Poezia pasoptista - Zburatorul de Ion HELIADE

RADULESCU
Ion HELIADE RADULESCU Zburatorul
Desi este scris intr-un secol atat de indepartat cum ni se pare acum secolul al XlX-lea,
poemul Zburatorul poate f citit si azi pentru frumusetea descrierilor si pentru emotia pe care o
transmit intotdeauna primii fori ai dragostei, incercati in adolescenta de fetele ingenue.
Opera si contextul cultural
Ion Heliade Radulescu !"#$-!"%$& este o fgura emblematica a perioadei pasoptiste,
caracterizata prin spirit enciclopedic si desc'idere spre uni(ersalitate. isi desfasoara acti(itatea in
toate domeniile culturii) este membru acti( in societatile culturale ale (remii *+ocietatea literara,
+ocietatea flarmonica&, profesor la ,onser(atorul flarmonic, traducator al clasicilor literaturii
uni(ersale Hesiod, Dante,--. Rousseau, .alzac, /oet'e, +c'iller et,&, coordonator al mai multor
publicatii romanesti *,urierul romanesc, 0uzeu national, ,urier de ambe sex1&, editor al
/ramaticii romanesti, poet si prozator *,ulegere din scrierile lui I. 1liad de proze si de poezie -
!"23& etc. 1ste remarcabil proiectul unei .iblioteci uni(ersale prin care urmarea traducerea si
editarea sistematica a marilor capodopere literare, flozofce si istorice ale lumii, din 4ntic'itate si
pana in epoca moderna.
+ugestii de analiza literara pe text
/eneza operei
,onsiderata de /eorge ,alinescu drept capodopera lirici lui Ion Heliade Radulescu, Zburatorul
este o balada de factura romantica ce (alorifca, in spiritul programului Daciei literare, mitul
erotic al Zburatorului, un demon frumos, un 1ros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si
tan5irile intaiei iubiri6 /. ,alinesc7&) 8u este (orba de o simpla transpunere directa a unor
credinte si ritmuri folclorice, nici macar de o preluare a mentalitatii, a psi'ologiei concret
populare, ci de o magistrala transfgurare artistica a unor date furnizate, e(ident, de mitologia
populara si de insusi folclorul nostru.6 0ircea 4ng'elesc7& incadrare si tematica
9oezia se incadreaza in tematica iubirii, si anume prefgurarea forilor dragostei, in su:etul
adolescentin. 1ste construita, de asemenea, pe moti(ul mitic romanesc al Zburatorului, de
inspiratie folclorica.
,ompozitie si structura
9oezia este structurata in trei parti, delimitare impusa de distributia modurilor de expunere)
prima parte reprezinta monologul ;loricai, a doua parte este o descriere, ce se constituie intr-un
pastel al inserarii, iar ultima parte reda dialogul celor doua surate6 care comenteaza (izitele
Zburatorului la ;lorica. 4cest tip de discurs liric marc'eaza apartenenta poeziei la categoria
lirismului obiecti(.
9rima sec(enta poetica se constituie intr-o confesiune lirica tulburatoare catre finta cea mai
apropiata su:eteste de tanara fata, mama. 4bsenta unui raspuns din partea acesteia poate f
interpretata ca o compasiune muta, ca o intelegere dincolo de cu(inte. De altfel, mama stie ca nu
exista remediu impotri(a dragostei si ca fata are ne(oie, mai mult decat de sfaturi, de cine(a
care sa o asculte si sa o lase sa se descarce de po(ara unui sentime nt de(astator. Iubirea este
fltrata prin mentalitatea traditionala romaneasca) manifestarile adolescentine sunt similare
simptomelor unei boli misterioase, fara o cauza concreta) durere imposibil de localizat, batai de
inima, stari febrile ce alterneaza cu spasme de frig, agitatie interioara, tremurat, plans lipsit de o
moti(atie aparenta etc. Inexplicabila la ni(elul spiritului, unde este resimtita ca o de(astare
interioara, dragostea este radiografata pana la cel mai mic detaliu ca manifestare senzoriala)
pieptul mi se bate6, inima-mi z(acneste6, tremur de nesafu6, oc'ii-mi (apaiaza6 etc. 9rimele
strofe au o structura oximoronica, procedeu exploatat cu succes de lirica romantica, in special de
cea petrarc'ista. 4ceasta fgura de stil traduce contradictiile din su:etul adolescentin, confruntat
cu un sentiment nou, imposibil de transpus in termeni rationali) 7n foc s-aprinde-n mine, racori

ma iau la spate6, +i cald si rece, uite, ca-mi furnica prin (ine6.
Oximoron - fgura de stil ce consta in alaturarea a doi termeni contradictorii.
<a ni(el sintactic, aceasta prima sec(enta se caracterizeaza printr-o insiruire de exclamatii
retorice, care consemneaza surprinderea in fata sentimentului de iubire, urmate de o succesiune
de interogatii.prin care se solicita un raspuns concret pentru o stare de spirit greu de defnit.
9alierul morfologic este dominat de (erbe la modul imperati( (ezi6, pune6&, repetitia
substanti(ului mama6 in cazul (ocati( si inter5ectii a'6, uite6, ia6&. De remarcat prezenta
ad(erbului=ad5ecti(ului pronominal relati( ce6, la gradul superlati( absolut ce ma doare>6, ce
sudoare>6& care e(identiaza suferinta ca stare materiala. 1xtrem de sugesti( este si regimul
(erbal. 9rima sec(enta a monologului liric este dominata de (erbe la indicati( prezent se bate6,
ard6, tremur6 et,&, care in(entariaza semnele clare ale unei maladii misterioase, in timp ce a
doua sec(enta lasa locul (erbelor la prezumti( o sti6, o f6&, care arata incertitudinea in stabilirea
unei posibile cauze a dezec'ilibrului fetei, sau con5uncti( sa se roage6, s- mai6& si imperati( du-
te6, mergi6, alearga6&, prin care se solicita luarea unor masuri urgente de (indecare a c'inului
crescand. 9entru prima data este mentionat Zburatorul ca posibila cauza a suferintelor indurate,
fara a exista insa o certitudine in acest sens. Din moment ce cunoasterea rationala nu poate
furniza un antidot starilor de agitatie ale ;loricai, aceasta apeleaza la practicile magice, con(insa
ca numai (ra5ile si descantecele pot remedia aceasta situatie inexplicabila) 0atusele cu bobii fac
multe si desfac?= +i (ra5itorul ala si apele inc'eaga?= 4learga la ei, mama, ca doar mi-o da de
leac6. ;inalul acestei prime parti capata un caracter narati( ce anunta sfarsitul monologului liric?
eul liric de(ine, din simbolul adolescentei indragostite, un persona5) ;lorica.
4 doua sec(enta poetica se constituie intr-uri pastel al inserarii. 4utorul utilizeaza acest episod ca
moment intermediar intre existenta diurna si cea nocturna, intre timpul real si cel mitic. Decorul
este populat de elemente ale satului traditional) cumpana pufului, 5geabul, batatura, cirezile de
(ite (enind de la pascut etc. intreaga atmosfera emana (italitate, optimism, sugerand bucuria
unei zile inc'eiate cu succes. 9astelul este construit gradat, inregistrand o curba descendenta de
la zar(a re(enirii turmelor acasa si a pregatirilor de seara la adormirea treptata a tuturor
(ietatilor si instaurarea linistii depline.
4ceasta temperare progresi(a este marcata de distributia imaginilor auditi(e, care scad
imperceptibil in intensitate) 4 pufurilor cumpeni tipand parca c'ema6, (itele muginde6, In gemete
de muma (iteii lor striga6, @ibra al serii aer de tauri grea murmura6, a laptelui fantana= incepe sa
s-auda ca soapta in susur6, Aacere pretutindeni acuma stapaneste6. 7ltimele patru strofe surprind
atmosfera nocturna, specifc romantica, ce (a inlesni aparitia Zburatorului, anticipata de caderea
unei stele. 1ste introdus moti(ul (isului, de asemenea din recuzita romantica, taram fabulos unde
;lorica il (a intalni pe Zburator, la fel cum fata de imparat il intalnea pe <uceafar in poemul
eminescian. incearca> Identifca si alte elemente romantice si 5ustifca rolul lor in cadrul poeziei.
@ersul Incantec sau descantec pe lume s-a lasat6 sugereaza iesirea din real si patrunderea in
fabulos prin intermediul practicilor magice. De altfel, Zburatorul (ine la fetele care il doresc fara
a-l cunoaste, care simt ne(oia sa iubeasca, adesea fara o tinta precisa. 4cest fenomen al (arstei
adolescentine surprinde nasterea si constientizarea propriei feminitati generand ne(oia de a iubi
si de a f iubita.
4 treia sec(enta poetica reia credintele si superstitiile despre stelele cazatoare care pot pre(esti
moartea unui om sau aparitia Zburatorului. 4ceasta ultima parte dez(olta mitul Zburatorului si
contureaza portretul acestei finte fabuloase, asa cum este reprezentata in imaginarul folcloric
romanesc) Zburatorul *B este o semidi(initate erotica *B, un daimon ar'aic de factura malefca. *B.
infatisarea sa trebuie sa corespunda capacitatii sale de seductie *B se poate metamorfoza in
sarpe, zmeu sau sul de foc. *B In infatisarea lui de semizeu, Zburatorul era uneori acoperit de solzi
argintii, purta pe umeri aripi albe, mari si in(oite. 4lteori patrundea ne(azut ca o adiere si tulbura
frea acelora ce-l asteptau in somn.6 0ircea @ulcanesc7&
,ele doua (ecine identifca sursa dezec'ilibrului suferit de ;lorica in persoana Zburatorului,
pretinzand ca au fost martore la (enirea acestuia la tanara fata, noaptea, pe 'orn. Ion Heliade
Radulescu e(identiaza mecanismul de nastere a superstitiilor prin interferenta planurilor real-
fabulos) pornind de la un fenomen astrologie normal, stingerea unei stele, omul simplu creeaza o
po(este care sa 5ustifce fenomene pe care nu le poate solutiona rational, dand astfel frau liber
propriei imaginatii si ne(oii de supranatural.
Zburatorul este receptat ca o finta malefca, find denumit prin termeni negati(i) impielifatu6,
spurcatu6, balaur de lumina6, bata-l crucea6 etc. in descrierea sa predomina termeni din campul
semantic al focului) balaur de lumina6, coada-n:acarata6, .alai, cu parul de-aur6, pietri nestimate
lucea pe el ca foc6, find deopotri(a aparitie infernala inc'ina-te, suratol6& si un model al iubirii
ideale 5une cu dragoste curata6&. incearca> Realizeaza o comparatie intre <uceafarul din poezia
lui 1minescu si Zburatorul din poezia lui Ion Heliade Radulescu.
9oezia se inc'eie printr-o re:ectie morala ce indeamna la ec'ilibru) dragostea ca patima, ca
dezagazuire a fintei e considerata nefreasca, pentru ca nu poate f controlatcr in nici un fel,
rational sau magic. +i ce-i mai faci pe urmaC ,a nici descantatura,= 8ici rugi nu te mai scapa.
;ereasca Dumnezeul6&
,oncepte operationale folosite) autor, camp semantic, compozitie, descriere, dialog, exclamatie
retorica, fantastic, fnal, interogatie retorica, lirism obiecti(, monolog liric, moti( literar, oximoron,
pastel, poezie, romantism, sec(enta poetica, strofa, tema, (ers