin pasul cu tineretul ras#atat al Roei; n-a reusit pe deplin niciodata" Datorita
lasitatilor #iresti acelei *rste a carei teeritate e6clusi* #i,ica se cheltuia aiurea, nu ndra,nea sa-i acord
ncredere dect pe +uatate; n speranta de a seana altora, i rete,a sau i ascutea pornirile"
Era putin iu$it" Nu e6ista de alt#el nici un #el de oti* pentru care sa #iu" Unele trasaturi, de pilda gustul
artistic, nerearcat la scolarul de la Atena, urnd sa #ie ai ult sau ai putin trecut cu *ederea *iitorului
parat, supara la o#iterul si agistratul a#lat pe ntile trepte ale ierarhiei puterii" &ilelenisul eu strnea
,$ete cu att ai ult cu ct pe rnd l etala si-l ascundea cu stnga-cie" In senat i se spunea studentul
grec" ncepuse sa a propria-i legenda, acest re#le6 sclipitor, straniu, produs +uatate de #aptele noastre,
+uatate de ceea ce *ulgul crede despre ele" A*ocati neo$ra,ati si triiteau ne*estele sa inter*ina, daca
a#lasera cu*a de *reo legatura de-a ea cu sotia unui senator, sau #iul, cnd i a#isa iprudent pasiunea
pentru cutare tnar i" Era placut sa-i uilesti prin indi#erenta" nca si ai +alnici erau cei ce spre a-i #i
pe plac ncepeau sa discute despre literatura" !actica ela$orata din e6perienta acelor #unctii ediocre i-a
ser*it ai tr,iu pentru audientele iperiale" :a te dedici cu totul #iecaruia n scurtul rastip al audientei, sa
#aci a$stractie de ntreaga lue n care pentru oent nu e6ista dect acest $ancher, acest *eteran, aceasta
*adu*a,
sa acor,i acestor persoane att de di#erite si noral claustrate n liitele nguste ale unei spete atentia
politicoasa si concentrata pe care ti-o acor,i tie n cele ai alese clipe si sa le *e,i pro#itnd aproape #ara
e6ceptie de aseenea #a*oare ca sa se u#le ca $roasca din #a$ula, n #ine, sa consacri un tip de serioasa
re#lectare pro$leei sau tre$ii pentru care au *enit" Era ntocai ca n ca$inetul edicului" De,$raca la
piele nspai?ntatoare uri stra*echi, inciuna ntinsa ca lepra" :oti potri*a sotiilor, parinti contra copiilor,
colaterali n lupta cu toata luea= putinul respect ce-l ai a*ea pentru institutia #ailiei n-a ai putut
dainui"
Nu dispretuiesc oaenii" Daca as #i #acu t-o, n-as #i a*ut nici un drept, nici *reo ratiune sa ncerc sa-i
conduc" stiu ca snt *ani, ignoranti, a*i,i, #ara astpar, n stare de aproape orice ca sa reuseasca, sa se arate
capa$ili chiar n #ata lor nsile sau pur si siplu pentru a scapa de su#erinta" stiu= si eu snt ca ei, cel putin
uneori, sau as #i putut #i" Deose$irile ce le o$ser* ntre altul si ine snt prea negli+a$ile ca sa conte,e n
socoteala #inala" i dau deci silinta ca purtarea sa-i #ie egal departata de superioritatea rece a #ilo,o#ului
ct si de aroganta ce,arului" -ei ai opaci oaeni nu snt lipsiti de licariri= un asasin cnta $ine din #luier,
contraaistrul care s#sie cu lo*ituri de $ici spatele scla*ilor poate ca este un #iu $un, idiotul cela si-ar
parti cu ine ultia-i $ucata de pine" %utini snt aceia pe care nu-i poti n*ata sa #aca ultuitor ce*a"
Marea noastra greseala este ca ncerca sa solicita #iecaruia n parte *irtutile pe care nu le are, negli+nd a
culti*a pe cele ce le poseda" As aplica aici, n depistarea calitatilor partiale, ceea ce spunea ai sus despre
*oluptuoasa cautare a #ruusetii" A cunoscut #iinte in#init ai no$ile, ai desa*rsite dect ine, ca de
pilda parintele tau Antoninus; a #rec*entat o ultie de eroi si chiar cti*a ntelepti" La a+oritatea
oaenilor a ntlnit sla$a staruinta n $ine, dar nici ai tenace n rau; nencrederea, indi#erenta lor, ai
ult sau ai putin ostile, cedau prea repede, aproape rusinos, se schi$au prea usor n recunostinta, n
respect, de altinteri #ara
(D
(4
doar si poate la #el de nedura$ile; chiar egoisul lor ar putea #i #olosit n scopuri utile" Ma ir ntruna ca att
de putini -au urt; n-a a*ut dect doi sau trei dusani n*ersunati; ca ai totdeauna n atare ca,uri purta
si eu partea ea de *ina" Unii -au iu$it= aceia i-au daruit ult ai ult dect a*ea dreptul sa cer sau sa
sper de la ei= oartea, cteodata *iata lor" Feul care salasluieste n ei se re*elea,a adesea cnd or"
ntr-o singura pri*inta a sit superior oaenilor o$isnuiti= snt n general ai li$er si ai supus dect
ndra,nesc ei sa #ie" Aproape toti nu-si dau seaa deopotri*a de li$ertatea ce li se cu*ine si de ade*arata lor
ser*itute" si $lestea lanturile; uneori par sa se laude cu ele" %e de alta parte si pierd tipul n ,adarnice
ngaduinte; nu se pricep sa-si #aureasca +ugul cel ai usor" n ce a pri*este, a cautat li$ertatea ai ult
dect puterea si puterea nuai #iindca n parte nlesnea li$ertatea" -eea ce a interesa nu era o #ilo,o#ie a
oului li$er 1toti care ncearca sa o n+ghe$e,e a plictisesc5, ci o anuita tehnica= *oia sa gasesc
articulatia *ointei noastre cu destinul, odalitatea n care disciplina a+uta si nu pune #ru naturii" :a #i $ine
ntelesi= nu e *or$a aici de *ointa de ne,druncinat a stoicului a carei putere ti-o nchipui neasurata, nici de
nu stiu ce optiune sau #agaduinta a$stracta care sa nesocoteasca starile luii acesteia pline, continue,
'(
alcatuita din o$iecte si corpuri" .isa la o acceptare ult ai pro#unda sau la o $una*ointa ai supla" Lua
*iata ca pe un cal cu ale carui iscari te contopesti dupa ce l-ai strunit ct ai $ine" !otul #iind n cele din
ura hotarre a spiritului, dar lenta, ipercepti$ila si care atrage dupa ea si ade,iunea trupului, -a
straduit sa ating treptat aceasta stare aproape pura de li$ertate sau de supunere" /inastica i-era acu de
#olos; dialectica nu-i pre+udicia stradania" A cautat ai nti sipla li$ertate a *acantelor, a oentelor
de raga," Orice *iata $ine ntocita le are pe ale sale si cine nu stie sa si le acorde nu stie sa traiasca" A
ers ai departe; a iaginat o li$ertate n siultaneitate gratie careia doua actiuni sau doua stari ar putea
a*ea loc concoitent;
a n*atat, de pilda, lundu-l ca odel pe -e,ar, sa dicte, ai ulte te6te n acelasi tip, sa *or$esc
continund a citi" A in*entat un od de *iata prin care sarcina cea ai grea sa poata #i per#ect ndeplinita
#ara a a iplica integral; ntr-ade*ar, a ndra,nit uneori sa-i propun eliinarea pna si a notiunii de
o$oseala #i,ica" Alteori e6ersa aplicarea li$ertatii n alternanta= eotiile, ideile, tre$urile tre$uiau sa #ie
capa$ile n orice oent de ntrerupere si reluare; certitudinea de a le putea alunga sau rechea ca pe niste
scla*i le pri*a de orice tendinta tiranica, a dega+a de sentientul oricarei ser*ituti" si ai ult nca= i
ornduia ntreaga ,i n +urul unui gnd pre#erat pe care nu-l parasea; tot ce -ar #i putut piedica sau
sustrage - proiecte ori tre$uri de alt ordin, cu*inte #ara iportanta, iile de #leacuri ale unei ,ile - si a#lau pe
el spri+inul ca +oardele de *ita pe #usul unei coloane" n alte dati, dipotri*a, di*i,a la in#init= #iecare gnd,
#iecare #apta le des#acea, le sectiona ntr-un #oarte are nuar de gnduri si #apte ai ici, ai lesne de
stapnit" Hotarrile greu de luat se #aritau ntr-o pu,derie de deci,iuni inuscule, adoptate una cte una,
conducnd una catre cealalta, de*enind n acest chip ine*ita$ile si lipsite de di#icultate" Dar tot li$ertatii
acceptarii, cea ai spinoasa dintre cte snt, -a dedicat cu toata serio,itatea" %o,itia n care a a#la, o
*oia; n anii dependentei su$alterne supunerea pierdea din aaraciune, chiar din uilinta daca accepta
sa *ad n ea un e6ercitiu #olositor" Alegea ceea ce a*ea, straduindu-a doar sa posed n ntregie si sa
gust tot ce era ai $un cu putinta" :arcinile cele ai ingrate se reali,au #ara greutate daca le descoperea o
ct de ica atractie" -nd ce*a i displacea, #acea din el o$iect de studiu; a straduia cu di$acie sa l
trans#or n prile+ de $ucurie" n #ata unei ntplari nepre*a,ute sau aproape disperate, ntr-o a$uscada
sau #urtuna n largul arii, o data luate toate asurile pri*ind securitatea celorlalti, a lasa n *oia
ntplarii, $ucurndu-a de ce-i putea aduce nepre*a,ut, si atunci a$uscada ori #urtuna se integra #ara
di#icultate n planurile sau *isarile ele"
()
(2
-hiar n snul celei ai ari nenorociri i dadea seaa de oentul n care propria-i epui,are i
estopa acesteia o parte din gro,a*ie pe care i-o nsusea accep-tnd sa o accept" Daca as #i *reodata
supus torturii, si nendoielnic $oala si *a lua asupra-i sarcina de a a supune, nu snt sigur ca *oi o$tine de
la ine pentru tip ndelungat ipasi$ilitatea lui !raseas; *oi a*ea cel putin puterea de a nu a ani#esta
dect prin geete" si ast#el, aestecnd re,er*a cu ndra,neala, supunerea si ra,*ratirea aroni,ate cu gri+a,
e6igenta e6trea si concesiile prudente, a reusit n cele din ura sa a accept pe ine nsui"
%relungita prea ult, *iata dusa la Roa -ar #i acrit, corupt si u,at n od sigur" M-a sal*at rentoarcerea
la arata" si acolo e6ista coproiteri, dar ai siple" %lecarea la arata nsena calatorie; a pornit cu
entu,ias" &usese proo*at tri$un al Legiunii a doua Adiutri6= i-a petrecut cte*a luni de toana
ploioasa pe alurile Dunarii :uperioare #ara alta to*arasie dect un *olu recent aparut al lui %lutarh" n
noie$rie a #ost trans#erat la Legiunea a cincea Macedonica, pe atunci 1ca si acu5 cantonata la *arsarea
aceluiasi #lu*iu, pe #rontierele Moe-siei In#erioare" Fapada care $locase druurile a piedicase sa
calatoresc pe uscat" M-a $arcat la %ola; n dru a$ia a a*ut tip sa *i,ite, Atena unde, ai tr-,iu, i
*a #i dat sa traiesc ulta *ree" .estea asasinarii lui Doitian, anuntata putine ,ile dupa sosirea ea n
ta$ara, nu a uiit pe nieni, ci a $ucurat pe toata luea" La scurta *ree, !raian a #ost adoptat de Ner*a;
*rsta naintata a noului principe #acea din succesiune o chestiune cel ult de luni= politica de cuceriri n
care se stia ca *arul eu si propusese sa anga+e,e Roa, regruparile de trupe ce ncepusera sa ai$a loc,
ntarirea treptata a disciplinei entineau arata ntr-o stare de e#er*escenta si asteptare" Legiunile danu$iene
#unctionau cu preci,ia unei asini de lupta de curnd gresata; ele nu se aseanau ctusi de putin cu
garni,oanele adorite pe care le cunoscuse n
C3
:pania; lucru ai iportant este ca atentia aratei a ncetat sa se ai concentre,e asupra certurilor de palat
pentru a se consacra pro$leelor de politica e6terna ale iperiului; trupele noastre nu ai erau o $anda de
'C
lictori gata sa aclae sau sa ucida pe oricine le atinea calea" O#iterii cei ai inteligenti se straduiau sa
ntre*ada planul general al acestor reorgani,ari la care luau parte, sa pre*ada *iitorul si nu nuai propriul lor
*iitor" De alt#el despre aceleasi e*eniente a#late n pria #a,a a e*olutiei se #aceau nu putine coentarii
ridicole, iar planuri strategice pe ct de gratuite pe att de inepte erau ,galite seara pe ta$liile eselor"
%atriotisul roan, autoritatea si isiunea Roei de a crui popoarele luau la acesti oaeni de eserie
#ore $rutale cu care nu a deprinsese nca" La #rontiere, unde ar #i #ost necesara, cel putin pentru
oent, tocai a$ilitatea indispensa$ila reconcilierii cu iperiul a unor capetenii noade, soldatul l
eclipsa coplet pe politician; cor*e,ile si rechi,itiile n natura dadeau loc la a$u,uri care nu ai surprindeau
pe nieni" /ratie nentelegerilor perpetue dintre $ar$ari, situatia n nord-est era n are tot att de #a*ora$ila
pe ct putea #i *reodata; a ndoiesc chiar ca ra,$oaiele care au urat au aeliorat-o ntruct*a" Incidentele
de #rontiera ne cau,au pierderi putin nueroase, nelinistitoare doar pentru ca erau continue; sa recunoaste
ca starea de perpetua alara ser*ea cel putin ascutirii spiritului ilitar" -u inie cheltuieli sustinute de un
e#ort cogitati* ce*a ai are, era totusi con*ins ca s-ar #i a+uns la supunerea unor se#i, la $unarea
altora; atunci -a hotart sa a consacru n special acestei din ura actiuni careia nieni nu-i acorda nici
o atentie"
In atare directie a $oldea po#ta nstrainarii; i placea sa-i *i,ite, pe $ar$ari" .astul teritoriu dintre
gurile Dunarii si ale #lu*iului >oristene, triunghi din care a parcurs cel putin doua laturi, se nuara printre
regiunile cele ai surprin,atoare ale luii, ai ales pentru noi oaenii nascuti pe tarurile Marii Interioare,
o$isnuiti cu peisa+ele pure si uscate ale sudului, cu colinele si peninsulele" Mi s-a ntplat sa *enere, acolo
pe ,eita !erra, asa cu aici
C'
o cinsti pe ,eita Roa; nu a re#er nsa la -eres, ci la o di*initate si ai *eche, anterioara chiar aparitiei
agriculturii" :olul nostru grecesc sau latin, sustinut peste tot de osatura st?ncilor, are eleganta unui corp
asculin= pan-tul scitic poseda a$undenta ntruct*a greoaie a trupului culcat de #eeie" -pia lua s#rsit
doar n cer" Ma inuna #ara contenire de iracolul #lu*iilor= *asta ntindere pustie era pentru ele doar o
panta, un pat" Rurile noastre snt scurte; niciodata nu te siti departe de i,*oare" Enora scurgere se isto*ea
aici n estuare #ara de argini, carnd lurile unui continent necunoscut, gheturile regiunilor nelocui$ile"
&rigul platourilor nalte ale :paniei le ntrece pe toate, dar pentru pria oara n :citia -a a#lat #ata n #ata
cu ade*arata iarna care n tarile noastre nu-si #ace dect ai ult sau ai putin scurte aparitii; acolo nsa ea
se instalea,a pentru lungi perioade de luni de ,ile, iar ai la nord o ghicesti perpetua, #ara nceput si s#rsit"
n seara sosirii ele, Dunarea era o iensa cale de gheata rosie, apoi de gheata al$astra $ra,data de ure
adnci, ca de care, ale actiunii curentului de dedesu$t" Ne apara de #rig cu $lanuri" %re,enta acestui dusan
ipersonal, aproape a$stract, tre,ea o e6altare de nedescris, sentientul unei energii sporite" Luptai sa-ti
pastre,i caldura asa cu aiurea te straduiai sa nu-ti pier,i cura+ul" In unele ,ile, n stepa, ,apada stergea
deni*elarile si asa prea putin o$ser*a$ile; galopai ntr-o lue a spatiului si a atoilor puri" Lucrurilor celor
ai o$isnuite, ai #ragile, gerul le con#erea o transparenta si n acelasi tip o duritate cereasca" Orice trestie
#rnta de*enea un #luier de cristal" Assar, ghidul eu cauca,ian, spargea n aurg gheata ca sa adape caii" De
alt#el aceste aniale constituiau unul dintre cele ai utile i+loace de contact ale noastre cu $ar$arii= se
n#iripau aproape prietenii datorita ar#urilor, discutiilor #ara de s#rsit si respectului nutrit reciproc pentru
cine stie ce per#oranta de calarie" :eara, #ocurile ta$erei luinau salturile e6traordinare ale dansatorilor
ngusti n solduri, $ratarile lor e6tra*agante de aur"
C7
Deseori pria*ara, cnd topirea ,ape,ilor i ngaduia sa a a*enture, ai departe catre interior, ntorcea
spatele ori,ontului sudic, care nchidea arile si insulele cunoscute, si celui dinspre apus, cu soarele ce se
lasa unde*a peste Roa, si a gndea sa a a#und si ai adnc n acele stepe sau dincolo de
contra#orturile -auca,ului, catre nord ori spre e6treele ndepartate ale Asiei" -e clie, ce #auna, ce
neauri de oaeni as #i descoperit, ce iperii nestiind niic despre noi ca si noi despre ele, sau cunos-
cndu-ne cel ult gratie ctor*a $anuti trecuti din na n na de un lung sir de negustori si tot att de rari
pentru ei ca piperul de India si $ucatile de chihli$ar de >altica pentru noi< La Odessos, un negustor ntors
dintr-o calatorie de ai ulti ani i-a daruit o piatra *erde, seitrans-parenta, su$stanta sacra pare-se n
iensul regat caruia i ncon+urase doar arginile, #ara sa-i o$ser*e, de su$ crusta groasa a pro#itului, nici
o$iceiurile, nici ,eii" -iudata gea a a*ut asupra ea e#ectul unei pietre ca,ute din cer, eteor *enit din alta
lue" Nu cunoaste nca destul de $ine con#iguratia pantului" n #ata acestei ignorante, resenarea i
pare de nenteles" i in*idie, pe cei ce *or reusi sa #aca ncon+urul a doua sute cinci,eci de ii de stadii
'E
grecesti, att de $ine socotite de Eratostene, a caror parcurgere ne-ar aduce n locul din care a pornit" Ma
nchipuia lund nensenata hotarre de a continua sa erg nainte pe sleaul care de+a nlocuise druurile
noastre" i placea +ocul cu aceasta idee""" :a #ii singur, #ara $unuri, #ara prestigiu, #ara nici unul din
#oloasele *reunei culturi, sa te e6-pui attor oaeni noi si attor nencepute ha,arduri" De la sine nteles ca nu
era dect un *is, si cel ai scurt dintre toate" Li$ertatea pe care o in*enta nu e6ista dect de la distanta; i-
as #i #aurit repede din nou tot la ceea ce as #i renuntat" Mai ult chiar, as #i #ost oriunde un roan a$sent" De
Roa a lega un #el de cordon o$ilical" %oate ca n acea *ree, cu rangul de tri$un, a sitea atasat si
ai strns iperiului dect snt asta,i ca parat din acelasi oti* pentru care osul de la ncheietura inii e
ai putin li$er dect creierul" !otusi *isul onstruos, de care
C(
s-ar #i cutreurat stra$unii ntelepteste neclintiti pe pa-ntul lor din Latiu, eu l-a reali,at, iar #aptul de
a-l #i ga,duit o clipa a #ace pentru totdeauna deose$it de ei"
!raian se a#la n #runtea trupelor din /erania In#erioara; arata de la Dunare -a delegat sa transit
#elicitarile ei noului ostenitor al iperiului" Ma gasea pe pantul /aliei, la trei ,ile de ers departare
de -olonia, cnd oartea lui Ner*a a #ost anuntata la popasul de seara" A #ost ispitit sa o iau naintea postei
iperiale si sa-i dau eu nsui *arului eu *estea urcarii lui pe tron" A pornit n galop cale ntinsa #ara sa
a opresc nicaieri n a#ara de !re*iri unde cunatul eu :er*ianus si a*ea resedinta n calitate de
gu*ernator" A cinat preuna" Mintea sla$a a lui :er*ianus era plina de #uuri iperiale" Oul acesta
du$ios, care cauta sa-i #aca rau sau cel putin sa a piedice sa #iu pe placul paratului, s-a gndit sa i-
o ia nainte triitnd lui !raian un curier de-al lui" Doua ceasuri ai tr,iu a #ost atacat n *adul unui ru;
agresorii i-au oort ordonanta si ne-au ucis caii" A reusit totusi sa pune na pe unul din atacatori, un
#ost scla* al cunatului, care a arturisit tot" :er*ianus ar #i tre$uit sa-si dea seaa ca un o hotart nu
poate #i piedicat dect doar recurgnd la asasinat, n #ata caruia nsa lasitatea sa dadea napoi" A tre$uit sa
#ac pe +os douaspre,ece ile nainte de a ntlni un taran care i-a *n-dut un cal" In aceeasi seara a+ung la
-olonia cu putin ai de*ree dect curierul cunatului eu" Acest gen de a*entura a #ost ncununata de
succes" A #ost cu att ai $ine priit de arata" paratul -a pastrat pe lnga el n calitate de tri$un al
Legiunii a doua &idelis"
.estea *enirii lui la putere a priit-o cu o naturalete dena de adiratie" :e astepta de ult; planurile sale
nu s-au schi$at cu niic" A raas ceea ce a #ost dintotdea-una si ce *a #i pna la oarte, un conducator de
arate; calitatea sa consta n a #i do$ndit, gratie conceptiei e6clusi* ilitare asupra disciplinei, o idee
despre ce este ordinea n stat" !orul se ornduia, la nceput, n +urul acestei idei,
CC
chiar planurile lui de ra,$oi si proiectele de cuceriri" -parat-soldat, dar ctusi de putin soldat-parat" Nu
si-a schi$at cu niic *iata; odestia lui se dispensa de a#ectare ca si de ng#are" n *ree ce arata se
*eselea, si preluase noile raspunderi ca pe o parte a lucrului ,ilnic, aratndu-si cu siplitate celor apropiati
ultuirea"
personal, i inspira prea putina ncredere" Era *arul eu, cu doua,eci si patru de ani ai *rstnic si
cotutore, de la oartea tatalui" si ndeplinea o$ligatiile de #ailie cu serio,itate pro*inciala; era gata sa #aca
iposi$ilul spre a a a*ansa, daca erita, si sa a trate,e cu ai are se*eritate dect pe altul, de -as #i
aratat incopetent" Ne$uniile tineretii le priea cu acea indignare nu lipsita de +usti#icare pe care nu o
ntlnesti dect n #ailie; datoriile #acute l scandali,au de alt#el ult ai ult dect a$aterile" Alte trasaturi
ale ele l nelinisteau= destul de putin culti*at, a*ea pentru #ilo,o#i si oaenii de litere un respect
nduiosator, dar una este sa-i adiri de departe pe arii #ilo,o#i si alta sa ai alaturi un tnar locotenent prea
instruit n literatura" Nestiind n ce constau principiile ele, liitele pna unde as #i ers, care-i erau
#rnele, a credea lipsit de ele si de resurse potri*a ea nsui" -el putin nu coisese greseala de a-i
negli+a ser*iciul" >unul eu renue de o#iter era o ncredintare, dar pentru el ranea n continuare un
tnar tri$un cu tot *iitorul nainte care tre$uia nsa supra*egheat ndeaproape"
Un incident din *iata particulara a*ea sa a duca n cu-rnd la un pas de nenorocire" Un chip #ruos a
cucerise" Ma legase su#leteste de un tnar rearcat si de parat" A*entura era prie+dioasa si sa*urata ca
atare" Un oarecare /allus, secretar al lui !raian, care-si #acea de ult o datorie din a-l in#ora cu
aanuntie asupra pruuturilor ele $anesti, ne-a prt" :upararea paratului atinsese culea; a #ost un
oent greu de depasit" %rietenii, Acilius Attianus printre altii, s-au straduit ct au putut sa! piedice de a
se ncapatna ntr-o ranchiuna att de ridicola" In cele din ura a cedat insistentelor lor si pacarea, de alt#el
destul de putin sincera de a$ele parti, a #ost
'D
CE
pentru ine nca si ai uilitoare dect scenele anterioare de nie" Marturisesc ca lui /allus i-a pastrat o
ura #ara egal" Multi ani ai tr,iu a #ost condanat pentru #als n acte pu$lice; -a $ucurat nespus ca
#usese ast#el ra,$unat"
%ria e6peditie potri*a dacilor a #ost declansata n anul urator" -a #ire si ca *i,iune politica -a opus
ntotdeauna solutiei ra,$oiului, dar as #i #ost ai ult sau ai putin dect o daca arile actiuni ilitare
ncepute de !raian nu -ar #i cuprins n *rte+ul entu,iasului lor" %ri*iti n are si de la distanta, acesti ani
de ra,$oi se nuara printre anii ei #ericiti" nceputul lor a #ost dur, sau i s-a parut a #i" Atunci a ocupat
doar posturi secundare, nedo$ndind nca pe de-a-ntregul $una*ointa lui !raian" -unostea nsa locurile si
a stia util" &ara sa-i dau seaa, iarna dupa iarna, capanie dupa capanie, $atalie dupa $atalie
sitea crescnd n ine o$iectiile #ata de politica paratului; pe atunci n-a*ea nici dreptul nici datoria
sa rostesc raspicat atare o$iectii; de alt#el nieni nu -ar #i ascultat" :ituat ai ult sau ai putin deoparte,
n al cincilea sau n al ,ecelea rang, i cunostea cu att ai $ine trupele, participa ai intens la *iata
lor" A*ea o anuita li$ertate de actiune sau ai degra$a un #el de detasare #ata de actiunea nsasi, lucru pe
care ti-l periti cu greu o data a+uns la putere si trecut de trei,eci de ani" E6istau si a*anta+e care-i erau
proprii= interesul pentru tara aceasta crncena, pasiunea pentru orice #el *oit, si de alt#el interitent, de
renuntare si de austeritate" Era poate singurul dintre o#iterii tineri care nu regreta Roa" -u ct se
nulteau anii de capanie prin noroaie si ,ape,i, cu att i scoteau ei n e*identa resursele"
A trait acolo o ntreaga perioada de e6traordinara e6altare datorata n parte in#luentei unui ic grup de
locotenenti care adusesera cu ei niste ,ei stranii din ndepartatele garni,oane ale Asiei Mici" Ma cucerise
pentru oent cultul lui Mithras, ai putin raspndit pe atunci dect de*enise dupa e6peditiile noastre
contra partilor, prin e6igentele ascetisului sau riguros ce ncorda puternic arcul
CD
*ointei, prin o$sesia ortii, a #ierului si a sngelui, ridi-cnd la rangul de e6plicatie a luii aspriea
o$isnuita a *ietii soldatului" Niic ai potri*nic ca ithraisul *ederilor ce ncepuse sa le a asupra
ra,$oiului, dar riturile acestea $ar$are, care creea,a ntre adepti legaturi de *iata si oarte, aguleau
na,uintele cele ai intie ale unui tnar nera$dator cu pre,entul, nesigur ct pri*este *iitorul si tocai prin
asta nclinat sa-i adore pe ,ei" A #ost initiat ntr-un turn de len si trestie, pe alul Dunarii, a*nd drept
che,as pe Marcius !ur$o, to*arasul eu de are" i aintesc ca greutatea taurului urind era ct pe-aci sa
rupa podeaua de grila+ su$ care a a#la pentru a prii $ote,ul cu snge" Mai tr,iu a re#lectat la
prie+diile ce le-ar putea constitui pentru stat acest gen de societati aproape secrete, su$ donia unui
principe sla$, si a a+uns la conclu,ia ca tre$uie sa iau atitudine drastica potri*a lor; arturisesc nsa ca
n #ata inaicului ele insu#la adeptilor o putere aproape di*ina" &iecare din noi credea ca ar putea iesi din
stritele liite ale conditiei sale uane, sitindu-se concoitent el nsusi si dusanul sau, asiilndu-se
,eului despre care nu se ai stie $ine daca oare su$ #ora *itei sacri#icate sau ucide su$ chipul lui
oenesc" Aceste *isari ciudate care uneori a ngro,esc asta,i nu se deose$eau de alt#el #oarte ult de
teoriile lui Heraclit despre identitatea arcului cu tinta" %e arunci a a+utau sa suport *iata" .ictoria si
n#rngerea se aestecau, se con#undau, ra,e di#erite ale aceleiasi ,ile solare" %e pedestrasii daci pe care-i
,dro$ea su$ copitele calului, pe calaretii sarati do$orti apoi n luptele corp la corp n care anialele de
su$ noi, ridicate n doua picioare, si uscau pectoralul harnasaentului, i lo*ea cu si ai are usurinta
cu ct a identi#ica cu ei" %arasit pe cpul de lupta, trupul eu despuiat de *esinte nu s-ar #i deose$it
prea ult de al lor" Lo*itura #atala de spada ar #i #ost aceeasi" ti arturisesc aici gnduri iesite din coun, pe
care le socotesc printre cele ai secrete ale *ietii ele, precu si acea stranie $etie niciodata regasita e6act
su$ aceasta #ora"
C4
Mai ulte actiuni stralucite, ce n-ar #i #ost poate rearcate la un soldat de rnd, -au #acut *estit la Roa si
-au acoperit de un #el de glorie n #ata aratei" Ma+oritatea pretinselor ele ispra*i nu erau de alt#el dect
$ra*ade inutile; descopar n ele asta,i cu oarecare +ena, aestecata cu e6altarea aproape sacra despre care
a$ia *or$ea, dorinta rusinoasa de a placea cu tot pretul si de a atrage atentia asupra ea" Ast#el, ntr-o ,i de
toana, a trecut calare Dunarea u#lata de ploi a*nd pe ine echipaentul greoi al soldatilor $ata*i" n
aceasta #apta de are, daca asa i se poate spune, calul a a*ut erit ai are" %erioada acestor ne$unii eroice
-a n*atat sa deose$esc ai ulte #eluri de cura+" -el care i-ar placea sa-l a ntotdeauna ar tre$ui sa #ie
rece, indi#erent, lipsit de orice e6citare #i,ica, ipasi$il ca seninatatea su#leteasca a unui ,eu" Nu-i #ac
ilu,ii ca l-as #i atins *reodata" -ontra#acerea de care -a #olosit ulterior nu era altce*a, n ,ilele ele rele,
'4
dect nepasare cinica #ata de *iata, iar n cele $une, sentientul datoriei de care a agata" Repede nsa, ct
de putin ar #i durat prie+dia, cinisul sau sentientul datoriei #aceau loc unui delir al ndr+irii, stranie
speta de orgas al oului legat de destinul sau" La *rsta la care a gasea pe atunci, $etia acestui cura+ nu
a*ea s#rsit" &iinta $atata de *iata nu pre*ede oartea; ea nu e6ista, e negata de #iece gest" Daca sur*ine,
#aptul se produce pe nestiute, aparndu-i ca un soc sau ca un spas" :urd cu aaraciune spunndu-i ca
asta,i din doua gnduri unul l dedic propriului s#rsit ca si cu ar tre$ui attea #asoane ca sa pac acest trup
isto*it cu ine*ita$ilul" %e atunci nsa, dipotri*a, tnarul, care ar #i pierdut ult neaitraind cti*a ani n
plus, si risca ,ilnic *iitorul"
Ar #i usor sa trans#ori cele de ai sus n istoria unui soldat prea culti*at care *rea sa-i #ie trecuta cu
*ederea cultura" Ast#el de perspecti*e sipli#icate snt #alse" %ersona+e di#erite stapneau launtrul eu rnd
pe rnd, nici unul pentru ulta *ree; tiranul ca,ut recstiga nsa repede puterea" /a,duia asadar pe
o#iterul eticulos, patiit de disciplina, dar partind $ucuros cu oaenii sai
C)
pri*atiunile ra,$oiului; pe elancolicul *isator la cele di*ine, pe ndragostitul gata la orice pentru un
oent de ratacire; pe tnarul locotonent ndru care se retragea n cort, si cerceta hartile la luina lapii
si nu ascundea prietenilor sai dispretul pentru #elul n care ergeau lucrurile; pe *iitorul o de stat" :a nu
uita nici pe lingusitorul +osnic care pentru a nu displacea accepta sa se $ete la asa parateasca; pe
tnarul pri,arit re,ol*nd de sus toate pro$leele cu o siguranta de sine ridicola; pe guresul #ri*ol n stare
pentru un cu*nt de duh sa-si coproita un prieten; pe soldatul e6ecutnd cu preci,ie de asina
ndatoririle-i urdare de gladiator" :a ainti si de acel persona+ a$sent, #ara nue, #ara loc n istorie, dar
deopotri*a eu ct si toti ceilalti, sipla +ucarie a pre+urarilor, nici ai ult nici ai putin dect un trup,
culcat pe patul sau de capanie, tul$urat de o ireasa, preocupat de o adiere, usor atent la eternul ,u,et
al unei al$ine" Un nou *enit intra nsa ncet-ncet n actiune, un director de trupa, un regi,or" stia nuele
actorilor ei; le crea intrari si iesiri *erosiile; taia replicile inutile; e*ita treptat e#ectele *ulgare"
n*ata, n #ine, sa nu a$u,e, de onolog" -u *reea, #aptele ele a #orau"
I,$n,ile ilitare personale i-ar #i putut atrage dusania unui o ai putin are ca !raian" -ura+ul era
nsa singurul li$a+ care-l ntelegea pe data si ale carui cu*inte i ergeau drept la inia" n cele din ura a
a+uns sa *ada n ine un secund, aproape un #iu si niic din ce a*ea sa se ntple ai tr,iu nu ne-a putut
separa de tot" Din parte-i, unele din criticile pri*itoare la conceptiile lui, critici care a$ia ncepusera sa
prinda contur, au #ost lasate deoparte, uitate n pre,enta geniului adira$il de care dadea do*ada n #runtea
aratelor" ntotdeauna i-a placut sa *ad lucrnd un are specialist" paratul, n eseria lui, poseda o
pricepere si o na sigura, #ara egal" A#lat n #runtea Legiunii nti Miner*ia, cea ai glorioasa dintre toate,
a priit ordin sa distrug ultiele ntariri ale inaicului n ,ona %ortilor de &ier ale !ransil*aniei" Dupa
ncercuirea #ortaretei :ari,egetusa, a intrat cu suita
C2
paratului n sala su$terana unde s#etnicii regelui Dece-$al se otra*isera lund preuna ultia cina; de la
!raian a priit nsarcinarea sa dau #oc acelei ciudate grae,i de orti" In aceeasi seara, pe pantele
cpului de $ataie, el i-a trecut pe deget inelul cu diaante pe care-l a*ea de la Ner*a si care a raas ai
ult sau ai putin che,asia succesiunii la cra iperiului" n acea noapte a adorit ultuit"
%opularitatea ea a#lata la nceput a re#lectat asupra celei de a doua sederi la Roa ce*a din acel sentient
al eu#oriei pe care a*ea sa-l regasesc ai tr,iu, ntr-o asura si ai are, de-a lungul anilor de #ericire"
!raian i daduse doua ilioane de sesterti ca sa #ac daruri poporului, sua care, #ireste, era insu#icienta;
dispunea nsa de aici nainte de a*erea ea considera$ila, asa ca gri+a lipsei de $ani nu a ai pri*ea"
:capase n $una asura de #rica de a displacea" O cicatrice la $ar$ie a #ost prete6tul de a purta $ar$a
scurta a #ilo,o#ilor greci" .esintele-i erau de o siplitate pe care a e6agerat-o si ai ult n anii puterii
iperiale= tipul $ratarilor si par#uurilor trecuse" N-are iportanta ca atare siplitate nsena si o
atitudine" Hncetul cu ncetul -a o$isnuit cu de,$ara-rea de dragul de,$ararii, cu contrastul, care ai tr,iu
i-a placut, ntre o colectie de pietre pretioase si inile goale ale colectionarului" -a sa ran la capitolul
*estientatie, iata o ntplare petrecuta n anul cnd #unctiona n calitate de tri$un al ple$ei si care a #ost
interpretata ca o pre*estire" ntr-o ,i, tre$uind sa *or$esc n pu$lic pe o *ree i,era$ila, i-a pierdut
antaua de ploaie de lna galica groasa" A #ost ne*oit sa-i rostesc cu*ntarea n toga, ale carei #alduri se
upleau de apa ca +ghea$urile unei stresini; i trecea #ara ncetare na peste #runte ca sa nlatur apa ce-
i intra n ochi" A raci este la Roa pri*ilegiul paratului pentru ca i este inter,is, indi#erent de *ree, sa
puna ce*a peste toga= din acea ,i *n,a-toarea din colt si negustorul de pepeni cre,ura n norocul eu" E3
')
:e *or$este des despre *isurile tineretii" :e uita nsa si ai des de calculele acesteia" si ele snt *isuri, nu ai
putin ne$unesti ca celelalte" Nu era singurul care le #aurea n tipul acelei perioade de ser$ari roane=
ntreaga arata se a*nta n goana dupa onoruri" Intra destul de $ucuros n rolul a$itiosului, pe care nu l-
a +ucat nsa niciodata ulta *ree cu con*ingere si nici #ara sa a ne*oie de spri+inul nentrerupt al
su#leorului" A acceptat sa ndeplinesc cu cea ai nteleapta scrupulo,itate plicticoasa #unctie de curator al
acelor senatului; a stiut sa #ac toate ser*iciile utile" :tilul laconic al paratului, adira$il n #ata
aratelor, era nesatis#acator la Roa; parateasa, ale carei gusturi literare se apropiau de ale ele, l-a
con*ins sa-i ngaduie sa-i copun discursurile" A #ost priul din $ine*enitele a+utoare ale %lotinei" A
reusit cu att ai $ine cu ct a*ea de+a o$isnuinta acestui #el de agrea$ile ser*icii" n *reea nceputurilor
ele di#icile, redactase adesea pentru senatori n pana de idei sau de estesugita e6priare cu*ntari pe
care, n cele din ura, credeau ei nsisi ca le-au scris" Lucrnd pentru !raian n acest od, a#la o $ucurie
ntru totul aseanatoare celei prile+uite n adolescenta de e6ercitiile de retorica; singur n caera, urarind
e#ectele n #ata oglin,ii, a sitea parat" De #apt n*ata sa #iu; ndra,neli de care nu -as #i cre,ut n
stare de*eneau usoare cnd altcine*a a*ea sa si le ia asupra-i" /ndirea sipla a paratului, lipsita de
coerenta si tocai de aceea o$scura, i de*enise #ailiara; a agulea ca-l cunosc ce*a ai $ine dect
el nsusi, i placea sa iit stilul ilitar al se#ului, sa-l ascult rostind n senat #ra,e ce pareau caracteristice,
dar al caror autor era eu" n unele ,ile, cnd !raian nu iesea din casa, capata nsarcinarea sa citesc chiar
eu acele discursuri de care nici acar nu lua cunostinta, iar dictiunea ea, de*enita #ara repros, #acea cinste
lectiilor actorului tragic OlApos"
Aceste ndeletniciri aproape secrete atrageau de parte-i intiitatea si chiar ncrederea paratului, dar
*echea antipatie nu disparuse" Ea cedase doar oentan placerii
E'
ncercate de un principe $atrn cnd *edea un $ar$at tnar din neaul sau ncepnd o cariera pe care si-o
iagina, nitel ca nai*, ca tre$uind sa o continue pe a sa" Dar entu,iasul acela de pe cpul de lupta de la
:ari,egetusa n-ar #i erupt cu asa #orta daca n-ar #i iesit la luina stra-$atnd attea straturi suprapuse de
nencredere" si cred nca, n ce pri*este atare lucruri, ca era *or$a de ce*a ai ult dect o anio,itate
ireducti$ila pricinuita de certuri cu greu aplanate, de deose$iri teperaentale sau, pur si siplu, de starile
su#letesti ale unui o care $atrneste" paratul i detesta din instinct pe su$alternii indispensa$ili" Ar #i
nteles ai $ine, n ce a pri*ea, un aestec de ,el si de delasare n ser*iciu; i parea aproape suspect
tocai #iindca era ireprosa$il su$ raportul ndatoririlor pro#esionale" Lucrul a de*enit lipede cnd
parateasa a cre,ut ca actionea,a n spri+inul carierei ele aran+nd sa a casatoresc cu #iica nepoatei lui
!raian" :-a opus cu nenduplecare acestui plan in*ocnd lipsa ea de calitati atrioniale, *rsta ult prea
ica a adolescentei, pna si uitatele neca,uri ale pruuturilor $anesti" parateasa s-a ncapatnat; eu
nsui a prinsese n +oc; la *rsta aceea :a$ina nu era ntru totul lipsita de #arec" Aceasta casatorie,
oderata de o a$senta aproape peranenta, a #ost ulterior pentru ine oti* nentrerupt de suparare si gri+a,
nct cu greu i aintesc ca pentru a$itiosul de doua,eci si opt de ani ea nsenase un triu#" Mai ult
ca oricnd #acea parte din #ailie; a #ost deci ntr-o oarecare asura o$ligat sa traiesc n snul ei" !otul
nsa i displacea n acel ediu, cu e6ceptia chipului #ruos al %lotinei" Indi*i,i din :pania, *eri din
pro*incie se a#lau din $elsug la asa iperiala, asa cu a*ea sa-i regasesc ai tr,iu, n rastipul rarelor
sederi la Roa, la cinele sotiei ele, #ara sa pot spune ca $atrnisera caci nca din acea *ree toata
aceasta lue parea centenara" Ea eana o ntelepciune greoaie, un #el de prudenta rn-ceda" Aproape toata
*iata, paratul si-a trait-o la arata; cunostea Roa in#init ai putin $ine dect o stia eu" Dadea do*ada
de o $una*ointa #ara seaan n a se ncon+u-
E7
ra cu tot ce Orasul i o#erea ai $un, sau cu tot ce i se pre,entase ca atare" Antura+ul o#icial era #orat din
oaeni de adira$ila decenta si onora$ilitate, dar cu o cultura ca n*echita, iar #ilo,o#ia lor destul de
rudientara nu patrundea pna n adncul lucrurilor" Nu i-a placut niciodata a#a$ilitatea a#ectata a lui
%linius; su$lia rigiditate a lui !acit i parea ca ncarnea,a o conceptie reactionara despre lue,
nee*oluata din *reea ortii lui -e,ar" Antura+ul neo#icial era de o grosolanie respingatoare, lucru care -a
#acut sa e*it pentru oent noi riscuri" &ata de toata aceasta lue att de di#erita dadea do*ada de
politetea de rigoare" Era de#erent cu unii, suplu cu altii, alaturi cu itocaniea cnd era ne*oie, a$il si nu
prea a$il" .ersatilitatea i era necesara; era ai ulti ntr-unui, din calcul; unduitor, din +oaca" Mergea
pe #rnghia ntinsa" Nu nuai lectiile unui actor i erau de a+uns, i-ar #i tre$uit si ale unui acro$at"
'2
Mi-au #ost reprosate n acea perioada cte*a adultere cu niste patriciene" Doua sau trei din aceste legaturi asa
de criticate au durat ca pna la nceputurile principatului eu" Roa, att de usor darui$ila des#rului, a
#acut dintotdeauna prea ult ca, de pasiunile erotice ale celor ce-o conduceau" Marc Antoniu si !itus au
a*ut de n*atat cte ce*a" A*enturile ele erau ult ai odeste, dar nu stiu n ce alt chip, n cadrul
o$iceiurilor noastre, un $ar$at pe care curte,anele l-au de,gustat ereu si pe care casnicia de+a l incooda
s-ar #i putut #ailiari,a cu ultiea #elurita a #eeilor" Dusanii, cu respingatorul :er*ianus n #runte,
$atrnul eu cunat caruia cei trei,eci de ani ce-i a*ea ai ult ca ine i dadeau dreptul sa alature, n ce
a pri*ea, preocuparile pedagogice celor de spion, pretindeau ca a$itia si curio,itatea +ucau n aceste
pasiuni un rol ult ai are dect dragostea nsasi, ca intiitatea sotiilor a introducea ncetul cu ncetul n
secretele politice ale sotilor si ca arturisirile etreselor *alorau pentru ine tot att ct rapoartele politiei,
de care a*ea sa a au, ai tr,iu" Este ade*arat ca orice legatura putin prea lunga i aducea aproape
ine*ita$il si prietenia sotu-
E(
lui, gras sau #ira*, popos sau tiid, dar ca ntotdeauna or$; de o$icei nsa a#la prea putina placere si cu
att ai putin pro#it" !re$uie chiar sa arturisesc ca unele relatari indiscrete ale aantelor, rostite ntre
perne, s#irseau prin a tre,i n ine oarecare sipatie pentru acei soti asa de $at+ocoriti si de putin ntelesi"
Legaturile, agrea$ile cnd #eeile erau a$ile, de*eneau iscatoare cnd erau #ruoase" :tudia artele; a
#ailiari,a cu statuile; n*ata sa cunosc ai $ine pe .enus din -nidos sau pe Leda tre-urnd su$
greutatea le$edei" Era luea lui !i$ul si %ro-pertiu= elancolie, ardoare ca ne#ireasca ce ti se suia la cap
aidoa unei elodii cntate n odul #rigian, sarutari pe scari laturalnice, esar#e unduind pe sni, plecari n
,ori si cununi de #lori lasate pe praguri"
Nu stia aproape niic despre aceste #eei; partea ce i-o #aceau din *iata lor tinea ct doua usi
ntredeschise; dragostea despre care *or$eau #ara contenire i parea cte-odata tot att de usoara ca una din
ghirlandele acelea, ca o $i+uterie la oda, podoa$a costisitoare si #ragila; le $anuia ca-si ar$orea,a
pasiunea dipreuna cu #ardul si colierele" %ropria ea e6istenta nu le era ai putin isterioasa, nu doreau
nsa ctusi de putin s-o cunoasca, pre#erind sa si-o-nchipuie cu totul anapoda" In cele din ura a nteles ca
esenta +ocului cerea atare continue deghi,ari, arturisiri si laentatii e6cesi*e, placerea cnd iata, cnd
ascunsa, ntlniri calculate ca niste #iguri de dans" -hiar cnd ne certa, i se astepta replica dinainte
pre*a,uta, #ruoasa de,olata #rngndu-si inile ca pe scena"
Deseori -a gndit ca aantii pasionati ai #eeilor se legau de teplul si de accesoriile cultului cel putin
tot att ct ,eita nsasi= erau ncntati de degetele nrosite cu cr-,, de pielea data cu par#uuri, de iile de
secrete care sporeau #ruusetea si uneori o creau n ntregie" Acesti idoli tandri se deose$eau ca cerul de
pant de #eelele $ar$are corpolente sau de tarancile noastre greoaie si gra*e; ele ieseau din *olutele aurite
ale arilor orase, din ca-,ile *opsitorului sau din a$urul eolient al $aii ca .enus din spua *alurilor
grecesti" -u greu ti le puteai nchipui
EC
departe de #e$ra dulce a unor seri la Antiohia, de incitatia diinetilor roane, de nuele *estite pe care le
purtau, de lu6ul n i+locul caruia ultiul lor secret era de a se arata nude, niciodata nsa lipsite de podoa$e"
As #i dorit ai ult= creatura uana despuiata, singura cu ea nsasi, asa cu tre$uia sa #i #ost totusi uneori,
n tipul $olii, sau dupa oartea ntiului nascut, ori cnd un rid se lasa ghicit n oglinda" Un o care citeste
sau gndeste sau calculea,a apartine speciei si nu se6ului; n clipele sale cele ai $une se eli$erea,a chiar
din clestele conditiei uane" Aantele ele pareau a-si #ace o glorie din a gndi doar ca #eei= spiritul ori
su#letul pe care-l cauta nu era nca dect un par#u"
!re$uia sa ai #i e6istat si altce*a= ascuns dupa o perdea ca un persona+ de coedie asteptnd oentul
intrarii n scena, pndea cu interes soaptele nelaurite ale unui interior necunoscut, sunetul speci#ic
sporo*aielilor #eeiesti, i,$ucnirea unei ni sau a unui rs, ururul intiitatii, tot ceea ce nceta ndata
ce i se stia pre,enta" -opiii, perpetuele preocupari *estientare, gri+ile $anesti tre$uiau sa recapete n lipsa
ea iportanta care i se ascundea; chiar sotul, att de luat n derdere, de*enea esential, poate ca si iu$it"
i copara aantele cu #etele posace ale #eeilor #ailiei ele, econoaele si a$itioasele, ereu
preocupate sa *eri#ice socotelile gospodariei sau sa supra*eghe,e toaleta $usturilor straosilor; a ntre$a
daca aceste atroane reci str?ngeau si ele n $rate un aant su$ $olta de *erdeata din gradina sau daca
#ruusetile ele usuratice n-asteptau dect sa plec spre a se-ntoarce la cearta lor cu chelareasa" Ma
straduia ct putea ai $ine sa retencuiesc ncheietura celor doua #atade ale uni*ersului #einin"
73
Anul trecut, putin dupa conspiratia din pricina careia :er*ianus a #ost n cele din ura e6ecutat, una din
etresele de altadata s-a ostenit ,adarnic deplasndu-se la .ila ca sa-i denunte pe unul din ginerii ei" N-a
retinut acu,atia ce putea i,*or #ie dintr-o ura de soacra, #ie din dorinta de a-i #i utila" -on*ersatia nsa -a
interesat= nu
EE
ai era *or$a ca pe *reuri la tri$unalul ostenirilor doar de testaente, de asinatii tene$roase ntre rude,
de casatorii neasteptate sau ne#ericite" Regasea cercul strit al #eeilor, puternicul lor sit practic si cerul
ce le de*ine plu$uriu ndata ce aorul si ispra*este rolul" Unele lacrii, acel #el de lealitate aspra i-au
aintit de ursu,a ea :a$ina" !rasaturile *i,itatoarei ele pareau aplati,ate, topite, ca si cu na tipului
a trecut n sus si n +os, #ara ena+aente, peste o asca de ceara oale; ceea ce la un oent dat era
dispus sa iau drept #ruusete nu #usese niciodata dect #loarea #ragilei tinereti" Arti#iciul si pastra nca locul=
pe #ata asta ridata sursul ai +uca cu stngacie" Aintirile *oluptuoase, daca *or #i e6istat *reodata, se
stersesera, n ce a pri*este, de ult; ai ra-nea un schi$ de #ra,e curtenitoare cu o creatura arcata ca
si ine de $oala sau *rsta, aceeasi $una*ointa putin ca iritata pe care as #i a*ut-o #ata de *reo *erisoara
po*arata de ani, din :pania, de-o ruda ndepartata sosita din Nar$ona"
Ma stradui sa prind din nou pentru o clipa rotocoale de #u, glo$uri iri,ate de aer ale unui +oc de copil" Dar
e usor sa uiti""" Attea au trecut de pe *reea usuraticelor aoruri nct #ara ndoiala nu le ai stiu gustul;
i place ai ales sa neg ca ele -au #acut *reodata sa su#ar" si totusi printre aceste aante pe cel putin una
a iu$it-o cuprins ca de #arec" Era deopotri*a ai #ina si ai tenace, ai tandra si ai dura dect
celelalte= torsul acela su$tire si rotund ti aintea de-o trestie" !otdeauna i-a placut #ruusetea parului,
partea atasoasa si unduitoare a unui trup, dar pletele celor ai ulte din #eeile noastre snt ade*arate
turnuri, la$irinturi, $arci sau ghee de *ipere" Ale ei se lasau sa #ie ceea ce-i place sa #ie= ciorchinele de
strugure al culesului sau aripa" -ulcata pe spate, cu capul ic si ndru spri+init de ine, i *or$ea de
dragostele ei cu adira$ila lipsa de +ena" Iu$ea pasiunea si detasarea cu care se dadea placerii, gustul
di#icil si #uria cu care-si s#sia su#letul" Mi-a arturisit ,eci de aanti; le pierduse si socoteala; eu nu era
dect un #i-
gurant tacut, nepretin,nd #idelitate" :e ndragostise de un dansator nuit >atAlos, att de #ruos ca toate
ne$u-niile-i erau dinainte scu,ate" i rostea nuele plngnd n $ratele ele; consitantul eu i dadea
cura+" Alteori a rs ult preuna" A urit tnara ntr-o insula nesanatoasa unde #ailia o e6ilase ca urare
a unui di*ort ce strnise scandal" Ma $ucur pentru ea, caci se teea sa-$a-trneasca; atare sentient nu-l
ncerca nsa niciodata pentru cei pe care i-a iu$it ntr-ade*ar" A*ea iense ne*oi de $ani" Odata i-a
cerut sa-i pruut o suta de ii de sesterti" I-a adus a doua ,i" :-a ase,at pe +os, per#ecta #igurina de
+ucatoare de arsice, a rasturnat punga pe pa*ient si a nceput sa parta n graa+oare stralucitorul
oran" stia ca pentru ea, ca si pentru noi toti cei risipitori, piesele de aur nu erau $anii sunatori arcati
cu capul ce,arului, ci o su$stanta agica, o oneda personala $atuta cu e#igia unei hiere su$ stanta
dansatorului >atAlos" Eu nu ai e6ista" Era singura" Aproape urta, ncretindu-si #runtea cu delicioasa
indi#erenta pentru pro-pria-i #ruusete, #acea si re#acea pe degete, iscnd scolareste din $u,e, adunarile
coplicate" Niciodata nu -a #erecat ai ult"
.estea incursiunilor sarate sosi la Roa n tipul cele$rarii triu#ului dacic al lui !raian" Aceasta
sar$atoare, ulta *ree anata, dura de opt ,ile" :e scursese aproape un an pna sa #ie aduse din A#rica si
Asia anialele sal$atice care urau a #i ucise n asa n arena; asacrul a douaspre,ece ii de #iare,
oorrea etodica a ,ece ii de gladiatori #aceau din Roa un loc $lesteat al ortii" In seara aceea a
a#la pe terasa casei lui Attianus, preuna cu Marcius !ur$o si ga,da noastra" Orasul iluinat era
insuporta$il su$ $ucuria ,gootoasa= ra,$oiul dacic, caruia Marcius si cu ine i consacrase patru ani de
tinerete, de*enise pentru ple$e un prete6t de che#uri scaldate n *in, un triu# $rutal n reluare" Nu era
oportun sa #aci cunoscut poporului ca ult laudatele *ictorii nu erau de#initi*e si ca un nou dusan trecuse
#rontierele
ED
E4
noastre" paratul, preocupat de+a de proiectele sale din Asia, se de,interesa ai ult sau ai putin de
situatia din nord-est pe care pre#era s-o considere re,ol*ata o data pentru totdeauna" -el dinti ra,$oi
saratic a #ost pre,entat ca o e6peditie de pedepsire" A #ost triis pe #ront cu titlul de gu*ernator al
%annoniei si cu puteri de coandant se#" Ra,$oiul a durat unspre,ece luni si a #ost crunt" :nt con*ins si
acu ca niicirea dacilor a #ost aproape +usti#icata= nici un se# de stat nu ra$da de $una*oie e6istenta unui
7'
inaic organi,at, instalat la portile sale" Dar pra$usirea regatului lui Dece$al a creat n acele regiuni o
depresiune catre care se re*arsau saratii; hoarde iesite de nu stii unde pustiau o tara de*astata de ani de
ra,$oaie, arsa si rearsa de noi si n care insu#icientelor noastre e#ecti*e ilitare le lipseau punctele de spri+in;
in*adatorii isunau ca *ierii n cada*rul *ictoriilor dacice" :uccesele recente au su$inat disciplina= n
a*anposturi regasea ce*a din nepasarea grosolana a sar$atorilor roane" Anuit tri$uni dadeau do*ada de
o ncredere i$ecila n #ata prie+diei= periculos i,olati ntr-o ,ona a carei singura parte cunoscuta $ine era
*echea noastra #rontiera, ei contau, spre a continua sa n*inga, pe araentul pe care-l *edearr din ,i n ,i
putinndu-se ca urare a pierderilor sa* u,urii si pe ntariri ce n-astepta sa le *ad *enind, stiinc ca toate
#ortele *or #i de aici nainte concentrate n Asia Alt pericol ncepea sa se i*easca= patru ani de rechi,i tii
o#iciale au ruinat satele din spatele #rontului; ncepni cu priele capanii dacice, pentru #iecare tura de
$o sau de oi capturata cu popa de la inaic, a *a,ut nenu arate siruri de *ite sulse de la locuitori"
Daca atare stan de lucruri a*ea sa continue, nu era departe oentul r care populatia taraneasca isto*ita de
e#ortul sustinerii gre oaiei noastre asini ilitare *a s#rsi prin a ni-i pre#era p $ar$ari" @a#urile soldatiii
constituiau o pro$lea poat ai putin iportanta, dar ai *i,i$ila" Era destul de popt Iar ca sa nu a te
a ipune trupelor restrictiile cele i aspre= a reusit sa ncetatenesc o austeritate pe care o pra tica eu
nsui; a creat cultul Disciplinei Auguste, e6ti#
Ae ine ai tr,iu, cu succes, n toata arata roana" %e prudenti si pe a$itiosi, care-i ngreunau
sarcina, i triitea napoi la Roa si in*ers, aducea de acolo tehnicienii ce ne lipseau" Au tre$uit reparate
lucrarile de#ensi*e care din pricina orgoliului recentelor noastre *ictorii #usesera cel ai ult negli+ate; a
a$andonat pentru totdeauna pe cele ce-ar #i #ost prea costisitor de entinut" Adinistratorii ci*ili, $ine
n#ipti n de,ordinea urnd oricarui ra,$oi, treceau pe nesitite n rndul se#ilor sei-independenti,
capa$ili de orice e6actiune #ata de supusii nostri si de orice tradare #ata de noi" si aici *edea prega-tindu-se,
ntr-un *iitor ai ult sau ai putin apropiat, re*oltele si #aritarile ce urau sa *ina" Nu cred ca *o
e*ita aceste de,astre dupa cu nu *o putea e*ita nici oartea, dar de noi depinde sa le ana cu cte*a
secole" A alungat #unctionarii incapa$ili si i-a e6ecutat pe cei ai rai" M-a descoperit necrutator"
O toana $ruoasa, apoi o iarna #riguroasa au urat unei *eri ploioase" A a*ut ne*oie de cunostintele
ele edicale, nti de toate spre a a ngri+i pe ine" .iata asta la #rontiere a aducea treptat la ni*elul
saranului= $ar$a scurta a #ilo,o#ului grec de*enea cea a se#ului $ar$ar" A re*a,ut tot ce *a,use de+a
pna la saturatie n tipul capaniilor dacice" Inaicul si ardea de *ii pri,onierii; noi a nceput sa-i
ucide pe cei capturati, din lipsa de i+loace de transport cu care sa-i e6pedie pe pietele de scla*i de la
Roa sau din Asia" %arii palisadelor noastre se upleau de capete taiate" Inaicul tortura ostatecii; ai
ulti prieteni i-au pierit n acest #el" Unul din ei s-a trt pna n ta$ara cu picioarele nsngerate; era att de
des#igurat ca n-a ai putut dupa aceea sa-i aintesc chipul lui intact" Iarna si strngea tri$utul de
*ictie= grupuri de calareti prinse de gheturi sau luate de *iiturile #lu*iului, $olna*i rosi de tuse gend
sla$iti su$ corturi, cioturi de raniti degerate" Adira$ili *oitori de $ine s-au strns +urul eu; ica trupa,
puternic sudata careia i coanda, poseda cea ai nalta #ora de *irtute, singura pe care nca o suport=
hotarrea #era de a #i util" Un trans#ug
E)
E2
sarat pe care i l-a #acut interpret si-a riscat *iata spre a se ntoarce n tri$ul sau ca sa unelteasca re*olte
sau tradari; a reusit sa a+ung la tratati*e cu aceasta populatie ai carei oaeni a*eau sa lupte de aici nainte
n a*anposturi, prote+ndu-i pe ai nostri" -te*a lo*ituri ndra,nete, iprudente n ele nsele, dar organi,ate
cu pricepere au do*edit inaicului a$surditatea #aptului de a ataca iperiul" Una din capeteniile saratilor a
urat e6eplul lui Dece$al= a #ost gasit ort n cortul lui de psla alaturi de ne*estele sugruate si de un
aldar ori$il #orat din copiii ucisi" Din acea ,i de,gustul eu pentru risipa inutila s-a e6tins si asupra
pierderilor $ar$are; regreta acei orti pe care Roa i-ar #i putut asiila si #olosi cnd*a ca aliati potri*a
unor hoarde nca si ai sal$atice" De,organi,atii nostri agresori, asa cu au *enit, au si disparut n acea
regiune necunoscuta de unde #ara ndoiala ca se *or strni nca ulte alte #urtuni" Dar ra,$oiul nu se s#rsise"
A*ea sa-l reiau si sa-l terin cte*a luni dupa *enirea ea la putere" %entru oent, pe aceasta #rontiera
donea cel putin ordinea" M-a rentors la Roa acoperit de onoruri" I-
$atrnise nsa"
%riul eu consulat a #ost si el un an de capanie, de lupta secreta dar continua n #a*oarea pacii" Nu o
ducea nsa singur" O schi$are paralela de atitudine a*usese loc naintea ntoarcerii ele n ce-i pri*este
pe Licinius :ura, pe Attianus, pe !ur$o, ca si cu, n ciuda se*erei autocen-,uri la care-i supunea
77
scrisorile, prietenii ei -ar #i nteles de+a, -au precedat sau urat" Altadata suisurile si co$orsurile
propriului destin de*eneau pentru ine o preocupare doar n #ata lor; teerile sau nera$darile pe care singur
le-as #i suportat cu inia usoara se schi$au n po*ara ndata ce era o$ligat sa le ascund solicitudinii lor
sau sa-i pedepsesc arturisindu-li-le" i era ciuda pe a#ectiunea lor care-i #acea sa se ngri+ore,e pentru
ine ai serios dect eu nsui, pe #aptul de a nu ntre,ari niciodata dedesu$tul tul$urarilor e6terioare #iinta
ult ai senina careia niic nu-i poate pre+udicia total si care, prin urare, este n stare sa supra*ietuiasca
oricarei ntplari
p, a*ea nsa sa ai #ie tip nici sa a interese,, nici sa a, ,interese, +e ine nsui" %ersoana ea se
estopa tocai pentru ca punctul eu de *edere ncepuse sa conte,e -eea ce iporta era ca cine*a se
opunea politicii de cucerire, ntre*edea consecintele si s#rsitul si se pregatea, pe ct posi$il, sa repare
greselile"
Misiunea la #rontiere i-a de,*aluit o #ata a *ictoriei care nu #igurea,a pe -oluna lui !raian" ntoarcerea la
adinistratia ci*ila i o#erea prile+ul sa alcatuiesc potri*a partidei ilitariste un dosar si ai eloc*ent
dect toate do*e,ile strnse n castrele aratei" -adrele legiunilor si garda pretoriana n ntregie snt
#orate e6clusi* din eleente italice= ra,$oaiele ndepartate secatuiau re,er*ele Italiei, de+a saraca n
oaeni" -ei care nu ureau ra-neau pentru patria propriu-,isa n egala asura pierduti deoarece erau
panteniti cu #orta n teritoriile nou cucerite" :isteul de recrutare pricinuia n acel tip serioase
tul$urari chiar n pro*incie" O calatorie ntreprinsa ce*a ai tr,iu n :pania spre a supra*eghea e6ploatarea
inelor de cupru ale #ailiei -a laurit asupra de,ordinii pro*ocate de ra,$oi n toate sectoarele
econoiei; a con*insese n cele din ura de teeinicia protestelor oaenilor de a#aceri pe care-i
#rec*enta la Roa" N-a*ea nai*itatea sa cred ca e*itarea tuturor ra,$oaielor *a depinde ntotdeauna de
noi, dar *oia ca ele sa #ie e6clusi* de#ensi*e; *isa o arata instruita care sa entina ordinea la #rontiere,
odi#icate daca ar #i #ost ne*oie, nsa sigure" Orice noua crestere a *astului organis iperial i aparea
drept o e6crescenta aladi*a, un cancer sau un ede al unei hidropi,ii care *a s#rsi prin chiar oartea
noastra"
Nici una din aceste *ederi politice n-ar #i putut #i partasita paratului" El a+unsese la acea rascruce a
*ietii, di#erita pentru #iecare indi*id, cnd #iinta oeneasca se a$andonea,a propriului deon sau geniu,
urnd o tainica lege care-i porunceste #ie sa se distruga, #ie sa se autodepaseasca" n ansa$lu, opera
principatului sau era adira$ila, dar ntreprinderile pasnice catre care l-au
D3
D'
ndenat cu chi$,uinta cei ai $uni dintre consilierii lui, arile reali,ari arhitectonice si legislati*e ale
gu*ernarii, au nsenat necontenit pentru el ce*a ai putin dect o *ictorie" O #urie a cheltuielilor pusese
stapnire pe acest o parcionios n od e6eplar cnd era *or$a de ne*oile lui personale" Aurul $ar$ar
pescuit de su$ al$ia ru-lui :argetia, iile de lingouri ale regelui Dece$al au a+uns doar sa acopere donatiile
#acute ple$ei, darurile ilitare, de care a a*ut si eu parte, lu6ul nesa$uit al +ocurilor precu si cele dinti
in*estitii ale arilor a*enturi din Asia" >ogatiile acestea rau#acatoare erau nuai o ilu,ie ct pri*este
ade*arata situatie a #inantelor" -stigul pro*enit din ra,$oi l nghitea din nou ra,$oiul"
ntre tip a urit Licinius :ura" Era cel ai li$eral dintre consilierii pri*ati ai paratului" Moartea lui a
nsenat pentru noi o $atalie pierduta" &ata de ine a dat do*ada ntotdeauna de o gri+a parinteasca; de
cti*a ani, putinele puteri pe care i le ai lasase $oala nu-i periteau ndelungi e#orturi consacrate a$itiei
personale; ele i-au #ost nsa ereu su#iciente spre a slu+i un o ale carui *ederi i se pareau sanatoase" Ara$ia
a #ost cucerita n po#ida s#aturilor sale; daca ar #i trait, el singur ar #i putut cruta statul de e#orturile si
cheltuielile uriase necesitate de capania potri*a partilor" Oul acesta ros de #e$ra si petrecea ceasurile
de insonie discutnd cu ine planuri care-l s#r-seau, dar a caror reusita l interesa ai ult dect
#iriiturile de e6istenta ce le-ar #i do$ndit n plus" La capat?iul lui a trait cu anticipatie, pna n cele ai
ici detalii ale adinistratiei, anuite #a,e ale *iitoarei ele gu*ernari" -riticile uri$undului l crutau pe
parat, era nsa constient de #aptul ca o data cu el a*ea sa dispara si restul de ntelepciune ce ai raasese
regiului" Daca ar ai #i trait doi sau trei ani, as #i #ost scutit de unele ocolisuri legate de *enirea ea la
putere; ar #i reusit sa-l con*inga pe parat sa a adopte ai de*ree si n od pu$lic" Ultiele cu*inte ale
acestui $ar$at de stat care-i lasa ostenire propria lui sarcina politica au constituit una din n*estiturile
ele iperiale"
D7
7(
Daca grupul parti,anilor ei crestea, crestea si cel al Husanilor" -el ai prie+dios dintre ad*ersari era
Lusius Ouietus, roan etisat cu ara$, ale carui escadroane nu-ide au +ucat un rol iportant ntr-al doilea
ra,$oi dacic " care insista puternic n #a*oarea e6peditiei din Asia" Detesta totul la acest indi*id= lu6ul lui
$ar$ar, #luturarea pretentioasa a *alurilor al$e strnse cu un snur de aur, ochii aroganti si #alsi, cru,iea
incredi$ila #ata de n*insi si de supusi- se#ii partidei ilitariste se deciau n lupte intestine, dar cei care
raneau si ntareau si ai ult puterea, iar eu era cu att ai e6pus $anuielilor lui %ala sau urii lui
-elsus" Din #ericire, propria-i po,itie era aproape inataca$ila" -ruirea ci*ila se spri+inea tot ai ult pe
ine de cnd paratul se consacra e6clusi* proiectelor sale de ra,$oi" %rietenii, caci doar ei i-ar #i putut
lua locul gratie aptitudinilor sau cunoasterii tre$urilor pu$lice, *adeau o eleganta odestie pre#erndu-a lor
nsile" Neratius %riscus, n care paratul a*ea ncredere, se liita ,i de ,i, tot ai deli$erat, la specialitatea
sa +uridica" Attianus si aran+a *iata n asa #el nct sa-i #ie de #olos; dispunea de prudenta apro$are a
%lotinei" Un an nainte de nceperea ra,$oiului, a #ost proo*at n postul de gu*ernator al :iriei caruia i s-
a adaugat ai tr,iu si cel de inspector general al aratei" nsarcinat sa controle, si sa organi,e, $a,ele
noastre, de*enea deci una din pr-ghiile de coanda ale unei actiuni pe care o socotea nesa$uita" O
*ree a e,itat, apoi a acceptat" A re#u,a nsena a-ti $ara druurile spre putere ntr-un oent n care
puterea a interesa ai ult ca ori cnd" nsena, de aseenea, sa renunti la singura oca,ie de a +uca rolul
de oderator"
In cei cti*a ani care au precedat area cri,a, a luat o hotarre care i-a #acut pe dusanii ei sa a
considere de#initi* neserios, e#ect calculat si care, n parte, ura sa a apere ast#el de orice atac" A plecat
sa petrec ai ulte luni n /recia" %olitica n-a*ea, cel putin n aparenta, nici un aestec n atare calatorie"
Era o e6cursie de placere si de studiu= a adus de acolo cte*a piese de ceraica ar-
D(
haica pictata si carti pe care le-a partit cu %lotina" Dintre toate onorurile o#iciale, aici a #ost n*estit cu
aceea pe care a priit-o cu $ucuria cea ai pura= a #ost nuit arhonte al Atenei" Mi-a acordat luni de
studiu si de usoare placeri, de pli$ari, pria*ara, pe colinele presarate cu aneone, de inti contact cu
arura goala" La -heroneea, unde -a dus din duiosie pentru stra*echile prietenii care alcatuisera
>atalionul :acru, a #ost doua ,ile oaspetele lui %lutarh" si eu a*usese >atalionul eu :acru, dar, asa cu
i se ntpla adesea, propria-i *iata a eotionea,a ai putin dect istoria" A luat parte la *natori n
Arcadia; -a rugat la Del#i" La :parta, pe alul rului Eurotas, niste cio$ani -au n*atat sa ,ic din #luier
o elodie stra*eche, straniu cntec de pasare" Aproape de Megara a*ea loc o nunta taraneasca ce a durat
toata noaptea; to*arasii ei si cu ine a ndra,nit sa lua parte la dansuri, lucru inter,is de o$iceiurile
se*ere ale Roei" Urele #aradelegilor roane raasesera peste tot *i,i$ile= ,idurile -orintului darate de
Muius si locurile lasate goale n adncul sanctuarelor datorita +a#ului de statui, organi,at n cursul
scandaloasei calatorii a lui Nero /recia saracita dainuia ntr-o atos#era de gratie editati*a, de lipede
su$tilitate, de *oluptate cuinte" Niic nu se schi$ase de cnd ele*ul retorului Isaios a respirat pentru
ntia oara acel par#u de iere calda, de sare si de rasina; niic n #ond nu se schi$ase de secole" Nisipul
palestrelor raasese tot att de $lond ca pe *reuri &idias si :ocrate nu le ai #rec*entau, dar tinerii care
#aceau e6ercitii seanau nca #erecatorului Harides" Uneori i se parea ca spiritul grec n-a pins pna
la ultiele lor consecinte preisele propriului sau geniu= secerisu ura sa se #aca; spicele coapte la soare si
de+a taiate erai niic pe lnga proisiunea eleusina a grauntelui ascuns n acest pant inunat" -hiar la
sal$aticii ei inaic sarati a gasit *ase cu pro#ilul pur, o oglinda podo$i ta cu chipul lui Apolo, luini
grecesti aseeni unui soa#l palid pe ,apada" ntre*edea posi$ilitatea de a-i eleni, pe $ar$ari, de a a tria,a
Roa, de a ipune cu ncetul lur#t
DC
singura cultura care s-a separat la un oent dat de onstruos, de in#or, de io$il, care a in*entat o
de#initie a etodei, o teorie a politicii si #ruosului" Nu a o#ensa ctusi de putin usorul dispret al grecilor
pe care-l sitea ntotdeauna su$ cele ai calduroase oagieri; l gasea #iresc; oricare ar #i #ost *irtutile
ce a deose$eau de ei, stia ca *oi #i ereu ai putin su$til dect un atelot din Egina, ai putin ntelept
dect o *n,atoare de *erdeturi din agora" Accepta #ara iritare gentiletea usor aroganta a acestei rase
ndre; acorda unui ntreg nea pri*ilegiile totdeauna lesne daruite celor ndragite" Dar pentru a lasa
grecilor tipul sa continue si sa-si des?*rseasca opera era ne*oie de cte*a secole de pace si de tihnitele
raga,uri, de li$ertatile prudente pe care pacea doar le poate o#eri" /recia se $i,uia pe noi spre a-i #i pa*a,a
#iindca, ntr-un cu*nt, ne pretindea a-i #i stapni" Mi-a propus sa *eghe, asupra ,eului de,arat"
7C
Detinea de un an postul de gu*ernator al :iriei cnd !raian i s-a alaturat la Antiohia" .enise sa
supra*eghe,e punerea la punct a e6peditiei n Arenia, care, n conceptia sa, ura sa constituie preludiul
atacului potri*a partilor" -a de o$icei, %lotina l nsotea, precu si nepoata lui, Matidia, soacra ea cea
cusecade, ce-l ura n capanie n calitate de intendenta" -elsus, %ala, Nigrinus, *echii ei dusani,
#aceau nca parte din consiliu si doinau statul a+or" !oti acestia se nghesuiau n palat, asteptnd nceputul
ra,$oiului" Intrigile de curte au rede*enit si ai *irulente" &iecare si aran+a +ocul nainte de a #i aruncate
pentru pria oara ,arurile nclestarii arate"
Legiunile s-au pus aproape iediat n iscare n directia nord" O data cu ele *edea ndepartndu-se iensa
gloata a arilor #unctionari, a a$itiosilor si a inutililor, paratul si suita lui au poposit cte*a ,ile n
-oagene pentru #esti*itati de+a triu#ale; icii regi ai Orientului ntruniti la :atala s-au ntrecut n a-i da
asigurari n ce pri*este lealitatea lor, asigurari pe care, n locul lui !raian, -as #i $i,uit prea putin pentru
*iitor" Lusius 9uietus, pri-
DE
e+diosul eu ri*al, plasat n #runtea a*anposturilor, a ocupat alurile lacului .an n cursul unei lungi
pli$ari arate; partea nordica a Mesopotaiei, e*acuata de partiA a #ost ane6ata #ara nici o di#icultate;
A$gar, regele Osroe-nei a #acut act de supunere la Edesa" paratul si-a resta$ilit pe tip de iarna cartierul
general la Antiohia, annd pentru pria*ara in*adarea iperiului part propriu-,is, decis nsa sa nu accepte
deschiderea nici unor tratati*e de pace" !orul decursese dupa planurile sale" >ucuria de a se *edea, n #ine,
angrenat n aceasta a*entura, atta *ree anata, dadea oului de sai,eci si patru de ani un #el de aer
tineresc"
%ronosticurile ele raneau su$re" Eleentele e*reiesc si ara$ erau din ce n ce ai ostile ra,$oiului;
arii proprietari pro*inciali se aratau neultuiti de sarcina acoperirii cheltuielilor prile+uite de trecerea
trupelor; orasele suportau cu greu supunerea la noi ta6e" Iediat dupa ntoarcerea paratului o pria
catastro#a a*ea sa pre*esteasca pe cele uratoare= cutreurul declansat la ie,uI unei nopti de dece$rie a
trans#orat n cte*a clipe n ruine un s#ert din Antiohia" !raian, lo*it de pra$usirea unei grin,i, a continuat
eroic sa se ocupe de raniti; n antura+ul sau iediat se nuarau cti*a orti" Multiea siriana de +os si
ncepuse sa caute pe *ino*atii de,astrului= renun-tnd pentru singura data la principiile lui de toleranta,
paratul a cois greseala de a lasa sa #ie asacrat un gru# de crestini" Eu nsui a destul de putina
sipatie pentru aceasta secta, dar spectacolul $atrnilor $atuti cu *ergile si al copiilor e6ecutati a contri$uit
la agitarea spiritelor, #acnd si ai odioasa sinistra iarna" >anii pentru repararea iediata a e#ectelor
seisului lipseau; ii de oaen #ara adapost doreau noptile n piete" -alatoriile ele dt inspectie i
de,*aluiau e6istenta unei neultuiri sur de, a unei uri secrete de care arii denitari care upleai palatul
ha$ar n-a*eau" n i+locul ruinelor, paratul s continua pregatirile pentru capania apropiata= o paduri
ntreaga a #ost ntre$uintata la constructia podurilor si " pontoanelor pentru trecerea !igrului" %riise cu
$ucurii
DD
Jerie ntreaga de noi titluri decernate de senat; era nera$dator sa terine cu Orientul spre a se ntoarce sa
triu#e, Roa" -ele ai nensenate ntr,ieri declansau #urii
re-l cutreurau ca un acces"
Oul care parcurgea cu nera$dare salile *aste ale palatului construit pe *reuri de :eleuci,i si pe care eu
nsui l decorase 1ce placereI5 n cinstea sa cu inscriptii elogioase si cu panoplii dacice nu ai era cel
care cu ai $ine de doua,eci de ani n ura a priise n castrul de la -olonia" -alitatile lui nsele
$atrnisera" @o*ialitatea putin din topor, ce altadata ascundea o $unatate autentica, nu ai era dect rutina
*ulgara; #eritatea se trans#orase n ncapatnare; aptitudinile lui pentru concret si practic, n re#u, total de
a gndi" Respectul tandru ce-l purta paratesei, a#ectiunea ustratoare pentru nepoata-i Matidia se
etaor#o,asera n dependenta senila #ata de aceste #eei la s#aturile carora se opunea totusi din ce n ce
ai ult" -ri,ele lui de #icat l nelinisteau pe edicul personal -riton; n ce-l pri*ea, nu le dadea nici o
iportanta" Dintotdeauna placerilor sale le lipsea ra#inaentul; ni*elul lor scadea si el o data cu *rsta" A*ea
prea putina iportanta ca paratul, dupa terinarea ,ilei de lucru, se deda petrecerilor ca,one n to*arasia
tinerilor care-i erau pe plac sau pe care-i socotea adira$ili" Era dipotri*a destul de gra* ca nu suporta
*inul de care a$u,a si ca acea curte de su$alterni din ce n ce ai ediocri, triati si anipulati de li$erti
suspecti, putea asista la toate con*or$irile noastre, raportndu-le ad*ersarilor ei" n tipul ,ilei, l *edea
pe parat doar la ntrunirile statului a+or, ocupat pna peste cap cu detaliile planurilor si unde niciodata nu
s-a i*it prile+ul e6priarii deschise a unei pareri" In orice alta pre+urare e*ita discutia ntre patru ochi"
7E
.inul punea la ndena acestui o putin su$til un arsenal ntreg de siretlicuri grosolane" :uscepti$ilitatile-i
de altadata disparusera= insista sa a alatur placerilor lui; haralaia, rsetele, gluele cele ai nesarate ale
tinerilor erau totdeauna $ine priite ca tot attea i+loace de a-i atrage atentia ca nu sunase ceasul
tre$urilor serioase; pndea
D4
oentul cnd o cupa n plus i-ar #i luat intile" !otul se-n*rtea n +ur n acea sala unde capetele de
,i$ru ale tro#eelor $ar$are pareau a-i rde n nas" A#ore urau dupa a#ore; un cntec de pahar tsnea
ici si colo sau r-sul neo$ra,at si ncntator al *reunui pa+; paratul, spri-+inindu-si pe asa na tot ai
treuratoare, retras dupa ,idul unei $etii poate pe +uatate siulata si pierdut hat departe pe druurile
Asiei, se cu#unda gra* n *isurile
lui"""
Din ne#ericire acele *isuri erau #ruoase" Aceleasi care odinioara a ispitisera sa parasesc totul si sa apuc,
dincolo de -auca,, pe druurile spre nord, catre Asia" &ascinatia careia paratul $atrnit i se lasa prada
ca un sona$ul, Ale6andru o ncercase naintea lui; acesta reali,ase aproape aceleasi idealuri si urise la
trei,eci de ani" %ericolul cel ai ne#ast al acestor planuri arete l constituia o data ai ult ntelepciunea
lor= ca ntotdeauna ratiunile practice se i*eau din plin spre a +usti#ica a$surdul si a *i,a iposi$ilul"
%ro$lea Orientului ne preocupa de secole; parea #iresc sa #ie re,ol*ata o data pentru totdeauna"
:chi$urile noastre de ar#uri cu India si cu isterioasa Bara a Matasii depindeau n ntregie de
negustorii e*rei si de e6portatorii ara$i care a*eau acces n porturile si pe druurile parte" Dupa des#iintarea
*astului si iprecisului iperiu al calaretilor ar,aci,i, *o intra direct n legatura cu aceste $ogate argini
ale luii; Asia, n s#r-sit uni#icata, nu *a ai #i pentru Roa dect o pro*incie n plus" %ortul Ale6andriei
din Egipt era singurul nostru de$useu spre India care nu depindea de $unul plac al partilor; si acolo nsa
a*ea sa ne lo*i #ara ncetare de pretentiile si de re*oltele counitatilor e*reiesti" :uccesul e6peditiei lui
!raian ne-ar #i peris sa ignora acel oras pe care se poate conta prea putin" Dar att de ulte oti*e n-au
reusit niciodata sa a con*inga" Ar #i #ost ai ultuitoare teeinice tratate coerciale si ntre*edea
de+a posi$ilitatea reducerii rolului Ale6andriei prin crearea unei a doua etropole grecesti n *ecinatatea
Marii Rosii, ceea ce a #acut ai tr,iu cnd a nteeiat Antinoe"
D)
repuse sa cunosc luea coplicata a Asiei" :iple-l clanuri de coloni,are totala care reusisera n Dacia
nu uteau #i aplicate n aceasta regiune clocotind de *iata n #nre ult ai *ariate si ai $ine nradacinate si
de care depindea de alt#el $ogatia ntregii lui" !recut Eu#ratul, ncepea pentru noi toti tara riscurilor si a
ira+elor, a nisipurilor n care te potolesti, a druurilor care se n#unda #ara a duce nicaieri" -el ai ic
insucces ar #i a*ut ca re,ultat o diinuare a prestigiului ce putea #i urata de toate catastro#ele; nu era *or$a
nuai de a n*inge, ci de a n*inge ereu, iar #ortele noastre s-ar #i epui,at n aceasta lupta #ara s#rsit"
&acuse de+a o ncercare= a gndea cu groa,a la capul lui -rassus aruncat din rnna n ina ca o inge
n cursul repre,entarii >acantelor lui Euripide pe care un rege $ar$ar, ndru de spoiala sa de elenis, o
dadea n seara unei *ictorii o$tinute asupra noastra" !raian intentiona sa ra,$une *echea n#rngere, eu ai
ales sa-piedic repetarea ei" %re*edea destul de e6act *iitorul, lucru ntru totul posi$il cnd esti in#orat
asupra ultor eleente ale pre,entului= cte*a *ictorii lipsite de iportanta *or antrena prea departe
aratele noastre n od iprudent retrase de pe alte #rontiere; paratul, pe oarte, se *a acoperi de glorie,
iar noua carora a*ea sa-i supra*ietui ne *a re*eni sarcina sa re,ol*a toate pro$leele si sa repara
toate greselile"
-e,ar a*ea dreptate sa pre#ere locul de #runte ntr-un sat celui de al doilea la Roa" Nu din a$itie sau din
dorinta desarta de glorie, ci #iindca al doilea n ierarhie n-are de ales dect ntre prie+diile supunerii, acelea
ale re*oltei si cele si ai gra*e ale coproisului" Eu nu era nici acar al doilea la Roa" /ata sa
porneasca ntr-o e6peditie prie+dioasa, paratul nu-si desenase nca urasul= #iecare pas nainte
nsena o sansa n plus pentru se#ii din statul a+or" Acest o aproape nai* i aparea acu si ai
coplicat dect ine nsui" Doar aspriile lui a ai linisteau= paratul ursu, a trata ca pe un #iu"
Alteori a astepta, ndata ce n-ar ai #i #ost ne*oie de ser*iciile ele, sa #iu eliinat din %ala sau
lichidat de 9uietus"
D2
Era lipsit de putere= nu reusise nici acar sa o$tin o audienta pentru e$rii in#luenti ai sanhedrinului
din Antiohia care se teeau tot cit si noi de atacurile agitatorilor e*rei si care l-ar #i laurit pe !raian asupra
intrigilor coreligionarilor lor" %rietenul eu Latinius Ale6ander, co-$ortor dintr-o *eche #ailie regala din
7D
Asia Mica si ale carui nue si a*ere a*eau are greutate, n-a #ost nici el ascultat" %linius, triis n >itinia
cu patru ani ai nainte, urise acolo #ara a #i a*ut *ree sa-l in#ore,e pe parat de starea e6acta a
spiritelor si a #inantelor, presupunnd ca incura$ilul lui optiis i-ar #i peris sa o #aca" Rapoartele secrete
ale negustorului lician Opraoas, care cunostea $ine pro$leele Asiei, au #ost luate n rs de %ala" Li$ertii
pro#itau de ,ilele de $oala ce urau serilor de $etie spre a a ndeparta de apartaentul iperial= ordonanta
paratului, un anue &oidios, de doua ori nu -a lasat sa intru #iindca, desi cinstit dar o$tu,, #usese
ontat potri*a-i" -onsulul -elsus, dusanul eu, s-a nchis nsa ntr-o seara cu !raian pentru o
cons#atuire care a durat ore ntregi si n ura careia -a cre,ut pierdut, i cauta aliati unde putea;
corupea cu aur pe #osti scla*i pe care i-as #i triis $ucuros la galere; ngia respingatoare capete
#ri,ate" Diaantul lui Ner*a nu ai arunca nici un #oc"
si atunci aparu cel ai ntelept dintre geniile ele $une= %lotina" %e parateasa o cunostea de aproape
doua,eci de ani" Apartinea aceluiasi ediu; a*ea aproape aceeasi *rsta" A *a,u t-o ducnd cu cal o
e6istenta aproape tot att de ncorsetata ca si a ea, $a nca si ai lipsita de perspecti*e" M-a sustinut n
oentele grele #ara sa para ca-si da seaa ca o #ace" Dar a$ia n ,ilele cuplite de la Antiohia pre,enta ei
i-a de*enit indispensa$ila, asa cu a*ea sa-i #ie stia ei ereu, pna la oarte" Ma o$isnuise cu
aceasta #igura n *esinte al$e, siple ct puteau #i cele ale unei #eei, cu tacerile ei, cu *or$ele-i asurate
care nu erau dect raspunsuri, cele ai clare cu putinta" n#atisarea ei nu distona cu niic n acest palat ai
*echi dect splendorile Roei= #iica unor par*eniti se arata cu prisosinta
43
dena de no$letea :eleuci,ilor" Era de acord aproape tn orice pri*inta" Andoi a*ea pasiunea
podo$irii si de,golirii su#letului, supunerii spiritului oricarei pietre de ncercare" Ea nclina catre #ilo,o#ia
epicureica, pat ngust dar curat pe care i-a odihnit cteodata gndurile" Misterele di*ine care a o$sedau
nu-i creau nelinisti; n-a*ea nici pasiunea gustului eu pentru corpuri" Era casta din repulsie #ata de usurinta,
generoasa n od deli$erat ai ult dect din #ire, ntelepteste nencre,atoare, dar gata sa nteleaga totul la
un prieten, chiar ine*ita$ilele lui greseli- %rietenia era pentru ea o optiune n care se iplica pe de-a-ntregul;
i se daruia #ara re,er*e cu doar dragostei a daruise eu" M-a cunoscut ai $ine ca nieni altul; a
lasat-o sa ntre,areasca tot ce-a ascuns cu gri+a altcui*a= de pilda lasitatile tainuite" i place sa cred ca din
parte-i nu a trecut niic su$ tacere" Intiitatea trupurilor care n-a e6istat niciodata ntre noi a #ost
copensata de contactul a doua spirite strns pletite unul cu celalalt, ntelegerea noastra n-a*ea ne*oie de
arturisiri, de e6plicatii sau de retineri= #aptele singure erau de-a+uns" Ea le o$ser*a ai $ine ca ine" :u$
pletitura grea a parului, ceruta de oda, #runtea neteda era cea a unui +udecator" Meoria ei pastra
#iecarui lucru aprenta e6acta; nu i se ntpla niciodata, ca ie, sa e,ite ulta *ree sau sa se hotarasca
prea repede" Dintr-o pri*ire i descoperea ad*ersarii cei ai ascunsi; pe parti,ani i cntarea +u-decndu-i la
rece" n #apt era coplici, urechea cea ai #ina nsa n-ar #i putut depista ntre noi senele unui acord
secret" N-a cois niciodata n #ata ea eroarea grosolana de a se plnge de parat, nici pe cea ai su$tila
de a-l scu,a sau de a-l lauda" Din parte-i lealitatea nu intra n discutie" Attianus, care tocai sosise de la
Roa, s-a alaturat ntre*ederilor noastre ce durau uneori ntreaga noapte; niic nsa nu parea s-o o$oseasca
pe aceasta #eeie ipertur$a$ila si #ragila" Ea reusise sa #aca sa #ie nuit #ostul eu tutore n calitatea de
consilier pri*at, eliinndu-l ast#el pe dusanul -elsus" Nencrederea lui !raian sau iposi$ilitatea de a gasi
un altul care sa ocupe postul eu
4'
n spatele #rontului a retinea la Antiohia; a $i,uia pe ei ca sa a#lu tot ceea ce nu counicau $uletinele"
In ca, de de,astru, ei ar #i stiut sa ralie,e n +urul eu #idelitatea unei parti a aratei" Ad*ersarii tre$uiau sa
tina socoteala de pre,enta acestui $atrn ros de guta care parasise Roa doar pentru a-i #i de #olos si de a
#eeii capa$ile sa-si ipuna ndelunga putere de re,istenta a soldatului"
I-a *a,ut ndepartndu-se, paratul calare, #er, adira$il de cal, grupul ra$dator al #eeilor n litiera,
gar,ile pretoriene aestecate cu cercetasii nut,i ai teutului Lusius 9uietus" Arata care iernase pe
alurile Eu#ratului se puse n iscare ndata dupa sosirea coandantului= ra,$oiul p?rtie ncepuse cu
ade*arat" %riele *esti au #ost su$lie" >a$ilonul cucerit, !igrul trecut, -tesi#onul ca,ut" -a totdeauna totul
ceda uiitoarei superioritati a acestui o" %rintul Ara$iei Hara6ene s-a declarat supus, deschi,nd ast#el
#lotilelor roane ntregul curs al !igrului= paratul s-a $arcat cu destinatia Hara6, portul din #undul
/ol#ului %ersic" A+unsese pe tarurile de po*este" !eerile ele dainuiau, dar le ascundea ca pe niste
crie; nseana sa gresesti cnd ai dreptate prea de*ree" Mai ult nca, a ndoia de ine nsui= era
*ino*at de eschina Hpsa de ncredere ce ne piedica sa recunoaste aretia unui o pe care-l sti prea
74
$ine" Uitase ca unele #iinte uta hotarele destinului, schi$a istoria" Hulise /eniul paratului" Ma
chinuia n postul eu" Daca din ntplare iposi$ilul se reali,a, s-ar #i putut sa #iu ndepartat< Orice #iind
ai usor dect ntelepciunea, a ncerca dorinta sa re$rac caasa de ,ale a ra,$oaielor saratice, sa
apele, la in#luenta %lotinei spre a #i recheat pe #ront" l in*idia pe cel din ura dintre soldatii nostri
pentru pra#ul de pe druurile Asiei, pentru sar+a escadroanelor de ca*alerie persane" De data aceasta senatul
a *otat dreptul paratului de a cele$ra nu un triu#, ci o serie de triu#uri e6tinse pe toata durata *ietii" n
ce a pri*este, a #acut ce se cu*enea= a dat ordin sa #ie organi,ate #esti*itati; -a dus sa sacri#ic pe
*r#ul untelui -assios"
peodata, incendiul care ocnea n pantul Orientului i,$ucnit peste tot n acelasi tip" La :eleucia,
negustorii *rei au re#u,at sa plateasca ipo,itul; -irene s-a rasculat iediat, populatia orientala asacrnd-o
pe cea greaca; druurile ce duceau pna la trupe grul din Egipt au #ost taiate de o $anda de ,eloti din
Ierusali; n -ipru, re,identii greci si roani au #ost ridicati de populatia e*reiasca si o$ligati sa se ooare
ntre ei n lupte de gladiatori" A reusit sa entin ordinea n :iria, dar n ochii cersetorilor ase,ati pe
pragurile sinagogelor ,area #ulgere si rn+ete ute pe $u,ele groase ale celor ce nau droa-derele, ura
pe care la ura urei nu o erita" De la $un nceput e*reii si ara$ii au #acut cau,a couna potri*a unui
ra,$oi ce aeninta sa le ruine,e negotul; Israel a pro#itat nsa spre a se arunca asupra luii ce-i ranea
nchisa din pricina delirurilor lui religioase, a riturilor ciudate, a intransigentei dune,eului sau" Re*enit n
gra$a la >a-$ilon, paratul l-a nsarcinat pe 9uietus cu pedepsirea oraselor re*oltate= -irene, Edesa,
:eleucia, arile etropole elenistice ale Orientului au #ost date prada #lacarilor pentru ispasirea tradarilor
preeditate n rastipul popasurilor cara*anelor sau uneltite de catre +ido*iea #iecareia" Mai tr,iu,
*i,itnd aceste orase ce tre$uiau reconstruite, a pasit pe su$ colonadele n ruina, printre sirurile de statui
sparte" paratul Osroes, care #inantase atare re*olte, a luat iediat o#ensi*a; A$gar s-a ra,*ratit si a reintrat
n Edesa trans#orata n cenusa; aliatii nostri areni pe care !raian cre,use ca poate conta dadura a+utor
ilitar satrapilor" paratul s-a tre,it deodata n centrul unui iens cp de $ataie unde tre$uia sa #aca #ata
n toate partile"
Iarna si-a irosit-o asediind H?tra, ntaritura aproape ine6pugna$ila situata n plin desert, actiune care a costat
arata ii de orti" ncapatnarea lui era din ce n ce ai ult o #ora de cura+ personal= oul acesta
$olna* re#u,a sa renunte" De la %lotina stia ca !raian, n ciuda a*ertisentului unui scurt atac de parali,ie,
se o$stina sa nu-si nueasca succesorul" Daca acest iitator al lui Ale6andru urea si el de #riguri sau de
e6cese n cine stie ce colt ne-
47
4(
sanatos al Asiei, ra,$oiul de cucerire s-ar #i du$lat cu unul ci*il; o lupta pe *iata si pe oarte ar #i i,$ucnit
ntre parti,anii ei si cei ai lui -elsus sau %ala" Deodata stirile au ncetat aproape cu totul; sla$a linie de
counicatie ntre parat si ine era entinuta doar de $andele nuide ale celui ai n*ersunat dusan"
Atunci i-a poruncit pria oara edicului eu sa-i nsene pe piept cu cerneala rosie locul iniii= daca
*reo nenorocire a*ea sa se nt-ple, nu tinea sa cad *iu n inile lui Lusius 9uietus" :arcina di#icila de a
paci#ica insulele si pro*inciile liitro#e se adauga atri$utiilor postului eu, dar unca isto*itoare din tipul
,ilei era niic pe lnga lungiea noptilor de insonie" !oate pro$leele iperiului a copleseau n acelasi
tip, dar a ea proprie a apasa si ai greu" .rea puterea" O *rea spre a-i ipune planurile, ca sa
ncerc reedieri, sa resta$ilesc pacea" O *rea ai ales pentru a #i eu nsui nainte de a uri"
Ura sa plinesc patru,eci de ani" Daca urea la acea *rsta, n-ar #i raas dupa ine dect un nue ntr-
un sir de nalti #unctionari si o inscriptie n greceste n cinstea arhontelui Atenei" Ulterior, de #iecare data
cnd *edea disparnd un o a#lat la i+locul *ietii si despre care luea crede ca-i poate cu e6actitate
asura reusitele si esecurile, i reaintea ca la acei ani nu e6ista dect n propriii ei ochi si n cei ai
ctor*a prieteni care tre$uie ca se *oi #i ndoit uneori de ine precu eu nsui a ndoia Mi-a dat
seaa ca putini oaeni se reali,ea,a nainte de a uri; ncepuse deci sa +udec unca lor ntrerupta cu ai
ulta ntelegere" O$sesia unei *ieti #rustrate i io$ili,a gndirea ntr-un punct, o #i6a ca un a$ces" -u
dorinta ea nestrautata de putere se ntpla precu cu cei a dragostei care nu-l lasa pe cel ce iu$este sa
annce, si doara, sa gndeasca si chiar sa iu$easca atta *ree ci anue ritualuri nu au #ost ndeplinite"
:arcinile cele a urgente i pareau ,adarnice din oent ce nu-i era n gaduit sa iau ca stapn hotarri
pri*ind *iitorul; a*ea ne *oie sa #iu asigurat ca *oi doni spre a-i recapata po#t de a #i util" %alatul din
Antiohia n care peste cti*a ai'
4C
7)
a sa traiesc un #el de #rene,ie a #ericirii nu ai era ntru ine dect o nchisoare si poate nchisoarea unui
ndarnnat la oarte" !riitea esa+e secrete oracole-+u+ +upiter Aon, -astaliei, lui+upiter Dolichenus"
-hease agii; a ers pna la a aduce din tenitele Antiohiei un criinal condanat la cruci#icare
caruia un !aiitor i-a taiat n #ata ea $eregata n speranta ca su#le-+ plutind o clipa ntre *iata si oarte, i-
ar de,*alui *iitorul- Ne#ericitul scapase de o lunga agonie, dar ntre$arile ele au raas #ara raspuns"
Noaptea, a tra de la o #ereastra la alta, din $alcon n $alcon, de-a lungul salilor palatului cu ,idurile nca
crapate de cutreur, #acnd ici si colo, pe dale, calcule astrologice, chestionnd stelele treuratoare" %e
pant nsa tre$uia sa caut senele *iitorului, n s#rsit, paratul ridica asediul H?trei si se hotar sa treaca
napoi Eu#ratul ce n-ar #i tre$uit niciodata tra*ersat" -aldurile de+a toride si hartuiala arcasilor parti au arit
si ai ult de,astrul acestei aare ntoarceri" ntr-o #ier$inte seara de ai, -a dus sa ntpin n a#ara
portilor orasului, pe alul Orontelui, icul grup isto*it de #riguri, de an6ietate, de o$oseala= paratul
$olna*, Attianus si #eeile" !raian tinu sa parcurga calare druul pna la intrarea palatului= de a$ia se ai
tinea; oul acesta att de plin de *iata parea schi$at de apropierea ortii ai ult dect oricare altul" -ri
ton si Matidia l-au a+utat sa urce scarile, l-au dus sa se ntinda, s-au instalat la capatiul sau" Attianus si
%lotina i-au istorisit acele ntplari ale capaniei ce nu-si putusera a#la locul n scurtele lor esa+e" Una
din ele -a iscat n asa asura nct a*ea sa rana de#initi* printre aintirile ele personale, printre
si$olurile ele" A$ia sosit la Hara6, paratul o$osit s-a dus sa se ase,e pe pla+a n #ata apelor grele ale
/ol#ului %ersic" Era pe tipul cnd nu se ndoia de *ictorie, dar pentru pria oara l coplesise iensitatea
luii, sentientul *rstei si cel al liitelor ce ne constrng pe toti" Lacrii ari se rostogoleau pe o$ra+ii
$ra,dati ai oului pe care nieni nu-l credea capa$il sa plnga *reodata" -oandantul ce %urtase *ulturii
Roei spre taruri nee6plorate pna
4E
atunci ntelesese ca niciodata nu se *a $arca pe area aceasta att *isata= India, >actria, ntregul Orient
necunoscut de care se $atase de la distanta, *or rane pentru el doar nue si *isuri" -hiar de a doua ,i,
stirile proaste l-au o$ligat sa se ntoarca" La rndu-i, ori de cte ori destinul i-a spus nu, i-a aintit de
lacriile *arsate ntr-o seara pe un tar ndepartat de catre un o $atrn care-si pri*ea poate pentru ntia
data *iata n #ata"
n diineata uratoare a urcat la parat" A*ea #ata de el sitainte #iliale, #ratesti" Oul care tot
tipul si #acuse o glorie de a trai si a gndi ca oricare din soldatii aratei lui s#rsea n deplina singuratate=
ntins pe pat, continua sa esa#ode,e planuri grandioase de care nieni nu se ai interesa" -a de o$icei,
li$a+ul lui sec si taios i urtea gndirea; articulnd cu greu cu*intele i *or$ea despre triu#ul ce i se
pregatea la Roa" Nega n#rngerea dupa cu nega oartea" Doua ,ile ai tr,iu a a*ut al doilea atac" A
reluat cons#atuirile ngri+orate cu Attianus si %lotina" /ratie pre*ederii paratesei, *echiul eu prieten a
#ost proo*at n #unctia atotputernica de pre#ect al pretoriului, garda iperiala #iind ast#el pusa su$ ordinele
noastre" Matidia, care nu parasea caera $olna*ului, se situase, din #ericire, de partea noastra; aceasta
#eeie sipla si calda era de alt#el de ceara n inile %lotinei" Nici unul din noi nu ndra,nea nsa a-i ainti
paratului ca chestiunea succesiunii raasese nere,ol*ata" %oate, ca si Ale6andru, hotarse sa nu-si
nueasca singur urasul, poate ca #ata de partida lui 9uietus si luase anga+aente doar de el stiute" :au pur
si siplu re#u,a sa-si ntre*ada s#rsitul= prin #ailii se ntlnesc atare $atrni ce se ncapa-tnea,a sa nu-si
#aca testaentul" n ca,ul acestora, nu e *or$a att de a-si pastra pna la s#rsit cooara sau puterea de care
degetele lor aortite s-au desprins de+a pe +uatate, ct de #aptul de a nu se pune prea de*ree n situatia
postua a oului ce nu ai are de luat hotarri, nici de pro*ocat surpri,e, nici de #acut proisiuni si
pro#erat aenintari celor de care urea,a sa se desparta" l depln-gea= ne deose$ea prea ult ca sa poata
a#la n ine
4D
ontinuatorul docil, dinainte sortit acelorasi etode si .iKar acelorasi greseli, cautat cu disperare pe patul
ortii A a+oritatea oaenilor care au detinut puterea a$solu-%rintre cei din +urul sau nu se a#la un singur
o de stat= singurul pe care-l putea alege #ara sa a$dice de la ndatoririle sale de $un adinistrator si are
principe= coandantul o$isnuit sa cntareasca statele de ser*iciu era aproape o$ligat sa a accepte" O
e6celenta oca,ie, de alt#el sa a si urasca" ncetul cu ncetul si-a resta$ilit sanatatea ct nuai sa-i #ie
ngaduit sa paraseasca ncaperea" .or$ea despre organi,area unei noi capanii; nici el nu ai credea n ce
spunea" Medicul sau -ri ton, ce se teea, n ce-l pri*este, de caldurile caniculare gata sa nceapa, a reusit n
cele din ura sa-l deterine sa se $arce pentru Roa" n seara dinaintea plecarii puse sa #iu cheat la
72
$ordul cora$iei si a nui coandant se# n locul sau" Doar att se anga+a" Esentialul nu #usese nsa
re,ol*at"
potri*a ordinelor priite, a nceput iediat, dar n secret, con*or$irile de pace cu Osroes" Mi,a pe
#aptul ca pro$a$il nu *oi ai a*ea de dat socoteala paratului" Nici ,ece ,ile ai tr,iu, a #ost tre,it n
i+locul noptii de sosirea unui curier= a recunoscut ndata pe unul din oaenii de ncredere ai %lotinei"
Acesta i aducea doua scrisori" Una, o#iciala, a in#ora ca !raian, care nu putuse suporta calatoria pe
are, a #ost de$arcat la :elinunt n -ilicia, unde se a#la gra* $olna* n casa unui negustor" -ea de a doua
scrisoare, secreta, i anunta oartea lui pe care %lotina i proitea sa o ascunda ct *a putea ai ult,
dndu-i ast#el a*anta+ul de a #i priul in#orat" A plecat ndata spre :elinunt dupa ce a luat toate
asurile necesare spre a #i sigur de garni,oanele siriene" A$ia pornit la dru, un nou esager i dadea de
stire o#icial de oartea paratului" !estaentul sau, care a desena drept uras, #usese triis la Roa n
ini sigure" !ot ceea ce *ree de ,ece ani a #ost *isat cu pasiune, co$inat, discutat sau trecut su$ tacere se
reducea la o isi*a de doua nduri scrise n greceste de na sigura si cu caligra#ia a-
44
runta a unei #eei" Attianus care a astepta pe chei la :e-linunt a #ost cel dinti ce -a salutat cu titlul de
parat" Aici deci, n rastipul dintre de$arcarea $olna*ului si oentul ortii sale, s-a des#asurat una din
acele suite de e*eniente ce-i *a rane pentru totdeauna iposi$il de laurit si pe care totusi s-a cladit
destinul eu" -ele cte*a ,ile petrecute de Attianus si de #eei, n acea casa de negustor, au #ost hotartoare
asupra *ietii ele, dar *a #i pentru *esnicie dat ca despre ele ct si, ai tr,iu, despre o anue dupa-aia,a
pe Nil sa nu pot sti niciodata niic tocai #iindca a interesa sa a#lu tot" Ultiul pierde-*a-ra de la Roa
are parerea lui despre aceste episoade ale *ietii ele, n pri*inta lor nsa eu snt cel ai putin duirit dintre
oaeni" Dusanii au n*ino*atit-o pe %lota ca a pro#itat de agonia paratului ca sa #aca pe uri$und sa
scrie cele cte*a cu*inte prin care i ncredinta puterea" -aloniatori si ai *ulgari *or$eau despre un pat
cu perdele, despre luina incerta a unui opait, despre edicul -riton dictnd ultiele dorinte ale lui !raian
cu o *oce care iita pe cea a ortului" :-a in*ocat #aptul ca ordonanta &oidios, care a *ira si caruia
prietenii nu i-ar #i putut cupara tacerea, a suco$at #oarte oportun de #riguri acute a doua ,i dupa decesul
stapnului sau" E6ista n atare iagini de *iolenta si intriga un nu stiu ce care atta nchipuirea ultiilor si
chiar pe a ea" Nu i-ar #i displacut ca o na de oaeni cusecade sa #i #ost n stare sa earga pentru
ine pna la cria, nici ca de*otaentul paratesei sa o #i pins att de departe" Ea cunostea prie+diile
la care o hotarre neluata putea e6pune statul; snt sigur ca o cinstesc cu se cu*ine cre,nd ca ar #i acceptat
sa coita o #rauda necesara daca ntelepciunea, $unul-sit, interesul pu$lic si prietenia ar #i o$ligat-o la
aceasta" A a*ut de nenuarate ori de atunci n na acel docuent att de *iolent contestat de ad*ersarii
ei= nu a pot pronunta pentru sau contra autenticitatii acestui ulti dicteu al unui $olna*" Desigur, pre#er
sa-i nchipui ca !raian nsusi, calcnd naintea ortii peste pre+udecati personale, a lasat de $una *oie
iperiul celui pe care l socotea, una
4)
" alta, cel ai den" !re$uie sa arturisesc nsa ca n l t ca, re,ultatul a interesa ai ult dect
i+loacele= ntial este ca oul a+uns la putere a do*edit ulterior ca #erita sa o e6ercite"
!rupul a #ost incinerat pe tar, la putina *ree dupa sorea ea, n *ederea #uneraliilor triu#ale ce urau a
#i ple$rate la Roa" Aproape nieni nu a asistat la #oarte -hnpla cereonie care a a*ut loc n ,ori - ulti
episod al casnicei si ndelungii purtari de gri+a a #eeilor pentru persoana lui !raian" Matidia plngea cu
lacrii #ier$inti; *i$ratia aerului n +urul rugului estopa trasaturile %lotinei" -ala, distanta, sla$ita de
#riguri, ranea, ca de o$icei, ntr-o lipe,ie ipenetra$ila" Attianus si -riton *egheau ca totul sa se
des#asoare cu $ine pna la capat" &uul su$tire se prastia n aerul al$uriu al diinetii di#u,e" Nici unul din
prietenii ei n-a ai adus *or$a despre cele petrecute n putinele ,ile dinaintea ortii paratului" -u-*ntul
lor de ordine era, e*ident, tacerea; al eu de a nu pune ntre$ari prie+dioase"
n aceeasi ,i parateasa *adu*a si apropiatii ei s-au re-$arcat pentru Roa" Eu -a ntors la Antiohia,
nsotit de-a lungul druului de aclaatiile legiunilor" M-a sitit cuprins de un cal e6traordinar= a$itia
si teaa pareau a #i #ost un cosar apartinnd trecutului" Orice s-ar #i ntplat, era de ult hotart sa-i
apar pna la capat sansele de a a+unge la tron; actul adoptiunii a sipli#icat nsa totul" %ropria *iata nu a
ai preocupa= putea din nou sa-i ntorc gnd urile catre restul oaenilor"
!ellus sta$ilitaK
' i trup al oenirii; pulsul pantului pornise din nou
sa
(3
$ata"
.iata ea reintrase n noral, nu si cea a iperiului Luea pe care o ostenise se aseana unui o n
pu-terea *rstei, nca ro$ust, care desi pre,entnd, pentru ochiul edicului, a$ia percepti$ile sene de u,ura,
trecuse de curnd prin con*ulsiile unei $oli gra*e" Negocierile au #ost reluate, de data aceasta n od o#icial;
a #acut sa circule peste tot *ersiunea ca nsusi !raian a nsarcinase nainte sa oara" A anulat dintr-un
condei cuceririle prie+dioase= nu nuai Mesopotaia unde nu ne-a #i putut entine, ci si Arenia, prea
laturalnica si ndepartata, pe care a pastrat-o cu rangul de stat *asal" Doua sau trei di#icultati, care ar #i
#acut sa dure,e ani de ,ile o con#erinta de pace daca principalii interesati ar #i a*ut *reun a*anta+ sa o
lungeasca, au #ost re,ol*ate prin interediul negustorului Opraoas, ascultat de satrapi" A ncercat sa
trans#er n cadrul con*or$irilor ardoarea pastrata de altii pentn cpul de lupta; a #ortat pacea" De alt#el
partenera eu o dorea cel putin ct ine nsui= partii nu se gin deau dect la redeschiderea cailor
coerciale ntre Indii si noi" %utine luni dupa area cri,a, a a*ut $ucuria si *ad #orndu-se din nou pe
alurile Orontelui sirul cara *anelor; oa,ele se repopulau cu negustori care coentai stirile la luina
#ocurilor la care-si pregateau cina, ncai cnd n #iecare diineata o data cu ar#urile transportat n tinuturi
necunoscute si ulte idei, cu*inte si o$iceiur ce ne snt proprii si care ncetul cu ncetul puneau stapi nire pe
pant cu ai ulta siguranta dect legiunile : ars" -irculatia aurului, #lu6ul ideilor, su$til aseene celui
al aerului *ital n artere, rencepeau nlauntru
%ant #er"
%riolul re*oltei se stingea la rndu-i" n Egipt el #usese*iolent nct a #ost ne*oie sa se recrute,e n gra$a
"lKtiile taranesti pna la sosirea trupelor noastre de nta-L-a nsarcinat de ndata pe caaradul eu Marcius
! r$o sa resta$ileasca acolo ordinea, ceea ce a si #acut cu" teieapta #eritate" Dar ordinea pe stra,i nu a
satis-#rea dect pe +uatate; dorea, daca se putea, ca ea sa #ie reinstaurata n spirite sau ai degra$a
donia ei sa "nceapa acu pentru pria oara" sederea de o saptana la %elusiu s-a scurs n ntregie
tinnd cupana dreptatii ntre greci si e*rei, *esnic incopati$ili" N-a *a,ut niic din ce as #i *rut sa *ad=
nici alurile Nilului, nici Mu,eul din Ale6andria, nici statuile teplelor; a$ia a gasit raga,ul sa consacru o
noapte agrea$ilelor placeri de la -anopus" sase ,ile interina$ile le-a petrecut n ca,anul clocotitor al
tri$unalului, aparat de caldura de a#ara de lungi perdele de ra#ie care pocneau n *nt" Noaptea, tntari iensi
,u,aiau la luina lapilor" A ncercat sa le deonstre, grecilor ca nu ntotdeauna erau cei ai ntelepti,
iar e*reilor ca nu erau ctusi de putin cei ai puri" -ntecele satirice cu care elenii acestia de +oasa speta si
hartuiau ad*ersarii pareau tot att de idioate ca si iprecatiile grotesti ale +ido*iii" -ele doua neauri care
traiau poarta n poarta de *eacuri n-au a*ut niciodata curio,itatea sa se cunoasca, nici decenta de a se tolera"
%ledantii epui,ati ce se retrageau noaptea tr,iu a regaseau n ,ori pe $anca ea, ocupat tot cu trierea
grae,ii de urdarie a #alselor arturii; cada*rele strapunse de lo*ituri de punal ce i se n#atisau ca
piese pro$atorii erau adesea cele ale $olna*ilor orti n paturile lor si #urate de la i$alsaatori" Dar #iecare
ora de acalie nsena o *ictorie, precara cu snt toate *ictoriile; #iecare disputa ar$itrata, un precedent, o
che,asie pentru *iitor" %utin i pasa ca pacarea o$tinuta era #orala, ipusa din a#ara, pro$a$il
teporara= stia ca $inele ca si raul snt chestiuni e rutina, ca pro*i,oriul se prelungeste, ca e6teriorul se in-
)3
)'
" " i @"","9 """ rN ipriie nu puteau duce la niic, aidoa edicului ce
#iltrea,a nlauntru si ca asca, cu tipul, de*ine tata" DL negMcie L N - - """""
niired,diniduiiiiu< r """ , " M "ae cauten,are dupa ce a ncercat reedii ai
si-
oarece ura, prostia, delirul au urari dura$ile, nu *edeat recurge ia- +r
oarect uia, piuai , ,"49O N, " A Ja de coplicate sint tre$urile oenesti incit
do-
oentru ce luciditatea, dreptatea, $una*ointa n-ar a*ea si e" ple"Asauc " "" " K "
pentru ce ciunaica, A , " "" "" K &" p, pasnica si *a a*ea si ea perioadele ei de ra,$oi,
Ordinea la #rontiere nu nsena niic daca nu reusea,, a ea p O @
sa con*ing pe e*reul negustor de hae *echi si pe cirna dup cu de inter*ale de
tarul erec sa traiasca n $una pace unul lga celalalt" de ne*oit, r"
tarui giec , "" ",, t nainte de a a rentoarce in nord pentru reeleenta-
%acea era pentru ine un tel, nicidecu un idol; s Inaic r- e
acedeidpeiu , , t+",*" K "" #inala a con#lictului sarane, l-a re*a,ut pe 9uietus"
('
cu*ntul ideal i displace ca prea ndepartat de reahtatt reannaPa , Q
cu*uuuiiucaiu r , r r rslaul din -irene rarnea prie+dios" %ria ea
asura
Ma endise sa duc pna la capat re#u,ul #ata de oric -aiauiuu , " , " " N"-""
i*ia guieiu sa 0 # , " di,ol*area unitatilor lui de cercetasi nui,i; u ra-
cucerire a$andonnd Dacia, si as #i #acut-o daca as #i pi a rost ""N" - , - K
cucerire, duduu-ui ui , , t- nea locul in senat, postul in arata regulata si
en-
tut rupe total, #ara nic un risc, cu politica predecesori rnea u" r D
rut rupe tuidi, idid , r r doeniu al nisipurilor apusene din care-si putea #ace
lui-era nsa ai $ine sa #olosesc cit ai ntelept cu putint suiau" r r , r
iui, era uia nidi unic " r r , tra$ulina sau un re#ugiu" M-a po#tit la o
cuceririle anterioare gu*ernarii ele si care #usesera de au%d . """""" """ ,, , " Q"
cucenrue aiuenudic ",""K," D " *natoare n Misia, plina padure, si a pus la cale cu pn-
nreeistrate de istorie" Adira$ilul Iuhus >assus, prii undlua K r r N
t- ","
nregisudieuci>iui r #eDere un accident in care cu ai put noroc sau
agili-
eu*ernator al acestei pro*incii recent organi,ate, uris, cerc " " J 4 o
gu*enidiui di declic & o " t trupeasca i-as #i lasat #ara ndoiala *iata" Era
ai
la Dost cu era sa i se ntiple si ie in anul petrecuti ldlc " K " " , """""""
lapu$icucia>cii r r $ine sa par ca nu $anuiesc niic, sa a ra$dare, sa
astept,
#rontierele saratice cd as #i putut #i ucis la acea dat!
lipsita de glorie care este paci#icarea continua a unei ta= - in+larea sarati ga @n
considerata cucerita" A dispus sa-i #ie organi,ate la Qont r " r = K
consiueididcuLcuid"!" & "" " , L - "-, tre*ad rentoarcerea in Italia la o data apropiata,
pnntr-un
#uneralii triu#ale re,er*ate de o$icei doar paratilo " "- r J" "
runerdiu uiuuudic ic r schi$ de depese ci#rate cu #ostul eu tutore, a
a#lat ca
oaeiul acesta adus unui $un slu+itor sacri#icat in chi r " "
oagiui dceid auua , 9uietus, rentors gra$nic la Roa, se si alaturase lui
%ala,
o$scur a constituit protestul eu ulti si discret ipoti ""-"L,"- ""N", K - N r- ,
ODscurdLuii$uiunpu , - Dusanii nostri si ntareau po,itiile, si re#aceau
trupele,
*a politicii de cucerire= nu ai era ca,ul sa o de,a*ue, & 9 " ti "" Ao
$lic din oent ce de ine depindea sa-i pun capat, potri*a"ne doi +"a scris @ui ARanus ga actionp
represiune arata se ipunea, dipotri*a in Maunta
unde agentii lui Lusius 9uietus instigau la tul$urari,J stctiunile s+ de$aragat dg
nu necesita nsa pre,enta ea iediata" De acelasi lua dusan"" aceeas" "nter*a
era ne*oie si n >ritannia unde caledoniei %asera Aa g e6gcutat "
retragerea trupelor pentru ra,$oiul din Asia ca sa de la !adna us la &aAentia
,e garni,oanele insu#iciente lasate pe #rontiera" Iuhus de agreent 9uietus @@ ,a ig
*erus si-a luat ndata asupra-i aceasta isiune p sirea de 9
araniarea tre$urilor la Roa i-ar #i peris e#ectuati r r
aran+area ueuuinui r uta sa-l readuca la Roa" O usoara teroare s-a raspn-
lungii calatorii" i statea insa la inia terinarea eh dit " #a &
de catre ine a ra,$oiului sarane raas supens renta se resenasp g dgr care
de data aceasta aruncind in lupta tot e#ecti*ul tre$u no a*iditate de is&ar" tre$uie sa&#i
lichidarii pentru totdeauna a pradaciunilor $ar$anlo saltat de $ucurie, #ara ndoiala unica sen,atie de *olup-
(7
atare pro$lea ca si in oricare alta re#u,a sa a p tate pe care *a #i sitit-o n toata e6istenta lui"
:uedenia
unui siste" Accepta ra,$oiul ca o cale catre pace )7
)(
de ,*onuri sinistre care circulau pe seaa ea gasira dih nou cre,are"
Aceste *esti i-au par*enit pe puntea cora$iei cart a readucea n Italia" Ele -au pus la pant" ntotdea"
una te siti $ine cnd esti de$arasat de ad*ersari, tutore eu do*edise nsa o indi#erenta de $atrn pentru
const" cintele ndepartate ale acrului sau= uitase ca eu *oi a*ea de trait cu urarile acestor asasinate *ree de
ai $ine de doua,eci de ani" Ma gndea la proscrierile lui Octa*iar, care au urdarit cu noroi aintirea lui
Augustus, la ntie crie ale lui Nero, urate de alte crie" i reaintea ultiii ani ai lui Doitian, oul
ediocru, nu ai rau de-ct altul - caruia #rica ce-o inspira si de care su#erea i-au rapit n#atisarea oeneasca
- urind n i+locul palatului ca o +i*ina haituita prin paduri" .iata ea pu$lica ncepuse de+a sa-i scape
de su$ control= priul rnd al inscriptiei cuprindea, adnc taiate n piatra, cte*a cu*inte pe care nu le *oi ai
putea sterge" :enatul, acest ipunator organis att de de$il dar care de*enea puternic ndata ce era
persecutat, nu *a uita niciodata ca patru oaeni din rndurile lui au #ost e6ecutati suar din ordinul eu; trei
intriganti si o $ruta #eroce *or #ace ast#el #igura de artiri" L-a nstiintat ndata pe Attianus sa a
ntpine la >rundisiu spre a da socoteala de #aptele sale"
Ma astepta la doi pasi de port, ntr-una din caerele hanului, orientata catre rasarit, unde pe *reuri urise
.ergilius" A iesit schiopatnd pe prag n ntpinarea ea su#erea de o cri,a de guta" Raas singur cu el, a
i,$ucnit n reprosuri= o donie pe care o *oia oderata, e6eplara, ncepea prin patru e6ecutii, dintre care
una singura era indispensa$ila si carora le-a #ost n chip prie+dios ne gli+ata respectarea #orelor legale"
Acest a$u, de putere i *a #i cu att ai ult reprosat cu ct ulterior a *d stradui sa #iu ngaduitor,
scrupulos sau drept; el *a ser* ca do*ada ca pretinsele ele *irtuti nu erau dect un si de asti si tot el *a #i
in*ocat la con#ectionarea $analei le gende de tiran care a *a nsoti poate pna la s#rsitul Iste riei" i
arturisea teaa= nu a ai sitea scuti
ru,ie si de nici una din tarele oenesti; accepta ' coun dupa care cria atrage cria, iaginea ani-
lului care a dat o data de gustul sngelui" Un *echi pri-a carui #idelitate i paruse teeinica se eancipa, "
pro#itnd de sla$iciunile pe care cre,use a le rear-laKine; a #acut tot ce-a putut, chipurile ca si cu -ar #i
duiit, ca sa-si ncheie socotelile personale cu Nigrinus si %ala" El coproitea opera ea de paci#icare;
i pre-area cea ai ntunecata dintre ntoarcerile la Roa" K >atrnul ceru *oie sa se ase,e, si-a potri*it pe
un ta$uret piciorul $anda+at n #ese" n tip ce *or$ea, i-a rease,at cu*ertura pe piciorul $olna*" Mi-a
priit gestul cu sursul unui pro#esor de graatica care-si asculta ele*ul cu se descurca destul de $ine ntr-
o recitare di#icila" -nd a terinat, -a ntre$at cu cal cu socotise sa procede, cu dusanii
regiului" Daca *a #i ne*oie se *a sti sa se #aca do*ada ca cei patru i-au coplotat oartea; n tot ca,ul
a*eau interesul s-o #aca" Orice trecere de la o donie la alta antrenea,a atare operatii de curatire; el si-a
asuat-o pe aceasta spre a-i lasa inile curate" Daca opinia pu$lica cerea o *ictia, niic ai siplu
dect sa-i retrag postul de pre#ect al pretoriului" %re*a,use atare asura si a s#atuia sa o adopt" Iar daca
pentru a paca senatul era ne*oie de si ai ult, era de acord sa erg pna la doiciliu #ortat sau e6il"
Attianus a #ost tutorele caruia i se puteau cere $ani, s#atuitor de ,ile grele, agent de ncredere, dar pentru
pria oara i pri*ea atunci cu atentie chipul cu #alcile rase cu ngri+ire, inile de#orate reunite linistit pe
inerul $astonului de a$anos" stia destul de $ine di*ersele aspecte ale e6istentei sale de o prosper= sotia
care-i era draga si a carei sanatate necesita ngri+iri, #iicele lui casatorite si copiii lor pentru care a*ea a$itii
totodata odeste si tenace cu au #ost de alt#el si ale sale nsusi; pasiunea lui pentru ncarurile ra#inate,
gustul nede,intit pentru caeele grecesti si dansatoarele tinere" &ata de toate acestea i-a dat necontenit
ntietate= de trei,eci de ani pria Ul gri+a a #ost sa a apere, apoi sa a ser*easca" Mie, care
)C
)E
nu a atasase nca dect de idei, de proiecte sau cel ult de *iitoarea iagine a ea nsui, atare
de*otaent siplu, de la o la o, i se parea e6traordinar, de nepatruns" Nieni nu e *rednic de el si
continuu sa nu i-l e6plic" I-a urat ndenul= si-a pierdut postul" :ursul sau a$ia percepti$il i arata ca
se astepta a #i luat n serios" stia prea $ine ca nici o solicitare intepesti*a #acuta ca unui *echi prieten nu -
ar #i piedicat *reodata sa adopt solutia cea ai nteleapta; acest #in o politic nici nu -ar #i *rut alt#el"
Durata di,gratiei sale nu tre$uia nsa e6agerata= dupa cte*a luni de eclipsa, a reusit sa #ac sa #ie adis n
senat" Era cea ai are cinste pe care-as #i putut-o acorda oului de o$rsie ec*estra" A a*ut o $atrnete
((
usoara, de $ogat ca*aler roan, plin de in#luenta ce i-o con#erea cunoasterea per#ecta a #ailiilor si
pro$leelor; adeseori i-a #ost oaspete n *ila din Muntii Al$ani" -e sa-i #aci= ca si Ale6andru naintea unei
$atalii, a supusese si eu &ricii nainte de a intra n Roa= cteodata l socotesc si pe Attianus printre
o#randele oenesti nchinate acelei di*initati"
Attianus *a,use +ust= aurul pur al respectului ar #i #ost prea oale #ara un anue alia+ de teaa" -u
asasinarea celor patru consuli s-a ntplat ca si cu po*estea testaentului nascocit= su#letele cinstite,
iniile *irtuoase au re#u,at sa a creada iplicat; cinicii $anuiau ce*a ult ai rau, dar a adirau cu att
ai tare" Roa s-a calat ndata ce s-a stiut ca pusese capat ranchiunelor ele; $ucuria #iecaruia de a se
siti n siguranta a #acut ca ortii sa #ie repede dati uitarii" Luea se ira de $lndetea ea #iindca o
socotea deli$erata, *oita, pre#erata n #iecare ,i unei *iolente ce nu i-ar #i #ost ai lesnicioasa; siplitatea
ea era laudata pentru ca toti credeau a ntre,ari n ea un calcul" !raian posedase a+oritatea *irtutilor
odeste; ale ele surprindeau si ai ult; nca putin si s-ar #i *a,ut n ele un ra#inaent al *iciului" Era
acelasi o ca altadata, dar ceea ce se dispretuise la ine trecea acu drept su$li; e6trea politete n care
spiritele grosolane
)D
" usera o #ora de sla$iciune, poate de lasitate, aparea n*elisul neted si lustruit al #ortei" Mi se nalta pna la
ra$darea #ata de solicitanti, desele *i,ite la $olna*ii din oitalele ilitare, #ailiaritatea prieteneasca cu
*eteranii "ntorsi la casele lor" !oate astea nu se deose$eau de #elul "n care ntreaga *iata i tratase
ser*itorii si colonii de ne #erele ele" &iecare are ai ulte calitati dect crede, dar nuai succesul le pune
n *aloare, poate si pentru ca se asteapta atunci sa renunta la practicarea lor" &iintele oenesti arturisesc
indirect sla$iciunile cele ai rele cnd snt uiite ca un stapn al luii nu este de o indolenta prosteasca,
pre,utios sau crud"
A re#u,at toate titlurile" In pria luna de gu*ernare, senatul i-a decernat #ara sa stiu o lunga serie de
nue onori#ice care, ca un sal cu #ran+uri, atrna de gtul unor parati" Dacicul, %articul, /eranicul= lui
!raian i placusera ,gootele #ruoase ale acestei u,ici ra,$oinice, aidoa ci$alelor si to$elor
regientelor partice; ele suscitasera n el ecouri, raspunsuri" Le-a re#u,at pe toate; a respins, de
aseenea, pro*i,oriu, adira$ilul titlu de %arinte al %atriei, pe care Augustus nu l-a acceptat dect tr,iu si
de care nu a socotea nca den" Acelasi lucru si cu triu#ul; ar #i #ost ridicol sa #iu de acord cu
sar$atorirea lui pentru un ra,$oi n care singurul eu erit era de a-i #i pus capat" -ei ce *edeau un gest de
odestie n atare atitudine se nselau n egala asura ca cei care a acu,au de orgoliu" :ocoteala ea se
re#erea ai putin la e#ectul produs asupra altuia dect la a*anta+ele pentru ine nsui" .oia ca prestigiul
sa-i #ie personal, lipit de piele, asura$il pe loc n tereni de agilitate a intii, de #orta sau de acte
plinite" !itlurile, daca a*eau sa *ina, *or *eni ai tr,iu, alte titluri, arturii ale unor tainice *ictorii la
care nu putea nca aspira" %entru oent a*ea destule de #acut ca sa de*in, sau sa #iu, ct ai ult
posi$il Hadrian"
:nt acu,at ca iu$esc prea putin Roa" Era #ruoasa totusi, n rastipul celor doi ani n care statul si cu
ine neKa di$uit unul pe celalalt, cetatea cu stra,ile nguste,
)4
cu pietele agloerate, cu carai,ile de culoarea pielii -$atrnite" Re*a,uta dupa Orient si /recia, Roa
$raca un anue aer straniu de care nu si-ar putea da seaa roanul nascut si crescut tot tipul n oras"
Ma reo$isnu-ia cu iernile ei uede si pline de #uningine, cu *erile ei a#ricane teperate de racoarea
cascadelor de la !i$ur si de Lacul Al$an, cu populatia aproape rustica si pro*incial legata de cele sapte
coline, peste care a$itia, po#ta de cs-tig, ha,ardul cuceririlor si al nro$irilor *arsa ncetul cu ncetul
aproape toate rasele luii= negrul tatuat, geranul paros, grecul su$tire si orientalul asi*" ncepuse sa a
lipsesc de anuite delicateturi= #rec*enta $aile pu$lice n orele de agloeratie; a n*atat sa suport
@ocurile n care pna atunci nu *a,use dect cuplita risipa" %arerea ea nu se schi$ase= detesta aceste
asacre n care #iara nu are nici o sansa; i dadea nsa treptat seaa de seni#icatia lor rituala, de
e#ectele de puri#icare tragica ce le au asupra ultiii inculte; *oia ca prin splendoare, sar$atorile sa le
egale,e pe cele organi,ate de !raian, dnd do*ada totusi de ai ulta arta si ai ulta ordine, i
ipunea sa gust scria precisa a gladiatorilor, cu conditia, nsa, ca nieni sa nu #i #ost o$ligat sa practice
atare eserie potri*a *ointei lui" n*ata, de la naltiea tri$unei -ircului, sa parlaente, cu gloata prin
interediul crainicilor, sa nu-i ipun liniste dect cu acea de#erenta pe care i-o ntorcea nsutit, sa nu-i
acord niciodata dect ceea ce a*ea dreptul sa spere si sa nu-i re#u, niic #ara sa-i e6plic oti*ul" Nu-i
lua ca tine cartile n lo+a iperiala= nseana sa-i insulti pe ceilalti lasnd sa se *ada ca el le dispretuieste
(C
$ucuriile" Daca spectacolul a plictisea, e#ortul de a-l suporta era pentru ine un e6ercitiu ai #olositor
dect lectura lui Epictet"
Morala e o con*entie particulara, decenta o chestiune pu$lica; orice licenta prea $atatoare la ochi a #ost
ntotdeauna pentru ine indiciul proastei calitati" A inter,is $aile i6te, oti* aproape nes#rsit de certuri;
a pus sa se topeasca si sa intre n te,aurul statului colosalul ser*iciu de platouri coandat de lacoia lui
.itellius" %riii nostri
narati si-au do$ndit detesta$ila #aia de *natori de ' nsteniri= i-a #acut o regula din a nu accepta pentru
t si nKcK %enru e *reo ostenire asupra careia urasi directi ar putea ridica pretentii" A ncercat sa reduc
arul e6or$itant de scla*i ai casei iperiale si ai ales " ++-a,neala acestora datorita careia de*in egalii
celor ai huni cetateni si adesea i terori,ea,a= ntr-o ,i unul din oaenii ei s-a adresat n od ipertinent
unui senator; ordonat ca indi*idul sa #ie paluit" Ura ea #ata de de,ordine ergea pna-ntr-acolo nct
a pus sa #ie $iciuiti n plin -irc risipitorii nglodati n datorii" %entru a nu-i egali,a pe oaeni, a insistat
asupra portului n oras al togei sau al laticla*ei, *esinte incoode ca tot ce este onori#ic si la care eu
nsui nu recurgea dect la Roa" -nd i priea prietenii a ridica n picioare; n tipul
audientelor, de aseenea, ca reactie potri*a lipsei de consideratie noti#icata de tinuta se,nd sau culcat"
A redus nuarul atela+elor insolente si stn+enitoare pe stra,i, lu6 de *ite,a ce se autoanulea,a, caci
pietonul a*ansea,a ai repede dect o suta de trasuri $locate n sir de-a lungul cotiturilor -aii :acre" -t
pri*este *i,itele ele, a luat o$iceiul sa erg cu litiera pna n interiorul caselor particulare, scutindu-i
ast#el ga,da de cor*oada asteptarii sau de a a conduce a#ara, su$ soarele ori *ntul uscator al Roei"
I-a regasit pe ai ei= dintotdeauna a*usese anue sla$iciune pentru sora %aulina, iar :er*ianus nsusi
parea ai putin odios ca altadata" :oacra ea Matidia *enise din Orient cu ntile siptoe ale unei $oli
incura$ile= a straduia sa o sustrag su#erintelor, organi,nd sar$atori #rugale sau aetind-o ne*ino*at cu
un deget de *in pe atroana cu nai*itati de copila" A$senta sotiei ele, re#ugiata la tara ntr-unui din
accesele ei de proasta dispo-F'tie, nu stir$ea cu niic aceste placeri de #ailie" Dintre toate #iintele ea este
pro$a$il cea careia a reusit sa-i #iu cel ai putin pe plac= e ade*arat ca nici nu i-a prea dat interesul"
&rec*enta casa icuta n care parateasa *adu*a se deda placerilor serioase ale editatiei si lec-
))
)2
turii" Regasea tacerea placuta a %lotinei" Ea se estopa cu $lndete; gradina, ncaperile luinoase
de*eneau pe ce trece tot ai ult lacasul unei u,e, teplul unei r+t" paratese de+a di*ine" %rietenia ei
ranea totusi e6igenta dar aceste e6igente erau, una peste alta, ntelepte"
Mi-a re*a,ut prietenii; a cunoscut placerea aleasa de a relua contacte dupa ndelungi a$sente, de a
recntar+ si de a #i recntarit" !o*arasul de altadata de petreceri :+ de preocupari literare, .ictor .oconius,
urise; a luat asupra-i copunerea necrologului sau; cnd printre *ir" tutile de#unctului a poenit
despre castitatea pe care o denegau propriile lui poee, un surs trecu pe $u,ele adu-narii ndoliate la care
participa si !estAlis cu $uclele de iere, careia .ictor i spunea pe *reuri chinul lui dulce Ipocri,ia era ai
putin grosolana dect parea; orice placere consuata cu gust i parea casta" /ospodarea Roi ca pe o
casa pe care stapnul se gndeste ca o *a putea parasi #ara ca ea sa ai$a de su#erit n a$senta-i= noii cola$o
ratori #aceau do*ada calitatilor lor; ad*ersarii re*eniti li sentiente ai $une luau cina pe %alatin alaturi de
priete nii din ,ilele grele" Neratius %riscus schita n tipul ese planurile lui legislati*e; arhitectul
Apollodor ne e6plica epu rele sale; -eionius -oodus, patrician putred de $oga; pro*enit dintr-o
stra*eche #ailie etrusca de snge aproa pe regal, $un cunoscator de *inuri si oaeni, #acea preu na cu
ine co$inatii n *ederea apropiatei ele ane*it
n senat"
&iul sau, Lucius -eionius, n *rsta atunci de a$ia opt spre,ece ani, n*eselea acele ospete, ce la dorea
austeri cu #arecul si rsul lui de tnar print" A*ea de+a niste nii a$surde si delicioase= pasiunea de a
pregati prietenilo $ucate rare, gustul ra#inat al decoratiilor #lorale, placere ne$uneasca pentru +ocurile de
noroc si pentru tra*estiur Martial era .ergiliul sau= i recita poe,iile lasci*e cu o nct tatoare nerusinare" A
#acut proisiuni care -au str# nit ult dupa aceea; tnarului #aun dansnd i-a consacr sase luni din *iata-
i"
23
n cursul anilor ce au urat, pe Lucius l-a pierdut de-3ri din *edere, apoi l-a regasit; risc ast#el sa pastre,
de-e ei o iagine constituita din aintiri suprapuse care ' corespund, adunate, nici unei #a,e a scurtei sale
e6is-nte" Ar$itrul putin ca isolent al elegantelor roane, torul a#lat la nceputurile sale, aplecat cu s#iiciune
(E
asu-ra e6eplelor de stil si cerndu-i parerea despre cte in pasa+ di#icil, tnarul o#iter gri+uliu, chinuindu-si
$ar$a rara, $olna*ul scuturat de tuse pe care l-a *egheat pna la agonie, n-au e6istat dect ult ai tr,iu"
Iaginea lui Lucius adolescent se n*ecinea,a cu ungherele ai tainice ale aintirii= un chip, un trup,
ala$astrul unui ten pal si ro,, echi*alentul e6act al unei epigrae de dragoste a lui -alliah, al ctor*a
*ersuri lipe,i si directe ale poetului :traton"
Dar a gra$ea sa parasesc Roa" %na acu, predecesorii ei lipseau de o$icei din capitala doar cnd
plecau la ra,$oi= arile proiecte, acti*itatile pasnice si chiar *iata ea ncepeau pentru ine n a#ara
,idurilor"
Mai ranea de ndeplinit o ultia ndatorire= era *or$a de a-i acorda lui !raian triu#ul ce o$sedase
*isurile lui de $olna*" !riu#ul se cu*ine cu ade*arat nuai ortilor" In *iata #iind, se gaseste totdeauna cte
cine*a care sa ne reprose,e sla$iciunile, ca pe *reuri lui -e,ar chelia si a*enturile aoroase" Un ort are
nsa dreptul la acest gen de inaugurare a orntului, la cte*a ceasuri de popa ,gootoasa care sa
preceada secolele de glorie si ileniile de uitare" :oarta unui ort e scutita de *icisitudini; chiar n#rngerile
lui $raca splendoarea *ictoriilor" Ultiul triu# al lui !raian nu coeora un succes ai ult sau ai
putin ndoielnic asupra partilor, ci acel e#ort den de cinste care a #ost ntreaga sa *iata" Ne-a reunit sa
cele$ra pe cel ai $un parat pe care Roa l-a cunoscut din *reea senectutii lui Augustus, pe cel ai
de*otat uncii sale, pe cel ai cinstit si ai putin nedrept" :caderile lui nsele nu erau dect particularitatile
gratie carora recunosti per#ecta aseanare a unui $ust de arura cu cpul pe care-l repre,inta" :u#letul
paratului urca
2'
la cer purtat de spirala io$ila a -olunei !raiane" %a-rintele eu adopti* era acu ,eu= el si-a ocupat locul
n sirul ncarnarilor ra,$oinice ale eternului Marte care *in din secol n secol sa ,guduie si sa nnoiasca
luea" In pi-cioare, pe $alconul %alatinului, asura distantele ce ne separau; i orchestra *iata n
*ederea celui ai linistit s#rsit" ncepea sa edite, la su*eranitatea olipiana"
Roa nu ai e doar Roa= ea tre$uie sa piara sau sa se con#unde de-aici nainte cu +uatate de oenire"
Acoperisurile, terasele, c*artalurile caselor pe care luina apusului le aureste cu-n ro, att de #ruos nu ai
snt, ca pe *reea regilor nostri, ncon+urate, cu teaa, de etere,e; eu nsui a re#acut o $una parte a lor
de-a lungul padurilor geranice si pe ntinsul landelor $retone" De #iecare data cnd a pri*it de departe, la
cotitura unui dru nsorit, o acropola greaca si orasul ei per#ect ca o #loare, legat de propria-i colina precu
caliciul de ti+a lui, i-a dat seaa ca atare planta #ara egal era liitata de nsasi per#ectiunea ei, reali,ata
ntr-un punct al spatiului si ntr-un segent al tipului" :ingura ei posi$ilitate de crestere, ca si cea a
plantelor, era santa= santa ideilor cu care /recia a #ecundat luea" Roa nsa, ai greoaie, ai
in#ora, ai neprecis ntinsa pe cpia de pe alul #lu*iului sau, se organi,a n *ederea unor cresteri ai
*aste= cetatea de*enise iperiu" As #i *rut ca statul sa se largeasca nca, sa de*ina ornduire a luii, ordine a
lucrurilor" .irtutile su#iciente icului oras al celor sapte coline a*eau sa se ladie,e, sa se di*ersi#ice spre a
#i pe potri*a pan-tului ntreg" Roa, pe care eu cel dinti a ndra,nit s-o nuesc eterna, se *a asiila din
ce n ce ai ult cu di-*initatile-ue ale cultelor Asiei= procreatoare a tinerilor si a recoltelor, strngnd la
piept lei si stupi de al$ine" Dar orice creatie uana care *i,ea,a eternitatea tre$uie sa se adapte,e ritului
schi$ator al arilor realitati ale #irii-sa-si puna de acord tipul cu al astrelor" Roa noastra nu ai e
trgusorul pastoral al legendarului E*andru, plina de un *iitor n parte de+a consuat; Roa de prada a re-
27
$licii si-a +ucat rolul; capitala usuratica a priilor ce,ari rinde de la sine sa se cuinteasca; alte Roe *or
ura, al raror chip nu i-l iagine, e6act, dar la #orarea caruia *oi #i contri$uit eu nsui" -nd *i,ita
orasele stra*echi, sacre, care-si traisera nsa traiul, #ara nici o *aloare pre,enta pentru neaul oenesc, i
+ura sa e*it pentru Roa ea destinul pietri#icat al unei !e$e, al unui >a$ilon, al unui !ir" Ea *a iesi din
trupul ei de piatra si si *a #auri din cu*ntul stat, din cu*ntul cetatenie, din cu*ntul repu$lica o neurire
ult ai teeinica" n tari acu nca inculte, pe alurile Rinului, ale Dunarii sau ale Marii $a-ta*ilor,
#iecare sat aparat de dte o palisada de pari i ainteste coli$a de trestie, graada de paie pe care geenii
nostri roani doreau satui de laptele lupoaicei= aceste etropole ale *iitorului *or rentrupa Roa" %este
trupurile #i,ice ale neaurilor si raselor, peste accidentele geogra#iei si ale istoriei, peste #eluriea ,eilor si
o$iceiurilor straosesti noi *o suprapune pentru eternitate, dar #ara a distruge niic, unitatea conduitei
uane, pragatisul nteleptei e6periente" Roa se *a perpetua n cel ai icut oras n care agistratii si
dau silinta sa *eri#ice cntarele negustorilor, sa curete si sa-si luine,e stra,ile, sa se opuna de,ordinei,
(D
nepasarii, #ricii, nedreptatii, sa reinterprete,e rational legile" Ea nu *a pieri dect o data cu ultia ase,are
oeneasca"
Huanitas, &elicitas, Li$ertas= #ruoasele cu*inte ce #igurea,a pe onedele doniei ele, nu eu le-a
in*entat" Orice #ilo,o# grec, aproape orice roan culti*at are despre lue aceleasi gnduri ca si ine" %us n
#ata unei legi nedrepte pentru ca era prea se*era, l-a au,it pe !raian e6cland ca aplicarea ei nu ai
corespundea spiritului *reii" Dar acestui spirit al *reii *oi #i #ost poate cel dinti care i-a su$ordonat cu
$una stiinta toate #aptele ele, #acnd din el altce*a dect *isul ne$ulos al unui #ilo,o# sau aspiratia putin
ca *aga a unui principe $un" si ultuea ,eilor pentru ca i-a #ost dat sa traiesc ntr-o epoca care
sarcina ce-i re*enea consta n a reorgani,a cu prudenta o lue si nu a scoate din haos o aterie nca lipsita
2(
de #ora sau n a a culca pe un cada*ru pentru a ncerca sa-l readuc la *iata" Ma $ucura ca trecutul ne
era destul de lung spre a gasi e6eple si nu prea po*arator ca sa ne stri*easca; ca de,*oltarea tehnicilor
noastre a+unsese n punctul n care usura igieni,area oraselor, prosperitatea popoarelor, neatingnd e6cesul
prin care l-ar stn+eni pe o datorita reali,arilor inutile; ca artele noastre, poi putin ca o$ositi de
a$undenta roadelor, puteau nca produce #ructe sa*uroase" Ma $ucura #iindca religiile noastre ne-
dogatice si *enera$ile, curatate de orice opreliste, de orice rituri crude, ne legau tainic de *isurile stra*echi
ale oului si pantului #ara sa ne opreasca de la e6plicarea laica a #enoenelor, de la perspecti*a rationala
asupra coportaentului uan" i placea, n #ine, ca nsesi cu*intele Oenie, Li$ertate, &ericire nu se
de*alori,asera nca prin ridicole ntre$uintari"
O singura o$iectie poate #i ridicata potri*a oricarui e#ort de a $unatati conditia uana= ca oaenii snt
poate ne*rednici" O ndeparte, nsa #ara di#icultate= cta *ree *isul lui -aligula *a rane nereali,a$il, iar
neaul oenesc n ntregie nu se *a reduce la un singur grua, ntins cutitului, *a tre$ui sa-l tolera, sa-l
tine n #ru, sa-l #olosi pentru scopurile noastre; interesul nostru *a #i, $inenteles, sa-l ser*i" %rocedeul
eu se $a,a pe o serie de o$ser*ari ntreprinse de ulta *ree asupra propriei persoane= orice e6plicatie
lucida -a con*ins ntotdeauna, orice politete -a cucerit, orice $ucurie -a #acut aproape ereu ai
ntelept" Nu dadea cre,are dect pe +uatate celor $ine intentionati ce a#ira ca #ericirea atta, ca li$ertatea
oleseste, ca oenia corupe indi*i,ii asupra carora actionea,a" :e poate= dar, n starea #ireasca a lucrurilor,
nseana sa re#u,i hrana ndestulatoare unui o sleit, de teaa ca dupa cti*a ani sa nu a+unga a su#eri de
o$e,itate" -nd *or #i ct ai ult usurate ser*itutile inutile, e*itate su#erintele inutile, *a rane nca, spre a
tine tre,e *irtutile eroice ale oului, lungul sir al ade*aratelor napaste, oartea, $atrinetea, $olile
ne*indeca$ile, dragostea nepartasita, prietenia respinsa ori tradata, ediocritatea unei
2C
;eti ai strite dect planurile ce ni le #acuse si ai lipita de stralucire de cu o *isase= toate ne#ericirile
pricinuite de natura di*ina a lucrurilor"
!re$uie sa arturisesc ca nu prea cred n legi" %rea dure, ele snt calcate, si cu $una dreptate" %rea
coplicate, ingenio,itatea oeneasca gaseste usor cu sa se strecoare nrintre ochiurile acestei plase
trsinde si #ragile" Respectul *echilor legi corespunde pietatii oenesti celei ai adnci; el #oloseste si de
perna inertiei +udecatorilor" Legile cele niai *echi i,*orasc din aceeasi sal$aticie pe care se straduiesc s-o-
n#rne,e; cele ai *enera$ile snt si ele re,ultat al #ortei" Ma+oritatea legilor noastre penale nu lo*esc, poate
din #ericire, dect o ica parte a *ino*atilor; cele ci*ile nu *or #i niciodata su#icient de suple spre a se adapta
iensei si ereu schi$atoarei *arietati a spetelor" Ele se odi#ica ai ncet dect o$iceiurile; periculoase
cnd ntr,ie n ura acestora, snt si ai prie+dioase cnd ncearca sa le-o ia nainte" si totusi din graada
de ino*atii riscante sau de rutine n*echite apar, ici si colo, ca n edicina, unele #orule utile" &ilo,o#ii
greci ne-au n*atat sa cunoaste putin ai $ine natura oeneasca; cei ai $uni +uristi ai nostri lucrea,a de
cte*a generatii n directia $unului-sit" Eu nsui a e#ectuat unele din acele re#ore partiale care snt
singurele dura$ile" Orice lege prea des ncalcata nseana ca nu e $una= legislatorului i re*ine sarcina sa o
a$roge sau sa o odi#ice ca nu cu*a dispretul de care s-a acoperit atare nesa$uita pre*edere sa nu se
e6tinda si asupra legilor ai echita$ile" i propunea ca scop prudenta a$tinere de la orice legi#erare
inutila, liitarea la un ic grup de deci,ii ntelepte, proulgate cu #eritate" %area ca sosise oentul
ree*aluarii, n #a*oarea oeniei, a tuturor prescriptiilor legale *echi"
In :pania, n pre+uriile !arraconei, ntr-o ,i cnd *i,ita singur o e6ploatare iniera pe +uatate
parasita, un scla*, a carui *iata de+a lunga se scursese aproape toata acele galerii su$terane, s-a aruncat
asupra ea cu un cu-R" /est ntru niic lipsit de logica, oul ra,$unndu-se pe parat pentru cei patru,eci
si trei de ani de scla*ie"
(4
2E
L-a de,arat usor; l-a dat n gri+a edicului eu; #u" ria i s-a potolit; a rede*enit ceea ce era cu ade*arat,
o #iinta nu ai putin ntelegatoare ca altele si ult ai credincioasa dect ulti" .ino*atul, pe care legea
sal$atic aplicata l-ar #i e6ecutat pe loc, a de*enit pentru ine un slu+itor #olositor" Ma+oritatea oaenilor se
aseaana acestui scla*= ei snt ult prea supusi; lungile lor perioade de ndo$itocire snt ntrerupte de cte*a
re*olte $rutale si deopotri*a inutile" .oia sa *ad daca o li$ertate $ine nteleasa n-ar #i cu*a ai
#olositoare si a ir ca atare e6perienta n-a #ost ctusi de putin ncercata de principi" >ar$arul condanat la
unca n ina de*enise pentru ine e$lea tuturor scla*ilor nostri, a tuturor $ar$arilor" Nu i se parea
cu neputinta sa #ie tratati asa cu -a purtat eu cu acel o, sa #ie #acuti ino#ensi*i prin #orta $unatatii si sa
stie de la $un nceput ca na care-i de,area,a nu e,ita" %opoarele care-au pierit pna acu au pierit din
lipsa de genero,itate= :parta ar #i supra*ietuit ult ai ult daca i-ar #i cointeresat pe hiloti n
supra*ietuirea ei; Atlas ncetea,a ntr-o $una ,i sa sustina iensitatea cerului si re*olta lui ,guduie pantul"
As #i *rut sa an pe dt posi$il, sa e*it daca e cu putinta clipa n care $ar$arii din a#ara, scla*ii dinauntru se
*or napusti asupra unei lui pe care li se cere sa o respecte de la distanta sau sa o slu+easca de +os, dar ale
carei $ine#aceri nu snt pentru ei" Binea ca cea ai napastuita dintre creaturi, scla*ul care curata ha,nalele
oraselor, $ar$arul n#oetat ce da trcoale la #rontiere sa ai$a tot interesul ca Roa sa dure,e"K
Ma ndoiesc ca toata #ilo,o#ia luii *a reusi sa des#iinte,e scla*ia= cel ult i se *a schi$a nuele" %ot sa-
i nchipui #ore de ser*itute ai rele dect ale noastre pentru ca snt ai nselatoare= #ie ca s-ar reusi
trans#orarea oaenilor n asini stupide si ultuite care se cred li$ere n *ree ce-s aser*ite, #ie ca li s-
ar de,*olta, eliinnd raga,urile si placerile oenesti, o po#ta de lucru tot att de #urioasa ca pasiunea pentru
ra,$oi la neaurile $ar$are-Acestei ser*ituti a spiritului sau a iaginatiei oaenilor i pre#er de departe
starea de scla*ie reala" Oricu ar sta
2D
urile, cuplitul #apt prin care oul e pus la discretia in i o necesita sa #ie regleentat cu gri+a prin lege"
A heat ca scla*ul sa nu #ie ar#a anonia, *nduta #ara tine seaa de legaturile de #ailie ce si le-a creat,
o$iec-l den de dispret caruia +udecatorul nu-i nregistrea,a arturia dect dupa ce l-a supus torturii, n loc sa
i-o pripasea su$ +urant" A inter,is sa #ie constrns la ese-"" de,onorante sau prie+dioase, sa #ie *ndut
patronilor aselor de prostitutie sau scolilor de gladiatori" -elor carora le con*in atare pro#esii, sa le practice
de $una*oie= ele *or #i cu att ai $ine prestate" n ce pri*este #erele, acei care raspund de ele a$u,ea,a de
#orta #i,ica a scla*ului; de aceea a nlocuit pe ct posi$il scla*ii cu coloni li$eri" -ulegerile noastre de
anecdote snt pline de po*estiri cu eureti care-si arunca ser*itorii urenelor, dar criele scandaloase si
lesne de pedepsit snt niic pe lnga pretul iilor de onstruo,itati $anale #aptuite ,ilnic de oaeni de lue
cu inia de piatra si pe care nieni nici nu *isea,a sa-i traga la raspundere" :-a protestat cnd a alungat
din Roa o patriciana $ogata si stiata care-si altrata scla*ii $atrni; cel din ura ingrat ce-si negli+ea,a
parintii in#iri ipresionea,a ai ult constiinta pu$lica, eu nsa nu *ad prea are deose$ire ntre cele
doua #ore ale lipsei de oenie"
-onditia #eeii e deterinata de o$iceiuri stranii= ele snt deopotri*a su$ordonate si prote+ate, sla$e si
puternice, prea dispretuite si prea respectate" In acest haos de u,ante contradictorii socialul se suprapune
naturalului= si nu e usor deloc sa-l separi pe unul de celalalt" Atare con#u,a stare de lucruri este peste tot ai
sta$ila dect pare= n ansa$lu, #eeile se *or asa cu si snt, ele se opun schi$arii sau o #olosesc e6clusi*
tocai n scopurile lor" Li$ertatea #eeilor de asta,i, ai are sau cel putin ai *i,i$ila de-at rn *reurile
*echi, nu e niic altce*a dect unul din aspectele *ietii ai usoare a epocilor prospere; principiile :' chiar
pre+udecatile de altadata n-au #ost considera$il stir$ite" :incere sau nu, elogiile o#iciale si inscriptiile #unera-
re continua sa atri$uie atroanelor noastre aceleasi calitati
24
ca priceperea, castitatea, austeritatea ce li se cereau pe *it+ ea repu$licii" :chi$arile reale sau presupuse
n-au rI di#icat de alt#el cu niic slo$o,enia ora*urilor poporuS de +os, nici eterna $una-cu*iinta pre#acuta a
oraseniii starite; doar tipul singur le *a con#ira dura$ilitatea" :lg" $iciunea #eeilor ca si cea a
scla*ilor tine de statutul l3t legal; #orta lor si ia nsa re*ansa n aruntisuri unde p" terea pe care o e6ercita e
aproape #ara liita" Rar a *+" ,ut casa n care #eeile sa nu conduca; adesea a *a,ut conducnd
intendentul, $ucatarul sau li$ertul" In ce pr+" *este aspectul #inanciar, ele ran supuse prin lege unei anue
#ore de tutela; n practica, n #iecare dugheana din :u$urra de o$icei *n,atoarea de pasari sau de #ructe se
instalea,a drept stapna la te+ghea" :otia lui Attianus adinistra $unurile #ailiei cu un e6traordinar talent de
o de a#aceri" Legile n-ar tre$ui sa se deose$easca prea ult de practica= a acordat #eeii o li$ertate
()
sporita n a-si gospodari a*utul, posi$ilitatea de a lasa prin testaent sau de a osteni" A insistat ca nici o
#iica sa nu #ie casatorita #ara consitantul ei= *iolul legal este tot att de respingator ca si celalalt"
-asatoria este area lor tran,actie; este cu totul drept sa nu o ncheie dect cu deplin asentient O parte din
relele societatii pro*in din #aptul ca prea ulti oaeni snt rusinos de $ogati ori saraci pna la disperare" Din
#ericire, n ,ilele noastre, e pe cale sa se sta$ileasca un echili$ru ntre cele doua e6tree= a*erile colosale ale
paratilor si li$ertilor snt de doeniul trecutului= !rialhio si Nero au urit" !otul rane nsa de #acut n
ce pri*este nteleapta rease,are econoica a luii" A+uns la putere, a renuntat la contri$utiile *oluntare ale
oraselor destinate paratului si care nu snt dect un #urt deghi,at" !e s#atuiesc sa renunti si tu" Anularea
copleta a datoriilor particulare catre stat era o asura ai riscanta dar necesara pentru a rupe de#initi* cu
cei ,ece ani de econoie de ra,$oi" De un secol, oneda noastra s-a de*alori,at n od prie+dios si totusi
cu *aloarea onedele de aur se cntareste eternitatea Roei= noua ne re*ine saKK cina sa le reda puterea de
cuparare si greutatea tee'K
2)
" corespun,atoare n $unuri" %anturile noastre snt cul-U,ate la ntplare= doar regiuni pri*ilegiate ca
Egiptul, A#rica, !oscana au stiut sa-si cree,e counitati taranesti, ose$it de e6perientate n cultura griului
sau a *itei de" Una din preocuparile ele era de a ncura+a aceasta lasa din care sa pot capata instructori
pentru populatiile atesti ai napoiate sau ai rutinate, ai putin di$ace" A %uscapat scandaloasei situatii
a panturilor lasate n paragina de arii proprietari carora le pasa prea putin de $inele pu$lic= orice lot
neculti*at de cinci ani apartine n *iitor celui ce se o$liga sa-l lucre,e" Aproape la #el a procedat si n ca,ul
e6ploatarilor iniere" Ma+oritatea $ogatasilor #ac iense donatii statului, institutiilor pu$lice, principelui"
Multi procedea,a asa din interes, unii din curate con*ingeri, prea putini nu do$ndesc nsa n cele din ura
*reun c?stig" Dar as #i *rut ca genero,itatea lor sa $race alte haine dect cele ale poenii de parada, sa-i
n*at sa #ie chi$,uiti, sa-si sporeasca a*utul n interesul societatii, asa cu au #acut-o pna acu doar spre a-
si $ogati copiii" n aceasta intentie a luat eu nsui n ini adinistrarea doeniilor iperiale= nieni
n-are dreptul sa-si tina osiile ca a*arul oala lui cu gal$eni"
Negustorii snt cteodata cei ai $uni geogra#i ai nostri, cei ai $uni astronoi, cei ai docti naturalisti"
>ancherii trec drept #oarte priceputi cunoscatori ai oaenilor" M-a #olosit de atare copetente; a luptat
din toate puterile contra piedicilor ridicate de acti*itati unele potri*a altora" :pri+inul acordat aratorilor a
n,ecit *aloarea schi$urilor e6terne; a reusit ast#el sa sporesc, cu inie cheltuieli, costisitoarea #lota
iperiala= n ce pri*este iporturile din Orient si din A#rica, Italia pare o insula dependenta de negustorii de
grne de cnd ea nsasi nu le ai produce pentru propria-i hrana; singurul i+loc de a e*ita prie+diile
acestei situatii de #apt este de a te purta cu acesti oaeni de a#aceri indispensa$ili precu cu niste
#unctionari supra*egheati ndeaproape" .echile noastre pro*incii au a+uns ln ultiii ani la un stadiu de
prosperitate ce poate #i nca ant, dar este iportant ca atare prosperitate sa #ie n #olo-
22
sul tuturor si nu nuai n cel al $ancii lui Herodes Atticu sau al icului speculant care acaparea,a tot uleiul
ntr-u sat grecesc" Nici o lege nu e prea dura cnd e *or$a de a re" duce nuarul interediarilor ce isuna
prin orase, categorie nerusinata si pntecoasa, re,eata de toate te+ghele si gata sa su$ine,e orice politica
ce nu-i o#era a*anta+e iediate" Reparti,area +udicioasa a depo,itelor statului a+uta la sta*ilirea in#latiei
scandaloase a preturilor n *ree de #oaete, dar conta ai ales pe organi,area agricultorilor nsisi, a
*iticultorilor /aliei, a pescarilor din %ontul Eu6in a caror sarana hrana e nghitita de iportatorii de ca*iar
si de peste sarat, care se ngrasa din unca si prie+diile lor" Una din ,ilele ele cele ai #ruoase a #ost
cea n care a con*ins un grup de arinari din Arhipelag sa se asocie,e si sa trate,e direct cu proprietarii de
aga,ine din orase" Nu -a sitit niciodata principe ntr-un chip ai #olositor"
%rea adesea pacea este pentru arata o perioada de tur$ulenta trnda*ie ntre doua capanii= alternati*a #ata
de inacti*itate ori de,ordine este pregatirea n *ederea unui ra,$oi pus la cale, apoi ra,$oiul nsusi" A rupt
cu aceste o$iceiuri; necontenitele ele *i,ite de lucru n centrele ilitare de pe #rontiere erau doar o
odalitate, printre ulte altele, de a entine arata pe picior de pace n stare de acti*itate #olositoare" %este
tot, n dpie ca si la unte, la arginea padurii sau n plin desert, legiunea si des#asoara sau concentrea,a
cladirile ereu aceleasi, cpurile de instructie, $aracile construite ca sa re,iste ,ape,ilor, la -olonia,
#urtunilor de nisip, la La$aesis, aga,iile al caror aterial inutil a ordonat sa #ie *ndut, cercul o#iterilor
doinat de statuia principelui" Atare uni#oritate e doar aparenta; castrele identice cuprind #iecare ultiea
di#erita a trupelor au6iliare; toate neaurile aduc aratei calitatile si araentul speci#ic, talentul lor de
pedestrasi, calareti ori arcasi" A regasit n stare $ruta di*ersitatea n unitate care a #ost telul eu iperial"
(2
A ngaduit soldatilor #olosirea strigatelor de lupta n li$a lor, ca si darea coen,ilor; a legali,at
casatoriile *eteranilor cu #eeiS
'33
$are si le-a legitiat copiii" M-a straduit ast#el sa n-Icesc aspriea *ietii de ta$ara si sa-i trate, pe acesti
oa-ni sipli drept oaeni" -u riscul de a le #ace ai putin n$ile, *oia ca unitatile sa prinda radacini n
coltul de periu pe care se nsarcinasera sa-l apere; n-a so*ait sa ro*inciali,e, arata" :pera sa resta$ilesc
pe scara are chi*alentul ilitiilor tinerei repu$lici, cnd #iecare o si nara ogorul si #era sa" Ma
straduia ai ales sa de,*olt e#icacitatea tehnica a legiunilor; ntelegea sa a #olosesc de centrele ilitare
ca de o prghie ci*ili,atoare, ca de un cap de pod su#icient de solid spre a patrunde ncetul cu ncetul acolo
unde uneltele ai #ragile ale *ietii ci*ile se tocisera" Arata de*enea o trasatura de unire ntre neaurile
padurii, ale stepei si ale lastinii si locuitorul ra#inat al oraselor, scoala priara pentru $ar$ari, scoala de
cali-re si raspundere pentru grecul culti*at ori tnarul ca*aler o$isnuit cu placerile Roei" -unostea
personal partile grele ale acestei *ieti ct si pe cele lesnicioase, su$ter#ugiile ei" A anulat pri*ilegiile, a
inter,is concediile prea dese, acordate o#iterilor, a curatat castrele de sali de ospete, de pa*ilioane de
agreent si de gradinile costisitoare" A trans#orat toate constructiile inutile n in#irerii si a,ile pentru
*eterani" :e recrutau soldatii la o *rsta ult prea tnara si erau tinuti su$ are pna $atrneau prea ult,
lucru deopotri*a neeconoicos si lipsit de oenie" A schi$at radical atare situatie" Disciplina augusta
tre$uia sa contri$uie si ea la $lndetea oeneasca a *eacului"
Nu snte -e,ari, ci #unctionari ai statului" A*ea dreptate cea care, solieitndu-i ce*a si re#u,nd sa o ascult
pna la capat, i-a strigat ca daca n-a tip sa-i plec urechea n-a *ree nici sa donesc" Iertarea pe
care i-a ceru t-o n-a #ost doar de #ora" si totusi tipul i lipseste= cu ct creste iperiul cu att se
concentrea,a n inile #unctionarului supre tot ai ulte aspecte di#erite ale autoritatii; oul acesta
gra$it tre$uie neaparat sa treaca altora 3 parte a ndatoririlor lui; geniul sau *a consta din ce n ce ai ult
n a se ncon+ura de oaeni de nade+de" Marea *ina a lui -laudius sau Nero a #ost lenea cu care si-au
'3'
lasat li$ertii ori scla*ii sa puna na pe #unctiile de agenti, consilieri si repre,entanti ai stapnului" O parte
din *iata si calatoriile ele s-a cheltuit n alegerea se#ilor de sectoare ai noii $irocratii, n instruirea lor, n
potri*irea ct ai +udicioasa cu putinta a capacitatilor cu posturile, n crearea de utile locuri de unca pentru
clasa i+locie de care depinde statul" .ad clar prie+dia acestor arate ci*ile= ea consta n ncetatenirea
o$iceiurilor" Angrena+ele construite pentru secole se *or deteriora daca nu snt supra*egheate; stap-nul are
datoria sa le regle,e ereu iscarile, sa pre*ada sau sa repare stricaciunile" E6perienta deonstrea,a ca, n
ciuda gri+ii noastre deose$ite n alegerea urasilor, paratii ediocri *or continua sa constituie a+oritatea,
ntr-un *eac donind cel putin un nesa$uit" n *reurile de cri,a, $irourile $ine organi,ate ar putea tine loc
autoritatii #undaentale, copletnd interiatul uneori #oarte lung ntre un principe ntelept si uratorul
principe ntelept" Unii parati trasc dupa ei siruri de $ar$ari n lanturi, interina$ile de#ilari de n*insi"
Elita #unctionarilor a caror #orare a pus-o la cale i alcatuieste cu totul alt cortegiu" -onsiliul
principelui= gratie celor ce-l copun a putut lipsi din Roa ani de ,ile, ntorcndu-a doar n trecere"
-oresponda cu ei prin curierii cei ai iuti; n ca, de prie+die, prin senalele sea#oarelor" La rndul lor
acestia si-au #orat a+utoare utile" -opetenta lor este opera ea, iar acti*itatea-le $ine pusa la cale i-a
peris sa a consacru altor pro$lee" Ea i *a ngadui sa lipsesc #ara prea ulte teeri, pentru eternitate"
Ehn doua,eci de ani de putere, doispre,ece i-a petrecut #ara doiciliu sta$il" Ocupa rnd pe rnd palatele
negustorilor din Asia, echili$ratele case grecesti, #ruoasele *ile dotate cu $ai si ncal,ire centrala ale
re,identilor roani din /alia, coli$e sau #ere" Dintre toate, ranea ereu pre#erat cortul usor cu
arhitectura lui de pn,a si #rnghii" -ora$iile nu erau ai putin di*erse dect doiciliile de pe uscat= a*ea
una a ea, n,estrata cu gina,iu si $i$lioteca, dar a #erea prea ult de orice #i6are ca sa a las legat de
*reo locuinta, chiar o$ila" A$arcatiunea de pla-
'37
a unui ilionar sirian, *asele cu copastie nalta ale #lo-i ori caiacul pescarului grec a ultueau
deopotri*a" ci#igurul lu6 consta n *ite,a si n tot ceea ce o conditiona= ei ai $uni cai, trasurile cu optia
suspensie, $aga+ele ct ai putin stn+enitoare, *esintele si accesoriile cele ai tri*iteciiatului" Resursa
cea are era nainte de toate Jtarea per#ecta a corpului= un ars #ortat de doua,eci de ile nu nsena
niic, o noapte nedorita o socotea prile+ de cugetare" %entru putini oaeni calatoria constituie o placere
dura$ila, ea #iind n esenta negarea tuturor o$isnuintelor, ,druncinarea perpetua a oricaror pre+udecati" Ma
straduia dar sa nu a nici o pre+udecata si ct ai putine o$isnuinte" :a*ura adnciea delicioasa a
C3
paturilor precu si aspriea si ireasa pantului gol, deni*elarile #iecarui segent al circu#erintei
luii" Era #acut pentru di*ersitatea ncarurilor, #iertura $ritanica de uru-iala de gru sau pepene a#rican"
ntr-o ,i i s-a-ntplat sa gust dintr-un *nat pe +uatate descopus ce constituie suprea delicatesa
pentru unele populatii geranice= a *oitat, nsa ncercarea #usese #acuta" &oarte hotart n ce pri*este
pre#erintele ele aoroase, a teea de rutina chiar si n aceasta pri*inta" :uita ea liitata la strictul
necesar ori la stricta calitate a i,ola prea putin de restul luii; a*ea gri+a ca iscarile sa-i rana
li$ere, a$ordarea lesnicioasa" %ro*inciile, aceste ari unitati o#iciale carora eu nsui le-a ales e$leele=
>ritannia se,nd pe stnca sau Dacia cu sa$ia ei cur$a se detaliau pentru ine n paduri u$roase unde
cautase racoarea, n #ntni din care $ause, n oaeni ntlniti ntplator la popasuri, n chipuri
cunoscute, cteodata ndragite" stia #iecare ila a druurilor noastre, poate cel ai #ruos dar pe care
Roa l-a #acut pantului" Moent de neuitat era sa cel n care soseaua se oprea ntr-o coasta de unte,
cnd tre$uia sa te salti peste prapastii la rnd, din tanc n tanc, ca sa pri*esti rasaritul soarelui de pe un pisc al
%iri-neilor ori Alpilor"
-ti*a oaeni naintea ea stra$atusera pantul= %ita-gora, %laton, o du,ina de ntelepti si un nuar
aprecia$il
'3(
de a*enturieri" Dar pentru ntia oara calatorul era n acelasi tip si stapnul, deplin li$er sa *ada, sa
re#ore,e, sa cree,e" Era norocul eu si-i dadea seaa ca *or trece poate *eacuri pna sa ai$a din nou
loc #ericita potri*ire dintre #unctie, teperaent si lue" si a priceput atunci a*anta+ul de a #i un o nou si
un o singur, prea putin casatorit, #ara copii, aproape #ara straosi" Ulise #ara alta Itaca dect cea launtrica"
!re$uie sa #ac aici o arturisire pe care n-a partasit-o nianui= niciodata n-a a*ut sentientul ca
apartin pe de-a-ntregul nici unui loc, nici acar Atenei ele preaiu$ite, nici chiar Roei" :train peste tot, nu
a sitea nicaieri i,olat" %e dru e6ersa di#eritele pro#esiuni din care e alcatuita eseria de parat=
ducea *iata ilitara ca si cu as #i $racat o haina de*enita cooda prin purtare" Ma repunea la curent
#ara di#icultate cu li$a+ul castrelor, cu latina de#orata de presiunea li$ilor $ar$are, presarata cu sudali
de rigoare si glue ie#tine; a reo$isnuia cu echipaentul stn+e-nitor al ,ilelor de ane*re, cu
schi$area de echili$ru produsa n ntregul corp de purtarea scutului greu pe $ratul stng" Ra$datoarea
unca de conta$il a asalta din ce n ce ai ult peste tot, #ie ca era *or$a sa *eri#ic socotelile pro*inciei
Asia sau cele ale unui ic orasel $ritanic nglodat n datorii din pricina construirii unei $ai pu$lice" A
*or$it de+a de eseria de +udecator" i *eneau n inte aseanari si cu alte pro#esii= a gndea la
edicul peregrin, *indecnd $olna*ii din poarta n poarta, la uncitorul de la ntretinerea druurilor, cheat
sa repare o sosea ori sa lipeasca o conducta de apa, la se#ul echipa+ului care alearga de la un cap la altul al
puntii *slasilor, ncura+n-du-i si #olosind $iciul ct ai putin cu putinta" si asta,i, pri-*indu-i pe scla*i taind
pe terasele .ilei raurile copacilor sau pli*ind $ra,dele cu #lori, a duce gndul ai ales la chi$,uitul du-te-
*ino al gradinarului"
Mesterii pe care-i purta cu ine n calatorii i dadeau ptitina $ataie de cap= po#ta lor de schi$are o
egala pe a ea" A*ea nsa greutati cu oaenii de litere" Indispensa$ilul &legon are de#ectele unei $a$e, dar
e singurul
'3C
retar care a re,istat ritului= se a#la nca la post" %oetul ciorus, caruia i-a o#erit secretariatul de li$a
latina, se *aicarea peste tot ca n-ar #i *rut sa #ie -aesar si sa ai$a de ndurat gerurile scitice si ploile $retone"
Lungile pli$ari cu piciorul nu-i spuneau nici ele niic" n ce a pri*este, l-a lasat $ucuros placerilor
*ietii literare roane, ta*er-nelor n care a*eau loc ntlnirile spre a schi$a n #iecare seara aceleasi *or$e
de duh si a se supune cu #rateasca ra$dare ntepaturilor acelorasi tntari" Lui :uetonius i-a o#erit slu+$a de
custode al arhi*elor ce i-a peris sa a+unga la docuentele secrete de care a*ea ne*oie pentru .ietile
-e,arilor" %e acest o priceput, att de $ine supranuit Linistitul, nu ti-l puteai iagina dect nlauntru
$i$liotecii= a raas la Roa unde de*eni unul din #ailiarii sotiei ele, e$ru al acelui ic cerc de
conser*atori neultuiti care se ntrunea la ea sa critice #elul n care ergea luea" Acel grup nu prea i-
era pe plac= l-a pensionat pe !ran8uillus care s-a retras n casuta lui din Muntii :a$ini spre a *isa n liniste
la *iciile lui !i$erius" &a*orinus din Are-late a detinut pentru un tip secretariatul grecesc= piticul cu *ocea
#luieratoare nu *adea lipsa de #inete" Era unul din spiritele cele ai #alse pe care le-a ntlnit; ne
contra,icea, dar eruditia lui a delecta" Rdea de ipohondria care-l #acea sa se preocupe de sanatate ca
un ndragostit de #eeia iu$ita" :er*itorul sau hindus i pregatea ore,ul adus cu ari cheltuieli din Orient;
din ne#ericire acel $ucatar e6otic *or$ea #oarte prost greceste si #oarte putin n indi#erent ce li$a= de la el n-
C'
a a#lat niic despre inunile tarii lui natale" &a*orinus se lauda ca a reali,at n *iata trei lucruri destul de
rare= gal, s-a eleni,at ai $ine ca nieni altul; o arunt, se certa nencetat cu paratul, iar pentru asta nu
a*ea niic de su#erit, ciudatenie care de alt#el i cadea integral n seaa; ipotent, platea ereu aenda
pentru adulter" si pe $una dreptate, caci adiratoarele lui din pro*incie i creau ncurcaturi din care nu o data
a tre$uit sa-l scot" n cele din ura -a saturat s' l-a nlocuit cu Eudeon" n general nsa, a #ost
surprin,ator de $ine slu+it" Respectul icului grup de prie-
'3E
teni si #unctionari a supra*ietuit, doar ,eii stiu cu, intii, tatii $rutale a calatoriilor; discretia acestora a
#ost, daca sg poate spune ast#el, si ai surprin,atoare ca lealitatea lor :uetonii *iitorului *or a*ea prea putine
anecdote de po" *estit despre ine" -eea ce luea cunoaste din *iata ea snt #aptele de,*aluite de ine
nsui" %rietenii i-au pas-trat secretele, pe cele politice precu si pe celelalte; e drept ca la rndu-i a
#acut deseori acelasi lucru pentru ei"
A construi nseana a cola$ora cu pantul, a pune pe" cetea uana asupra unui peisa+ ce *a #i trans#orat
pentru *ecie, a contri$ui, de aseenea, la acea lenta schi$are care este *iata oraselor" -ta $ataie de cap
cere aplasarea optia a unui pod sau a unei #ntni, gasirea cur$ei celei ai econoice si n acelasi tip
cea ai pura a unei sosele de unteI Largirea druului Megarei trans#ora pri*elistea stncilor scironiene;
cele apro6iati* doua ii de stadii de cale #atuita cu dale de piatra si pre*a,uta cu cisterne si posturi
ilitare care unea Antinoe cu Marea Rosie #aceau ca n desert erei prie+diei sa-i ure,e epoca deplinei
sigurante" Nu era ctusi de putin costisitor sisteul de apeducte din !roada pentru care s-a cheltuit *enitul a
cinci sute de orase din Asia; apeductul -artaginei despagu$ea, ntr-o asura, grelele pierderi ale ra,$oaielor
punice" A ridica #orti#icatii este, n ultia instanta, acelasi lucru cu a nalta diguri= nseana sa gasesti linia
pe care un tar sau un iperiu poate #i aparat, punctul n care asaltul *alurilor ori al $ar$arilor *a #i oprit,
sta*ilit, s#ar-at" :a sapi porturi nseana sa #ecunde,i #ruusetea gol#urilor" :a nteeie,i $i$lioteci este
nca un #el de a construi grnare pu$lice n care sa se depuna re,er*e n *ederea *reunei ierni a spiritului pe
care, n ciuda *ointei ele, o ntre,aresc, dupa anuite sene, apropiindu-se" A recladit ult= a
cola$orat cu tipul, su$ chipul sau de trecut, prin,ndu-i sau trans#orndu-i spiritul, slu+indu-l ca o trasura
de unire catre un *iitor nca ai lung; a regasit su$ pietre taina i,*oarelor" .iata noastra e scurta= *or$i
ereu de secolele ce-l preceda sau urea,a pe cel n care trai ca si cu ne-ar #i cu totul straine; si totusi le
arin-
'3D
n +ocurile ele cu pietrele" Fidurile pe care le con-lKde, snt calde nca de atingerea trupurilor ce au pie-
ini care nu e6ista nca *or ngia #usurile acestor Ioane" -u ct a gndea ai ult la oartea ea, dar
N a+es la a altuia, cu att ncerca sa adaug *ietilor pre-l nsirile acelea aproape indestructi$ile" La Roa
#olo- de pre#erinta caraida eterna care nu se rentoarce rlpct #oarte ncet n pantul din care e #acuta si a
carei ta-are sau ipercepti$ila acinare se produce n asa #el nct ++#+ciul rane unte chiar dupa ce a
ncetat sa ai #ie nentru pri*ire cetate, circ ori ornt" n /recia, n Asia #olosea arura de $astina,
#ruosul aterial care o data taiat rane credincios asurii oenesti, ast#el ca planul ntregului teplu e
nci#rat n #iecare #ragent de ta$ur spart" Arhitectura este plina de posi$ilitati ai *ariate dect ar lasa sa
se creada cele patru ordine ale lui .itru*ius; $locurile de care dispune ca si tonurile u,icale snt
suscepti$ile de in#inite co$inari" %entru %anteon -a adresat stra*echii Etrurii a prorocilor si haruspicii-
lor; sanctuarul .enerei, dipotri*a, rotun+este n soare #ore ionice, ultii de coloane al$e si ro,e n +urul
,eitei carnii din care a iesit neaul lui -e,ar" Olipeionul din Atena tre$uia sa #ie e6act contraponderea
%artenonului, etalndu-se n cpie asa cu celalalt se nalta pe colina, iens acolo unde celalalt e per#ect,
pasiunea la genunchiul calului, splendoarea la piciorul #ruusetii" -apelele lui Antinous si teplele lui,
ncaperi agice, onuente ale isterioasei treceri din *iata n oarte, lacase ale durerii si #ericirii
su#ocante erau locuri de rugaciune si aparitie unde a a$andona doliului eu" Mausoleul de pe alul
!i$rului reproduce la scara uriasa *echile orinte de pe .ia Appia, dar nsesi proportiile lui l trans#ora,
#a-cdu-te sa te gndesti la -tesi#on, la >a$ilon, la terasele si turnurile gratie carora oul se apropie de
astre" Egiptul #unerar a aliniat o$eliscurile si aleile de s#inesi ale cenota-tului care ipune unei Roe *ag
ostile eoria unui prieten niciodata ndea+uns de regretat" .ila constituie ciitirul calatoriilor, ultiul
cantonaent al noadului, echi*alen-
'34
tul construit n arura al corturilor si pa*ilioanelor printilor Asiei" Aproape tot ceea ce gustul e tentat sa
ncerce a #ost de+a ncercat n doeniul #orelor; trecea n cel al culorilor= +aspul *erde ca adncurile
C7
arii, por#irul grun-+uros, $a,altul, ntunecatul o$sidian" Rosul intens al tapiseriilor se podo$ea cu
$roderii din ce n ce ai sa*ante; o,aicurile pa*ientelor sau ale peretilor nu erau niciodata su#icient de
*ii, de al$e sau de su$re" &iecare piatra nsena strania concretiune a unei *ointe, a unei aintiri,
cteodata a unei s#idari" &iecare edi#iciu era planul unui *is" %lotinopolis, Hadrianopolis, Antinoe,
Hadrianoterai" A nultit pe ct posi$il acesti stupi ai al$inei uane" !inichigiul si ,idarul, inginerul si
arhitectul *eghea,a nasterile acestor orase; operatiunea necesita de aseenea si anue n,estrari de
descoperitor de i,*oare" ntr-o lue nca ai ult de +uatate stapnita de paduri, de deserturi, de cpii
nedestelenite, o strada pa*ata, un teplu nchinat nu iporta carui ,eu, niste $ai si niste latrine pu$lice,
pra*alia n care $ar$ierul discuta cu clientii stirile de la Roa, o dugheana de placintar, de negustor de
sandale,, poate de li$rar, o #ira de edic, un teatru n care se +oaca din cnd n cnd o piesa de !erentiu
constituie o pri*eliste inunata" Ra#inatii nostri se plng de uni#oritatea oraselor= su#era ca ntlnesc peste
tot aceeasi statuie a paratului si aceeasi conducta de apa" N-au dreptate" &ruusetea orasului Neausus se
deose$este de cea a Arelatei" Dar uni#oritatea nsasi, ntlnita pe trei continente, produce aceeasi ultuire
calatorului ca cea a stlpilor iliari= cele ai o$isnuite dintre orasele noastre si au si ele iportanta lor,
asigurnd schi$ul de cai pentru deplasari, posta, ori o#erind locuri de popas" Orasul= cadrul, constructia
oeneasca, onotona daca *rei, dar tot att de onotone snt si celulele de ceara pline cu iere, centrul
contactelor si al schi$urilor, unde *in taranii sa-si *nda produsele, ,a$o*ind apoi sa pri*easca cu gura
cascata picturile unui portic" Orasele dragi s-au nascut din ntlniri-le ele cu colturi de lue, cele ale
planurilor paratului ce snt, din propriile ntplari ale *ietii ele de o" %lo-
'3)
oolis se datorea,a ne*oii de a deschide n !racia noi N te agrare, dar si dorintei pioase de a o cinsti pe
%lotina" U drianoterai tre$uia sa ndeplineasca rolul de trg pen-e6ploatarile #orestiere din Asia Mica= ulterior
a de*enit higiul eu de *ara, padurea plina de *nat, pa*ilionul," trunchiuri cioplite de la poalele colinei lui
Atis, torentul ncununat de spua n care te scal,i n #iecare dii-eata- Hadrianopolis n Epir redeschide un
centru ur$an "n snul unei pro*incii saracite, nascut n ura unei *i,ite la sanctuarul din Dodona"
Hadrianopolis n !racia, ase,are taraneasca si ilitara, centru strategic la arginea tinuturilor $ar$are e
populat cu *eterani ai ra,$oaielor sarati-ce- cunosc personal punctele sla$e si tari ale acelor oaeni,
nuele lor, nuarul anilor de ser*iciu si al ranilor" Antinoe, nteeierea cea ai draga, a #ost naltata pe
locul ne#ericirii, pe o #sie de teren arid cuprinsa ntre #lu*iu si stnca" Nu dorea dect s-o $ogatesc si ai
ult gratie unor noi resurse= coertul cu India, transporturile #lu*iale, ra#inaentele sa*ante ale unei
etropole grecesti" Nu e6ista loc pe pant pe care sa *reau ai putin sa-l re*ad; rare snt nsa acelea carora
le-a acordat o ai are atentie" Acest oras este un peristil continuu" -oresponde, cu gu*ernatorul ei &idus
A8uila despre propileele teplului, despre statuile din arca acestuia; eu nsui a ales nuele c*artalelor
ur$ane, ale deelor, si$oluri destainuite si secrete, catalog prea coplet al aintirilor ele" !ot eu a
trasat planul coloanelor corintice care #ac #ata sirului egal ritat al palierilor de pe aluri" De ii de ori
a parcurs cu intea patrulaterul aproape per#ect, taiat de stra,i paralele si despartit n doua de o artera
triu#ala care duce de la un teatru grec la un ornt"
:nte coplesiti de statui, satui de des#atarile picturii si sculpturii, dar atare a$undenta e doar o ilu,ie= n
#ond, reproduce necontenit cte*a du,ine de capodopere pe care nu *o ai #i n stare sa le crea" si eu
a pus sa se copie,e pentru .ila Hera#roditul si -entaurul, Nio$ida si .enus" #inea sa traiesc ct ai
ult n i+locul acestor elodii Je #orelor" ncura+a e6perientele cu trecutul, un arhais
'32
sa*ant care sa redescopere sensul intentiilor si tehnicilor uitate" ncerca *ariatiunile ce constau n a
transcrie n arura rosie +upuirea lui Marsias reali,ata n arura al$a, restituind-o ast#el luii #igurilor
pictate, sau sa transpun n tonalitatea %arosului granulatia neagra a statuilor Egiptului, schi$nd idolul n
#antoa" Arta noastra este per#ecta, adica plinita, dar per#ectiunea ei e suscepti$ila de odulatii tot att de
*ariate ca si cele ale unei *oci pure= n seaa ne rane +ocul di#icil de a ne apropia sau ndeparta ereu de
solutia gasita o data pentru totdeauna, de a #i rigurosi ori a a$u,a pna la capat, de a cuprinde nenuarate noi
constructii nlauntru acestei #ruoase s#ere" E un a*anta+ sa ai n spatele tau o ie de tereni de coparatie,
sa poti continua dupa $unul plac, n od deli$erat, pe :copas ori sa-l contra,ici cu *oluptate pe %ra6itele"
-ontactele a*ute cu artele $ar$are -au #acut sa cred ca #iecare seintie se liitea,a la anue tee, la
anue odalitati printre odalitatile posi$ile; #iecare epoca operea,a nca o triere a posi$ilitatilor deschise
#iecarei etnii" In Egipt a *a,ut ,ei si regi uriasi; la ncheieturile inilor pri,onierilor sarati a descoperit
$ratari ce repeta la in#init acelasi cal n galop sau aceiasi serpi de*orndu-se unul pe altul" Dar arta noastra
C(
1nteleg pe cea a grecilor5 a pre#erat sa rana la o" Noi singuri a stiut sa #ace *i,i$ile, ntr-un trup
io$il, #orta si agilitatea latenta; doar noi a stiut echi*ala #runtea neteda cu gndirea nteleapta" :nt
aidoa sculptorilor nostri= uan si ultuit; n aceasta lue gasesc totul, pna si eternitatea" %adurea
preaiu$ita se concentrea,a, pentru ine, n iaginea centaurului; #urtuna nu se ani#esta nicaieri ai $ine
dect n esar#a $alo-nata a unei ,eitati arine" O$iectele din natura, e$leele sacre n-au pret dect
ncarcate de seni#icatii uane= conul de pin #alie si #une$ru, *asul cu hulu$i care sugerea,a siesta pe
arginea #ntnilor, gri#onul care-l duce pe cel ai iu$it catre ceruri"
Arta portretului nu a interesa aproape deloc" %ortretele roane n-au alta *aloare dect de cronica= copii
$ra,date de riduri e6acte sau de negi singulari, decalcuri ale unor
''3
odele cu care te ciocnesti n *iata #ara sa le $agi n seaa " pe care le uiti ndata ce-au urit" /recilor,
dipotri*a, ie-a placut ntr-att per#ectiunea uana nct le-a pasat prea outin de *arietatea chipurilor
oaenilor" Nu arunca dect o pri*ire #ugara propriului portret, #ata aceea $ron,ata, denaturata de al$eata
arurei, ochii larg deschisi, gura ica si totusi carnoasa, strunita pna la treur" Mai ult -a preocupat
nsa chipul altuia" ndata ce acela ncepuse sa conte,e n *iata ea, arta nceta sa ai #ie lu6, de*enind
resursa, odalitate de a+utorare" A ipus luii chipul cel tnar= e6ista asta,i ai ulte portrete ale
inunatului copil dect au #ost sculptate cnd*a ntru cinstirea *reunui o de seaa, a *reunei regine" nti
a a*ut gri+a ca statuara sa nregistre,e etapele #ruusetii unei #ore n schi$are; arta a de*enit apoi un
#el de rit agic n stare sa e*oce chipul disparut" Iaginile colosale pareau a #i un i+loc de e6presie a
ade*aratelor diensiuni pe care dragostea le da #iintelor; le *oia enore aceste statui, ca o #ata *a,uta de
aproape, nalte si solene ca *i,iunile si aparitiile din cosaruri, stri*itoare ca nsasi aintirea raasa"
%retindea un #inisa+ per#ect, o per#ectiune pura a ,eului care, pentru cei ce l-au iu$it, este orice #iinta
oarta la doua,eci de ani; si deopotri*a aseanarea e6acta, pre,enta #ailiara, #iece neregularitate a
chipului ai drag dect #ruusetea" -te discutii spre a pastra linia groasa a sprncenii, rotun+iea putin
tue#iata a $u,ei""" -onta cu disperare pe eternitatea pietrei, pe #idelitatea $ron,ului n dorinta de a
perpetua un corp perisa$il, ori de+a distrus, insistnd totodata ca arura, unsa ,ilnic cu un aestec de ulei
si aci,i, sa prinda #inetea si aproape oliciunea carnii tinere" Regasea peste tot #ata aceea unica=
aalgaa persona+ele di*ine, se6ele si atri$utele eterne, pe dura Diana a padurilor cu elancolicul
>achus, pe *igurosul Heres al palestrelor cu ,eul $i*alent al iu$irii, dorind cu capul pe $rat pe un aldar
de #lori" -onstata ct de ult seaana *irilei Atena un tnar ca,ut pe ginduri" :culptorii ei nu erau
totdeauna la naltie; cei de tot ediocri cadeau ici si colo n oliciune sau e#a,a,
'''
desi cu totii participau la *is n ai ica ori ai are asura" E6ista statuile si ta$lourile repre,entndu-l pe
tnar n *iata, cele care redau *astul si *ariatul peisa+ cuprins ntre cincispre,ece si doua,eci de ani= pro#ilul
serios al copilului cuinte - acea statuie n care un sculptor din -orint a a*ut ndra,neala sa iortali,e,e
dega+area $aiatului ce-si u#la pieptul tragndu-si uerii, cu $ratul spri+init pe sold ca si cu ar urari, la
coltul unei stra,i, o partida de ,aruri" E6ista arura din care %apias din A#rodisias a desprins un trup ai
ult dect nud, lipsit de aparare, de o #rageda prospetie de narcisa" si Aristeas a sculptat, su$
supra*egherea ea, ntr-o piatra ca grun+oasa, icul cap poruncitor si ndru" E6ista portretele de dupa
oarte, peste care oartea a trecut, chipurile acelea ari, cu $u,ele sa*ant lucrate, pline de secrete ce nu-i
ai apartin #iindca nu ai snt ale *ietii" Mai e si $asorelie#ul ca-rianului Antonianos care a scaldat n gratie
eli,eana pe culegatorul de struguri n*esntat n $orangic si $otul prietenos al cinelui lipit de-o pulpa
goala" si asca aceea aproape inadisi$ila, opera a unui sculptor din -irene,n care placerea si durerea se
aesteca si se n#runta pe acelasi chip ca doua *aluri pe aceeasi stnca" si icile statuete de lut utili,ate
pentru propaganda iperiala= !ellus sta$ilita, /eniul planetei %ant paci#icate, su$ n#atisarea unui tnar
culcat tinnd n ini #ructe si #lori"
!rahit sua 8ue8ue *oluptos" &iecare cu chearea sa, #iecare cu telul sau, cu a$itia lui, daca *rei, cu
dorinta lui cea ai tainica si cu idealul sau cel ai luinos" Al eu era cuprins n cu*ntul #ruusete, att de
greu de de#init n ciuda tuturor e*identelor siturilor si ochilor" Ma sitea raspun,ator de #ruusetea
luii" .oia ca orasele sa dainuiasca splendide, aerisite, alientate de ape lipe,i, populate de #iinte
oenesti al caror trup sa nu #ie *ataat de pecetile i,eriei sau scla*iei, de di#oritatea grasiii unei
*ulgare $unastari; ca scolarii sa recite pe ton potri*it lectii deloc stupide; ca #eeile n casele lor sa *adeasca
n iscari un #el de denitate aterna, de cal ne,druncinat; ca gina,iile sa #ie #rec*entate de tineri
initiat'
CC
''7
K ale +ocurilor si artelor; ca li*e,ile sa se uple de #ructe "natoase, iar ogoarele de recolte $ogate" Dorea ca
a-tatea iensa a pacii roane sa cuprinda totul, iper-oti$ila dar onipre,enta precu u,ica
uni*ersului n stogolirea lui; ca cel ai uil calator sa poata colinda dintr-o tara sau continent ntr-altul, #ara
#oralitati +ignitoare #ara prie+dii, peste tot #iindu-i asigurat un iniu i egalitate si de cultura; ca
soldatii nostri sa-si continue la #rontiere *esnicul lor dans ilitar; ca toate sa earga #ara poticniri; ca area
sa #ie $ra,data de cora$ii #ruoase, iar druurile stra$atute de nueroase atela+e; ca ntr-o lue hine
ornduita #ilo,o#ii dar si dansatorii sa-si a#le locul lor" Atare ideal, n #ond odest, ar putea #i uneori atins
daca oaenii si-ar pune n slu+$a lui o parte din energia cheltuita n actiuni nesa$uite sau cuplite; un #ericit
prile+ i-a ngaduit sa-l reali,e, n parte n rastipul acestui s#ert de secol" Lui Arrian din Nicoedia, unul
din spiritele cele ai alese ale *reii, i place sa-i ainteasca #ruoasele *ersuri prin care $atrnul
!erpandros de#inea n trei cu*inte idealul spartan, odul de *iata per#ect la care Lacede-ona a *isat, #ara
sa-l atinga *reodata= %uterea, Dreptatea, Mu,ele" &orta era la $a,a, rigoare #ara de care nu e6ista #ruusete,
#eritate #ara de care nu e6ista dreptate" Dreptatea constituia echili$rul partilor, ansa$lul proportiilor
aronioase neclintit de nici un e6ces" &orta si Dreptatea nu erau altce*a dect un instruent $ine acordat
a#lat n inile Mu,elor" Orice i,erii, orice $rutalitati tre$uiau inter,ise ca tot attea insulte aduse
#ruosului trup al oenirii" Orice nedreptate era o nota #alsa, de e*itat n aronia s#erelor"
Aproape un an -au retinut n /erania reno*area sau construirea #orti#icatiilor si castrelor, deschiderea de
druuri ori repararea lor; noi $astioane ridicate pe un traseu de sapte,eci de ile au ntarit #rontierele
noastre de-a lungul Rinului" Bara aceea de *ii si de ruri clocotitoare nu-i o#erea niic ipre*i,i$il=
regasea acolo urele tnaru-KUi tri$un ce adusese lui !raian *estea urcarii sale pe tron"
''(
Regasea de aseenea, dincolo de ultiul #ort construL din trunchiuri taiate n padurile de $ra,i, acelasi
ori,o onoton si ntunecat, aceeasi lue ce ne-a raas nchis de pe *reea cnd se a*enturara iprudent
ntr-nsa le" giunile lui Augustus, un ocean de copaci, o ultie r+e oaeni $lon,i si cu pielea al$a" O data
ncheiata reorga" ni,area, a co$ort pna la gurile Rinului, de-a lungul se" surilor $elgice si $ata*e" Dune
triste alcatuiau un peisa+ nordic presarat cu ier$uri suiernd n $ataia *ntului; case-le portului No*ioagus,
construite pe piloni, se spri+ineau parca de cora$iile ancorate la pragurile lor; pasari de are poposeau pe
acoperisuri" ndragea acele locuri ce-ti strn-geau inia si care pareau cuplite ad+utantilor ei, ceru acela
rascolit, #lu*iile iloase uscnd dintr-un pant in#or si #ara *laga caruia nici un ,eu nu s-a-n*rednicit
sa-i plasuiasca un relie#"
O a$arcatiune cu #undul aproape plat -a transportat n insula >ritanniei" De ai ulte ori *ntul ne-a
pins napoi spre coasta de care ne-a desprins= aceasta tra*ersare potri*nica -a #acut partas la uluitoare
ceasuri de *id" Nori uriasi se i*eau din area ntunecata ale carei ape erau pline de nisip si care se ,$atea
nencetat n patul ei" -a altadata la daci si la sarati, contepla cu religio,itate %a-ntul, ntre*a,nd
pentru pria oara aici un Neptun ai haotic dect al nostru, o lue lichida nes#rsita" -itise n %lutarh o
po*estire arinareasca despre o insula de prin partile astea, n*ecinate cu Marea ntunericului, si unde
Olipienii *ictoriosi i-ar #i i,gonit de *eacuri pe !itanii n*insi" Marii capti*i ai stncii si ai #urtunii, etern
$iciuiti de neostoitul ocean, incapa$ili de a nchide ochii dar nencetat $ntuiti de *ise, *or continua sa opuna
ordinii olipice *iolenta, nelinistea, dorintele lor pe *ecie rastignite" Rentl-nea n itul acesta de la
arginile luii teoriile #ilo,o#ice pe care i le nsusise= #iecare o tre$uie necontenit sa aleaga n cursul
scurtei sale *ieti ntre neo$osita speranta si nteleapta lipsa de speranta, ntre placerile haosului si cele ale
sta$ilitatii, ntre !itan si Olipian" :a alegi ntre ei sau sa reusesti sa-i paci ntr-o $una ,i unul cu celalalt-
''C
#orele ci*ile n#aptuite n >ritannia apartin operei le adinistrati*e despre care a *or$it n alta parte" I-
rtant de su$liniat aici este #aptul ca era priul pa-t care s-a ase,at pasnic pe acea insula situata la
arginile luii cunoscute, unde singur -laudius s-a a*enturat cte-,ile n calitate de general coandant"
%entru o iarna ntreaga Londiniu de*enise, n ura hotarrii ele, centrul e#ecti* al luii, asa cu #usese
Antiohia n *reea ra,$oiului p?rtie" &iecare calatorie deplasa asadar centrul de gra*itatie al puterii,
situndu-l pentru un tip pe alurile Rinului sau pe arginile !aisei, peritndu-i ast#el sa e*alue,
a*anta+ele sau de,a*anta+ele cutarei resedinte iperiale" sederea n >ritannia -a #acut sa a gndesc la
ipote,a organi,arii unui stat cu centrul n Occident, a unei lui atlantice" Atare spirit de iaginatie e lipsit
de *aloare practica= totusi el ncetea,a de a ai #i a$surd ndata ce respecti*ul pre*a,ator acorda calculelor
sale un considera$il coe#icient *iitorologic"
CE
A$ia cu trei luni naintea sosirii ele, Legiunea a sasea .ictorioasa a #ost trans#erata pe teritoriul $ritanic" Ea
nlocuia ne#ericita Legiune a noua acelarita de caledonieni cu oca,ia tul$urarilor ce au constituit n
>ritannia contra-lo*itura e6peditiei noastre potri*a partilor" :pre a piedica repetarea unui aseenea
de,astru, se ipuneau doua asuri" !rupele noastre au #ost ntarite prin crearea unui corp au6iliar indigen= la
E$oracu, din *r#ul unei coline *er,i, a *a,ut pentru pria oara cu se coporta la instructie acea
arata $ritanica de curnd n#iintata" Ridicarea n acelasi tip a unui ,id, taind n doua insula in partea ei cea
ai ngusta, a*ea sa asigure protectia regiunilor #ertile si ci*ili,ate din sud potri*a atacurilor tri$urilor de
la nord" Eu nsui a inspectat o $una parte a lucrarilor deschise concoitent pe ntregul traseu al unei
pante line de opt,eci de ile= gasise prile+ul sa e6peri-ente,, pe acel spatiu precis deliitat care se
ntinde de la o coasta la alta, un siste de aparare ce s-ar #i putut ulte-nor aplica peste tot" Aceasta opera
einaente ilitara ce%use de+a sa-si *adeasca e#ectele paci#icatoare, arind
''E
prosperitatea partii ast#el adapostite a >ritanniei; luau nin" ta sate; se crea o iscare de a#lu6 catre ,onele de
#rontiera /enistii legiunii erau a+utati n unca lor de echipe de $astinasi; ridicarea ,idului constituia pentru
ulti dintre acesti locuitori de la unte, pna ai ieri nca re$eli, pria do*ada de netagaduit despre puterea
proteguitoare a Roei, $anii care-i prieau ca plata, pria oneda roana ce le trecea prin na"
&orti#icarea #rontierei $ritanice a de*enit e$lea renuntarii ele la politica de cuceriri= la picioarele celui
ai naintat $astion a pus sa #ie naltat un teplu ,eului !erinus"
!otul a ncnta pe acest pant ue,it de ploi= #ran+urile de ceata la poalele colinelor, lacurile consacrate
unor ni#e nca si ai capricioase dect ale noastre, oaenii elancolici cu ochii lor cenusii" A*ea drept
calau,a un tnar tri$un din corpul au6iliar $ritanic= acest ,eu $lond n*atase latineste si rupea ce*a greaca,
li$a n care se straduia, plin de tiiditate, sa copuna *ersuri de dragoste" Intr-o noapte rece de toana, l-
a pus sa-i #ie interpret pe lnga o :i$ila" Ase,ati n coli$a a#uata a unui car$unar celt si ncal,indu-ne
picioarele aparate de pantaloni grosi de lna aspra, *a,ura trndu-se catre noi o creatura $a-triria, leoarca
de ploaie, despletita de *nt, roscata si teatoare ca o +i*ina a padurii" :e arunca asupra pinisoarelor de o*a,
ce se coceau n *atra" -alau,a ea a reusit sa cs-tige $una*ointa pro#etesei= ea consiti sa cercete,e pentru
ine rotocoalele #uului, scnteile aruncate cnd si cnd de #oc, #ragilele arhitecturi ale *reascurilor si
cenusii" .edea cetati care se construiau, ultii pline de $ucurie, dar si orase incendiate, siruri +alnice de
n*insi, ceea ce contra,icea dorinta ea de pace; un chip tnar si $lnd pe care-l luase drept #eeie si n care
re#u,ase sa cred; un spectru palid ce nu era poate dect o statuie, o$iect nca si ai de nee6plicat, pentru
aceasta locuitoare a padurilor si landelor, dect o #antoa" si, la o departare de cti*a ani pustii, propria-i
oarte pe care as #i pre*a,ut-o #oarte $ine si #ara ea"
''D
/alia prospera, :pania $ogata -au retinut ai putin tip dect >ritannia" n /alia Nar$one,a regasea
/recia rare a triis pna acolo #ruoasele ei scoli de elocinta si porticurile ritate su$ un cer pur" M-a
oprit la Neau-sus spre a hotar asupra planului unei $a,ilici dedicate plotinei si destinate sa de*ina ntr-o ,i
teplul ei" Aintiri de #ailie o legau pe parateasa de acest oras, lucrucare-i #acea si ai drag peisa+ul
uscat si scaldat n aur"
Dar re*olta din Mauritania ai #uega nca" Mi-a scurtat calatoria prin :pania, negli+nd chiar, ntre
-ordo-$a si are, sa a opresc un oent la Italica, orasul copilariei si al straosilor ei" M-a $arcat
pentru A#rica la /ades"
&ruosii ra,$oinici tatuati din Muntii Atlas dadeau nca de #urca oraselor a#ricane de pe coasta" A trait
acolo *ree de cte*a ,ile echi*alentul nuid al luptelor sarate; a re*a,ut tri$urile doolite unul cte
unul, supunerea ndra a se#ilor prosternati n plin desert n i+locul unei hara$a$uri de #eei, $aloturi si
aniale lasate n genunchi" Nisipul nlocuia nsa ,apada"
Mi-ar #i placut, acar o data, sa petrec pria*ara la Roa, sa a rentorc la .ila nceputa, la ngierile
capricioase ale lui Lucius, la prietenia %lotinei" sederea n oras a #ost aproape iediat ntrerupta de alarante
,goote de are" %acea cu partii se ncheiase a$ia de trei ani si de+a incidente gra*e i,$ucnira pe Eu#rat" A
plecat iediat spre Orient"
Era hotart sa pun capat acestor incidente de #rontiera printr-un procedeu ai putin o$isnuit dect arsalui-
tul legiunilor" A #ost aran+ata o ntre*edere personala cu Osroes" Ducea cu ine n Orient pe #iica
paratului, #acuta pri,oniera la o *rsta #rageda, n *reea n care !ra-an ocupase >a$ilonul, si apoi
pastrata ca ostateca la Roa" Era o copila #ira*a, cu ochii ari" %re,enta ei si a #eeilor ce o nsoteau -a
CD
stn+enit ntruct*a n tipul acelei calatorii ce tre$uia e#ectuata ai ales #ara nici o ,a$a*a" n cursul
tra*ersarii desertului sirian, grupul de creaturi as-
''4
cunse su$ *aluri a #ost clatinat pe spinarea droaderilor ntr-un ic cort cu perdelele $ine nchise" :eara, la
popasuri, triitea sa se ntre$e daca printesa are ne*oie de ce*a"
n Licia -a oprit o ora sa-l con*ing pe negustorul Opraoas, care #acuse do*ada calitatilor sale de
negociator, sa a nto*araseasca pe teritoriul p?rtie" Lipsa tipului l-a piedicat sa-si etale,e lu6ul
o$isnuit" Acest o olesit de opulenta nu era un ai putin adira$il to*aras de dru, #ailiari,at cu toate
situatiile nepre*a,ute ale desertului"
Locul de ntlnire se a#la pe partea stnga a Eu#ratului, nu departe de Dura-Europos" A tra*ersat #lu*iul pe o
pluta" :oldatii gar,ii iperiale parte, n aruri de aur si calare pe cai nu ai putin stralucitori dect ei nsisi,
#orau de-a lungul alului o linie or$itoare" Insepara$ilul &legon era #oarte palid" O#iterii care a nsoteau
resiteau si ei oarecare teaa= ntlnirea putea #i o capcana" Opraoas, o$isnuit sa iroasa atos#era Asiei,
era n apele sale, ncre,ator n aestecul de liniste si tuult, de neiscare si galopuri neasteptate, de lu6
aruncat peste desert ca un co*or pe nisip" n ce a pri*este, ca printr-un iracol, #rica nu se lipea de ine;
precu -e,ar n $arca lui, a ncredintase plutei care-i purta soarta" Drept do*ada a acestui optiis
a ordonat ca de la $un nceput printesa parta sa #ie redata tatalui ei, n loc sa o pastre, n rndurile noastre
pna la rentoarcerea ea" A prois de aseenea sa restitui tronul de aur al dinastiei ar,acide, rapit de
!raian, tron cu care nu a*ea ce #ace dar caruia superstitia orientala i acorda o are nsenatate"
&astul ntre*ederilor cu Osroes nu a #ost dect de supra#ata" Niic nu le deose$ea de con*or$irile a doi
*ecini ce se straduiau sa regleente,e n $una ntelegere chestiunea unui ,id despartitor" A*ea de a #ace cu
un $ar$ar ra#inat, *or$ind greceste, deloc stupid, nu neaparat ai per#id dect ine, totusi destul de oscilant
ca sa te poti $i,ui #ara re,er*e" >i,arele ele discipline intale a a+utau sa capte, acea gndire
alunecatoare= ase,at n #ata paratului part, n*ata sa-i pre*ad si ai apoi sa-i oriente,
'')
raspunsurile; intra n +ocul sau; i nchipuia ca snt Osroes trguindu-a cu Hadrian" Mi-e groa,a de
tratati*ele inutile unde #iecare stie dinainte ca *a ceda sau nu *a ceda= ade*arul n orice #el de trea$a i
place ai ales ca i+loc de sipli#icare si de procedura rapida" %artii se teeau de noi; noi de ei; ra,$oiul
a*ea sa i,$ucneasca din con+ugarea celor doua teeri" :atrapii ndenau la ra,$oi din interes personal= i-
a dat repede seaa ca Osroes a*ea si el ai sai 9uietus si %ala" &arasanes, cel ai tur$ulent dintre
principii seiindependenti de la #rontiere, era ai prie+dios pentru iperiul part dect pentru noi" A #ost
acu,at ca a neutrali,at prin acordare de su$sidii atare antura+ olatic si pus pe rele= erau $ani in*estiti cu
chi$,uinta" Era prea sigur de superioritatea #ortelor noastre ca sa a piedic de un orgoliu i$ecil, gata
la toate *anele concesii ce tin de doeniul prestigiului si la niic altce*a" -el ai greu a #ost sa-l con*ing
pe Osroes ca, #acnd putine proisiuni, ntelegea sa le respect" M-a cre,ut totusi sau s-a #acut ca a crede"
Acordul ncheiat ntre noi n cursul acestei *i,ite e nca n picioare; de cincispre,ece ani, niic, de o parte
sau de alta, nu a tul$urat pacea la #rontiere" -onte, pe tine ca aceasta stare de lucruri sa continue si dupa
oartea ea"
ntr-o seara, n cortul iperial, n tipul unei petreceri date de Osroes n cinstea ea, a o$ser*at n
i+locul #eeilor si pa+ilor cu genele lungi un $ar$at gol, descarnat, coplet io$il, ai carui ochi larg
deschisi pareau sa nu *ada ultiea de talgere ncarcate cu carnuri, de acro$ati si dansatoare" I-a adresat
cu*ntul prin interediul interpretului= nici n-a catadi6it sa raspunda" Era un ntelept" Discipolii lui se aratau
nsa ult ai *or$areti; acesti *aga$on,i cuinti *eneau din India si n*atatorul lor apartinea puternicei
caste a $rahanilor" A nteles ca editatiile lui l ndreptateau sa creada ca ntreg uni*ersul nu era dect o
tesatura de ilu,ii si de nselaciuni= austeritatea, renuntarea, oartea erau pentru el unicul i+loc de a se
sustrage *alului schi$ator al lucrurilor, de care, dipotri*a, He-raclit al nostru s-a lasat dus, de a se
reintegra, dincolo de
''2
luea siturilor, s#erei di*initatii pure, acel #iraent #i6 si gol la care a *isat si %laton" n ciuda putinei
priceperi a interpretilor ei, ntre,area idei ce n-au #ost coplet straine nteleptilor nostri, dar pe care
indianul le e6pria ntr-un chip ai categoric si ai direct" >rahanul a+unsese n stadiul n care niic n
a#ara corpului nu-l ai separa de dune,eul intangi$il, lipsit de su$stanta si #ora si cu care *oia sa se
uni#ice= hotarse sa se arda de *iu a doua ,i" Osroes -a po#tit la aceasta solenitate" A #ost naltat un rug
C4
din len irositor; indi*idul s-a aruncat si a disparut #ara nici un tipat" Discipolii lui n-au ani#estat *reo
parere de rau= #aptul nu nsena pentru ei o cereonie #une$ra"
n noaptea care a urat, -a gndit ult la cele n-tplate" :tatea culcat pe un co*or de lna de pret, su$
un cort din sto#e grele #acnd ape-ape" Un pa+ i asa picioarele" De a#ara i par*eneau ,gootele rare
ale acelei nopti asiatice= con*or$irea scla*ilor susotind la intrare, #osnetul usor al unui palier; Opraoas
s#oraind dupa un para*an, lo*itura unei copite de cal piedicat; de ai de departe, dinspre cartierul
#eeilor, uguitul elancolic al unui cntec" >rahanul le dispretuise pe toate" Acest o $eat de re#u, s-a
aruncat n #lacari ca un aant n adncul patului" Daduse la o parte lucrurile, apoi #iintele, apoi pe sine nsusi
ca tot attea *esinte care-i ascundeau acea pre,enta unica, centrul acela in*i,i$il si *id pe care-l pre#era
restului"
Eu era dintr-alta plaada, gata pentru alte optiuni" Austeritatea, renuntarea, re#u,ul nu-i erau cu totul
straine= a gustat din ele la doua,eci de ani, asa cu se nt-pla aproape #iecaruia" A*ea ai putin dect
*rsta aintita cnd, pe atunci la Roa, a #ost dus de un prieten sa-l *ad pe Epictet n cocioa$a lui din
:u$urra, cu cte*a ,ile nainte ca Doitian sa-l e6ile,e" &ostul scla* caruia un stapn $rutal i rupsese pe
*reuri piciorul #ara sa reuseasca sa-i sulga *reun geaat, $atrnul #ira* suportnd cu ra$dare lungile cri,e
de rinichi, i se parea ca poseda o li$ertate aproape di*ina" A pri*it cu adiratie cr+ele acelea, sal-
'73
aua de paie, opaitul de lut, lingura de len ntr-o strachi-s ustensile siple ale unei *ieti pure" Epictet
renunta nsa ' prea ulte lucruri, iar eu i-a dat repede seaa ca ni-+- nu era pentru ine ai
prie+dios de usor dect re-Atarea" Indianul, ai logic, respingea *iata nsasi" A*ea ulte de n*atat de la
acesti #anatici puri, cu conditia sa +e*ie, nsa de la sensul lor lectiile ce i le o#ereau" Ei se straduiau sa
regaseasca di*initatea dincolo de oceanul #orelor, sa o reduca la calitatea de unic, de intangi$il, de
necorporal la care ea renuntase n oentul cnd a *rut sa de*ina uni*ers" Altinteri concepea eu
raporturile cu di*inul" Ma *edea a+utndu-l n e#ortul sau de a da #ora unei lui si de a o orndui, de a
de,*olta si nulti circu-*olutiunile, rai#icatiile, sinuo,itatile" Era unul din segentele rotii, unul din
aspectele acestei #orte unice care stra$ate lucrurile #ara de nuar, *ultur si taur, o si le$ada, #alus si creier
deopotri*a, %roteu si @upiter totodata" -a n acea perioada a nceput sa a sit ,eu" :a nu a ntelegi
gresit= era n continuare, era ai ult dect oricnd acelasi o ce se hranea cu #ructe si aniale
pantene, restituind gliei raasitele acestor aliente, platind *aa sonului n #iecare noapte, nelinistit
pna la disperare cnd calda to*arasie a dragostei i lipsea prea ult" &orta si agilitatea trupului si a intii
erau cu gri+a ntretinute printr-o ginastica #unciarente oeneasca" Dar cu sa spun dect ca toate acestea
le traia ntr-un #el di*in< E6perientele la ntplare ale tineretii luasera s#rsit ca si gra$a ei de a se $ucura
de tipul care trece" La patru,eci si patru de ani a sitea curatit de nera$dare, sigur de ine, per#ect pe
ct i ngaduia propria-i #ire, etern" Intelege-a $ine ca e *or$a aici de o conceptie pur intelectuala,
delirurile, daca tre$uie sa le nuesc ast#el, au *enit ai tr,iu" Era ,eu pur si siplu pentru ca era o"
!itlurile di*ine pe care /recia i le-a acordat ai apoi n-au tacut dect sa proclae ceea ce de ulta *ree
constatase eu nsui" -red ca i-ar #i #ost cu putinta sa a sit ,eu cniar n nchisorile lui Doitian sau
nlauntrul unui %ut de ina" Daca a ndra,neala s-o a#ir, este #iindca
'7'
atare sentient nu e ntr-att de e6traordinar si ctusi + I putin unic" si altii n a#ara de ine l-au a*ut si-l *or
a*p n *iitor"
:punea ca titlurile nu adaugau prea ult acestei u itoare certitudini= dipotri*a, ea si a#la con#irarea
o$isnuintele eleentare ale eseriei ele de parat" Dac+ K @upiter este creatorul luii, oul nsarcinat sa
organi,e, si sa puna asura n tre$urile oenesti poate cu $una drep" tate sa se considere parte a intii care
diriguieste totul" I od gresit sau nu, oenirea si-a conceput aproape ere ,eul su$ #ora pro*identei;
#unctiunile ele a o$ligau sa #iu pentru o are parte a neaului oenesc aceasta pro" *identa ncarnata"
-u ct statul se de,*olta ai ult, n-lantuindu-i pe oaeni n *erigile lui e6acte si reci, cu att ai ult
ncrederea oeneasca tinde sa situe,e la celalalt capat al lantului urias iaginea adorata a unui o protegui-
tor" &ie ca as #i *rut sau nu, populatiile orientale ale iperiului a considerau ,eu" -hiar n Occident, chiar
la Roa unde snte o#icial declarati di*ini nuai dupa oarte, pietatea de nenteles a poporului se
coplace tot ai ult sa ne ,ei#ice nca din tipul *ietii" In curnd recunostinta partilor a dus la ridicarea de
teple paratului roan care a instaurat si entinut pacea; i-a a*ut ast#el sanctuarul la .ologesia, n
snul acelei *aste lui straine" De-parte de a *edea n aceste do*e,i de adoratie prie+dia ne$uniei sau a
atotputerniciei pentru cel ce le accepta, a descoperit n ele o #rna, o$ligatia de a te con#ora unui odel
C)
etern, de a asocia puterii luesti o parte a ntelepciunii supree" A #i ,eu te o$liga, n genere, la ai ulte
*irtuti dect a #i parat"
Optspre,ece luni ai tr,iu -a initiat n isterele de la Eleusis" ntr-un #el, *i,ita la Osroes a constituit o
cotitura n *iata ea" n loc sa a ntorc la Roa a hotarK sa consacru cti*a ani pro*inciilor grecesti si
orientale ale iperiului= Atena de*enea tot ai ult patria ea, centrul eu" Binea sa le #iu pe plac
grecilor si totodata a eleni,e, ct ai ult cu putinta, dar aceasta init re, oti*ata n parte de considerente
politice, a nsen
'77
" 3 e6perienta religioasa #ara egal" Marile rituri de la -ia nu #ac dect sa si$oli,e,e e*enientele *ietii oe-
ri dar si$olul erge ai departe dect #apta, e6plica K are gest al nostru n terenii ecanicii eterne"
n*ata-K a priita acolo tre$uie sa rana secreta= de alt#el snt tine sanse sa #ie di*ulgata #iind, prin natura ei,
ine#a-,-i &orulata n cu*inte, ea nu e6pria dect e*identa ai couna; tocai n aceasta consta
pro#un,iea ei" !radele cele ai nalte ce i-au #ost ulterior con#erite, n irsul con*or$irilor particulare cu
hiero#antul, n-au adau-at aproape niic socului initial sitit deopotri*a de cel ai ignorant pelerin care ia
parte la a$lutiunile rituale si $ea din i,*or" A au,it disonantele topindu-se n aronie- pentru o clipa -a
sitit iplantat pe alta s#era, con-teplnd de departe, dar si #oarte de aproape, procesiunea oeneasca si
di*ina n care-i a*ea locul, luea n care durerea e6ista nca, dar nu si eroarea" Destinul oului, acel
dru con#u, n care ochiul cel ai putin e6perientat descopera attea greseli, scnteia aidoa constelatiilor
ceresti" Acu e oentul cnd se cu*ine sa aintesc o$iceiul care -a calau,it ntreaga *iata pe cai ai
putin tainice dect cele de la Eleusis, dar care, n genere, le snt paralele= a re#er la studiul astrelor"
Dintotdeauna a #ost prietenul astronoilor si clientul astrologilor" stiinta celor din ura este incerta, #alsa
n detaliu, poate ade*arata n ansa$lu= ntruct oul, particica a uni*ersului, este supus acelorasi legi care
actionea,a si n cosos, nu e a$surd sa cauti n tariile cerului rosturile *ietilor oenesti, recile sipatii care
snt partase ale succeselor si insucceselor noastre" In #iecare seara de toana nu uita sa salut .arsatorul, la
sud, %aharnicul ceresc, partitorul su$ senul caruia -a nascut" Nu uita sa caut pe @upiter si .enus la
#iecare din trecerile lor, astre care-i ordonea,a *iata, si sa cn-taresc in#luenta prie+diosului :aturn" Daca
atare stranie re#lectare a oenescului pe $olta nstelata ocupa deseori ceasurile ele de *eghe, a interesa
nca si ai asiduu e a tea ti cile ceresti, de speculatiile a$stracte carora le au nastere arile corpuri
ar,nde" nclina sa cred, ca si
'7(
unii dintre cei ai ndra,neti ntelepti ai nostri, ca si pan" tul lua parte la iscarea nocturna si diurna al
carei siulacru oenesc snt n ultia instanta procesiunile sacre de la Eleusis" ntr-o lue n care totul este
*rte+ de #orte, daris al atoilor, n care toate snt siultan sus si +os, la argi" ne si n centru, nu-i putea
nchipui e6istenta unui glo io$il, a unui punct #i6 care n acelasi tip sa nu #ie si n iscare" Alteori,
calculele precesiunii echinoctiilor, e#ectuate odinioara de Hiparhos din Ale6andria, a o$sedau n orele ele
de neson= regasea n ele, su$ #ora deonstratiilor si nu a po*estirilor si si$olurilor, acelasi ister
eleusin al trecerii si rentoarcerii" :picul &ecioarei nu se ai a#la asta,i n punctul de pe harta unde l-a
nsenat Hiparhos, aceasta deplasare este nsa plinirea unui ciclu, chiar schi$area n sine con#irnd
ipote,ele astronoului, ncet, ine*ita$il, #iraentul *a rede*eni asa cu era pe *reea lui Hiparhos si
apoi *a #i din nou ca pe *reea lui Hadrian" De,ordinea se integra ordinii= schi$area #acea parte dintr-un
plan pe care astronoul era capa$il sa-l sesi,e,e dinainte; spiritul oenesc si *adea aici participarea lui la
uni*ers prin sta$ilirea de teoree e6acte, ntocai cu se ntpla la Eleusis prin strigari rituale si dansuri"
Oul care pri*este si stelele pri*ite alunecau iplaca$il catre tinta lor situata unde*a pe cer" Dar #iecare
oent al acestei caderi era n acelasi tip o oprire, un reper, segentul unei cur$e tot att de solide ca un
lant de aur" &iecare alunecare ne purta ntr-un punct unde pura ntplare de a ne #i a#lat ne dadea ilu,ia ca
ne gasi n centru"
De pe *reea noptilor copilariei, cnd $ratul ridicat al lui Marullinus i arata constelatiile, curio,itatea
pentru #enoenele ceresti nu -a ai parasit" n tipul gar,ilor o$ligatorii din ta$ere, pri*ea luna alergnd
prin norii cerurilor $ar$are; ai tr,iu, su$ lipe,ile nopti attice, asculta pe astronoul !eron din Rodos
e6plicndu-i sisteul sau; ntins pe puntea unei cora$ii n largul Marii Egee, pri*ea lina oscilatie a
catargului ce se deplasa prin-tre stele, de la ochiul rosu al !aurului la lacria %leiadele de la %egas la
Le$ada= raspundea ct putea ai $inO
'7C
C2
t tre$arilor nai*e si gra*e ale tnarului ce contepla iuna cu ine acelasi cer" Aici, la .ila, a construit un
$ser*ator ale carui trepte $oala a piedica acu sa leurc" O singura data n *iata a o#erit constelatiilor
sacri#iciul unei nopti ntregi" Era dupa *i,ita la Osroes, n tipul tra*ersarii desertului sirian" -ulcat pe
spate, cu ochii $ine deschisi, lasnd pentru cte*a ceasuri deoparte gri+ile oenesti, -a a$andonat de seara
pna n ,ori luii acesteia de senteieri si de cristal" A #ost cea ai #ruoasa calatorie a ea" Marele astru
din constelatia Lirei, stea polara a celor ce *or trai dupa ce noi nu *o ai e6ista de cte*a ,eci de ii de
ani, stralucea deasupra capului eu" /eenii luceau sla$ n ultiele ape de luina ale as#intitului; sarpele
preceda pe :agetator; .ulturul urca spre ,enit cu aripile deschise, iar la picioarele sale acea constelatie nca
ne$ote,ata de astronoi si careia i-a dat de atunci cel ai drag dintre nue" Noaptea, niciodata ntru totul
ntunecata dupa cu cred cei ce traiesc si dor n ncaperi, se #acuse ai adnca, apoi ai lipede"
&ocurile, lasate sa arda spre a speria sacalii, se stinsesera" Resturile de +aratec aprins i ainteau de $unicul
n picioare n i+locul *iei lui si de pro#etiile sale de*enite ulterior pre,ent care curnd-curnd se *a pre#ace
n trecut" :u$ nenuarate #ore a ncercat sa a unesc cu di*initatea; a cunoscut ulte e6ta,e, unele
cuplite, altele rascolitor de dulci" -el al noptii siriene a #ost deose$it de lucid" El a n-ci#rat n ine
iscarile ceresti cu o preci,ie pe care nici o o$ser*are partiala nu i-ar #i ngaduit *reodata s-o ating" stiu
e6act, la ceasul cnd ti scriu, ce stele trec aici la !i$ur pe deasupra pla#onului podo$it cu stucaturi si
picturi de pret si ntr-alta parte, acolo, peste un ornt" -ti*a ani ai tr,iu oartea *a constitui o$iectul
nentreruptei ele conteplatii, gndul caruia a*ea sa-i consacru toate #ortele spirituale nea$sor$ite de
tre$urile statului" si cine spune oarte spune totodata luea plina de istere n care intri poate prin oarte"
Dupa attea g?nduri si e6periente, uneori condana$ile, nu a a#lat nca ce se petrece spatele acestei
negre perdele" Noaptea siriana repre,inta nsa partea ea constienta de neurire"
'7E
:aeculu aureu K
.ara ce a urat ntlnirii ele cu Osroes a petrecut-o n Asia Mica; -a oprit n >itinia spre a
supra*eghea eu nsui nceperea taierii unor paduri ale statului" M-a instalat la Nicoedia, oras luinos,
ci*ili,at, culti*at, la gu*ernatorul pro*inciei, -naeus %opeius %roculus, n *echea resedinta a regelui
Nicoede, plina de *oluptu-oase aintiri lasate de tnarul Iulius -aesar" >ri,a %ropon-tidei aerisea salile
racoroase si ntunecate" %roculus, o de gust, organi,a pentru ine se,atori literare" :o#isti n trecere, ici
grupuri de studenti si de aatori de literatura se strngeau n gradini, pe alul unui i,*or nchinat lui %an"
Din cnd n cnd, un scla* cu#unda un *as are de argila poroasa scotnd o apa pura pe lnga care *ersurile
cele ai lipe,i pareau opace"
n seara aceea s-a citit un poe destul de o$scur al lui LAco#ron, autor care-i place pentru e6centricele lui
+u6tapuneri de sunete, de alu,ii si de iagini, pentru coplicatul sau siste de re#le6e si ecouri" Un $aiat
tnar, stKd ai la o parte, asculta di#icilele stro#e cu atentia deopotri*a distrata si editati*a, gndul
ducndu-a de ndata la pastorul din adncul padurilor, a$ia au,ind strigatul pierdut al *reunei pasari" Nu-si
adusese nici ta$lite, nici stil" Ase,at pe arginea $a,inului, atingea cu degetele #ruoasa supra#ata neteda"
A a#lat ca tatal sau ocupase un loc nensenat n adinistratia arilor doenii iperiale; lasat de ic n
seaa unui $unic, scolarul #usese triis la o ga,da a parintilor sai, arator la Nicoedia, care parea $ogat
acestei #ailii sarace"
.eac de aur" '7D
L-a retinut dupa plecarea celorlalti" Era putin culti-t ignora aproape tot ce tre$uia sa stie, era dus pe gn-
iuri si credul" -unostea orasul sau natal, -laudiopolis= a reusit sa-l #ac sa *or$easca despre casa
parinteasca de la arginea arilor paduri de pini din care se #ac catargele cora$iilor noastre, despre teplul
lui Atis ase,at pe colina a carui u,ica stridenta i placea, despre caii #ruosi ai patriei lui si despre ,eii ei
stranii" .ocea-i putin *oalata pronunta greaca cu accent asiatic" Deodata, sitindu-se ascultat, sau poate
pri*it, s-a tul$urat, a rosit si a reca,ut n-rr-una din tacerile acelea o$stinate carora a*ea n curnd a le
capata o$isnuinta" Intiitatea s-a n#iripat" Ulterior el -a nsotit n toate calatoriile ele, si cei cti*a ani
#a$ulosi au nceput"
Antinous era grec= a reusit sa co$or n aintirile acestei stra*echi dar o$scure #ailii pna n *reea
ntilor colonisti arcadieni ase,ati pe tarurile %ropontidei" Asia a produs asupra acelui snge nitel ca acru
e#ectul picaturii de iere care tul$ura si par#uea,a *inul cel pur" n el regasea superstitiile unui discipol
al lui Apollonios si credinta onarhica a un *ii supus oriental al Marelui Rege" %re,enta-i era deose$it de
tacuta= -a urat ca un anial sau ca un geniu #ailiar" -a un catelandru, a*ea nes#rsi-te disponi$ilitati de
+oaca si nepasare, era sal$atic si ncre,ator" &ruosul ogar, a*id de ngieri si de porunci, i s-a culcat pe
E3
*iata-i" Adira indi#erenta aproape seeata pentru tot ce nu era placere sau cult personal= ea i tinea loc
de de,interes, de scrupul, de toate *irtutile studiate si austere" Ma inuna de atare dura dulceata; de n-
crncenatul de*otaent care anga+a ntreaga #iinta" si totusi aceasta supunere nu era oar$a; pleoapele, att de
des lasate n sen de ncu*iintare ori de *isare, se ridicau; ochii cei ai atenti din lue a pri*eau n #ata;
a sitea +udecat" Asa cu un ,eu e +udecat de adoratorul lui= aspriile ele, accesele de nencredere
1caci le-a a*ut ai tr,iu5 erau priite cu ra$dare, cu gra*itate" :tapn a$solut n-a #ost dect o singura
data si doar asupra unei #iinte"
'74
Daca n-a spus nca niic despre #ruusetea att c+e e*identa, nu tre$uie sa se nteleaga de aici retinerea
uriu+ o pe de-a ntregul cucerit" Dar ne scapa acele chipuri pe care le cauta cu disperare= niciodata nu le-
ntre,ari ai ult de-o clipa""" i aintesc de capul nclinat su$ a$un-denta noptoasa a parului, de ochii
pe care pleoapele alun" gite i #aceau sa para o$lici, de #ata tnara, larga, ca si cu ar #i culcata" &ragedul
corp s-a schi$at #ara ncetare, aidoa unei plante, iar unele din aceste schi$ari se datorea,a tipului"
-opilul s-a trans#orat; a crescut" O sapta?na de indolenta a+ungea sa-l oleseasca; o dupa-aia,a de
*natoare i reda ro$ustetea, agilitatea atletica" O ora de soare l #acea sa treaca de la culoarea iasoiei la cea
a ierii""" %icioarele, putin greoaie, ale n,ului s-au alungit; o$ra+ii si-au pierdut delicata rotun+ie a
copilariei si s-au adncit usor su$ poetii proeinenti; toracele $o$at de aer al t?narului alergator de cursa
lunga a capatat cur$ura dooala si neteda a unui gt de $acanta" E6presia $osu#lata a $u,elor s-a uplut
de ar,atoare aaraciune, de satietate trista" ntr-ade*ar, acest chip se trans#ora ca si cu l-as #i sculptat
#ara ncetare"
-nd i reaintesc de anii aceia e ca si cu atunci as #i regasit .rsta de Aur" !otul era usor= e#orturile de
altadata capatau rasplata starii de ultuire aproape di*ine" -alatoria era un +oc= placere stapnita,
cunoscuta, e6ploatata cu pricepere" Munca nencetata de*enea un alt #el de *oluptate" .iata ea, careia orice
i se plinea cu ?ntr,ie-re, puterea ca si #ericirea, capatase splendoarea aie,ii depline, nsorirea orelor
siestei, cnd totul se scalda ntr-o atos#era de aur, o$iectele din ncapere, trupul ntins de alaturi" %asiunea
cu prisosinta satis#acuta si are inocenta ei, aproape tot att de #ragila ca oricare alta= restul #ruusetii
oenesti trecea n doeniul spectacolului, ?nceta sa ai #ie *?natul al carui *?nator #usese" A*entura
incepu-ta $anal i $ogatea, dar ?i si sipli#ica *iata= *iitorul conta prea putin; ncetase sa ai pun
ntre$ari oracolelor, stelele nu ai erau dect splendide desene pe $olta cereasca" Niciodata nu o$ser*ase,
patruns de atta ?ncntat#
'7)
loarea ,orilor pe ori,ontul insulelor, racoarea grotelor
% nsa-rate ni#elor si $?ntuite de pasari calatoare, ,$orul
3+ al prepelitelor in aurg" Recitea poeti= unii i s-au
-rut ai $uni ca altadata, cei ai ulti ai sla$i" :cria
arsuri ce se aratau ce*a ai putin de#iciente ca de o$icei" E6ista acolo area de copaci= padurile de ste+ari de
pluta si cele de pini ale >itiniei; pa*ilionul de *natoare cu galeriile din grila+e de len unde $aiatul, cuprins
din nou de oliciunea tarii lui de $astina, si seana la nt?plare sagetile, punalul, centura de aur, se
rostogolea cu cinii pe di*anurile de piele" -piile naga,inasera caldura din tot tipul *erii; o $oare se
nalta din pasunile de pe alul rului :angarios unde galopau herghelii de cai sal$atici; n #aptul ,ilei
co$ora sa ne scalda n ru, calcnd n ers ier$urile nalte ncarcate de roua noptii, su$ cerul de care
atrna ngustul corn al lunii ce ser*este drept e$lea >itiniei" Aceasta tara a #ost acoperita de #a*oruri; ea
si-a luat chiar nuele eu"
Iarna ne-a surprins la :inope; acolo a inaugurat, pe un #rig aproape scitic, lucrarile de largire a portului,
treprin-se su$ ordinele ele de catre arinarii #lotei" %e druul spre >i,ant, nota$ilitatile au dispus
aprinderea, la intrarea n #iecare sat, a unor uriase #ocuri ?n #ata carora sa se ?n-cal,easca gar,ile ele" A #ost
#ruoasa trecerea >os#orului su$ #urtuna de ,apada; au urat apoi ca*alcadele ?n padurile !raciei, *?ntul
taios cui$arindu-se prin #aldurile antalelor, rapaitul nenuaratelor to$e ale ploii pe #run,e si pe acoperisul
cortului, oprirea n ta$ara lucratorilor, unde a*ea sa se ridice Adrianopole, o*atiunile *eteranilor ra,$oaielor
dacice, pa?ntul oale din care *or iesi in cu-nnd ,iduri si turnuri" O *i,ita la garni,oanele de pe Dunare
-a ndreptat, o data cu pria*ara si spre oraselul %rosper care este asta,i :ari,egetusa; copilul $itinian
purta la ncheietura inii o $ratara a regelui Dece$al" Ne-a ntors n /recia prin nordul ei= a ntr,iat
ndelung n
E'
alea !epe scaldata toata de i,*oare; Eu$eea cea $londa a precedat Attica de culoarea *inului ro," Atena a
#ost
Mar atinsa; la Eleusis, n cursul initierii ele n Mistere,
'72
a petrecut trei ,ile si trei nopti aestecat n gloata pe rinilor adisi si ei cu oca,ia aceleiasi sar$atori=
singura p, cautie luata a #ost sa se inter,ica $ar$atilor portul cutite"
L-a dus pe Antinous n Arcadia straosilor sai= pg rile raasesera acolo tot att de nepatruns ca si n *rern
rile cnd traisera stra*echii *natori de lupi" Uneori, c, lo*itura de $ici, un calaret speria cte o *ipera; pe
*r#ur;i pietroase soarele ardea ca n toiul *erii; t?narul $aiat, sp +inindu-si spatele de stnca, otaia cu capul
pe piept, cu p+ rul ra*asit de *nt, un #el de Endiion al aie,ei ari" U, iepure, pe care tnarul *nator l
doesticise cu are greuta" te, a #ost s#siat de cini, unica ntplare ne#ericita a acelor ,ile #ara de u$ra"
Oaenii din Mantineea si-au desco-perit legaturi de rudenie, pna atunci necunoscute, cu #a" ilia de
colonisti $itinieni= acest oras, n care copilul si-a a*ut ai tr,iu teplele sale, a #ost $ogatit si podo$it
de ine" Ieorialul sanctuar al lui Neptun, ca,ut n ruina, era att de sacru nct intrarea era inter,isa
tuturor= n spatele usilor *esnic nchise se perpetuau istere ai *echi dect neaul oenesc" A construit
un nou teplu, ult ai are, n interiorul caruia anticul edi#iciu sta, de acu nainte, ca un s$ure n
i+locul #ructului" %e dru, nu departe de Mantineea, a reno*at orntul unde Epa-inonda, ucis n
i+locul $ataliei, odihneste alaturi de un tnar caarad do$ort lnga el= o coloana pe care s-a nscris un
poe a #ost naltata ntru coeorarea aintirii unor *reuri cnd totul, pri*it de departe, pare a #i #ost
no$il si siplu= tandretea, gloria, oartea" n Ahaia, @ocurile ist-ice au #ost cele$rate cu un #ast neai*a,ut
din tipurile stra*echi; resta$ilind aceste ari sar$atori panelenice, spera sa re#ac unitatea organica a
/reciei" .natorile ne-au purtat pna n *alea Heliconului aurita de cea din ura rugina a toanei" Ne-a
oprit pe alul unui i,*or al lui Narcis, aproape de sanctuarul lui Eros= $lana +upuita a unei ursoaice, tro#eu
tinut cu cuie de aur pe ,idul teplului, a #ost o#erita acestui ,eu, cel ai ntelept dintre toti"
>arca,ul pruutat de negustorul Erastos din E#e spre a na*iga n Arhipelag a aruncat ancora n gol#ul &a-
'(3
" rn-a iristalat la Atena ca oul ce se ntoarce acasa" ler, a,nea sa ating atare #ruusete, sa ncerc sa #ac
din ' t oras adira$il unul per#ect" %entru pria oara Atena epopula, rencepea sa creasca dupa o lunga
perioada KK declin= i-a du$lat supra#ata; a proiectat de-a lun-l !lisos-ului o noua Atena, orasul lui Hadrian
lnga cel ' lui !e,eu" !otul era de sisteati,at, de construit" sase acuri ai nainte, arele teplu consacrat
lui Feus DlipianU #usese a$andonat ndata dupa nceperea lu-rarilor" Lucratorii ei s-au pus pe trea$a=
Atena cunostea,-n n3U unca plina de *eselie pe care nu o ai gustase" "e tipul lui %ericle" !erina
ceea ce un :eleucid a ncercat ,adarnic sa ispra*easca; repara pe loc +a#urile roanului :Alla" Inspectarea
lucrarilor necesita un du-te-*ino ,ilnic printr-un la$irint de asini, de scripeti coplicati, de #usuri de
coloane pe +uatate ridicate si de $locuri al$e, cladite negli+ent su$ un cer al$astru" Regasea aici ce*a din
ner*ul santierelor de constructii na*ale= o cora$ie des-potolita gata sa na*ighe,e spre *iitor" :eara,
arhitectura ceda locul u,icii, ea nsasi in*i,i$ila constructie" A practicat, ai ult sau ai putin, toate
artele, dar cea a sunetelor este singura pe care a e6ersat-o #ara ntrerupere si n care i re*endic o anuita
pricepere" La Roa, ascundea ast#el de nclinare= la Atena a putea darui ei cu discretie" Mu,icantii se
adunau n curtea n care era plantat un singur chiparos, la picioarele unei statui a lui Heres" sase sau sapte,
nuai o orchestra de #laute si lire careia i se alatura cteodata un *irtuo, al citarei" -el ai adesea cnta la
arele #laut trans*ersal" Interpreta elodii *echi, aproape uitate, dar si elodii noi, copuse pentru ine"
i placea so$rietatea *irila a ariilor dorice, #ara sa dispretuiesc nsa elodiile *oluptuoase ori pasionale,
arti#iciile patetice sau sa*ante pe care persoanele gra*e, a caror *irtute consta n a se tee de toate, le
resping ca tul$uratoare pentru situri sau inia" %rintre strune ,area %ro#ilul tnarului eu to*aras,
cuinte preocupat sa-si ndeplineasca rolul n ansa$lu, degetele iscndu-i-se cu Tna de-a lungul cor,ilor
ntinse"
'('
&ruoasa iarna a #ost $ogata n ntlniri prietenesti= aL hi$ogatul Atticus, a carui $anca i #inanta lucrarile
, #ara a trage, de alt#el, pro#it, a po#tea n gradinile sa% din Qe#isia unde traia ncon+urat de o curte de
ipro*i,a, tori si scriitori la oda; #iul lui, tnarul Herodes, a*ea o con*ersatie deopotri*a antrenanta si
su$tila; el a de*eniL coeseanul indispensa$il supeurilor ele ateniene" %ier" duse cu totul tiiditatea care-l
#acuse sa rana pietri5 n #ata ea atunci cnd e#e$ia ateniana l-a triis n delega" tie pe #rontiera
saratica spre a a #elicita pentru *enirea ea la putere; *anitatea lui crescnda i parea cel ult de un
E7
dulce ridicol" Retorul %oleon, arele o al Laodi-ceei, care ri*ali,a cu Herodes n elocinta si ai ales n
$ogatie, -a ncntat cu stilul sau asiatic, aplu si sclipitor ca undele unui %actol= acest a$il potri*itor de
cu*inte traia precu *or$ea, cu #ast" Dar ntlnirea cea ai pretioasa dintre toate a #ost cea cu Arrian din
Nicoedia, prietenul eu cel ai $un" Mai tnar ca ine cu apro6iati* doispre,ece ani, ncepuse de+a
#ruoasa cariera politica si ilitara n care continua sa se #aca onorat si sa aduca ser*icii" E6perienta
tre$urilor iportante, cunoasterea cailor, a dinilor, a tuturor e6ercitiilor trupului l situau cu ult deasupra
siplilor #acatori de #ra,e" In tinerete ca,use prada unei stranii pasiuni a spiritului, #ara de care ade*arata
ntelepciune, nici ade*arata aretie nu pot e6ista= doi ani din *iata si i-a petrecut la Nicopolis n Epir, n
caaruta rece si saracacioasa n care agoni,a Epictet; si luase ca sarcina sa culeaga si sa transcrie cu*nt cu
cu*nt ultiele gnduri ale $atrnului #ilo,o# $olna*" Aceasta perioada de entu,ias si-a pus pecetea asupra-
i= a raas cu adira$ile deprinderi orale, un #el de gra*a candoare" n secret, practica a$stinente de care
nieni nu se ndoia" Lunga ucenicie a datoriei stoice nu l-a osi#icat nsa ntr-o atitudine de #alsa
ntelepciune= era ult prea #in pentru a nu-si #i dat seaa ca e6ista liite ale *irtutii, ca si cele ale dragostei,
al caror erit consta tocai n raritatea lor, n caracterul acestora de capodopera unica, de splendid e6ces"
Inteligenta senina, onestitatea ireprosa$ila a lui Geno#on i-au ser*it uiteK
'(7
rior drept odel" A scris istoria patriei sale, >itinia" A trecut aceasta pro*incie, ulta *ree #oarte rau
adinistrata de proconsuli, su$ propria ea +urisdictie= el -a s#atuit ct pri*este planurile de re#ore ce
urau a #i ntreprinse" Lectorul asiduu al dialogurilor socratice cunostea totul despre potentialul de erois,
de de*otaent si uneori de ntelepciune cu care /recia a stiut sa nno$ile,e pasiunea pentru un prieten= l
trata deci pe tnarul eu #a*orit cu tandra de#erenta" -ei doi $itinieni *or$eau dulcele dialect al Ioniei, cu
de,inente aproape hoerice, pe care l-a deterinat +nai tr,iu pe Arrian sa-l utili,e,e n operele sale"
n *reea aceea Atena si a*ea #ilo,o#ia ei de *iata #rugala= Deona6 ducea ntr-o $araca din satul -olonos
o e6istenta e6eplara si *esela" Deona6 nu era :ocrate, nu a*ea nici su$tilitatea, nici #ocul sacru al
aceluia, dar i placea $onoia lui ,e#leitoare" Actorul coic Aristoenos, care interpreta cu *er*a
*echea coedie attica, era si el unul dintre acei prieteni cu inia deschisa" l nuea potrni-chea ea
greaca= scurt, gras, *esel ca un copil sau ca o pasare, era in#orat ca nieni altul despre riturile, poe,ia,
retetele $ucatariei de altadata" M-a *eselit si i-a #ost ulta *ree de n*atatura" Antinous s-a apropiat n
acea perioada de #ilo,o#ul Ha$rias, platonician penetrat de or#is, oul cel ai inocent, care dadea do*ada
#ata de copil de de*otaentul unui cine de pa,a, trans#erat, ai tr,iu, asupra-i" Unspre,ece ani de *iata la
curte nu l-au schi$at= e ereu aceeasi #iinta candida, cucernica, preocupat de *ise n chip de,interesat, or$
la intrigi si surd la cle*etiri" -teodata a plictiseste, dar nu a *oi desparti de el de-ct la oarte"
Raporturile ele cu #ilo,o#ul stoic Eu#rates au #ost de ai scurta durata" Dupa stralucite succese la Roa, s-
a retras la Atena" L-a anga+at ca lector, dar su#erintele pricinuite de ulta *ree de o $oala de #icat,
precu si sla$iciunea ce decurgea din acestea l-au con*ins ca propria-i *iata nu-i ai o#erea niic care sa
erite a #i trait" Mi-a cerut ngaduinta sa paraseasca ser*iciul prin oarte *oluntara; eu nsui a gndise
la atare s#rsit posi$il n oentul
'((
de cri,a ce a precedat oartea lui !raian" %ro$lea sinuciderii, care -a o$sedat ai apoi, i parea pe
arunci lesne de re,ol*at" Eu#rates a capatat perisiunea ceruta; i-a triis-o prin tnarul eu $itinian, poate
pentru ca i-ar #i placut ie nsui sa priesc din na unui ast#el de esager acel ulti raspuns" &ilo,o#ul
s-a pre,entat n aceeasi seara la palat pentru o con*ersatie ce nu se deose$ea cu niic de cele precedente; a
doua ,i s-a oort" De ai ulte ori a *enit *or$a despre acest incident= copilul a raas ntristat cte*a ,ile"
&ruoasa #iinta sen,uala a*ea oroare de oarte; nu i-a dat seaa ca de+a se gndea ult la ea" n ce a
pri*este, nu prea ntelegea de ce sa parasesti de $una *oie o lue care-i parea #ruoasa, de ce sa nu
epui,e,i ct ti-este dat sa traiesti, n ciuda tuturor relelor, ultia posi$ilitate de a gndi, de a atinge, de a
*edea" De atunci nsa, -a schi$at ult"
Datele se aesteca= eoria ea se constituie n unica #resca pe care se agloerea,a incidentele si
calatoriile ai ultor anotipuri" -ora$ia lu6os aena+ata a negustorului Erastos din E#es si-a ntors pro*a
spre Orient, apoi spre sud, n #ine, catre Italia care de*enise pentru ine Occident" Rodosul a #ost atins de
doua ori; Delosul, or$itor de al$, a #ost *i,itat nti ntr-o diineata de aprilie, iar ai tr,iu su$ luna plina a
solstitiului; *reea rea de pe coasta Epi-rului i-a nlesnit prelungirea unei *i,ite la Dodona" n :icilia, a
ntr,iat cte*a ,ile la :iracu,a spre a cerceta isterul i,*oarelor Aretu,a si QAane, #ruoase ni#e al$astre"
A nchinat un gnd lui Licinius :ura care-si dedica pe *reuri *acantele sale de o de stat studiului
E(
iraculoaselor #enoene ale apelor" A au,it *or$indu-se despre surprin,atoarele iri,ari produse de aurora
pe supra#ata Marii Ionice pri*ita de sus, de pe Etna" A hotart sa ntreprinde ascensiunea untelui; din
,ona *iilor a trecut n cea a la*ei, apoi n a ,ape,ilor" -opilul, ale carui picioare dansau parca, alerga pe
pantele pieptise; n*atatii care a nsoteau urcau pe spatele catrcelor" %e *r# a #ost construit un re#ugiu ca
sa pute astepta ,orile" Ele sosira; o iensa esar#a a lui Isis se des#asura ntre un ori,ont si
celalalt; stranii #ocuri stralucira pe gheturile din *r#; pa-rnntul si area se deschideau pri*irii pna-n A#rica
ce se ntre,area si-n /recia ce se lasa ghicita" A #ost unul din piscurile *ietii ele" Niic n-a lipsit, nici
#ran+ul aurit al unui nour, nici *ulturii, nici cel ce toarna-n cupe neurirea"
Anotipuri alcionice, solstitiul ,ilelor ele""" Departe de a-i prosla*i #ericirea trecuta, tre$uie sa lupt ca ea
sa nu-si piarda gustul; chiar si acu doar aintirea-i e pentru ine ult prea tare" Mai sincer dect area
parte a oaenilor, arturisesc #ara ncon+ur cau,ele tainice ale acestei #ericiri; calul att de prielnic uncii
si preocuparilor spiritului i apare drept una din cele ai #ruoase urari ale dragostei" si snt surprins ca
atare $ucurii nesigure, asa de rar depline n cursul unei *ieti de o, indi#erent n ce #el le-a cautat ori le-a
do$ndit, snt pri*ite cu atta nencredere de pretinsii ntelepti ce se te de o$isnuinta si de e6cesul la care i-
ar putea pinge, n loc de a se tee de lipsa ori pierderea acestora, si care consacra orti#icarii siturilor
lor un tip ce l-ar putea #olosi ai $ine spre a-si odela si n#ruuseta su#letul" n acea *ree consacra
consolidarii #ericirii, degustarii ct si cercetarii ei, atentia constanta pe care o dadea ntotdeauna celor ai
ici detalii ale #aptelor ele; si ce altce*a e *oluptatea nsasi daca nu o clipa de pasionata atentie a trupului<
Orice #ericire e o capodopera= cea ai ica greseala o #alsi#ica, cea ai ica e,itare i schi$a gustul,
in#ia stngacie-i stir$este #ruusetea, prostia nensenata o #ace de ocara" A ea nu-i ctusi de putin
*ino*ata de propriile-i iprudente care, ai tr,iu, au s#arat-o= atta tip ct a actionat n sensul ei, a
#ost ntelept" si totusi cred ca unuia ai ntelept dect ine i-ar #i #ost cu putinta sa #ie #ericit pna la oarte"
Doar ct*a tip ai tr,iu, n &rigia, la hotarul unde /recia si Asia se aesteca, a a*ut despre aceasta
#ericire *i,iunea cea ai copleta si ai lucida" -antonase ntr-un loc desert si sal$atic, n pre+uriile
orntului lui Al-ci$iade care s#rsise acolo ca *ictia a intrigilor satrapilor" %e orntul dat uitarii de
secole a ase,at o statuie din
'(C
'(E
arura de %aros, iagine a unuia dintre oaenii pe care /recia i-a iu$it cel ai ult" A dat de
aseenea dispo,itie sa se cele$re,e n #iecare an anue rituri coeorati*e; locuitorii din satul *ecin s-au
alaturat e$rilor escortei ele pentru pria din aceste cereonii; un tauras a #ost sacri#icat; o parte din
carne a #ost hara,ita ospatului de seara" A a*ut loc si o cursa de cai ipro*i,ata pe cpie, dansuri la care
$itinianul participa cu gratie na*alnica; ce*a ai tr,iu, n +urul ultiului #oc, dndu-si pe spate #ruo-su-i
gt ro$ust, a cntat" i place sa a ntind lnga cei disparuti spre a-i a#la asura; n acea seara i-a
coparat *iata cu cea a arelui iu$itor de des#atari, pe cale sa -$atrneasca si care ca,u strapuns de sageti
n acest loc, aparat de un tnar prieten si plns de-o curte,ana din Atena" !ineretea ea nu na,uie la prestigiul
celei a lui Alci$iade= di*ersitatea ea o egala sau o ntrecea pe a sa" M-a des#atat ct si el, a editat ai
ult, a uncit cu ult ai ult; poseda, ca si el, e6traordinara #ericire de a #i iu$it" Alci$iade a sedus
totul, chiar si Istoria, si totusi a lasat n ura lui grae,i de orti atenieni parasiti n carierele din :iracu,a,
o patrie ce se clatina, pe ,eii de la raspntii prosteste utilati de inile sale" A gu*ernat o lue in#init ai
*asta dect cea n care traise atenianul; a entinut pacea; a arat iperiul ca pe o cora$ie #ruoasa
careia i-a ntins pn,ele pentru o calatorie ce *a dura secole; a luptat ct a putut ai $ine spre a #a*ori,a
sensul di*inului n o, #ara a-i sacri#ica totusi oenescul" &ericirea ea era o rasplata"
Mai e6ista si Roa" Nu ai era nsa o$ligat sa ena+e,, sa cree, ncredere, sa plac" Opera principatului se
ipunea; portile teplului lui lanus, care se deschid n *ree de ra,$oi, raneau nchise; intentiile si
dadura roadele; prosperitatea pro*inciilor se re*arsa asupra etropolei" N-a ai re#u,at titlul de %arinte al
%atriei ce-i #usese o#erit la nceputul doniei"
%lotina nu ai traia" n tipul precedentei sederi n Oras, a re*a,ut-o pentru ultia oara pe aceasta #eeie
'(D
u sursul putin o$osit pe care noenclatura o#iciala i-o dadea drept aa si care #usese cu ult ai ult=
unica ea prietena" De data aceasta, din ea n-a ai regasit de-rt o ica urna depusa su$ -oluna
!raiana" A asistat eu nsui la cereoniile apoteo,ei; contrar protocolului iperial, a purtat doliu *ree
de noua ,ile" Moartea aducea nsa prea putina schi$are acestei intiitati care ani n sir se dispensase de
EC
pre,enta #i,ica; parateasa ra-nea ceea ce #usese ntotdeauna pentru ine= un spirit, un gnd cu care se
n#ratise al eu"
Unele din arile lucrari de constructie luau s#rsit= -o-losseul reparat, spalat de aintirea lui Nero care
$ntu-ia nca acele locuri, era podo$it nu cu iaginea acestui parat, ci cu o statuie colosala a :oarelui,
Helios-Rege, drept alu,ie la nuele eu gentil de Aelius" :e #aceau ultiele #inisa+e la teplul .enerei si
Roei, construit si el pe locul scandaloasei -ase de Aur n care Nero des#asura-se #ara gust un lu6 prost
asiilat" Roa, Aor" di*initatea Orasului Etern se identi#ica pentru pria data cu Maa Dragostei,
inspiratoarea oricarei $ucurii" Era una din ideile *ietii ele" n acest chip, puterea roana $raca un
caracter cosic si sacru, #ora paci#ica si tutelara pe care a*ea a$itia sa i-o dau" Uneori i se ntpla s-
o asiile, pe parateasa decedata cu acea .enus nteleapta, s#atuitoare di*ina"
Din ce n ce ai ult, toate ,eitatile i apareau n od iraculos topite ntr-un !ot, eanatii *ariind la
in#init, ani#estari egale ale aceleiasi #orte= contradictiile lor nu erau dect o alta #ata a aroniei dintre ele"
-onstruirea unui teplu al !uturor Feilor, a unui %anteon, se ipusese spiritului eu" I-a ales aplasarea
pe ruinele *echilor $ai pu$lice o#erite poporului roan de catre Agrippa, ginerele lui Augustus" Din *echiul
edi#iciu nu ai raasese niic altce*a dect un portic si placa de arura a unei dedicatii catre locuitorii
Roei= cea din ura a #ost repla-sata cu gri+a, ca atare, pe #rontonul noului teplu" %utin lrni pasa daca
nuele eu lipsea de pe acest onuent ce-i ateriali,ase gndul" Dipotri*a, i #acea placere
'(4
ca o inscriptie *eche de ai $ine de un secol sa-l asocie nceputului iperiului, doniei doolite a lui
August -hiar acolo unde ino*a, i placea nainte de orice sa rni sit continuator" %rin Ner*a si !raian,
de*eniti o#icial ta tai si $unicul eu, a alatura celor doispre,ece ce,ar+ nsisi, att de altratati de
:uetonius= luciditatea lui !i$e" rius, ai putin duritatea lui; eruditia lui -laudius, ai putin sla$iciunea sa;
gustul pentru arta al lui Nero, dar de,$arat de orice stupida *anitate; $unatatea lui !itus, ai putin aerul lui
anost; econoia lui .espasian, #ara carpa-nosenia lui ridicola, alcatuiau tot attea e6eple ce i le
propunea ie nsui" Acesti principi si-au +ucat rolu lor n tre$urile oenesti; ie i re*enea de aici
nainte sarcina de a alege dintre #aptele acestora pe cele ce este $ine sa #ie continuate, sa consolide, pe cele
$une, sa corecte, pe cele rele, pna n ,iua n care alti oaeni, ai ult sau ai putin cali#icati, dar
deopotri*a responsa$ili si *or asua datoria sa procede,e n acelasi chip cu ale ele"
-onsacrarea teplului .enerei si Roei a #ost un #el de triu# nsotit de curse de care, de spectacole
pu$lice, de distri$utii de irodenii si par#uuri" -ei doua,eci si patru de ele#anti care au adus pe santier
$locurile enore, usu-rnd n are asura unca #ortata a scla*ilor, au luat loc n cortegiu ca niste onoliti
*ii" Data aleasa pentru aceasta sar$atoare era ani*ersarea nteeierii Roei, a opta ,i dupa idele lui aprilie a
anului opt sute opt,eci si doi de la #undarea Orasului" %ria*ara roana n-a #ost niciodata ai dulce, ai
*iolenta, nici ai al$astra" n aceeasi ,i, cu o solenitate si ai gra*a, parca n surdina, a a*ut loc n
interiorul %anteonului o cereonie dedicatorie" Eu nsui a corectat planurile prea tiide ale arhitectului
Apollodor" &olosindu-a de artele /reciei ca de o sipla ornaentare, ca de un adaos lu6os, a recurs
pentru structura nsasi a edi#iciului la *reurile priiti*e si #a$uloase ale Roei, la teplele rotunde ale
Etruriei antice" .oise## ca sanctuarul !uturoL Feilor sa reproduca #ora glo$ului terestru si a s#erei stelare, a
glo$ului n care snt nchise seintele #ocului etern, a s#erei goale care contine totul-
'()
+" aseenea #ora coli$elor ancestrale din care #uul i r ai *echi *etre oenesti iesea printr-un ori#iciu si-
- t n *r#" -upola, construita din la*a re,istenta si usoara, narea si ea ca participa la iscarea ascendenta a
#laca-"" coniunica cu cerul printr-o deschidere are, alterna-NK neagra si al$astra" Acest teplu deschis si
secret #usese nceput ca un cadran solar" Orele se n*rteau n cerc pe setoanele lustruite cu gri+a de esteri
greci; discul ,ilei -nea suspendat deasupra, ca un scut de aur; ploaia #ora pe pa*ient o $altoaca pura;
rugaciunea se nalta ca #uul catre golul n care ne ase,a ,eii" %entru ine aceasta sar$atoare a nsenat
unul din acele ceasuri cnd totul de*enise con*ergent" n picioare, la capatul acestei ,ile att de ncarcate,
a*ea n +uru-i personalul principatului eu, aterialele din care i se alcatuia destinul de o atur,
cladit de+a ai ult de +uatate" !recea n re*ista energia austera a lui Marcius !ur$o, slu+itor credincios;
denitatea ustratoare a lui :er*ianus, ale carui critici, soptite cu *oce din ce n ce ai sca,uta, nu a ai
atingeau; eleganta regala a lui Lucius -eonius; si, ce*a ai la o parte, n lipedea penu$ra ce se potri*este
aparitiilor di*ine, chipul *isator al tnarului grec n care i-a ntrupat :oarta" :otia ea, si ea pre,enta,
priise tocai titlul de parateasa"
EE
De ulta *ree de+a, pre#era po*estile pri*itoare la aorurile si certurile ,eilor coentariilor stngace ale
#ilo,o#ilor despre natura di*ina; accepta sa #iu iaginea terestra a acestui @upiter, cu att ai ult ,eu cu
ct este o, spri+in al luii, ntruchipare a dreptatii, ordine a lucrurilor, aant al /anie,ilor si Europelor,
sot negli+ent al unei aarnice Iunone" :u#letul eu, dispus n acea ,i sa situe,e totul ntr-o luina #ara de
u$ra, o copara pe parateasa cu ,eita n onoarea careia, n tipul unei recente *i,ite la Argos, a
consacrat un paun de aur $atut n nesteate" As #i putut scapa prin di*ort de aceasta #eeie %e care n-o
iu$ea deloc; ca particular n-as #i e,itat s-o tac- Ea nsa a stn+enea prea putin si niic din condui-ta-i nu
+usti#ica o insulta att de pu$lica" -a tnara ne*as-
'(2
ta, se supara de a$aterile ele ca tot att ct se neca+ea si unchiul ei de datoriile ce le #acuse" Acu,
asista, #ara sa para ca o$ser*a, la ani#estarile unei pasiuni ce se anunta lunga" -a ulte #eei putin
sensi$ile la dragoste, ntelegea gresit puterea; atare ignoranta e6cludea deopotri*a indulgenta si gelo,ia" Nu
se nelinistea dect daca titlurile ori siguranta ei se a#lau aenintate, ceea ce nu era ca,ul" Nu-i ai raasese
niic din gratia adolescentina ce a interesase, scurt tip, altadata= aceasta spaniola $atr-nita preatur
era gra*a si dura" Era recunoscator racelii ei din pricina careia nu-si luase un aant; i placea ca a stiut
purta cu denitate *alurile ei de atroana care erau aproape niste *aluri de *adu*a" Binea ult ca un
pro#il de parateasa sa #igure,e pe onedele roane, a*nd pe re*ers o inscriptie dedicata cnd %udorii,
cnd Linistii" Mi se ntpla sa a gndesc la casatoria #icti*a care, n seara sar$atorilor de la Eleusis, a a*ut
loc ntre area preoteasa si hiero#ant, aria+ ce nu este o unire, nici chiar un contact, ci un ritual sacraentat
ca atare"
n noaptea care a urat acestor cele$rari a pri*it de pe naltiea unei terase cu arde Roa" &ocurile de
$ucurie egalau incendiile aprinse de Nero= erau aproape tot att de n#ricosatoare" Roa= creu,etul dar si
cuptorul, #ierul $atut, ciocanul dar si nico*ala, pro$a *i,i$ila a schi$arilor si reluarilor istoriei, unul din
locurile din lue n care oul a trait si *a trai n cel ai tuultuos chip" Incendierea !roii, din care un #ugar
a scapat ducndu-si cu sine tatal, copilul si Larii, a*ea drept re,ultat n acea seara arile #ocuri ale ser$arii"
Ma gndea de aseenea, cu un #el de teroare sacra, la incendiile *iitorului" Milioanele de *ieti trecute,
pre,ente si *iitoare, edi#iciile recente, nascute din edi#icii *echi si urate la rndul lor de edi#icii ce *or lua
#iinta i pareau a se succeda n tip ca *alurile; din ntplare, n acea noapte naltele *aluri se spargeau la
picioarele ele" !rec peste oentele de delir cnd purpura iperiala, *esntul sacru pe care att de rar a
consitit sa-l port, a #ost aruncata pe uerii creaturii ce de*enea pentru ine /eniul eu; i con*enea,
desigur
'C3
sa contraste, rosul pro#und cu aurul pal al unei ce#e, dar ai ales sa-i silesc &ericirea, :oarta, entitati
nesigure si *agi sa capete caldura si greutatea linistitoare a carnii" Fidurile solide ale %alatinului, de ine
locuit prea putin, dar pe care a$ia l reconstruise, se leganau ca arginile unei cora$ii; storurile date la o
parte spre a lasa sa intre noaptea roana erau cele ale unui pa*ilion de la pupa; strigatele ultiii, ,gootul
*ntului printre pare" :tnca enora ce se ,area departe n u$ra, asi,ele gigantice ale or-ntului eu
ce ncepea atunci sa #ie ridicat pe alurile !i$rului, nu-i inspira nici groa,a, nici regret, nici *ana editatie
asupra scurtiii *ietii"
ncetul cu ncetul luina s-a schi$at" De ai $ine de doi ani, trecerea tipului era asurata de progresele
unei tinereti n #orare, care se prguieste si urca spre al ei ,enit= *ocea gra*a se o$isnuia sa strige ordinele
pilotilor sau aestrilor de *natoare; deschiderea ai are a pasului alergatorului; pulpele calaretului
stapnindu-si calul ai $ine; scolarul ce n*atase pe de rost la -laudiopolis lungi #ragente din Hoer se
pasiona de poe,ie *oluptuoasa si sa*anta, se des#ata cu unele pasa+e din %laton" !narul eu pastor de*enea
un tnar print" Nu ai era copilul plin de ,el ce sarea de pe cal la popasuri ca sa-i o#ere de $aut din apa
i,*oarelor n causul palelor= daruitorul cunostea acu *aloarea iensa a darurilor sale" n tipul *nato-
rilor organi,ate pe doeniile lui Lucius din !oscana, i-a trecut prin inte sa aestec chipul per#ect cu
#igurile greoaie si preocupate ale arilor denitari, cu pro#ilurile ascutite ale orientalilor, cu utrele pocite
ale aestrilor de *natoare, $ar$ari, sa-l o$isnuiesc pe ultadoratul cu di#icilul rol de prieten" La Roa au
nceput sa se nnoade intrigi n +urul tnarului cap, au e6istat +osnice stradanii de captare a acestei in#luente
sau de nlocuire cu o alta" Re#ugierea ntr-un unic gnd dadea lastarului de optspre,ece ani o putere de
indi#erenta ce lipseste celor ai ntelepti= stiuse sa le dispretuiasca ori sa le ignore pe toate" /ura cea
'C'
#ruoasa a capatat nsa o cuta aara pe care sculptorii au o$ser*at-o"
ED
Moralistilor le o#er aici prile+ul de a triu#a usor n ce pri*este persoana ea" -en,orii si dau silinta sa arate
ca propria-i ne#ericire este consecinta ratacirii ele, re,ultatul e6cesului= i este cu att ai greu sa-i
contra,ic cu ct nu *ad lipede n ce consta ratacirea si unde se a#la e6cesul" Ma stradui sa dau criei ele,
daca a #ost ntr-ade*ar o cria, +ustele ei diensiuni= i spun ca sinuciderea nu este o raritate si ca e un
lucru o$isnuit sa ori la doua,eci de ani" Moartea lui Antinous nu constituie o pro$lea si o catastro#a dect
doar pentru ine singur" :e prea poate ca atare de,astru sa #i #ost insepara$il de un prea plin de $ucurie, de
un surplus de e6perienta de care n-as #i consitit sa a pri*e, eu nsui si nici sa-l pri*e, pe to*arasul eu
de prie+die" -hiar reuscarile ele au de*enit ncetul cu ncetul o #ora aara de posesiune, un od de a
a ntari n credinta ca a #ost pna la capat +alnicul stapn al destinului sau" Dar stiu #oarte $ine ca tre$uie
sa se tina seaa de hotarrile #ruosului strain ce ne rane, n ciuda tuturor, #iecare #iinta iu$ita" Lundu-i
asupra ntreaga *ina, reduc pe tnarul erou la diensiunile unei statuete de ceara, de ine plasuita si de
ine stri*ita n na" N-a dreptul sa deprecie, strania capodopera care a #ost plecarea sa; tre$uie sa las
acestui copil eritul propriei lui orti"
:e ntelege de la sine ca nu incriine, pre#erinta sen,uala, ntru totul $anala, care a deterinat alegerea ea
in dragoste" %asiuni aseanatoare rni-au tra*ersat deseori *iata; aceste #rec*ente aoruri nu costasera pna
atunci dect un iniu de +urainte, de inciuni si tie urari neplacute" :curtu-i interes pentru Lucius
nu -a dus dect la cte*a repara$ile ne$unii" Niic nu piedica sa se petreaca acelasi lucru si n ca,ul
acestei supree tandrete; niic, daca nu tocai calitatea unica ce o deose$ea de celelalte" O$isnuinta ne-ar
#i condus catre acel s#rsit #ara glorie, dar si #ara de,astru, pe care *iata l o#era tuturor celor ce nu re#u,a
dulcea tocire a epui,arii" As
'C7
#i *a,ut cu pasiunea se schi$a n prietenie, precu *or oralistii, sau n indi#erenta, ceea ce e ai
#rec*ent" O #iinta tnara s-ar #i despartit de ine n oentul n care legaturile noastre ar #i nceput sa a
apese; alte o$isnuinte sen,uale, ori aceleasi su$ alte #ore, s-ar #i instalat n *iata sa; *iitorul i-ar #i re,er*at
o casatorie, nici ai rea nici ai $una dect oricare, un post n adinistratia pro*inciala, gestiunea unui
doeniu rural n >itinia; n pre+urari di#erite, inertia, continuarea *ietii de curte n cine stie ce po,itie
su$alterna; n cel ai rau ca, o cariera de #a*orit ca,ut n di,gratie care de*ine con#ident sau i+locitor"
ntelepciunea, daca n atare pri*inta snt n stare sa pricep ce*a, consta n a nu trece cu *ederea nici unul din
ha,ardurile care snt nsasi *iata, n datoria ce o ai de a te stradui sa ndeparte,i pe cele ai rele" Dar nici
acest copil nici eu nu a #ost ntelepti"
N-a asteptat pre,enta lui Antinous spre a a siti ,eu" :uccesul nultea nsa n +urul eu riscurile
aetelii; anotipurile pareau a cola$ora cu poetii si u,icantii escortei ele spre a #ace din e6istenta
noastra o sar$atoare olipiana" n ,iua sosirii ele la -artagina a luat s#rsit o seceta care dura de sase ani;
ultiea delirnd su$ a*ersa de ploaie -a aclaat ca distri$uitor al $ine#acerilor di*ine; arile lucrari din
A#rica n-au #ost ulterior dect o odalitate de a canali,a acest $elsug ceresc" %utin tip ai nainte, n cursul
unei escale n :ardinia, o #urtuna ne-a o$ligat sa cauta re#ugiu ntr-o coli$a de tarani; Antinous o a+uta pe
ga,da sa ntoarca pe +aratec niste #elii de ton; a credea Feus *i,itndu-l pe &ileon n to*arasia lui Her-
es" !narul cu picioarele ndoite, se,nd pe pat, era chiar Heres de,nodnciu-si sandalele; >achus culegea
acest ciorchine sau gusta pentru ine cupa cu *in ro,; degetele ntarite de coarda arcului erau cele ale lui
Eros" %rintre at-tea tra*estiuri, n sinul attor prestigii, i s-a ntplat sa uit persoana uana, copilul care
se chinuia ,adarnic sa n*ete latineste, l ruga pe inginerul Decrianus sa-i dea lectii de ateatica, apoi
renunta la ele si care, la cel ai ic
'C(
repros, se ducea $u#nat la pro*a cora$iei de unde pri*ea area"
-alatoria n A#rica s-a ncheiat n plin soare de iulie, n castrul nou-nout de la La$aesis; to*arasul eu
$raca cu puerila $ucurie arura si tunica ilitara; pentru cte-*a ,ile a #ost Marte cel nud si cu casca ce
participa la instructie n ta$ara, atleticul Hercule aetit de sentientul *igorii sale nca tinere" n ciuda
caldurii si a ndelungilor lucrari de terasaent e#ectuate naintea sosirii ele, arata #unctiona, ca si restul,
cu o usurinta di*ina= ar #i #ost iposi$il sa o$ligi pe cutare alergator sa sara un o$stacol ai ult, pe cutare
calaret sa e6ecute o *olti+a n plus #ara sa daune,i e#icacitatii nsesi a acestor ane*re, #ara sa rupi unde*a
+ustul echili$ru de #orte care le constituie #ruusetea" A atras atentia o#iterilor asupra unei singure erori
ipercepti$ile, un grup de cai lasat descoperit n tipul siularii unui atac n cp deschis; pre#ectul
-ornelianus -a ultuit ntru totul" O ordine inteligenta donea peste aceste ase de oaeni, de aniale
de tractiune, de #eei $ar$are nsotite de copii ro$usti care se nghesuiau la arginile pretoriului spre a-i
E4
saruta inile" Aceasta ascultare nu era ser*ila; sal$aticul entu,ias contri$uia la sustinerea prograului
eu de securitate; niic nu costase prea scup, niic nu #usese negli+at" Ma gndea sa-l pun pe Aan sa
scrie un tratat de tactica, precis aidoa unui trup $ine #acut"
La Atena, dedicarea Olipeionului prile+ui, trei luni ai tr,iu, sar$atori care ainteau solenitatile
roane, dar ceea ce la Roa se des#asurase pe pant a*ea loc acolo n plin cer" ntr-o $alaie dupa-aia,a
de toana a luat loc su$ porticul conceput la scara supraoeneasca a lui Feus; teplul de arura,
ridicat pe locul unde Deu-calion a *a,ut s#rsindu-se %otopul, parea a-si pierde greutatea si a pluti aseenea
unui greu nor al$; *esntul eu ritual se potri*ea cu tonurile nserarii pe Hietul apropiat" L-a nsarcinat
pe %oleon cu discursul inaugural-Acolo i-a decernat /recia acele apelati*e di*ine n care *edea
deopotri*a un i,*or de prestigiu si scopul cel ai
'CC
inie al reali,arilor *ietii ele= E*ergetul, Olipianul, Epi-# nul :tapnul !otului" si cel ai #ruos, cel ai
greu de eritat dintre toate titlurile= Ionianul, &ilelenul" %oleon
*ea ce*a din #irea unui actor, dar +ocul #i,ionoiei unui are coediant da cteodata e6presie eotiei la
care participa o lue, un secol" si ridica ochii, se reculese naintea e6ordiului, paru ca aduna n sine toate
darurile cuprinse n acea #ractiune a tipului" Eu cola$orase cu epocile, cu nsasi *iata greceasca;
autoritatea pe care o e6ercita nu era att putere ct isterioasa putinta, superioara oului, dar care nu
actionea,a e#icace dect prin interediul persoanei uane; logodna Roei cu Atena era #apt plinit;
trecutul regasea #ata *iitorului; /recia pornea din nou la dru sitind iarasi n pn,e su#larea *ntului ca o
cora$ie pe care lipsa oricarei adieri o lasase ult tip n neiscare" Atunci, o clipa de elancolie i strnse
inia; a gndea ca *or$ele terinare, per#ectiune contin n ele si cu*ntul s#rsit= poate nu #acuse dect
sa o#er !ipului de*orator o prada ai ult"
A patruns apoi n interiorul teplului n care sculptorii tre$aluiau nca= uriasa e$osa a lui Feus de aur si
#ildes luina *ag penu$ra; la picioarele esa#oda+ului, arele piton, cautat si adus din ordinul eu din
India spre a #i consacrat n acest sanctuar grec, se odihnea n cosul sau de #iligran, $estie di*ina, e$lea
trtoare a duhului %arrtn-tului, asociata dintotdeauna cu tnarul nud care si$oli,ea,a geniul paratului"
Antinous, intrnd din ce n ce ai ult n acest rol, ser*ea el nsusi onstrului portia lui de pitigoi cu aripile
#rnte" Apoi, ridicnd $ratul, se ruga" stia ca rugaciunea, #acuta pentru ine, se adresa nuai ie, dar nu
era n asa asura ,eu spre a-i ghici sensul, nici spre a cunoaste daca *a #i plinita *reodata" A #ost o
usurare cnd a iesit din acea tacere, din acea paloare al$astra, reintrnd pe stra,ile Atenei unde se aprindeau
#elinarele si siteai #ailiaritatea poporului de +os, strigatele n aerul pra# os al serii" !nara #igura care n
curnd a*ea sa n#ruusete,e att de ulte onede ale luii gre-
'CE
cesti de*enea pentru oaenii de rnd o pre,enta priet" noasa, un sen"
Iu$ea nu ai putin, ci ai ult" Dar po*ara dragos tei ca si cea a $ratului ase,at tandru de-a cure,isul
uiu-piept se #acea ncetul cu ncetul greu de suportat" &ig rantii reaparura= i reaintesc de tnarul dur si #in
care -a nto*arasit n tipul unei sederi la Milet, dar la car< a renuntat" Re*ad seara de la :ardes cnd
poetul :trator, ne-a pli$at dintr-un loc deocheat ntr-altul, ncon+urati de ndoielnice cuceriri" Acest :traton,
care pre#erase curtii ele o$scura li$ertate a ta*ernelor Asiei, era un o de gust ,e#leitor, dornic sa
do*edeasca ,adarnicia oricarui lucru n a#ara placerii nsesi, poate pentru a-si scu,a #aptul ca-i sacri#icase
totul" si a e6istat si acea noapte de la :irna cnd l-a o$ligat pe cel iu$it sa suporte pre,enta unei
curte,ane" -opilul si #acea despre dragoste o idee #unciaren-te austera pentru ca ea era e6clusi*a;
de,gustul sau ergea pna la greata" Apoi s-a o$isnuit" .anele tentati*e se e6plica #oarte $ine prin po#ta de
des#ru; acesteia i se adauga speranta gasirii unei noi intiitati n care to*arasul de placere sa nu ncete,e de
a #i totodata #iinta iu$ita si prietenul; dorinta de a initia pe altul, de a #ace ca tineretea sa sa treaca prin
e6periente identice cu cele ale tineretii ele; si poate, nca si ai nearturisita, intentia de a-l co$or ncetul
cu ncetul n rndul des#atarilor $anale care nu anga+ea,a cu niic"
In dorinta ea de a pune #ru acestei tandrete adu$ri-toare care risca sa-i stn+eneasca *iata, intra si
oarecare angoasa" In cursul unei calatorii n !roada, a *i,itat c-pia :caandrului, su$ un cer *erde de
catastro#a= inundatia, ale carei ra*agii *enise sa le constat la #ata locului, pre#acuse n insulite tuulii
orintelor antice" Mi-a re,er*at cte*a oente spre a a reculege pe orn-tul lui Hector; Antinous
s-a dus sa *ise,e pe cel al lui %aK trocle" Nu stiuse sa recunosc n tnarul adirator ce a nto*arasea pe
eulul prietenului lui Ahile= a luat n de-rdere pasiunile pentru #idelitate care n#loresc ai ales n carti;
insultata, #ruoasa creatura a rosit pna la snge" &ran-
E)
'CD
hetea era din ce n ce ai ult singura *irtute careia a nsacra; i dadea seaa ca disciplinele eroice
cu care rrecia ncon+urase atasaentul unui o atur pentru un *aras ai tnar snt adesea n ochii nostri
doar ipocrita #ectare" Mai sensi$il dect credea a #i la pre+udecatile Ro-ei i aintea ca acestea si #ac
partea lor n ce pri*este placerile, dar considera dragostea ca o rusinoasa anie; a cuprinsese din nou #uria
de a nu depinde n chip e6-rlusi* de nici o #iinta" Ma saturase de cure,isurile tineretilor ele,
insepara$ile, ca atare, de propria-i alegere; s#rsise prin a gasi n aceasta pasiune di#erita tot ce a iritase
la etresele roane= par#uurile, a#ectarile, lu6ul rece al podoa$elor si reluasera locul n *iata ea" !eeri
aproape ne+usti#icate se strecurara n acest su#let su$ru; l-a *a,ut nelinistindu-se ca *a a*ea n curnd
nouaspre,ece ani" %rie+dioase capricii, nii agitnd pe #runtea ncapatnata crliontii Medu,ei alternau cu
o elancolie aseenea stuporii, cu o dulceata din ce n ce ai #rnta" Mi s-a ntplat sa-l lo*esc= i *oi
ainti ntotdeauna de acei ochi ngro,iti" Dar idolul paluit ranea idol, iar sacri#iciile e6piatorii ncepura"
!oate Misterele Asiei areau, cu u,icile lor stridente, *oluptuoasa de,ordine" .reurile de la Eleusis
trecusera cu totul" Initieri n culte secrete ori $i,are, practici ai degra$a tolerate dect adise, pe care
legislatorul din ine le pri*ea cu nencredere, se potri*eau acestui oent al *ietii cnd dansul de*ine
aeteala, iar cntecul se terina n strigat" n insula :aotrace a #ost initiat n isterele -a$irilor,
stra*echi si o$scene, sacre precu carnea si sngele; serpii satui de lapte din *i,uina lui !ro#onios i se
#recau de gle,ne; sar$atorile tracice ale lui Or#eu dadeau nastere la sal$atice ritualuri de #raterni,are" Oul
de stat care inter,isese su$ pedepsele cele ai se*ere orice #ora de utilare consiti sa asiste la orgiile
Feitei :iriene= a *a,ut cuplitul *rte+ al dansurilor nsngerate; #ascinat ca un ied n #ata cu o reptila,
tnarul eu to*aras pri*ea cu groa,a pe cei ce pre#erau a da cerintelor *rstei si se6ului un raspuns tot att de
de#initi* ca si oartea, $a
'C4
nca poate si ai atroce" Dar culea ororii a #ost atinsa #o cursul unei sederi la %alira unde negustorul ara$
MeQ Agrippa ne-a ga,duit *ree de trei saptani ntr-un lu6 splendid si $ar$ar" Intr-o ,i, dupa ce s-a $aut,
acest Meles are denitar al cultului itriac, lund destul de putin n serios ndatoririle sale de pasto#or, i-a
propus lui Anti-nous sa ia parte la tauro$oliu" !narul stia ca eu nsui -a supus o data unei cereonii
de acelasi #el; se o#eri cu entu,ias" N-a cre,ut ca tre$uie sa a opun acestei #ante,ii pentru ndeplinirea
careia nu se cerea dect un iniu de puri#icari si a$stinenta" A priit sa #iu chiar eu cel ce sta drept
che,as, preuna cu Marcus Ulpius -as-toras, secretarul eu de li$a ara$a" La ora sta$ilita, a co$ort n
grota sacra; $itinianul s-a ntins spre a prii $ote,ul sngelui" Dar cnd a *a,ut iesind din sant corpul
dungat cu rosu, parul pslos, naclait de noroi lipicios, #ata stropita de pete ce nu se puteau spala, tre$uind sa
#ie lasate a se sterge de la sine, de,gustul i s-a urcat n gt ca si scr$a pentru aceste culte su$terane si
suspecte" -te*a ,ile ai tr,iu, a inter,is trupelor cantonate la Eesa sa ai calce n negrul itreu"
A a*ut pre*estirile ele= ca si Marcus Antonius naintea ultiei $atalii, a au,it ndepartndu-se n noapte
u,ica schi$arii gar,ilor ,eilor protectori care plecau""" 3 au,ea #ara sa-i acord iportanta" :iguranta
ea era cea a calaretului pe care un talisan l apara sa nu cada" La :a-osata a a*ut loc su$ auspiciile ele
un congres al icilor regi ai Orientului; n tipul *natorilor n unti, A$gar, regele Osroenei, -a n*atat el
nsusi arta *natorii cu soiul; haitasii, ane*rati ca la teatru, aruncara n plasele de purpura ture ntregi
de antilope" Antinous se arcuia cu toata puterea spre a retine elanul celor doua pantere care trageau n
groasele lor ,gar,i de aur" :u$ #atada tuturor acestor splendori, s-au ncheiat acorduri, tratati*ele #iin-du-i,
#ara e6ceptie, #a*ora$ile; ranea +ucatorul care cstiga la #iecare na" A petrecut iarna n palatul din
Antiohia unde pe *reuri ceruse *ra+itorilor sa a luine,e asupra *iitorului" Dar *iitorul nu ai putea
sa-i
'C)
duca niic, cel putin niic care sa treaca drept dar" -u-l%:U' eu luase s#rsit, ustul *ietii upluse
,acatoarea" ncetase, e ade*arat, sa-i ai ornduiesc propriul des-rin dar disciplinele, cu gri+a ela$orate,
de altadata i apareau doar ca pria treapta a *ocatiei de o; ele erau ca lanturile cu care un dansator se
n#asoara spre a ,*cni si ai puternic atunci cnd se de,$ara de ele" In anuite pri*inte austeritatea persista=
continua a inter,ice sa se ser*easca *in naintea celei de a doua *eghe de noapte; i aintea ca
*a,use, pe aceleasi ese de len lustruit na treuratoare a lui !raian" E6ista nsa si alte #eluri de $etie"
Nici o u$ra nu se pro#ila pe ,ilele ele, nici oartea, nici n#rngerea, nici deruta ai su$tila pe care ne-o
pro*oca noi nsine, nici *rsta care totusi *a s#rsi prin a *eni" -u toate acestea, a gra$ea ca si cu
#iecare ora ar #i #ost totodata cea ai #ruoasa si ultia" &rec*entele ele *i,ite n Asia Mica -au pus n
E2
contact cu un ic grup de sa*anti ce se consacrasera cu serio,itate stiintelor agice" &iecare secol si are
ndra,nelile lui= spiritele cele ai alese ale *eacului nostru, satule de #ilo,o#ia de*enita din ce n ce ai ult
declaatie scolareasca, snt ispitite sa $ntuie acele hotare inter,ise oului" La !ir, &ilon din >i$los i-a
rele*at cte*a secrete ale *echii agii #eniciene; el -a urat la Antiohia" Nue-nios dadea iturilor lui
%laton despre natura su#letului o interpretare ce ranea tiida, dar care ar #i dus departe un spirit ai
ndra,net dect al sau" Discipolii lui in*ocau deonii= era un +oc ca oricare altul" In #uul de sirna i
apareau #iguri stranii ce aratau a #i #acute din nsasi adu*a *isurilor ele; ele oscilau, se topeau, nelasndu-
i dect sentientul unei aseanari cu un chip cunoscut si *iu" !otul nu era poate dect o per#oranta de
ascarici= n acest ca, ascariciul si cunostea eseria" M-a reapu-cat de studiul anatoiei a$ia ncercat
n tinerete, dar nu pentru a edita cu ntelepciune asupra structurii corpului" Ma cuprinsese curio,itatea ct
pri*este acele regiuni interediare n care se aesteca su#letul si carnea, unde *isul de*ine ecou al realitatii,
unde *iata si oartea si
'C2
schi$a nsusirile si astile" Medicul eu Herogenes de,gropa atare e6periente; -a pus totusi n
legatura cu un ic nuar de practicieni care lucrau asupra acestor date" A ncercat preuna cu ei sa
locali,e, adapostul su#letului, sa-i a#lu legaturile care-l unesc cu trupul si sa asor tipul n care el se
desprinde de corp" %entru ast#el de cercetari au #ost sacri#icate cte*a aniale" -hirurgul :a-tAros -a dus n
clinica lui spre a asista la agonii" .isa cu glas tare= oare su#letul nu este dect suprea reali,are a trupului,
ani#estare gingasa a durerii si placerii de a #i< Este el, dipotri*a, ai *echi dect trupul odelat dupa
chipul lui si care, de $ine, de rau, i ser*este pentru oent drept instruent< %oate #i el recheat nlauntrul
carnii, resta$ilindu-se ntre andoua strnsa unire, acea co$ustie pe care o nui *iata< Daca su#letele
poseda identitatea lor proprie, se pot ele schi$a trecnd de la o #iinta la alta aidoa $ucatilor de #ruct,
nghititurii de *in pe care doi aanti si-o trec ntr-un sarut< Orice n*atat si schi$a de doua,eci de ori
parerea n pri*inta acestor lucruri" :cepticisul se lupta n ine cu dorinta de a sti, iar entu,iasul cu
ironia" M-a con*ins nsa ca inteligenta noastra nu lasa sa se in#iltre,e pna la noi dect un su$tire re,iduu
de #apte= a interesa din ce n ce ai ult despre uni*ersul o$scur al sen,atiei, noapte neagra n care
#ulgera si se rotesc sori or$itori" -a n aceeasi perioada, &legon, care colectiona po*esti cu strigoi, ne-a
istorisit-o ntr-o seara pe cea a Logodnicei din -orint, garantnd pentru ade*arul ei" Intplarea n care
dragostea readucea un su#let pe pant, redndu-i pentru o *ree un corp, ne-a iscat pe #iecare, dar la
pro#un,ii di#erite" Multi au ncercat sa nceapa o e6perienta analoaga= :atAros se straduia sa e*oce pe
aestrul sau Aspasios, care ncheiase cu el unul dintre acele pacte niciodata tinute, prin care cei ce or
proit sa-i in#ore,e pe cei *ii despre oarte" Antinous i-a #acut o proisiune de acelasi gen, pe care n-
a luat-o n serios, nea*nd nici un oti* sa cred ca acest copil nu-i *a supra*ietui" &ilon ncerca sa #aca
sa apara sotia sa oarta" A ngaduit ca nuele tatalui si al aei ele sa #ie
'E3
rostite, dar un #el de pudoare -a piedicat sa o in*oc pe plotina" Nici una din aceste tentati*e n-a reusit"
Dar s-au deschis porti stranii"
%utine ,ile nainte de a parasi Antiohia, -a dus sa sacri#ic ca altadata pe *r#ul untelui -assios"
Ascensiunea s-a #acut noaptea= ca si pe Etna a luat cu ine un ic nuar de prieteni cu picioare ,dra*ene"
:copul eu nu era nuai de a ndeplini, n acest sanctuar ai sacru dect oricare altul, un ritual aducator de
prosperitate= *oia sa re*ad de acolo de sus #enoenul aurorei, inune ,ilnica pe care ori de cte ori a
pri*it-o nu i-a putut retine un strigat launtric de $ucurie" %e *r#, soarele #ace sa straluceasca ornaentele
de araa ale teplului, #etele luinate surd n plin soare, n *ree ce cpiile Asiei si ale arii snt
scu#undate nca n u$ra; pentru cte*a clipe, cel care se roaga n *r# este singurul $ene#iciar al diinetii"
!otul #usese pregatit pentru sacri#iciu; a urcat la nceput cu caii, apoi cu picioarele, de-a lungul cararilor
periculoase arginite de dro$ita si de astic ce se recunosteau si noaptea dupa iros" Aerul era apasator;
pria*ara ardea ca *ara ntr-alta parte" %entru pria oara n cursul unei ascensiuni pe unte i s-a oprit
respiratia si a tre$uit sa a spri+in o clipa pe prietenosul uar" &urtuna, pre*a,uta de+a de Herogenes care
se pricepe la eteorologie, a i,$ucnit la o suta de pasi de *r#" %reotii au iesit sa ne ntpine la luina
#ulgerelor; icul grup udat pna la os se strnse n +urul altarului rostuit pentru sacri#iciu" Acesta era pe cale
sa ai$a loc cnd trasnetul ce se a$atu asupra noastra oor su$ aceeasi lo*itura pe sacri#icator si pe sacri#icat"
O data trecuta pria clipa de groa,a, Herogenes, curios ca edic ce era, se apleca asupra celor doua
cada*re; Ha-$rias si arele preot scoteau e6claatii de adiratie= oul si puiul de cer$ sacri#icati de sa$ia
di*ina se uneau cu eternitatea /eniului eu= cele doua *ieti su$stituite o prelungeau pe a ea" Antinous,
D3
agatat de $ratu-i, treura, nu de groa,a, cu credea atunci, ci de gn-dul care-l stra$atu si pe care a*ea
sa-l nteleg ai tr-,iu" O #iinta ngro,ita de decadere, adica de $atrnire,
'E'
tre$uia sa-si #i propus de o $una $ucata de *ree sa oara la priul sen de declin sau chiar cu ult
nainte" A a+uns sa cred asta,i ca atare hotarre, pe care attia din noi o iau #ara nsa a o respecta, data la el
de #oarte tipuriu, de pe *reea Nicoediei si a ntlnirii pe alul i,*orului" Ea e6plica indolenta lui,
ardoarea placerii, tristetea, totala indi#erenta #ata de *iitor" Mai tre$uia nsa ca ast#el de plecare sa nu ai$a
aerul unei re*olte si sa nu cuprinda nici un repros" !rasnetul de pe untele -assios i indicase o iesire=
oartea putea de*eni ultia #ora de a aduce un ser*iciu, cel de pe ura, dar si singurul care sa rana"
Iluinarea rasaritului era niic pe lnga sursul ce n#lorea pe acel chip ra*asit" -te*a ,ile ai tr,iu a
re*a,ut acelasi surs, dar ai ascuns, *oalat de a$iguitate= la cina, %oleon, aator de chiroantie, *ru sa
*ada na tnarului, pala n care pe ine nsui a speriase o uiitoare cadere de stele" -opilul si-o
retrase, nchi,nd-o cu un gest olatic, aproape pudic" Binea sa pastre,e secretul +ocului si al s#rsitului sau"
%oposira la Ierusali" A studiat la #ata locului planul unui nou oras pe care-i propunea sa-l
construiesc pe locul ase,arii e*reiesti darate de !itus" >una adinistrare a Iudeii, progresele coertului
cu Orientul necesitau la aceasta raspntie de druuri de,*oltarea unei ari etropole" %re*edea o$isnuita
capitala roana= Aelia -apitolina si *a a*ea teplele ei, pietele, $aile pu$lice, sanctuarul .enerei roane"
/ustul eu recent pentru cultele pasionale si $lnde -a #acut sa aleg pe untele Mo-riah grota cea ai
potri*ita cele$rarii Adoniilor" Ast#el de proiecte au indignat populatia e*reiasca= acesti de,osteniti pre#erau
ruinele lor unui are oras care sa le o#ere toate posi$ilitatile de cstig, de cunoastere, de placere" Lucratorii
care dadura priele lo*ituri de trnacop n ,idurile ce stateau sa se pra$useasca au #ost atacati de ultie"
A ers ai departe= &idus A8uila, care peste putin tip a*ea sa-si ntre$uinte,e talentul de organi,ator la
constructia Antinoei, s-a apucat de trea$a la Ierusali" Re#u,a sa *ad, pe oranul de ruine, cresterea
*ertiginoasa a urei"
'E7
n luna ai tr,iu sosira la %elusiu" A luat asuri sa
se
reconstruiasca orntul lui %opei" -u ct a a#un-
" n tre$urile Orientului, cu att ai ult adira gerul politic al eternului n*ins, al arelui Iulius"
%opei, are s-a straduit sa puna ordine n aceasta nesigura lue Asiei, parea uneori ca a lucrat ai cu #olos
pentru Roa -iect -e,ar nsusi" Opera de restaurare a #ost una din ultiele ele o#rande aduse ortilor
Istoriei= a*ea n cu-rnd sa a ocup de alte orinte" :osirea la Ale6andria #ost discreta" Intrarea triu#ala
#usese anata pna la *enirea paratesei" :otia ea, care calatorea putin, #usese con*insa sa-si petreaca
iarna n clia ai dulce a Egiptului; Lucius, nu prea $ine resta$ilit dupa o tuse ndaratnica, tre$uia sa
ncerce acelasi reediu" O #lotila de cora$ii se aduna pentru o calatorie pe Nil al carei progra cuprindea o
serie de inspectii o#iciale, de #esti*itati, de $anchete ce proiteau a #i tot att de o$ositoare ca cele ale unui
anotip petrecut pe %alatin" Eu nsui organi,ase toate acelea= lu6ul, prestanta unei curti a*eau o *aloare
politica n aceasta stra*eche tara o$isnuita cu ani#estarile #astului regal"
-u att ai ult i statea la inia sa consacru *na-torii cele cte*a ,ile dinaintea sosirii oaspetilor ei"
Meles Agrippa organi,ase pentru noi la %alira partide n desert; nu ne-a a*ntat nsa att de departe spre a
ntlni lei" -u doi ani ai nainte, A#rica i o#erise cte*a #ruoase *natori ale iperialei #eline; Antinous,
prea tnar si prea lipsit de e6perienta, n-a priit perisiunea de a #igura pe priul loc" A*ea deci pentru el
lasitati la care nu -as #i gndit n ce a pri*este" -ednd ca ntotdeauna, i-a prois rolul principal n
aceasta *?natoare de leu" Nu ai era tipul sa-l trate, ca pe un copil si era ndru de #orta lui tnara"
%lecara spre oa,a lui Aon, la cte*a ,ile de ers de Ale6andria, aceeasi n care Ale6andru a#lase
odinioara din gura preotilor secretul o$rsiei sale di*ine" Indigenii senalasera prin locurile acelea pre,enta
unei #iare e6tre de periculoase care atacase deseori oul" :eara, n
'E(
+urul #ocului de ta$ara, ne copara plini de *eselie *i-toarele #apte cu cele ale lui Hercule" n priele ,ile
ns n-a dat dect de ga,ele" De data aceasta ne-a hotarI sa erge sa ne posta andoi lnga o $alta
nisipoa napadita toata de trestii" %e-acolo trecea leul cnd *enea sa $ea n aurg" Negrii erau pusi sa-l a$ata
din dru catrp noi cu ,goote puternice din cochilii arine, din talgerp de araa si cu tipete; restul escortei
noastre #usese lasat la oarecare distanta" Aerul era apasator si cal; nici acar nu era ne*oie sa ne
preocupa de directia *ntului" :a #i trecut a$ia de ceasul al ,ecelea, caci Antinous i arata pe apa niste
D'
nu#eri rosii nca larg deschisi" &iara regala aparu deodata ntr-un #osnet de trestii calcate n picioare, s+
ntoarse catre noi #ruosul sau $ot n#ricosator, una din n#atisarile cele ai di*ine pe care o poate lua
prie+dia" :ituat putin ai n ura, nu l-a putut opri pe copil care si ndeana calul #ara nici o prudenta,
arunca l?ncea, apoi cele doua sulite, cu pricepere, dar prea de aproape" @i*ina, strapunsa prin gt, se pra$usi
$atnd pantul cu coada; nisipul strnit ne piedica sa *ede altce*a dect o asa neclara din care se
ridica urletul #iarei; n #ine, leul se repuse pe picioare, si aduna #ortele spre a se arunca asupra calului si
calaretului de,aratI %re*a,use riscul; din #ericire, calul lui Antinous nu se clinti= anialele noastre erau
adira$il dresate pentru acest gen de +oc" Mi-a interpus calul, e6punndu-i #lancul drept; a*ea
o$isnuinta acestor e6ercitii; nu i-a #ost greu sa dau leului, de+a lo*it ortal, lo*itura de gratie" :-a pra$usit
pentru a doua oara, $otul i se rostogoli n noroi; o su*ita de snge negru se scurgea n apa" Uriasa pisica de
culoarea desertului, de iere si soare, si dadu su#letul cu o aiestate ai ult dect oeneasca" Antinous se
arunca de pe calul sau acoperit de spua si care treura nca; to*arasii ne-au a+uns din ura; negrii au trt
n ta$ara iensa *ictia oarta A #ost ipro*i,at un #el de #estin; culcat pe $urta n #ata unei ta*i de araa,
tnarul ne partea cu inile portiile de iel #ript n spu,a" :-a $aut n cinstea sa *in de palier E6altarea
lui crestea ca un cntec" E6agera poate senin-
'EC
ria a+utorului ce i-l daduse, uitnd ca as #i procedat la ' cu oricare *nator a#lat n prie+die; ne sitea
totusi ntrati n acea lue eroica n care prietenii or unul iitru altul" Recunostinta si orgoliul alternau n
$ucuria i " ca stro#ele ntr-o oda" Negrii au #acut inuni= seara, pie-+upuita se legana su$ stele, atrnata de doi
pari la intra-cortului eu" In ciuda aroelor cu care #usese stropita, irosul ei de sal$aticiune ne-a $nruit
toata noaptea" A doua " +upa o asa constnd nuai din #ructe, a parasit ta$ara; n oentul plecarii, a
,arit ntr-un sant ceea ce raasese din anialul regal din a+un= nu ai era dect un schelet rosu acoperit de
un nor de uste"
Ne-a ntors la Ale6andria cte*a ,ile ai tr,iu" %oetul %ancrates organi,a la Mu,eu o sar$atoare n cinstea
ea; ntr-o sala de u,ica a #ost adunata o colectie de instruente de pret= antice lire doriene, ai grele si
ai putin coplicate ca ale noastre, se n*ecinau cu citerele cur$ate ale %ersiei si Egiptului, #luiere #rigiene
ascutite ca *ocile de eunuci si #ragile #luiere indiene al caror nue nu-l cunosc" Un etiopian a $atut ndelung
niste to$e a#ricane #acute din #ructul unui ar$ore" O #eeie, a carei #ruusete rece -ar #i cucerit daca n-as
#i hotart sa-i sipli#ic *iata redu-cnd-o la ceea ce era esential pentru ine, cnta la o har#a triunghiulara
cu sunetul trist" Mesoedes din -reta, u,icantul eu #a*orit, acopania la orga hidraulica recitarea
poeului sau :#in6ul, opera nelinistitoare, sinuoasa, alunecatoare ca nisipul $atut de *nt" :ala de concerte
dadea spre o curte interioara; pe apa unui $a,in se la#aiau nu#erii su$ #ocul aproape #urios al s#rsitului unei
dupa-aie,e de august" In tipul unui interludiu, %ancrates a tinut sa adira de aproape acele #lori dintr-o
*arietate rara, rosii ca sngele, care nu n#loresc dect la s#rsitul *erii" Recunos-cura ndata nu#erii nostri
staco+ii din oa,a lui Aon; %ancrates se aprinse la ideea #elinei ranite care-si daduse su#letul printre #lori"
Mi-a propus sa *ersi#ice acest episod aK *natorii= sngele leului nrosind al$ul crinilor de apa" #orula nu era
noua= i-a #acut totusi coanda" Acest ancrates, care a*ea toate calitatile unui poet de curte,
'EE
n+ghe$a pe loc cte*a *ersuri agrea$ile n cinstea lui Ant+-nous= tranda#irul, ,a$ila, rostopasca erau
sacri#icate coro-lelor de purpura ce *or purta n *iitor nuele pre#eratului :e porunci unui scla* sa intre n
$a,in si sa culeaga un $rat !narul, o$isnuit cu oagierile, accepta cu serio,itate #lorile cerate, cu ti+ele oi,
de culoarea sarpelui; la *enirea noptii, ele se nchisera ca niste pleoape"
n acest tip sosi si parateasa" Lunga tra*ersare a isto*it-o; de*enise #ragila #ara a nceta sa #ie dura"
Relatiile ei politice nu-i ai dadeau $ataie de cap ca n *reea n care-l ncura+ase prosteste pe :uetonius=
nu se ai ncon+ura dect de ino#ensi*e #eei literate" -on#identa oentului, o oarecare Iulia >al$illa,
copunea destul de $ine *ersuri grecesti" parateasa si suita ei s-au sta$ilit n LAceu, de unde iesira putin"
Lucius, n schi$, era ca ntotdeauna a*id de toate placerile, inclusi* cele ale inteligentei si ochilor"
La doua,eci si sase de ani, nu pierduse aproape niic din acea #ruusete surprin,atoare din pricina careia
era aclaat pe stra,i de catre tineriea Roei" Raasese a$surd, ironic si *esel" -apriciile-i de altadata
de*enisera anii; nu se deplasa #ara aestrul $ucatar; gradinarii lui i alcatuiau, chiar la $ordul unei na*e,
surprin,atoare partere de #lori rare; si purta peste tot patul al carui odel l desenase el nsusi= patru rnduri
de saltele uplute cu patru soiuri deose$ite de aroate pe care se culca ncon+urat de tinerele lui etrese ca
de tot attea perne" %a+ii sai #ardati, pudrati, $racati ca Fe#irii si Aor, se con#orau ct puteau ai $ine
na,$tiilor cteodata pline de cru,ie= a tre$uit sa inter*in pentru a piedica pe icul >oreas, a carui
D7
su$tirie o adira, sa se lase sa oara de #oae" !oate acestea erau ai degra$a plicticoase dect pline de
ha," .i,itara, de coun acord, tot ceea ce se *i,itea,a la Ale6andria= &arul, Mausoleul lui Ale6andru, cel
al lui Mar-cus Antonius n care -leopatra triu#a pentru eternitate asupra Octa*iei, #ara a uita teplele,
atelierele, anu#acturile si chiar cartierul $alsaatorilor" A cuparat de
'ED
la un sculptor $un un grup ntreg de .enere, Diane si Her-esi pentru Italica, orasul eu natal pe care-i
propusese sa-l oderni,e, si sa-l podo$esc" %reotul teplului lui :erapis i-a o#erit un ser*iciu de
sticlarie opalina; i l-a triis lui :er*ianus, cu care, din consideratie pentru sora ea %aulina, ncerca sa
pastre, relatii tolera$ile" Mari proiecte edilitare au capatat contur n tipul acestor pli$ari destul de
plictisitoare"
Religiile snt la Ale6andria tot att de *arii ca si a#acerile= calitatea produsului e ai ndoielnica" Mai ales
crestinii se rearca prin nuarul are de secte cel putin inutile" Doi sarlatani, .alentinus si >asilides,
instiga unul potri*a altuia, ndeaproape supra*egheati de politia roana" Dro+dia egiptenilor pro#ita de
respectarea #iecarei pre*ederi religioase pentru a se arunca cu $ta n na asupra strainilor" Moartea $oului
Apis pricinuieste ult ai ulte tul$urari la Ale6andria dect o succesiune iperiala la Roa" Oaenii n
pas cu oda si schi$a ,eul protector asa cu aiurea se schi$a edicul, si #ara ai ult succes" Aurul
nsa este singurul lor idol= nicaieri n-a *a,ut solicitatori ai lipsiti de rusine" Inscriptii popoase erau
plasate aproape peste tot spre a coeora $ine#acerile ele, dar re#u,ul de a scuti populatia de o ta6a pe
care o putea #oarte lesne plati i-a nstrainat repede aceasta gloata" -ei doi tineri care a nsoteau au #ost n
ai ulte rnduri insultati; lui Lucius i se reprosa lu6ul, de alt#el e6cesi*; lui Antinous o$rsia lor o$scura n
legatura cu care circulau po*esti a$surde; a$ilor ascendentul ce se presupunea ca-l au asupra-i" A#iratia
din ura era ridicola= Lucius, care cntarea tre$urile pu$lice cu o perspicacitate surprin,atoare, n-a*ea totusi
nici un #el de in#luenta politica; Antinous nici nu ncerca sa ai$a" !narul patrician, care cunostea luea, n-a
#acut dect sa rda de ast#el de insulte" Antinous nsa a su#erit"
E*reii, ,gndariti"de coreligionarii lor din Iudeea, nacreau ct puteau ai $ine acest aluat de+a acrit"
:inagoga Jin Ierusali i l-a triis pe e$rul ei cel ai *enerat= ASi$a, $atrn aproape nonagenar si care
nu stia greceste,
'E4
cu isiunea sa a con*inga sa renunt la proiectele de+a n curs de reali,are la Ierusali" Asistat de
interpreti, a a*ut ai ulte con*or$iri care n-au #ost altce*a pentru el dect un prete6t de a onologa" n
ai putin de o ora a sitea capa$il sa-i de#inesc e6act gndirea, chiar daca nu era de acord cu ea; el
nsa nu a depus aceeasi stradanie n ce o pri*este pe a ea" Acest #anatic nici acar nu $anuia ca se poate
rationa plecnd de la alte preise dect ale sale; o#erise unui popor dispretuit locul lui printre celelalte din
counitatea roana; Ierusaliul, prin glasul lui ASi$a, i noti#ica *ointa sa de a rane pna la capat
#ortareata unui nea si a unui ,eu i,olati de restul luii" Atare conceptie ne$uneasca se e6pria cu o
su$tilitate o$ositoare= a tre$uit sa suport un lung sir de oti*e, sa*ant deduse unele din altele, ale
superioritatii lui Israel" La s#rsitul celor opt ,ile, negociatorul att de ndr+it si-a dat totusi seaa ca ersese
pe un dru gresit; si anunta plecarea" Urasc n#rngerea, chiar a altora; ea a eotionea,a ai ales cnd
n*insul este un $atrn" Ignoranta lui ASi$a, re#u,ul sau de a accepta tot ce nu tinea de cartile sale s#inte si de
poporul din care #acea parte, i con#ereau un #el de ne*ino*ata arginire" Era nsa greu sa ai ntelegere
pentru acest sectar" %area ca longe*itatea l-a de,$racat de orice oeneasca suplete= corpul descarnat, spiritul
uscat erau n,estrate cu o aspra *igoare de lacusta" :e pare ca a urit ai tr,iu ca erou al cau,ei poporului
sau, ori ai degra$a al legii acestuia= #iecare se daruieste propriilor sai ,ei"
Distractiile Ale6andriei erau pe s#rsite" &legon care cunostea oriunde curio,itatile locale, patroana ori
hera#roditul cele$ru, propuse sa erge la o *ra+itoare" Aceasta i+locitoare a in*i,i$ilului locuia n
-anopus" Ne-a dus acolo noaptea, cu $arca, de-a lungul unui canal cu ape grele" Druul parcurs a #ost
trist" O dusanie surda donea ca ntotdeauna ntre cei doi tineri= intiitatea la care-i o$liga le sporea
a*ersiunea reciproca" Lucius o ascundea pe a sa su$ o condescendenta ,e#leitoare; +unele grec se ,a*orise
ntr-unui din accesele lungi de proasta dispo,itie-
'E)
Eu nsui era destul de o$osit; cu cte*a ,ile ai nainte ntorcndu-a acasa dupa un dru n plin soare,
a a*ut o scurta sincopa la care Antinous si Eu#orion, ser*itorul eu negru, au #ost singurii artori" :-au
alarat la cule; i-a o$ligat sa pastre,e tacerea"
D(
-anopus nu e dect un decor= casa *ra+itoarei se a#la n partea cea ai sordida a acestui oras al placerilor"
De$arcara pe o terasa n ruina" .ra+itoarea ne astepta nauntru, gata pregatita cu ndoielnicele unelte ale
eseriei ei" %area copetenta; n-a*ea niic dintr-o necroanta de teatru; nici acar nu era $atrna"
%re*estirile ei au #ost sinistre" De ct*a tip oracolele i anuntau pretutindeni nuai neplaceri de tot #elul,
tul$urari politice, intrigi de palat, $oli gra*e" -red, acu, ca asupra acestor guri de u$ra se e6ercitau
in#luente #oarte oenesti, uneori pentru a a pre*eni, cel ai adesea spre a a n#ricosa" :tarea reala a unei
parti a Orientului capata n acest od o ult ai lipede e6presie dect cea a rapoartelor proconsulilor
nostri" Aceste pretinse re*elatii le priea cu cal, caci respectul eu pentru luea in*i,i$ila nu ergea
pna acolo nct sa a ncred n di*inele $ali*erne= n ura cu ,ece ani, putin dupa *enirea ea la putere, a
nchis oracolul de la Dae, lnga Antiohia, care i pre*estise urcarea pe tron, de teaa sa nu #aca aceeasi
prorocire priului pretendent *enit" Oricu, este neplacut sa au,i *or$indu-se de lucruri triste"
Dupa ce ne-a tul$urat ct a putut ai $ine, *ra+itoarea ne-a o#erit ser*iciile ei; unul din acele sacri#icii
agice, din care soloonarii Egiptului si #ac o specialitate, ar #i de a+uns ca totul sa se aran+e,e cu destinul
prin $una ntelegere" Incursiunile ele n agia #eniciana -au #acut sa nteleg ca oroarea acestor practici
inter,ise se re#era ai putin la ceea ce ni se arata dect la ceea ce ni se ascunde= daca n-ar #i #ost cunoscuta
ura ea #ata de sacri#iciile uane, as #i #ost pro$a$il s#atuit sa sacri#ic un scla*" :-au ultuit sa *or$easca
doar de un anial #ailiar"
%e ct posi$il, *ictia tre$uia sa-i #i apartinut; nu putea #i *or$a de un cine, creatura considerata ipura
de
'E2
superstitia egipteana; o pasare s-ar #i potri*it, nsa nu calatoresc urat de o cusca cu pasari" !narul eu
stapn i propuse soiul sau" Ast#el conditiile ar #i #ost ndeplinite-i-a daruit #ruoasa pasare dupa ce a
priit-o eu nsui de la regele Osroenei" -opilul o hranea cu na lui; era unul din rarele a*uturi de care se
legase" La nceput a re#u,at-a insistat patruns de gra*itate; a nteles ca atri$uia acestei o#erte o
seni#icatie e6traordinara si a acceptat din delicatete" -urierul eu Menecrates, posednd instructiunile
cele ai detaliate, a plecat sa caute pasarea n apartaentele noastre din palatul :erapeu" -hiar n galop,
druul ar #i durat, dus si ntors, ai ult de doua ceasuri" Nici nu putea #i *or$a sa le petrece n i,erul
salas al *ra+itoarei, iar Lucius se plngea de ue,eala $arcii" &legon gasi o iesire= ne-a instalat cu s-a
putut ai $ine la o pro6eneta, dupa ce aceasta se de$arasase de personalul casei; Lucius decise sa doara;
eu a pro#itat de acest inter*al ca sa dicte, scrisori o#iciale; Antinous s-a ntins la picioarele ele" !ocul lui
&legon sdrtia su$ opait" Ultiul patrar al noptii era pe s#rsite cnd Menecrates aduse pasarea, anusa,
asca si lantisorul"
Ne rentoarsera la *ra+itoare" Antinous scoase asca soiului, ngie ndelung icul cap adorit si
sal$atic, l dadu descntatoarei care ncepu o serie de pase agice" &ascinata, pasarea a readorit" Era
necesar ca *ictia sa nu se ,$ata si ca oartea sa para a #i #ost de $una *oie" Unsa ritual cu iere si cu
esenta de tranda#iri, pasarea inerta a #ost depusa pe #undul unei ca,i uplute cu apa din Nil; creatura necata
se asiila cu Osiris purtat de curentul #lu*iului; anii terestri ai pasarii se adaugau alor ei; icul su#let solar
se unea cu /eniul oului pentru care era sacri#icat; acest /eniu in*i,i$il ar #i putut de aici nainte sa-i
apara si sa a slu+easca su$ aceasta #ora" Lungile proceduri ce au urat n-au #ost ult ai interesante de-
ct operatiile de $ucatarie" Lucius casca" -ereoniile au iitat pna la capat #uneraliile oenesti= taierile
si psal-odierile s-au lungit pna n ,ori" %asarea a #ost nchisa ntr-un sicriu uplut cu aroate pe care
*ra+itoarea l-a
'D3
" "ropat n #ata noastra pe alul canalului, ntr-un cii-rir parasit" Apoi se gheui su$ un copac sa-si
nuere, una te una, one,ile de aur cu care a rasplatit-o &legon"
is+e-a urcat din nou n $arca" :u#la un *nt deose$it de rece- Lucius, ase,at lnga ine, ridica cu *r#ul
degetelor lui su$tiri cu*erturile de $u$ac $rodat; din politete a continuat sa schi$a #rnturi de #ra,e
pri*itoare la tre$urile si scandalurile de la Roa" Antinous, culcat n #undul $arcii, si spri+inise capul de
genunchii ei= se #acea ca doare spre a nu #i pre,ent la con*ersatia la care nu era luat partas" Mna ea i
aluneca pe cea#a, su$ par" n clipele de ,adarnicie ori n cele ser$ede, a*ea ast#el sentientul ca ran n
contact cu arile o$iecte naturale, adnciea padurilor, spinarea usculoasa a panterelor, ,*cnirea regulata
a i,*oarelor" Nici o ngiere nu a+unge nsa pna la su#let" :oarele stralucea cnd sosira la :erapeu;
*n,atorii de pepeni *er,i si strigau ar#a pe stra,i" A dorit pna la ora sedintei consiliului local la care
DC
a asistat" Mai tr,iu a a#lat ca Antinous a pro#itat de aceasta a$senta spre a-l con*inge pe Ha$rias sa-l
nsoteasca la -anopus" Acolo s-a rentors la *ra+itoare"
%ria ,i a lunii AtAr, al doilea an al celei de a doua suta doua,eci si sasea olipiade" E ani*ersarea ortii lui
Osiris, ,eul agoniilor= de-a lungul #lu*iului, $ocete ascutite rasunau de trei ,ile n toate satele" Oaspetii ei
roani, ai putin o$isnuiti dect ine cu isterele Orientului, *adeau anue curio,itate pentru aceste
cereonii ale unui popor di#erit de al nostru" Dipotri*a, pe ine a ener*au" Ordonase sa i se
ancore,e cora$ia la o oarecare distanta de celelalte, departe de orice ase,are= un teplu #araonic, pe +uatate
a$andonat, se ridica totusi n apropierea alului; nca ai a*ea colegiul lui de preoti; nu sca-pase ntru
totul de ,gootul $ocetelor"
-u o seara ai nainte Lucius a in*itase la cina pe cora$ia sa" M-a dus la apusul soarelui" Antinous
re#u,a sa a ure,e" L-a lasat n pragul ca$inei de la pupa, n- pe $lana lui de leu si +ucnd arsice cu
Ha$rias" O +ua-
'D'
tate de ora ai tr,iu, dupa caderea noptii, s-a ra,gnc++ si a pus sa #ie cheata o $arca" A+utat de un singur
$arca giu, a parcurs contra curentului distanta destul de ar ce ne separa de celelalte cora$ii" Intrarea lui n
cortul suS care se dadea cina ntrerupse aplau,ele strnite de contorsiunile unei dansatoare" :e $racase cu
un lung *es sirian, su$tire ca pielita unui #ruct, presarat tot cu #lori si Hi ere" %entru a nu #i piedicat
la *slit, si daduse +os neca dreapta; $ro$oane de sudoare treurau pe pien" tul lucios" Lucius i arunca o
ghirlanda pe care o prinse din ,$or; *eselia lui aproape stridenta nu cunoscu o clipa de-nce-tare, #iind a$ia
stiulata de o cupa de *in grecesc" Ne-a rentors preuna cu $arca ea cu sase *slasi, nsotiti, de sus, de
uscatoarea urare de noapte $una a lui Lucius" .eselia sal$atica si ura cursul, dar, diineata, a dat din
nt?plare peste o #ata nghetata de lacrii" L-a ntre$at nelinistit despre oti*ul acelei su#erinte; raspunse
cu uilinta, dnd *ina pe o$oseala" M-a ultuit cu aceasta inciuna si a readorit" Ade*arata sa
agonie a a*ut loc ntr-un pat si alaturi de ine"
%osta de la Roa tocai sosise; ,iua s-a scurs citind-o si dictnd raspunsurile" -a de o$icei, Antinous iesea
si intra n liniste n ncapere= nu cunosc oentul n care acest #ruos ogar a iesit din *iata ea" -atre
ceasul al doispre,ecelea, Ha$rias a intrat agitat" -ontrar tuturor regulilor, tn?rul parasise cora$ia #ara sa
anunte scopul si durata a$sentei= cel putin doua ore trecusera de la plecarea lui" Ha$rias si aintea de
ciudatele #ra,e rostite n a+un, de o o$ser*atie din chiar diineata aceea si care a pri*ea" i transise
teerile sale" -o$orra n gra$a pe al" >atr-nul pedagog se ndrepta din instinct catre o capela situata pe
tar, ic edi#iciu i,olat ce apartinea dependintelor teplului, pe care Antinous si el au *i,itat-o preuna"
%e o asa pentru o#rande, cenusa unui sacri#iciu era calda nca" Ha$rias o rascoli cu degetele si scoase,
aproape intacta,' su*ita de par taiata"
Nu ne ai ranea dect sa cerceta alul" O serie de $a,ine, care tre$uie sa #i ser*it odinioara cereoniilMr
'D7
cre, counicau cu un $rat al #lu*iului= pe arginea ul-" ului dintre ele, Ha$rias o$ser*a, n aurgul ce se
lasa nede, un *esnt paturit si niste sandale" A co$ort ptele alunecoase= era culcat pe #und, de+a
cuprins de alu-iunile #lu*iului" -u a+utorul lui Ha$rias a reusit sa ridic upUl cntarind deodata ct greutatea
lui n piatra" Ha$rias striga pe *slasi care ipro*i,ara o targa din pn,a" Herrnogenes, cheat n gra$a, nu
a*u altce*a de #acut dect sa constate oartea" -orpul acela att de docil re#u,a sae rencal,easca, sa-si
recapete *iata" II dusera la $ord" !otul se naruia; totul parea ca se stinge" Feus Olipianul, :tapnitorul
!otului, :al*atorul Luii se pra$usisera si nu ai raase dect un o cu parul sur, hohotind de plns ne
puntea unei cora$ii"
Dupa doua ,ile Herrnogenes a reusit sa a #aca sa a gndesc la #uneralii" Riturile sacri#iciale pe care
Antinous le alesese spre a-si n*alui oartea ne aratau druul ce tre$uia urat= nu era ctusi de putin
ntplator ca ceasul si ,iua acestui s#rsit coincideau cu oentul n care Osiris co$oara n ornt" M-a
dus pe alul celalalt, la Her-opolis, la $alsaatori" %e cei ca ei i-a *a,ut lucrnd la Ale6andria; stia
la ce insulte ura sa supun acest corp" &ocul nsa este tot att de ngro,itor, #rignd si car$oni,nd carnea care
a #ost iu$ita; si pantul n care putre,esc ortii" !ra*ersarea a #ost scurta; gheuit ntr-un colt al ca$inei de
la pupa, Eu#orion cucu*aia cu *ocea nceata nu stiu ce $ocet a#rican; acest cntec na$usit si aspru i parea
a #i aproape propriul eu strigat" !rans#erara ortul ntr-o sala $ine spalata care-i aintea de clinica lui
:atAros; l-a a+utat pe cel ce #acea ula+ele sa unga cu ulei #ata nainte de a aplica ceara" !oate eta#orele
si regasira un sens= a tinut acea inia n ini" -nd l-a parasit, trupul golit nu ai era dect un preparat
DE
de $alsaator, pn stadiu al unei cuplite capodopere, su$stanta pretioasa, tratata cu sarea si $alsaul de
ir, pe care aerul si soarele nu o *or ai ataca niciodata"
La ntoarcere, a *i,itat teplul lnga care a a*ut loc sacri#iciul; a stat de *or$a cu preotii" :anctuarul lor
re-
'D(
no*at *a de*eni pentru ntregul Egipt un loc de pelerina+, colegiul $ogatit, arit, se *a consacra de aici
nainte ser*iciului ,eului eu" -hiar n clipele cele ai o$tu,e nu -a ndoit niciodata ca atare tinerete n-
ar #i #ost de natura di*ina" /recia si Asia o *or *enera n #elul nostru, pr+ +ocuri, dansuri si o#rande rituale la
picioarele unei statui al$e si nude" Egiptul, care a asistat la agonie, si *a a*ea si el partea lui n apoteo,a" .a
#i cea ai ntunecata, cea ai tainica, cea ai dura= tara aceasta *a +uca #ata de noul ,eu eternul rol de
$alsaator" .ree de secole, preotii cu capul ras *or recita litanii n care *a #igura nuele, pentru ei lipsit
de iportanta, dar care pentru ine cuprindea totul" n #iecare an, cora$ia sacra *a pli$a aceasta e#igie pe
#lu*iu; n pria ,i a lunii AtAr $ocitori *or pasi pe alul pe care a pasit si eu" Orice ora are datoria ei
iediata, coandaentul ei care le doina pe celelalte= cel al oentului era sa apar de oarte putinul ce-
i ai raasese" &legon a reunit n nuele eu pe al pe arhitectii si inginerii din suita; sustinut de un #el
de $etie lucida, i tra de-a lungul colinelor pietroase; le e6plica planul eu, des#asurarea celor patru,eci
si cinci de stadii ai ,idului de incinta; a nsenat n nisip locul arcului de triu#, cel al orntului"
Antinoe era pe cale sa se nasca= nsena sa n*ingi oartea ipunnd acestui pant sinistru o cetate n
ntregie greceasca, un $astion ce *a tine la respect pe noa,ii din Eritreea, o noua piata pe druul spre
India" Ale6andru a cele$rat #uneraliile lui He#aistion prin +a#uri si hecato$e" Eu gasea ca e ai #ruos sa
o#er pre#eratului un oras unde cultul sau *a #i n *eci aestecat cu acel du-te-*ino din piata pu$lica, unde
nuele lui *a #i aintit n sporo*aielile de #iecare seara, n care tinerii si *or arunca, la ceasul $anchetelor,
cunune" Doar ntr-o singura pri*inta gndul eu e,ita" Mi se parea cu neputinta sa parasesc acest trup n
pant strain" Asa cu un calator nehotart asupra uratorului popas retine concoitent ca,area n ai
ulte hanuri, i-a coandat la Roa un onuent pe alul !i$rului, lnga orntul eu; a gndea
deopotri*a la capelele egiptene care,
'DC
din capriciu, ordonase sa #ie construite la .ila si care se do*edeau dintr-o data, n cel ai tragic chip, utile"
:-a #i6at ,iua #uneraliilor la s#rsitul celor doua luni de care a*eau ne*oie $alsaatorii" L-a nsarcinat pe
Mesoedes sa copuna coruri #une$re" M-a rentors la $ord noaptea tr,iu; Herogenes i-a pregatit o
$autura ca sa pot dori"
-alatoria n susul #lu*iului continua, dar eu na*iga pe apele :ti6ului" In lagarele de pri,onieri de pe
alurile Dunarii *a,use odinioara nenorociti, culcati su$ un ,id, lo*indu-si nencetat #runtea, cu o iscare
sal$atica, lipsita de logica si dulce, repetnd #ara oprire acelasi nue" n su$solurile -olosseului i s-au
aratat lei ce se stingeau ncetul cu ncetul #iindca li se luase cinele cu care #usesera o$isnuiti sa traiasca" Mi-
a adunat gndurile= Antinous a urit" -opil, urlase asupra cada*rului lui Marullinus ciugulit de ciori, asa
cu urla noaptea un anial lipsit de ratiune" !atal eu urise, dar or#anul de doispre,ece ani nu rearcase
dect de,ordinea din casa, plnsetele aei sale si propria lui groa,a; el n-a stiut niic despre chinurile prin
care trecuse uri$undul" Maa a urit ult ai tr,iu, ca n rastipul isiunii ele n %annonia; nu-i
ai aintea e6act la ce data" !raian nu #usese dect un $olna* ce tre$uia deterinat sa-si #aca testaentul"
N-a *a,ut-o urind pe %lotina" Attianus a urit; era un $a-trn" n *reea ra,$oaielor dacice pierduse
caara,i pe care cre,use ca-i iu$esc cu ardoare; dar era tineri, *iata si oartea erau deopotri*a
$atatoare si usoare" Antinous a urit" i aintea de locurile coune des au,ite= se oare la orice
*rsta; ,eii i iu$esc pe cei ce or tineri" Eu nsui participase la atare nerusinat a$u, de cu*inte; *or$ea
de a uri de son, de a uri de plictiseala" &olosise cu*ntul agonie, cu*ntul doliu, cu*ntul pierdere"
Antinous a urit"
Aorul, cel ai ntelept dintre ,ei""" Dar dragostea nu era *ino*ata de aceasta negli+enta, de aceste duritati,
de aceasta indi#erenta astecata cu pasiune, aidoa nisipului cu aurul carat de un #lu*iu, de aceasta
grosolana or$ire
'DE
de o prea #ericit si care $atrneste" %utuse #i att de pro#und satis#acut< Antinous a urit" Departe de a
#i iu$it prea ult, cu #ara ndoiala :er*ianus pretindea n acest oent la Roa, nu putuse iu$i ntr-att
ca sa-l hotarasc pe acest copil sa traiasca" Ha$rias, care, n calitatea lui de initiat or#ic, considera sinuciderea
drept cria, insista asupra aspectului sacri#icial al acestui s#rsit; eu nsui ncerca un #el de cuplita
DD
$ucurie spunndu-i ca oartea lui Antinous era un dar" Dar singur era n asura sa +udec cta acrie
#erentea,a n adncul dulcetii, ce disperare se ascunde n a$negatie, ce ura se aesteca cu dragostea" O
#iinta insultata i arunca n #ata aceasta do*ada de de*otaent; un copil teator sa nu piarda totul a gasit
acest i+loc de a a lega de el pe *ecie" Daca sperase ca a apara prin ast#el de sacri#iciu, tre$uie sa se #i
cre,ut #oarte putin iu$it ca sa nu-si #i dat seaa ca cel ai rau dintre rele este acela de a-l pierde"
Lacriile luara s#rsit= denitarii ce se apropiau de ine nu ai tre$uiau sa se #ereasca de a-i pri*i #ata, ca
si cu a plnge ar #i un lucru o$scen" Au renceput *i,itele #erelor odel si canalelor de irigatie; putin
interesa chipul n care erau ntre$uintate orele" Mii de ,*onuri inepte re#eritoare la de,astrul eu alergau
de+a n lue; chiar pe cora$iile ce o nsoteau pe cea iperiala circulau relatari atroce spre propria-i rusine;
lasa sa se *or$easca, ade*arul ne-#iind dintre acelea ce pot #i strigate" Minciunile cele ai alitioase erau
e6acte n #elul lor; era acu,at ca l-as #i sacri#icat si, ntr-un sens, a si #acut-o" Herogenes, care-i
raporta cu #idelitate ecourile din a#ara, i-a transis cte*a esa+e ale paratesei; ea se do*edea
ntelegatoare; aproape ntotdeauna snte asa n #ata ortii" Aceasta copasiune se $a,a nsa pe o
nentelegere= se accepta +alea ea cu conditia sa a console, repede" Eu nsui a credea ca si calat;
aproape ca rosea" Nu stia ca durerea iplica ciudate la$irinturi pe care nu le terinase de parcurs"
:e depuneau e#orturi pentru a a distra" -te*a ,ile dupa sosirea la !e$a, a a#lat ca parateasa si suita ei
s-au dus de doua ori pe +os pna la picioarele -olosului lui Menon,
'DD
n speranta de a au,i ,gootul isterios eis de piatra la rasaritul soarelui, #enoen cele$ru la care doresc
sa asiste toti calatorii" Minunea nu se produsese; se credea n od cu totul superstitios ca ea *a a*ea loc n
pre,enta ea" A acceptat ca a doua ,i sa le nsotesc pe #eei; toate i+loacele erau $une spre a scurta
lungiea interina$ila a noptilor de toana" n diineata aceea, catre ceasul al unspre,ecelea, Eu#orion a
intrat la ine sa puna ulei n lapa si sa a a+ute sa a $rac" A iesit pe punte; cerul, nca n ntregie
ntunecat, era ntr-ade*ar cerul de $ron, al poeelor hoerice, indi#erent la $ucuriile si su#erintele
oaenilor" !recusera ai ult de doua,eci de ,ile de la ntplarea aceea" A luat loc n $arca; scurta
calatorie n-a #ost lipsita de tipetele si teerile #eeilor"
A #ost lasati pe tar nu departe de -olos" O #sie de ro, #ad se lungea catre Rasarit; ncepea nca o ,i"
Misteriosul sunet s-a produs de trei ori; ,gootul seaana cu cel #acut de ruperea cor,ii unui arc"
Inepui,a$ila Iulia >al-$illa dadu pe loc nastere unei serii de poee" &eeile au pornit sa *i,ite,e teplele;
le-a nto*arasit o *ree de-a lungul ,idurilor scri+elite cu hierogli#e onotone" Era stri*it de #igurile
colosale ale regilor, toti la #el, ase,ati unul lnga altul, spri+inindu-si, n #ata, picioarele lungi si plate; de
$locurile inerte n care nu a#li niic din ceea ce pentru noi constituie *iata, nici durerea, nici *oluptatea, nici
iscarea care li$erea,a e$rele, nici editatia care organi,ea,a luea n +urul unui cap nclinat" %reotii ce
a calau,eau pareau aproape tot att de nein#orati ca si ine despre aceste e6istente a$olite; din cnd n
cnd se n#iripa cte o discutie n +urul unui nue" :e stia *ag ca #iecare dintre onarhi si ostenise regatul,
si gu*ernase popoarele, si procrease urasul= niic altce*a nu raasese" Dinastiile acestea o$scure
co$orau n tip ai departe dect Roa, ai departe ca Atena, ai departe dect ,iua n care Ahile urise
su$ ,idurile !roii, ai departe dect ciclul astronoic de cinci ii de ani calculat de Menon pentru Iulius
-e,ar" :itindu-a coplesit, a spus preotilor sa se retraga; -a odihnit o *ree la u$ra -olosului
nainte de a a
'D4
urca n $arca" %icioarele lui erau acoperite pna la genunchi de inscriptii grecesti #acute de calatori= nue,
date, o rugaciune, un oarecare :er*ius :ua*is, un oarecare Euenes care a stat chiar n acest loc cu sase
*eacuri naintea ea, un oarecare %anion ce *i,itase !e$a cu sase luni nainte""" sase luni nainte""" Mi-a *enit
o idee pe care n-o ai a*usese din *reea cnd, copil, i nscria nuele pe scoarta castanilor unei
osii din :pania= paratul, care se a$tinea sa-si sape pe onuentele pe care le-a construit denuirile si
titlurile sale, lua punalul si ,grie pe piatra dura cte*a litere grecesti, #ora prescurtata si #ailiara a
nuelui sau AA%IANO" Era nca un #el de a te opune tipului= un nue, sua unei *ieti ale carei eleente
nenuarate nieni nu le *a socoti, o ura lasata de un o ratacit n acest sir de *eacuri" Deodata i-a
aintit ca era n a doua,eci si saptea ,i a lunii AtAr, n a cincea ,i dinaintea calendelor noastre ale lui
dece$rie" Era ani*ersarea lui Antinous= copilul, daca ar #i trait, ar #i a*ut a,i doua,eci de ani"
A re*enit la $ord; rana prea repede nchisa se redes-chisese; plngea cu #ata n#undata n perna pe care
Eu-#orion i-a strecurat-o su$ cap" -ada*rul acela si cu ine pornisera n deri*a, dusi n directii opuse de
doi curenti ai tipului" A cincea ,i dinaintea calendelor lui dece$rie, pria ,i a lunii AtAr= #iecare clipa ce
D4
trecea potolea acel corp, acoperea acel s#rsit" :uia po*rnisul alunecos; a #olosea de unghii spre a
de,gropa ,iua aceea oarta" &legon, ase,at cu #ata spre prag, nu-si aintea de du-te-*ino din ca$ina de la
pupa dect datorita ra,ei de luina ce-l deran+a de #iecare data cnd o na pingea $atantul" Aidoa
acu,atului de cria, cerceta cu i ntre$uintase orele= o dictare, un raspuns senatului din E#es; cu care
grup de cu*inte corespundea agonia< Reconstitu-ia cur$area pasarelei su$ pasii gra$iti, alul arid, dala-+ul
plat; cutitul care taie o $ucla de la arginea tplei; trupul nclinat; piciorul ce se ndoaie spre a perite
inii sa de,noade sandala; un #el unic de a deschide $u,ele n-chi,nd ochii" %er#ectului notator i-a tre$uit
o disperata
'D)
hotarre ca sa se na$use n noroiul negru" ncerca sa erg cu gndul pna la rasturnarea prin care *o trece
cu totii, inia care renunta, creierul care se poticneste, planii care ncetea,a sa aspire *iata" .oi #i
cu#undat n aceeasi tul$urare; *oi uri ntr-o ,i" Dar #iecare agonie e di#erita; e#orturile ele de a i-o
iagina pe a sa n-a+ungeau dect la o n+ghe$are #ara *aloare= a urit singur"
A re,istat; a luptat potri*a durerii ca potri*a unei cangrene" Mi-a aintit de ncapatnari, de
inciuni; i-a spus ca se schi$ase, ca se ngrasase, ca -$atrnise" Fadarnic= aidoa unui lucrator
constiincios ce se osteneste sa copie,e o capodopera, a ncapatna sa-i cer eoriei o e6actitate cu
neputinta de atins= recrea pieptul acela nalt si $o$at ca un scut" -teodata iaginea tsnea de la sine; un
*al de dulce caldura a cuprindea; re*edea li*ada de la !i$ur, pe e#e$ul adunnd #ructele toanei n tunica
ntoarsa n chip de cos" !otul lipsea= to*arasul petrecerilor nocturne, tnarul ce se lasa +os pe picioare ca sa-l
a+ute pe Eu#orion sa-i ndrepte pliurile togii" Daca-ar #i sa dau cre,are preotilor, u$ra su#erea si ea,
regreta adapostul cald care-i era corpul, $ntuia, gend, locurile #ailiare, ndepartata si #oarte aproape,
pentru oent prea sla$a ca sa-si #aca sitita pre,enta" Daca-i ade*arat, sur,enia ea era ai rea dect
oartea nsasi" Dar l ntelesese eu $ine, n diineata aceea, pe tnarul care traia si pe care-l necase
plnsul alaturi de ine< Intr-o seara, Ha-$rias -a cheat sa-i arate n constelatia .ulturului o stea, pna
atunci putin *i,i$ila, care palpita su$it ca o nesteata, $atea ca o inia" Din ea a #acut steaua lui, senul
sau" Ma isto*ea, noptile, sa-i uraresc traseul; a *a,ut #iguri stranii n aceasta parte a cerului" :e credea
ca nne$unise" %utin i pasa"
Moartea e hidoasa, *iata, de aseenea" !otul arata pocit, nteeierea Antinoei nu era dect un +oc deri,oriu=
un oras n plus, un adapost o#erit #raudelor negustorilor, a$u,urilor #unctionarilor, prostitutiilor, de,ordinii,
lasilor ce-si plng ortii nainte sa-i dea uitarii" Apoteo,a, o *anitate= onorurile pu$lice ar #i #acut din copil
un prete6t de +osnicii
'D2
sau de ironii, un o$iect postu de in*idie si scandal, una din legendele pe +uatate putre,ite care uplu
ungherele istoriei" Doliul eu nu era dect o #ora de descarcare, ur, des#ru grosolan= ranea cel care
pro#ita, cel ce se $ucura, cel ce e6perientea,a= preaiu$itul i daruise oar-tea-i" Un o #rustrat se plngea
pe el nsusi" Ideile scrtiau; cu*intele sunau a gol; *ocile #aceau un ,goot de lacuste n desert ori de uste
pe-o graada de gunoi; cora$iile noastre cu pn,ele u#late ca gusile poru$eilor *ehiculau intriga si
inciuna; prostia n#lorea pe #runtile oaenilor" Moartea ra,$atea peste tot su$ chipul decrepitudinii sau al
putre,iciunii= pata unui #ruct rascopt, destraarea ipercepti$ila n +osul unei draperii, un str* pe al, o
#ata $u$oasa, urele *ergilor pe spatele unui arinar" Minile ele pareau ereu putin urdare" La $aie,
ntin,nd scla*ilor picioarele ca sa i le depile,e, pri*ea cu de,gust trupul ,dra*an, asina aceasta
aproape indestructi$ila care digera, ergea, reusea sa doara, ce se *a reo$isnui ntr-o ,i sau alta cu rutinele
dragostei" Nu ai suporta dect pre,enta ser*itorilor ce-si ainteau de ort; ei l iu$isera n #elul lor"
Doliul eu si a#la ecoul n durerea un pic ca prostanaca a unui aseur sau a $atrnului negru care a*ea
gri+a de lapi" -eea ce nu-i piedica sa rda ncet ntre ei cnd stateau la aer pe al" ntr-o diineata,
spri+init de copastie, a ,arit n sectorul re,er*at $ucatariilor pe un scla* ce golea un pui dintre aceia pe care
Egiptul i produce cu iile n clocituri urdare; si-a uplut causul inii cu $otul cleios de aruntaie si le-a
a,*rlit n apa" A$ia a a*ut tipul sa-i ntorc capul si sa *oe,, n escala de la &ile, n tipul unei
petreceri o#erite de gu*ernator, un copil de trei ani, negru ca $ron,ul, #iul unui usier nu$ian, se strecura pe
galeriile priului eta+ ca sa pri*easca dansurile; a ca,ut" :-a #acut tot posi$ilul sa se ascunda ntplarea;
usierul si na$usea hohotele de plns spre a nu-i deran+a pe in*itatii stapnului sau; a #ost scos a#ara
preuna cu cada*rul pe usa dinspre $ucatarii; n ciuda asurilor, a ntre,arit uerii ce se ridicau si se
co$orau con*ulsi*, ca lo*iti cu $iciul" A*ea sentientul ca
'43
D)
iau asupra-i durerea tatalui cu luase pe cea a lui Her-cule, a lui Ale6andru, a lui %laton care-si
plnsesera prietenii orti" A triis acelui nenorocit cte*a onede de aur; nu se poate #ace ai ult" L-a
re*a,ut, doua ,ile ai tr,iu, culcat la soare de-a cure,isul pragului; se despa-duchea cuprins de
$eatitudine"
-urgeau esa+ele; %ancrates i triitea poeul sau terinat, n #ine; nu era dect o crpaceala ediocra de
he6aetri hoerici, dar nuele care #igura aproape n #iecare *ers l #acea pentru ine ai eotionant dect
ulte capodopere" Nuenios i-a adresat o -onsolare n toata regula; a petrecut o noapte citind-o; nici un
loc coun nu #usese uitat" Atare su$rede etere,e ridicate de o potri*a ortii se des#asurau pe doua
siruri= priul consta n a ne-o n#atisa ca pe un rau ine*ita$il, reaintindu-ne ca nici #ruusetea, nici
tineretea, nici dragostea nu scapa de putre,ire, do*edindu-ne, n cele din ura, ca *iata cu alaiul ei de
ne#ericiri este nca si ai groa,nica dect nsasi oartea si ca e ai $ine sa pieri dect sa $atrnesti" Aceste
ade*aruri snt #olosite spre a ne predispune la resenare; ele tradea,a n priul rnd disperarea" Al doilea sir
de arguente l contra,ice pe priul, dar #ilo,o#ii nostri nu snt prea rigurosi analisti= nu ai era *or$a de a
te resena n #ata ortii, ci de a o nega" :u#letul singur conta; se postula cu tru#ie drept #apt, nainte de a-si
#i dat cine*a osteneala de a-i do*edi e6istenta, neurirea acelei entitati *agi pe care n-a *a,ut-o niciodata
#unctionnd n a$senta trupului" Eu nu era att de sigur= deoarece realitati ipondera$ile ca sursul,
pri*irea, *ocea erau distruse, de ce ar #i #acut e6ceptie su#letul< El nu-i parea neaparat ai lipsit de
aterialitate dect caldura corpului" :e trecea cu *ederea peste cada*rul n care su#letul nu ai sa-Kasluia= si
totusi acela era unicul lucru ce-i ai ranea, singura do*ada ca acel o *iu e6istase" Neurirea neaului
oenesc trecea drept paliati* al #iecarei orti n parte= %utin i pasa ca pe alurile rului :angarios
generatii de Ptinieni si *or ura una alteia pna la s#rsitul *eacurilor" *or$ea de glorie, cu*nt inunat ce
#ace sa creasca ini-
'4'
ile, dar ntre ea si neurire se ncerca acreditarea unei incinoase con#u,ii, ca si cu ura lasata de su#let
era acelasi lucru cu pre,enta lui" n locul raasitei pantesti i se arata ,eul radios= dar eu #acuse acest
,eu; n #elul eu, credea n el, nsa destinul postu cel ai luinos n i+locul s#erelor stelare nu
copensa *iata aceea scurta-,eul nu putea nlocui pe oul *iu disparut" Ma indigna de #uria cu care
uritorii trec cu dispret peste realitate agatndu-se de ipote,e, incapa$ili sa adita ca *isele lor snt doar
*ise" Alt#el ntelegea eu o$ligatiile ele de supra*ietuitor" Moartea aceasta *a #i ,adarnica daca nu *oi
a*ea cura+ul sa o pri*esc n #ata, sa recunosc realitati ca #rigul, tacerea, sngele nchegat, e$rele inerte, pe
care oul le acopera att de iute cu pant si cu ipocri,ie; pre#era sa $+$i n ntuneric, lipsit de a+utorul
luinilor oar$e" :itea cu n +ur crestea ener*area #ata de durerea-i att de lunga= intensitatea ei
producea de altinteri ai ulta indignare dect cau,a" Daca -as #i lasat prada acelorasi lacrii din
pricina ortii unui #rate sau unui #iu, i s-ar #i #acut acelasi repros, ca plng ca o #eeie" Aintirea
a+oritatii oaenilor e aidoa unui ciitir parasit n care ,ac, #ara sa li se aduca cinstire, ortii pe care au
ncetat sa-i ai iu$easca" Orice durere prelungita este o insulta la adresa oenestei uitari"
-ora$iile ne-au readus n acel punct al #lu*iului unde ura sa se ridice Antinoe" Erau ai putin nueroase
dect la ducere= Lucius, pe care l-a *a,ut rar, plecase spre Roa caci tnara lui sotie tocai i nascuse un
#iu" %lecarea sa -a descotorisit de o seaa de curiosi si inoportuni" Lucrarile ncepute schi$asera
con#iguratia alului; planul *iitoarelor edi#icii se contura printre grae,ile de pant scos din #undatii; n-
a ai recunoscut nsa locul e6act al sacri#iciului" $alsaatorii si-au predat opera= ngustul sicriu de
cedru a #ost depus ntr-un sarco#ag de por#ir plasat n picioare n sala cea ai tainica a teplului" M-a
apropiat cu tiiditate de ort" %area costuat= scortoasa peruca egipteana acoperea parul" %icioarele,
n#asurate n #esi, nu ai erau dect un lung pachet al$, dar
'47
r3#ilul tnarului soi nu se schi$ase; genele aruncau pe o$ra+ii #ardati o u$ra pe care o recunostea"
nainte de
terina n#asurarea inilor, au tinut sa adir unghiile @e aur" Litaniile ncepura; ortul declara, prin gura
preotilor, ca a #ost ntotdeauna sincer, ntotdeauna cast, ntotdeauna ilos si drept, se lauda cu *irtuti pe care
daca le-ar #i practicat n atare asura s-ar #i situat de#initi* a#ara din rndul celor *ii" Mirosul rnced de
taie uplea sala; ca printr-un nor, ncerca sa-i cree, ie nsui ilu,ia unui surs; #ruosul chip
neiscat parea ca treura" A asistat la pasele agice prin care preotii silesc su#letul ortului sa intre
partial nlauntru statuilor ce urea,a a-i perpetua aintirea, precu si la alte porunci nca si ai stranii"
-nd totul s-a terinat, s-a ase,at la locul ei asca de aur, ulata dupa cea #unerara, de ceara, $racnd
D2
per#ect trasaturile chipului" &ruoasa supra#ata nealtera$ila *a resor$i curnd ntr-nsa propriile-i *irtualitati
de stralucire si caldura; ea *a rane pentru *ecie n cutia eretic nchisa, si$ol neclintit al iortalitatii" %e
piept a depus un $uchet de #lori de salc" O du,ina de scla*i a ase,at la locul sau capacul cel greu" Dar
so*ai nca n ce pri*este aplasarea orntului" Mi-a aintit ca poruncind peste tot ser$ari apoteotice,
+ocuri #une$re, eisiuni onetare, statui n pietele pu$lice, a #acut e6ceptie doar cu Roa; a teuse sa
nu sporesc anio,itatea de care e ai ult sau ai putin ncon+urat orice #a*orit strain" i spunea ca nu
*oi #i ntotdeauna acolo ca sa apar acel ornt" Monuentul pre*a,ut la portile Antinoei se *adea si el a #i
prea pu$lic, putin sigur" A urat s#atul preotilor" Ei i-au aratat n coasta unui unte din lantul ara$ic, la
circa trei ile departare de oras, una din acele pesteri sortite odinioara de regii Egiptului sa le ser*easca
drept put #unerar" Un atela+ cu $oi trase sarco#agul pe panta" -u a+utorul #rnghiilor a #ost lasat sa alunece de-
a lungul coridoarelor inei; a #ost spri+init de un perete de stnca" -opilul din -laudiopolis co$orse n
ornt ca un #araon, ca un %to-leeu" L-a lasat singur" Intra n tipul #ara de aer, #ara de luina, #ara
anotipuri si s#rsit, #ata de care orice *iata
'4(
pare scurta; atinsese statornicia, poate si calul" :ecolii acu cuprinsi n snul opac al *reii *or trece cu
iile peste orntul sau #ara sa-i redea e6istenta, dar si #ara sa i se adauge ortii, #ara sa-piedice sa #i
e6istat" Her-ogenes -a luat de $rat ca sa a a+ute sa urc din nou n aer li$er; era aproape o $ucurie sa a
a#lu iarasi la supra#ata, sa re*ad recele cer al$astru ntre doua #ete de stnca roscata" Restul calatoriei a #ost
scurt" La Ale6andria, parateasa s-a $arcat pentru Roa"
Disciplina augusta
M-a rentors n /recia pe uscat" -alatoria a #ost lunga" A*ea teeiuri sa-i nchipui ca *a #i, n od
sigur, ultia ea *i,ita o#iciala n Orient; cu att ai ult tinea sa *ad totul cu propriii ochi" Antiohia,
unde -a oprit cte*a s?ptani, i se n#atisa su$ o luina noua; era ai putin sensi$il ca altadata la
#arecul teatrelor, al ser$arilor, la placerile gradinilor de la Da#ne, la contactul cu ultiile pestrite"
Rearca din ce n ce ai ult perpetua usuratate a acestor oaeni $r#itori si ,e#leitori ce-i aduceau
ainte de gloatele din Ale6andria, prostia pretinselor e6ercitii intelectuale, etalarea $anala a lu6ului celor
$ogati" Aproape nici una dintre nota$ilitati nu $ratisa, n totalitatea lor, prograele ele de lucrari si
re#ore din Asia; se ultueau sa pro#ite n interesul orasului si ai ales al lor personal" M-a gndit la un
oent dat sa sporesc, n detrientul arogantei capitale siriene, iportanta :irnei ori a %ergaului; dar
scaderile Antiohiei snt inerente oricarei etropole; nici unul din arile orase nu e scutit de ele" De,gustul
pentru *iata citadina -a #acut sa a consacru si ai ult, daca era cu putinta, re#orelor agrare; a
contri$uit la ncheierea lungii si cople6ei reorgani,ari a doeniilor iperiale din Asia Mica; taranii a*eau
sa se $ucure de o stare ai $una, si statul de aseenea" A tinut sa *i,ite, din nou Adrianopole, n !racia,
unde *eteranii ra,$oaielor dacice si sarate se sta$ilisera n nuar are, atrasi de proprietariri gratuite si
de reduceri de ipo,ite" Acelasi plan tre$uia sa #ie pus n aplicare si la Antinoe" De ulta *ree acordase
peste tot scutiri siilare edicilor si pro#esorilor, n speranta de a
n*atatura sacra"
'4E
#a*ori,a entinerea si de,*oltarea unei clase i+locii serioase si culti*ate" Ii cunosc de#ectele, dar un stat nu
dainuie dect gratie ei"
Atena ranea etapa pre#erata; a ira ca #ruusetea acestui oras depindea att de putin de aintiri, ale
ele proprii sau cele ale istoriei; cetatea parea noua n #iecare diineata" De data aceasta a tras n ga,da la
Arrian" Initiat ca si ine la Eleusis, #usese adoptat, ca urare a acestui #apt, de una din arile #ailii
sacerdotale ale Atticii, cea a QerASi,ilor, asa cu eu nsui de*enise e$ru al #ailiei Euolpi,ilor" :e
casatorise acolo cu o tnara ateniana #ina si ndra" Andoi a ncon+urau discret cu gri+a lor" -asa le era
ase,ata la cti*a pasi de noua $i$lioteca cu care n,estrase Atena, cladire unde nu lipsea niic din ceea ce
poate #a*ori,a editatia ori odihna care o preceda= scaune coode, ncal,ire adec*ata n tipul iernilor,
deseori piscatoare, scari usor de urcat la galeriile de depo,itare a cartilor; ala$astrul si aurul unui lu6 discret
si linistitor" O gri+a speciala #usese acordata alegerii si odalitatii de aplasare a corpurilor de iluinat"
:itea tot ai ult ne*oia de a strnge si pastra *oluele *echi, de a pune pe scri$ii constiinciosi sa #aca
noi copii" Atare #ruoasa ndeletnicire i se parea tot att de urgenta ca si a+utoarele o#erite *eteranilor sau
indeni,atiile pentru #ailiile sarace si cu ulti copii; i spunea ca ar #i de a+uns cte*a ra,$oaie,
i,eria ce le urea,a, o perioada de grosolanie ori sal$aticie su$ gu*ernarea ctor*a principi $lesteati, ca
sa piara pentru totdeauna gndurile care ra,$isera pna la noi datorita #ragilelor o$iecte de #i$re si cerneala"
43
&iece indi*id, ndestul de norocos ca $ene#iciar n ai ica sau ai are asura a ostenirii culturale, i
aparea un e6ecutor testaentar #ata de neaul oenesc"
A citit ult n perioada aceasta" L-a ndenat pe &legon sa copuna, su$ titlul de Olipiade, o serie de
cronici ce a*eau sa continue Helenicele lui Geno#on, s#rsindu-se cu donia ea= plan ndra,net prin #aptul
ca #acea din *asta istorie a Roei sipla urare a celei grecesti" :tilul lui &legon e suparator de sec, dar
adunarea si laurirea
'4D
e*enientelor *a nsena totusi ce*a" Ast#el de proiect i-a strnit dorinta de a reciti pe istoricii de
odinioara; opera lor, coentata de propria ea e6perienta, -a coplesit de gn-duri negre; energia si *ointa
de $ine a #iecarui o de stat parea un #leac #ata de des#asurarea deopotri*a ntpla-toare si presta$ilita, #ata
de torentul de #apte prea con#u,e spre a #i pre*a,ute, diri+ate sau +udecate" i consacra de aseenea
tipul si poetilor; i placea sa che din trecutul ndepartat *ocile acelea $ogate si pure" De*enise
prietenul lui !eognis, aristocratul, e6ilatul, o$ser*atorul lipsit de ilu,ii si ngaduinta al tre$urilor oenesti,
gata oricnd sa deaste nselaciunile si greselile pe care le nui relele noastre" Oul acesta att de lucid a
gustat din aarele placeri ale dragostei; n ciuda $anuielilor, a gelo,iilor, a reprosurilor reciproce, prietenia
lui pentru -Arnos s-a prelungit pna la $atrnetea unuia si aturitatea celuilalt= neurirea proisa tnarului
din Megara era ai ult dect o *or$a desarta deoarece aintirea lui a ra,$atut pna la ine, la o distanta de
ai $ine de sase *eacuri" Dar dintre poetii cei *echi, -a pasionat ai ales Antiahos; i aprecia stilul
o$scur si dens, #ra,ele aple si totusi condensate la a6iu, ari cupe de $ron, uplute cu *in greu"
%re#era interpretarea pe care o daduse periplului lui Iason, Argonauticeior ult ai ala$icate ale lui
Apollo-nios= Antiahos ntelesese ai $ine isterul ori,onturilor si al calatoriilor, u$ra aruncata de oul
trecator asupra peisa+elor eterne" A plns cu pro#unda sinceritate oartea sotiei sale LAde, dnd nuele
disparutei unui lung poe n care-si a#lau locul toate legendele legate de durerea pierderii si de doliu"
Aceasta LAde, pe care poate ca n-as #i rearcat-o daca ar #i trait, de*enise o #igura #ailiara ie, ai draga
dect ulte din persoanele #einine ale propriei ele *ieti" Acele poee, aproape uitate, i redadeau
ncetul cu ncetul ncrederea n neurire"
Mi-a re*a,ut operele literare= *ersurile de dragoste, $ucatile oca,ionale, oda nchinata aintirii %lotinei"
%oate ca ntr-o ,i cine*a *a #i ispitit sa le citeasca" A e,itat n Jta unui grupa+ de *ersuri licentioase; una
peste alta, a
'44
s#rsit prin a le include" Oaenii cei ai onora$ili copus atare *ersuri" si #ac din ele o +oaca; as #i pre#erat
ca ale ele sa #ie alt#el, iaginea e6acta a ade*arului gol-golut" Aici nsa, ca si aiurea, snte nchisi ntre
,a$relele locuril3r coune= ncepea sa nteleg ca ndra,neala spiritului nu a+unge ea singura ca sa ne
de$arasa de ele si ca poetul nu n*inge rutina si nu-si ipune cu*intelor propriul sau gnd dect prin
e#orturi tot att de lungi si de asidue ca acti*itatile ele de parat" n ce a pri*este, nu putea a*ea
pretentia la altce*a dect la rarele satis#actii ale aatorului= daca din graada aor#a *or supra*ietui doua
sau trei *ersuri, nca *a #i ult" !otusi ncerca sa schite, n acea *ree o opera destul de a$itioasa,
+uatate pro,a, +uatate *ersuri, n care intentiona sa cuprind deopotri*a seriosul si ironia, #aptele ciudate
o$ser*ate n cursul *ietii, editatii, unele *ise; #irul cel ai su$tire ar #i constituit legatura ntregului; ar #i
#ost un #el de :atiricon ai aar" As #i e6pus acolo #ilo,o#ia pe care i-o nsusise, ideea heracliteana a
schi$arii si rentoarcerii" Dar a lasat deoparte ast#el de proiect prea *ast"
Anul acesta a a*ut cu preoteasa care odinioara a initiase la Eleusis, si al carei nue tre$uie sa rana
secret, ai ulte con*or$iri n cursul carora au #ost sta$ilite, unul cte unul, detaliile cultului lui Antinous"
Marile si$oluri eleusine continuau sa distile,e pentru ine o licoare datatoare de liniste; poate ca luea nu
are nici un sens, dar daca are *reunul, acesta e e6priat la Eleusis cu ai ulta ntelepciune si no$lete dect
altunde" :u$ in#luenta acestei #eei a nceput sa #ac partirile adinistrati*e ale Antinoei, a deelor, a
stra,ilor, a c*artalelor ur$ane, planul unei lui di*ine si n acelasi tip iaginea trans#igurata a propriei
ele *ieti" !oate si capatasera acolo locurile lor, Hestia si >achus, ,eii cainului si ai orgiei, di*initatile
ceresti si cele in#ernale" I-a adus si pe straosii ei iperiali, !raian, Ner*a, de*eniti parte integranta a
acestui siste de si$oluri" %lotina si a*ea rostul ei; $una Matidia era asiilata Deetrei; sotia ea nsasi,
cu care pe atunci a*ea relatii destul de cordiale, #igura n respecti*ul corte-
'4)
giu al persona+elor di*ine" -te*a luni ai tr,iu a dat unui cartier al Antinoei nuele sorei ele %aulina"
:#r-sise prin a a certa cu sotia lui :er*ianus, dar o data trecuta pe luea cealalta, %aulina a*ea sa-si
4'
recapete, n acest 3ras al aintirilor, locul ei unic de sora" !rista $ucata de pant de*enise ase,area ideala a
pacarii si aducerii ainte, -piile Eli,ee ale unei *ieti, lacasul n care contradictiile se sting, unde #iece
lucru, la ni*elul lui, este deopotri*a sacru"
n picioare, n #ata unei #erestre a casei lui Arrian, su$ noaptea presarata cu stele, a gndea la cu*intele pe
care preotii egipteni le sapasera pe sarco#agul lui Antinous= s-a supus poruncii cerului" :e putea oare ca cerul
sa ne dea porunci si ca cei ai $uni dintre noi sa le auda n *ree ce restul oaenilor nu percep dect o
liniste ,dro$itoare< %reoteasa eleusina si Ha$rias credeau" As #i *rut sa le dau dreptate" A re*a,ut n inte
pala aceea stearsa de oarte, asa cu a pri*it-o pentru ultia oara n diineata $alsaarii; liniile ce
a nelinistisera odinioara nu se ai a#lau; ea arata ca o ta$lita cerata de pe care #usese stearsa porunca dusa
la ndeplinire" Dar ast#el de a#iratii categorice luinea,a #ara sa ncal,easca, aidoa stralucirii stelelor ce
#ace si ai neagra noaptea din +ur" Daca sacri#iciul lui Antinous #usese cntarit n #a*oarea ea, unde*a, ntr-
o $alanta di*ina, re,ultatele acestei cuplite daruiri de sine nu se #acusera nca sitite; atare $ine#aceri nu
erau nici ale *ietii, nici acar ale neuririi" A$ia de ndra,nea sa le caut un nue" -teodata, la rare
inter*ale, o palida luina clipea rece la ori,ontul cerului eu; ea nu n#ruuseta nici luea, nici pe ine
nsui; continua sa a sit ai degra$a naruit dect sal*at"
-a n *reea aceea 9uadratus, episcopul crestinilor, i-a triis o apologie a credintei sale" A*ea ca
principiu entinerea #ata de aceasta secta a liniei de coportaent strict echita$ile, trasata de !raian n
,ilele apogeului doniei; reaintise tocai gu*ernatorilor din pro*incii ca de protectia legilor se $ucura
toti cetatenii si ca ponegri-torii crestinilor *or #i pedepsiti daca *or acu,a #ara do*e,i"
'42
Dar ct de ica toleranta aratata #anaticilor i #ace sa creada iediat n e6istenta unei sipatii pentru cau,a
l3r-a$ia-i pot nchipui ca din ine 9uadratus spera sa #acg un crestin; n tot ca,ul tinea sa-i do*edeasca
superioritatea doctrinei lui si ai ales lipsa ei de noci*itate pentru stat" I-a citit lucrarea; a a*ut chiar
curio,itatea sa-l pun pe &legon sa strnga in#oratii despre *iata tnaru-lui pro#et pe nue Isus, care
nteeiase secta, urind, cu aproape o suta de ani n ura, ca *ictiaa lipsei de toleranta e*reiesti" %are-se
ca tnarul ntelept lasase precepte destul de aseanatoare celor ale lui Or#eu cu care discipolii lui l copara
uneori" Dincolo de pro,a e6tre de plata a lui 9uadratus, aprecia totusi #arecul nduiosator al *irtutilor
celor sipli, $unatatea, ne*ino*atia lor, apropierea ce-o *adeau unii #ata de altii; totul seana #oarte $ine cu
asociatiile pe care scla*ii sau saraciea le nteeia,a aproape peste tot prin ahalalele agloerate ale
oraselor, n cinstea ,eilor nostri; n snul unei lui care, n ciuda tuturor e#orturilor depuse, rane cruda si
indi#erenta la ne*oile si sperantele oaenilor, aceste ici societati de a+utor reciproc o#era ne#ericitilor un
punct de spri+in si o ng-iere" Era nsa de aseenea constient si de unele pericole" Atare glori#icare a
*irtutilor in#antile si ser*ile se #acea n detrientul calitatilor ult ai *irile si ai lucide; ghicea, su$
inocenta arginita si #ada, intransigenta #eroce a sectarului #ata de alte #eluri de *iata si gndire dect ale
sale, orgoliul insolent care-l #ace sa se pre#ere restului oaenilor, precu si *ederea *oluntar arginita de
ochelari de cal" M-a saturat destul de repede de arguentele nselatoare ale lui 9uadratus si de #iriiturile
de #ilo,o#ie pruutate cu stngacie din scrierile nteleptilor nostri" Ha$rias, ereu preocupat de cultul cel
ai potri*it ce tre$uia practicat ntru cinstirea ,eilor, era nelinistit de progresul sectelor de acest #el n rndul
populatiei de +os a arilor orase; el se teea pentru *echile noastre religii care nu ipun oului +ugul nici
unei doge, se pretea,a la interpretari tot att de di#erite ca si natura nsasi, lasnd li$ertate spiritelor austere
sa-si plasuiasca, daca *or, o orala ult
')3
niai nalta, #ara sa constrnga asele la precepte prea stricte pentru a nu da iediat nastere *iolentei si
ipocri,iei" Arrian partasea aseenea *ederi" O seara ntreaga i-a pe-trecut-o cu el discutnd porunca de
a-ti iu$i aproapele ca pe tine nsuti; aceasta e din cale a#ara de potri*nica naturii oenesti ca sa #ie ntocai
si sincer urata de gloata care se *a iu$i ntotdeauna e6clusi* pe sine; nteleptul i s-ar putea supune tot att
de putin caci el nu se iu$este cu precadere pe sine nsusi"
De altinteri n nueroase pri*inte gndirea #ilo,o#ilor nostri i parea, la rndu-i, liitata, con#u,a sau
sterila" !rei s#erturi din e6ercitiile noastre intelectuale nu snt dect $roderii pe *id; a ntre$a daca tot ai
ultul acinat n gol se datora scaderii inteligentei sau declinului caracterelor; oricu ar #i, ediocritatea
intelectuala este nsotita aproape pretutindeni de o uiitoare +osnicie su#leteasca, l nsarcinase pe Herodes
Atticus sa supra*eghe,e constructia unei retele de apeducte n !roada; a pro#itat, risipind #ara rusine
#ondurile pu$lice; cheat sa dea socoteala, raspunse ca e su#icient de $ogat spre a acoperi toate de#icitele;
aceasta $ogatie nsasi constituia un scandal" !atal lui, ort de putina *ree, a #acut ce a #acut pentru a-l de,-
47
osteni #ara sa $age de seaa, si anue nultind nuarul donatiilor testaentare catre cetatenii Atenei;
Herodes a re#u,at categoric sa e6ecute lasaintele parintesti; de aici a iesit un proces care durea,a nca" La
:irna, %oleon, apropiatul eu de odinioara, si-a peris sa trnteasca usa n nas unei delegatii de senatori
roani care cre,use ca poate conta pe ospitalitatea lui" !atal tau Antoninus, cel ai $lnd dintre oaeni, si-a
iesit din #ire; oul de stat si so#istul au s#rsit prin a se ncaiera; acest pugilat neden de un *iitor parat
era nca si ai rusinos pentru un #ilo,o# grec" &a*orinus, piticul hraparet pe care l-a coplesit cu $ani si
onoruri, colporta peste tot *or$e de duh al caror o$iect l constituia persoana ea" -ele trei,eci de legiuni de
care dispunea ar #i #ost, dupa el, singurele arguente *ala$ile n disputele #ilo,o#ice pe care a*ea
*anitatea sa Ke sustin si n decursul carora nu uita sa lase paratului
')'
ultiul cu*nt" Asta nsena ca a acu,a n acelasi tip de ultuire de sine si de prostie; nsena, ai
ales, ca se #alea cu eschina lui lasitate" %edantii se supara nsa ntotdeauna cnd le arati ca le cunosti, ct si
ei, eseria; totul ser*ea de prete6t pentru rearcile lor rautacioase; a dispus sa se includa n prograul
scolilor operele prea negli+ate ale lui Hesiod si Ennius; aceste spirite rutiniere i-au atri$uit ndata intentia
de a-i detrona pe Hoer si pe lipedele .ergilius pe care totusi i cita n od #rec*ent" Nu era niic de
#acut cu ast#el de oaeni"
Arrian era din alt aluat" i placea sa discut cu el despre orice" %astrase tnarului $itinian o aintire
luinoasa si gra*a" Ii era recunoscator pentru ca acorda acestei prietenii, careia-i #usese artor, rangul
arilor legaturi utuale de odinioara; *or$ea despre el din cnd n cnd si cu toate ca nici o inciuna nu
era rostita, a*ea uneori ipresia ca sit n *or$ele noastre o oarecare nota #alsa; ade*arul disparea su$
su$li" Era aproape tot att de de,aagit si de Ha$rias= a*usese pentru Antinous de*otaentul or$ al unui
scla* $atrn pentru stapnul sau tnar, dar, preocupat peste asura de cultul noului ,eu, parea ca pierduse
aproape orice aintire a celui ce #usese n *iata" -el putin negrul eu Eu#orion o$ser*ase lucrurile ai
deaproape, Arrian si Ha$rias i erau dragi si nu a sitea ctusi de putin superior celor doi oaeni de
$ine, dar cteodata i parea ca snt singurul care a straduiesc sa ran cu ochii deschisi"
Da, Atena continua sa #ie #ruoasa si nu regreta ca i-a supus *iata disciplinelor grecesti" !ot ce e
oenesc, ordonat si lucid n noi se datoreste acestora" i spunea cteodata ca usor greoiul aer serios al
Roei, sentientul continuitatii, gustul ei pentru concret #usesera totusi necesare trans#orarii n realitate a
ceea ce n /recia ranea o adira$ila perspecti*a spirituala, un #ruos a*nt al su#letului" %laton a scris
:tatul, glori#icnd ideea Dreptatii, dar noi snte aceia care, cu e6perienta propriilor greseli, ne stradui din
rasputeri sa #ace din stat o asina capa$ila sa #ie de #olos oaenilor, cu ct ai ici riscuri de
')7
a-i ,dro$i" -u*ntul #ilantropie este grecesc, dar +uristul :al-*ius Iulianus si cu ine lucra la odi#icarea
i,era$ilei conditii a scla*ului" Asiduitatea, pre*ederea, aplecarea asupra detaliului, corectnd ndra,neala
*ederilor de ansa$lu, au constituit pentru ine calitati deprinse la Roa" Mi se ntipla sa regasesc n
stra#undul su#letului agni#icele peisa+e elancolice *ergiliene precu si crepusculele sale *oalate de
lacrii; a cu#unda nca si ai adnc si dadea peste tristetea ar,atoare a :paniei, peste *iolenta ei arida=
a gndea la stropii de snge celtic, i$eric, punic poate, ce se *or #i in#iltrat n *inele colonistilor roani ai
unicipiului Italica; i aintea ca tatal eu #usese supranuit A#ricanul" /recia -a a+utat sa pretuiesc
atare eleente ce nu erau grecesti" Acelasi lucru se ntiplase si cu Antinous; a #acut din el iaginea
nsasi a acestei tari pasionate de #ruusete; *a #i #iind poate ultiul ,eu" si totusi %ersia ra#inata si !racia
sal$atica se aalgaasera n >itinia cu pastorii stra*echii Arcadii= pro#ilul delicat arcuit aintea pe cel al
pa+ilor lui Osroes; #ata larga cu poetii proeinenti era cea a calaretilor traci ce galopau pe tarurile
>os#orului si care seara i,$ucnesc n cntece aspre si triste" Nici o #orula nu era su#icient de copleta spre
a contine totul"
!erina n acel an re*i,uirea constitutiei Atenei, nceputa cu ult nainte" Re*enise, n asura
posi$ilului, la *echile legi deocratice ale lui -listene" Reducerea nuarului #unctionarilor usura #inantele
statului; a pus capat arendarii ipo,itelor, un siste de,astruos, din pacate nca practicat ici si colo de
catre adinistratiile locale" Institutii uni*ersitare, create ca n aceeasi *ree, au a+utat Atena sa rede*ina
un iportant centru de studii" Aatorii de #ruusete care, naintea ea, *eneau n nuar are n acest oras
se ultuisera sa-i adire onuentele, #ara sa se preocupe de saracia tot ai are a locuitorilor sai"
Dipotri*a, a #acut totul ca sa nultesc sursele de *enit ale acestui pant sarac" Unul din arile proiecte
ale doniei ele s-a plinit cu putina *ree nainte de a parasi Atena= n#iintarea de a$asade anuale prin
inter-
4(
')(
ediul carora se *or trata ulterior tre$urile ntregii l+ grecesti au redat odestului si per#ectului oras rangul
lu+ de etropola" Ast#el de plan nu de*enise realitate dect dupa spinoase negocieri cu orasele geloase de
supreatia Atenei sau care nutreau potri*a ei uri seculare si anacronice; totusi, ncetul cu ncetul, ratiunea
si chiar entu,iasul au i,$ndit" %ria din aceste adunari a coincis cu deschiderea Olipeionului cultului
pu$lic; teplul de*enea ai ult dect oricnd si$olul unei /recii rennoite"
-u atare oca,ie a a*ut loc n teatrul lui DionAsos o serie de spectacole deose$it de reusite" Ocupa un loc,
putin ai ridicat, lnga cel al Hiero#antelui; preotul lui Antinous l-a a*ut de atunci nainte pe al sau printre
nota$ilitati si cler" A dispus sa se areasca scena teatrului; noi $asorelie#uri o podo$eau; pe unul din
ele, tnarul ei $itinian priea de la ,eitatile eleusiene un #el de cetatenie eterna, n stadionul panatenaic,
trans#orat pentru cte*a ore ntr-o padure de po*este, a organi,at o *natoare n *ederea careia #usesera
aduse o ie de sal$aticiuni; a #ost e*ocata ast#el, n scurtul inter*al al unei ser$ari, cetatea agresata si cruda
a lui Hipolit, slu+itor al Dianei, si a lui !e,eu, to*arasul lui Hercule" -te*a ,ile ai tr,iu, a parasit Atena"
De atunci nu -a ai ntors acolo"
Adinistrarea Italiei, lasata tip de *eacuri la $unul plac al pretorilor, nu #usese niciodata de#initi*
codi#icata" Edictul perpetuu, care o regleentea,a o data pentru totdeauna, datea,a din aceasta perioada a
*ietii ele; de ani n sir purta corespondenta cu :al*ius Iulianus pri*itoare la re#orele preconi,ate;
rentoarcerea ea la Roa a precipitat punerea lor la punct" Nu era *or$a de a pri*a orasele italice de
li$ertatile lor ci*ile, ci dipotri*a, a*ea totul de cstigat, aici ca si aiurea, din a nu ipune cu #orta o
unitate #actice; snt chiar surprins ca aceste unicipii adesea ai *echi dect Roa, snt dispuse sa renunte
aht de gra$nic la o$iceiurile lor, uneori #oarte ntelepte, pentru a se asiila cu totul capitalei" :copul eu era
pur si siplu de a reduce ultiea contradictiilor si a$u,urilor ce
s#rsesc prin a #ace din procedura un hatis n care oaenii de $ine nu cutea,a sa se a*enture,e si n care
$anditii pro-pasesc" !rea$a aceasta -a o$ligat la nueroase deplasari n interiorul peninsulei" M-a oprit
de ai ulte ori la >aiae, n *echea *ila a lui -icero pe care o cuparase la nceputul principatului eu;
a interesa de tinutul -apaniei care-i aintea de /recia" %e tarul Adriaticei, n icul orasel Hadria,
de unde straosii ei, cu aproape patru *eacuri n ura, au eigrat n :pania, a #ost cinstit cu cele ai
nalte #unctii unicipale; n apropierea #urtunoasei ari al carei nue l port, a regasit urnele #ailiei ntr-
un colu$ariu ca,ut n ruina" n #ata lui, gndul -a dus la acei oaeni despre care nu stia niic, dar din
care pro*enea si a caror spita se stingea o data cu ine" La Roa se lucra la arirea ausoleului eu
colosal, caruia Decrianus i-a odi#icat cu pricepere planul" :e lucrea,a nca si asta,i" Egiptul i-a sugerat
ideea coridoarelor circulare, a rapelor alunecnd catre sali su$terane; concepuse ideea unui palat al ortii
ce nu-i *a #i re,er*at nuai ie sau urasilor iediati, ci n care *or *eni sa-si a#le odihna paratii
*iitorului de care ne separa perspecti*e de *eacuri" %rincipi ce nca nu s-au nascut si au de+a destinat n
ornt locul lor" M-a preocupat si podo$irea cenota#ului ridicat pe -pul lui Marte n aintirea lui
Antinous, pentru care o cora$ie-plat#ora, *enita de la Ale6andria, de$arcase o$eliscuri si s#incsi" Un nou
proiect -a a$sor$it ulta *ree si continua sa o #aca= Odeonul, $i$lioteca odel, dotata cu sali de cursuri
si con#erinte si care *a #i la Roa centrul de cultura greaca" A hotart ca edi#iciul sa #ie ai putin splendid
dect noua $i$lioteca din E#es, construita cu trei sau patru ani ai nainte, ai putin elegant si gratios dect
cea din Atena" Na,uiesc sa #ac din atare #undatie eula, daca nu egala Mu,eului din Ale6andria; de,*oltarea
ei ulterioara ti *a cadea n sarcina" Lucrnd la ea a gndesc deseori la #ruoasa inscriptie ase,ata de
%lotina pe pragul $i$liotecii ridicate prin propria-i gri+a n centrul &orului lui !raian= :pital al su#letului"
')C
')E
.ila era ntr-un stadiu a*ansat de #inisare, ast#el ca pu tea sa-i transport acolo colectiile, instruentele
u,icale, cele cte*a ii de carti cuparate aproape peste tot n cursul calatoriilor ele" A dat o serie de
ser$ari pu:e la cale cu igala n toate pri*intele, de la eniul eselor pna la lista destul de selecti*a a
oaspetilor" Binea ca totul sa se potri*easca #ruusetii linistite a gradinilor si salilor; ca #ructele sa #ie la #el
de ra#inate ca si concertele, iar succesiunea #elurilor de ncare deopotri*a de riguroasa ca ci,elura *eselei
de argint nsasi" %entru ntia data a interesa de alegerea alientelor; a dat dispo,itie sa se *eri#ice daca
stridiile *in din lacul Lucrinus si daca cre-*etele au #ost pescuite n rurile /aliei" Din dispret pentru
negli+enta popoasa ce caracteri,ea,a prea adesea asa iperiala a sta$ilit regula ca #iecare #el i *a #i
n#atisat nainte de a #i o#erit chiar celui ai nensenat dintre in*itati; insista sa *eri#ic eu nsui
socotelile >ucatarilor si #urni,orilor; i-aintea uneori ca $unicul #usese a*ar" Micul teatru grecesc al
4C
.ilei ct si teatrul latin, a$ia ce*a ai are, nu #usesera terinate nici unul, nici celalalt; cu toate acestea a
pus n scena cte*a piese" Din ordinul eu au #ost +ucate tragedii si pantoie, drae u,icale si #arse"
Iu$ea ai ales ginastica su$tila a dansurilor; -a descoperit pasionat de dansatoarele cu castaniete
care-i ainteau de /ades si de ntile spectacole la care asistase, copil #iind" i placeau ,gootul acela
sec, $ratele ridicate, re*arsarea ori n#asurarea *alurilor, dansatoarea ce ncetea,a de a #i #eeie ca sa de*ina
cnd nor, cnd pasare, cnd *al, cnd trirea" A #acut chiar o scurta pasiune pentru una din aceste creaturi"
-inii de *natoare si hergheliile nu #usesera negli+ate n cursul a$sentelor ele; a regasit parul aspru al
priilor, ro$a atasoasa a cailor, *eselul crd al pa+ilor" A organi,at n U$ria cte*a *natori, pe alurile
lacului !rasienus, sau, ai n apropierea Roei, n padurile Al$ei" %lacerea si realuase locul n *iata ea;
secretarul Onesios i ser*ea de #urni,or" El stia cnd tre$uia sa e*ite unele aseanari, ori dipotri*a, sa
le caute" Dar aceasta #aptura gra$ita si distrata nu putea
')D
#i ctusi de putin iu$ita" Intlnea ici si colo o #iinta ai tandra ori ai #ina dect altele, cte una ce erita
osteneala de a #i ascultata *or$ind sau chiar de a #i re*a,uta" Ast#el de prile+uri erau rare, #ara ndoiala din
*ina ea" De o$icei a ultuea sa-i potolesc sau sa-i nsel #oaea" Alteori i se ntpla sa ncerc
pentru atare +ocuri indi#erenta unui $atrn"
n orele de insonie, parcurgea coridoarele .ilei, ratacind din sala n sala, deran+nd cteodata *reun
ester ce lucra la plasarea n opera a unui o,aic; cerceta n trecere un satir de %ra6itele, a oprea n
#ata e#igiilor celui disparut" &iecare ncapere a*ea cte una, si #iecare portic" Apara cu pala #lacara
opaitului; atingea cu degetul pieptul de piatra" Ast#el de con#runtari coplicau sarcina eoriei;
ndeparta, ca pe o draperie, al$eata %aros-ului ori a %entelicului, urca, ct putea ai $ine, de la
contururile io$ile la #ora *ie, de la arura dura la carne, i continua rondul; statuia chestionata
recadea n noapte; opaitul i luina la cti*a pasi alta iagine; arile #iguri al$e nu se deose$eau cu niic
de #antoe" Ma gn-dea cu aaraciune la pasele prin care preotii egipteni atrasesera su#letul ortului
nlauntrul siulacrelor de len ce le #oloseau pentru cult; procedase ca ei; *ra+ise pietrele care la rndul
lor -au *ra+it; nu *oi ai scapa niciodata de aceasta tacere, de acest #rig, ai aproape de ine, de acu
nainte, dect caldura si *ocea celor *ii; pri*ea cu pi,a chipul prie+dios cu sursul lui aagitor" Dar,
nuai cte*a ceasuri ai tr,iu, ntins pe pat, lua hota-rrea sa-i coand lui %apias din A#rodisias o noua
statuie; pretindea o #ora si ai e6acta a o$ra+ilor, acolo unde ei se adncesc neo$ser*a$il su$ tple, o
aplecare ai olateca a girului spre uar; *oi pune sa #ie nlocuite cununile din +oarda de *ita sau nodurile
din pietre pretioase cu splendoarea siplilor ,ulu#i naturali" Nu uita sa cer golirea $asorelie#urilor ori
$usturilor spre a le icsora greutatea si a #ace ast#el ai usoara transportarea lor" -ele ai aseanatoare
dintre toate iaginile -au nto*arasit pre-
')4
rutindeni; i pasa chiar prea putin daca snt #ruoase sau nu"
n aparenta *iata ea era nteleapta; a consacra cu ai ulta hotarre dect altadata eseriei de parat;
i ndeplinea sarcinile poate cu ai ult discernant daca nu cu aceeasi pasiune ca odinioara" A
pierdut nitel din gustul pentru idei si contacte noi, din supletea spiritului care-i ngaduia sa ader la odul
de gndire al altuia, sa pro#it de el, cntarindu-l totodata" -urio,itatea, n care pe *reuri ntre*edea
ecanisul nsusi al propriei puteri de +udecata, unul din teeiurile etodei ele, nu se ai ani#esta dect
pri*itor la detalii cu totul insigni#iante; des#acea scrisorile destinate prietenilor, lucru care-i supara; -a
au,at scurta *ree aceasta ochiada asupra aorurilor si certurilor lor de #ailie" De alt#el era *or$a si de o
u$ra de $anuiala; cte*a ,ile a #ost prada #ricii de a #i otra*it, cuplita teaa *a,uta odinioara de ine n
pri*irea lui !raian $olna* si pe care un principe nu ndra,neste sa o arturiseasca #iindca pare grotesca atta
*ree ct nici o tentati*a nu o +usti#ica" Atare o$sesie surprinde la un o si-asa cu#undat n editatia asupra
ortii, dar nu a laud ca as #i ai consec*ent dect oricare altul" &urii ascunse, intolerante sal$atice a
cuprindeau pentru cele ai ici prostii, #ata de eschinariile cele ai o$isnuite, un de,gust de la care nu
a e6cepta pe ine nsui" lu*enal a ndra,nit sa insulte ntr-una din :atirele lui pe iul %aris care-i
placea" Ma saturase de acest poet u#lat si ustrator; #acea prea putin ha, de grosolanul sau dispret
pentru Orient si /recia, de cultul sau a#ectat pentru pretinsa siplitate a parintilor nostri, de aestecul de
descrieri detaliate ale *iciului si de declaatii *irtuoase care gdila siturile cititorului, ntarindu-i totodata
ipocri,ia" -a o de litere, a*ea totusi dreptul la anuite ena+aente; l-a cheat la !i$ur pentru a-i
aduce personal la cunostinta sentinta de e6il" Dispretuitorul lu6ului si placerilor Roei putea de atunci
4E
ncolo sa studie,e la #ata locului ora*urile din pro*incie; insultele aduse #ruosului %aris au arcat
s#rsirul propriei
sale piese" -a n aceeasi *ree s-a instalat si &a*orinus n con#orta$ilul lui e6il n -hios unde i-ar #i
placut si ie sa locuiesc, dar de unde *ocea-i acra nu a ai putea atinge" !ot pe atunci a alungat cu
rsa*ie dintr-o sala de ospete pe un negustor de ntelepciune, pe un cinic nespalat care se *aicarea ca oare
de #oae ca si cu ast#el de creatura erita altce*a ai $un de #acut; a #ost nespus de satis#acut *a,ndu-l
pe li$ut #rngndu-se n doua din i+loc de #rica si lund-o din loc nsotit de latratul cinilor si de rsul
$at+ocoritor al pa+ilor= ultiea netre$nica a #i-- lo,o#ilor si literatorilor de rnd nu-i ai spunea niic"
-ele ai nensenate neultuiri pri*ind *iata politica a scoteau din #ire, asa cu se ntpla la .ila cu
a$ia o$ser*a$ila deni*elare a unui pa*ient, cu cte*a picaturi de ulei pe arura unei ese, cu cel ai
ic de#ect al unui o$iect pe care-l *oia #ara iper#ectiuni si #ara de pata" Un raport al lui Arrian, nuit de
curnd gu*ernator al -apadociei, -a pus n garda n ce-l pri*ea pe &aras-anes care continua n icul sau
regat de pe alul Marii -aspice sa +oace du$lul +oc ce ne costase scup su$ !raian" Acest regisor pingea
n ascuns catre #rontierele noastre hoardele de alani $ar$ari; certurile lui cu Arenia puneau n prie+die
pacea n Orient" -heat la Roa, a re#u,at sa *ina, asa cu re#u,ase de+a sa asiste la con#erinta de la :a-
osata, cu patru ani n ura" In chip de scu,a i-a triis n dar trei sute de *esinte tesute cu #ir de aur,
straie regesti pe care a ordonat sa le poarte n arena criinalii dati prada #iarelor" Actul acesta putin
cupanit -a satis#acut aidoa gestului celui care se scarpina pna la snge" A*ea un secretar, persona+
ediocru pe care-l pastra #iindca stia teeinic u,antele cancelariei, dar care a scotea din ra$dari cu
su#icienta-i artagoasa si ncapatnata, cu re#u,ul lui de a aplica noile etode, cu ania-i de a insista la
nes#rsit asupra detaliilor inutile" %rostul asta -a ener*at ntr-o ,i ai ult ca de o$icei; a ridicat na sa-
l lo*esc; din ne#ericire tinea un stil care l-a chiort de ochiul drept" Nu *oi uita niciodata acel urlet de
durere, $ratul ndoit cu stngacie ca sa e*ite lo*itura, #ata con*ulsionata
'))
')2
din care tsnea sngele" A pus sa #ie cautat iediat Her-ogenes care dadu priele ngri+iri; a #ost
consultat apoi oculistul -apito" Fadarnic; ochiul era pierdut" -te*a ,ile ai tr,iu oul si-a reluat lucrul; o
$anda i tra*ersa chipul" A triis sa-l chee; i-a cerut cu uilinta sa #i6e,e el nsusi copensatia ce i se
datora" Mi-a raspuns cu un surs rautacios ca nu-i cerea dect un singur lucru, un alt ochi drept" L-a
pastrat n ser*iciul eu; pre,enta lui constituie un a*ertisent, poate si o pedeapsa" Nu *oise sa-l chiorasc
pe acest nenorocit" Dar nu *oise nici sa oara la doua,eci de ani un copil care a iu$ea"
!re$urile e*reiesti ergeau din rau n ai rau" La Ierusali, lucrarile erau pe terinate n ciuda opo,itiei
*iolente a grupurilor de ,eloti" &usesera coise cte*a greseli, repara$ile ca atare, dar de care au stiut sa
pro#ite cu repe,iciune instigatorii la tul$urari" Legiunea a ,ecea E6pe-ditionara are ca e$lea un istret;
aceasta insigna a #ost ase,ata deasupra portilor orasului, dupa cu se o$isnuieste; populatia, putin
#ailiari,ata cu iaginile pictate sau sculptate care-i snt de secole inter,ise de o superstitie #oarte
daunatoare propasirii artelor, a luat respecti*a e$lea drept repre,entarea unui porc, *a,nd n ast#el de
#leac o insulta adusa credintelor israeliene" :ar$atorile Anului Nou e*reiesc, cele$rate cu are ,ar*a de
tropete si cornuri de $er$ec, dadeau de #iecare data loc la ncaierari sngeroase; autoritatile noastre au
inter,is lectura n pu$lic a unei relatari legendare a*nd ca su$iect #aptele unei eroine e*reice care ar #i a+uns,
su$ un nue de pruut, concu$ina regelui persan si ast#el ar #i asacrat cu sal$aticie pe dusanii
poporului dispretuit si persecutat din care pro*enea" Ra$inii au procedat n asa chip nct sa citeasca noaptea
ceea ce gu*ernatorul !ineus Ru#us le inter,isese n cursul ,ilei; po*estirea #eroce n care persii si e*reii se
ntreceau n atrocitati e6cita pna la ne$unie #uria nationalista a ,elotilor" n #ine, acelasi !ineus Ru#us, o de
altinteri destul de ntelept si despre care nu se putea spune ca nu era la curent cu legendele si traditiile
Israelului, a luat
'23
hotarrea sa e6tinda si asupra practicii e*reiesti a circu-ci,iunii pedepsele se*ere ale legii pe care o
proulgase potri*a castrarii si care *i,a ai ales utilarea tinerilor scla*i n scopuri lucrati*e sau de
de,at" :pera sa stearga ast#el unul din senele prin care Israelul pretinde ca se deose$este de restul
neaului oenesc" Mi-a dat cu att ai putin seaa de prie+dia acestei asuri, atunci cnd a a#lat de
ea, cu ct ulti e*rei luinati si $ogati ce pot #i n-tlniti la Ale6andria si la Roa au renuntat sa-si supuna
copiii unei practici care-i #ace ridicoli n $aile pu$lice si n gina,ii, ncercnd sa ascunda la ei nsisi
4D
rusinoasele ure" Nu stia ct de ult se deose$esc $ancherii colectionari de *ase Arine de ade*aratul
Israel"
A ai spus= niic din toate acelea nu era de nereparat, dar ura, dispretul reciproc, ranchiuna erau" n
principiu, iudaisul si are locul lui printre religiile iperiului; n #apt, Israelul re#u,a de *eacuri sa #ie un
popor printre altele, a*ndu-si un ,eu printre ,ei" Dacii cei ai sal$atici stiau ca Falo6is al lor se nueste
la Roa Iupiter; punicul >aal de pe untele -assios a #ost identi#icat #ara di#icultate cu !atal care tine n
na .ictoria si din care a luat nastere ntelepciunea; egiptenii, att de ndri totusi de traditiile lor de ,ece
ori seculare, consit sa *ada n Osiris un >achus n*estit cu atri$ute #unerare; cruntul Mithras se stie #rate
cu Apolo" Nici un nea, cu e6ceptia lui Israel, nu are tru#ia de a #ereca ntregul ade*ar n liitele nguste ale
unei singure conceptii di*ine, insult?nd ast#el di*ersitatea dune,eirii care cuprinde totul; nici un alt ,eu nu
a inspirat adoratorilor lui dispretul si ura #ata de cei ce se nchina la alte altare" Asadar, tinea cu att ai
ult sa #ac din Ierusali un oras ca oricare unde sa poata coe6ista n pace ai ulte neauri si credinte;
uitase aproape cu totul ca orice lupta ntre #anatis si $unul-sit se terina cu n#rngerea celui din ura"
Deschiderea de scoli in care se preda carte greceasca a scandali,at clerul *echiului oras; ra$inul Iosua, o
agrea$il si culti*at, cu care statuse de *or$a destul de des la Atena, dar care se straduia sa-i #ie iertate de
propriu-i nea cultura straina si legaturile
'2'
ce le a*ea cu noi, a poruncit discipolilor sai sa nu se consacre acestor studii pro#ane dect daca *or gasi sa le
dedice o ora care sa nu apartina nici ,ilei, nici noptii, deoarece Legea e$raica tre$uie studiata ,i si noapte"
Isael, e$ru de *a,a al sanhedrinului si care trecea drept cstigat pentru cau,a Roei, a lasat pe nepotul
sau >en Daa sa oara dect sa accepte ser*iciile chirurgului grec triis de !ineus Ru#us" n *ree ce la
!i$ur se ai cautau nca i+loacele de a paca spiritele, #ara a lasa ipresia ca se cedea,a pretentiilor
#anaticilor, n Orient situatia de*enise #oarte gra*a; la Ierusali reusise un atac prin surprindere al ,elotilor"
Un a*enturier aparut din dro+dia neaului sau, un oarecare :ion care-si spunea >ar Qoh$a, &iul :telei, a
+ucat n aceasta re*olta rolul de proiectil sau de oglinda incendiara" Nu a pot pronunta asupra nuitului
:ion dect din ceea ce i s-a spus; l-a *a,ut doar o singura data #ata n #ata, n ,iua n care un centurion
i-a adus capul lui taiat" :nt nsa gata sa-i recunosc acea parte de geniu de care e totdeauna ne*oie spre a te
ridica att de repede si de sus n tre$urile oenesti; nu te poti ipune n atare asura #ara sa ai acar o
di$acie, #ie ea ct de grosolana" E*reii oderati au #ost cei dinti care l-au n*inuit pe pretinsul &iu al :telei
de nselaciune si ipostura; personal, cred ai degra$a ca atare spirit incult era din rndul celor con*insi de
propriile lor inciuni, iar la el #anatisul ergea na n na cu siretenia" :ion se dadea drept eroul
asteptat de *eacuri de poporul e*reu ca sa-i plineasca a$itiile si urile; acest deagog se proclaa Mesia
si rege al Israelului" >atrnul ASi$a, care-si pierduse intile, pli$a de haturi calul a*enturierului pe stra,ile
Ierusaliului; arele preot Elea,ar a res#intit teplul pretins pngarit de cnd *i,itatori necircucisi i-au
trecut pragul; grae,i de are intrate su$ pant de aproape doua,eci de ani au #ost partite re$elilor de
oaenii &iului :telei; aceeasi soarta au a*ut-o si piesele de#ecte, #aurite asa n od intentionat *ree de ani
de ,ile de catre lucratorii e*rei din atelierele noastre, si care #usesera re#u,ate de intendenta-
'27
/rupuri de ,eloti au atacat garni,oanele roane i,olate niasacrndu-ne soldatii cu ra#inaente de ura ce
ainteau de cele ai cuplite aspecte ale rascoalei e*reiesti de su$ donia lui !raian; n cele din ura
Ierusaliul a ca,ut n ntregie n inile insurgentilor, iar noile cartiere ale Ae-liei -apitolina ardeau ca o
torta" %riele detasaente ale celei de a doua,eci si doua Legiuni Deiotariene, triisa n gra$a din Egipt
su$ coanda legatului :iriei, %u$lius Mar-cellus, au #ost puse n stare de deruta de $ande de ,ece ori
superioare ca nuar" Re*olta de*enise ra,$oi si nca ra,$oi n toata legea"
Doua legiuni, a douaspre,ecea &ulgeratoarea si Legiunea a sasea, Legiunea de &ier, au ntarit de ndata
e#ecti*ele de+a a#late n Iudeea; dte*a luni ai tr,iu lulius :e*erus, care paci#icase odinioara regiunile
untoase din nordul >ritanniei, a preluat coanda operatiunilor ilitare; aducea cu el ici contigente de
au6iliari $ritanici o$isnuiti sa lupte n teren di#icil" !rupele noastre echipate greu, o#iterii deprinsi cu
#oratiile n careu ori #alanga ale $ataliilor regulate au ntpinat greutati n a se adapta acestui ra,$oi de
gherila si a$uscade ce pastra n cp deschis aspectele tehnice ale unei insurectii" :ion, n #elul sau o
n,estrat, si-a partit parti,anii n sute de grupuri postate pe crestele untelui, pitite n #undul ca*ernelor si
carierelor parasite, ascunse pe la locuitorL colcaitoarelor ahalale ale oraselor; :e*erus si-a dat iute seaa
ca acest inaic ce nu era de prins putea #i e6terinat, dar nu n#rnt; s-a resenat deci la un ra,$oi de u,ura"
Baranii #anati,ati sau terori,ati de :ion au trecut de la $un nceput de partea ,elotilor= #iecare stnca
44
de*enise un $astion, #iecare *ie o transee, #iecare #era tre$uia adusa n stare de n#oetare sau luata cu
asalt" Ierusaliul n-a #ost redo$ndit dect n cursul celui de al treilea an, cnd ultiele e#orturi de negociere
s-au do*edit inutile; putinele parti ale cetatii e*reiesti, pe care incendiul lui !itus le crutase, au #ost distruse"
:e*erus a acceptat sa nchida ulta *ree ochii n ce pri*este #lagranta coplicitate a celorlalte ari orase;
acestea, de*enite ultie #ortarete ale inaicului, au #ost ulterior
'2(
atacate si recucerite la rndu-le strada cu strada si ruina cu ruina" n acele *reuri de ncercare locul eu era
n ta$ara si n Iudeea" A*ea cea ai deplina ncredere n cei doi locotenenti ai ei; se cadea deci cu att
ai ult sa #iu acolo spre a parti raspunderea hotarrilor care, orice s-ar #i #acut, se anuntau cuplite" La
s#rsitul celei de a doua *eri a ra,$oiului i-a #acut cu aaraciune pregatirile de calatorie; Eu#orion a
uplut nca o data *ali,a cu o$iectele de toaleta, nitel ca de#orata de ntre$uintare, con#ectionata
odinioara de catre un ester din :irna, a luat caseta cu carti si harti, statueta de #ildes a /eniului iperial
si lapa de argint a acestuia; a de$arcat la :idon la nceputul toanei"
Militaria e eseria ea cea ai *eche; ori de cte ori re*enea la ea a sitea rasplatit cu anuite
copensatii launtrice pentru constrngerile carora a supunea; nu regret ca ultiii doi ani acti*i ai
e6istentei ele i-a petrecut partind cu legiunile aspriea, de,olarea capaniei din %alestina"
Rede*enise oul n*esntat n piele si #ier, lasnd deoparte tot ce nu e urgent, sustinut de o$isnuintele
siple ale unei *ieti dure, putin ai greoi dect altadata atunci cnd urca sau co$ora de pe cal, putin ai
tacut, poate si ai posac, ncon+urat, ca ntotdeauna, din partea trupelor 1,eii singuri stiu pentru ce5 de un
de*otaent deopotri*a idolatru si #ratern" n tipul acestei din ura secieri n cadrele aratei a #acut o
nepretuita descoperire= i-a luat ca aghiotant un tnar tri$un nuit -eler, de care -a legat" !u l
cunosti; el nu -a parasit" Adira #ruosul chip de Miner*a cu coi#, dar siturile +ucara, una peste alta,
un rol ult prea nensenat n acest gen de a#ectiune pe care ele o pot ncerca doar cta *ree esti *iu" Bi-l
recoand pe -eler; are toate calitatile unui o#iter n su$ordine; tocai acestea l *or piedica ereu sa
aspire la priul rang" O data ai ult, a regasit n conditii putin di#erite de cele de odinioara, una din
#iintele a caror soarta e sa se de*ote,e, sa iu$easca si sa ser*easca" De cnd l cunosc, toate gndurile lui
-eler s-au ndreptat
'2C
spre $una ea stare sau siguranta; a spri+in nca pe acest uar de nade+de"
n pria*ara celui de al treilea an al capaniei, arata a nceput asediul citadelei >ethar, cui$ de *ultur n
care :ion si to*arasii sai au re,istat aproape un an chinurilor lente ale #oaei, setei si disperarii si unde
&iul :telei a *a,ut pierindu-i unul cte unul pe cei care-i erau credinciosi, #ara sa accepte a se preda" !rupele
noastre su#ereau aproape tot att ct si re$elii= acestia au ars, n retragere, li*e,ile, au de*astat cpurile, au
ucis *itele, au in#ectat #ntnile aruncnd n ele cada*re; atare sal$atice etode erau ori$ile, practicate ntr-o
tara cu natura arida, roasa de+a pna la os de *eacuri lungi de tul$urari si ra,$unari" .ara a #ost calda si
nesanatoasa; #rigurile si di,enteria ne-au deciat trupele; o disciplina dena de toata adiratia continua sa
doneasca n rndul legiunilor a#late deopotri*a n stare de inacti*itate si alara; un #el de nie surda ce i
se transitea si ie constituia suportul oral al aratei hartuite si roase de $oala" -orpul eu nu ai
suporta tot att de $ine ca altadata o$oselile capaniei, ,ilele toride, noptile su#ocante sau reci, *ntul aspru
si pra#ul scr-titor; i se ntpla sa las n gaela slanina si lintea #iarta a ncarii de la ca,an; a
resena sa #ac #oae" -ontinua sa tusesc urt pna tr,iu n *ara; nu era singurul" Din corespondenta
ea cu senatul a scos #orula ce #igurea,a n od o$ligatoriu n #runtea counicatelor o#iciale= paratul
si arata snt $ine" paratul si arata erau, dipotri*a, prie+dios de isto*ite" :eara, dupa ultia
con*or$ire cu :e*erus, dupa ultia audiere a trans#ugilor, dupa ultia posta de la Roa, ultiul esa+ al
lui %u$lius Mar-cellus, nsarcinat sa curete pre+uriile Ierusaliului, ori al lui Ru#us, anga+at n
reorgani,area /?,ei, Eu#orion *arsa cu econoie apa pentru $aie ntr-o cada de pn,a gudronata; a
ntindea pe pat; ncerca sa gndesc"
Nu neg ctusi de putin; ra,$oiul acesta din Iudeea a #ost unul din esecurile ele" -riele lui :ion si
ne$unia lui ASi$a nu-i apartineau, i reprosa nsa ca a #ost or$ Ja Ierusali, distrat la Ale6andria si
nera$dator la Roa"
'2E
Nu stiuse sa gasesc cu*intele care ar #i e*itat sau cel pu tin anat atare acces de #urie al poporului; nu
stiuse sa #iu, la oentul potri*it, destul de suplu ori destul de hotart" Desigur, nu a*ea oti*e sa #i
nelinistiti si -.l att ai putin disperati; greseala si calculul eronat nu e6istau dect n raporturile noastre cu
4)
Israelul; peste tot n alta parte culegea n aceste *reuri de cri,a roadele celor saispre,ece ani de
genero,itate n Orient" :ion cre,use ca poate conta pe o re*olta a luii ara$e aseenea celei ce tul$urase
ultiii si ntunecatii ani ai doniei lui !raian-ai ult chiar, ndra,nise sa se $i,uie pe a+utorul part" :-a
nselat si respecti*a greseala de calcul era cau,a ortii lui lente n ncercuita citadela >ethar; tri$urile ara$e
se desolidari,au de counitatile e*reiesti; partii raneau credinciosi tratatelor" :inagogile arilor orase
siriene se *adeau ele nsele nehotarte sau caldute= cele ai n#lacarate se ultueau doar sa triita pe
ascuns ,elotilor ce*a $ani; populatia e*reiasca a Ale6andriei, att de tur$ulenta totusi, ranea cala;
a$cesul e*reiesc #usese locali,at n regiunea arida cuprinsa ntre Iordan si are; acest deget $olna* putea #i
#ara prie+die cauteri,at sau aputat" si totusi, ntr-un sens, ,ilele rele iediat preergatoare *enirii ele la
putere pareau a #i renceput" 9uietus incendiase odinioara -irene, e6ecutase #runtasii Laodiceei, a reluat n
sta-pnire Edesa n ruine""" Din posta de seara tocai a#la ca ne-a instalat din nou pe oranul de pietre
surpate pe care-l nuea Aelia -apitolina si caruia e*reii i spuneau nca Ierusali; incendiase Ascalonul;
re$elii din /a,a au tre$uit e6ecutati n asa""" Daca saispre,ece ani de donie ai unui principe pasnic din
pasiune se s#rseau cu ra,$oiul din %alestina, sansele de pace ale luii se *adeau destul de precare n *iitor"
M-a ridicat ntr-un cot, negasindu-i locul pe stritul pat de capanie" Desigur, cel putin cti*a e*rei au
scapat de contagiunea ,ilota= chiar la Ierusali, #ariseii scuipau la trecerea lui ASi$a, cali#icndu-l de $atrn
ne$un pe #anaticul care risipea n *nt serioasele a*anta+e ale pacii roane, i strigau ca-i *a creste iar$a-n
gura nainte sa se #i
'2D
*a,ut *ictoria lui Israel pe pant" %re#era nsa pe #alsii pro#eti acestor oaeni ai ordinii ce ne dispretuiau,
$a,n-du-se n acelasi tip pe noi ca sa le apara de e6actiu-nile lui :ion aurul depus la $ancherii sirieni
precu si #erele lor din /alileea" Ma gndea la #ugarii care cu cte-*a ceasuri nainte se ase,ara su$ acest
cort, uili, concilianti, ser*ili, dar #acnd ntotdeauna ast#el nct sa stea cu spatele la statueta /eniului eu"
Agentul nostru cel ai $un, Elia >en A$aiad, care ndeplinea pentru Roa rolul de in#orator si spion, era
deopotri*a dispretuit de a$ele parti; si totusi era oul cel ai inteligent din grup, spirit li$eral, cu inia
s#siata de dragoste pentru neaul lui si de pasiunea ce o nutrea pentru cultura noastra si pentru noi; de
altinteri el nsusi nu se gndea n #ond dect la Israel, losua >en Qisa, ce predica doolirea spiritelor, nu
era dect un ASi$a ai tiid sau ai ipocrit; chiar la ra$inul losua care #usese ulta *ree consilierul eu
pentru pro$leele e*reiesti, sitise, su$ supletea si dorinta de a placea, deose$irile de nepacat, punctul
n care doua gndiri de esente di#erite se ntlnesc doar spre a se n#runta" !eritoriile noastre se ntindeau pe
sute de ile, pe ii de stadii, dincolo de ori,ontul acestor coline sterpe, dar stnca >ethar constituia
#rontierele noastre; putea distruge ,idurile asi*e ale citadelei n care :ion si sa*ura cu #rene,ie
sinuciderea, dar nu *o putea piedica acest nea sa ne spuna nu"
Un tntar ,u,aia; Eu#orion, care $atrnise, negli+ase sa traga $ine perdelele su$tiri de ga,; cartile, hartile
aruncate pe +os #osneau n curentul ce se strecura pe su$ peretii de pn,a" Ase,at pe pat, i ncalta ghetele,
cauta, pipaind, tunica, centironul si punalul; iesea sa respir aerul noptii" %arcurgea stra,ile largi si
regulate ale castrului, pustii la acea ora tr,ie, luinate ca cele ale oraselor" :entinelele a salutau solen
cnd trecea prin dreptul lor; de-a lungul $aracii ser*ind de spital, respira iasa #ada a di,entericilor"
Ma ndrepta catre *alul de pant care ne separa de prapastie si de inaic" O sentinela patrula cu pasi
ari, regulati, pe druul de stra+a, n
'24
$ataia prie+dioasa a lunii; recunostea n acest du-te-*ino iscarea angrena+ului iensei asini al carei
pi*ot era; -a sitit o clipa nduiosat la *ederea acelei #ore singuratice, trecatoare #lacara ar,nd n
pieptul oului a#lat n i+locul unei lui pline de pericole" A suierat o sageata, a$ia ai tare dect tintarul ce
a neca+ise su$ cort; -a spri+init n coate pe sacii de nisip ai ,idului de incinta"
De cti*a ani era $anuit ca a stranii clar*i,iuni, ca detin taine nalte" Luea se nsela, iar eu nu stiu
niic" Este ade*arat nsa ca n cursul noptilor de la >ethar a *a,ut trecndu-i prin #ata ochilor
nelinistitoare #antoe" %erspecti*ele deschise spiritului de pe naltiea acestor coline golase erau ai putin
aiestuoase dect cele de pe Ianicul, ai putin scaldate n aur ca cele de la capul :union; ele erau in*ersul si
nadirul" i spunea ca era ,adarnic sa doresc Atenei si Roei eternitatea care nu-i data nici oaenilor, nici
lucrurilor si pe care cei ai ntelepti dintre noi o contesta chiar ,eilor" -oplicatele si so#isticatele #ore ale
*ietii, ci*ili,atiile la largul lor n ra#inaentele artelor si #ericirii, li$ertatea spirituala dornica de cunoastere
si gndire depindeau de sorti nenuarati si rari, de conditii aproape iposi$il de ntrunit pe care nu tre$uie
sa ne astepta a le *edea durnd la in#init" II *o distruge pe :ion; Arrian *a sti sa apere Arenia de
42
in*a,iile alanice" Dar *or *eni alte hoarde, alti #alsi pro#eti" :la$ele noastre e#orturi de a $unatati conditia
uana nu *or #i continuate dect n +oaca de catre cei ce ne *or ura; santa de greseala si distrugere pe
care nsusi $inele o poarta n el *a creste onstruos de potri*nic de-a lungul *eacurilor" :atula de noi, luea
si *a cauta alti stapni; ceea ce ni s-a parut ntelept *a parea insipid, de,gustator, ceea ce ni s-a parut #ruos"
Aidoa initiatului itriac, neaul oenesc are poate ne*oie de $aia de snge si de trecerea periodica prin
#une$ra groapa" .edea rentorcndu-se legile sal$atice, ,eii nenduratori, despotisul #ara putinta de
crcnire al principilor $ar$ari, luea aruntita n state *ra+ase, *esnic prada nesigurantei" Alte sentinele
aenintate de sageti *or u$la ncoace si ncolo pe etere-
'2)
,ele cetatilor *iitoare; +ocul stupid, nerusinat si crud *a continua, iar specia $atrnind *a adauga #ara
ndoiala la toate acestea noi ra#inaente ale ororii" Epoca noastra, ale carei lipsuri si etehne le cunosc ai
$ine ca nieni altul, *a #i pro$a$il ntr-o ,i pri*ita, prin contrast, ca una din *rste-le de aur ale oenirii"
Natura de#icit, #ortuna utatur, deus onia cernit" Natura ne-nsala, soarta-i schi$atoare, un ,eu pri*este
toate-aces-tea de sus" In*rtea pe deget inelul pe satonul caruia, ntr-o ,i de aaraciune, pusese sa se
gra*e,e cele cte*a cu*inte triste; ergea nca si ai departe cu de,gustul, poate chiar cu hula; n cele din
ura gasea noral, daca nu drept, ca tre$uia sa pieri" Literatura noastra e stearpa; artele se cu#unda n
son; %ancrates nu e Hoer; Arrian nu-i Geno#on; cnd ncercase sa neuresc n piatra chipul lui
Antinous, n-a gasit nici un %ra6itele" De la Aris-totel si Arhiede, stiintele $at pasul pe loc" %rogresele
tehnice nu *or re,ista u,urii unui ra,$oi ndelungat; *o-luptuosilor nsisi li-e lehaite de #ericire"
$ln,irea ora*urilor, progresul ideilor din cursul ultiului secol snt opera unei in#ie inoritati de
spirite alese; area asa rane ignoranta, #eroce cnd a#la prile+ul, n tot ca,ul egoista si arginita; se
poate paria cu teei ca *a continua sa #ie ereu asa" Multiea de procuratori si pu$licani a*i,i, de senatori
$anuitori, de centurioni $rutali ne-au coprois nca de la nceput opera; iperiilor ca si oaenilor nu le
este dat raga,ul sa n*ete din greseli" Daca un tesator si *a crpi pn,a, un socotitor priceput si *a corecta
erorile, un artist si *a retusa capodopera iper#ecta nca, ori putin deteriorata, natura pre#era sa plece chiar
de la lut, chiar de la haos, iar aceasta risipa este ceea ce se nueste #irea lucrurilor"
A ridicat capul; -a iscat ca sa a de,ortesc" Deasupra citadelei lui :ion luini di#u,e nroseau
cerul, ine6plica$ile ani#estari ale *ietii de noapte a inaicului" .ntul su#la dinspre Egipt; o tro$a de pra#
nainta ca o #antoa; pro#ilurile stri*ite ale colinelor i ainteau de lantul untilor ara$ici su$ luna" M-a
ntors agale spre
'22
cort, acoperindu-i gura cu poala antalei, suparat pe ine ca dedicase unor editatii #ara rost o noapte
ce-as #i putut-o #olosi ca sa pregatesc tre$urile ,ilei uratoare sau ca sa dor" %ra$usirea Roei, daca *a
a*ea loc, i *a pri*i pe urasii ei; n acest an, opt sute opt,eci si sapte ale erei roane, sarcina ea consta
n a na$usi re*olta din ludeea, readucnd din Orient, #ara prea ulte pierderi, o arata $olna*a" !ra*ersnd
esplanada, aluneca ici si colo n sngele re$elilor e6ecutati n a+un" M-a aruncat pe pat $racat; doua ore
ai tr,iu era tre,it de tropetele din ,ori"
!oata *iata #acuse casa $una cu trupul eu; contase iplicit pe docilitatea lui, pe #orta sa" :trnsa alianta
ncepea sa se des#aca; el nceta de a ai #i una cu *ointa, cu spiritul, cu cel caruia tre$uie sa-i spun,
ipropriu, su#letul eu; to*arasul ntelegator de altadata nu ai era dect un scla* ndaratnic la trea$a"
!rupul se teea de ine; sitea #ara ncetare n piept pre,enta ascunsa a #ricii, o strngere ce nu era nca
durere, ci doar priul pas catre ea" Ma o$isnuise de ulta *ree cu insonia, dar de aici nainte sonul
era ai rau dect nesonul; a$ia atipit, a tre,ea n stari groa,nice" A*ea dureri de cap pe care
Herogenes le punea pe seaa cliatului torid si a greutatii coi#ului; seara, dupa lungi osteneli, -ase,a
ca si cu as #i ca,ut; sa a ridic spre a-l prii pe Ru#us sau :e-*erus nsena un e#ort caruia tre$uia sa a
consacru cu ult tip nainte; coatele se lasau grele pe $ratele scaunului; coapsele-i treurau ca unui cal
,dro$it de goana" /estul cel ai nensenat de*enise o cor*oada, iar *iata era #acuta din aceste cor*e,i"
Un accident ridicol, o indispo,itie de copil a scos la luina $oala ascunsa su$ cuplita o$oseala" In tipul
unei sedinte a statului a+or ncepuse sa-i curga snge din nas, #apt caruia nu i-a prea dat la nceput
iportanta; scurgerea continua si la *reea cinei; noaptea -a tre,it scaldat n snge" L-a cheat pe
-eler care dorea su$ cortul *ecin; la rndul lui l-a nstiintat pe Herogenes,
733
dar ori$ila scurgere calduta continua" Minile gri+ulii ale t-narului o#iter stergeau lichidul acela ce-i
,ngalea #ata; n ,ori a #ost cuprins de ,gltiri ale corpului, asa cu au la Roa condanatii la oarte
)3
care-si deschid *enele n $aie; corpul acela care se racea a #ost rencal,it ct se putea ai $ine cu a+utorul
paturilor si aspersiunilor #ier$inti; pentru a opri heoragia, Herogenes prescrisese ,apada; aceasta nu se
gasea n castru; cu pretul a ii de coplicatii, -eler a pus sa #ie adusa de pe *r#ul Heronului" Mai tr,iu
a a#lat ca-si pierdusera speranta ca *oi supra*ietui; eu nsui nu a ai sitea legat de *iata dect prin-
rr-un #ir su$tire, ipercepti$il, aidoa pulsului arit care-l consterna pe edicul eu" Ine6plica$ila
heoragie s-a oprit totusi; a parasit patul; i dadea silinta sa duc *iata o$isnuita; nu reusea" ntr-o
seara, nca nu deplin resta$ilit, a ncercat n chip iprudent sa #ac o scurta pli$are calare; a priit al
doilea a*ertisent, nca si ai serios dect priul" In rastipul unei secunde a sitit cu $ataile iniii se
precipita, apoi se raresc, se ntrerup, ncetea,a; cre,use ca, aseeni unei pietre, cad n nu stiu ce put negru
care este #ara ndoiala oartea" Daca ntr-ade*ar ea era, atunci luea se nsala cnd o crede tacuta= era luat
de cascade, asur,it ca un scu#undator de *uietul apelor" Nu atinsese #undul; urca din nou la supra#ata; a
su#oca" ntreaga-i putere n acel oent ce-l cre,use ultiul se strnsese n na crispata pe $ratul lui
-eler, a#lat lnga ine= ai tr,iu i-a aratat urele degetelor ele pe uarul lui" Dar aceasta scurta agonie,
ca si toate ncercarile prin care trece corpul, nu poate #i de-scrisa-n cu*inte; de *oie, de ne*oie ea rane
taina oului ce a trait-o" De atunci a tra*ersat cri,e aseanatoare, nsa niciodata identice, caci
nendoielnic nieni nu poate ndura #ara sa oara stra$aterea de doua ori a acelei groa,e si a acelei $e,ne"
n cele din ura Herogenes i-a diagnosticat o hidropi,ie a iniii; a tre$uit sa accept consenele ipuse
de $oala de*enita deodata stapn, sa consit la o lunga perioada de inacti*itate, daca nu de repaus, sa liite,
pentru o *ree perspecti*ele *ietii ele la cadrul
73'
patului" Aproape ca-i era rusine de $oala aceasta n n tregie interna, ca si ne*a,uta, #ara #e$ra, #ara
a$ces, #arg dureri de aruntaie, care nu are ca siptoe dect o respiratie ce*a ai grea si urele palide
lasate pe piciorul u#lat de cureaua sandalei"
O liniste e6traordinara s-a co$ort n +urul cortului; ntregul castru >ethar parea sa #i de*enit o caera de
$olna*" Uleiul aroat care ardea la picioarele statuetei /eniului eu #acea nca si ai greu aerul nchis de
su$ aceasta cusca de pn,a" Fgootul de #or+a al arterelor a ducea *ag cu gndul la insula !itanilor de lnga
tarul noptii" Alteori acest ,goot insuporta$il de*enea cel al unui galop #ra-ntnd pa?ntul oale;
spiritul, tinut cu atta gri+a n #ru aproape cinci,eci de ani, scapa de su$ control; corpul puternic plutea n
deri*a; accepta sa #iu oul isto*it care nuara distrat stelele si ro$urile cu*erturii; pri*ea n u$ra
pata al$a a unui $ust; o cantilena n cinstea Eponei, ,eita cailor, pe care o cnta odinioara cu *ocea co$orta
doica ea spaniola, #eeie nalta si ursu,a seannd cu o %arca, urca din adncul unui a$is de peste o
+uatate de *eac" Filele si apoi noptile pareau a #i asurate de picaturile aronii pe care Herogenes le
nuara una cte una ntr-o ceasca de sticla"
:eara, i aduna puterile spre a asculta raportul lui Ru#us= ra,$oiul se apropia de s#rsit; ASi$a, care de la
nceputul ostilitatilor se retrasese, chipurile, din *iata pu$lica, se consacra n*atantului dreptului ra$inic n
icul oras Us#a din /alileea; sala de cursuri de*enise centrul re,istentei ,elote; esa+e secrete erau reci#rate
si transise parti,anilor lui :ion de acele ini nonagenare; au tre$uit triisi napoi cu #orta pe la casele
lor studentii #ana-ti,ati ce-l ncon+urau pe $atrn" Dupa lungi e,itari, Ru#us s-a hotart sa inter,ica studiul
legii e$raice ca #iind o acti*itate generatoare de ra,*ratire; cte*a ,ile ai tr,iu, ASi$a, care contra*enise
respecti*ului decret, a #ost arestat si e6ecutat" Alti noua doctori ai Legii, su#letul partidului ,elot, au pierit o
data cu el" !oate aceste asuri le-a apro$at cu un sen din cap" ASi$a si cei care-i erau credinciosi au
737
urit con*insi pna la capat ca snt singurii ne*ino*ati, singurii care au actionat +ust; nici unuia dintre ei nu
i-a trecut prin inte sa-si asue partea de responsa$ilitate ct pri*este nenorocirile a$atute asupra propriului
lor popor" .or #i de in*idiat, daca or$ii pot #i in*idiati" -elor ,ece o$sedati nu le pot re#u,a titlul de eroi; n
tot ca,ul nu erau niste ntelepti"
!rei luni ai tr,iu, ntr-o diineata rece de #e$ruarie, de pe naltiea unei coline, spri+init cu spatele de
trunchiul unui sochin des#run,it, asista la asaltul care precedase cu cte*a ceasuri capitularea >etharului;
*edea cu ieseau unul cte unul ultiii aparatori ai #ortaretei, pali,i, descarnati, hidosi, #ruosi totusi ca
tot ce nu poate #i -$ln,it" La s#rsitul aceleiasi luni, a ordonat sa #iu dus la locul nuit putul lui A*ra
unde au #ost strnsi re$elii prinsi cu ara n na n agloeratiile orasenesti si *nduti la e,at; su$ pri*irea
rece a negustorilor de scla*i de#ilau copii cu rn+etul pe #ata, de+a #eroci, utilati de con*ingeri necrutatoare,
strigndu-si ndria de a #i pricinuit oartea a ,eci de legionari, $atrni ,iditi n *isul lor de sona$uli,
atroane cu carnurile oi si altele solene si su$re ca Marea Maa a cultelor orientale; acea ultie
)'
trecu pe dinainte-i ca pra#ul" Iosua >en Qisa, se#ul asa-,isilor oderati, a urit ca tot atunci dupa o
$oala ndelungata si dupa ce esuase laenta$il n rolul sau de paci#icator; a urit e6prindu-si dorinta sa
a+unge n ra,$oi cu partii si sa #i n*insi de ei" %e de alta parte, e*reii crestinati de care nu ne-a atins,
dar care poarta pica restului conationalilor lor #iindca le-au persecutat pro#etul, au *a,ut n noi uneltele
niei lui Dune,eu" Lungul sir de deliruri si nentelegeri continua"
O inscriptie pusa pe locul Ierusaliului inter,icea e*reilor, su$ pedeapsa cu oartea, de a se ai ase,a din
nou pe acel oran de daraturi; ea reproducea cu*nt cu cu-*nt #ra,a nscrisa odinioara pe portalul
teplului si care oprea sa intre pe cei necircucisi" O singura ,i pe an, a noua din luna A$, e*reii au dreptul
sa *ina sa plnga n #ata unui ,id n ruina" -ei ai piosi re#u,ara sa-si paraseasca
73(
pantul natal; acestia s-au sta$ilit cu au putut ai $ine n ,onele ai putin de*astate de ra,$oi; #anaticii
au eigrat n teritoriul p?rtie; altii s-au dus la Antiohia, la Ale6andria, la %erga; ra#inatii s-au ndreptat
catre Roa unde au prosperat" Iudeea a #ost stearsa de pe harta si din ordinul eu a luat nuele de
%alestina" n cei patru ani de ra,$oi au #ost pradate si distruse cinci,eci de #ortarete si ai ult de noua sute
de orase si sate; dusanul a pierdut aproape sase sute de ii de oaeni; luptele, #rigurile endeice,
epideiile ne-au rapit circa noua,eci de ii de ostasi" Reconstructia tarii a urat iediat lucrarilor ilitare;
Aelia -apitolina a #ost recladita, nsa la o scara ai odesta; ereu tre$uie luat de la nceput"
M-a odihnit un tip la :idon, unde un negustor grec i-a pruutat casa si gradinile" n artie, curtile
interioare erau de+a $racate n tranda#iri" Recapatase puteri= descoperea chiar, n corpul *laguit nu
deult de *iolenta priei cri,e, surprin,atoare resurse" Nu poti ntelege niic dintr-o $oala cta *ree nu-ti
dai seaa de strania ei aseanare cu ra,$oiul sau cu dragostea= coproisurile, pre#acatoriile, ne*oile ei,
acest ciudat si unic aestec produs de contopirea unui teperaent cu su#erinta" Ma sitea ai $ine, dar
des#asura, n a-i aagi trupul, ipunndu-i *rerile sau cednd cu prudenta dorintelor lui, tot atta arta ct
#olosea altadata spre a-i largi si ordona propriul uni*ers, spre a-i construi personalitatea si a-i
n#ruuseta *iata" A renceput, n od cupatat, e6ercitiile n gina,iu; edicul nu a ai oprea sa a
#olosesc de cal; dar nu ai era *or$a dect de un i+loc de transport; renuntase la prie+dioasele *olti+e de
odinioara" n cursul oricarei unci, al oricarei placeri, unca si placerea nu ai constituiau esentialul, pria
ea gri+a #iind sa scap #ara a a o$osi" %rietenii se inunau de rea$ilitarea, n aparenta, att de copleta; se
straduiau sa creada ca $oala nu s-ar datora dect e#orturilor e6cesi*e ale acestor ani de ra,$oi si ca ea nu *a
rencepe; eu era de alta parere; a gndea la pinii uriasi din padurile >i-tiniei pe care car$unarul i
nseana n trecere cu o cres-
73C
tatura si pe care *a *eni sa-i culce la pant n anotipul *iitor" -atre s#rsirul pria*erii -a $arcat
pentru Italia pe un *as de are tona+ al #lotei; luase cu ine pe -eler, de*enit indispensa$il, si pe Diotios
din /adara, tnar grec de o$rsie ser*ila, n#lnit la :idon, si care era #ruos" Druul de ntoarcere tra*ersa
Arhipelagul; nendoielnic ca pentru ultia oara n *iata pri*ea salturile del#inilor n apa al$astra;
o$ser*a, #ara sa a ai gn-desc a deduce pre*estiri, lungul ,$or regulat al pasarilor calatoare care uneori,
ca sa se odihneasca, se lasau prietenoase pe puntea cora$iei; sa*ura irosul de sare si de soare al pielii
oenesti, par#uul de #istic si tere$entina al insulelor n care a dori sa trai si unde sti dinainte ca nu ne
*o opri" Diotios priise acea desa*rsita educatie literara la care snt supusi adesea, pentru a le spori si
ai ult *aloarea, tinerii scla*i daruiti cu #ruusete trupeasca; n aurg, culcat la pupa, su$ un ic u$rar
de purpura, l asculta citindu-i din poetii tarii sale pna cnd noaptea stergea deopotri*a *ersurile
descriind tragica nesiguranta a *ietii oenesti si cele glasuind despre hulu$i, despre cunune de ro,e, despre
guri sarutate" O rasu#lare ueda se ridica din are; stelele urcau una cte una la locul ce le era hara,it;
cora$ia nclinata de *nt na*iga spre Occident unde ,a$o*ea nca o ultia geana rosie; o $ra,da
#os#orescenta se ntindea n ura noastra, curnd acoperita de negrele plocate ale *alurilor" i spunea ca
doar doua chestiuni iportante a asteptau la Roa; una era alegerea urasului, care interesa ntregul
iperiu; cealalta era propria-i oarte si nu a pri*ea dect pe ine"
Roa i-a pregatit un triu# pe care de asta data l-a acceptat" Nu ai lupta potri*a acestor o$iceiuri
n egala asura *enera$ile si *ane; tot ce pune n luina e#ortul unui o, #ie acar pe durata unei ,ile, i
parea #olositor n conditiile acestei lui asa de propte n a da uitarii" Nu era *or$a nuai de repriarea
re*oltei e*reiesti; ntr-un sens ai adnc si stiut de ine singur, triu#ase" Acestor onoruri le-a asociat si
nuele lui Arrian care tocai
73E
)7
pedepsise hoardele alane cu o serie de n#rngeri ce le-au aruncat iarasi pentru ulta *ree n acel centru
necunoscut al Asiei din care se cre,usera scapati; Arenia era sal*ata; cititorul lui Geno#on se *adea a-i #i si
eul; rasa nu se stinsese n acesti literati ce stiu la ne*oie sa coande si sa lupte" n acea seara, ntors n casa
ea de la !i$ur, cu su#letul ostenit dar linistit, a luat din inile lui Dio-tios *inul si taia +ert#ei ,ilnice
aduse /eniului eu" -a siplu particular, ncepuse sa cupar si sa uni#ic terenurile ce se ntindeau la
picioarele untilor sa$ini, pe alurile i,*oarelor, cu ra$datoarea ndr+ire a taranului ce-si rotun+este *ia;
ntre doua calatorii iperiale cantona printre $oschetele ca,ute prada ,idarilor si arhitectilor pe care tnarul
stiutor al tuturor superstitiilor Asiei i ruga plin de pietate sa crute ar$orii" La ntoarcerea din area calatorie
n Orient, a dat do*ada de ade*arata #rene,ie n terinarea iens*ilui decor al unei piese de+a pe trei
s#erturi +ucata" De data asta *enea din nou aici sa-i ispra*esc ,ilele n chipul cel ai decent cu putinta"
!otul #usese ornduit spre a nlesni unca si deopotri*a placerea= cancelaria, salile de audienta, tri$unalul
unde +udeca n instanta suprea spetele coplicate a scuteau de o$ositoarele du-te-*ino ntre !i$ur si
Roa" Daduse #iecareia dintre cladiri nue ce-i ainteau de /recia= %oecilul, Acadeia, %ritaneul"
stia $ine ca ica *ale plantata cu aslini nu e !epe, dar a+unsese la *rsta cnd #iecare loc #ruos
e*oca un altul si ai #ruos, cnd #iecare placere se-ncarca cu aintirea placerilor trecute" i con*enea sa
a las prada acestei nostalgii care e elancolia dorintei" Unui colt deose$it de ntunecat al parcului i-a dat
chiar nuele de :ti6, unei pa+isti presarate cu aneone cel de -piile Elisee, pregatindu-a ast#el pentru
luea de dincolo ale carei chinuri seaana cu ale luii noastre, dar ale carei *agi $ucurii nu egalea,a
$ucuriile *ietii" Dar ai ales i-a construit n inia acestui loc retras un adapost nca si ai retras, o
insulita de arura n centrul unui $a,in ncon+urat de colonade, o caera secreta pe care un pod turnant,
usor ca-l putea #ace sa lunece cu o singura
73D
na pe #agasele sale, o lega cu alul ori ai degra$a o separa de el" A pus sa #ie aduse n acest pa*ilion
doua sau trei statui pre#erate precu si icul $ust al lui Augus-tus copil pe care i-l daruise :uetonius pe
tipul prieteniei noastre; a ducea acolo la ceasul siestei ca sa dor, sa *ise,, sa citesc" -inele eu,
culcat de-a cure,isul pragului, si lungea nainte-i la$ele tepene; cte un re#le6 +uca pe arura; ca sa se
racoreasca, Diotios si lipea o$ra,ul de peretele neted al cupei #ntnii" -ugeta la propriu-i uras"
Nu a copii si nu regret" Desigur, n orele de isto*ire si sla$iciune, cnd te renegi pe tine nsuti, i-a
reprosat adesea ca nu -a ngri+it sa ,aislesc un #iu care -ar #i continuat" Regretul acesta asa de *an se
$i,uie pe doua ipote,e egal de ndoielnice= aceea ca un #iu ne continua n od neaparat si cea ca ciudata
graada de $ine si rau, asa asta de speci#icitati in#ie si $i,are, care constituie o persoana, erita sa #ie
continuata" Mi-a #olosit ct ai $ine calitatile, a pro#itat chiar de pe ura de#ectelor, dar nu tin cu
dinadinsul sa a las ostenire cui*a" De altinteri nu prin snge se reali,ea,a ade*arata continuitate
oeneasca= -e,ar e urasul direct al lui Ale6andru si nu #ira*ul prunc nascut de o printesa persana ntr-o
cetate din Asia; Epainonda urind #ara urasi se #alea pe drept cu*nt ca are ca #iice *ictoriile sale"
Ma+oritatea oaenilor de seaa din istorie au *lastare ediocre sau ai rau dect att= ei nsisi par a epui,a
*igoarea ntregii lor spite" Duiosia tatalui intra aproape totdeauna n con#lict cu interesele se#ului" Alt#el de-
ar #i, #iul de parat ar a*ea pe deasupra de ndurat de,a*anta+ele unei educatii princiare, cea ai rea din
toate pentru un *iitor principe" Din #ericire, n asura n care statul nostru a stiut sa-si #aureasca o regula a
succesiunii iperiale, regula aceasta e adoptiunea= recunosc ntr-nsa ntelepciunea Roei" -unosc
prie+diile alegerii, erorile ei posi$ile; stiu ca nu nuai sitaintele parintesti au parte de or$ire, dar atare
hotarre dictata de inteligenta, sau la care ea e cel putin partasa, i se *a parea ereu in#init superioara
o$scurelor *reri ale ntplarii
734
ori ale greoaiei naturi" %uterea iperiala sa apartina celui ai *rednic= e #ruos ca oul care si-a do*edit
priceperea n cruirea tre$urilor luii sa-si aleaga nlocuitorul si ca aceasta deci,ie, att de plina de
consecinte, sa #ie deopotri*a ultiul lui pri*ilegiu si ultiul ser*iciu pe care-l aduce statului" Dar iportanta
alegere i parea ai grea dect oricnd"
Lui !raian i-a reprosat cu aaraciune ca a tergi*ersat doua,eci de ani nainte de a se hotar sa a adopte,
ne#acnd-o dect pe patul de oarte" Dar aproape optspre,ece ani s-au scurs de la *enirea ea la putere si, n
ciuda riscurilor unei *ieti a*enturoase, a anat la rndu-i pe ai tr,iu alegerea urasului" Au circulat
ii de ,*onuri, aproape toate #alse; au #ost construite ii de ipote,e; ceea ce era nsa luat drept taina era n
#apt doar e,itarea si propria-i ndoiala" %ri*ea n +urul eu= #unctionari cinstiti se a#lau cu duiuul; nici
unul nu a*ea cuprinderea necesara" %atru,eci de ani de conduita integra pledau n #a*oarea lui Marcius
)(
!ur$o, dragul eu to*aras de odinioara, neaseuitul eu pre#ect al pretoriului; dar era de-o *rsta cu ine=
era prea $atrn" Iulius :e*erus, einent general, $un adinistrator al >ritanniei, se pricepea prea putin la
coplicatele tre$uri ale Orientului; Arrian #acuse do*ada tuturor calitatilor cerute unui o de stat, dar era
grec; nu *enise nca *reea de a ipune pre+udecatilor Roei un parat grec"
:er*ianus ai traia nca= din partea-i, atare longe*itate lasa ipresia unui calcul pe teren lung, unei
ncapatnate #ore de asteptare" Astepta de sai,eci de ani" %e *reea lui Ner*a, adoptarea lui !raian l-a
ncura+at si de,aagit totodata; spera la ce*a ai $un; *enirea nsa la putere a acelui *ar preocupat #ara
ncetare de arata parea cel putin ca-i asigura n stat un loc de seaa, poate al doilea; se nsela si n aceasta
pri*inta= nu o$tinuse dect o ica parte de onoruri" Astepta pe *reea cnd si pusese scla*ii sa a atace la
cotitura unei paduri de plopi de pe alul Mosel-lei; duelul pe *iata si pe oarte nceput n acea diineata
ntre tnar si $ar$atul de cinci,eci de ani a continuat doua
73)
decenii; :er*ianus a indispus potri*a ea pe parat, i-a e6agerat po,nele, a pro#itat de cele ai ici
greseli ale ele" Ast#el de dusan este un e6celent pro#esor de prudenta= ntr-un cu*nt -a n*atat ulte"
Dupa *enirea ea la putere, a #ost att de su$til nct sa para ca accepta ine*ita$ilul; s-a spalat pe ini n ce
pri*este coplotul celor patru consuli; pre#erase sa nu o$ser* noroiul de pe de-getele-i nca urdare" n
ce-l pri*este, s-a ultuit sa cr-teasca n soapta si sa se indigne,e doar cu usile nchise" :ustinut n senat de
icul si puternicul partid al conser*atorilor inao*i$ili care-i stn+eneau re#orele, s-a instalat con#orta$il
n rolul de critic tacut al regiului" Mi-a nstrainat-o ncetul cu ncetul pe sora ea %aulina" -u ea n-a a*ut
dect o #iica, aritata cu un oarecare :alinator, o de nastere aleasa, pe care l-a ridicat la denitatea
consulara, dar care a urit tnar de tu$erculo,a; nepoata ea i-a supra*ietuit putin; unicul lor copil, &uscus,
a #ost crescut n a*ersiunea #ata de ine de catre crcotasul sau $unic" Ura dintre :er*ianus si ine pastra
nsa aparentele relatiilor protocolare= nu i-a precupetit partea ce i se cu*enea n tre$urile pu$lice, e*itnd
totusi ca la cereonii sa a a#lu n prea+a-i, caci *rsta lui naintata i-ar #i dat ntietate #ata de parat" De
#iecare data cnd a ntorcea la Roa, accepta cu de#erenta sa ia parte la unul din prn,urile de #ailie
cnd #iecare ranea circuspect; schi$a scrisori; ale sale nu erau lipsite de spirit" Ma saturase nsa de
aceasta #ada situatie #alsa ce se prelungise peste asura; unul dintre putinele a*anta+e ale $atrnetii este de a
arunca asca n toate pri*intele; a re#u,at sa asist la #uneraliile %aulinei" n castrul de la >ethar, n
ceasurile grele de su#erinta trupeasca si de descura+are, cea ai are aaraciune era sa-i spun ca
:er*ianus se a#la pe cale sa-si atinga telul si sa-l atinga datorita greselii ele; octogenarul asa de gri+uliu cu
propriile-i #orte *a #ace totul sa supra*ietuiasca unui $olna* de cinci,eci si sapte de ani; daca urea #ara
testaent, ar #i stiut sa o$tina deopotri*a *oturile neultuitilor ct si asentientul celor ce-ar #i cre,ut ca-
i ran credinciosi alegndu-i cu-
732
natul; ar #i pro#itat de colaterala nrudire ca sa-i copro" ita opera" %entru a a cala, i spunea ca
iperiu ar putea sa-si a#le stapni si ai rai; la ura urei :er*ia-nus nu era lipsit de calitati; necioplitul
&uscus nsusi *a #i, poate, ntr-o ,i, den sa doneasca" Dar toata puterea ce-i ai raasese se ridica
potri*a unei atare inciuni si dorea sa traiesc ca sa ,dro$esc aceasta *ipera ntorcndu-a la Roa l-a
regasit pe Lucius" Odinioara i luase #ata de el anga+aente pe care, de o$icei nu-ti $ati ctusi de putin
capul sa le respecti, dar de care eu i aintea" Nu e de altinteri deloc ade*arat ca i-as #i prois purpura
iperiala; ast#el de lucruri nu se #ac" Dar *ree de aproape cincispre,ece ani i-a platit datoriile, a
na$usit scandalurile, i-a raspuns #ara ntr,iere la scrisori, care erau #erecatoare, dar s#rseau totdeauna
prin cereri de $ani pentru el sau a*ansuri pentru prote+atii sai" Era prea legat de *iata ea ca sa-l pot
e6clude, daca as #i *rut, dar nu *oia asa ce*a" -on*ersatia lui era uiitoare= tnarul pe care-l credeai
super#icial citise ai ult si ai $ine dect literatii de eserie" /ustul i era ales n toate pri*intele, #ie ca
era *or$a de #iinte, de o$iecte, de aniere sau de chipul cel ai corect de a scanda un *ers grecesc" In senat,
unde era considerat a$il, si #acuse o #aia de orator; discursurile lui, deopotri*a lipe,i si podo$ite,
ser*eau pe loc drept odele pro#esorilor de elocinta" L-a nuit pretor, apoi consul= a ndeplinit cu $ine
aceste #unctiuni" -u cti*a ani nainte, l-a casatorit cu #iica lui Nigrinus, unul dintre consularii e6ecutati la
nceputul doniei ele; aceasta unire a de*enit e$lea politicii de paciuire" !nara sotie n-a #ost dect
pe +uatate #ericita; se plngea ca e negli+ata; a*ea totusi de la el trei copii, dintre care un #iu" Laentatiilor
ei aproape continue le raspundea cu rece politete ca te casatoresti pentru #ailie si nu pentru tine nsuti, ca
un contract att de serios se paca greu cu +ocurile lipsite de gri+i ale aorului" :isteul lui coplicat a*ea
ne*oie de etrese pentru #ast si de scla*e #ara pretentii pentru placere" .oluptatea l acina, dar asa
)C
7'3
cu se acina un artist ca sa reali,e,e o capodopera= nu eu snt acela care sa-i #ac din asta un repros"
l pri*ea traind= parerea ea despre el se schi$a #ara ncetare, ceea ce nu se ntpla dect cu #iintele care
ne interesea,a ndeaproape; ct pri*este pe ceilalti, ne ultui sa-i +udeca #ara nuanta si o data pentru
totdeauna" Uneori a nelinistea cte o o$ra,nicie studiata, o duritate, un cu*nt ireedia$il #ri*ol; ai
adesea a lasa antrenat de spiritul acesta iute si spuos; cte o rearca taioasa parea deodata ca
pre*esteste pe *iitorul o de stat" I-a *or$it de el lui Marcius !ur$o care, dupa o$ositoarea lui ,i de pre#ect
al pretoriului, *enea n #iecare seara sa discuta despre tre$urile curente si sa +oace cu ine o partida de
,aruri; ree6ainase n aanuntie sansele pe care le a*ea Lucius de a ndeplini satis#acator cariera de
parat" %rietenii se aratau uiiti de scrupulele ele; unii a s#atuiau, ridicnd din ueri, sa iau hotarrea
care-i placea; oaenii aceia si nchipuiau ca lasi ostenire cui*a +uatate din lue asa cu i-ai lasa o
casa la tara" Noaptea a gndea din nou la acelasi lucru= Lucius a$ia plinise trei,eci de ani; ce era -e,ar
la trei,eci de ani dect un $aiat de #ailie ciuruit de datorii si n+it de scandaluri< -a pe *reea cuplitelor
,ile de la Antiohia, naintea adoptarii ele de catre !raian, a gndea cu strngere de inia ca niic nu
erge ai ncet dect ade*arata nastere a unui o= eu nsui depasise trei,eci de ani pe tipul capaniei
din %annonia care i-a deschis ochii asupra raspunderilor ce le iplica puterea; uneori Lucius i se parea
ai #orat dect era eu la acea *rsta" M-a ho-tart $rusc, n ura unei cri,e de su#ocatie ai gra*a dect
celelalte, care i-a reaintit ca nu ai a*ea tip de pierdut" L-a adoptat pe Lucius care a luat nuele de
Aelius -e,ar" Era a$itios, dar cu nepasare; e6igent, #ara sa #ie a*id, caci se o$isnuise de ult sa o$tina tot
ce *oia; a priit deci,ia ea cu de,in*oltura" A a*ut iprudenta sa declar ca acest principe $lond *a #i
e6traordinar de #ruos su$ purpura; rau*oitorii s-au gra$it sa pretinda ca rasplatea cu un iperiu
intiitatea *oluptuoasa de
7''
odinioara" nsena sa nu ntelegi niic din #elul n care #unctionea,a spiritul unui se#, ct de putin si-ar
erita el postul si titlul" Daca atare considerente ar #i +ucat *reun rol, Lucius n-ar #i #ost de altinteri
singurul asupra caruia i-as #i putut #i6a alegerea"
:otia ea ncetase din *iata n resedinta ei de pe %alatin pe care o pre#era n continuare celei de la !i$ur si
unde traia ncon+urata de o curte ica de prieteni si de rude spaniole, singurii ce contau pentru ea"
Mena+aentele, do*e,ile de curtoa,ie, sla$ele intentii de ntelegere au luat ntre noi s#rsit ncetul cu ncetul
lasnd la *edere antipatia, pornirea, pi,a si, din partea ei, ura" O *i,itase n ultia *ree; $oala otetise si
ai ult #irea-i acra si orocanoasa; pentru ea ntre*ederea a constituit prile+ul unor reprosuri *iolente care
au usurat-o, dar pe care a a*ut indiscretia sa le #aca n #ata unor artori" :e $ucura ca oare #ara copii;
nendoielnic ca #iii ei i-ar #i seanat; pentru ei ar #i a*ut aceeasi a*ersiune ca si pentru tatal lor" Aceasta
#ra,a supurnd de ranchiuna este singura do*ada de dragoste pe care i-a dat-o :a$ina ea; scoronea
cele c-te*a aintiri tolera$ile ce ran totdeauna dupa o #iinta, daca-ti dai osteneala sa le cauti; i
reaintea de un cos de #ructe pe care i-l triisese la ani*ersarea ea, dupa o cearta; trecnd n litiera pe
stra,ile nguste ale unicipiului !i$ur, prin #ata odestei case de odihna ce apartinuse pe *reuri soacrei
ele Matidia, e*oca cu aaraciune cte*a nopti ale ndepartatei *eri cnd ncercase ,adarnic sa plac
acestei sotii reci si dure" Moartea ne*estei ele a isca ai putin dect cea a $unei Arete, intendenta .ilei,
rapita n aceeasi iarna de un acces de #riguri" Deoarece, insu#icient diagnosticata de edici, $oala din pricina
careia pierise parateasa i pro*oca naintea s#?rsitului cuplitei dureri de intestine, a #ost acu,at ca
recursese la otra*a, iar acest ,*on stupid gasi cre,are" Nu ai e ne*oie sa spun ca o cria att de inutila nu
-a ispitit niciodata"
%oate ca decesul sotiei ele l-a pins pe :er*ianus sa riste totul= in#luenta pe care parateasa o a*ea la
Roa si-o cstigase n chip teeinic; cu ea se pra$usea unul din
spri+initorii lui cei ai respectati" n plus, tocai pasise n al noualea an; nici el nu ai a*ea tip de pierdut"
De *reo cte*a luni se straduia sa atraga ici grupuri de o#iteri ai gar,ii pretoriene; uneori a ndra,nit sa se
#oloseasca de respectul superstitios pe care-l inspira *rsta naintata spre a #i aclaat, ntre patru ,iduri, ca
parat" De curnd ntarise politia secreta ilitara, institutie respingatoare, snt de acord, dar pe care
e*enientul a do*edit-o utila" Nu-i scapase niic din cons#atuirile, presupuse secrete, n care $atrnul
Ursus si n*ata nepotul arta coploturilor" Adoptiunea lui Lucius nu l-a surprins pe $atrn; de ulta *ree
considera nehotarrea ea n aceasta pri*inta drept ho-tarre estesugit ascunsa; dar pentru a actiona a
pro#itat de oentul cnd la Roa actul de succesiune constituia su$iect de disputa" :ecretarul sau
-rescens, satul de cei patru,eci de ani de #idelitate prost retri$uita, dadu n *ileag planul, data lo*iturii, locul
)E
si nuele coplicilor" Iaginatia dusanilor ei nu ersese prea departe; #usese pur si siplu copiat
atentatul preeditat odinioara de Ni-grinus si 9uietus; ura sa #iu supriat n cursul unei cereonii
religioase pe -apitoliu; #iul eu adopti* a*ea sa cada preuna cu ine"
Mi-a luat chiar n acea noapte asurile de pre*edere= dusanul nostru traise prea ult; lui Lucius i *oi
lasa o ostenire curatita de prie+dii" -atre al doispre,ecelea ceas, n ,orii cenusii de #e$ruarie, un tri$un
purtnd sentinta de oarte pentru :er*ianus si nepotul sau s-a pre,entat la cunatul eu; a*ea consenul sa
astepte n *esti$ul ca ordinul pe care-l dusese sa #ie ndeplinit" :er*ianus si-a cheat edicul; totul s-a
petrecut cu tre$uie" nainte de a uri, i-a dorit sa a sting ncet, n chinurile unei $oli incura$ile, #ara a
a*ea ca el pri*ilegiul unei scurte agonii" Dorinta lui #usese de+a plinita"
N-a ordonat aceasta du$la e6ecutie cu inia usoara; ulterior n-a ncercat nici un regret, cu att ai putin
*reo reuscare" :e lichida ast#el o *eche socoteala; asta era tot" N-a considerat niciodata *?rsta drept
scu,a a rautatii oenesti; dipotri*a, *edea n ea o circustanta agra*an-
7'7
7'(
ta" :entinta lui ASi$a si a acolitilor sai -a #acut sa e,it ai ulta *ree= $atrn si unul si celalalt, dar
pre#era pe #anatic conspiratorului" n ce-l pri*este pe &uscus, ct de ediocru *a #i si ct de pornit
potri*a-i de odiosul sau $unic, era totusi nepotul %aulinei" Dar, orice s-ar spune, legaturile de snge snt
destul de sla$e cnd nu le nt aste nici o a#ectiune; ti poti da seaa urarind coportarea particularilor n
cele ai nensenate pro$lee de ostenire" !ineretea lui &uscus a-nduiosase ce*a ai ult; a$ia
plinise doua,eci si opt de ani" Dar interesul statului cerea atare de,nodant pe care $atrnul Ursus l-a
#acut cu tot dinadinsul ine*ita$il" si-apoi era eu nsui prea aproape de oarte ca sa ai a tip sa
edite, asupra s#rsitului celor doi"
-te*a ,ile Marcius !ur$o si-a du$lat *igilenta; prietenii lui :er*ianus ar #i putut sa-l ra,$une" Nu s-a
ntplat nsa niic, nici atentat, nici rascoala, nici proteste" Nu ai era noul *enit ce se straduia sa-si
atraga opinia pu$lica dupa e6ecutarea celor patru consuli; nouaspre,ece ani de dreptate decisesera n
#a*oarea ea; dusanii ei erau detestati n ansa$lu; ultiea -a apro$at ca -a descotorosit de un
tradator" &uscus a #ost copatiit, #ara de altinteri sa #ie socotit ne*ino*at" stiu, senatul n-a*ea sa-i ierte
#aptul ca nca o data lo*ise pe unul dintre e$rii sai; pastra nsa tacerea si o *a pastra pna la oartea
ea" -a si odinioara, o do,a de ndurare ndulci n cu-rnd do,a de asprie; nici unul din parti,anii lui
:er*ianus nu a a*ut de su#erit" Unica e6ceptie de la aceasta regula a constituit-o einentul Apollodor,
n*eninatul depo,itar al secretelor cunatului eu si care a pierit o data cu el" Acest o de talent #usese
arhitectul pre#erat al predecesorului eu; nsu#letise cu arta uriasele $locuri ale -olunei !raiane" Nu ne
iu$ea ctusi de putin= pe *reuri luase n derdere stngacele lucrari ale aatorului, constiincioasele ele
naturi oarte cu do*leci si tartacute; n ce a pri*este, i-a criticat operele cu tinereasca n#uurare" Mai
tr,iu le-a denigrat pe ale ele; ha$ar n-a*ea de perioadele arete ale artei grecesti; acest rudientar
logician i
reprosa ca a uplut teplele roane de statui colosale care, daca s-ar #i ridicat, ar #i s#arat cu #runtea
$olta propriilor sanctuare= prosteasca critica ce-l +igneste ai ult pe &idias dect pe ine" Dar ,eii nu se
scoala n picioare; ei nu se ridica nici ca sa ne pre*ina, nici ca sa ne apere, sa ne rasplateasca sau sa ne
pedepseasca" In noaptea aceea nu se clintisera spre a-l sal*a pe Apollodor"
n pria*ara, sanatatea lui Lucius ncepu sa-i inspire destul de serioase teeri" ntr-o diineata, la !i$ur,
co$o-rra dupa $aie n palestra unde -eler se e6ersa n to*arasia altor tineri; unul dintre ei propusese o
ntrecere la care participantii sa alerge narati cu scut si sulita; Lucius se sustrase con#or o$iceiului sau;
ceda, n #ine, gluelor noastre prietenesti; echipndu-se, se plngea de greutatea scutului de $ron,; coparat
cu #ruusetea *n+oasa a lui -eler, trupul lui #ira* parea #ragil" Dupa cte*a clipe de alergare, se opri cu
su#letul la gura si se pra$usi *arsnd snge" Accidentul n-a a*ut urari; si-a re*enit usor" Eu nsa a
speriase si-ar #i tre$uit sa nu a linistesc att de usor" %rielor siptoe ale $olii lui Lucius le
contrapunea ncrederea unui o ulta *ree ro$ust, credinta sa iplicita n re,er*ele neepui,ate ale
tineretii, n $una #unctionare a trupurilor" E ade*arat ca si el nsusi se nsela n ce-l pri*este; o sla$a licarire l
sustinea; sprinteneala-i era o ilu,ie pentru el ca si pentru noi" Anii ei cei ai #ruosi i-a petrecut n
calatorii, n castre, n a*anposturi; i daduse seaa singur de a*anta+ele unei *ieti trudnice, de e#ectul
sanatos al regiunilor secetoase ori geroase" Ma hotarse sa-l nuesc pe Lucius gu*ernatorul aceleiasi
%annonii n care i-a cstigat e6perienta ntiei ele isiuni de coandant" :ituatia pe aceasta #rontiera
era ult ai putin critica dect pe *reuri; sarcina lui a*ea sa se liite,e la pasnicele tre$uri ale
)D
adinistratorului ci*il sau la inspectii ilitare lipsite de prie+die" Acea tara aspra ura sa-l de,$are de
oliciunea roana; *a n*ata sa cunoasca ai $ine luea iensa pe care o cruieste Orasul si de care
acesta depinde" :e teea de cliatele $ar$are; nu ntelegea ca te
7'C
7'E
puteai $ucura de *iata si altunde*a dect la Roa" A acceptat totusi cu acea aa$ilitate ce o a*ea cnd dorea
sa-i #ie pe plac"
!oata *ara a citit cu atentie rapoartele lui o#iciale si pe celelalte, ai secrete, ale lui Doitius Rogatus, o
de ncredere pe care i l-a dat alaturi n calitate de secretar nsarcinat sa-l supra*eghe,e" Acele dari de
seaa -au ultuit= Lucius stiuse sa dea do*ada n %annonia de serio,itatea pe care o astepta de la el si
de la care poate ca s-ar #i a$atut dupa oartea ea" :-a descurcat chiar destul de $ine ntr-o serie de lupte de
ca*alerie n a*anposturi" In pro*incie, ca peste tot, reusea sa #arece; re,er*a lui putin ca aspra nu-l
de,a*anta+a; acar nu *a #i unul din acei principi de paie condusi de cte-o gasca" O data nsa cu nceputul
toanei a racit" :e credea ca se resta$ilise repede, dar tusea a reaparut; #e$ra persista, iar apoi s-a instalat
de#initi*" >inele trecator a a*ut ca re,ultat n pria*ara uratoare doar su$ita re*enire a $olii" >uletinele
edicilor -au nspaintat; posta pu$lica pe care tocai o n#iintase, cu punctele ei de schi$are a cailor
si trasurilor presarate pe teritorii iense, #unctiona parca nuai spre a-i aduce ai repede, n #iecare
diineata, stiri de la $olna*" Nu-i ierta ca #usese neoenos #ata de el de teaa sa nu #iu ori sa nu par
ngaduitor" ndata ce s-a sitit destul de re#acut ca sa suporte calatoria, l-a readus n Italia"
nsotit de $atrnul Ru#us din E#es, specialist n #ti,ie, -a dus eu nsui sa-l astept n portul >aiae pe
#ira*ul eu Aelius -e,ar" -lia de la !i$ur, ai $una dect cea de la Roa, nu este totusi su#icient de dulce
pentru planii atinsi; hotarse sa-si petreaca s#rsitul toanei n aceasta regiune ai sigura" -ora$ia a
ancorat n i+locul gol#ului; o a$arcatiune inuscula l-a adus la tar pe $olna* si pe edicul sau" &igura-i
speriata arata nca si ai sla$a su$ spua de $ar$a cu care-si acoperise o$ra+ii n intentia de a-i seana"
Ochii pastrasera nca sclipirea dura a pietrei pretioase" %riele lui cu*inte i-au reaintit ca nu se ntorsese
dect din ordinul eu; adinistratia lui #usese #ara repros; a ascultase n toate pri*intele" :e coporta ca
un scolar ce da seaa de #elul n care-si ntre$uintase ,iua" L-a instalat n acea casa a lui -icero n care
petrecuse cu ine cte*a luni pe cnd a*ea optspre,ece ani" A a*ut eleganta sa nu *or$easca niciodata despre
*reurile de atunci" %riele ,ile parura a #i o *ictorie asupra $olii; ntoarcerea n Italia constituia de+a, n
sine, un reediu; n acel oent al anului regiunea era colorata n purpura si ro," Dar ncepura ploile; un
*nt ued su#la dinspre area cenusie; casei *echi, construite pe tipul repu$licii, i lipseau cooditatile
*ilei de la !i$ur; l pri*ea pe Lucius ncal-,indu-si elancolic deasupra *asului cu +aratec degetele-i lungi,
ncarcate cu inele" Herogenes s-a ntors de putina *ree din Orient unde l triisese sa-si prospate,e
si sa-si coplete,e pro*i,ia lui de edicaente; a ncercat pe Lucius e#ectele unui naol $i$at de
puternice saruri inerale; atare cataplase treceau drept atot*inde-catoare" Ele nsa nu se do*edira de un
ai are #olos pla-nilor sai dect arterelor ele"
>oala dadea pe #ata aspectele cele ai rele ale #irii acesteia reci si usuratice; sotia l-a *i,itat; ca ntotdeauna
ntre*ederea lor s-a terinat prin cu*inte aare; ea n-a ai *enit sa-l *ada" I s-a adus #iul, copil #ruos de
sapte ani, stir$ si r,ator; l-a pri*it cu indi#erenta" :e in#ora cu a*iditate despre noutatile politice de la
Roa; l interesau ca +ucator si nu ca o de stat" Dar #ri*olitatea lui nsena o #ora a cura+ului; se tre,ea
din lungile dupa-aie,e de su#erinta sau toropeala ca sa se arunce cu toata #iinta ntr-una din con*ersatiile
lui scnteietoare de odinioara; chipul ud de sudoare stia nca sa surda; corpul descarnat se ridica cu gratie
spre a-l prii pe edic" .a #i pna la s#rsit printul de #ildes si aur"
:eara, neputnd dori, a instala n caera $olna*ului; -eler care nu-l iu$ea pe Lucius, dar care-i era
prea de*otat pentru a nu slu+i cu $una*ointa pe cei ce-i snt dragi, accepta sa *eghe,e alaturi de ine; un
horcait se nalta dintre cu*erturi" Ma neca aaraciunea, adnca precu area= nu a iu$ise niciodata;
relatiile noastre de*enisera repede cele dintre un #iu risipitor si un parinte nga-
7'D
7'4
duitor; *iata lui s-a scurs #ara planuri ari, #ara gnduri serioase, #ara pasiuni ar,atoare; si-a cheltuit anii asa
cu o na sparta arunca cu $anii de aur" Ma spri+inise de un ,id n ruina= gndea cuprins de nie la
suele enore cheltuite pentru adoptiunea lui, la cele trei sute de ilioane de sesterti distri$uite soldatilor"
ntr-un #el, soarta cea ai trista nu a parasea= i plinise dorinta *eche de a da lui Lucius tot ce se
)4
poate da; statul nsa nu *a a*ea de su#erit; nu *oi risca sa #iu de,onorat de atare alegere, n stra#undul
cugetului a teea chiar sa nu earga spre $ine; daca prin ntplare ar ai #i dus-o cti*a ani nca, nu
putea lasa iperiul acestei u$re" &ara a pune *reodata ntre$ari, el parea a-i patrunde gndul; ochii lui
i urareau cele ai ici gesturi; l-a nuit consul pentru a doua oara; era nelinistit ca nu-si poate
ndeplini #unctia; teaa de a-i displacea i-a nrautatit starea" !u *ei #i Marcellus""" i repeta *ersurile lui
.irgiliils nchinate nepotului lui Augustus si el desenat drept uras la tron, dar pe care oartea l-a oprit n
dru"ntindeti crini cit inile pline""" :a-prastii #lori purpurii""" Iu$itorul de #lori *a prii de la ine doar
,adarnice +er$e #unerare"
-redea ca-i e ai $ine; a *rut sa se ntoarca la Roa" Medicii, care se contra,iceau ntre ei nuai asupra
tipului ce-i ai ranea de trait, -au s#atuit sa-i #ac pe plac; l-a adus n etape scurte la .ila" %re,entarea
lui n senat n calitate de ostenitor al iperiului tre$uia sa ai$a loc n cursul sedintei ce ura aproape
iediat Anului Nou; o$iceiul era sa-i adrese,e cu aceasta oca,ie un discurs de ultuire; respecti*a
do*ada de elocinta l preocupa de luni de ,ile; preuna ci,ela pasa+ele di#icile" La ele lucra n diineata
calendelor lui Ianuarie cnd a #ost $rusc cuprins de o cri,a de heopti,ie; a aetit; s-a spri+init pe spatarul
scaunului si a nchis ochii" %entru #iinta usoara ca #ulgul, oartea nu a #ost dect un treur" Era ,iua Anului
Nou= ca sa nu ntrerup sar$atorile pu$lice si petrecerile de #ailie, a inter,is sa #ie di#u,ata iediat *estea
s#rsitului sau; ea a de*enit o#iciala doar a doua ,i" A #ost ngropat discret n gradinile #ailiei lui" n pre,iua
acestei cereonii, sena-
7')
#ul i-a triis o delegatie nsarcinata sa-i transita con-doleantele naltului corp si sa o#ere lui Lucius
onorurile di*ine la care a*ea dreptul ca #iu adopti* al paratului" A re#u,at nsa= trea$a asta de+a costase
statul destui $ani" t*l-a ultuit sa-i nalt cte*a edicule #unerare, sa-i ridic ici si colo statui, prin di*ersele
locuri n care a trait= saranul Lucius nu era ,eu"
De data aceasta #iecare oent era pretios" A*usese nsa su#icient tip sa re#lecte, la capatiul $olna*ului;
planurile ele erau gata" Rearcase n senat pe un oarecare Antoninus, $ar$at de *reo cinci,eci de ani,
dintr-o #ailie din pro*incie nrudita de departe cu cea a %lotinei" M-a ipresionat prin gri+a, deopotri*a
respectuoasa si $lnda, cu care-l ncon+ura pe socrul lui, $atrn neputincios, care-si a*ea locul lnga el; i-a
recitit statele de ser*iciu; se do*edise un #unctionar ireprosa$il n toate posturile ce le ocupase" Alegerea ea
s-a #i6at asupra lui" -u ct l cunosc ai ndeaproape pe Antoninus, cu att stia ea pentru el tinde a se
trans#ora n respect" Acest o siplu poseda o *irtute despre care editase prea putin pna acu, chiar
cnd i se ntpla sa o practic= $unatatea" Nu e scutit de icile scaderi ale celui ntelept; inteligenta lui
consacrata ndeplinirii eticuloase a sarcinilor ,ilnice are n *edere ai ult pre,entul dect *iitorul;
e6perienta sa politica e liitata de propriile-i *irtuti; calatoriile lui s-au re,uat la cte*a isiuni o#iciale, de
altinteri $ine ndeplinite" E prea putin cunoscator al artelor; initiati*ele nnoitoare le trece prin #iltrul #irii
sale conser*atoare" %ro*inciile, de pilda, nu *or repre,enta niciodata pentru el uriase posi$ilitati de
de,*oltare, asa cu ele n-au ncetat sa #ie n ochii ei; i *a continua ai ult dect i *a apli#ica
opera, dar o *a continua $ine; statul *a a*ea n el un slu+itor cinstit si un $un stapn"
Dar durata unei generatii i parea putin lucru cnd e *or$a sa asiguri securitatea luii; tinea, daca-i cu
putinta, sa prelungesc si ai departe linia adopti*a prudent constituita, sa pregatesc iperiului nca un
schi$ de cai de posta pe calea tipilor" De #iecare data cnd a ntorcea
7'2
la Roa, n-a negli+at niciodata sa erg sa-i salut pe *echii ei prieteni .eri, spanioli ca si ine, una
dintre #ailiile cele ai li$erale ale naltei agistraturi" !e-a cunoscut din leagan, Annius .erus cel ic
care asta,i, datorita ie, porti nuele de Marcus Aurelius" ntr-unui din anii cei ai nsoriti ai *ietii, n
*reea cnd se ridica %anteonul, a #acut sa #ii ales, din prietenie pentru ai tai, n sacrul colegiu al &ratilor
Ar*ali, pre,idat de parat, colegiu care duce cu piosenie ai departe *echile noastre o$iceiuri religioase
roane; te-a tinut de na n tipul sacri#iciului ce a a*ut loc n anul acela pe alul !i$rului; a pri*it cu
$linda ncntare serio,itatea ta de copil de cinci ani, speriat de tipetele purcelusului sacri#icat, dar care se
straduia ct putea ai $ine sa iite atitudinea dena a celor *rstnici" M-a ocupat de educatia acelui tnc
preantelept; l-a a+utat pe tatal tau sa-ti aleaga cei ai $uni dascali" .erus, Ade*arul ade*arat= a +uca cu
nuele ce-l porti; tu esti poate singura #iinta care nu -a intit niciodata, !e-a *a,ut citind cu pasiune
scrierile #ilo,o#ilor, $racndu-te cu lna aspra, culcndu-te pe tare, supunndu-ti corpul nitel ca #ira*
tuturor rigorilor stoice" Desigur, toate acestea erau e6cesi*e, dar la saptespre,ece ani e6cesul e o *irtute" Ma
ntre$ uneori ce stnca *a scu#unda ntelepciunea aceasta, caci ntotdeauna e scu#undata; #i-*a o sotie, un #iu
))
prea ndragit, n s#rsit, una din acele capcane #iresti n care cad su#letele s#ioase si pure; #i-*a, pur si siplu,
*rsta, $oala, o$oseala, deceptia ce ne sopteste ca daca totul e ,adarnic si *irtutea-i o ,adarnicie< i
nchipui n locul #etei tale ne*ino*ate de adolescent, chipul tau isto*it de $atrn" :it ca taria ta orala, att
de $ine deprinsa, ascunde $lndete, poate chiar sla$iciune; ghicesc n tine pre,enta unui geniu care nu e
neaparat cel al unui o de stat; totusi luea *a #i nendoielnic pe *ecie ai $una pentru ca l-a *a,ut o
singura data asociat puterii supree" A #acut tot ce era ne*oie ca sa #ii adoptat de Antoninus; su$ noul
nue ce-l *ei purta ntr-o ,i n lista paratilor, tu esti de acu nainte nepotul eu" -red ca o#er oaenilor
singura oca,ie ce-o *or a*ea *reodata sa plineasca *isul lui %laton, de a
773
*edea donind asupra lor un #ilo,o# cu inia curata" !u ai priit onorurile n sila; rangu-ti te o$liga sa
traiesti la palat; !i$ur, locul unde adun pna la capat toate placerile *ietii, ti inspira teaa pentru *irtutea ta
tnara; te pri*esc pli$ndu-te gra* pe su$ tranda#irii pletiti ai aleilor; surd ,arindu-te oprit n #ata
#ruoaselor o$iecte de carne ase,ate n calea ta, e,itnd $lnd ntre .eronica si !eodor si renuntnd repede la
andoi n #a*oarea austeritatii, aceasta naluca iaculata" Nu i-ai ascuns dispretul tau elancolic pentru
splendorile astea care durea,a putin, pentru curtea asta ce se *a prastia dupa oartea ea" Nu a iu$esti;
a#ectiunea ta #iliala se ndreapta ai degra$a spre Antoninus; siti n ine o ntelepciune contrara celei pe
care ti-au insu#lat-o dascalii si n lasarea ea n *oia siturilor un principiu de *iata opus se*eritatii celui
ce-ti este propriu, si totusi paralel lui" N-are iportanta" Nu este neaparat ne*oie sa a ntelegi" E6ista ai
ulte ntelepciuni si toate snt necesare luii; nu e rau ca ele sa alterne,e"
Opt ,ile dupa oartea lui Lucius, -a dus n litiera la senat; a cerut ngaduinta sa intru n sala de sedinte
si sa-i pronunt alocutiunea culcat, sustinut de un teanc de perne" .or$itul a o$oseste= i-a rugat pe
senatori sa se adune n cerc strns n +urul eu, ca sa nu #iu o$ligat sa ridic glasul" A #acut elogiul lui
Lucius; cele cte*a rnduri au nlocuit n prograul sedintei discursul pe care el ar #i tre$uit sa-l rosteasca n
acea ,i" Mi-a anuntat apoi ho-tarrea; l-a nuit pe Antoninus; a pronuntat nuele tau" -ontase pe
consitantul unani; l-a o$tinut" Mi-a e6priat o ultia dorinta ce a #ost acceptata ca si celelalte; a
cerut ca Antoninus sa adopte si pe #iul lui Lucius, care ast#el *a a*ea ca #rate pe Marcus Aurelius; *eti crui
preuna; conte, pe tine sa ai #ata de el gri+a unui ai *rstnic" Bin ca statul sa pastre,e ce*a din Lucius"
Intorcndu-a acasa, pria oara dupa ,ile nes#rsite i-a *enit sa surd" @ucase deose$it de $ine" Adeptii
lui :er*ianus, conser*atorii ostili operei ele, nu capitulasera; toate do*e,ile de respect #ata de naltul corp
senatorial stra*echi si n*echit nu copensau pentru ei cele doua sau
77'
trei lo*ituri pe care i le daduse" &ara ndoiala ca ar #i pro#itat de oentul ortii ele ca sa ncerce sa-i
anule,e actele" Dar dusanii cei ai nraiti nu *or ndra,ni sa nu-l recunoasca pe cel ai integru
repre,entant al ordinului si pe #iul unuia dintre cei ai respectati senatori" :arcina ea pu$lica era plinita=
putea de acu nainte sa a ntorc la !i$ur, sa reintru n acest re#ugiu care este $oala, sa #ac e6periente cu
propriile su#erinte, sa a cu#und n ce placeri i ai raneau, sa reiau n liniste dialogul ntrerupt cu o
u$ra" Mostenirea ea iperiala era n siguranta n anile piosului Antoninus si ale cuintelui Marcus
Aurelius; Lucius nsusi *a supra*ietui prin #iul sau" !oate acestea s-au aran+at destul de $ine"
%atientia
Arrian i scrie=
"-on#or ordinelor priite a terinat periplul %ontului Eu6in" Ocolul a nceput si s-a ncheiat la :inope ai
carui locuitori ti poarta o *esnica recunostinta pentru arile lucrari de re#acere si largire a portului, duse la
$un s#rsit acu cti*a ani su$ supra*egherea ta= Apropo, ti-au ridicat o statuie nici #oarte aseanatoare, nici
#oarte #ruoasa= triite-le alta de arura al$a""" -atre est, nu #ara eotie, a $ratisat cu pri*irea acelasi
%ont Eu6in, de pe naltiile colinelor de pe care l-a ,arit odinioara pentru ntia data Geno#on al nostru si de
unde tu nsuti l-ai conteplat cti*a ani n ura"""
A inspectat garni,oanele de pe coasta= coandantii lor erita cele ai ari elogii pentru atos#era de
per#ecta disciplina, pentru #olosirea celor ai noi etode de instructie si pentru $una calitate a lucrarilor
genistice""" n ce pri*este ntreaga parte sal$atica si cea nca destul de putin cunoscuta a coastelor, a
ntreprins noi sonda+e si a odi#icat, acolo unde tre$uia, indicatiile na*igatorilor ce -au precedat"""
A na*igat de-a lungul -olhidei" -unoscndu-ti interesul pentru cele scrise de poeti, i-a ntre$at pe
locuitori despre *ra+itoriile Medeei si despre #aptele lui Iason" %areau nsa ca ha$ar nu au de atare po*esti"""
)2
%e coasta nordica a acestei ari neospitaliere a a+uns la o insulita, destul de are n legenda= insula lui
Ahile" stii care-i po*estea= se spune ca !etis si-a crescut #iul n ica insula pierduta n ceturi; ea iesea din
adncul arii si *enea n #iecare seara pe pla+a sa stea de *or$a cu copilul"
Ra$dare"
77(
Nelocuita asta,i, pe insula cresc doar capre" :e a#la si un teplu al lui Ahile" %escarusii de tar si de larg,
pasarile calatoare, toate ,$uratoarele arii o populea,a, iar #l#i-tul din aripi al lor, $i$at de ue,eala
arina, racoreste nencetat esplanada sanctuarului" De la sine nteles ca aceasta insula a lui Ahile este
deopotri*a si cea a lui %atrocle iar nenuaratele ultuiri care uplu peretii teplului snt adresate cnd lui
Ahile, cnd prietenului sau, caci $inenteles, celor ce-l iu$esc pe Ahile le e draga si cinstesc eoria lui
%atrocle" Ahile nsusi le apare n *is na*igatorilor ce poposesc n acele locuri= el i apara si-i nstiintea,a
despre pericolele arii, asa cu #ac aiurea Dioscurii" Iar alaturi de Ahile apare si u$ra lui %atrocle"
ti aduc la cunostinta atare lucruri #iindca le cred dene de a #i stiute si #iindca cei ce i le-au po*estit le-au
cunoscut ei nsisi sau le-au a#lat de la artori deni de ncredere""" Uneori Ahile i pare, dintre oaeni, cel
ai aret prin cura+, tarie su#leteasca si n,estrari ale spiritului du$late de agilitate trupeasca si prin
dragostea lui ar,atoare pentru tnarul sau to*aras" Niic ai ipunator la el dect disperarea care-l #acea sa
dispretuiasca *iata si sa doreasca oartea atunci cnd l-a pierdut pe cel ult iu$it""
Las sa-i cada pe genunchi *oluinosul raport al gu*ernatorului Areniei Mici, se#ul escadrei" -a de
o$icei, Arrian a lucrat $ine" De data asta nsa a #acut si ai ult= i-a o#erit un dar necesar spre a uri
pacat= i triite o iagine a *ietii ele, asa cu as #i *rut sa #ie" Arrian stie ca ceea ce contea,a nu *a
#igura n $iogra#iile o#iciale, n inscriptiile de pe orinte; stie de aseenea ca trecerea tipului nu #ace
dect sa adauge ne#ericirii o descupanire ai ult" .a,uta de el, a*entura e6istentei ele capata sens, se
ordonea,a ca un poe; tandretea unica se desprinde de reuscare, de nera$dare, de tristele apucaturi aidoa
tot attor #uuri, tot attor pul$eri; durerea se decantea,a, disperarea de*ine pura" Arrian i deschide *astul
epireu al eroilor si prietenilor= nu a considera a #i prea neden" -aera secreta din centrul $a,inului
77C
de la .ila nu constituie un re#ugiu su#icient de launtric= acolo i tri corpul $atrnit, acolo su#ar" Desigur,
trecutul i o#era ici si colo re#ugii unde cel putin scap de o parte a i,eriilor pre,ente; cpia de ,apada de
pe alul Dunarii, gradinile din Nicoedia, -laudiopolis ngal$enita de culturile de so#ran n #loare, oricare
strada din Atena, o oa,a unde nu#erii unduiesc deasupra apei tul$uri, desertul sirian su$ luina stelelor, la
ntoarcerea din ta$ara lui Osroes" Locurile acestea att de dragi snt prea adesea legate de nceputurile unei
greseli, ale unei deceptii, ale unui esec stiut doar de ine= n clipele grele, toate druurile celui #ericit care-
a #ost par a duce n Egipt, ntr-o ncapere de la >aiae, ori n %alestina" Mai ult nca= o$oseala trupului se
transite eoriei; iaginea scarilor Acropolei este de nesuportat pentru un o care se su#oca urcnd
treptele gradinii; soarele de iulie de pe ntinderea pustie de la La$aesis a copleseste ca si cu -ar $ate
chiar acu n cap" Arrian i o#era ce*a ai $un" La !i-$ur, n plina caldura de ai, ascult lungul hohot de
plns al *alurilor pe pla+ele insulei lui Ahile; i respir aerul curat si racoros; ratacesc #ara greutate pe dala+ul
teplului scaldat de ue,eala arina; l ntre,aresc pe %atrocle" Locul acesta pe care nu-l *oi *edea
niciodata de*ine resedinta ea tainica, ultiul eu re#ugiu" Nendoielnic, acolo a *oi a#la n clipa ortii"
i ngaduise odinioara #ilo,o#ului Eu#rates sa se sinucida" Niic nu parea ai siplu= un o are dreptul sa
hotarasca din ce oent *iata lui ncetea,a sa ai #ie utila" Nu stia pe atunci ca oartea poate de*eni
o$iectul unei dorinte oar$e, unei #oae ca si dragostea" Nu pre*a,use noptile cnd a*ea sa n#asor
cureaua n +urul punalului pentru a a gndi de doua ori nainte de a a #olosi de el" Arrian patrunsese
taina acestei lupte lipsite de glorie, purtata potri*a *idului, a ariditatii, a o$oselii, a de,gustului de a trai si
care s#rseste prin a dori oartea" .indecare nu e6ista= #rigurile ai *echi -au do$ort de ai ulte ori;
treura dinainte, ca un $olna* pre*enit de un acces iinent" Orice era $ine*enit spre a ana ceasul de
77E
noapte al luptei= unca, tai#asurile prelungite pna-n ,orK saruturile, cartile" :e ntelege ca un parat nu se
sirn cide dect n ca,ul cnd e o$ligat din ratiuni de stat; Mar-cus Antonius nsusi a*usese scu,a unei $atalii
pierdute :e*erul eu Arrian *a adira ult ai putin disperarea aceea cu care a ntorsese din Egipt,
daca n-as #i reusit sa i-o $irui" %ropriul eu cod inter,icea soldatilor s#r-situl *oluntar pe care-l acorda
nteleptilor; #ata de oricare legionar, nu a sitea cu niic ai ndreptatit sa de,erte," stiu nsa ce
nseana sa atingi cu na cltii #rn-ghiei ori ascutisul stiletului" n cele din ura a reusit sa #ac din
dorinta-i de oarte un etere, potri*a ortii nsesi= oricnd posi$ila sinucidere a a+uta sa suport ai
23
cu ra$dare e6istenta, asa cu pre,enta la ndena a unei $auturi calante linisteste pe cel atins de
insonie" -a urare a unei contradictii launtrice, o$sesia ortii n-a ncetat sa-i su$+uge su#letul dect
atunci cnd priele siptoe ale $olii au *enit sa a scape de ea; a renceput sa a interese, de *iata care
a parasea; n gradinile de la :idon i-a dorit cu ardoare sa a ai pot $ucura de trup cti*a ani nca"
.oia sa or, dar nu *oia sa a su#oc; $oala te de,gusta de oarte; *rei sa te #aci $ine, ceea ce nseana
ntr-un #el ca *rei sa traiesti" :la$iciunea, su#erinta, iile de i,erii trupesti descura+ea,a nsa curnd pe
$olna* de a ai ncerca sa urce din nou panta= te saturi de raga,urile care snt tot attea curse, de puterile
so*aitoare, de elanurile #rnte, de necontenita asteptare a uratoarei cri,e" Ma spiona= durerea surda din
piept era oare o +ena trecatoare, consecinta unui prn, consuat prea repede, sau tre$uia sa a astept din
partea dusanului la un asalt care de asta data ar putea sa nu #ie respins< Nu intra n senat #ara a-i spune
ca usa se nchisese poate de#initi* n ura ea, ca si cu as #i #ost asteptat, ca Iulius -e,ar, de cinci,eci de
con+urati narati cu punale" n tipul cinelor de la !i$ur a teea sa coit #ata de in*itatii ei
nepolitetea unei retrageri $ruste; i-era #rica sa nu or n $aie sau ntre tinere $rate" Necesitati care altadata
erau
77D
lesnicioase, ori chiar placute, de*in uilitoare ndata ce se plinesc ane*oie; te plictisesti de oala de argint
pre,entata n #iecare diineata e6ainarii edicului" >oala principala traste dupa ea un ntreg cortegiu de
a#ectiuni secundare= au,ul si-a pierdut ascutiea de odinioara; chiar ieri -a *a,ut o$ligat sa-l rog pe
&legon sa repete o #ra,a ntreaga= -a rusinat ai ult dect de-o cria" Lunile ce au urat adoptiunii lui
Antoninus au #ost cuplite= sederea la >aiae, ntoarcerea la Roa si negocierile ce au nsotit-o au epui,at
ceea ce i ai raasese din puteri" O$sesia ortii -a cuprins din nou, dar de aceasta data cau,ele erau
*i,i$ile, arturisi$ile; dusanul eu cel ai nepacat n-ar #i putut surde a#lndu-le" Niic nu a ai
retinea= ar #i #ost de nteles ca paratul, retras n casa lui de la tara, dupa ce a pus rnduiala n tre$urile
luii, sa-si ia asurile necesare spre a-si usura s#rsitul" Dar gri+a prietenilor ei echi*alea,a cu o
supra*eghere nencetata= orice $olna* e un pri,onier" Nu ai a #orta necesara sa n#ig punalul e6act n
locul arcat pe *reuri cu cerneala rosie su$ snul sting; n-as #ace dect sa adaug raului de acu un
de,gustator aestec de $anda+e, de $ureti nsngerati, de chirurgi discutnd la picioarele patului" -a sa-i
pregatesc sinuciderea, i-ar tre$ui precautiile unui asasin care-si pune la cale lo*itura"
nti -a gndit la aestrul eu de *natoare Mastor, o #ruoasa $ruta sarata care a nsoteste de ani de
,ile cu de*otaentul unui dine lup si care e nsarcinat uneori sa *eghe,e noaptea la usa ea" A pro#itat de
un oent de singuratate spre a-l chea si a-i e6plica ce astept de la el= la nceput n-a nteles" Apoi s-a
duirit; groa,a a pus sta-pnire pe utra aceea $londa" Ma crede neuritor; *ede cu seara si diineata
edicii intra n odaia ea; a aude gend n tipul punctiilor, #ara a-i #i ,guduita credinta; pentru el era ca
si cu stapnul ,eilor, *oind sa-l puna la ncercare, s-ar #i co$ort din Olip cerndu-i sa-i dea lo*itura de
gratie" Mi-a suls din ini sa$ia pe care i-o luase si a #ugit urlnd" A #ost gasit n #undul parcului, aiurind
su$ stele n li$a+ul lui $ar$ar" @i*ina nne$unita a #ost
774
doolita cu s-a putut; nieni nu i-a ai *or$it de incident" Dar, de a doua ,i, a o$ser*at ca -eler
nlocuise pe asa de lucru de lnga patul eu stilul etalic cu un condei de trestie"
Mi-a cautat un aliat ai $un" A*ea cea ai deplina ncredere n Iollas, tnar edic din Ale6andria pe
care Her-ogenes si-l alesese *ara trecuta ca nlocuitor n a$senta" Discuta unul cu celalalt= i placea sa
esa#ode, preuna cu el ipote,e despre esenta si o$rsia lucrurilor; ndragise acest spirit ndra,net si
*isator, #ocul ntunecat din ochii lui ncercanati" stia ca redescoperise n palatul din Ale6andria #orula
otra*urilor e6traordinar de su$tile o$tinute odinioara de chiistii -leopatrei" E6aenul candidatilor la
catedra de edicina pe care tocai a n#iintat-o la Odeon i-a ser*it ca prete6t spre a-l ndeparta pe
Hero-genes cte*a ore, o#erindu-i ast#el prile+ul unei con*or$iri secrete cu Iollas" M-a nteles din alu,ii;
a copatiea; nu putea dect sa-i dea dreptate" @urantul hipocratic i inter,icea nsa, su$ indi#erent ce
oti*, sa adinistre,e unui $olna* un edicaent noci*; a re#u,at, +ignit n onoarea lui de edic" A
insistat; a pretins; a utili,at toate i+loacele ncercnd sa-l nduiose, ori sa-l corup; *a #i ultiul o pe
care l-a iplorat" n*ins, i-a prois, n s#rsit, ca se duce sa caute do,a de otra*a" L-a asteptat ,adarnic
pna seara" Noaptea tr,iu, a a#lat ngro,it ca a #ost gasit ort n la$oratorul sau, cu un #lacon de sticla n
na" Acest su#let strain de orice coprois gasise i+locul de a rane #idel +urantului, #ara a-i re#u,a
niic"
2'
A doua ,i s-a anuntat Antoninus; sincerul prieten si retinea cu greu lacriile" Ii era de nendurat gndul ca
un o pe care se o$isnuise sa-l iu$easca si sa-l *enere,e ca pe un parinte su#erea ntr-att nct sa-si doreasca
oartea; i se parea ca se a$atuse de la ndatoririle sale de $un #iu" i proitea ca-si *a uni e#orturile cu cei
din antura+ul eu spre a a ngri+i, a-i potoli durerile, a-i #ace pna la capat *iata dulce si usoara, a a
*indeca poate" -onta pe ine sa continuu ct ai ult tip posi$il sa-l ndru
77)
si sa-l n*at; se sitea raspun,ator n #ata ntregului iperiu de ,ilele ce-i ai raneau de trait" stiu ct #ac
aceste sarane proteste, aceste proisiuni nai*e= ele i aduc totusi o usurare si o ngiere" -u*intele
siple ale lui Antoninus -au con*ins; nainte de a uri i recapat controlul asupra ea nsui" Moartea
lui Iollas, credincios ndatoririi sale de edic, a ndeana sa a con#ore, pna la capat con*enientelor
eseriei ele de parat" %atientia= ieri l-a *a,ut pe Doitius Rogatus, de*enit procurator al onetariei,
si l-a nsarcinat sa procede,e la o noua eisiune; a ales aceasta legenda care *a #i ultiul eu cu*nt de
ordine" Moartea i se paruse cea ai intia dintre hotarrile ele, re#ugiul eu supre de o li$er; a
nsela" Nu tre$uie ,guduita credinta ilioanelor de Mastori; alti Iollas nu *or ai #i pusi la grea ncercare"
A nteles ca sinuciderea *a parea icului grup de prieteni de*otati ce a ncon+oara drept un sen de
indi#erenta, de lipsa de recunostinta, poate; nu *reau sa las prieteniei lor aintirea suparatoare a unui torturat
incapa$il sa ai suporte nca un chin" Alte considerente i s-au ipus ncetul cu ncetul n decursul noptii
ce a urat ortii lui Iollas= e6istenta i-a dat ulte sau, cel putin, a stiut o$tine ult de la ea; n acest
oent, ca si pe tipul #ericirii ele, dar din oti*e cu totul opuse, parea ca nu ai are niic sa-i o#ere=
nu snt sigur ca eu nu ai a niic de n*atat" i *oi asculta pna la capat tainicele-i porunci, ntreaga *iata
a a*ut ncredere n ntelepciunea trupului eu; -a straduit sa gust cu discernant sen,atiile o#erite de
acest prieten= se cu*ine deopotri*a sa le aprecie, si pe cele din ura" Nu ai re#u, agonia #aurita pentru
ine, s#rsitul ndelung ela$orat n adncul arterelor, ostenit poate de la un stra$un, nascut din
teperaentul eu, pregatit ncetul cu ncetul de #iecare din #aptele propriei *ieti" Ora nera$darii trecuse; n
situatia n care a a#lu, disperarea ar #i tot att de prost gust ca si speranta" A renuntat sa-i ai gra$esc
oartea"
772
:nt nca o ultie de #acut" Doeniile a#ricane, ostenite de la soacra ea Matidia, tre$uie sa de*ina un
odel de e6ploatare agricola; taranii satului >oristene, nteeiat n !racia n aintirea unui cal destoinic, au
dreptul la a+utoare, la s#rsitul unei ierni grele; dipotri*a, tre$uie sa re#u, su$sidiile pentru $ogatii
culti*atori din *alea Nilului, oricnd gata sa pro#ite de $una*ointa paratului" Iulius .estinus, pre#ect al
n*atantului, i triite raportul sau pri*itor la deschiderea scolilor pu$lice edii; tocai terin
restructurarea legislatiei coerciale a %alirei= totul se a#la pre*a,ut, de la tari#ul prostituatelor pna la
ta6ele *aale pentru cara*ane" -hiar acu are loc un congres al edicilor si +uristilor, ntrunit cu scopul de
a hotar asupra duratei a6ie a sarcinii lehu,elor, punndu-se ast#el capat nes#rsitelor contestatii legale" In
coloniile ilitare, ca,urile de $igaie se nultesc; a straduiesc ct pot sa-i con*ing pe *eterani sa nu
pro#ite n chip gresit de legile cele noi care le ngaduie sa se casatoreasca, sa ai$a gri+a sa nu-si ia dect o
singura sotie o data" La Atena se ridica un %anteon dupa odelul Roei; a ocup de alcatuirea inscriptiei
ce-si *a a*ea locul pe peretii lui; drept pilde si ndenuri pentru *iitor, enuar acolo ser*iciile pe care le-a
adus oraselor grecesti si popoarelor $ar$are; cele aduse Roei snt de la sine ntelese" Lupta potri*a
$rutalitatii +ustitiei continua= a tre$uit sa #ac aspra ustrare gu*ernatorului -iliciei care ordonase sa #ie ucisi
n chinuri hotii de *ite din pro*incia sa ca si cu oartea pur si siplu n-ar #i #ost de a+uns ca pedeapsa si
ca i+loc de a te descotorosi de cine*a" :tatul si unicipalitatile a$u,au de condanarile la unca silnica n
scopul de a-si procura o na de lucru ie#tina; a inter,is atare practica att n ce-i pri*este pe scla*i ct si pe
oaenii li$eri; tre$uie nsa a*uta gri+a ca acest siste detesta$il sa nu se reinstaure,e su$ alte denuiri" :e
ai coit nca sacri#icii de copii n anuite puncte ale #ostului teritoriu al anticei -artagine= sa nu le ai #ie
ngaduita preotilor lui >aal $ucuria de a-si aprinde rugurile" In Asia Mica, drepturile ostenitorilor
:eleuci,ilor au #ost ncalcate #ara rusine de catre tri$unalele
7(3
noastre ci*ile, totdeauna pornite potri*a principilor de *ita *eche; a reparat aceasta lunga nedreptate" In
/recia, procesul lui Herodes Atticus nca se ai +udeca" -utia de corespondenta a lui &legon, ra,uitoarele lui
de piatra ponce si $atoanele-i de ceara rosie *or #i cu ine pna la capat" -a pe tipurile #ericirii ele,
oaenii a cred ,eu; continua sa a nueasca ast#el chiar cnd aduc cerului sacri#icii pentru resta$ilirea
:anatatii Auguste" Bi-a ai spus oti*ele pentru care aceasta credinta asa de $ine#acatoare nu-i pare
27
nesa$uita" O $atrna oar$a a *enit pe +os din %annonia; a e#ectuat atare *laguitoare calatorie ca sa-i ceara
sa-i ating pupilele-i stinse cu degetul; si-a recapatat *ederea su$ inile ele asa cu, n con*ingerea ei, se
astepta de ult; iracolul se e6plica prin credinta n paratul-,eu" :-au produs si alte inuni; unii $olna*i
spun ca -au *a,ut n *is, asa cu pelerinii la Epidaur l *ad n son pe Esculap; acestia pretind ca s-au
tre,it *indecati sau cel putin usurati" Nu surd de nepotri*irea dintre puterile ele de *indecator si $oala ce
a roade; priesc cu gra*itate noile haruri" >atrna oar$a *enind catre parat din #undul unei pro*incii
$ar$are de*enise pentru ine ceea ce scla*ul de la !arraco #usese odinioara= e$lea populatiilor
iperiului pe care le-a condus si slu+it" Iensa lor ncredere a rasplateste pentru doua,eci de ani de
unca ce nu i-a displacut" De curnd, &legon i-a citit lucrarea unui e*reu din Ale6andria care si el i
atri$uie puteri supraoenesti; a ascultat #ara sarcase descrierea principelui cu parul cenusiu - *a,ut ntr-
un continuu du-te-*ino pe toate druurile pantului, a#undndu-se printre coorile inelor, tre,ind
puterile gerinati*e ale gliei, adu-cnd peste tot prosperitatea si pacea - a initiatului care a ridicat din ruine
locurile s#inte ale tuturor neaurilor, a cunoscatorului estesugurilor agice, a *i,ionarului ce a ase,at un
copil n ceruri" As #i #ost ult ai $ine nteles de acest e*reu entu,iast dect de ulti senatori si proconsuli;
ad*ersarul ce i s-a alaturat l copletea,a pe Arrian; a ir ca n cele din ura a de*enit n ochii unora
ceea ce dorea sa #iu si ca atare reusita consta n att de putin"
7('
>atr?netea si oartea, apropiate, adauga de aici nainte acestui prestigiu propria lor aiestate; oaenii se
dau piosi la o parte din druul eu; ei nu a ai aseuie ca pe *reuri lui Feus radios si cal, ci lui
Marte Mergatorul nainte, di*initate a lungilor capanii si a disciplinei se*ere, editati*ului Nua cel
inspirat de ,ei; n ultiul tip chipul palid si descopus, pri*irea #i6a, trupul are, tinut drept printr-un
e#ort de *ointa, le ainteste de %luton, ,eitate a luii u$relor" Doar cti*a intii, cti*a prieteni ncercati si
dragi reusesc sa scape acestei teri$ile contagiuni a respectului" !narul a*ocat &ronton, +uristul de *iitor care
nendoielnic *a #i unul din $unii slu+itori ai gu*ernarii tale, a *enit sa discute cu ine o counicare ce ura
a se #ace senatului; *ocea i treura; i-a citit n pri*ire acelasi respect aestecat cu teaa" Nu ai pot a*ea
parte de $ucuriile cale ale prieteniei uane; oaenii a sla*esc; a *enerea,a prea ult ca sa a ai
iu$easca"
Mi-a #ost hara,ita sansa aseanatoare a unor gradinari= tot ce-a ncercat sa plante, n iaginatia seenilor
a prins radacina" -ultul lui Antinous parea cea ai ne$uneasca din actiunile ele, re*arsarea unei dureri
care a pri*ea e6clusi*" Dar *reea noastra e a*ida de ,ei; ea i pre#era pe cei ai plini de ardoare, pe cei
ai tristi, acei care toarna n *inul *ietii ierea aara a tarului de dincolo de or-nt" La Del#i, copilul
a de*enit Heresul pa,itor al pragului, stapnul trecatorilor ntunecate nspre u$re" Eleusis, unde *rsta si
statutul sau de strain i inter,isesera odinioara sa #ie initiat alaturi de ine, #ace din el un tnar >achus al
Misterelor, print al regiunilor arginase dintre situri si su#let" Ancestrala-i Arcadie l asocia,a lui %an si
Dianei, di*initati ale padurilor; taranii de la l$ur l asiilea,a dulcelui Aristeu, regele al$inelor" In Asia,
credinciosii si regasesc ntr-nsul ,eii lor $ln,i, rupti de toana sau de*orati de *ara" La capatul tinuturilor
$ar$are, to*arasul *naterilor si calatoriilor ele a $racat aspectul -a*alerului trac, al isteriosului
trecator calarind prin desisuri su$ clar de luna, caraus al su#letelor n #aldurile antiei sale" !oate acestea pot
#i doar o hipertro#iere a cultului o#icial, o lin-
7(7
gusire din partea #eluritelor neauri, o +osnicie a preotilor a*i,i de su$sidii" Dar chipul celui tnar i scapa;
el raspunde aspiratiilor iniilor siple= gratie unei rease,ari inerente naturii lucrurilor, e#e$ul trist si
inunat a de*enit n religia oaenilor de rnd spri+inul celor sla$i si sarani, ngietorul copiilor orti"
Iaginea de pe onedele din >itinia, pro#ilul $aiatului de cincispre,ece ani, cu crliontii n*ol$urati, cu
sursul plin de uiire si ncredere pe care l-a pastrat att de putin, atrna la gtul noilor nascuti n chip de
auleta; el este tintuit n ciitirele satelor pe icutele orinte" %e *reuri, cnd a gndea la propriu-
i s#rsit, aidoa unui craci nepasator de sine, ci treu-rnd pentru pasagerii si ncarcatura cora$iei, i
spunea cu aaraciune ca aceasta aintire se *a scu#unda o data cu ine; tnara #iinta, $alsaata cu
gri+a n stra#undul eoriei ele, i se parea, asadar, ca *a tre$ui sa piara a doua oara" !eaa, att de
ndreptatita totusi, s-a ai doolit n parte; a copensat cu a putut acea oarte tipurie; o iagine,
un re#le6, un ecou sla$ *a ra,$ate cel putin cte*a secole" n ce pri*este neurirea, niic ai teeinic nu
poate #i #acut"
L-a re*a,ut pe &idus A8uila, gu*ernatorul Antinoei, n dru catre noul sau post de la :ari,egetusa" Mi-a
descris riturile anuale cele$rate pe alul Nilului n cinstea ,eului ort, pelerinii *eniti cu iile din regiunile
2(
nordice si sudice, o#randele de $ere si graunte, rugaciunile; tot la trei ani +ocuri ani*ersare au loc la Antinoe,
ca si la Ale6andria, la Mantineea si n draga ea Atena" :ar$atorile trienale se *or tine toana aceasta, dar
nu sper sa re,ist pna la a noua *enire a lunii AtAr" E cu att ai iportant deci ca #iecare detaliu al acestor
solenitati sa #ie sta$ilit dinainte" Oracolul celui ort #unctionea,a n caera secreta a teplului #araonic
reconstruit prin gri+a ea; preotii dau ,ilnic cte*a sute de raspunsuri gata pregatite pentru ntre$arile puse
de speranta ori nelinistea oeneasca" Mi s-a reprosat ca eu nsui as #i copus ulte din ele" Nu
considera a #i o lipsa de respect #ata de ,eul eu, nici de copasiune #ata de ne*asta soldatului care
ntrea$a daca
7((
i se *a ntoarce $ar$atul dintr-o garni,oana din %alestina #ata de $olna*ul dornic de ngiere, #ata de
negustorul ale carui cora$ii se leagana pe *alurile Marii Rosii, #ata de sotii ce-si doresc un #iu" -el ult
prelungea n acest chip partidele de enige, saradele *ersi#icate pe care le +uca uneori preuna" !ot asa,
luea a #ost uiita ca aici, la .ila, n +urul capelei din -anopus unde cultul sau e cele$rat dupa ritualul
egiptean, a lasat sa se ase,e pa*ilioanele de placere ale su$ur$iei ale6andrine cu acelasi nue usuratatile si
distractiile lor pe care le o#er oaspetilor ei lund cteodata eu nsui parte la ele" >aiatul se o$isnuise cu
ast#el de lucruri" si apoi nu te-nchi,i ani de ,ile ntr-un unic gnd #ara sa nu lasi sa patrunda ncetul cu ncetul
n-tr-nsul toate o$isnuintele unei *ieti"
A #acut tot ce se recoanda" A asteptat= -a rugat uneori" Audi*i *oces di*inas""" %roasta Iulia >al$illa
credea ca aude n ,ori *ocea isterioasa a lui Menon= a ascultat #osnetele noptii" M-a uns cu iere si
ulei de tranda#ir care atrag u$rele; a ase,at cupa cu lapte, punul de sare, picatura de snge, $a,a
e6istentei lor de altadata" M-a ntins pe pa*ientul de arura al icului sanctuar; luina stelelor se
strecura prin ngustele spatii lasate li$ere-n ,id, asternnd ici si colo sclipiri, nelinistitoare palide #ocuri" Mi-
a aintit de poruncile soptite de preoti la urechea ortului, de itinerarul gra*at pe ornt= si *a
recunoaste druul""" si pa,nicii pragului l *or lasa sa treaca""" si *a pleca si *a *eni n +urul celor ce-l iu$esc,
*ree de ilioane de ,ile""" Uneori, la lungi inter*ale, credea ca sit usoara atingere a unei apropieri, o
ngiere delicata aidoa #ulguirii unor gene, calduta ca #ata unei pale" Iar alaturi de Ahile apare si u$ra
lui %atrocle""" Nu *oi sti niciodata daca acea caldura, acea dulce stare nu era pur si siplu o eanatie a
propriului eu, ultiele s#ortari ale oului luptnd cu singuratatea si cu #rigul noptii" ntre$area ce ne-o
pune deopotri*a n pre,enta iu$irilor noastre n *iata a ncetat sa a ai interese,e asta,i= putin i pasa
ca #antoele cheate de ine *in din li$urile eoriei sau din cele ale unei alte lui" :u#letul eu, daca
a *reunul,
7(C
e alcatuit din aceeasi su$stanta ca spectrele; acest trup cu rninile u#late, cu unghiile li*ide, aceasta asa
trista, pe +uatate descopusa, acest $urdu# plin de su#erinte, de dorinte si de *isuri nu e cu niic ai
trainic ori ai consistent dect o u$ra" De orti a deose$esc doar prin posi$ilitatea de a a su#oca nca
putine clipe; ntr-un #el e6istenta lor e ai sigura dect a ea" Antinous si %lotina snt cel putin tot att de
reali ca si ine"
Meditatia asupra ortii nu te-n*ata sa ori si nici nu #ace ai usoara trecerea, dar usurinta a ncetat sa ai
#ie ceea ce caut" Mica #ata $u#nata si *oluntara, sacri#iciul tau nu i-a $ogatit *iata, ci oartea"
Apropierea ei resta$ileste ntre noi un #el de strnsa coplicitate= cei *ii care a ncon+oara, slu+itorii
de*otati, uneori stn+enitori, nu *or sti niciodata ct de putin ne ai interesea,a luea" Ma gndesc cu
de,gust la negrele si$oluri ale orintelor egiptene= scara$eul uscat, uia rigida, $roasca eternei
reproduceri" De-ar #i sa-i cred pe preoti, te-a lasat n locul unde eleentele #iintei se destraa ca un
*esnt u,at de care tragi, la raspntia nspaintatoare dintre ceea ce #iintea,a *esnic, ce a #ost si ce *a #i"
:-ar putea totusi ca oaenii aceia sa ai$a dreptate, oartea #iind #acuta din aceeasi aterie lunecoasa si
con#u,a ca si *iata" Dar toate teoriile pri*ind neurirea nu-i inspira ncredere; sisteul rasplatirilor si
pedepselor nu spune niic unui +udecator care stie ct de greu e sa +udeci" %e de alta parte, solutia contrara o
gasesc prea siplista, neantul pur, haul nes#r-sit n care rasuna rsul lui Epicur" i o$ser* s#rsitul= seria de
e6periente asupra ea nsui continua lungul studiu nceput n clinica lui :atAros" %na acu
trans#orarile snt tot att de e6terioare ca cele la care tipul si inteperiile supun un onuent caruia nu-i
alterea,a nici ateria nici arhitectura= uneori cred ca ntre,aresc si ating prin crapaturi #undatia
indestructi$ila, tu#ul etern" :nt ceea ce era, or #ara sa a #i schi$at" La pria *edere, copilul ro$ust
din gradinile :paniei, o#iterul a$itios ntors su$ cortul sau, scuturndu-si de pe ueri #ulgii de ,apada, par
tot att de ine6istenti pe ct a sa #iu atunci cnd *oi #i trecut
2C
7(E
prin rugul incinerarii; dar ei snt acolo; de ei nu pot #i despartit" Oul care urla pe pieptul unui ort continua
sa geaa ntr-un ungher al #iintei ele, n ciuda calului ai ult sau ai putin oenesc la care particip;
calatorul din $olna*ul pe *eci sedentar se interesea,a de oarte #iindca ea nseana o plecare" Acea #orta
ce-a #ost pare nca n stare sa orchestre,e alcatuirea ultor altor *ieti, sa ridice luile" Daca, printr-o
inune, cte*a *eacuri ar ura sa se adauge putinelor ,ile ce-i ai ran, as #ace ntocai aceleasi
lucruri, pna la aceleasi greseli, as pasi prin aceleasi olipuri si prin aceleasi in#ernuri" Atare constatare este
un arguent e6celent n #a*oarea utilitatii ortii, dar totodata i tre,este $anuieli n pri*inta a$solutei ei
e#iciente"
%e parcursul unor perioade de *iata i-a #acut nsenari despre *isurile ce le a*ea; seni#icatia lor o
discuta cu preotii, cu #ilo,o#ii, cu astrologii" -apacitatea de a *isa, pierduta de ani de ,ile, i-a re*enit n
cursul lunilor de agonie; ntplarile din tipul starii de *eghe par ai putin reale, cteodata ai
neiportante dect aceste *ise" Daca ast#el de lue lar*ara si spectrala, n care platitudinile si a$surditatile
isuna nca si ai ult dect pe pa-nt, ne-ar da o idee despre starea su#letului separat de trup,
nendoielnic ca-i *oi petrece eternitatea regretnd controlul se*er al siturilor si perspecti*ele corectate ale
ratiunii oenesti" si totusi a cu#und cu oarecare placere n *anele taruri ale *iselor; pentru o clipa snt n
posesia unor secrete ce apoi i scapa; acolo a adap la i,*oare, ntr-o ,i ? a#la n oa,a lui Aon, n
seara *narii leului" Era *esel; totul se petrecea ca pe *reea ro$us-tetii ele= #iara ranita s-a pra*alit, apoi
s-a sculat; -a aruncat asupra ei sa-i dau lo*itura de gratie" Dar, de data aceasta, calul ridicat pe doua
picioare -a ,*rlit la pant; cuplita $estie nsngerata s-a aruncat asupra-i; ghearele i s#siau pieptul;
-a tre,it n caera ea de la !i$ur, strignd dupa a+utor" Mai de curnd i-a re*a,ut tatal, la care de
altinteri a gndesc putin" Era culcat pe patul de su#erinta ntr-o odaie a casei noastre din Italica
7(D
pe care a parasit-o ndata dupa oartea lui" %e asa a*ea un #lacon plin cu o licoare linistitoare pe care l-
a rugat sa i-o dea" M-a tre,it #ara sa ai #i a*ut tip sa-i raspunda" Ma surprinde ca a+oritatii
oaenilor le e att de #rica de #antoe, dar se paca lesne cu gndul de a *or$i ortilor n *isele lor"
si pre*estirile se nultesc= de aici nainte toate par o soatie, un sen" A scapat din na, spargndu-se, o
piatra pretioasa gra*ata, ncastrata n satonul unui inel; pe ea se a#la, intaliat de un ester grec, pro#ilul eu"
Au-gurii dau cu gra*itate din cap; regret aceasta pura capodopera" Mi se ntpla sa *or$esc de ine la
trecut= discutnd n senat despre unele e*eniente sur*enite dupa oartea lui Lucius, -a surprins de
ulte ori scapndu-i li$a si re#erindu-a la ele ca si cu ar #i a*ut loc dupa oartea ea" Acu cte*a
luni, de ,iua nasterii, urcnd n litiera scarile -apitoliului, -a a#lat #ata-n #ata cu un o n doliu care
plngea= l-a *a,ut palind pe $atrnul eu Ha$rias" %e atunci ai iesea nca; continua sa e6ercit
personal #unctiile de Mare %onti#, de &rate Ar*al, cele$rnd eu nsui stra*echile ritualuri ale religiei
roane pe care a+unsese sa le pre#er a+oritatii cultelor straine" :tatea n picioare n #ata altarului, gata
sa aprind #lacara" Aducea ,eilor un sacri#iciu pentru Antoninus" Deodata, partea de toga ce-i acoperea
#runtea i-a alunecat, ca,ndu-i pe ueri si lasndu-a cu capul descoperit; trecea ast#el din categoria
sacri#icantului n cea a *ictiei" ntr-ade*ar, *enise si rndul eu"
Ra$darea da roade; su#ar ai putin; *iata rede*ine aproape dulce" Nu a ai cert cu edicii; stupidele lor
leacuri -au ucis; dar ng#area si pedantisul ipocrit al acestora este opera noastra= ar inti ai putin
daca nu ne-ar #i att de #rica sa su#eri" i lipseste #orta necesara acceselor de nie de altadata= stiu din
sursa sigura ca %latorius Nepos, pe care l-a iu$it ult, a a$u,at de ncrederea ea; n-a ncercat sa-l cert;
nu l-a pedepsit" .iitorul luii nu a ai pri*este; nu a ai straduiesc a socoti, cu teaa-n su#let, durata
ai ult sau ai putin
7(4
lunga a pacii roane; las totul n seaa ,eilor" Asta nu nseana ca a do$ndit ai ulta ncredere n
+ustitia lor, care nu-i si a noastra, ori ai ulta credinta n ntelepciunea oului; ade*arul e in*ers" .iata e
cuplita; sti asta" Dar tocai #iindca astept prea putin de la conditia uana, perioadele de #ericire, de
partial progres, e#orturile luarii de la nceput si ale continuitatii i apar tot attea inuni care aproape
copensea,a asa iensa a relelor, a esecurilor, a nepasarii si a erorii" .eni-*or catastro#ele si ruinele;
de,ordinea *a triu#a, dar din cnd n cnd si ordinea, la rndu-i" %acea se *a resta$ili din nou ntre doua
perioade de ra,$oi; cu*intele li$ertate, uanis, dreptate si *or recapata ici si colo ntelesul pe care a
ncercat sa li-l da" -artile noastre nu *or pieri cu toate; statuile sparte ne *or #i reparate; alte cupole si alte
2E
#rontoane *or lua nastere din #rontoanele si cupolele noastre; unii oaeni *or edita, *or lucra si *or siti
ca noi= ndra,nesc sa a $i,ui pe acesti continuatori presarati la inter*ale neregulate de-a lungul *eacurilor,
pe aceasta neurire interitenta" Daca $ar$arii *or pune *reodata stapnire pe lue, *or #i o$ligati sa adopte
unele din etodele noastre; *or s#rsi prin a ne seana" Lui Ha$rias i este teaa ca ntr-o ,i *a *edea pe
pasto#orul lui Mithras ori pe episcopul lui Hristos in-stalndu-se la Roa si nlocuindu-l pe Marele %onti#"
Daca din ne#ericire aceasta ,i *a *eni, urasul eu pe alul *atican *a nceta sa ai #ie se#ul unui cerc de
credinciosi sau al unei $ande de sectari, spre a de*eni la rndu-i una din #etele autoritatii uni*ersale" El *a
osteni palatele si arhi*ele noastre si se *a deose$i de noi ai putin dect s-ar putea crede" -onsit cu cal
la aceste *icisitudini ale Roei eterne"
Medicaentele nu ai au nici un e#ect; u#larea picioarelor continua; sonole, se,nd ai degra$a dect
culcat" Unul din a*anta+ele ortii *a #i de a a a#la din nou ntins pe un pat" E rndul eu sa-l consolo,
acu pe Anto-ninus" Ii reaintesc ca oartea i pare de ulta *ree solutia cea ai eleganta a propriei
ele pro$lee; ca ntotdeauna, dorintele i se plinesc, n #ine, dar ntr-un
7()
#el ai ,a$a*nic si ai ocolit dect cre,use" Ma #elicit ca $oala i-a ngaduit sa #iu lucid pna la capat; a
$ucur ca n-a sa ai trec prin ncercarea *rstei naintate, ca nu-i este dat sa cunosc pietrirea,
rigidi,area, a*iditatea, cuplita lipsa a dorintelor" Daca socotelile ele snt corecte, aa a urit aproape
la etatea la care a a#lu asta,i; *iata i-a #ost de+a ai lunga cu +uatate din cea a tatei, decedat la patru,eci
de ani" !otul e pregatit= *ulturul ce *a purta catre ,ei su#letul paratului este tinut la ndena pentru
cereonia #une$ra" Mausoleul eu, n *r#ul caruia snt plantati acu chiparosii, urnd sa alcatuiasca pe
#undalul larg deschis al cerului o neagra piraida, *a #i terinat aproape la tip spre a prii cenusa calda
nca" L-a rugat pe Antoninus sa o aduca apoi acolo si pe :a$ina; a negli+at sa-i decerne, la oarte
onorurile di*ine care, din toate considerentele, i se cu*in; n-ar #i rau ca atare scapare sa-si capete plinirea"
si as ai dori ca raasitele lui Aelius -e,ar sa #ie ase,ate alaturi de ine" M-au dus la >aiae; pe caldurile
lui iulie, druul a #ost chinuitor, dar pe alul arii respir ai $ine" Mururul *alului pe pla+a e de atase
si#onata si de ngiere; a $ucur nca de lungile seri ro,e" !a$letele acestea nu le ai tin dect spre a-i
ocupa inile ce se ,$at #ara *oia ea" A triis sa-l caute pe Antoninus" Un calaret a plecat n galop spre
Roa" Fgootul copitelor lui >oristene, galopul -a*alerului trac""" Micul grup de intii se strnge la
capatiul eu" Ha$rias i inspira ila= lacriile nu se potri*esc cu ridurile $atrnilor" &ruosul chip al lui
-eler este cal ca ntotdeauna; si da silinta sa a ngri+easca #ara a lasa sa se *ada niic din ce ar putea
spori nelinistea sau o$oseala unui $olna*" Diotios nsa hohoteste cu capul n#undat n perne" I-a asigurat
*iitorul; nu-i place Italia; si *a putea plini *isul de a se ntoarce la /adara si de a deschide acolo,
preuna cu un prieten, o scoala de elocinta; nu are niic de pierdut prin oartea ea" si totusi uarul
ngust se #ranta con*ulsi* su$ pliurile tunicii; sit pe degete lacrii care a uplu de #ericire" Hadrian a
#ost pna la capat iu$it cu oeneasca dragoste"
7(2
:u#let ic, su#let $lnd si calator, to*aras al trupului eu care te-a ga,duit, *ei co$or pe eleagurile li*ide,
aspre, pustii, unde nu *ei ai #i +ucaus precu o$isnuiai odinioara, nca o clipa, sa pri*i preuna
tarurile #ailiare, o$iectele pe care nendoielnic nu le *o ai *edea niciodata""" :a ncerca sa
patrunde n oarte cu ochii deschisi"""
DI.INULUI HADRIANU: AU/U:!U:
&iul lui !raian,
$iruitor al partilor,
nepotul lui Ner*a,
Mare %onti#,
n*estit pentru a doua,eci si doua oara
cu putere de tri$un,
de trei ori consul, de doua ori triu#ator,
%arinte al %atriei
si di*inei sale sotii
:a$ina Antoninus, #iul lor"
Lui Lucius Aelius -aesar,
#iul di*inului Hadrianus,
de doua ori consul"
2D
-arnetele de note la "Meoriile lui Hadrian"
Lui /"&"
Aceasta carte a #ost conceputa, apoi scrisa, n ntregie sau n parte, su$ di*erse #ore, ntre '27C si '272,
ntre doua,eci si doua,eci si cinci de ani" !oate anuscrisele au #ost distruse, si eritau sa #ie"
A regasit ntr-un *olu al corespondentei lui &lau-$ert, #oarte citit si su$liniat de ine prin '274, #ra,a de
neuitat= "Neaie6istnd ,ei, iar Hristos nee6istnd nca, de la -icero la Marcus Aurelius a #ost un rastip n
care, singur, doar oul a e6istat"" O are parte din *iata ea a*ea sa se scurga ncercnd sa de#inesc, apoi sa
,ugra*esc pe acest o singur, legat de altinteri de tot ce-l ncon+ura"
Renceput lucrul n '2(C; cercetari ndelungi; cincispre,ece pagini scrise si presupuse de#initi*e; proiect
reluat si a$andonat de ai ulte ori ntre '2(C si '2(4"
Multa *ree i-a iaginat opera su$ #ora unei serii de dialoguri la care ar #i participat toate categoriile
uane ale epocii" Dar, orice as #i #acut, detaliul doina ansa$lul; partile distrugeau echili$rul ntregului;
glasul lui Hadrian era acoperit de celelalte strigate" Nu reusea sa organi,e, acea lue *a,uta si nteleasa de
un singur o"
7C(
:ingura #ra,a care a raas din redactarea din '2(C;,@n" cep sa-i ntre,aresc conturul ortii"" Aidoa
pictorului care, ase,at n #ata ori,ontului, si deplasea,a ereu se*aletul la dreapta, apoi la stnga, gasise,
n #ine, punctul de *edere al cartii"
:a e*oc o *iata cunoscuta, plinita, #i6ata 1ct pot ele #i *reodata5 de Istorie, n asa #el nct cur$a ei
ntreaga sa #ie dintr-o data cuprinsa cu pri*irea; ai ult, sa aleg oentul n care cel ce a trait aceasta
e6istenta o cntareste, o e6ainea,a, #iind pentru o clipa capa$il sa o +udece" :a #ac ast#el ca el sa se
gaseasca n #ata propriei *ieti n aceeasi po,itie ca si noi"
Diineti la .ila Hadriana; nenuarate seri petrecute n icile ca#enele ce ncon+oara Olipeionul; du-te-
*ino nencetat pe arile grecesti; druuri prin Asia Mica" :pre a putea #olosi aceste aintiri care i
apartin, a tre$uit ca ele sa de*ina tot att de ndepartate de ine ca secolul al doilea"
E6periente cu tipul= optspre,ece ,ile, optspre,ece luni, optspre,ece ani, optspre,ece secole" Io$ila
supra*ietuire a statuilor care, precu capul lui Antinous Mondrago-ne de la Lu*ru, traiesc nca nlauntrul
acestui tip ort" Aceeasi pro$lea e6ainata n terenii generatiilor oenesti; doua du,ini de perechi de
ini descarnate, *reo doua,eci si cinci de $atrni ar #i de a+uns spre a sta$ili un contact nentrerupt ntre
Hadrian si noi"
n '2(4, n tipul unei prie sederi n :tatele Unite, a #acut, n *ederea acestei carti, cte*a lecturi la
>i$lioteca Uni*ersitatii 0ale; a scris *i,ita la edic si pasa+ul despre
7CC
renuntarea la e6ercitiile corporale" Aceste #ragente e6ista, odi#icate, n pre,enta *ersiune"
n tot ca,ul, era prea tnara" :nt carti la care nu tre$uie sa te ncueti nainte de a trece de patru,eci de
ani" %na la aceasta *rsta risti sa nu cunosti e6istenta arilor #rontiere naturale care separa, de la persoana la
persoana, de la secol la secol, in#inita di*ersitate a #iintelor ori, dipotri*a, sa acor,i prea ulta iportanta
siplelor partiri adinistrati*e, punctelor de *aa sau posturilor de pa,a arata" A a*ut ne*oie de
acesti ani pentru a n*ata sa calcule, e6act distantele dintre parat si ine"
ncete, sa ai lucre, la carte 1cu e6ceptia ctor*a ,ile, la %aris5 ntre '2(4 si '2(2"
ntlnirea cu aintirea lui !" E" LaPrence care se intersectea,a n Asia Mica cu cea a lui Hadrian" Dar
#undalul lui Hadrian nu e desertul, ci colinele Atenei" -u ct a gn-dea ai ult la acest lucru, cu att
a*entura oului care re#u,a 1re#u,ndu-se la nceput pe sine5 a #acea sa doresc a n#atisa, prin interediul
lui Hadrian, punctul de *edere al oului care nu renunta sau nu renunta aici dect spre a accepta aiurea" De
altinteri, este de la sine nteles ca ascetisul si hedonisul acesta snt n ulte pri*inte interschi$a$ile"
n octo$rie '2(2, anuscrisul a #ost lasat n Europa preuna cu cea ai are parte a notelor; a luat
totusi n :tatele Unite cele cte*a re,uate #acute odinioara la 0ale, o harta a iperiului roan la oartea
lui !raian, pe care o purta cu ine de ani de ,ile, si pro#ilul lui Antinous de la Mu,eul arheologic din
&lorenta, cuparat la #ata locului n '27D si care e tnar, gra* si dulce"
7CE
%roiect a$andonat din '2(2 pna n '2C)" Ma gndea cteodata la el, dar cu descura+are, aproape cu
indi#erenta, ca la ce*a iposi$il" si cu oarecare rusine pentru a #i ndra,nit *reodata atare lucru"
:cu#undare n disperarea scriitorului care nu scrie"
24
n ceasurile cele ai grele de descura+are si de lipsa de elan, a ducea sa re*ad, n #ruosul Mu,eu din
Hart#ord 1-onnecticut5, o pn,a roana a lui -analetto, %anteonul ntunecat si aurit pro#ilndu-se pe cerul
al$astru al unui s#rsit de dupa-aia,a de *ara" De #iecare data l parasea nseninata si plina de un nou
a*nt"
%rin '2C' a descoperit din ntplare la un negustor de culori din NeP 0orS patru gra*uri de %iranesi pe
care /""" si cu ine le-a cuparat" Una din ele, o *edere a .ilei lui Hadrian care-i raasese pna atunci
necunoscuta, consenea,a si capela din -anopus de unde au #ost scoase n sec" G.II Antinous n stil
egiptean si statuile de preotese n $a,alt ce pot #i *a,ute asta,i la .atican" :tructura rotunda, plesnita ca o
teasta, din care aracinisuri incerte arrna ca niste su*ite de par" /eniul aproape ediu-nic al lui %iranesi a
intuit acolo halucinatia, ndelungile rutine ale aintirii, arhitectura tragica a unei lui interioare" .ree de
ai ulti ani a pri*it aceasta iagine aproape n #iecare ,i #ara ca gndul sa a duca la proiectul de
odinioara la care credea ca a si renuntat" Asa snt ciudatele ocolisuri a ceea ce se nueste uitare"
In pria*ara lui '2C4, punnd ordine n turtii, a ars nsenarile #acute la 0ale= ele pareau a #i de#initi*
inutile"
7CD
!otusi, nuele lui Hadrian #igurea,a ntr-un eseu despre itul grecesc, redactat de ine n '2C( si pu$licat
de -aillois n Lcs lettres#ran8aises de la >uenos Aires" n '2CE, iaginea lui Antinous necat, purtat, ntr-un
#el, de acest curent al uitarii, urca din nou la supra#ata ntr-un eseu nca inedit,-ntarea su#letului li$er, scris
n a+unul unei $oli gra*e"
i spun necontenit ca tot ce po*estesc aici e asluit de ceea ce nu po*estesc; aceste note nu acopera dect
doar o lacuna" Nu-i *or$a acu de ce #acea n tipul acelor ani grei, nici de gndurile, nici de unca, nici
de angoasele, nici de $ucuriile, nici de iensa repercusiune a e*enientelor e6terioare, nici de nentrerupta
*eri#icare a propriului eu su$ piatra de ncercare a #aptelor" si tot su$ tacere trec e6perientele $olii si altele,
ai secrete, pe care acelea le aduceau cu ele, precu si eterna pre,enta sau cautare a dragostei"
N-are iportanta= tre$uia poate aceasta rupere a continuitatii, aceasta spartura, aceasta noapte a su#letului pe
care attia din noi au ndurat-o n acea *ree, #iecare n #elul sau, si att de des ntr-un chip ult ai tragic si
ai de#initi* dect ine, ca sa a o$lige sa ncerc a uple nu nuai distanta ce a separa de Hadrian, dar
ai ales aceea care a despartea de ine nsai"
Utilitatea a tot ceea ce #aci pentru tine, #ara *reun gnd de pro#it" n cursul acestor ani de e6patriere a
continuat lectura autorilor antici= *oluele cu scoarte rosii sau *er,i ale editiei Loe$-Heineann i
de*enisera o patrie" Una din odalitatile cele ai $une de a recrea gndirea unui o= a-i reconstitui
$i$lioteca" Ani de ,ile nainte, si #ara sa stiu, lucrase ast#el la recopletarea ra#turilor de la !i$ur"
7C4
Nu-i ai ranea dect sa-i nchipui inile u#late ale unui $olna* pe anuscrisele derulate"
:a re#aci dinlauntru ceea ce arheologii secolului al GlG-lea au #acut din a#ara"
tn dece$rie '2C), a priit din El*etia, unde l depo,itase n tipul ra,$oiului, un cu#ar plin cu hrtii de
#ailie si cu scrisori *echi de ,ece ani" M-a ase,at lnga #oc spre a *eni de hac acestui gen ori$il de
in*entar dupa cieces; a petrecut ast#el singura ai ulte seri" Des#acea pachetele de scrisori;
parcurgea, nainte de a-l distruge, teancul de corespondenta cu oaeni uitati si care -au uitat, unii n
*iata, altii orti" -te*a din aceste hrtii datau de pe *reea generatiei dinaintea ea; chiar nuele nu i
ai spuneau niic" Arunca asinal n #oc schi$ul de gnduri oarte cu Mariile, cu &ranciscii, cu %aulii
disparuti" A des#acut patru sau cinci #oi dactilogra#iate; hrtia ngal$enise" A citit adresa= "Dragul eu
Marc"""" Marc""" Despre ce prieten, despre ce iu$it, despre ce ruda ndepartata era *or$a< Nu i-aintea de
acel nue" Mi-au tre$uit cte*a oente ca sa-i dau seaa ca Marc nsena acolo Marcus Aurelius si ca
a*ea su$ ochi un #ragent al anuscrisului disparut" Din acea clipa a de*enit iperioasa rescrierea cu
orice pret a acestei carti"
"
n noaptea aceea a redeschis doua dintre *oluele ce-i #usesera restituite cu aceeasi oca,ie, raasite ale
unei $i$lioteci prastiate" Era *or$a de Dio -assius n #ruoasa editie a lui Henri Estienne si de un to al
unei editii oarecare a Istorici Auguste, cele doua i,*oare principale pri*itoare la *iata lui Hadrian, cuparate
n *reea n care-i propusese scrierea acestei carti" !ot ceea ce luea si eu tra*ersase n acel inter*al
$ogatea aceste cronici ale unui tip re*olut, proiectnd asupra e6istentei
7C)
2)
iperiale alte luini si alte u$re" Odinioara a gndi-se cu precadere la oul culti*at, la calator, la poet,
la ndragostit; niic din acestea nu se stersese, dar pentru pria data ntre*edea conturndu-se cu
deose$ita claritate, dintre toate iposta,ele, pe cea ai o#iciala si deopotri*a pe cea ai tainica, cea de
parat" &aptul de a #i trait ntr-o lue a#lata n destraare i-a deonstrat nsenatatea %rincipelui"
M-a interesat sa #ac si sa re#ac portretul unui o aproape ntelept"
Doar un singur persona+ istoric -a tentat deopotri*a de insistent= Oar QhaAAa, poet astrono" Dar *iata
lui QhaAAa e cea a conteplatorului pur= luea actiunii i-a raas cu totul straina" De altinteri %ersia i-
e necunoscuta si nu-i stiu li$a"
!ot att de iposi$il de a alege ca #igura centrala un persona+ #einin, de a da po*estirii ele ca a6a pe
%lotina, de pilda, n locul lui Hadrian" .iata #eeilor e prea liitata, ori prea ascunsa" Daca o #eeie se
destainuie, priul repros ce i se #ace e ca nu ai e #eeie" si-asa e destul de greu sa pui unele ade*aruri n
gura unui $ar$at"
A plecat la !aos n Noul Me6ic" Luase cu ine #oile al$e pe care sa rencep aceasta carte= notator ce se
arunca n apa #ara a sti daca *a atinge celalalt al" !r,iu n noapte, lucra ntre NeP 0orS si -hicago,
nchisa n *agonul de dorit ca ntr-un hipogeu" Apoi toata ,iua uratoare n restaurantul unei gari din
-hicago, unde astepta un tren $locat de o #urtuna de ,apada" Apoi, din nou, pna-n ,ori, singura n *agonul
$el*edere al e6presului de :anta &e, ncon+urata de crupele negre ale untilor -olorado
7C2
si de eternul desen al stelelor" %asa+ele despre hrana, dragoste, son si cunoasterea oului au #ost ast#el
scrise dintr-un condei" Nu-i aintesc de *reo ,i ai plina de ardoare, nici de nopti ai lucide"
!rec ct ai repede posi$il peste cei trei ani de cercetari care nu interesea,a dect pe specialisti si peste
ela$orarea unei etode a delirului ce interesea,a doar pe ne$uni" Dar pentru ca ultiul cu*nt si-a a*ut rolul
lui destul de iportant n roantis, sa *or$i ai degra$a de o participare constanta si ct ai
clar*a,atoare cu putinta la ceea ce a e6istat"
-u un picior n eruditie, cu celalalt n agie sau ai e6act, si #ara a apela la nici o eta#ora, n aceaagie
sipatetica constnd n a te transpune n gndul si launtrul cui*a"
%ortretul unei *oci" Daca a ales sa scriu aceste Meorii ale lui Hadrian la persoana nti e pentru oti*ul
de a nu a*ea ctusi de putin ne*oie de nici un interediar, #ie chiar eu nsai" Hadrian putea *or$i despre
*iata lui cu ai ulta siguranta si su$tilitate dect ine"
-ei care asa,a roanul istoric ntr-o categorie aparte uita ca roancierul nu #ace dect sa interprete,e, cu
a+utorul procedeelor *reii sale, un nuar de #apte aparti-nnd trecutului, aintiri constiente sau nu,
personale sau nu, tesute din aceeasi aterie ca si Istoria" -a si Ra,$oi si pace, opera lui %roust este
reconstituirea unui trecut pierdut" Roanul istoric de la ')(3 cade, este ade*arat, n elodraa si #oileton
de capa si spada; nu ai ult dect su$lia Ducesa de Langeais sau uiitoarea &ata cu ochii de aur"
&lau$ert reconstituie cu inutie palatul lui Hailcar
7E3
cu a+utorul unor ici detalii; n acelasi chip procedea,a si cu 0on*ille" In *reea noastra, roanul istoric,
sau ceea ce din cooditate s-a adis sa #ie nuit ast#el, nu poate #i dect scu#undare ntr-un tip regasit,
luarea n stapnire a unei lui interioare"
!ipul n-are niic de-a #ace" :nt ereu surprinsa ca cei conteporani ie, care cred ca au cucerit si au
trans#orat spatiul, ignora ca poti icsora dupa plac distanta secolelor"
!otul ne scapa, si toti, si noi nsine" .iata tatalui eu i-e ai necunoscuta dect cea a lui Hadrian" Daca ar
tre$ui sa-i scriu propria e6istenta, as reconstitui-o din a#ara, cu di#icultate, ca pe a altuia; as apela la
scrisori, la aintirile cui*a ca sa #i6e, atare eorii a#late n stare de suspensie" Ele nu snt dect ,iduri
pra$usite, $ucati de u$ra" A #ace ast#el nct lacunele te6telor ce le a*ea, n ce pri*este *iata lui Hadrian,
sa coincida cu ceea ce ar #i uitat el nsusi"
Asta nu nseana, cu se spune n chip a$u,i*, ca ade*arul istoric este *esnic si n ntregie insesi,a$il" -u
acest ade*ar ca si cu toate celelalte se ntpla acelasi lucru= te poti nsela ai ult sau ai putin"
Regulile +ocului= sa n*eti tot, sa citesti tot, sa te in#ore,i despre tot si n acelasi tip sa-ti adapte,i
scopului E6ercitiile lui Ignatius de LoAola sau etoda ascetului hindus care ani de-a rndul se straduie sa
*i,uali,e,e putin ai e6act iaginea ce si-a creat-o su$ pleoape" :a uraresti de-a lungul a ii de #ise
realitatea #aptelor; sa ncerci sa redai acestor iagini de piatraKo$ilitatea, supletea lor *ie" -nd doua te6te,
doua a#iratii, doua idei se contra,ic, sa ncerci sa le concilie,i ai degra$a dect sa le
7E'
22
anule,i una prin cealalta; sa *e,i n ele doua #ete di#erite, doua stari succesi*e ale aceluiasi #apt, o realitate
con*ingatoare prin cople6itatea ei, oeneasca prin aceea ca e ultipla" :a a+ungi prin unca sa citesti un
te6t din secolul al II-lea cu ochii, su#letul si siturile acelui secol; sa-l lasi sa se scalde n apa priordiala a
#aptelor conteporane; sa ndeparte,i, daca-i posi$il, toate ideile, toate sitaintele acuulate n straturi
suprapuse ntre acei oaeni si noi" :a te #olosesti totusi, dar cu prudenta si nuai cu titlu de studii
preergatoare, de posi$ilitatile de apropiere si *eri#icare prin alte date, de noile perspecti*e ndelung
ela$orate de ultiea *eacurilor si e*enientelor ce ne separa de acel te6t, de acel #apt, de acel o; sa le
utili,e,i ca un #el de repere pe druul de ntoarcere catre un anuit punct al tipului" :a respingi cu
hotarre u$rele aruncate de ele; sa nu ngadui ca rasu#larea sa ncetose,e luciul oglin,ii; sa retii nuai ceea
ce-i ai dura$il, rriai esential n noi, n eotiile siturilor sau n ani#estarile spiritului, ca tot attea puncte
de contact cu acei oaeni care ca si noi rontaiau aslinele, $eau *inul, se upleau de iere pe degete,
luptau potri*a *ntului taios si a ploii ce $atea n #ata si cautau *ara u$ra unui platan si se $ucurau si
gndeau si $atrneau si ureau"
A supus de ai ulte ori diagnosticului edicilor scurtele pasa+e ale cronicilor care se re#era la $oala lui
Ha-drian" Nu se prea deose$eau, una peste alta, de descrierile clinice ale ortii lui >al,ac"
A #olosi, pentru a ntelege ai $ine, nceputul unei $oli de inia"
-e-nseana Hecu$a pentru el< se ntrea$a Halet n #ata actorului a$ulant ce-o plnge pe Hecu$a" si iata-l
pe Halet o$ligat sa recunoasca #aptul ca acel coediant
7E7
care *arsa lacrii ade*arate a reusit sa sta$ileasca cu oartea de trei ori ilenara o legatura ai pro#unda
dect el nsusi cu tatal sau ngropat n a+un, dar #ata de care durerea nu-l ncearca att de puternic nct sa-l
#aca pe loc n stare sa-l ra,$une"
:u$stanta, structura uana nu se schi$a ctusi de putin" Niic ai sta$il dect cur$ura unei gle,ne, locul
unui tendon si #ora unui deget de la picior" Dar e6ista epoci n care ncaltarile snt ai putin de#orante" n
secolul despre care *or$esc snte nca #oarte aproape de ade*arul li$er al piciorului gol"
Atri$uindu-i lui Hadrian gnduri despre *iitor, -a entinut n doeniul plau,i$ilului, cu conditia ca de
#iecare data aceste pronosticuri sa rana *agi" Analistul ipartial al tre$urilor oenesti se nsala de o$icei
#oarte putin asupra ersului ulterior al e*enientelor; dipotri*a, acesta trece dintr-o greseala ntr-alta daca
e *or$a sa pre*ada odalitatile de reali,are, detaliile si coplicatiile" Napoleon la :ainte-Helene prorocea
ca un *eac dupa oartea lui Europa *a #i re*olutionara sau ca,aca; punea #oarte $ine cei doi tereni ai
pro$leei; nu si-i putea nchipui nsa suprapunndu-se" In general nsa, nuai din orgoliu, din crasa
ignoranta, din lasitate re#u,a a *edea su$ stratul pre,entului pro#ilurile epocilor ce urea,a a se naste,
nteleptii li$eri ai luii antice gndeau ca si noi n terenii #i,icii sau #i,iologiei uni*ersale= ei pre*edeau
s#rsitul oului si oartea glo$ului" %lutarh si Marcus Aurelius stiau ca ,eii si ci*ili,atiile se periea,a si
or" Nu snte singurii care pri*i n #ata *iitorul ine6ora$il"
-lar*i,iunea atri$uita de ine lui Hadrian nu era de altinteri dect o odalitate de a pune n *aloare
eleentul aproape #austic al persona+ului, asa cu iese el la lu-
7E(
ina, de pilda, n -ntecele si$iline, n scrierile lui Aelius Aristide sau n portretul lui Hadrian $atrn schitat
de &ronton" %e drept sau pe nedrept i se atri$uiau uri$undului calitati supraoenesti"
Daca acest o n-ar #i entinut pacea luii si n-ar #i re#acut econoia iperiului, #ericirile si ne#ericirile
sale personale -ar #i interesat prea putin"
Niciodata nu a+ungi sa te consacri su#icient uncii pasionante a corelarii te6telor" %oeul despre tro#eul de
*natoare de la !espiai, nchinat de Hadrian lui Aor si .enerei ceresti "pe colinele Heliconului, pe alul
i,*orului lui Narcis" - datea,a din toana lui '7C; ca n aceeasi perioada paratul a trecut si prin
Mantineea, unde, dupa cu ne in#orea,a %ausanias, a poruncit sa #ie re#acut orntul lui Epainonda,
daltuind pe el un poe" Inscriptia de la Mantineea este asta,i pierduta, dar gestul lui Hadrian capata, poate,
ntreaga lui seni#icatie doar corelat cu un pasa+ dinMoralia lui %lutarh care ne spune ca Epainonda a #ost
norntat n acel loc ntre doi tineri prieteni ucisi alaturi de el" Daca n ce pri*este ntlnirea dintre
Antinous si parat se accepta data sederii n Asia Mica ntre '7( si '7C, oricu cea ai plau,i$ila si ai
$ine sustinuta de descoperirile iconogra#ilor, cele doua poee ar #ace parte din ceea ce s-ar putea nui ciclul
lui Antinous, a$ele inspirate de aceeasi /recie plina de dragoste si erois pe care Arrian o *a e*oca ai
tr,iu, dupa oartea #a*oritului, cnd l *a aseui pe t-nar cu %atrocle"
'33
Un nuar de persona+e ale caror portrete s-ar #i cerut de,*oltate= %lotina, :a$ina, Arrian, :uetonius" Dar
Hadrian nu le putea *edea dect laturalnic" Antinous nsusi nu poate
7EC
#i ntre,arit dect prin re#ractia sa n aintirile paratului, adica doar cu pasionala inutie si cte*a erori"
!ot ce se poate spune despre teperaentul lui Antinous e consenat de cea ai nensenata din iaginile
sale" !andrete ar,atoare si patiasa, e#etninare trista= :helleA, cu adira$ila candoare a poetilor, spune
esentialul n sase cu*inte, n *ree ce criticii de arta si istoricii secolului al GlG-lea nu stiau dect sa se
des#asoare n declaatii asupra *irtutii sau sa ideali,e,e, nscriindu-se n #als deplin ori n *ag a$solut"
%ortretele lui Antinous= snt din a$undenta, ergnd de la e6ceptional la ediocru" !oate, n ciuda
deose$irilor datorate artei sculptorului sau *rstei odelului, di#erentei ntre cele e6ecutate dupa natura si
cele postue, n cinstea decedatului, snt tul$uratoare prin realisul incredi$il al acestei #iguri totdeauna
usor de recunoscut si totusi att de di*ers interpretata prin e6eplul, unic n Antichitate, de supra*ietuire si
ultiplicare n piatra a chipului care n-a #ost nici al unui o de stat, nici al unui #ilo,o#, ci pur si siplu al
unei #iinte iu$ite" Dintre toate aceste iagini, cele ai #ruoase snt si cele ai putin cunoscute, singurele
de alt#el care ne transit si nuele sculptorului" Una este $asorelie#ul senat de Antonianus din A#rodisias,
descoperit acu o +uatate de *eac n ura pe terenul unui institut agronoic, &undi Rustici, n a carui sala
a consiliului de adinistratie se a#la asta,i aplasat" Deoarece nici un ghid al Roei nu-i senalea,a
e6istenta n acest oras de+a necat de statui, turistii l ignora" Opera lui Antonianus a #ost lucrata n arura
italica; a #ost cu siguranta e6ecutata n peninsula, nendoielnic la Roa, de catre artistul instalat de ult n
Oras ori adus de Hadrian dintr-una din calatoriile sale" E de o nespusa delicatete" @oardele de *ita ncadrea,a
n cel ai suplu ara$esc tnarul cap elancolic si nclinat= gndul te duce #ara sa *rei la culesul
7EE
acelei scurte *ieti, la atos#era $i$ata de iros de #ructe a unei seri de toana" Opera poarta senele
anilor petrecuti ntr-o pi*nita n tipul ultiului ra,$oi= al$eata arurei a disparut pentru oent su$
petele pan-tii; trei degete de la na stinga au #ost sparte" Ast#el su#era ,eii de ne$uniile oaenilor"
Nota din '2E)" Rndurile de ai sus au aparut pria oara acu sase ani; ntre tip $asorelie#ul lui
Antonianus a #ost achi,itionat de un $ancher roan, Arturo Osio, o ciudat care l-ar #i interesat pe :tendhal
ori >al,ac" Osio poarta #ruoasei piese aceeasi gri+a ca si anialelor a#late n li$ertate pe o proprietate la
doi pasi de Roa, precu si ar$orilor plantati de el cu iile pe doeniul de la Or$etello" Rara nsusire=
"Italienii detesta copacii", scria :tendhal n ')7), si ce-ar spune asta,i, cnd speculantii din Roa ucid prin
in+ectare de apa #ier$inte pinii parasol, ult prea #ruosi, ult prea prote+ati de dispo,itiile unicipalitatii,
si care-i stn+enesc n construirea #urnicarelor locati*e< Lu6 deopotri*a de rar= cti $ogatasi si populea,a
padurile si pasunile cu aniale n li$ertate, nu pentru placerea *natorii, ci pentru cea a reconstituirii unui #el
de inunat Eden< Dragostea pentru statuile antice, aceste ari o$iecte linistite, tot att de dura$ile si #ragile,
este aproape n od egal necunoscuta colectionarilor epocii noastre agitate si #ara *iitor" -on#or a*i,ului
e6pertilor, noul posesor al $asorelie#ului lui Antonianus l-a supus celei ai gri+ulii curatiri, ncredintndu-l
unei ini pricepute; ndelunga si usoara #recare cu *r#ul degetelor a curatat arura de depunerile de o6i,i
si de ucegaieli, rednd pietrei dulcea ei stralucire de ala$astru si #ildes
A doua capodopera este *estitul sardoniu cunoscut su$ nuele de /ea Marl$orough, deoarece apartinuse
acestei colectii asta,i dispersate; #ruoasa intalie parea ratacita sau reintrata n pant de ai $ine de
trei,eci de ani" O licitatie de la Londra a scos-o la luina n ianuarie '2E7; gustul luinat al arelui
colectionar /iorgio :an-giorgi a readus-o la Roa" /ratie $una*ointei acestuia din ura a putut *edea si
atinge aceasta piesa unica" O senatura incopleta, socotita, nendoielnic pe $una dreptate, a #i cea a lui
Antonianus din A#rodisias, poate #i citita
7ED
pe cpul pietrei" Artistul a plasat cu atta aiestrie pro#ilul per#ect n cadrul strit al sardoniului, nct
aceasta $ucatica de roca rane, n egala asura cu o statuie sau cu un $asorelie#, arturia unei ari arte
disparute" %roportiile operei #ac uitate pe cele ale o$iectului aterial" In epoca $i,antina, re*ersul
capodoperei a #ost ncastrat ntr-un suport de aur din cel ai pur" A trecut ast#el de la un colectionar anoni
la altul pna a a+uns la .enetia unde i se senalea,a pre,enta ntr-o are colectie din secolul al G.II-lea;
cele$rul anticar /a*in Hailton a cuparat-o si a adus-o n Anglia, de unde asta,i re*ine n punctul ei de
plecare, la Roa" Dintre toate o$iectele e6istnd nca si asta,i pe supra#ata pantului este singurul despre
care se poate spune cu oarecare certitudine ca s-a a#lat deseori n inile lui Hadrian"
'3'
!re$uie sa te a#un,i n ungherele cte unui su$iect spre a descoperi lucrurile cele ai siple si de cel ai
general interes literar" Nuai studiindu-l pe &legon, secretarul lui Hadrian, a a#lat ca acestui persona+ uitat
i se datorea,a pria si una dintre cele ai #ruoase po*estiri cu #antoe, su$ra si *oluptuoasa Logodnica
din -orint din care s-au inspirat /oethe si Anatole &rance n Nunta din -orint"De altinteri &legon
consena, n acelasi stil si cu egala curio,itate de,ordonata pentru tot ce depaseste liitele oenesti,
po*esti a$surde despre onstri cu doua capete si despre hera#roditi care nasc" n asta constau, cel putin n
unele ,ile, su$iectele con*ersatiilor de la asa iperiala"
-ei ce ar #i pre#erat un #urnal al lui Hadrian Meoriilor lui Hadrian uita ca oul de actiune rareori tine un
+urnal= aproape ntotdeauna, ult ai tr,iu, dupa o lunga perioada de inacti*itate, el si ainteste, notea,a si
cel ai adesea se ira"
7E4
n lipsa oricarui alt docuent, scrisoarea lui Arrian catre paratul Hadrian pri*itoare la ncon+urul Marii
Negre este su#icienta spre a recrea, n liniile ei ari, personalitatea iperiala= e6actitatea inutioasa a
se#ului ce *rea sa stie tot; interesul pentru lucrarile pasnice si ilitare; gustul pentru statui aseanatoare si
$ine e6ecutate; pasiunea pentru poeele si legendele trecutului" si societatea aceea, i*indu-se att de rar de-a
lungul *eacurilor si care *a disparea coplet dupa Marcus Aurelius, n care, cu toate nuantele de#erentei si
respectului, oul de litere si naltul #unctionar adinistrati* nca se ai adresea,a principelui ca unui
prieten" :crisoarea aceea cuprinde totul= ntoarcerea nostalgica la idealul /reciei antice; alu,ia discreta la
aorurile pierdute si la consolarile istice cautate de supra*ietuitor; o$sesia tarilor necunoscute si a
cliatelor $ar$are" E*ocarea att de pro#und preroantica a regiunilor pustii populate de pasari de are ne
duce cu gndul la super$ul *as descoperit la .ila Hadriana si a#lat asta,i la Mu,eul !erelor; pe ai sai pereti
un stol de $tlani si ntind aripile si si iau ,$orul n deplina singuratate a ,ape,ii arurei"
Nota din '2C2" -u ct ncerc sa #ac un portret aseanator, cu att a ndeparte, de cartea si de persona+ul ce
ar putea placea" Nuai cti*a aatori de destine oenesti *or ntelege"
Roanul de*orea,a asta,i toate #orele; esti aproape o$ligat sa treci prin el" Acest studiu asupra destinului
unui o care s-a nuit Hadrian ar #i #ost n secolul al G.II-lea o tragedie; n epoca Renasterii ar #i #ost un
eseu"
-artea aceasta repre,inta su$liarea unei lucrari enore ela$orata de ine singura" Luase o$isnuinta ca n
7E)
#iecare noapte sa scriu aproape n od autoat re,ultatul lungilor *i,iuni pro*ocate, gratie carora a
instala n intiitatea tipului" Erau notate cu*intele cele ai lipsite de iportanta, gesturile cele ai
nensenate, nuantele cele ai ipercepti$ile; scene pe care cartea de #ata, asa cu e ea, le re,ua n doua
rnduri, se des#asurau n cel ai ic detaliu, cu ncetinitorul" Alaturate unele altora, acest gen de dari de
seaa ar #i constituit un *olu de cte*a ii de pagini" In #iecare diineata nsa, ardea lucrul de peste
noapte" Asternuse ast#el un #oarte are nuar de editatii deose$it de o$scure precu si cte*a descrieri
destul de o$scene"
-el pasionat de ade*ar sau cel putin de e6actitate este adesea n stare sa rearce, ca %ilat, ca ade*arul nu
este pur" De aici, aestecate cu a#iratiile cele ai directe, e,itarile, darile napoi, ocolisurile pe care un
spirit ai con*entional nu le-ar #i cunoscut" n unele oente, de altinteri putin nueroase, i s-a
ntplat chiar sa sit ca paratul intea" !re$uia atunci sa-l las sa inta, ca noi toti"
/rosolania celor ce-ti spun= "Hadrian esti tu"" %oate tot att de are si grosolania celor ce se ira ca a #ost
ales un su$iect att de ndepartat si de strain" .ra+itorul care-si crestea,a degetul n oentul n care in*oca
u$rele stie ca ele nu-i *or asculta chearea dect #iindca-i ling propriul snge" stie de aseenea, sau ar
tre$ui sa stie, ca *ocile ce-i *or$esc snt ai ntelepte si ai dene de atentie dect propriile lui tipete"
Mi-a dat repede seaa ca scriu *iata unui are o" De aici, ai ult respect pentru ade*ar, ai ulta
atentie si, din parte-i, ai ulta tacere"
7E2
ntr-un sens, orice *iata po*estita e e6eplara; scrii spre a ataca sau spre a apara o anuita ordine a luii
pentru a de#ini o etoda ce ne e proprie" Nu e ai putin ade*arat ca aproape orice $iogra#ie se descali#ica
prin ideali,area ori denigrarea cu orice pret, prin detaliul staruitor e6agerat sau ois cu prudenta= persona+ul
construit l nlocuieste pe cel nteles" A nu pierde din *edere gra#icul unei *ieti oenesti care, orice s-ar
spune, nu se copune dintr-o ori,ontala si doua perpendiculare, ci ai degra$a din trei linii sinuoase, ntinse
la in#init, ereu apropiindu-se si nencetat di*ergente= ceea ce un o a cre,ut ca este, ce a *rut sa #ie si ce a
#ost"
'37
Orice-ai #ace, reconstruiesti ereu onuentul n #elul tau" Dar nseana de+a ult sa nu #olosesti dect
pietrele
originale"
Orice #iinta care a trait a*entura uana este una cu ine"
Acest secol al doilea a interesea,a #iindca a #ost, pentru #oarte ulta *ree, cel al ultiilor oaeni li$eri"
In ce ne pri*este, snte poate de+a #oarte departe de acele
tipuri"
La 7D dece$rie '2E3, ntr-o seara geroasa, pe alul Atlanticului, n tacerea aproape polara a Insulei
Muntilor %ustii, n :tatele Unite, a ncercat sa retraiesc caldura, atos#era su#ocanta a unei ,ile de iulie
'() la >aiae, apasarea cearcea#ului pe picioarele greoaie si epui,ate, ,gootul aproape ipercepti$il al
arii #ara aree a+ungnd cnd si cnd la oul preocupat de ururele propriei agonii" A ncercat sa erg
pna la ultia sor$itura de apa, ulti-
7D3
a sen,atie neplacuta, ultia iagine" paratului nu-i ai rane dect sa oara"
Aceasta carte nu este dedicata nianui" Ar #i tre$uit sa-i #ie nchinata lui /" &""" si ar #i #ost, daca n-ar #i
constituit un #el de lipsa de decenta plasarea unei dedicatii personale la nceputul unei lucrari din care tocai
tinea sa a eclipse," Dar si cea ai lunga dedicatie e tot un #el prea incoplet si prea $anal de a cinsti o
prietenie att de putin o$isnuita" -nd ncerc sa de#inesc $inele ce i-a #ost hara,it de ani de ,ile, i spun ca
atare pri*ilegiu, orict ar #i de rar, nu poate #i totusi unic; ca tre$uie sa e6iste uneori n a*entura unei carti
s#rsite cu $ine ori ntr-o *iata de scriitor #ericit cine*a a#lat putin ai n ura si care nu lasa sa treaca #ra,a
ine6acta sau sla$a pe care *re s-o pastra din o$oseala; cine*a care *a reciti, de doua,eci de ori daca
tre$uie, preuna cu noi o pagina nesigura; cine*a care ne ia de pe ra#turile $i$liotecii tourile *oluinoase
n care a putea gasi *reo indicatie utila, ncapatnndu-se sa le consulte si dupa ce o$oseala ne-a #acut sa le
nchide; cine*a care ne spri+ina, ne apro$a, cteodata ne co$ate; cine*a care parte cu noi, cu egala
#er*oare, $ucuriile artei si ale *ietii, e#orturile ntru acestea, niciodata plicticoase si niciodata negli+a$ile;
cine*a care nu ne e nici u$ra nici ras#rngere, nici acar copletare, ci o persoana care e ea nsasi; cine*a
care ne lasa di*in de li$eri si totusi ne o$liga sa #i cu plinatate ceea ce snte" Hospes -oes8ue - oaspete
si to*aras"
A a#lat n dece$rie '2E' de oartea, sur*enita de curnd, a istoricului Rilhel Re$er, n aprilie '2E7 de
cea a eruditului %aul /raindor, ale carui lucrari i-au #ost de ult #olos" A discutat ,ilele acestea cu doua
persoane, /" >" si @" R, care l-au cunoscut la Roa pe gra*orul %ierre /usan, n *reea n care acela era
preocupat sa dese-
7D'
ne,e cu pasiune pri*elisti de la .ila" :entientul de a apartine unui #el de /ens Aelia, de a #ace parte din
ultiea de secretari ai arelui o, de a participa la acea schi$are a gar,ii iperiale constituita din
uanistii si poetii ce se strng n +urul unei arete aintiri" In acest #el 1lucrul e *ala$il si n pri*inta
specialistilor n Napoleon ori a adiratorilor lui Dante5 un cerc de spirite aniate de aceleasi pre#erinte sau
de aceleasi pro$lee se #orea,a de-a lungul *reurilor"
>la,ii si .adii e6ista, iar ndesatul lor *ar >asile e nca n picioare" Mi s-a ntplat o data, doar o singura
data, sa a a#lu #ata n #ata cu aestecul de insulte si de glue de soldatoi grosolani, cu citate trunchiate ori
de#orate cu estesug spre a #ace ca #ra,ele noastre sa spuna prostia pe care n-o spuneau, cu arguente
nselatoare sustinute de a#iratii deopotri*a *agi si pereptorii spre a #i cre,ute ca nteeiate de catre
cititorul nutrind respect pentru cel cu diploe, cititor care nu are nici tipul nici dorinta de a cerceta el
nsusi i,*oarele" !oate acestea snt caracteristice unui anuit gen si unei anuite specii, din #ericire, #oarte
rare" Dipotri*a, cta $una*ointa la atti eruditi care ar #i putut #oarte $ine, n epoca noastra de cuplita
speciali,are, sa respinga integral orice e#ort literar de reconstituire a trecutului care risca sa le ncalce
doeniile" Multi dintre ei au a*ut $una*ointa de a se deran+a din proprie initiati*a spre a recti#ica o greseala,
a con#ira un detaliu, a spri+ini o ipote,a, a nlesni o noua cercetare - #apte pentru care aduc prieteneasca
ea ultuire tuturor acestor cola$oratori $ene*oli" Orice carte repu$licata datorea,a cte ce*a oaenilor
de $ine ce au citit-o"
A #ace ct poti ai $ine" A re#ace" A ai retusa ipercepti$il retusa nsasi" "%e ine nsui a corecte,,
spunea 0eats, corectndu-i operele""
7D7
'3(
Ieri, la .ila, -a gndit la iile de *ieti tacute, #urisate aidoa +i*inelor, inconstiente aseenea plantelor -
tigani din *reea lui %iranesi, +e#uitori de ruine, cersetori, caprari, tarani adapostiti ai rau sau ai $ine
ntr-un colt de ruine - care si-au urat unii altora aici, de la Hadrian si pna la noi" La arginea unei plantatii
de aslini, ntr-un coridor antic pe +uatate dega+at, /""" si cu ine ne-a a#lat n #ata culcusului din trestii
al unui pastor, a cuierului ipro*i,at si #i6at ntre doua $locuri de cient roan, a cenusii calde nca a
#ocului sau" :entient de uila intiitate aproape aseanator celui ncercat la Lu*ru dupa nchidere, la
ceasul cnd printre statui rasar paturile pliante din chingi ale gardienilor"
Nici o odi#icare de adus in '2E) rndurilor precedente= cuierul pastorului, daca nu si patul lui, c nca acolo"
/""" si cu ine ne-a oprit din nou pe iar$a *aii !epe, printre *iolete, n acel oent al anului n care
totul e reluat de la nceput, n ciuda aenintarilor pe care oul ,ilelor noastre le #ace sa apese pretutindeni
n lue si peste el nsusi" .ila nsa a su#erit totusi o schi$are insidioasa" Desigur, nu copleta; nu poate #i
trans#orat att de repede un ansa$lu pe care secolele l-au distrus ncetul cu ncetul dndu-i aspectul de
acu" %rintr-o greseala rara n Italia, prie+dioase "n#ruusetari" au *enit sa se adauge re#acerilor si
consolidarilor necesare" Maslinii au #ost taiati spre a #ace loc unui indiscret parca+ auto si unui chiosc de
racoritoare n genul celor de pe terenurile de e6po,itii, trans#ornd no$ila solitudine a %oecilului ntr-un
peisa+ de piateta; o #n-tnade $eton si o#era trecatorilor lichidul printr-un inutil as-caron de ipsos care
#ri,ea,a anticul; un alt ascaron, nca si ai inutil, podo$este peretele arii piscine agreentata asta,i cu
o #lotila de rate" Au #ost copiate tot n ipsos destul de $anale statui de gradina greco-roane, adunate din
sapaturile recente de aici si care nu eritau nici aceasta cinste e6cesi*a, nici atare lipsa de respect; replicile
n urta aterie de#oranta si #ria$ila, plasa-
7D(
te ca la ntplare pe piedestale, dau elancolicului -anopus aspectul unui colt de studio pentru
reconstituirea cineatogra#ica a *ietii ce,arilor" Niic ai #ragil ca echili$rul locurilor #ruoase" &ante,iile
noastre interpretati*e lasa intacte te6tele nsele, care supra*ietuiesc coentariilor; dar cea ai nensenata
restaurare iprudenta adusa pietrelor, cea ai negli+a$ila alee as#altata taind un cp pe care iar$a crestea
de secole n pace snt lucruri ce nu ai pot #i nicicnd reparate" &ruusetea se ndepartea,a; autenticul de
aseenea"
Locuri unde ti-ai ales sa traiesti, resedinte in*i,i$ile pe care ti le-ai construit n a#ara tipului" A locuit la
!i$ur, *oi uri poate acolo, ca Hadrian n Insula lui Ahile"
Nu" A re*i,itat nca o data .ila, pa*ilioanele ei #acute pentru intiitate si repaos, *estigiile unui lu6 lipsit
de #ast, ct ai putin iperial posi$il, al unui aator $ogat ce se straduie sa contopeasca ncntarile artei cu
satis#actiile cpenesti" A cercetat n %anteon locul e6act unde cadea pata de soare n diineata lui 7'
aprilie; a re#acut, de-a lungul coridoarelor Mausoleului, druul #une$ru deseori urat de Ha$rias, -eler si
Diotios, prietenii ultielor ,ile" Dar nu ai sitea iediata pre,enta a acelor #iinte, actualitatea acelor
ntplari= ele ran aproape de ine, nsa re*olute, nici ai ult nici ai putin dect aintirile propriei
*ieti" Legatura noastra cu altul si are *reea ei si ncetea,a, o data satis#actia o$tinuta, lectia stiuta,
ser*iciul #acut, opera ncheiata" -eea ce a #ost n stare sa spun, a spus" -eea ce a putut n*ata, a
n*atat" :a ne ocupa, pentru o *ree, de alte lucrari"
I
Nota
O reconstituire de #elul celei a$ia citite, adica #acuta la persoana nti si pusa n gura oului ce ura a #i
,ugra*it, tine n unele pri*inte de roan si n altele de poe,ie; ea s-ar putea lipsi asadar de arguente
+usti#icati*e; *aloarea ei uana este totusi sporita n chip deose$it prin #idelitatea #ata de #apte" -ititorul *a
lua ai +os cunostinta de lista principalelor te6te pe care ne-a $i,uit n constructia acestei carti"
-onsolidnd ast#el o opera $eletristica, nu #ace de altinteri dect sa ne con#ora o$iceiului lui Racine
care n pre#ata tragediilor sale si nsiruie cu gri+a i,*oarele" nainte de toate nsa, si pentru a raspunde
ntre$arilor celor ai insistente, sa ura e6eplul aceluiasi Racine indicnd locurile, destul de putin
nueroase, n care a copletat istoria ori a odi#icat-o cu prudenta"
%ersona+ul Marullinus e real, dar caracteristica lui principala, darul di*inatiei, este pruutata de la un
unchi al lui Hadrian; pre+urarile ortii lui snt iaginare" O inscriptie ne in#orea,a ca so#istul Isaios a
#ost unul din dascalii tnarului Hadrian, dar nu este sigur ca studentul a ntreprins, asa cu se a#ira aici,
respecti*a calatorie la Atena" /allus este real, dar detaliul pri*ind de,astrul #inal al acestui persona+
#igurea,a n te6t nuai pentru a su$linia una din trasaturile cel ai des aintita a caracterului lui Hadrian;
ranchiuna" Episodul initierii itriace este in*entat; la acea *ree cultul era raspndit n rndu-rile aratei;
'3C
este posi$il, nsa ctusi de putin do*edit, ca Hadrian, tnar o#iter, sa #i #ost ispitit sa se initie,e" Acelasi lucru
si despre tauro$olul 1$ote,ul cu shge de taur5 pe care Antinous l prieste la %alira= Meles Agrippa,
-astoras
7DE
l
si, n episodul precedent, !ur$o snt desigur persona+e reale= participarea acestora la riturile initiatice este n
ntregie #icti*a" In cele doua scene a urat traditia con#or careia $aia de snge ar #ace parte att din
ritualul itriac ct si din cel al ,eitei siriene careia unii n*atati pre#era sa i-l atri$uie e6clusi*, atare
pruuturi de la un cult la altul #iind posi$ile din punct de *edere psihologic ntro *ree n care religiile
de nruire se "containau" n cliatul de curio,itate, de scepticis si de *aga de*otiune care a #ost cel al
secolului al doilea" Intilnirea cu ginoso#istul nu este, n ce-l pri*este pe Hadrian, atestata de istorie; ne-a
#olosit de te6te din secolele ' si II care descriu episoadele de acelasi gen" !oate detaliile re#eritoare la
Attianus snt e6acte, cu e6ceptia uneia sau a doua alu,ii la *iata lui particulara despre care nu sti niic"
-apitolul despre aante este scos n ntregie din doua rnduri ale lui :partianus 1GI, 45; ne-a straduit,
in*entnd acolo unde tre$uia, sa rane n liitele generalitatilor celor ai plau,i$ile"
%opeius %roculus a #ost gu*ernator al >itiniei; nu este sigur ca a #ost n '7(-l7C cnd paratul a trecut pe
acolo" :traton din :ardes, poet erotic a carui opera ne este cunoscuta prin Antologia palatina, traia pro$a$il
n tipul lui Hadrian; niic nu do*edeste, nici nu in#ira ca paratul l-ar #i ntlnit ntr-una din calatoriile
sale n Asia Mica" .i,ita lui Lucius la Ale6andria n '(3 este dedusa dintr-un te6t 1pe care s-a ai $i,uit si
/regoro*ius5 deseori contestat, :crisoarea lui Hadrian catre :eroianus, unde pasa+ul re#eritor la Lucius nu
o$liga cu niic la atare interpretare" In#oratia asupra pre,entei lui n Egipt este deci ai ult dect
nesigura; dipotri*a, detaliile re#eritoare la Lucius n tipul acestei perioade snt aproape toate e6trase din
$iogra#ia ce i-a #ost consacrata de :partianus,.iata luiAelius -e,ar" %o*estea cu sacri#iciul lui Antinous e
traditionala 1Dio -assius, LGIG, ''; :partianus, GI., 45; aanuntul procedeelor *ra+itoresti se inspira din
papirusii agici ai Egiptului, dar ntplarile din seara de la -anopus snt nascocite" Episodul copilului
ca,ut de pe $alcon n cursul unei sar$atoriri, plasat aici n *reea escalei lui Hadrian la &ile,
7DD
este e6tras dintr-o dare de seaa a %apirusurilor de la O6A-rhAnchus si s-a petrecut n realitate aproape cu
patru,eci de ani dupa calatoria lui Hadrian n Egipt" Legarea e6ecutiei lui Apollodor de coplotul lui
:er*ianus nu este dect o ipote,a, poate arguenta$ila"
Ha$rias, -eler, Diotios snt de ai ulte ori entionati de Marcus Aurelius, care totusi nu le indica dect
nuele si pasionata lor credinta #ata de eoria lui Hadrian" Ne-a #olosit de ei n e*ocarea curtii de la
!i$ur n ultiii ani ai doniei= Ha$rias repre,inta cercul de #ilo,o#i plato-nicieni ori stoici care-l ncon+ura
pe parat; -eler 1ce nu tre$uie con#undat cu -eler entionat de &ilostrat si Aris-tide si care a #ost secretar
a$ epistulis graecis5 eleentul ilitar, iar Diotios grupul de eroeni iperiali" Deci cele trei nue istorice
au ser*it ca punct de plecare pentru crearea partiala a trei persona+e" Dipotri*a, edicul Iollas este un
persona+ real al carui nue istoria nu-l poeneste nsa, dupa cu nu ne spune nici ca ar #i #ost de o$rsie
ale6andrina" Li$ertul Onesios a e6istat, dar nu sti daca detinea pe lnga Hadrian rolul de i+locitor;
:er*ianus a a*ut ntr-ade*ar un secretar pe nue -rescens, dar istoria nu ne spune ca si-ar #i tradat stapnul"
Negustorul Opraoas e real, nsa niic nu do*edeste ca l-ar #i nsotit pe Hadrian pe Eu#rat" :otia lui Arrian
este un persona+ istoric= nu sti daca ea era "#ina si ndra", cu spune aici Hadrian" Nuai cti*a #iguranti
snt n ntregie in*entati= scla*ul Eu#orion, actorii OlApos si >atAlos, edicul LeotAhides, tnarul tri$un
$ritanic si ghidul Assar" -ele doua *ra+itoare, cea din >ritannia si cea de la -anopus, persona+e #icti*e,
si$oli,ea,a luea pre,icatorilor de tot #elul si a practicantilor de stiinte oculte de care Hadrian s-a
ncon+urat cu placere" Nuele Arete pro*ine dintr-un poe autentic al lui Hadrian 1Inscriptiones /raecae,
GI., '3)25, dar el este dat aici n od ar$itrar intendentei .ilei; cel al curierului Menecrates este luat
din:crisoarea regelui &eres catre paratul Hadrian 1>i$liothe8ue de lKEcole des -liartes, *oi" 4C,'2'(5,
te6t a$solut legendar de care istoria pro-priu-,isa nu se poate #olosi, dar care, totusi, a putut pru-
7D4
uta acest detaliu din alte docuente asta,i pierdute" Nuele de >enedictus si !eodotos, palide u$re
ndragostite ce trec prin -ugetarile lui Marcus Aurelius, au #ost transpuse, din ratiuni stilistice, n .eronica si
!eodor" n s#rsit, nuele grecesti si latinesti sapate pe $a,a -olosului lui Menon, la !e$a, snt n
a+oritatea lor pruutate din Letronne, Recueil des inscriptions grec8ues et latines de lKEgApte, ')C); cel
iaginar al unui oarecare Euenes care a stat n acelasi loc, cu sase secole naintea lui Hadrian, se +usti#ica
'3E
prin aceea ca asoara pentru noi si pentru Hadrian nsusi tipul scurs ntre priii *i,itatori greci ai
Egiptului, conteporani cu Herodot, si acei calatori roani dintr-o diineata a secolului II"
:curta schita a ediului #ailial al lui Antinous nu este istorica, dar tine cont de conditiile sociale
caracteristice >itiniei acelei *rei" n ce pri*este unele chestiuni contro*ersate, cu ar #i pricinile
pensionarii lui :uetonius, o$r-sia li$era sau ser*ila a lui Antinous, participarea acti*a a lui Hadrian la
ra,$oiul din %alestina, data apoteo,arii :a$inei si a norntarii lui Aelius -e,ar n castelul :ant-Angelo, a
tre$uit sa alege ntre ipote,ele istoricilor; ne-a straduit sa nu opta dect din oti*e teeinice" n alte
ca,uri, adoptarea lui Hadrian de catre !raian, oartea lui Antinous, a ncercat sa lasa a plana asupra
po*estirii o incertitudine care, nainte de a #i cea a istoriei, a #ost, n od cert, a *ietii nsesi"
-ele doua i,*oare principale pentru studiul *ietii si persona+ului Hadrian snt istoricul grec Dio -assius, care
a scris paginile din a sa Istorie roana consacrate paratului la apro6iati* patru,eci de ani dupa oartea
acestuia, si cronicarul latin :partianus, unul din redactorii Istoriei Auguste, ce a ntocit la ai $ine de un
secol a sa .ita Hadriani, unul din cele ai $une te6te ale acestei culegeri, precu si .ita Aelii -aesaris,
lucrare ai ica, care o#era despre #iul adopti* al lui Hadrian o iagine deose$it de plau,i$ila, super#iciala
nsa, #iindca n ultia instanta asa era nsusi persona+ul" Acesti doi autori se spri+ina pe docuente ulterior
pierdute, printre altele Meoriile pu$licate de
7D)
Hadrian su$ nuele li$ertului sau &legon si o culegere de scrisori ale paratului adunate de cel din ura"
Nici Dio si nici :partianus nu snt ari istorici, sau ari $iogra#i, dar tocai datorita scaderilor lor literare
si, ntr-o oarecare asura, a lipsei lor de siste, ei se situea,a n iediata *ecinatate a #aptului trait, iar
cercetarile oderne le-au con#irat cel ai adesea spusele, ntr-un chip surprin,ator" Interpretarea de #ata se
$a,ea,a n are asura pe acest anunchi de #apte inore" !re$uie de aseenea entionate, #ara a ncerca
de altinteri sa #i e6hausti*i, cele cte*a detalii spicuite n alte *ieti ale Istoriei Auguste, ca de pilda cele
ale lui Antoninus si Marcus Aurelius, datorate lui Iulius -apitolinus; precu si cte*a #ra,e e6trase din
Aurelius .ictor si din autorul acelor Epitoe,care au de+a despre Hadrian o iagine legendara, dar a caror
#ruusete stilistica le asa,a ntr-o categorie aparte" Notitele istorice din Dictionarul :uda ne-au in#orat
despre doua chestiuni putin cunoscute= -onsolarea adresata lui Hadrian de catre Nuenios si cntecele
#une$re copuse de Meso-edes cu oca,ia ortii lui Antinous"
De la Hadrian au raas ai ulte opere autentice de care ne-a #olosit= corespondenta adinistrati*a,
#ragente de discursuri ori de rapoarte o#iciale, ca cele$ra Adresa de la La$aesis,conser*ate cel ai
adesea de inscriptii; deci,ii legislati*e transise de +urisconsulti; poee entionate de autorii tipului, ca
*estitul Aniula *agula $landula, sau gasite pe onuente unde #igurea,a ca inscriptii *oti-*e, ca poeul
catre Aor si .enera cereasca, gra*at pe peretele teplului de la !espiai 1Qai$el, Epigraata graeca e6
lapidi$us conlecta, )''5" -ele trei scrisori ale lui Hadrian pri*itoare la *iata sa personala 1:crisoarea catre
Matidia, :crisoarea catre :er*ianus, :crisoarea adresata de paratul a#lat pe oarte lui Antoninus, ce pot #i
gasite respecti* n culegerea de scrisori copilata de graaticul Dositeos, n .ita :a-turnini a lui .opiscus si
n /ren#ell si Hunt, &aAu !oPns and their %apAri, '2335 snt de autenticitate ndoielnica; totusi toate trei
poarta n cel ai nalt grad pecetea oului
7D2
caruia-i snt atri$uite; unele din indicatiile o#erite de ele au #ost #olosite n aceasta carte"
Nenuaratele entiuni despre Hadrian si antura+ul sau, prastiate aproape la toti scriitorii secolelor al Il-
lea si al III-lea, a+uta la copletarea in#oratiilor cronicilor, uplndu-le adesea lacunele" Ast#el, pentru a nu
da dect cte*a e6eple e6trase din Meoriile lui Hadrian, entiona ca episodul *natorilor din Li$ia
pro*ine n ntregie dintr-un #ragent #oarte utilat al poeului lui %ancra-tes,.natorile lui Hadrian si
Antinous, gasit n Egipt si pu$licat n '2'' n colectia %apirusurile de la O6ArhAnchus 1III, nr" '3)E5; ca
Atenaios, Aulus /ellius si &ilostrat au dat ulte detalii despre so#istii si poetii de la curtea iperiala sau ca
%linius cel !nar si Martial adauga cte*a trasaturi chipului putin ca sters al unui .oconius sau unui Li-
cinius :ura" Descrierea su#erintei lui Hadrian la oartea lui Antinous se inspira din istoricii doniei, dar si
din unele pasa+e ale %arintilor >isericii, nendoielnic repro$ati*i, dar uneori ai uani asupra acestui punct
si ai ales cu pareri ult ai di*erse dect s-ar #i cre,ut" %arti din :crisoarea lui Arrian catre paratul
Hadrian cu oca,ia periplului Marii Negre,care contine alu,ii la acelasi su$iect, au #ost ncorporate pre,entei
lucrari, autoarea alaturndu-se parerii n*atatilor care cred autentic acest te6t n ansa$lul sau" %anegiricul
Roei, al so#istului Aelius Aristide, opera de clar tip hadrianic, a #urni,at cte*a trasaturi schitei statului
ideal ntocita aici de catre parat" -te*a detalii istorice aestecate n !alud cu un iens aterial
'3D
legendar se adauga, n ce pri*este ra,$oiul din %alestina, relatarii din Istoria eclesiastica a lui Euse$ius"
Mentionarea e6ilului lui &a*ori-nus pro*ine dintr-un #ragent al celui din ura, a#lat ntr-un anuscris din
>i$lioteca .aticanului, pu$licat n '2(' 1M" Norsa si /" .itelli, '' papiro *aticano greco, II, n :tudi e testi,
LIII5; episodul atroce al secretarului chiort este e6tras dintr-un tratat al lui /alenus, edicul lui Mar-cus
Aurelius; iaginea lui Hadrian pe oarte se inspira din portretul tragic al paratului $atrnit, datorat lui
&ronton"
743
Alteori ne-a adresat onuentelor #igurati*e si inscriptiilor n ce pri*este detaliile #aptelor nenregistrate
de istoricii antici" Unele consideratii generale despre caracterul sal$atic al ra,$oaielor dacice si saratice,
pri,onieri arsi de *ii, s#etnici ai regelui Dece$al otra*indu-se n ,iua capitularii, au ca sursa $asorelie#urile
de pe -oluna lui !raian 1R" &roehner, La -olonne !ra+ane, ')DE; I" A" Rich-ond, !ra+anKs ArA on
!ra+anKs -olun, n %apers o#the >ri-tish :cliool at Roe, GIII, '2(E5; o are parte a iagisticii calatoriilor
este pruutata de pe re*ersurile onetare ale eisiunilor doniei" %oeele Iuliei >al$illa sapate pe
piciorul -olosului lui Menon ser*esc drept punct de plecare al po*estirii *i,itei la !e$a 1R" -agnat,
Inscriptiones graecaead res roanas pertinentes, '')D-l')45; preci,ia ct pri*este ,iua de nastere a lui
Antinous se datorea,a inscriptiei -olegiului estesugarilor si scla*ilor din Lanu*iu care n '(( l-a luat pe
Antinous ca patron protector 1-orpus inscriptionutn latinaru, GI., 7''75, preci,are contestata de
Mosen, dar acceptata ulterior de n*atati ai putin hipercritici; cele cte*a cu*inte date ca nscrise pe
orntul #a*oritului snt luate din arele te6t hierogli#ic al o$eliscului de pe %incio care descrie #uneraliile
si cereoniile cultului acestuia 1A" Eran, O$elisSen Roischer Feit, n Roische Mitteilungen, GI, ')2D;
O" Marucchi, /li o$elischi egi,iani di Roa, ')2)5" Re#eritor la onorurile di*ine aduse lui Antinous, la
caracteri,area #i,ica si psihologica a acestuia, arturiile inscriptiilor, ale onuentelor #igurati*e si ale
onedelor depasesc cu ult pe cele ale istoriei scrise"
%na la aceasta data nu e6ista o $una $iogra#ie oderna a lui Hadrian la care cititorul sa poata #i triis;
singura lucrare de acest #el care erita entionata, si totodata cea ai *eche, este cea a lui /regoro*ius,
pu$licata n ')E' 1editie re*i,uita n '))C5, nu lipsita de *iata si culoare, dar sla$a din punctul de *edere al
adinistratorului si principelui Hadrian si n are parte depasita" Deopotri*a au $atrnit si scnteietoarele
schite ale unui /i$$on ori Renan" Lucrarea lui >" R" Henderson, !he Li#e and %rincipate
74'
o#the Eperor Hadrian, pu$licata n '27(, super#iciala n ciuda ariii ei, nu o#era dect o iagine
incopleta a gndirii lui Hadrian si a pro$leelor *reii sale, #olosind doar cu totul insu#icient i,*oarele"
Daca o $iogra#ie de#initi*a a lui Hadrian rane nca a #i #acuta, re,uatele inteligente si studiile solide de
detaliu a$unda, eruditia oderna nnoind n nueroase pri*inte istoria doniei si adinistratiei lui Hadrian"
:pre a nu cita aici dect lucrarile recente, ori aproape recente, ai greu sau ai usor accesi$ile, entiona
n #rance,a capitolele consacrate lui Hadrian n Le Haut-Epire Roain de Leon Hoo, '2((, si n LKE-
pire Roain a lui E" Al$ertini, '2(D; anali,a capaniilor partice ale lui !raian si a politicii paci#iste a lui
Hadrian n priul *olu din Histoire de lKAsie de Rene /rousset, '27'; studiul asupra operei literare a lui
Hadrian n Les Epe-reurs et les Lettres latines de Henri >ardon, '2CC; lucrarile lui %aul /raindor, Athenes
sous Hadrien, -airo, '2(C si Louis %erret, La !itidature iperiale dKHadrien, '272, precu si cea a lui
>ernard dKOrge*al, LKEpereur Hadrien, son ceu*re legislati*e et adinistrati*e, '2E3, cea din ura
con#u,a uneori n detaliu" Lucrarile cele ai teeinice despre donia si personalitatea lui Hadrian ran
totusi cele ale scolii gerane, @" Durr,Die Reisen des Qaisers Hadrian, .iena, '))'; @" %leP,
9uellenuntersuchungen ,ur /eschichte des Qaisers Hadrian, :tras$urg, ')23; E" Qorneann, Qaiser
Hadrian und der Let,te grosse HistoriSer *on Ro, Leip,ig, '23E si ai ales scurta si adira$ila carte a lui
Rilhel Re$er, Unter-suchungen ,ur /eschichte des Qaisers Hadrianus, Leip,ig, '234, precu si
su$stantialul eseu, ai lesne procura$il, pu$licat de el n '2(D n culegerea -a$ridge Ancient HistorA, *oi"
GI, !he Iperial %eace, pp" 72C-(7C" n engle,a, opera lui Arnold !oAn$ee contine ici si colo alu,ii la
donia lui Hadrian; ele au constituit gerenele unor pagini ale Meoriilor lui Hadrian n care paratul
laureste el nsusi *ederile sale politice; a se *edea cu precadere studiul lui !oAn$ee, Roan Epire and
Modern Europe,n Du$lin Re-*ieP, '2CE" A se *edea de aseenea iportantul capitol consacrat re#orelor
sociale si #inanciare ale lui Hadrian,
747
la M" Rosto*t,e##, :ocial and Econoic HistorA o#the Roan Epire, '27D; pentru detaliile #aptice, studiile
lui R"H" LaceA, !he E8uestrian O##icials o#!ra+an and Hadrian= !heir -areer, ,uith :oe Notes on HadrianKs
'34
Re#ors, '2'4, %aul Ale6ander, Letters and :peeches o#the Eperor Hadrian, '2(), R"D" /raA, A :tudA
o#the Li#e o# Hadrian %rior to his Accession, Northap-ton, Mass", '2'2, &" %ringshei,!he Legal %olicA
and Re#ors o# Hadrian, n @ournal o# Roan :tudies, GGI., '2(C" %entru sederea lui Hadrian n Insulele
>ritanice si ridicarea Fidului pe #rontiera cu :cotia, a se consulta lucrarea clasica a lui @" -" >ruce, !he
Hand$ooS to the Roan Rall, editie re*a,uta de R" /" -ollingPood n '2(( precu si cea a aceluiasi
-ollingPood n cola$orare cu @" N" L" MAres, Roan >ritain and the English :ettleents, editia a doua,
'2(4" %entru nuisatica doniei 1e6ceptnd onedele lui Anti-nous ce *or #i aintite ai +os5, a se *edea
lucrarile relati* recente ale lui H" MattinglA si E" A" :Adenha, !he Roan Iperial -oinage, II, '27D si %"
L" :tracS, Untersuchungen ,ur Roische Reichspragung des ,Peiten @ahrhunderts, II, '2((" Despre
personalitatea lui !raian si ra,$oaiele sale, a se *edea R" %ari$eni, Optius %rinceps, '274; R" %" Longden,
Ner*a and !ra+an si !he Rars o#!ra+an n-a$ridge Ancient HistorA, GI, '2(D; M" DurrA, Le Regne de
!ra+an dKapres les Monnaies, n Re*ue Histori8ue, L.II, '2(7 si R" Re$er, !raian und Hadrian, n Meister
der %olitiS, I7, :tuttgart, '27(" Despre Aelius -e,ar, A" :" L" &ar8uaharson, On the naes o# Aelius -aesar,
n -lassical 9uarterlA, II, '23) si @" -arcopino, LKHeredite dAnasti8ue che, les Antoninus, '2E3, ale carui
ipote,e au #ost ndepartate n #a*oarea unei interpretari ai literale a te6telor" n pri*inta chestiunii celor
patru consulari, a se *edea A" *on %reerstein, Das Attentat der Qon-sulare au# Hadrian in @ahre ''),
nQlio, '23); @" -arcopino, Lusius 9uietus, lKhoe de 9PrnAn, n Istros, '2(C" Despre antura+ul grec al lui
Hadrian, a se *edea A" *on %reerstein, -" Iulius 9uadratus >assus, n :it,ungs$erichte der >aAeri-schen
ASadeie der Rissenscha#ten, '2(C; %" /raindor, Un Milliardaire Anti8ue, Herode Atticus et sa #ailie,
-airo, '2(3; A" >oulanger, Aelius Aristiae et la :ophisti8ue dans la %ro*ince
74(
AKAsie au ll-e siecle de notre ere, n seria >i$liothe8ue des Ecoles &rancaises dKAthenes et de Roe,'27(; Q"
Horna, Die HA-nen des Mesoedes, Leip,ig, '27); /" Martellotti, Mesoede, n seria :cuola di &ilologia
-lassica, Roa, '272; H"--" %uech, Nueenius dKApaee, n Melanges >ide,, >ru6elles, '2(C" Despre
ra,$oiul iudaic, R" D" /raA, !he &ounding o#Aelia -a-pitolina and the -hronologA o#theei*ish Rar under
Hadrian, n Aerican @ournal o# :eitic Language and Literature, '27(; A" L" :achar, A HistorA o# the ePs,
'2E3 si :" Lie$eran, /reeS in @ePish %alestine, '2C7" Descoperirile arheologice #acute n Israel n ultiii
ani pri*ind re*olta lui >ar Qoch$a au $ogatit cu anuite aanunte ceea ce stia despre ra,$oiul din
%alestina; cele ai ulte dintre aceste date, sur*enite dupa '2E', n-au ai putut #i #olosite n cuprinsul
pre,entei lucrari"
Iconogra#ia lui Antinous si, n chip accidental, istoria persona+ului n-au ncetat sa-i interese,e pe arheologi si
pe esteticieni, ai ales n tarile de li$a gerana, dupa ce n '4DC RincSelann acordase portretisticii lui
Antinous, sau cel putin principalelor sale portrete cunoscute la acea *ree, un loc iportant n a sa Istorie a
artei n antichitate" Ma+oritatea acelor studii datnd de la s#rsitul secolului G.III si chiar din secolul GIG nu
ai pre,inta asta,i pentru noi dect un interes $i$lio#il= lucrarea lui L" Dietrichson, Antinous, -hristiania,
'))C, de un idealis destul de con#u,, rane totusi dena de atentie prin gri+a cu care autorul a strns
aproape totalitatea alu,iilor antice la #a*oritul lui Hadrian; partea iconogra#ica, nsa, *adeste un punct de
*edere si etode asta,i depasite" Mica lucrare a lui &" La$an, Der /eiitsausdrucS des Antinous, >erlin,
')2', nregistrea,a toate teoriile estetice la oda n /erania acelei *rei, dar nu $ogateste cu niic
iconogra#ia pro-priu-,isa a tnarului $itinian" Lungul eseu consacrat lui Antinous n a sa :Setches in ItalA
and /reece, Londra, '233, de catre @" A" :Aonds, cu toate ca depasit ca tinuta si in#oratie, rane
deose$it de interesant ca si o nota a aceluiasi autor asupra aceluiasi su$iect n rearca$ilul si rarisiul lui
studiu despre in*ersiunea se6uala n Antichitate, A %ro-
74C
$le in /reeS Ethics 1,ece e6eplare nepuse n *n,are, n '))(, retiparit n '33 de e6eplare n '23'5"
Lucrarea lui E" Hol, Das >ildnis des Antinous, Leip,ig, '2((, trecere n re*ista de #actura ai acadeica,
nu aduce ctusi de putin asupra su$iectului nici puncte de *edere, nici in#oratii noi" In ce pri*este
onuentele #igurati*e ale lui Antinous, cu e6ceptia nuisaticii, cel ai $un te6t relati* recent este
studiul pu$licat de %irro Marconi, Antinoo" :aggio sullKArte deUKEta Adrianea, n *oluul GGIG din
Monuenti antichi, Reale Acadeia dei Lincei, Roa, '27(, studiu de altinteri destul de greu accesi$il
pu$licului deoarece nueroasele touri ale acestei colectii nu se a#la n ntregie dect n #oarte putine din
arile $i$lioteci'"
:tudiul lui Marconi, ediocru din punctul de *edere al discutiei estetice, archea,a totusi un nsenat
progres iconogra#ic, doeniu pna acu neepui,at nca, punnd, prin preci,iunea sa, capat re*eriilor
'3)
*aporoase ela$orate de criticii roantici" A se *edea, de aseenea, scurtele studii nchinate iconogra#iei lui
Antinous n lucrarile generale asupra artei grecesti sau greco-roane, ca cele ale lui /" RodenPaldt,
%ropAlaen-Qunstgeschichte, III, 7, '2(3; E" :trong, Art in Ancient Roe, editia a doua, Londra, '272;
Ro$ert Rest, Roische %ortrat-%lastiS, II, Munchen, '2C' si -" :eltan, Approach to /reeS Art, Londra,
'2C)" %rintre ulte alte in#oratii pri*itoare la portretele lui Antinous, identi#icate sau descoperite la
s#rsitul secolului GIG si n
K Desigur, aceeasi rearca se poate #ace si n ce pri*este ulte din cartile aici aintite" Inutil sa ai spune
ca o carte rara, epui,ata, a#la$ila nuai pe ra#turile ctor*a $i$lioteci, sau un articol aparut ntr-un nuar
*echi al unei pu$licatii sa*ante snt pentru iensa a+oritate a cititorilor a$solut inaccesi$ile" In noua,eci si
noua la suta din ca,uri, cititorul dornic sa se culti*e, dar nedispunnd de tip si de cte*a eleentare
procedee #ailiare eruditilor de pro#esie, rane, de *oie, de ne*oie, tri$utar operelor de populari,are alese
aproape ntplator si dintre care cele ai $une ele nsele ne#iind ereu reeditate de*in la rndul lor de
negasit" -eea ce nui cultura noastra este ai ult dect ne nchipui o cultura cu usile nchise"
74E
*eacul GG, precu si asupra pre+urarilor descoperirii lor tre$uie citate notele lui R" Lanciani si -" L"
.isconti din >olletino -ounale di Roa, '))D, eseurile lui /" Ri,,o, Antinoo-:il*ano, n Ausonia,'23);
:" Reinach, Les !etes des edaillons de 0Arc de -onstantin, n Re*ue Archeologi8ue, seria I., G., '2'3; %"
/aucSler, Le :anctuaire sArien du @a-nicide, '2'7; H" >ulle, Ein @agddenSal des Qaisers Hadrian, n
@ahreshe#te des deutschen archaologischen Instituts, GGGI., '2'2 si R" >artoccini,Le !ere di Lepcis, n
A#rica Italiana, '272"
n ceea ce pri*este nuisatica persona+ului, cea ai $una lucrare, dupa parerea nuisatilor care se ocupa
asta,i de acest su$iect, rane Nuisati8ue dKAntinoos, n @ournal International dKArcheologie
Nuisati8ue, G., pp" ((-43,'2'C, datorat lui /" >lu, tnar n*atat ucis n tipul ra,$oiului din '2'C si
care, de aseenea, a lasat si cte*a studii iconogra#ice despre Antinous" %entru onedele lui Antinous $atute
n Asia Mica, a se consulta ai ales E" >a$elon si !" Reinach, Recueil /eneral des Monnaies /rec8ues
dKAsie Mineure, I-I., '23C-l2'7 si priul *olu, editia a doua din '27E; pentru onedele $atute la
Ale6andria, a se *edea @" .ogt, Die Ale6andrinischen Miin,en, '27C, iar pentru unele onede $atute n
/recia, -" :eltan, /reeS :culptare and :oe &esti*al -oins, nHesperia, @ournal o#the Aerican :chool
o#-lassical :tudies at Athens, G.II, '2C)"
%entru pre+urarile att de o$scure ale ortii lui Antinous, a se *edea R" Re$er, Drei Untersuchungen ,ur
aegAp-tisch-griechischen Religion, Heidel$erg, '2''" -artea lui %" /raindor, de+a citata, Athenes sous
Hadrien, contine 1p" '(5 o interesanta alu,ie la acelasi su$iect" %ro$lea e6actei aplasari a orntului lui
Antinous nu a #ost niciodata re,ol*ata, n ciuda arguentelor lui -" Hiilsen, Das /ra$ des Antinous, n
Mitteilungen des deutschen archaologischen Instituts, Roische A$teilung, GI, ')2D si n>erliner %hilolo-
gische Rochenschri#ten, 'E artie '2'2 si a *ederilor contrarii ale lui H" Qahler asupra acestui su$iect, n
opera sa entionata ai +os si tratnd despre .ila lui Hadrian" :enala n plus ca e6celentul studiu a lui %"
&estugiere despre
74D
La .aleur religieuse des %apArus Magi8ues, n lIideal religieu6 des /recs et lKE*angile, '2(7 si ai ales
anali,a pe care o #ace sacri#iciului ortii prin necare si di*initatii con#erite ast#el *ictiei, #ara *reo re#erire
la istoria lui Antinous, aduce nu ai putina luina si asupra practicilor pe care pna acu nu le cunostea
dect printr-o traditie literara *aga, peritnd a scoate legenda autosacri#iciului de $una *oie din aga,ia
accesoriilor tragico-epice spre a o repune n cadrul #oarte precis al unei anuite traditii oculte"
Aproape toate lucrarile generale care tratea,a despre arta greco-roana se ocupa pe larg de cea hadrianica;
unele dintre acestea au #ost de+a entionate n paragra#ul consacrat iaginilor lui Antinous; pentru
iconogra#ia aproape copleta a lui Hadrian, Lraian, a printeselor din #ailia lor ct si a lui Aelius -e,ar,
triite la lucrarea lui Ro$ert Rest, de+a aintita, Roische %ortrdt-%lastiS, iar, printre ulte altele, la
cartile lui %" /raindor, >ustes et :tatues-%or-traits de lKEgApte Roaine, -airo, #ara data, si &" %oulsen,
/reeS and Roan %ortraits in English -ountrAHouses, Londra, '27(, care cuprinde un nuar de portrete
ai putin cunoscute si rareori reproduse, repre,entndu-l pe Hadrian si antura+ul sau" n ce pri*este arta
decorati*a a epocii lui Hadrian, n general, si ai ales raporturile ntre oti*ele #olosite de ci,elori si
gra*ori, pe de o parte, si directi*ele politice si culturale, pe de alta, #ruoasa carte a lui @oce-lAn !oAn$ee,
'32
!he Hadrianic :chool, A chapter in the HistorA o# /reeS Art,-a$ridge, '2(C, erita a #i entionata n
chip deose$it"
Alu,iile la operele de arta coandate de Hadrian sau apartinnd colectiilor sale apar n aceasta naratiune
doar pentru ca ele adauga o trasatura #i,ionoiei lui de anticar, de aator de arta, ori de ndragostit
preocupat de iortali,area unui chip iu$it" Descrierea e#igiilor lui Antinous coandate de parat ca si
iaginea nsasi a lui n *iata, de ai ulte ori e*ocata n decursul acestei lucrari, snt desigur inspirate de
portretele tnarului $itinian, cele ai ulte descoperite la .ila Hadriana, portrete care e6ista nca si asta,i,
#iindu-ne cunoscute su$ nuele arilor colec-
744
tionari italieni din secolele G.II si G.III" Atri$uirea sculptorului Aristeas a icului cap a#lat acu la
Mu,eul national din Roa este o ipote,a a lui %irro Marconi, dintr-o lucrare citata ai sus; atri$uirea lui
%apias, alt sculptor al epocii hadrianice, a lui Antinous &arnese de la Mu,eul din Napoli, nu este dect o
sipla con+ectura a autoarei" Ipote,a dupa care un chip al lui Antinous, asta,i iposi$il de identi#icat cu
certitudine, ar #i podo$it $asorelie#urile hadrianice ale teatrului lui DionAsos de la Atena a #ost
pruutata dintr-o lucrare de+a citata a lui %" /rain-dor" n pri*inta unei chestiuni de detaliu, pro*enienta
celor trei sau patru #ruoase statui greco-roane sau elenistice descoperite la Italica, orasul natal al lui
Hadrian, autoarea a adoptat parerea dupa care aceste opere, din care cel putin una pare a #i iesit dintr-un
atelier ale6andrin, ar #i arure grecesti datnd de la s#rsitul secolului I ori de la nceputul celui urator,
daruite de nsusi paratul ur$ei lui natale"
Aceleasi rearci generale se aplica si entionarii onuentelor ridicate de Hadrian, a caror descriere ai
aanuntita ar #i trans#orat *oluul n anual deghi,at, si n special a .ilei Hadriana unde paratul, o
de gust, nu-si ngaduie a-l o$liga pe cititor la turul coplet al proprietatii" In#oratiile noastre asupra
arilor constructii ale lui Hadrian, att la Roa ct si n di#erite parti ale iperiului, ne-au par*enit prin
interediul $iogra#ului sau :partianus, prin cel al -alatoriei n /recia a lui %ausa-nias, pentru onuentele
construite acolo, sau prin cronicarii tr,ii, ca Malalas, care insista cu precadere asupra onuentelor ridicate
ori re#acute de Hadrian n Asia Mica" De la %rocopius sti ca partea superioara a Mausoleului lui Hadrian
era podo$ita cu nueroase statui ce au ser*it drept proiectile roanilor pe *reea asediului lui Alaric;
datorita unei scurte descrieri a unui calator geran din secolul .III, Anoniul de la Einsiedeln, ni s-a pastrat
iaginea a ceea ce era la nceputul E*ului Mediu Mausoleul, de+a #orti#icat de pe tipul lui Aurelian, dar
nca netrans#orat n -astelul :ant-Angelo" Acestor alu,ii
74)
si descrieri arheologii si epigra#istii le-au adaugat apoi descoperirile lor" :pre a nu da dect un singur
e6eplu din rndul celor din ura, ainti ca la o data relati* recenta si gratie stapilelor de pe carai,ile
utili,ate n constructie s-a stiut ca cinstea construirii ori reconstruirii din teelii a %anteonului i re*ine lui
Hadrian, ulta *ree considerat doar restauratorul sau" In ce pri*este arhitectura hadrianica, triite pe
cititor la a+oritatea lucrarilor generale asupra artei greco-roane citate pna acu; a se *edea de aseenea
-" :chultess, >auten des Qaisers Ha-drianus, Ha$urg, ')2); /" >eltrani, l %anteone, Roa, ')2); /"
Rosi, n >ollettino della coissione archeologica cou-nale, LIG, '2(', p" 774; M" >orgatti, -astel :"
Angelo, Roa, ')23; :" R" %ierce, !he Mausoleu o# Hadrian and %ons Aelius, n @ournal o# Roan
:tudies, G., '27E" %entru constructiile lui Hadrian la Atena, lucrarea de ai ulte ori citata a lui %
/raindor, Athenes sous Hadrien, '2(C si /" &ougeres, Athe-nes, '2'C, care, cu toate ca e depasita, re,ua
nca esentialul" Reainti cititorului interesat de acea ase,are de e6ceptie care este .ila Hadriana ca nuele
di#eritelor parti ale acesteia, nsiruite de Hadrian n pre,enta lucrare, si nca n #olosinta asta,i, pro*in si ele
din indicatiile lui :partianus ntarite ai degra$a dect in#irate de sapaturile arheologice e#ectuate pna
acu" -unoasterea noastra asupra stadiilor *echi ale acestei #ruoase ruine, de la Hadrian si pna la noi, se
$a,ea,a pe o serie de docuente scrise sau gra*ate ncepnd nca din Renastere, dintre care poate cele ai
pretioase snt Raportul adresat n 'E() de catre arhitectul Ligorio cardinalului dKEste, adira$ilele planse
consacrate de %iranesi acestei ruine prin '4)' si, n pri*inta unui detaliu, desenele -etateanului %once
1Ara$es8ues anti8ues des $ains de Li*ie et de la .illa Adriana, %aris, '4)25, care pastrea,a iaginea
stucaturilor asta,i distruse" Lucrarile lui /aston >oissier, %roenades Archeologi8ues, '))3, H" Rinne#eld,
Die .illa des Hadrian $ei !i*oli, >erlin, ')2E si %ierre /usan,La .ila Iperiale de !i$ur, '23C, snt nca
esentiale, iar, ai aproape de noi, cartea lui R" %ari$eni, La .illa DellKIperatore Adriano, '2(3 si cea
iportanta a
742
''3
lui H" Qahler, Hadrian und seine .illa $ei !i*oli, '2E3" InMe-oriile lui Hadrian o alu,ie la o,aicurile
parietale de la .ila a surprins pe unii cititori= este *or$a despre cele ale e6edrelor si ni#elor #rec*ente n
*ilele capaniene din priul secol si care pro$a$il ca au podo$it deopotri*a si pa*ilioanele de la !i$ur,
ori cele care, dupa nueroase arturii, $racau o$rsiile $oltilor 1sti de la %iranesi ca o,aicurile $oltilor
de la -anopus erau al$e5, sau, n #ine, acele e$leata, ta$louri de o,aic ce se o$isnuia a #i ncastrate n
peretii salilor" %entru acest detaliu a se *edea, n a#ara de a$ia citatul /usan, articolul lui %" /aucSler n
Dare$erg si :aglio, Dictionnaire des Anti8uites /rec8ues et Roaines, III, 7, Musi*u Opus"
n ce pri*este onuentele de la Antinoe, sa ne reainti ca ruinele orasului nteeiat de Hadrian n
eoria #a*oritului sau erau nca n picioare la nceputul secolului GIG cnd @oard desena plansele
grandioasei Description de lKEgApte, nceputa din ordinul lui Napoleon, care cuprinde iscatoare iagini ale
acelui ansa$lu de ruine, asta,i distruse" -atre i+locul secolului trecut, un #a$ricant egiptean a trans#orat
n *ar respecti*ele *estigii, ntre$uin-tndu-le la constructia unei #a$rici de ,ahar din apropiere" Arheologul
#rance, Al$ert /aAet a lucrat cu pasiune, dar, pare-se, destul de putin etodic n aceasta ase,are para-ginita,
in#oratiile cuprinse n articolele sale pu$licate ntre ')2D si '2'C rannd #oarte utile" %apirusurile
recoltate la Antinoe sau la O6ArhAnchus si pu$licate de la '23' ncoace nu au adus nici un nou detaliu
despre arhitectura orasului hadrianic sau despre cultul #a*oritului, cu e6ceptia unuia singur continnd lista
copleta a sectoarelor adinistrati*e si religioase ale orasului, e*ident sta$ilite de Hadrian nsusi, si care
do*edeste puternica in#luenta a ritualului eleusin asupra spiritului autorului lor" A se *edea lucrarea ai sus
citata a lui Rilhel Re$er, Drei Unter-suchungen ,ur aegAptisch-griechischen Religion, ca si E" Qiihn
Antinoopolis, Ein >eitrag ,ur /eschichte des Hellenisus in roischen AegApten, /ottingen, '2'( si >"
Qii$ler, Antinoopolis, Leip,ig, '2'C" :curtul articol al lui M" @" de @ohnson,
7)3
Antinoe and Its %apAri, n @ournal o#EgAptian ArchaeologA, I, '2'C cuprinde un $un re,uat al topogra#iei
orasului lui Hadrian"
-unoaste e6istenta unui dru creat de Hadrian ntre Antinoe si Marea Rosie dintr-o inscriptie antica
descoperita la #ata locului 1Inscriptiones /raecae and Res Roanas %er-tinentes, ',''C75, dar traseul e6act al
sau pare sa nu #i #ost nca identi#icat, iar ci#ra distantelor data de Hadrian n pre,enta lucrare nu repre,inta
dect o apro6iare" In #ine, o #ra,a din descrierea Antinoei, pruutata aici paratului nsusi, este luata
din relatarea lui :ieur Lucas, calator #rance, care a *i,itat Antinoe la nceputul secolului al G.III-lea"
-uprins
Aniula *agula $landula"="""""""""""""""""""" 4
.arius ultiple6 ulti#oris""""""""""""""""""" 74
!elhts sta$ilita""""""""""""""""""""""""""""""" )3
:aeculu aureu""""""""""""""""-"""""""""""'7D
Disciplina augusta """""""""""""""""""""""""""'4E
%atientia """""""""""""""""""""""""""""""""""77(
-arnetele de note la "Meoriile lui Hadrian"""""""7C(
Nota """"""""""""""""""""""""""""""""""""""7DE
:enatura Data
'''