Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 3


Cuprins

Argument.4
Capitolul I
I. Poluarea atmosferei. .5
I.1. Poluarea aerului..5
I.2.Surse de poluare..6
I.3. Clasificarea poluarii si poluantilor.7
I.3.1.Poluarea naturala..7
I.3.2. Poluarea artificial.8
I.3.3.Natura poluarii...8
Capitolul II
II. Impactul oxizilor de sulf...9
II.1.Poluarea cu oxizi de sulf.9
II.2.Dioxid de sulf.9
II.2.1.Proprietati fizice.10
II.2.2.Proprietati chimice.10
II.2.3.Proprietati fiziopatologie13
II.3.Trioxidul de sulf13
II.3.1.Proprietati fizice14
II.3.2.Proprietati chimice.14
II.4.Hidrogenul sulfurat14
II.4.1.Proprietati fizice..15
II.4.3.Proprietati chimice..15
Concluzie 17
Anexe...18
Bibliografie..20

Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 4

Argument



Atmosfera este un adevarat scut la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant.
Poluarea consta in impurificarea atmosferei, apelor de suprafata, a celor subterane si a solului cu
diferite substante. Reprezinta una din problemele fundamentale ale umanitatii si este cosecinta
ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.
Acest fenomen de poluare a atmosferei este intr-o continua crestere. In ultimii 200 ani
industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea
carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon, oxizi
de sulf si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut cand a aparut automobilul.
Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele
termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al
populatiei.
In mediul urban, transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu
gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea
foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la
autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb.
Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot si amoniac provenite din depozitele de
minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele
surse de acidificare.
Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este saracita in baze si sufera
continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea
ecosistemelor aferente.
Pentru om acidul sulfuric cu o concentratie sub 1 g/g nu pare a fi daunator. O concentratie
mai mare de 1,5 g/g creeaza disconfort si chear dificultati in respiratie. La concentratia de 5
g/g H
2
SO
4
provoaca inbolnaviri si agraveaza starea provocata de sanatatea a celor bolnavi de
astm si bronsita. Cand concentratia este de cca 10 g/g de SO
2
in atmosfera o poate provoca
moartea.

Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 5


Capitolul I

I.Poluarea atmosferei

Poluarea reprezinta contaminarea mediului nconjurator cu materiale care interfereaza cu
sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul n
care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului nconjurator este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din
activittile umane.

I.1.Poluarea aerului

Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand
oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultura, ncalzire si gatitul alimentelor. n timpul
Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este n general
un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impurittile din combustibili. n
timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de
picaturi, ntetind ceata. Pana n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru
sanatate.
Majoritatea poluantilor sunt eventual "spalati" de catre ploaie, zapada sau ceata dar dupa ce
au parcurs distante mari, uneori chiar continente. n timp ce poluantii se aduna n atmosfera,
oxizii de sulf si de azot sunt transformati n acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida
cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate s afecteze
ntregi ecosisteme. n cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de
viata.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ncalzirea globala, o
crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 6

dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili n secolul XX,
concentratia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte
gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant dar nu
blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapt ca temperatura globala sa
creasca cu 1,4 C pana la 5,8 C pana n anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o
schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul s fie mai cald decat a fost n ultimii 125.000
ani, schimband probabil tiparul climatic, afectand productia agricola, modificand distributia
animalelor si plantelor si crescand nivelul marii.
Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera.
Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi
folositi pana acum n frigidere, aparate de aer conditionat si n fabricarea produselor pe baza de
polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaz
mai multe saptamani n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a
afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale
planetei.
Poluarea aerului atmosferi cat si aerului dintr-o incapere , ca locuinte, spitale, scoli etc.
provenite de la surse naturale dar si de la surse artificiale, fiind o caracteristica generala a zonelor
urbane, cu populatie mai densa, cu diverse industrii, cu mai multe mijolace de transporturi.

I.2. Surse de poluare

Atmosfera este rezervorul in care sunt evacuate foarte multe din produsele deseuri ale
activitatilor umane, sub forme de gaze incarcate cu diverse substante, vapori de apa si alte fluide,
pulberi sedimentabili si nesedimentabili, substante radioactive s.a. Zgomotele si vibratiile de
asemenea se propaga prin aer constituin in multe cazuri poluanti foarte daunatori pentru oameni
si animale.
Dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, comertului si ale altor activitati
umane, cresterea exponentilala a populatie, dezvoltarea marilor aglomerari urbane, au condus la
crestera in ritm rapid si a cantitatilor de poluanti in atmosfera, afectand sanatatea ecosistemelor si
a omului.
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 7

Dupa cum se stie, sursele de poluare se pot clasifica dupa diverse criterii. Pentru studiul
transportului si dispersiei poluantilor in atmosfera prezinta interes clasificarea dupa:
natura poluantilor: naturale ( eruptii vulcanice, putrefactii etc.), industriale (industria
chimica, pesticide precum insecticidele, fungicidele, erbicide), de circulatie (in principal
gaze de ardere a combustiilor, pulberi);
toxicitate: foarte toxice, toxice, agresive, usor agresive ( care produc disconfort) ;
dimensiunilor surselor: surse punctiforme, surse liniare, surse plane sau spatiale.
Ultimul criteriu de calsificare prezinta importanta pentru modelarea matematica a
procesului de dispersie, deoarece susele punctiforme pot fi asamblate pentru obtinerea de surse
liniare sau spatiale.
Dintre emisiile cele mai importante de poluanti in atmosfera, produsi de om, sunt oxizii
de sulf (SO
X
), oxizi de azot (NO
X
), compusi organnici volatili nemetanici (COVNM), metanul
(CH
4
), dioxid de carbon ( CO
2
), oxid de carbon (CO), amoniacul (NH
3
), hidrogenul sulfurat
(H
2
S), acidul clorhidric (HCl), fenoli (O-CH
n
), pulberi sedimentabile si nesidimentabile care
contin oxizi de fier (FeO, Fe
2
O
3
), metale grele (Pb,Ca, Mg, s.a.), praf de carbune, ciment etc.
Sursele principale de emisii de poluanti in atmosfera in tara noastra si in lume sunt:
pentru dioxidul de sulf (SO
2
)
centralele termoelectrice si centralele electrice (cca 70%);
pentru oxizii de azot(NO
X
) si pentru dioxid de carbon (CO
2
)
centrale termoelectrice, centrale electrice de termofiacre si transportul rutier (60-
65%)
pentru monoxidul de carbon (CO)
rediduurile si combustia in instalatii industriale (75- 80%)
pentru metan (CH
4
)
agricultura (complexe zootehnice) si extractia si distributia combustiilor fosili
(75-80%)
pentru protoxidul de azot (N
2
O)
agricultura si procesele naturale (70-75%)
substante organice volatile nemetanice (COVNM)
transporturile, activitatile cu folosirea solventilor si procesele naturale (95-99%)
pentu amoniac (NH
3
)
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 8

agricultura, fabricile de ingarsamant chimic (96-98%)
pentru pulberi continand metale grele
industria sidelurgica, transportul auto (cca. 80%)
pentru clor (Cl) si acid clorhidric (HCl)
industria chimica si petrochimica (70-80%).
I.3. Clasifiacrea poluarii si poluantilor
Preocuparea pentru definirea tipurilor de poluanti si de poluare a rezultat din cecesitatea
abordarii sistematice a problemelor de prevenire, limitare si combatere a poluarii, ca urmare a
soririi continua a gradului de poluarea mediului inconjurator si a cuantificarii efectelor poluarii.
Criteriile de clasificare a poluarii si poluantilor pot fi diverse si cumprizatoare:
I.3.1. Poluarea naturala
Poluarea naturala, avand la baza procese preponderent inevitabile, este produsa de:
a. descompunerea reziduurilor (menajere, vegetale, animale) care se transforma in gazes i
pulberi.
Din descompunerea aeroba rezulta bioxid de carbon si amoniac, care se transforma,
rezultand in final carbonati, azotari, etc., asimilabili de catre plante.
Din descompunerea anaoeroba, care este mai indelungata, datorita lipsei oxigenului si
prezentei a mai multor etape, se degaja gaze rau mirositoare, toxice ca: hidrogen sulfurat,
metan, amoniac, etc., produsul final fiind humusul din sol.

Materie organic + H
2
O= celule noi + CO
2
+ CH
4
+ NH
3
+ H
2
S = METAN

Prezenta mirosurilor dezagreabile in aer arata nivelul scazut al salubritatii si igienei;
b. procese biologice vitale, ale omului si animalelor, care consuma oxygen si elibereaza
bioxid de carbon, dar si metan, hydrogen sulfurat etc., alternand calitatea aerului.

C
6
H
12
O
6
+6H
2
O= 6CO
2
+6H
2
O+686kcal

c. prezenta particolelor vegetale vii ca: polen, spori, ciuperci, etc., care alaturi de microbi
constitue agenti patogeni ai aerului.
d. prezenta microbilor, care este cu atat mai intensa cu cat populatia este mai densa.
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 9

Bacteriile patogene sunt mai numeroase in aerul interior de unde se disperseaza in aerul
exterior.
Virusii, care se dezvolta in celulele vii, pot supravetui in atmosfera o durata variabila,
provocand boli infectioase.
e. Procese de eroziune eoliana si mecanica a solului de pe terenuri fara vegetatie, in
perioade secetoase ale anului. Particolele de sol antrenate de vant pot fi transportate la
distante mari, patrunzand si concentrandu-se in zone cu presiune mai mare, de linistire a
miscarii aerului. La concenteratii mari ale particolelor de sol, de cca 20 mg/m
3
aer, este
sesizabila diminuarea vizibilitatii.
f. Cataclisme natural (eruptii vulcanice).

I.3.2. Poluarea artificial
Poluarea artificial prezintra o mare diversitate de aspect, motiv pentru care, pentru abordarea
problemei, s-au adoptat urmatoarele criteria in evidentierea surselor de poluare:
poluarea majora din punct de vedre al cantitatii de poluanti si importantei sursei;
poluarea cu gaze implicate in sporirea antropogena a efectului de sera;
poluarea cu gaze implicate in dezagregarea ozonului stratospheric.

I.3.3. Natura poluarii/poluantului

1. poluarea fizica/ energetica
poluarea termica, rezulta prin deversarea in rauri, lacuri, a apei incalzite
folosita ca agent de racire;
poluarea sonora cu zgomote de provenienta tehnica, domestica, sociala,
depinzand de comportarea civilizata a omului;
poluarea radioactiva.
2. Poluarea chimica datorita unei mari diversitati de compusi chimici:
compusi gazosi ai carbonului, azotului, sulfului... provenind in principal
din arderea combustibililor fosili, in industrie si transporturi;
halogeni si derivati halogeni;
acizi si baze libere provenind din industrie;
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 10

saruri de azot, fosfor,amoniu, provenind in special din folosirea
neadecvata a ingrasamintelor chiimice in agricultura;
materii organice biodegradabile, provenind din industria alimentara;
particole si substante radioactive, provenind din energetica auto-nucleara,
din caderile atmosferice radioactive, armament nuclear.
3. Poluarea biologica
infestarea/ contaminarea cu microorganisme patogene;
modificari ale biocenizelor ca urmare ale unor invazii de specii vegetale si animale.
4. Poluarea estetica constand in:
dezafregarea peisazelor naturale prin amplasarea de constructii si cai de
comunicatii terestre;
degradara peisajelor urbane, prin lipsa sistematizarii sau sestematizarea
neadecvata, precum si lipsa curateniei;
Capitolul II
II. Impactul oxizilor de sulf asupra atmosferei

Oxizii de sulf au aciune duntoare att asupra organismului uman i a regnului vegetal
ct i asupra construciilor din metal i piatr.
La om, aceti oxizi provoac iritaii ale mucoaselor cilor respiratorii. Acestea apar la
concentraii de 5 ppm.
Pagubele cele mai importante provocate de SO
2
plantelor se petrec ziua, cnd activitatea
fotosintetic este maxim, aciunea fitotoxic a SO
2
constnd n distrugerea clorofilei. Prin
expunerea unor plante la o atmosfer artificial de SO
2
s-a constatat c n urma absorbiei unui
gaz se elimin H
2
S, proces ce se desfoar numai n prezena luminii.
II.1. Poluarea cu oxizi de sulf, SO
x

Oxizii de sulf (SO
2
si SO
3
) rezulta prin oxidarea unei parti din sulful continut in
combustibili de catre oxigenul din aer, conform relatiei:
S+O
2
=SO
2
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 11

Principalii compusi cu sulf prezenti in atmosfera sunt dioxidul de sulf (SO
2
), trioxidul de
sulf (SO
3
), hidrogenul sulfurat (H
2
S), dimetil sulfura ((CH
3
)
2
S) si dimetilsulfura ((CH
3
)
2
S
2
).
II.2. Dioxid de sulf
Dioxidul de sulf se gasete in atmosfera in cantitati reduse si variabile. Astfel, atmosfera
oraselor industriale contin urme de SO
2
rezultat in principal din procesele de ardere a
combustiilor fosili. Dioxidul de sulf mai poate ajunge in atmosfera ca urmare a eruptiilor
vulcanice.
SO
2
este foarte solubil in apa si se combina cu apa si oxigenul dizolvat in apa formand
acid sulfuric:
2SO
2(aq)
+ O
2(aq)
+2H
2
O = 2H
2
SO
4
Procesul are loc intrucat moleculele de apa ionizeaza:
2H
2
O HO
-
+ H
3
O
+
unde OH
-
este ionul hidroxil, iar H
2
O
+
este ionul hidroniu. Se obtine:
2OH
-
+ SO
2
H
2
SO
4
Aceasta reactie se produce in special in atmosfera poluanta si cu umiditate mare.
Dupa cum se stie in apa pura numarul ionilor de H
3
O
+
este egal cu numarul ionilor de
OH
-
, constanta produsului ionic avand, la temperatura de 25
o
C, valoarea K
H2O
=10
-14
. Rezulta
pH= -log
10
10
-7
=7, unde 10
-7
este concentratia ionilor de H
3
O
+
.
In prezenta si a monoxidului de azot, NO, reacria decurge dupa relatia:
H
2
O + 2NO + SO
2
= H
2
SO
4
+ N
2
O
Dioxidul de sulf, SO
2
, si acidul sulfuric, H
2
SO
4
, sunt foarte daunatori vietii
ecosistemelor. In plus, prezenta acidului sulfuric in ploile acide contribuie la distrugerea
monumentelor istorice.
II.2.1. Proprietatile fizice
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 12

Dioxidul de sulf este un gaz incolor cu miros inecacios de pucioasa arsa. Nu arde si nu
intretine arderea. Este foarte solubil in apa(11,3 g in 100 cm
3
la 20
o
C) iar solutiile apoase contin
ioni HSO
3
-
si SO
3
2-
motiv pentru care sunt bune conducatoare de electricitate.
II.2.2. Proprietati chimice
1. Proprietati reducatoare. Cele mai importante proprietati ale SO
2
sunt cele
reducatoare. Ele sunt <<responsabile>> pentru probleme de poluare a mediului sau care intervin
in transformarile suferite de acest poluant in atmosfera. De asemena, sub actiunea diversilor
oxidanti, SO
2
este transformat in SO
3
.
a. Daca oxidantul este un oxid metalic se formeaza sulfatul metalului respectiv. De
exemplu, dioxid de plumb reactioneaza energic cu SO
2
:
PbO
2
+ SO
2
-- PbSO
4

b. Halogenii (I
2
, Br
2
) reactioneaza cu SO
2
in prezenta apei conducand la acid
sulfuric si la acidul halogenat :
SO
2
+I
2
+ H
2
O -- H
2
SO
4
+ 2HI
SO
2
+Br
2
+ H
2
O -- H
2
SO
4
+ 2HBr
Consumul de iod sau brom poate servi la dozarea dioxiduli de sulf.
c. Asemanator halogenilor, apa oxigenata reactioneaza cu SO
2
si il transforma in
acid sulfuric:
SO
2
+ H
2
SO
4
Reactia este de asemenea exploatata in scopul dozarii SO
2
.
2. Formarea de complecsi. Dioxidul de sulf reactioneaza cu o serie de ioni
compecsi si formeaza compecsi noi. Reactiile respective pot si de asemenea
folosite in vederea dozarii SO
2
.
a. Reactia cu tetracloromercuriatul de sodiu :
[HgCl
4
]
2-
+ SO
3
2-
---- [HgCl
2
SO
3
]
2-
+ 2Cl
-

Complexul format este mult mai stabil decat solutiile apoase de dioxid de sulf, motiv
pentru care reactia serveste la captarea SO
2
din atmosfera in vederea determinarii ulterioare.
Barbotarea se face in formaldehida si conduce la formarea acidului metil sulfuric :
[HgCl
2
SO
3
]
2-
+ HCHO + 2H
+
---- HOCH
2
SO
3
H + HgCl
2
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 13

In ultima instanta, sub actiunea acidului metil sulfonic se obtine , prin diverse
trepte intermediare, un produs colorat:
HO
3
S CH
2
- NH C
6
H
4
- C = C
6
H
4
= N
+
H
Cl-
-CH
2
SO
3
H

C
6
H
4
NH CH
2
SO
3
H
a carei intensitate este proportionala cu concentratia SO
2
.
b. Reactia cu nitroprusiacul de sodiu:
SO
3
(Fe[(CN)
5
NO])
2-
+ 2SO
3
2-
+ H
2
O ----- (Fe[(CN)
4
N OH ])
3-
+ CN
-
+ OH
-
SO
3
3. Reducerea la hidrogenul sulfurat. Se poate realiza trecand dioxidul de sulf
peste o retea de platina incalzita la 700-900
o
C si in prezenta de hidrogen.
SO
2
+ 3H
2
---- H
2
S + 2H
2
O
II.2.3. Efecte fiziopatologice
Efectul principal al SO
2
il constitue actiunea sa asupra sistemului olfactiv si a cailor respiratorii
superioare, actiune care devine iritanta la concentratii de aproximativ 20 mg/m
3
. Asupra
plantelor se manifeta prin leziuni localizate ce variaza dupa gradul atacului, determinand
necroza celululor sau distrugerea tesuturilor.
II.3. Trioxidul de sulf
Trioxidul de sulf este produs de asemenea in timpul arderii combustibililor fosili dar intr-o
masura mai mica decat dioxidul de sulf.
Cantiatatea de trioxid de sulf format in procesele de ardere depinde de conditiile de reactie,
mai ales de temperatura si variaza intere 1% si 10 % din totalul oxizilor de sulf.
Mecanismul simplificat pentru formarea trioxidului de sulf poate fi reprezentat prin ecuatia
2SO
2
+O
2
SO
3
Cantitatea mica de trioxid produsa conform reactiei amintite este rezultatul a doi factori:
viteza de reactie si concentratia trioxidului de sulf. La temperaturi ridicate, echilibru se
stabileste rapid datorita vitezei mari, dar in amestec este prezent putin trioxid de sulf. La
temperaturi scazute, reactia are loc atat de incet incat conditia de echilibru, corespunzand
unei concentratii mari de trioxid de sulf, nu e niciodata atinsa.
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 14

O alta sursa de SO
3
o constitue instalatiile chimice de fabricarea a acidului sulfuric.
Cantiatatea de acid sulfuric din atmosfera este mai mare decat poate fi justificat numai pe
baza emisiilor primare de trioxid de sulf. Este posibil sa existe si altte mecanisme de
producere a acidului sulfuric.
II.3.1. Proprietati fizice
La temperatura obisnuita trioxidul de sulf este un lichid incolor care fierbe la 44,8
o
C; la
16,8
o
C se solidifica, formand o masa cristalina.
II.3.2. Proprietati chimice
1. Trioxidul de sulf reactioneaza energic cu apa, cu degajare de caldura:
SO
3
+ H
2
O H
2
SO
4
H= -89 KJ/mol
Reactia se produce in atmosfera si conduce la formarea cetii acide.
2. Reducerea de hidrogen sulfurat se realizeaza in aceiasi conditii ca si in cazul SO
2
:
SO
3
+ 4H
2
H
2
S + 3H
2
O
II.4. Hidrogenul sulfurat
Prezenta hidrogenului sulfurat in atmosfera se datoreaza in general unor cauze naturale:
anumite fermentatii anaerobe cu caracter reducator pot sa transforme in H
2
S sulful din materia
organica iar dioxidul de carbon deplaseaza hidrogenul sulfurat.
Trebuie mentionat faptul ca in titei hidrogenul sulfurat se gaseste ca atare sau ca sulfuri
organice. In timpul tratarii titeiului, compusii cu sulf sunt convertiti in hidrogen sulfurat sau
mercaptani. Din circa 2,38 milioane litri de titei se obtin circa 50 tone de H
2
S.
Datorita faptului ca otraveste catalizatorii utilizati la tratarea produselor petroliere,
sulful trebuie eliminat. Aceasta face ca in unitatile de cracare, rafinare catalitica si de recuperare
a sulfului sa se degaje hidrogen sulfurat. In acelasi timp, din rafinarii, au loc scapari de gaze
care contin si H
2
S.
II.4.1. Proprietati fizice
Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, cu miros caracteristic, neplacut, de oua stricate.
Este mai greu decat aerul si foarte toxic. Hidrogenul sulfurat este solubil in apa: la 20
o
C solutia
saturata contine 3,85 g sau 2,67

de H
2
S la litru.
II.4.2. Proprietai chimice
1. Hidrogenul sulfurat arde in aer formand apa si dioxidul de sulf :
2H
2
S + 3O
2
2H
2
O + 2SO
2

Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 15


Cand oxidul este in cantitate insuficienta, in loc de dioxid de sulf se separa sulful:
2H
2
S + O
2
2H
2
O + 2S
Arderea partiala a H
2
S se explica prin disocierea termica in elemente a acestui compus.
La 1000
o
C gradul de disociere este de 24% iar la 1500 este de 63%. In flacara, cand oxigenul
este in cantitate insuficienta sau pe suprafete reci, arde numai H si se separa de S.
2. H
2
S

reactioneaza cu foarte multe metale, formand sulfuri. Astfel, o piesa de argint tinuta
intr-o atmosfera de H
2
S se acopera cu un strat de sulfura de argint, de culoare neagra:
H
2
S + 2Ag Ag
2
S + H
2
Reactia este folosita pentru indentificarea urmelor de H
2
S si, de fapt, se petrece intre ionii
metalici respectivi si S
2-
.
3. Actiunea ionului asupra hidrogenului sulfurat are ca rezultat separarea sulfului in
conformitate cu reactia:
S
2-
+ I
2
S + 2I
-

4. Oxidenul din aer oxideaza incet hidrogenul sulfurat dizolvat in apa astfel ca o solutie
de H
2
S pastrat mult timp in contact cu aerul depune sulf.
5. Formarea albastrului de metilen. Hidrogenul sulfurat reactioneaza cu
paminodimetilanilina in prezenta ionului Fe
3+
ca oxidant si formeaza albastru de
metilen;
NH
2
H H H
2
S N

+ S +
(H
2
C)
2
N N(CH
3
)
2
S N(CH
3
)
2


II.5.Desulfurizarea gazelor, obtinute din arderea in centrale termoelectrice a carbunelor
cu continut de sulf, constitue una din metodele eficiente de diminuare a dioxidului de sulf emis
in atmosfera. Aceasta operatie consta in adaugarea de carbonat de calciu, CaCO
3
, in procesul de
ardere a carbunelui pe pat fluidizat cu un curent de aer la temperaturi de 800 1000
o
C:
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 16

CaCO
3
+ SO
2
----

CaSO
3
+ CO
2
2CaSO
3
+ O
2
---- 2 CaSO
4
Randamentul reducerii SO
2
poate atinge 98% si mai mult.


















Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 17

Concluzie



Factori care duc la dezvoltarea surselor de oxizi de sulf din atmosfera asupra poluarii mediului.
1. Dezvoltarea accentuata a industriei in ultemele decenii
2. La inceputul dezvoltarii umane, mediul inconjurator era protejat natural datorita
posibilitatilor reduse ale omuli de a transforma natura precum si capacitatea mediului
de a se autoregla.
3. Pe masura dezvoltarii industriei activitatile generatoarea de poluanti au depasit
capatitaea de autocuratare a factorilor de mediu.
4. Progresul tehnico-tiinific a afectat echilibrul om-natur prin accentuarea riscului real
de epuizare a unor resurse naturale.
5. Compoziia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activitii omului, emisiile de noxe
gazoase, pulberi i aerosoli conducnd la grave probleme de mediu ca: poluarea urban,
ploile acide, modificarea climei.
In concluzie toti acesti factori de poluare prezentati mai sus determina luarea unor masuri
pentru prevenirea unei poluari mai accentuate asupra mediului, informarea populatiei asupra
poluarii oxizilor de sulf in exces, utilizarea unor catalizatoare speciale in industrie pentru
ameliorarea factorului de poluare cu dioxid de sulf, adoptarea unor masuri si practici in
industrie, agricultura, transport, care sa promoveze tehnologia de inalta eficienta si consum
redus de dioxid de sulf, formarea unui personal de specialitate si actiuni de sensibilizare a
populatiei la problemele de poluare asupra mediului inconjurator, organizarea de locuri special
amenajate pentru depozitarea substantelor poluante.
Prin acest referat s-a demonstrat impactul oxizilor de sulf prezenti in atmosfera asupra
mediului inconjurator precum si efectele oxizilor de sulfa supra omului.
Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 18

Anexe
Anexa 1 Procese generatoare de poluani.
Nr.
crt.
Agentul nociv Procesele tehnologice generatoare
1 Dioxidul de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turntorii, industria chimic.
2 Oxid de carbon Arderea incomplet, motoare de explozie.
3 Amoniac Instalaii frigorifice, explozivi, lacuri, vopsele, ngrminte.
4 Oxizi de azot Explozivi, ngrminte, curare metale, combustii la
temperaturi ridicate.
5 Acid fluorhidric Gravare pe sticl, fabricarea ngrmintelor.
6 Dioxid de carbon Arderea combustibililor, procese de descompunere, activitate
vulcanic.
7 Fosgen Descompunerea termic a hidrocarburilor clorurate, produse
farmaceutice.
8 Acid cianhidric Furnale, colorani.
9 Hidrocarburi Gaze de eapament, prelucrarea combustibililor.
10 Aldehide Descompunerea termic a grsimilor i a glicerinei.




Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 19

Anexa 2












Anexa 3







Implicatii ale oxizilor de sulf in atmosfera

| 20




Bibliografie
Poluarea mediului ambiental- L. I. Caplea, Al. Caplea. Bucuresti
1978, Editura Tehnica;
Elemente de poluare si protectie a atmosferei; Facultatea de chimie
industriala; Viorica Nicu, 2000;
Protectia mediului- Benonia Cososchi, Universitatea tehnica GH.
Asachi iasi Facultatea de constructii si arhitectura, 1995;Transportul
si dispersia poluantilor, G. Marin, S.Hancu, cartea universitara,
Bucuresti, 2008;
Chimia mediului- Mioara Surpateanu,1999
www.sciencedirect.com