DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013

Funcionarea
domeniului schiabil
Masterplan - ghid
aprilie 2013
Brasov - staunea Poiana Brasov
Sezonul 2012-2013

Cuprins pagina

Poiana Braov staiunea si domeniul schiabil 2
1. Context general si scurt istoric 2
2. Staiunea montana Poiana Braov si domeniul schiabil 9

Analiza funcionarii domeniului schiabil din Poiana Braov 20
1. Oferta 20
2. Funcionarea instalaiilor 25
3. Frecventarea si durata sezonului 29
4. Promovarea si modul de comercializare 33
5. Gestiunea 38

Recomandri 41
1. Propuneri si recomandri pentru optimizarea 41
domeniului schiabil existent
2. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea 50
staiunii si extinderea domeniului schiabil
3. Recomandri pentru dezvoltarea pe termen lung a 52
turismului in zona Braovului

Concluzii 56

Referine 57

IV.
V.
II.
III.
I.

2 m a s t e r p l a n

Funcionarea domeniului schiabil din Poiana Braov in sezonul 2012-2013
Poiana Braov staiunea si domeniul schiabil.
Informaii generale

Context general si scurt istoric

La nivel mondial, indicatorul valoareaexportului plaseaz turismul pe locul 4, dup:
carburant
produse chimice
automobile

Cifra de afaceri obinuta la nivel global din turism a
urmat o cretere constanta, atingnd peste 800
miliarde in prezent.
In 2012, numrul de sosiri la nivel mondial a depit
pragul istoric de 1 miliard (1,035 miliarde de sosiri) si
a nregistrat o cretere de 4% fata de anul precedent.
Pentru anul 2013, Organizaia Mondiala a
Turismului(OMT) estimeaz o cretere fata de 2012
in procent de 3-4%, iar pana in 2030 tendina
rmne de cretere cu 3,5%/an.

Europa absoarbe mai mult de jumtate din turiti si
cea mai mare parte din veniturile provenite din
turism, adic 45% sau 333 miliarde euro.
Europa centrala si orientala reprezint 10,5% din
piaa mondiala.
In clasamentul efectuat de World Economic Forum
(WEF), din 140 tari evaluate din punctde vedere al
competitivitiiturismului,
Romania se claseaz pe locul 68 in lume si pe locul
35 din 42 de tari in Europa,
Bulgaria situndu-se pe locul 31 din 42 in Europa si
pe locul 50 la nivel mondial.

Acest clasament este realizat lund in calcul 14 indicatori printre care:
calitatea infrastructurii,
calitatea mediului nconjurtor,
preturile,
sigurana publica,
igiena,
sistemul de sntate.

Primele poziii sunt ocupate de ctre: Elveia, Germania si Austria, in aceasta ordine.

I.
1.
1
Turismul poate fi identificat drept sectorul economic cu cel mai mare potenial de dezvoltare in zona
Braovului.
Diversitatea ofertei - schi si alte activiti sportive de munte, natura, cultura, tradiiile, evenimente,
medical- justifica atractivitatea zonei att in raport cu o clientela naionala, cat si cu una internaionala.
Din datele statistice de mai jos se observa o cretere constanta a frecventrii turistice a zonei, in special a
staiunilor montane din judeul Braov (Poiana Braov si Predeal).

1.

m a s t e r p l a n 3

In ce privete veniturile obinute din turism si contribuia acestora la produsul intern brut (PIB) naional, potrivit
unui studiu efectuat de ctre WTTC, Romania sa claseaz pe locul 170 in lume, cu o contribuie de sub 1% la PIB,
adic aprox. 1 miliard euro, in timp ce Bulgaria are venituri din turism care contribuie cu 5% la PIB, = 3 miliarde
Euro (sursa:BuletinOMT2012).
Importana economic a turismului se menine la un nivel foarte redus in Romania, att in plan regional ct i in
plan naional, nregistrndu-se n ultimii ani chiar o tendindescdereaponderiiturismuluinProdusulIntern
Brut.
Astfel, ponderea turismului n valoarea adugat brut regional, pentru Regiunea Centru, a sczut de la 3,6% n
1998 la 2,3% n 2008, n timp ce la nivel naional ponderea turismului n valoarea adugat brut a cobort, n
aceeai perioad, de la 2,6% la 1,9%.

La nivelul anului 2011, capacitatea de cazare totala in Romania este de 311.698 locuri cu indice de ocupare ce
variaz intre 16,9% la structurile neclasificate si 34,9% la hotelurile clasate de 5 stele.

Cteva date statistice privind turismul in Judeul Braov Direcia Judeeana de Statistica Braov:


Numrul total de turiti nregistrai in Romania in 2011 a fost de 7.031.606 din care 1,5 milioane au fost strini
(potrivit I.N.S. si O.M.T.).
Judeul Braov are o capacitatedecazare de 17.795 de locuri, reprezentnd 5,7% din totalul naional, in timp ce
Regiunea Centru din care face parte si judeul Braov este a doua regiune din tara ca numr de locuri de cazare
(42.029 locuri, adic 13,5% din capacitatea de cazare la nivel naional) .

In Regiunea Centru, reeaua unitilor de primire turistic este neuniform rspndit, concentrarea cea mai mare
nregistrndu-se n judeul Braov (474 uniti, reprezentnd 39,9% din totalul pe regiune al unitilor turistice), la
polul opus situndu-se judeul Alba cu doar 67 uniti (5,6% din total).

Din totalul capacitii de cazare turistic, hotelurile dein o pondere de 40,6%.

Sosirile n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din judeul Braov n luna februarie 2013,
comparativ cu luna corespunztoare a anului precedent, au nregistrat o cretere de 42,0 %.

Principalele tari de provenien ale turitilor strini februarie 2013 comparativ cu februarie 2012

- numr - Sosiri Total Romni Strini

Februarie 2013 (turiti) 64.986 58.764 6.222
Februarie 2012 (turiti) 45.765 41.734 4.031
Februarie 2013 fat de Februarie 2012 (%) 142,0 140,8 154,4
Dintre turitii strini care s-au cazat n structurile de primire turistic din judeul Braov, 87,5% sunt din Europa,
urmai de cei din Asia (7,4%), America de Nord (2,7%).

Februarie 2013 Februarie 2012
Germania 823 830
Frana 447 331
Italia 415 246
Israel 372 277
Regatul Unit 337 230
Republica Moldova 315 231
Turcia 239 96
Federaia Rus 226 61
Austria 222 105
Ucraina 174 68
S.U.A. 139 113


Distribuia sosirilor/nnoptrilor turitilor romani in
structuriledecazareinfebruarie2013-%
Distribuia sosirilor/nnoptrilor turitilor strini in

structuriledecazareinfebruarie2013-%

Indicele de utilizare net a locurilor de cazare turistic n funciune pe total structuri de cazare turistic din judeul
Braov n luna februarie 2013, a fost de 21,6%, n scdere cu 3,9 puncte procentuale fat de luna ianuarie 2013 i
n cretere cu 3,5 puncte procentuale fat de luna februarie 2012.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in funciune in Judeul Braov - %



Poiana Braov

Primii schiori au urcat in vrful masivului Postvarul
in 1895, iar prima construcie a fost fcut in anul
1904.

In 1906, Poiana Braov a devenit staiuneturisticade
schi si, trei ani mai trziu, a avut loc prima competiie
de schi din Romania.

In anul 1951, Poiana Braov a gzduit JocurileStudenetiInternaionaledeIarna.
In 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European s-a desfurat n Braov, Rnov si Predeal, ntre 17 i 22
februarie 2013.



Poiana Braov este cea mai renumit staiune pentru sporturile de iarn din Romnia, staiune situat la poalele
versantului de nord al munilor Postvarul i la 12 km sud-vest de oraul Braov; beneficiaz de cel mai mare
domeniu schiabil din tara si de o dotare moderna in raport cu alte staiuni.

Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni si hoteluri de 2,3,4 i 5 stele, cu piscin, sli de spectacole i
de conferine.

Temperatura medie anual de 5C.
Precipitaiile depesc 900mm anual.
Stratul de zpad dureaz intre 100 si 120 de zile pe an.

Accesul principal n Poiana Braov se realizeaz din zona
central a municipiului Braov pe drumul naional DN
1H.
O rut secundar de acces este reprezentat de DJ
101H (Rnov-Braov ).

Domeniul schiabil din Poiana Braov aparine
municipiului Braov, din patrimoniul sau fcnd parte:

prtiile,
instalaii de transport pe cablu,
instalaia de fabricare a zpezii artificiale,
lacul de acumulare,
alte echipamente, materiale si dotri.


S.C. Ana Teleferic S.A. deine, in perimetrul
domeniului schiabil al Poienii Braov:
doua telecabine,
telegondola,
5 teleschiuri,
3 maini de btut zpad,
3 tunuri de zpad artificiala.
Ana Teleferic se exprima att ca proprietar de
instalaii, cat si ca operator - asociat al domeniului
schiabil.

Prtiile nsumeaz o suprafaa de aproximativ 80 ha
si, in 2011-2012, au fost reamenajate si extinse in
cadrul unui demers de modernizare a domeniului
schiabil care a adugat echipamentelor de transport
pe cablu existente, doua telescaune noi.



Staiunea montana Poiana Braov si domeniul schiabil

Scurta punere in tema cu privire la poziionarea staiunii
Staiunile montane - clasificri:

A.Clasificareainfunciedeofertaturistica:

Staiunile mici si mijlocii - cu mai puin 100 ha de prtii

intesc o clientela familiala.
In ceea ce privete schiul: dezvoltarea unei oferte de
nvare (scoli de schi) si crearea de prtii de nivel
uor si mediu.
Accesul uor la diversele tipuri de activiti si la alte
servicii este un criteriu de mare importanta:
deplasarea in staiune, funcionalitatea prtiilor.
Investiiile in infrastructurile anexe dar si accesul
trebuie sa fie proporionale cu dimensiunea
domeniului.
Cderile de zpad, inclusiv producia de zpad
artificiala trebuie sa garanteze o funcionare pe timp
de iarna de minimum 90 zile pe an.
In alte anotimpuri, activitile trebuie sa cuprind
week-end-urile, vacanta de primvara si perioada
estivala (de vara) (60 - 70 zile).
Oferta de divertisment este asociata cu o dezvoltare
limitata a capacitailor de cazare.
Oferta de cazare trebuie sa plece de la o reea
urbana locala (gestionata de ctre localnici), in mare
parte.

2.
A. infunciedeofertadeschi:

- Staiuni mici spre mijlocii: cu mai
puin de 100 ha de prtii
destinate clientelei locale, dar si
naionale;

- Staiuni mijlocii spre mari: cu
prtii intre 100 si 250 ha
destinate clientelei locale,
regionale si naionale;

- Staiuni mari: cu peste 250 ha de
prtii destinate clientelei
naionale si internaionale.
B. infunciededatacreriilorsuntclasificateinstaiuniaparinnd
apatrugeneraii:
- Staiuni din prima generaie: dezvoltate in apropierea unui sat;
neechipate si nepregtite pentru o frecventare crescuta;
- Staiuni din generaia a doua: poziionate la marginea unui
domeniu schiabil, alturi de un ora sau sit natural existent; create
special pentru practicarea schiului; cu dezvoltare haotica;
- Staiuni din generaia a treia: au aprut la nceputul anilor 1960; se
constata intervenia unui promotor unic si a unui arhitect ef al
staiunii = amenajare omogena = spatii mari de parcare = uzine de
schi;
- Staiuni din generaia a patra: abordarea unei dezvoltrii
controlate, aspect rustic, multiple activiti de iarna si estivale.
Reglementrile urbanistice actuale denota o voina reala de
dezvoltare durabila.


Staiunile mijlocii spre mari cu suprafaa de prtii
intre 100 si 250 ha

intesc o clientela mixta, familiala dar si sportiva.
In ceea ce privete schiul: dezvoltarea unei oferte de
nvare si a unor prtii de nivel uor si mijlociu,
asociate cu o oferta mai sportiva (nivel dificil).
Dimensiunea domeniului justifica investiii mai
importante in infrastructuri anexe.
Dezvoltarea sitului in materie de divertisment si
recreere este asociata cu o dezvoltare a structurilor
de cazare la captul inferior al prtiilor sau in vale, in
cazul existentei unor mijloace de transport pe cablu
adecvate.
Dezvoltarea reedinelor secundare trebuie bine
controlata: minimum 70% din capacitatea de cazare
trebuie sa fie exploatata comercial. (hoteluri,
pensiuni, cabane/chalet-uri aflate in circuit turistic).
de iarna de minim 120 zile pe an.
In ceea ce privete celelalte anotimpuri, activitile
trebuie sa acopere week-end-urile, vacanta de
primvar si perioada estivala (60 - 70 zile)

Staiuni mari - cu peste 250 ha de prtii

Trebuie sa rspund nevoilor unei clientele foarte
largi: nceptori, familii, sportivi; schiori si persoane
care nu schiaz.
Oferta de divertisment si recreere trebuie sa fie
bogata si diversificata cu componenta outdoor/de
exterior si indoor/de interior care trebuie sa
mearg pana la posibilitatea efecturii de
cumprturi.
In ceea ce privete schiul: este indispensabila
dezvoltarea unei oferte de nvare si a unor prtii
de nivel uor si mediu. O oferta mai sportiva, de
amploare, este necesara pentru satisfacerea
nevoilor schiorilor buni (nivel dificil si foarte dificil).
Posibilitatea de deplasare pe ntreg domeniul si de a
descoperi diverse zone pe parcursul ntregului sejur
fac parte din atractivitatea marilor domenii; de
asemenea accesibilitatea zonelor neamenajate (in
afara prtiilor).

Marile staiuni cuprind si staiuni interconectate.
Amploarea domeniului justifica investiii foarte
importante in infrastructuri anexe.


Dezvoltarea siturilor de divertisment si recreere este
asociata cu structuri profesioniste de cazare situate
la captul inferior al prtiilor si/sau in vale, in cazul in
care exista instalaii de transport pe cablu.

Dezvoltarea de reedine secundare trebuie
descurajata. Proprietile individuale pot fi admise
doar pentru rezidenii permaneni.
de iarna de minim 120 zile pe an.

In ceea ce privete celelalte anotimpuri, activitile
trebuie sa acopere perioada estivala (60 - 70 zile).
Accesibilitatea sitului de la aeroporturi
internaionale este un criteriu major de reuita.


B.Clasificareainfunciededatacreriistaiunilor:

Staiuni din prima generaie

Staiunile s-au dezvoltat n apropierea unui sat
montan, pe terenuri care pn atunci erau terenuri
agricole. Schiul este o activitate curenta. Altitudinea
medie nu permite un strat de zpad constant.
Practicarea schiului atrage un public din ce n ce mai
larg, iar aceste staiuni nu sunt echipate si pregtite
pentru a primi si a rspunde ateptrilor acestui
numr mare de clieni. Staiunile din a doua
generaie sunt create pentru a compensa aceasta
problema.

Staiuni din generaia a doua

Aceste staiuni se poziioneaz la marginea
domeniului schiabil, alturi de un ora/sat existent
sau de un sit natural. Ele sunt create pentru
practicarea schiului. Structurile de cazare se
poziioneaz n funcie de oportunitile funciare.
Aceste staiuni nu au un caracter urban specific.
Putem ntlni toate stilurile de cldiri si de amenajri,
ntre satele locale si oraele montane din a treia
generaie.

Dezvoltarea necontrolata a primelor doua generaii a condus la un peisaj montan haotic, unde tot versantul
muntelui a fost colonizat de un ansamblu haotic de cabane sau de construcii disproporionate.


Staiuni din generaia a treia

Aceste staiuni au aprut la nceputul anilor '60
atunci cnd schiul atingea apogeul dezvoltrii sale.
Intervenia unui promotor unic si prezenta unui
arhitect ef al staiunii asigura omogenitatea
amenajrii, ceea ce permite rezervarea prealabila a
terenului necesar construciei cldirilor si crearea
domeniului schiabil.
Modelul staiunilor din generaia a treia era
urmtorul: un singur drum de acces care deservete
staiunea, stabilit pe un teren viran, care urca la
peste 1.500 m altitudine. Spatii ample de parcare
periferice, dispozitive pietonale, care separa
circulaia pietonilor, schiorilor si a mainilor. Foarte
repede criticate, aceste staiuni sunt considerate a fi
uzine de schi.

Staiuni din generaia a patra

Acestea ncearc sa integreze aspectele pozitive ale
celor din prima si a treia generaie:
dezvoltare controlata;
aspect de sat (rustic);
multiple activiti de iarna si estivale.
Localnicii doresc sa profite mai bine de turism si
aspira la o dezvoltare diferita: meninerea si
diversificarea activitilor, management al
facilitailor turistice, echilibru intre dezvoltare si
protecia mediului montan.

Statul pune in aplicare o politica de dezvoltare si proceduri corective de autorizare si control, stabilete
angajamentele constructorilor si limiteaz construciile la altitudine.



Proiectele concepute pe o scara mai mica adopta principiul de urbanizare in continuarea satelor existente.
Este sfritul dezvoltrii staiunilor montane numai pe produsul schi. Acestea trebuie sa diversifice oferta lor.
Reglementrile urbanistice actuale pentru staiunile montane europene denota o voina reala de dezvoltare
durabila.
Epoca practicrii schiului intensiv este pe cale sa apun. inta clientelei actuale, dei foarte diversificata, sunt
vacantele soft si descoperirea patrimoniului natural al munilor un atu de care Munii Carpai se bucura din
plin.

Exemple de dezvoltare durabila in Europa:

Construcii dup normele de performanta energetica si cu limitarea coeficientului de ocupare a solului
COS/CUT=20%.
O staiune din 5 privilegiaz renovarea sau reabilitarea construciilor vechi, in locul construciilor noi.
Se prefigureaz apariia unei noi certificri/labelizari a staiunilor care adopta dezvoltarea durabila Fulg Verde.
TENNA (Elveia) primul teleschi solar din lume a fost inaugurat in decembrie 2011.
SALZSTIEGL (Austria) a fost instalata o centrala eoliana de 105 m nlime care alimenteaz 5 instalaii de
transport pe cablu, un hotel si cabane.
Germania tunurile de zpad au fost deturnate de la scopul lor iniial: apa care alimenteaz bazinele de
acumulare, trece printr-o denivelare de 200 m, ceea ce ii permite sa pun in micare 16 turbine care produc
electricitatea necesara alimentarii unei prtii.


Un domeniu schiabil este teritoriul ocupat de urmtoarele zone si echipamente:
prtiile de schi si bretelele de legtura intre prtii
spatiile pentru iniiere (prtii pentru nceptori)
locurile special amenajate pentru copiii intre 2 si 5 ani
zona de acces pe domeniul schiabil (zona de trecere din staiune in perimetrul schiabil)
spatiile de acces la instalaiile de transport pe cablu
snowparcuri (zone amenajate pentru practicarea de activiti ludice pe zpad)
spatiile unde se practica schiul in afara prtiilor (Hors pistes = back country ski)
spaiul ocupat de instalaiile de transport pe cablu
spatiile de vnzare a ski-pass-urilor
restaurantele/cabanele de altitudine
prtiile de sanie
traseele pentru pietoni

Staiunea Poiana Braov prezinta atuuri obiective care pot fi rezumate in maniera urmtoare si care justifica
importantele mijloace materiale si umane care au fost investite, precum si continuarea demersului de dezvoltare:
Oraul Braov; amplasarea sa, talia oraului, organizarea sa, vecintatea reprezint avantaje
incontestabile.
Staiunea Poiana Braov; Situl si morfologia terenului sunt perfect adaptate la organizarea unei oferte de
turism structurate att pe iarna cat si pe sezonul de vara.
Existenta unei culturi turistice locale; Calitatea hotelurilor si restaurantelor precum si a complexei oferte
turistice regionale permit sa se aprecieze nivelul ridicat de cultura turistica locala, care constituie un
factor de succes important.
Contextul economic; Dezvoltarea turismului in Romania si in Europa de Est, legat de existenta fondurilor
europene destinate finanrii infrastructurilor sunt importante in acest stadiu de dezvoltare si de
concepere de instrumente turistice.
Voina actorilor locali; Niciun proiect nu poate fi realizat fr voina si implicarea puternica a actorilor
locali. Mobilizarea, calitatea schimburilor si disponibilitatea celor mai importante foruri este semnul cel
mai edificator al voinei actorilor locali.

Domeniul schiabil

Oferta domeniului schiabil se bazeaz in principal pe:
reeaua de prtii si pe
instalaiile de transport pe cablu.
Cele doua componente principale trebuie sa contribuie la ndeplinirea a doua obiective:
a) obiectivul calitativ: sa satisfac dorinele clienilor, asigurnd confortul utilizrii lor in bune condiii;
b) obiectivul cantitativ: sa fie in mod judicios preconizate pentru a permite un anumit nivel de frecventare
fluida, fr supradimensionri.



Domeniul schiabil din Poiana Braov este cel mai mare domeniu schiabil din Romania si cu potenialul de
dezvoltare cel mai bun, in ciuda altitudinii.

Staiuni montane Lungimea prtiilor Instalaii de transport pe cablu Oferta de cazare (nr. locuri) -2008
Azuga 6.100 m
telegondola
400
4 teleschiuri
Buteni 1.500 m telescaun 3.200
Poiana Braov 25.000 m
2 telecabine
3.200
2 telescaune
1 telegondola
5 teleschiuri
Predeal 11.590 m
1 telescaun
4.700
2 teleschiuri
Sinaia 18.800 m
2 telecabine
5.000
3 telescaune
1 telegondola
2 teleschiuri


In urma investiiilor efectuate in 2010-2011, suprafaa schiabila din Poiana Braov a crescut cu aproximativ 35 de
hectare fata de 2010, ajungnd la 80 de hectare.
Lungimea prtiilor nainte de amenajare era de 16,4 km, iar acum este de 25 km.
Limea medie a prtiilor, care era de maximum 20 m, a ajuns dup amenajare la 35 m.
Gradul de dificultate al prtiilor a fost pstrat, dar a suferit modificri prin corecii de panta, prin crearea de
variante ocolitoare a zonelor mai dificile (astfel nct schiorii sa poat trece uor de pe o prtie pe alta).
Principala activitate practicata in Poiana Braov este schiul alpin.
Staiunea funcioneaz, in principal, in sezonul de iarna, nefiind dezvoltata, pentru moment o oferta turistica
diversificata pentru 4 sezoane.

Actuala configuraie a domeniului schiabil:

Prtiile de schi

Nume prtie
Grad de
dificultate
Altitudine
plecare (m)
Altitudine
sosire (m)
Lungime
(m)
Diferena
de nivel (m)
Suprafaa
aproximativa (ha)
LUPULUI dificil 1710 945 2860 765 13
SULINAR mediu 1690 1050 2500 640 12
DRUMUL ROSU uor 1690 1050 4600 640 18
KANZEL dificil 1765 1655 450 110 4
RUIA dificil 1690 1495 540 195 3
SUBTELEFERIC dificil 1326 1156 495 170 2
BRADUL uor 1115 1035 465 80 3
STADION uor 1040 1005 325 32 1
KANZEL mediu 1765 1655 450 110 4
SUBTELEFERIC mediu 1690 1050 2220 640 20


Instalaii si echipamente pentru amenajarea
prtiilor:

Maini de amenajat zpada: 7 (aparinnd: 4
Municipiului Braov si 3 societii Ana
Teleferic);
Instalaia de nzpezire; sistemul de
producere a zpezii artificiale este format
din:
lacul de acumulare situat n platoul Ruia,
la altitudinea de 1.490 m fata de nivelul
mrii, care se ntinde pe o suprafa de
1,40 ha, cu o adncime de 15 m i un
volumul de ap stocat de 120.000 mc.
120 lncii pentru zpad amplasate pe
toate prtiile
10 tunuri fixe
14 tunuri mobile


Transportul pe cablu

Capacitatea de transport pe cablu in Poiana Braov:

Instalaie
Lungime
(m)
Diferena de
nivel (m)
Altitudine staie
superioara (m)
Capacitate
vehicul
- pers. -
Capacitate de
transport
- per./h -
Capra Neagra 2809 737 1775 60 500
Telecabina
Kanzel 2449 693 1727 43 350
Telecabina
Postvarul Expres 2140 670 1710 8 2400
Telegondola
Bradul 455 77 1114 1 900
Teleschi
Kanzel 314 128 1783 1 900
Teleschi
Ruia 502 197 1704 1 720
Teleschi
Subteleferic 492 169 1326 1 500
Teleschi
Stadion 301 32 1039 1 900
Teleschi
Ruia 1135 371 1709 6 2400
Telescaun
Lupului 824 232 1194 4 1800
Telescaun



Analiza funcionarii domeniului schiabil din Poiana Braov

Oferta

II.
Incetip/categoriedestaiunesencadreazsauvremsancadramPoianaBraov?

Lund in considerare clasificrile internaionale enumerate anterior, Poiana Braov face parte din categoria
staiunilor mici spre mijlocii, innd seama de suprafaa domeniului schiabil (80 Ha de prtii) si din categoria
staiunilor de generaia a doua, cu oferta nediversificata.

Dezvoltareacoerentasidurabilaastaiuniivadepindederspunsulpecarepopulaiasiautoritilelocalelvor
dantrebriidemaisussidestrategiaadoptatainacestsens.
1.
In Poiana Braov din punct de vedere al ofertei
domeniului schiabil s-a observat ca:
prtiile sunt ntr-o proporie de 43%, prtii
dificile (negre), in timp ce spaiul ocupat de
prtiile uoare este de doar 15%, restul fiind
prtii roii (medii ca dificultate).
suprafaa de prtii este nc redusa in raport
cu capacitatea instalaiilor de transport pe
cablu, comparativ cu alte domenii schiabile.
confortul pe prtii este redus in perioadele de
mare frecventare; raportul dintre suprafaa
de prtii si numrul de schiori care acceseaz
prtiile este crescut la sfrit de sptmna si
de srbtori si foarte sczut in rest. Acest
lucru ne arata ca, dei Poiana Braov are unul
dintre cele mai mari domenii schiabile din
Romania, nu este o staiune care beneficiaz
de frecventare de lung sejur, rmnnd in
categoria celor frecventate cu ziua sau de
week-end.
prestaiile oferite de infrastructura domeniului
schiabil nu sunt corelate si coordonate cu
prestaiile oferite de structurile de cazare.

activitatea principala din Poiana Braov este
schiul alpin, oferta nu este DIVERSIFICATA,
lipsind:

frontul de acces la domeniul schiabil cu
activitile specifice
prtii de sanie
snowpark
trasee pe zpad
cabanele de altitudine sunt insuficiente si de
calitate sczut.

oferta insuficienta pentru copii si nceptori.


Un anumit numr de parametri sunt luai in considerare de ctre operatori pentru a adapta oferta domeniilor
schiabile lanivelultehnicalutilizatorilorsilaniveluldefrecventare, innd seama si de vrfurile de frecventare
din week-end-uri si vacante.

Studii realizate in zonele alpine arata ca staiunile de schi din Austria, Frana si Elveia, unele mai rapid dect altele,
sunt intr-un proces de diversificare a ofertei turistice, completnd-o cu alte activiti dect schiul si activiti pentru
dup-schi (trasee pentru pietoni, prtii de sanie, alte instalaii sportive, SPA etc.). Aceste tendine au aprut ca sa
rspund ateptrilor clienilor si pentru creterea renumelui staiunii prin calitatea primirii, convivialitate,
autenticitate si bineneles, prin punerea in valoare a mediului nconjurtor, specific zonelor montane.

Amenajarea domeniului schiabil trebuie sa plece de la analiza ateptrilor clienilor.

Oferta de schi se bazeaz pe nivelul de tehnicitate al practicanilor, dar si pe motivaia lor.
Relativ uor de urmrit si msurat, comportamentul clientelei pe domeniile schiabile, face obiectul a numeroase
studii recente.

Comportamentul clienilor poate fi neles ca o reacie la oferta unui mediu care prezinta constrngeri
(constrngeri topografice, meteorologice, tarifare etc.). A determina care sunt ateptrile unei clientele intr-un
mediu constrngtor, este o analiza destul de dificila, dar care poate aduce foarte multe avantaje pe termen lung.

Studiile efectuate arata ca staiunile unde se practica schi cu ziua sau de sfrit de sptmna sunt frecventate
de clieni mai sportivi, atrai de prtiile mai dificile, pe cnd clientela staiunilor de lung sejur caut sa se relaxeze.

Supremaia in preferinele clienilor, o dein prtiile care au o panta inferioara la 30%. Astfel ca, prtiile albastre
spre rou deschis constituie atuul major pentru obinerea satisfaciei clienilor.

O destinaie turistica funcioneaz corect in situaia in care infrastructura domeniului schiabil este corelata si
coordonata cu prestaiile oferite de structurile de cazare.

Capacitatea de cazare a staiunii Poiana Braov este de aproximativ 3.200 locuri.
Capacitatea de cazare din Braov si Poiana Braov este mai mare de 6.000 locuri.

Daca se iau in calcul toate locurile de cazare pe o raza de 30 km in jurul Poienii Braov, dezechilibrul dintre
capacitatea domeniului schiabil si capacitile de cazare este relevant.



In Poiana Braov nu se practica in acest moment alta
activitate in afara de schiul alpin sau practicarea altor
activiti este limitata.

Poiana Braov nu are un centru al staiunii, un nucleu
vital, inima staiunii.

Nu exista, de asemenea, o platforma de recepie si
distribuie a schiorilor, un front de acces la domeniul
schiabil.

Absenta unui adevrat front de acces la prtii cu
toate amenajrile specifice lui, insuficienta caselor
de bilete, a parcrilor, lipsa toaletelor publice,
insuficienta prestaiilor de nchiriere de
echipamente si a diferitelor comeruri specifice,
sunt tot attea surse de inconfort pentru clieni.

Accesul la casele de bilete si la instalaiile de transport las de dorit. Ele reprezint primul contact cu personalul
care deservete domeniul schiabil, iar calitatea acestui prim contact este un factor foarte important in percepia
clientului.

Prtiile de sanie, dei constituie un serviciu bazic,
sunt foarte apreciate de clieni daca sunt bine
echipate, protejate, reglementate, bine ntreinute si
semnalizate.

Aceste spatii sunt destinate in special
acompaniatorilor (bunicii sau prini) care pot
petrece momente ludice mpreun cu copii. In
general accesul la aceste spatii este gratuit, dar
poate fi si cu plata daca este foarte bine echipat.


Exista si versiuni mai sofisticate ale acestor spatii, destinate tinerilor si adolescenilor, cum ar fi prtiile cu
denivelri sau cu viraje Snowpark.

Cele doua produse sunt quasiabsente din oferta domeniului schiabil Poiana Braov.

Traseele pentru pietoni (alt produs insuficient valorificat), cu zpad btuta, dar destinat plimbrilor fr
echipament specific, au fost bine dezvoltate in staiunile elveiene si austriece si au foarte mult succes. Pot fi
amenajate fie lng un ansamblu urbanistic, fie in vrful unui masiv muntos, dup staia de sosire a unei instalaii
de transport pe cablu; pot fi panoramice sau sa ofere posibilitatea clienilor care nu schiaz de a beneficia de
altitudine; creeaz, in acelai timp, venituri pentru instalaiile de transport pe cablu.

Restaurantele (cabanele) de altitudine, in afara de a
face parte din oferta de recreere (panorama, soare,
terasa, confort, arhitectura), au un rol important in
gestiunea fluxului de clieni permit reinerea unei
pari din clientela si evita congestionarea returului in
staiune. Alegerea implantrii lor si a arhitecturii lor
pot constitui factori de atracie foarte importani.


Domeniul schiabil Poiana Braov nu deine in oferta sa un restaurant/cabana de altitudine. Produsul Cabana
Postvaru nu face parte din oferta domeniului schiabil, ci doar este situat in perimetrul acestuia si profita de
amplasament. De altfel, se si remarca o discrepanta intre calitatea prestaiilor cabanei Postvaru si calitatea
domeniului schiabil.

Nu este suficient tratata oferta special dedicata copiilor si debutanilor. Trebuie dezvoltate zonele special
amenajate pentru copii si debutani. Debutanii sunt foarte importani pentru domeniul schiabil, deoarece ei
reprezint viitorii clieni ai staiunii.

Prtii si spatii pentru nceptori si copii:
Nume prtie Grad de
dificultate
Altitudine
plecare (m)
Altitudine
sosire (m)
Lungime
(m)
Diferena
de nivel (m)
Suprafaa aproximativa
(ha)
BRADUL uor 1115 1035 465 80 3
STADION Foarte uor 1040 1005 325 32 1

Exemplu: frecventare copii in Poiana Braov
Din numrul total de urcri cu instalaiile de transport pe cablu, copiii au o pondere importanta: 22%.

Adulti ; 78%
Copii ; 22%
PONDERE COPII IN POIANA BRASOV


Funcionarea instalaiilor

A. Funcionarea instalaiilor de transport pe cablu

Instalaiile de transport pe cablu in Poiana Braov au proprietari diferii si au putut funciona in mod coordonat
prin contractul de asociere intre MunicipiulBraov si societatea AnaTeleferic, cu o cartela unica de acces pe toate
instalaiile, asigurnd accesul schiorilor pe ntreg domeniul schiabil.

Prioritatea operatorului domeniului schiabil este sa ntrein si sa renoveze instalaiile existente de transport pe
cablu.
Durata de viat a unei instalaii este relativ lunga, mergnd la 3040 de ani sau mai mult. Datorita durabilitii
instalaiilor, exista o preocupare continua pentru ntreinere, renovare, modificri si adaptri necesare pentru
exploatare, confort si securitate. Serviciul de transport pe cablu este, in general, reglementat ca fiind un serviciu
public de transport in comun.

27,75%
33,19%
39,61%
25,54%
2,63%
18,26%
15,47%
9,49%
21,10%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%
TELECABINA KANZEL
TELEGONDOLA ANA EXPRESS
TELESCHI BRADUL
TELECABINA CAPRA NEAGRA
TELESCHI RUIA
TELESCHI STADION
TELESCAUN RUIA
TELESCAUN LUPULUI
INCARCARE MEDIE SEZON
Incarcarea instalatiilor de transport pe cablu in
sezonul 2012-2013
2.
In Poiana Braov, in funcionarea instalaiilor de transport pe cablu s-a observat ca:

gradul de ncrcare in sezonul trecut a fost de 21,10% in timp ce pragul de rentabilitate se atinge la o
ncrcare de 30%.
exista o problema de supradimensionare a capacitaii de transport in raport cu suprafaa prtiilor ori
de subdimensionare a suprafeei schiabile!



Instalaie Nr. urcri Capacitate sezon ncrcare
Telecabina Kanzel 67,984 245,000 27.75%
Telegondola Ana Express 557,625 1,680,000 33.19%
Teleschi Bradul 249,557 630,000 39.61%
Telecabina Capra Neagra 89,380 350,000 25.54%
Teleschi Ruia 13,266 504,000 2.63%
Teleschi Stadion 115,045 630,000 18.26%
Telescaun Ruia 259,939 1,680,000 15.47%
Telescaun Lupului 119,635 1,260,000 9.49%
Medie sezon 1,472,431 6,979,000 21.10%

Gradul de ncrcare mediu pe sezon si pe toate instalaiile de transport pe cablu, din domeniul schiabil, pentru ca
domeniul respectiv sa fie performant, trebuie sa se situeze la nivelul de 30%. Sub ncrcarea de 25% se poate
considera ca investiiile fcute in instalaiile respective nu i ating obiectivul.
Din tabelul de mai sus se observa ca, in Poiana Braov, gradul mediu de ncrcare a instalaiilor de transport, in
sezonul 2012-2013, a fost de 21,1 %.

Pentru rentabilizarea investiiilor in instalaii de transport pe cablu, trebuie intite grade de ocupare mai mari
pentru fiecare categorie in parte.

Debitul instalaiilor se poate ameliora si prin:
buna organizare a irului de persoane la mbarcare
motivarea si formarea personalului responsabil cu mbarcarea

Toate aceste elemente sunt eseniale in exploatarea parcului de instalaii existent si in preconizrile de dezvoltare
ulterioare.



B. Funcionarea echipamentelor de ntreinere prtii in sezonul 2012-2013

Maini de amenajat prtiile/zpada: in numr de 7 (aparinnd: 4 MunicipiulBraov si 3 societii AnaTeleferic)
Contractul de asociere nu precizeaz clar modul in care se face ntreinerea prtiilor cu cele 7 maini de btut
zpad, nepronunndu-se nici asupra modului de repartizare a obligaiilor respective intre cele doua prtii.

Numr de ore de funcionare:

MunicipiulBraov: 2.062 ore,
Maina 1: 623 ore
Maina 2: 631 ore
Maina 3: 406 ore
Maina 4: 402 ore
AnaTeleferic: 1.250 ore
Maina 1: 600 ore
Maina 2: 400 ore
Maina 3: 250 ore

Total: 3.312 ore
Consum estimat de carburant in sezon (20 litri/ora X 3300 ore) = 66.000 litri
Nota: numrul de ore de funcionare a putut fi influenat si de organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului
European in februarie 2013

Observaie:
Ghidul de Inginerie Turistica editat de ODIT France, in nr. 27, indica o medie de 3,6 maini necesare pentru
amenajarea a 100 de ha, in ipoteza unei funcionari de 800 de ore/sezon/maina.
Pentru amenajarea prtiilor din Poiana Braov ar fi trebuit avut in vedere un total de 2.300 de ore.

In Poiana Braov au funcionat 7 maini de btut zpad, 3.300 de ore pentru o suprafaa de prtii de 80 ha.
Ghidurile internaionale de operare a domeniilor schiabile prevd o medie de: 3,6 maini la 100 ha si 2.300 ore.

S-au observat o lipsa de proceduri de lucru pentru integrarea celor 4 maini aparinnd MunicipiuluiBraovcu
cele 3 aparinnd la AnaTelefericsi lipsa a unor spatii de stocare si garare a acestor echipamente.


C. Funcionarea sistemului de nzpezire in sezonul 2012-2013

Volum apa lac nceput sezon: 120.000 mc
Volum apa lac sfrit sezon: 28.000 mc
Volum de apa pompata in timpul sezonului: 41.000 mc
Consum de apa in sezonul 2012-2013: 135.000
Volum zpada produsa: ~ 300.000 mc
Stratul mediu de zpada produsa: aproximativ 50 cm
Ore de funcionare total: 27.000 ore
Consum de energie electrica: ~ 1400 MWh

Aceeai publicaie a ODITFrance, deja menionata, indica un nivel de cost estimat la 5.600 Euro pentru un hectar
nzpezit cu un strat mediu de 70 cm de zpada si un cost mediu de 0,8 euro/m3 de zpad produsa (fiind vorba
doar de costuri de exploatare in care intra: personalul, alimentarea cu apa, consum de curent, ntreinere
echipamente).

Trebuie evaluata posibilitatea recuperrii in cat mai mare msura a apelor pluviale, din topirea zpezii, pentru a
reduce costurile de producie a zpezii.

Potrivit datelor primite, in perioada 1-15 aprilie s-au pompat in lac 3.400 mc de apa din topirea zpezii; in cursul
lunii martie s-au pompat nc 2.250 mc.
Fata de capacitatea lacului (120.000 mc) este absolut insuficient.

Alimentarea cu apa a lacului; modul de alimentare cu apa din reeaua publica este costisitor, trebuie identificate
noi surse.
Producia de zpad nu este raionalizata si organizata.

Cost total estimat pentru producie zpada si amenajat prtii: 450.000 Euro
Estimare cost direct producie zpada: 250.000 Euro
Estimare cost direct amenajare prtii: 200.000 Euro


Durata sezonului si frecventarea
Deschiderea sezonului de schi in Poiana Braov: 14 decembrie 2012
nchiderea sezonului de schi: 31 martie 2013
Durata sezonului 2012-2013: 106 zile

Durata sezonului este un factor esenial pentru echilibrul financiar al domeniului schiabil, din cauza costurilor fixe
foarte ridicate.
O durata redusa poate amplifica vulnerabilitatea datorita condiiilor meteorologice.
Durata sezonului este, in principal, legata de vacantele colare si de numrul de sptmni in raport cu condiiile
de nzpezire, elemente care vor decide momentul deschiderii sezonului.
Obiectivul comercial pentru domeniile de talie mai mica (sub 100 Ha) este asigurat prin deschiderea sezonului
nainte de srbtorile de iarna si pana la finalul lunii februarie, adic o durata medie de 80 de zile.

Relaia dintre sezonul turistic de iarna si vacantele colare. Este recomandabila o aciune sinergetica de lobby
naional si iniiativa legislativa in vederea obinerii unor acorduri cu Ministerul de resort privind repartizarea si
zonificarea vacantelor colare. A se vedea exemplul vest european.
In acest an, Poiana Braov a beneficiat de condiii meteo foarte bune, in special in lunile ianuarie, februarie si
martie si din acest motiv sezonul a fost prelungit pana in 15 aprilie, fr ca aceasta perioada sa produc vreun
beneficiu, frecventarea, chiar si de week-end scznd vertiginos dup 15 martie. Astfel, prelungirea sezonului pare
sa fi fost inutila, ducnd la creterea costurilor de exploatare.

Frecventarea este o componenta eseniala a analizei economice a funcionarii domeniului schiabil.

3.
Frecventarea in Poiana Braov:
prag de confort asigurat la 3.500 schiori/zi; media nregistrata in acest sezon a fost de 2.300 schiori/zi;
patologia domeniilor schiabile se exprima in termeni de saturare si de disconfort;
domeniul schiabil din Poiana Braov este: suprafrecventat in week-end = disconfort si subfrecventat
in timpul sptmnii = ineficienta;
in configurarea actuala (preponderenta prtiilor dificile si medii) domeniul este atractiv pentru clieni
cu nivel mediu si ridicat de sportivitate = clientela care, per ansamblu, cheltuie mai puin, comparativ
cu o clientela familiala;
in sezon, frecventarea este mare:
de srbtori,
in vacantele colare din ianuarie,
in week-end-uri;
frecventarea neregulata afecteaz negativ ansamblul economiei staiunii (domeniul schiabil, cazare,
comer, servicii);
din graficele privind evoluia frecventrii staiunii Poiana Braov se observa clar ncadrarea sa in
categoriastaiunilorfrecventatecuziua.



Domeniile schiabile pot fi victimele diferitelor patologii cum ar fi:
saturarea anumitor echipamente in zilele de vrf (spre exemplu, Telegondola Ana) si, din contra,
subutilizarea anumitor sectoare (Zona Telescaun Lupului);
gestiunea vrfurilor de frecventare alternate cu perioadele cu frecventare foarte mica. (a se vedea graficul
cu evoluia frecventrii in domeniul schiabil din Poiana Braov).

Capacitatea de primire a domeniului schiabil Poiana Braov este estimata la 3.500 de schiori. Aceasta cifra este
raportata la gradul de confort al schiorilor (in funcie de gradul de dificultate si de suprafaa fiecrei prtii, se are
in vedere un numr diferit de schiori pe suprafaa unei prtii uoare fata de numrul de schiori raportat la aceeai
suprafaa a unei prtii dificile).

Aceasta cifra include:

schiorii aflai pe prtii,
schiorii care ateapt sau sunt ntr-o instalaie de transport pe cablu,
schiorii oprii la cabane.

Depirea acestei capacitai teoretice de primire a domeniului genereaz un disconfort pentru cei aflai pe prtii:
timp de ateptare prelungit la instalaiile de urcare si un risc sporit de producere de accidente.
Acest ultim efect trebuie corelat cu sistemele de sigurana montate pe prtii si cu o politica de comunicare
adecvata, deoarece poate genera o teama in rndul clientelei si, pe termen lung, poate alunga in special clientela
constituita din familii de schiori cu copii si nceptori.

Analiznd cifrele pe care sistemul de acces Ski Data le ofer, putem observa ca pentru sezonul 2012-2013, in
perioada 14 decembrie 2012 - 31 martie 2013:
media ntregului sezon, de 2.347 schiori zilnic, nu depete acest prag de confort, menionat mai sus.
Vom observa, ns, ca media in zilele sptmnii este mai mica, de 1.734 schiori, in timp ce in perioadele de sfrit
de sptmna aceasta medie depete pragul de confort (3.806 schiori), iar frecvent apar vrfuri care depesc cu
mult acest prag, spre exemplu 9 februarie 2013: 6.166 schiori, 37.593 treceri prin pori, o medie de 6,4 urcri pentru
fiecare schior.


Frecventare - cifre importante 2012-2013 Poiana Braov:
Numr de schiori in sezon peste 200.000
Numr de urcri cu instalaiile de transport pe cablu 1,4 milioane
Numr de urcri zilnic maxim 37.593, in data de 9 februarie 2013
Numr de urcri zilnic minim 1.255, in data de 26 martie 2013
Numr de schiori zilnic maxim 6.166, in data de 9 februarie 2013
Numr de schiori zilnic minim 232, in data de 26 martie 2013
Media zilnica in week-end 19.792 urcri
Media zilnica in timpul sptmnii 8.738 urcri

Numr mediu zilnic de schiori in
Decembrie 2012 2.600
Ianuarie 2013 3.200
Februarie 2013 2.400
Martie 2013 1.100

0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
1
4
/
1
2
/
2
0
1
2
2
1
/
1
2
/
2
0
1
2
2
8
/
1
2
/
2
0
1
2
0
4
/
0
1
/
2
0
1
3
1
1
/
0
1
/
2
0
1
3
1
8
/
0
1
/
2
0
1
3
2
5
/
0
1
/
2
0
1
3
0
1
/
0
2
/
2
0
1
3
0
8
/
0
2
/
2
0
1
3
1
5
/
0
2
/
2
0
1
3
2
2
/
0
2
/
2
0
1
3
0
1
/
0
3
/
2
0
1
3
0
8
/
0
3
/
2
0
1
3
1
5
/
0
3
/
2
0
1
3
2
2
/
0
3
/
2
0
1
3
2
9
/
0
3
/
2
0
1
3
Numar zilnic de schiori in sezonul 2012-2013
Numar Schiori Prag confort Media



Din datele de mai sus putem observa ca perioada cu frecventare peste limita de confort, a fost perioada
srbtorilor de iarna si a vacantei colare din ianuarie (22.12.2012 si 13.01.2013).
Vrfurile de maxima frecventare s-au nregistrat apoi in sfriturile de sptmna, culminnd cu data 9.02.2013
(week-end din februarie).
Pentru a putea aprecia corelarea intre capacitatea de primire a domeniului schiabil si frecventarea sa, abordarea
principala consista in verificarea daca ntr-o zi de vrf, domeniul schiabil este capabil sa absoarb un nivel de
frecventare ridicat. Din efectuarea acestei verificri rezulta 2 ntrebri distincte:

Presupunndcaprezentaclienilorpedomeniul
schiabil este bine repartizata, suprafaa pentru
schiestesuficientacasasatisfacnevoiadeschi
afiecruiclient?
La orele speciale de urcare, instalaiile de
transportpecablu,laplecare,permitdifuzarea
clientelei pe ansamblul domeniului schiabil in
bunecondiiideconfort?

67984
557625
249557
89380
13266
115045
259939
119635
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
Telecabina
Kanzel
Telegondola
Ana Express
Teleschi
Bradul
Telecabina
Capra Neagra
Teleschi Ruia Teleschi
Stadion
Telescaun
Ruia
Telescaun
Lupului
NUMAR URCARI PE I NSTALATI ILE DE
TRANSPORT PE CABLU I N SEZONUL 2012-
2013


Avnd in vedere datele prelevate in graficele de mai sus, rspunsul la cele doua ntrebri, este mai degrab
negativ, observndu-se ca unele instalaii de transport pe cablu sunt supradimensionate, in timp ce diferena de
nivel si suprafaa prtiilor este redusa.
Daca toate staiunile sunt pline in perioada srbtorilor de iarna si a vacantelor colare, unde cererea satisface
oferta de schi, o staiune care dispune de atractivitate suficienta pentru a atrage clientela de sejur si in lunile
februarie si martie, i va dubla frecventarea fata de o staiune care este vizitata doar la sfrit de sptmna si va
asigura o cretere considerabila a capacitaii de amortizare a cheltuielilor fixe.

Frecventarea neregulata afecteaz in aceeai msura ansamblul economiei staiunii
(cazarea, comerul, serviciile etc.).

Promovarea si modul de comercializare

A. Promovarea

Promovarea destinaiilor (prin brouri sau pe internet) se axeaz in general pe doua direcii:

Promovarea bazata pe atracia teritoriului (a
zonei) cu o declinare a ofertei globale ctre
staiunea de munte.
Promovarea atomizata in care destinaiile
sunt in competiie unele cu altele, fr sa se
fac vreo referire explicita la teritoriu.

In Poiana Braov s-au constatat urmtoarele:

demersul de marketing este insuficient organizat la ora actuala;
promovare atomizata in defavoarea promovrii teritoriuluisi a destinaiei;
insuficienta preocupare pentru:
stabilirea noilor tarife;
noi formule de abonament adaptate segmentelor de clientela;
un sistem de vnzare eficace.
fructificarea insuficienta a evenimentelor insuficienta propagare a informaiilor privind evoluia
domeniului schiabil;
dificulti in reunirea (sinergia) actorilor interesai si implicai in funcionarea staiunii;
insuficienta promovare si informare pe internet = lipsa concept;
comercializarea cartelelor: pondere mare a cartelelor cu puncte si ore in defavoarea sejururilor de schi
= nu este ncurajata frecventarea constanta a domeniului;
nu exista oferta de pachete cazare + schi = frecventare lung sejur;
nu exista un sistem de informare in timp real asupra strii prtiilor si funcionarii instalaiilor.

4.



Pentru a capta atenia utilizatorilor de internet, site-ul internet local trebuie sa propun un design atractiv si sa
respecte cteva criterii de eficacitate: sa retina atenia vizitatorului in maximum 3 click-uri, sa beneficieze de
viteza de transfer a informaiei de la ofertantul de locuri de cazare ctre vizitator.

Exemple de site-uri de promovare domenii schiabile din Europa:
http://www.s3v.com/
http://www.grandvalira.com/
http://www.hintertuxergletscher.at/en/home.html
http://www.kitzbuehel.com/en
http://www.banskoski.com/en/services/

O alta forma de promovare a destinaiei staiune de munte este:

Turismul de evenimente = un domeniu prin excelenta dinamic in toata lumea. In ultimii 15-20 de ani, circulaia
turistica mondiala are din ce in ce mai des drept motivaie deplasarea individuala sau de grup, in scopul participrii
la competiii, congrese si conferine internaionale, expoziii si trguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni
de training si programe de Team Building sau calatorii de stimulare a angajailor. Organizarea profesionista de
evenimente reprezint o componenta a industriei ospitalitii si este generatoare de imagine pozitiva si venituri
substaniale pentru destinaia in care se desfoar.
Ea poate fi considerata, pe drept cuvnt, ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism.
Sursa:Managementuloperaiunilorinturismuldeevenimente,GabrielaStanciulescu

Un prim si cel mai mare eveniment sportiv pentru
tineret din Romnia, FestivalulOlimpicalTineretului
European, s-a desfurat n Braov i n alte dou
orae din judeul Braov, Rnov i Predeal, ntre 17
i 22 februarie 2013.
Au participat 910 sportivi din 44 de tari prezeni la
FOTE au concurat la probe de: schi alpin, biatlon, schi
fond, srituri cu schiurile, snowboarding, patinaj
artistic, short track, hochei pe ghea.

Organizatorii acestui eveniment au fost:
Comitetul Olimpic Roman
Guvernul Romniei
Primriile Braov, Predeal si Rnov
Cheile Grditei


Unul din principalele obiective ale acestui eveniment este si prezentarea la nivel european a destinaiei Poiana
Braov, a Braovului i a Romniei; promovarea turismului local si naional.
Dar acum o data ncheiat, trebuie intens utilizat ca argument comercial si trebuie demarate alte aciuni care sa
atrag organizarea de alte evenimente fie din domeniul sportiv fie din alte domenii, care sa confirme eforturile
deja fcute si sa permit dezvoltarea pe plan internaional a destinaiei Poiana Braov.

*** Munca de pregtire si elaborare a ofertei comerciale a domeniului schiabil se face in cooperare cu ceilali
parteneri din staiune (oficii de turism, scoli de schi, deintori de spatii de cazare).


B. Modul de comercializare

Adaptarea politicii tarifare la comportamentul schiorilor care frecventeaz domeniul schiabil este o prioritate
pentru operatori.
Un numr mare de parametri sunt luai in considerare pentru a adapta grila tarifara la obinuinele clientelei,
indiferent ca este individuala sau in grup.

Vnzarea sejururilor de lunga durata ar putea evolua ntr-o maniera pozitiva, mai ales prin vnzarea pe internet,
care este foarte apreciata de ctre clieni.

In Poiana Braov, in sezonul 2012-2013 nu a existat o strategie de comercializare a unui produs compus din servicii
de cazare si acces la domeniul schiabil.

Primria Braov a pus in vnzare cartelele de acces, iar hotelierii au comercializat capacitatea lor de cazare
disponibila pe canalele clasice.
Tarifele aplicate in Poiana Braov in sezonul 2012-2013 pentru schi au fost mprite in urmtoarele categorii:

Pentru carduri cu puncte:
Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani
6 puncte 30 LEI 15 LEI

Pentru carduri cu ore si zile de schi
Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani
De la ora 11:00 100 LEI 60 LEI
4 ore 90 LEI 55 LEI
1 zi 135 LEI 75 LEI
2 zile 215 LEI 115 LEI
10 zile din sezon (consecutive sau nu) 960 LEI 580 LEI
20 de ore din sezon (timp minim 1 h ) 400 LEI 210 LEI



Observaie:
Ponderea de peste 50% a cartelelor cu puncte, la care se adaug si ponderea mare a cartelelor cu ore de schi
vndute, nu sunt compatibile cu obiectivul de a obine o frecventare constanta, att in timpul sptmnii, cat si
in week-end.

Desigur, avnd in vedere condiiile foarte bune pentru practicarea schiului in Poiana Braov, in sezonul 2012-2013
s-a putut remarca o cretere a gradului de ocupare a instalaiilor in comparaie cu ali ani, ns disproporia dintre
ocuparea in timpul sptmnii si cea de week-end, tot mai accentuata in ultimii ani, a fcut ca si in acest sezon
numrul de turiti prezeni in Poiana Braov in timpul sptmnii sa fie insuficient, att din punctul de vedere al
hotelierilor, cat si din punctul de vedere al rentabilitii operrii unui domeniul schiabil.

Pentru ca un domeniu schiabil cu un sezon de 100 de zile, cum este cel din Poiana Braov, sa poat obine rezultate
corecte, trebuie asigurata o frecventare cat mai constanta si sa evite, daca se poate, ncrcri in week-end de
natura sa reduc gradul de confort al schiorilor. Acest obiectiv poate fi atins prin promovarea unor pachete turistice
care sa conin cel puin serviciile de cazare si accesul la schi, pentru 3 pana la 7 zile, cu un accent pentru cele care
promoveaz o sptmna la schi.

> 3 zile ; 4,13%
1-2 zile; 7,56%
cartela ore ; 28,58%
cartela puncte ;
51,64%
o urcare si coborare;
7,27%
sezon ; 0,81%
PONDERE TIPURI DE CARTELE VANDUTE



Gestiunea

Exploatarea domeniului schiabil reprezint un sector economic semnificativ pentru un numr mic de tari din lume
(cele care beneficiaz de condiii geografice si meteo favorabile practicrii sporturilor de iarna), att in ce privete
ocuparea forei de munca, cat si vitalitatea teritoriilor de munte.
Pornind de la constatarea ca gestiunea domeniilor schiabile trebuie sa fie o activitate economica profitabila si
utiliznd date uor accesibile, se pot elabora indicatori ce permit aprecierea pertinentei tehnice si a performantelor
economice ale domeniului schiabil.

Aceti indicatori pot fi utilizai:
pentru a urmri durata funcionarii domeniului schiabil si, in special, pentru a aprecia impactul proiectelor
realizate;
ca instrumente de benchmarking permind compararea cu alte ntreprinderi din acelai sector de
activitate;
pentru colectivitile locale sunt instrumente obiective de apreciere care sa le permit ajustarea
strategiilor de poziionare si a schemelor de restructurare a domeniilor schiabile din perimetrul lor.

In general, cadrul juridic in care se desfoar aceste activiti, este conceput ca sa fie cat mai favorabil dezvoltrii,
eficacitii si perenitii domeniilor schiabile.

Unul dintre sistemele de gestiune/exploatare adoptat, este acela al delegrii de serviciu public, (de exemplu, in
Alpii francezi) si care, chiar daca se bazeaz pe principii generale si valori colective, daca nu se adapteaz si nu
evolueaz in acelai ritm cu concurenta privata, poate reprezenta un obstacol pentru competitivitatea domeniului
schiabil si poate ngreuna iniiativa si atragerea de investiii private.
Cu toate acestea Delegarea de serviciu public permite mbinarea in mod eficace a mobilizrii capitalului cu know-
how-ul privat pe de o parte, si fixarea unor obiective de serviciu public cu controlul exercitat de autoritatea locala,
pe de alta parte.

5.
Modelul de gestiune aplicat in Poiana Braov, in sezonul 2012-2013 poate fi considerat ca fiind impropriu;
motive:
2 operatori cu atribuii incomplete.
Abandonarea operrii domeniului schiabil la terminarea sezonului de iarna.
Securitatea schiorilor si riscul de accidente insuficienta competenta si preocupare (416 accidente in
sezonul trecut).
Diferitele lipsuri observate in ceea ce privete diversitatea ofertei, funcionarea instalaiilor de
transport, de ntreinere si de nzpezire a prtiilor si gestiunea riscurilor justifica constatarea lipsei
unui model de exploatare.


Context local:

Domeniul schiabil din Poiana Braov a funcionat in
sezonul de schi 2012-2013, in baza contractului de
asociere dintre MunicipiulBraov si AnaTeleferic, nr.
87367/2012, anexa la HCL 491/2012, in perioada 15
decembrie 2012 31 martie 2013, cu o cartela de
acces valabila pe toate instalaiile, care a permis
accesul schiorilor pe ntregul domeniu.
Primria Braov, conform prevederilor contractului
de asociere sus-menionat, a asigurat vnzarea
cartelelor de acces si repartizarea ncasrilor, dar si
administrarea si ntreinerea domeniului schiabil si
operarea instalaiilor de transport pe cablu aflate in
proprietatea sa.
Pentru realizarea activitilor asumate de Municipiul
Braov, acesta a ncredinat, prin delegare, sarcinile
sale, societii Vectra Service, prin contractele de
prestri servicii nr. 374 si 373 din 7.12.2012, pentru
ntreinerea prtiilor de schi din Poiana Braov
(punnd la dispoziia prestatorului instalaiile de
nzpezire, lacul de acumulare plin, energia electrica
necesara si 4 maini de btut zpada, combustibilul
necesar), respectiv pentru ntreinerea instalaiilor
de transport pe cablu din Poiana Braov (punnd la
dispoziia prestatorului instalaiile de transport pe
cablu telescaun 6CLD Ruia si 4CLF Lupului).
Conform contractului de asociere menionat mai
sus, AnaTeleferic a asigurat spatiile pentru vnzarea
cartelelor, operarea instalaiilor de transport pe
cablu care ii aparin, nzpezirea si ntreinerea
prtiei Bradul si Stadion, a participat la ntreinerea
prtiilor din domeniul schiabil cu 3 maini de btut
zpada aflate in proprietatea sa.
Nu a fost asigurata operarea in afara sezonului de
iarna, cu activitile specifice pregtirii sezonului
urmtor si desfurarea de activiti de vara si
extrasezon.

* *
*
Abordarea unor probleme ce in de securitatea schiorilor si de riscul de accidentare a fost, mai curnd, de
suprafaa.
In sezonul 2012-2013 s-au nregistrat un numr de 416 accidente (cifra comunicata de Primria Braov include
toate accidentele nregistrate in Poiana Braov, inclusive cele nregistrate la sniu), dintre care un accident a fost
mortal. Printre multiplele cauze si factori favorizani se pot enumera nivelul slab de tehnicitate si de echipare al
unor schiori, o comunicare insuficienta relativa la riscuri, morfologia prtiilor in unele sectoare, prezenta in
anumite zone a unor elementele de protecie amplasate neadecvat, insuficienta reglementare din zonele de
intersecie si din zone mixte.

S-a constatat:

existenta unor zone de risc (intersecii de prtii nereglementate corect si ncruciarea schiorilor ce
coboar in viteza relativ mare din diverse direcii cu traiectorii convergente);
materialele de securitate insuficiente (plase, saltele, zone ramase neprotejate);
alt factor de pericol este mixajul de schiori de diferite niveluri de tehnica si practica, pe aceeai prtie
(Bradul), de la copii/debutani pana la schiori de performanta care se antreneaz (PrtiaLupului).



Concluzie generala a capitolului II - AnalizafuncionariidomeniuluischiabildinPoianaBraov

In contextul economiei globale a turismului montan braovean se constata:

absenta unui concept unic,
absenta unei scheme directive,
absenta unei strategii pentru staiune 4 sezoane.

Logica economica, economia globala a proiectului de dezvoltare nu sunt uor identificabile.

Produsul turistic al Poienii Braov pare a fi abordat doar din perspectiva investiiei si nu in raport cu
ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global si de calitate.

Gestiunea globala a domeniului schiabil va trebui sa asigure coordonarea diferitelor activiti propuse,
att in sezonul de iarna cat si in sezonul de vara.

Trebuie definite:

formele de gestiune a activitilor,
criteriile pe baza crora se va alege o forma sau alta de gestiune si
obiectivele in materie de rezultat pentru clieni, pentru investitori si pentru colectivitate.



Recomandri

Propuneri si recomandri pentru optimizarea domeniului schiabil existent

1.1. Oferta

In contextul actual de dinamica pozitiva a sectorului turism, se impune analiza condiiilor in care funcioneaz
staiunea Poiana Braov si stabilirea unor obiective precise pentru a o face cat mai atractiva att pentru turitii
romani, cat si pentru clientela internaionala.

In viitorul demers de marketing al Poienii Braov se recomanda o poziionare pe conceptul de munte cu activiti
in cele 4 sezoane.

Dinamica poziionrii unei oferte clare, lizibile privind toate componentele turismului montan, trebuie sa se bazeze
pe percepia consumatorilor.

In acest scop va trebui sa se aib in vedere:
amenajarea de teritorii mai largi,
sprijinirea dezvoltrii si crearea imaginii produsului turistic bazat pe locomotive (zone de atracie
puternica), integrnd att teritoriile vrfurilor cat si teritoriile din vai si dezvoltarea ofertei de servicii
(navete, cai de acces, circulaie lejera) la dispoziia clienilor, att iarna cat si vara.

1.
III.

Oferta domeniului schiabil se va ameliora prin:
reea de prtii uoare, de calitate si omogene in dificultate;
optimizarea utilizrii instalaiilor pe cablu;
corelarea ofertei de schi cu oferta de cazare;
crearea unei inimi a staiunii si a unui spaiu/front de acces la domeniul schiabil;
crearea de spatii tematice: snowpark, sanie;
oferta special dedicata copiilor si nceptorilor;
soluii pentru a rezolva problematica parcrii in staiune;
masuri necesare pentru asigurarea securitii prtiilor si eliminarea riscurilor de accidentare.


Recomandri privind oferta domeniului schiabil in calitate si diversitate:

Un domeniu schiabil comercial trebuie sa conin in reeaua de prtii o oferta de prtii uoare, de calitate,
accesibile, bine nzpezite si omogene in ce privete dificultatea; Trebuie extinsa reeaua de prtii, in
special cea de prtii uoare pentru a atrage clientela familiala, de lung sejur.
Ameliorarea continu a strii prtiilor si diminuarea riscului de accidente:
Pentru prtiile existente trebuie continuate lucrrile de nierbare prin aport de pmnt vegetal, drenuri si
nsmnare, pe prtia Sulinar, pe breteaua de legtura din baza Sulinarului cu prtia Bradul. Trebuie
continuate lucrrile de montaj de plase pentru reinerea pietrelor dizlocate prin eroziune in zonele cu
taluzuri nalte, in toate zonele vulnerabile.
Se observa ca s-au instalat un numr mare de echipamente de securitate, in timp ce unele probleme ar fi
putut fi soluionate prin amenajare, evitndu-se unele costuri de investiie si de mentenana. Se
recomanda restudierea unor poriuni de prtii in vederea reamenajrii inclinaiilor si reamplasarea unor
cmine din beton ale lncilor de zpad, situate actualmente in perimetrul prtiilor si protejate cu saltele,
in exteriorul prtiilor de schi.
Este necesar sa se fac montajul de plase de protecie de tipul celor de la pilonul II al cabinei Kanzel "A
netz" in zonele de mare risc si cu valente sportive, respectiv pe: prtia Subteleferic, curba la dreapta de
sub pilonul II al cabinei, desprinderea breteleidelegtura dinSulinar, Subteleferic si prtiaBradul precum
si in imediata vecintate din aval unde se desprinde Zidulmic.
Este necesara suplimentarea semnalizrii pe prtie si a plaselor de diminuare a regimului de viteza, viznd
in special zonele de intersecie.

Trebuie optimizata utilizarea instalaiilor de transport pe cablu existente in acelai timp cu prevederea si
proiectarea unor noi suprafee de prtii pentru respectarea principiului o cat mai mare suprafaa de
prtii la un cat mai mic numr de instalaii de transport pe cablu dar cu debit cat mai mare = confort
crescut pentru clieni + eficienta economica.

Trebuie corelata oferta de schi cu oferta structurilor de cazare existente.

Oferta trebuie DIVERSIFICATA prin:

a) Conceperea si definirea inimiistaiunii-centrulstaiuniiPoianaBraov

Consultarea unor experi si urbaniti de talie internaionala se face necesara, avnd in vedere impactul in timp
al unei astfel de intervenii. Trebuie prezentata in detaliu amenajarea unei zone principale pentru
funcionarea, in cele mai bune condiii, a ofertei turistice, in toate anotimpurile.


Se poate presupune ca acest ansamblu mixt alctuit dintr-un proiect de dezvoltare urbana, echipamente si
amenajri destinate activitilor si recreerii, va fi compus din:

un spaiu de activiti,
zona urbana care va cuprinde, in special, serviciile vndute clienilor.

Aceasta amenajare este absolut necesara pentru corecta funcionare a staiunii. Zona centrala trebuie sa fie
foarte uor de identificat si de accesat, trebuie sa fie spaioasa si sa aib capacitatea de a suporta evenimente,
animaii. ( detalierea se va face instudiuldeConcept)

b) Definirea si crearea unui front de acces in domeniul schiabil - spaiu dedicat pentru platforma de recepie
si distribuie a schiorilor.

Condiiile de acces trebuie sa fie uoare pentru un pieton care i duce echipamentul de schi.
Toate serviciile trebuie sa fie in proximitate:

casele de bilete,
magazinele pentru vndut si nchiriat
echipamente,
restaurantele,
grupurile sanitare,
punctele de mbarcare pentru principalele
instalaii de transport pe cablu,
coala de schi,
locul de joaca supravegheat pentru copii,
spatiile special destinate nceptorilor,
staia de sosire a telegondolei care leag
Braovul de Poiana Braov.


Suprafaa necesara: de la 0,5 la peste 1 ha in funcie de suprafa totala a staiunii.
In preajma frontului de acces, trebuie rezervate spatii strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a
diverselor activiti de divertisment si recreere. (detalierea se va face in studiuldeConcept)

c) Vara, domeniile schiabile se pot transforma fie in piste pentru VTT sau orice alt mijloc pentru coborre,
fie in trasee pentru plimbri. Instalaiile de transport pe cablu se adapteaz pentru aceasta clientela
particulara, pentru a permite clienilor sa se bucure de panorama si de vrfurile masivului.
(detalierea se va face in studiuldeConcept).

d) Amenajarea in domeniul schiabil a unor prtii de sanie, snowpark, trasee pedestre.

e) Amenajarea in domeniul schiabil a propriei cabane de altitudine, care sa corespunda din punctul de
vedere al funcionarii, amplasrii, arhitecturii si atractivitii.

f) Crearea unui spaiu si o oferta special dedicate copiilor si debutanilor.

Morfologia terenului din Poiana este ideala pentru
crearea acestei oferte si acestei zone: exista spaiu
necesar, pantele sunt corespunztoare, exista
varietate. Copii si debutanii pot fi deplasai uor prin
instalarea de covoare rulante si alte aparate
adaptate.
Spatiile dedicate copiilor trebuie sa fie
sanctuarizate, adic protejate de fluxurile de
schiori.
Oferta generala trebuie diversificata; copii,
debutani, familie, grupuri, sanie, tubing, oferta
pentru seara si pentru evenimente.

g) Restudierea accesului si a unor noi amplasamente de parcare in Poiana Braov.

Problematica parcrilor trebuie, in mod necesar,
integrata in tratarea ansamblului, care include si
accesul, extinderile domeniului schiabil, viitoarele
conexiuni prin transport pe cablu cu Braov, Rnov,
Timi, precum si dezvoltrile specifice celorlalte
anotimpuri.

Evoluia staiunii Poiana Braov, poziionarea ei, relaionarea acesteia cu oraul Braov si integrarea in zona, in
vederea conturrii unei destinaii turistice si a unui produs turistic global, trebuie sa fac obiectul unei expertizri
aprofundate, pe baza creia populaia si autoritile sa adopte strategia si politicile adecvate de dezvoltare.



1.2. Funcionarea instalaiilor

A. In cazul Poienii Braov, gradul de ncrcare (in sezonul trecut: 21,10%) se poate ameliora in special prin
provocarea unei creteri a frecventrii in timpul sptmnii.
Atenie: creterea frecventrii in timpul sptmnii si creterea gradului de ncrcare al instalaiilor de transport
pe cablu pot conduce, in condiiile actuale, la fenomenul de saturare a prtiilor. Astfel, masurile ce se vor lua
(absolut necesare pentru creterea frecventrii domeniului schiabil si pentru ameliorarea gradului de ncrcare al
instalaiilor), trebuie corelate cu efectuarea de noi investiii pentru mrirea suprafeei schiabile.

B. Cei doi proprietari ai echipamentelor de amenajat prtiile, Municipiul Braov si Ana Teleferic, trebuie sa
stabileasc in mod clar procedura dup care vor funciona aceste echipamente, repartizarea clara a sarcinilor si
recrutarea sau formarea corespunztoare a personalului care le deservete.
Personalul tehnic nsrcinat cu prtiile - nivocultorii, operatori de ratrac - necesita instruire, certificare si o
formare continua.

Trebuie gsite soluii pentru gararea tuturor echipamentelor mobile, tunuri, maini de amenajat prtia, saltele,
plase de protecie, mijloace de semnalizare cu o dotare minima, spaiu, scule dispozitive, aparataj de control,
pentru efectuarea lucrrilor de service si mentenana.

C. Trebuie evaluate condiiile utilizrii zpezii artificiale si a instalailor aferente: strategia produciei (raionalizarea
produciei). De avut in vedere corecta lor utilizare in relaie cu condiiile generale de pregtire a prtiilor si ale
extinderii reelei de zpad pentru a nu neglija bretelele de legtura ca si prioriti de nzpezire, cum ar fi Drumul
Albastru de retragere de la telescaunulLupului, extrem de important in asigurarea ntregului flux de circulaie si
transfer. De exemplu breteaua SulinarBradul, scoasa de sub circulaie, ea paralizeaz practic telecabina Capra
Neagra si implicit raiunea de a parca maina in parcrile din zona, respectiv parcareaCentrala si HotelSportul,
iar paralizarea DrumuluiAlbastrublocheaz telescaunul din zona prtiei Lupului.
A. Instalaiile de transport pe cablu; ameliorarea gradului de ncrcare prin creterea frecventrii in timpul
sptmnii si prin corelarea capacitaii de urcare cu suprafaa prtiilor.

B. Echipamentele de ntreinere a prtiilor:
elaborarea unei proceduri de lucru clare si eficiente
instruirea si formarea personalului tehnic
construirea sau amenajarea unor spatii de stocare/garare a echipamentelor

C. Instalaiile de produs zpad artificiala:
necesitatea raionalizrii produciei de zpad si stabilirea prioritilor de nzpezire
gestiune informatizata a ntreinerii prtiilor (GIS, GPS etc.)
inventarierea si analizarea posibilitilor de umplere a lacului cu costuri cat mai mici, nainte de sezon.


Este necesar sa se asigure o gestiune informatizata a ntreinerii prtiilor (cartografiere, GIS, GPS).
De asemenea, trebuie bine evaluate condiiile alimentarii cu apa a lacului artificial in condiiile in care la ora actuala
costul alimentarii cu apa a lacului este foarte ridicat.
Urmrirea atenta a perioadei de topire a zpezii pentru captarea unor debite cat mai mari pentru reumplerea
lacului la costuri substanial inferioare alimentarii din reea, identificarea de noi surse ce se pot conecta la reeaua
de pompaj. In acelai timp, obinerea acceptului proprietarilor din zona limitrofa drumului care leag teleschiul
Bradul si staia inferioara a telegondolei, pentru montarea a nc 2 hidrani, folosind reeaua de apa existenta si
fora gravitaionala.

Este important ca, in urma analizrii actualului sezon, sa se stabileasc o modalitate de lucru, indicatori de eficienta
si calitate concretizate ntr-o procedura de operare a instalaiilor aplicabila in sezoanele urmtoare.

1.3. Frecventarea
Durata sezonului si corelarea cu vacantele colare; lobby pentru vacante colare difereniate pe regiuni.
Atragerea clientelei familiale.
Privilegierea sejurului de lunga durata.
Creterea frecventrii in timpul sptmnii = performante economice.

Obiectivul pentru sezoanele urmtoare trebuie sa fie frecventarea ridicata si constanta, respectnd, in acelai
timp gradul de confort.
Trebuie stimulat frecventarea in timpul sptmnii si trebuie atras o clientel familial = sejururi lungi.
Repartizarea frecventrii pe durata sezonului este un factor determinant al performantei economice a unui
domeniu schiabil.
Trebuie fcute demersuri pentru stabilirea vacantelor colare difereniate pe regiuni si pe sezon.


1.4. Promovare si mod de comercializare

Promovarea generala va pune accentul pe noiunea de MUNTE si nu pe cea de schi.
Promovarea staiunii si a domeniului schiabil va fi corelata cu promovarea destinaiei Braov.
Este important sa se promoveze o oferta completa (minim cazare + schi) destinat sa atrag clientela pentru lung
sejur.

Platforma unica de vnzare a produsului global este utila si necesar - site internet atractiv si eficace pentru
promovare si comercializare.

Promovarea - demerscomun al tuturor actorilor implicai si interesai in funcionarea staiunii.

Panouri de informare in timp real prtii si instalaii la intrarea in domeniu si la punctele de acces principale
precum si in Braov + aplicaiiWEB.

Activitatea de promovare a sezonului de iarna trebuie sa nceap nc din primvar prin:

stabilirea noilor tarife, noi formule de
abonament adaptate fiecrui segment de
clientela,
informaiile privind evoluia domeniului
schiabil,
ameliorarea sistemului de vnzare prin:
platforma on-line de vnzare a pachetelor
cazare + schi, multiplicarea pachetelor de
vnzare, comunicarea din vara a ofertei
pentru sezonul urmtor, etc.

Toate aceste elemente trebuie stabilite in aa fel nct sa poat fi comunicate nc din vara in brourile ce prezinta
oferta pentru sezonul de iarna si prin intermediul unui site internet atractiv si uor de accesat.

Municipiul Braov este direct interesat de realizarea acestui obiectiv si trebuie sa preia iniiativa reunirii celor
implicai, sa creeze cadrul, sa promoveze si sa stimuleze iniiativele in acest sens.


1.5. Gestiunea

Elaborarea si implementarea unui model de gestiune confirmat si adaptat la condiiile concrete ale staiunii Poiana
Braov este imperativ necesara.

Se impune crearea unei structuri unice de exploatare care sa preia, pe termen mediu sau lung, toate prerogativele
operatorului clasic.

Administrarea/exploatarea/operarea staiunii trebuie
fcut in baza unui contract de operare cu luarea in
considerare a unui numr de parametri, in vederea obinerii
echilibrului economic.

Veniturile obinute pot proveni din surse diferite, astfel nct
sa acopere costurile de exploatare reala pe perioada
desfurrii contractului.

Clienii reprezint sursa principala de venituri (produse
directe din exploatare).

Autoritatea publica participa prin compensaii pentru administrarea activitilor necomerciale (culturale,
competiii etc.) dar cu efecte indirecte si prin subvenii destinate meninerii calitii produsului.



Obinerea unui rezultat pozitiv din exploatare este o condiie pentru a susine un demers continuu de dezvoltare,
bazat pe o corecta gestionare a patrimoniului actual si pe o politica de investiii periodice in noi obiective menite
sa sporeasc atractivitatea si frecventarea.

Trebuie avut in vedere, de asemenea, ca si in afara sezonului de iarna este nevoie de un gestionar/operator care
sa dirijeze si sa organizeze operaiunile specifice ncheierii sezonului actual si cele pentru pregtirea sezonului
urmtor.
Pregtirea sezonului de iarna urmtor ncepe imediat dup terminarea sezonului, in aprilie.
Programul activitilor pentru pregtirea sezonului urmtor:

pregtirea lucrrilor importante si a
viitoarelor investiii;
controlul si ameliorarea tehnica a
instalaiilor de transport pe cablu: nlocuiri,
reamenajri, mentenana, ntreinere;
lucrri pe prtii: profilarea, ndeprtarea
pietrelor, nierbarea, instalarea si
ntreinerea materialului de securizare;
ameliorarea organizrii: stabilirea unui
sistem de management eficient, securitatea,
protecia mediului;
formare si angajare de personal;
promovarea comercializarea sezonului
urmtor.

Viitorul operator poate, folosind formule si indicatori special creai, sa urmreasc eficienta si sa preconizeze, prin
proiecii financiare, dezvoltrile viitoare sau ameliorrile de executat.
Analiza investiiilor realizate si propunerea de soluii de gestiune se fac si pentru a stabili un model economic
susceptibil de a atrage poteniali investitori.

Operatorul va trebui sa:

dezvolte oferta completa a domeniului schiabil;
interfereze pozitiv cu ansamblul actorilor implicai si interesai in turismul din staiune si din zona, in
scopul de a asigura reuita proiectului de dezvoltare;
organizeze activitile de pregtire a urmtorului sezon de iarna, nc din primvara.


Continuarea demersurilor privind dezvoltarea staiunii si extinderea
domeniului schiabil

2.1. Legtura prin telegondola intre Braov si Poiana Braov si direcionarea spre PIETONAL - concept
foarte puternic si actual!
alegerea traseului si definirea
elementelor principale ale studiului
de fezabilitate

restructurarea urbana in gara de
plecare din Braov, prin construirea
unei parcri si dezvoltarea de
servicii

eventuala gara intermediara in
Poiana Mica + centru spa + hoteluri
+ ansambluri rezideniale + servicii
+ parcare

gara de sosire trebuie situata intre zona urbanizata denumita mai sus inimastaiuniisifrontuldeacces
ladomeniulschiabil, in interfaa cu domeniul schiabil si alte activiti

2.


2.2. Extinderea domeniului schiabil - orientare:

A. Spre Rnov cu obiectivele principale:
circuit de schi itinerant Poiana - Rnov
zona Cheisoara de cca. 15 Km, format din
prtii si instalaii;
extinderea cu cca 30 ha si 15 Km a
suprafeei si lungimii totale a arealului;
legtura directa din zona viitoarei
autostrzi cu capacitai mari de parcare.

B. spre Timi
extinderea cu aproximativ 10 km si 20 ha
de prtii;
posibilitatea de conectare a noii zone cu
domeniul existent prin crearea unui acces
in nord-vestul zonei Hotelului Sportul;
odat cu acest acces pot fi proiectate noi
prtii in Poiana Braov.

Realizarea acestor extinderi ar putea conduce la dublarea suprafeei actuale a domeniului schiabil si la
poziionarea si clasificarea Poienii Braov ca staiune internaionala, de talie mijlocie - mare.
De asemenea, luarea in considerare a centrului staiunii si a frontului de acces la domeniul schiabil, mpreun cu
accesibilitatea, parcrile, amenajrile de spatii de agrement pentru vara si extrasezon (Aqua Park, centru
multifuncional si evenimente) vor putea situa Poiana Braov in rndul staiunilor moderne si atractive.


Recomandri pentru dezvoltarea pe termen lung a turismului in zona Braovului

Produsul turistic global, propus de staiunea Poiana Braov clienilor, trebuie sa conin urmtoarele elemente:

O destinaie turistic presupune o oferta global.

Din acest motiv trebuie nceput prin realizarea si adoptarea unei scheme directoare/concept si strategie pentru
staiuneturisticademunte si pentru 4sezoane, (nu doar pentru staiune de schi).

Definirea structurala si funcional, modelul, fac parte integranta din instrumentul numit Concept.
In absenta unui concept coerent, riscul unei dezvoltri haotice se menine.

Dezvoltarea turismului montan la Braov trebuie sa urmreasc:

Poiana Braov sa devina prima staiune din
Romania din categoria staiunilor mijlocii
spremari;
extinderea si diversificarea ofertei in toate
cele4anotimpuri;
crearea unei mrci/brand turistic;

o etapizare si o validare coerenta a
prioritilor.

Realizarea acestor obiective va duce la multiplicarea efectelor economice si sociale in zona.
Prin elaborarea conceptului si a planificrii strategice se va asigura posibilitatea si eficienta investiiilor, precum si
profesionalizarea gestiunii.

3.


Recomandam si subliniem ca la baza demersului de dezvoltare sa se pun, ca prim element, indispensabil,
efectuarea unei documentaii de specialitate, care sa trateze:

Evaluare / caracteristici tehnice / diagnostic
situaie actuala;
Evaluare potenial staiune (analiza morfologii,
pante, expuneri, altitudini etc.);
Raportarea potenialului staiunii la ateptrile
clienilor: urmrirea unei poziionri;
Proiectare prtii de schi si spatii schiabile (alpin
si nordic);
Proiectare alte activiti de iarna (sporturi
recreative de alunecare: sanie, tubing, circuite
etc.);
Proiectare activiti (alte anotimpuri);
Evaluare capacitate de cazare staiune;
Definirea amplasrii atraciilor majore ale
staiunii, a zonelor urbanizabile si a zonelor de
serviciu;
Dimensionare reea nzpezire artificiala,
evaluare nevoi apa si ipoteze de amplasare a
unuia sau mai multor rezervoare de apa;
Masuri de reabilitare a staiunii si masuri
compensatorii;
Clarificare schema directoare instalaii de
transport pe cablu (amplasri, tip, debit);
Accesele de serviciu (acces maini de teren);
Natura si suprafeele spatiilor tehnice;
Evaluare nevoi de alimentare cu energie
electrica pentru reelele de instalaii si
sistemele de nzpezire artificiala;
Schema directoare a mijloacelor de semnalizare
si a mobilrii exterioare;
ncadrarea investiiilor;
Propuneri de programare.



INSTRUMENTE strategice ZONALE si REGIONALE

ncepnd cu anul 2000, la nivel regional, autoritile publice au elaborat strategii de dezvoltare a turismului pe
termen mediu i lung si chiar master planuri. Turismul a fost inclus n lista de prioriti.

La nivel judeean, majoritatea analizelor identific 4 forme de practicare a turismului - turismul activ (turismul
montan), turismul balnear, turismul cultural i turismul rural - ca avnd cel mai mare potenial de dezvoltare. n
plus, n judeul Braov turismul de afaceri se profileaz ca o form cu real potenial de cretere.

Strategiile realizate i propun ca obiectiv global creterea numrului de turiti i dezvoltarea durabil a turismului.

Punerea n practic a strategiilor este limitat ns de insuficiena mijloacelor de implementare a msurilor, de
lipsa cadrului instituional adecvat i a culturii parteneriale.

Instrumentul teritorial de coordonare trebuie sa fie Platforma strategica pentru turismul din teritoriu.
Aceasta va asigura:
Rezultatul refleciei diferitelor grupuri de
lucru sau comisii in amonte, permite
elaborarea orientrilor strategice pe termen
mediu;
Elaborarea unui demers colectiv;
Valorizarea principalelor atuuri tematice si
frecventarea potenial;
Identificarea teritoriilor atractive pentru o
mai buna vizibilitate a regiunii;
Propunerea unei liste de aciuni in
concordanta cu politica locala si ateptrile
clientelei;
Corelarea cu strategia naionala si
poziionarea specificului local.

La nivel regional se simte nevoia existentei unei Asociaii de Turism a Regiunii Centru, organism ce trebuie s
asigure coagularea intereselor pe care regiunea le are n domeniul turismului i n care vor fi reprezentai
principalii actori implicai n domeniul turismului din toate cele 6 judee componente.
Dezvoltnd o viziune regional, un viitor Plan de aciune pentru turism va pune accentul pe corelarea i
coordonarea unitar a acestui sector economic.
Platforma si Planul vor lua n considerare necesitatea conturrii unei identiti regionale precum i valorificarea
complementaritilor de ordin turistic ale judeelor din Regiunea Centru.



Pentru susinerea dezvoltrii este necesara urmrirea cu atenie a politicilor de finanare ce se contureaz la
nivelul Comisiei Europene, care a lansat spre dezbatere pachetul legislativ pentru viitoarea perioada de
programare 2014-2020.
Propunerile Comisiei Europene evideniaz o mai mare importanta acordata dimensiunii teritoriale si urmresc
stimularea politicilor urbane integrate.

Pornind de la contextul general prezentat mai sus, se contureaz necesitatea meninerii turismului in rndul
sectoarelor prioritare si strategice i continuarea programelor i aciunilor de sprijin demarate.

n acelai timp, se simte nevoia unei corelri mai bune ntre strategiile existente la nivel local, judeean, regional
i naional precum i luarea n considerare a tuturor legturilor i interferenelor turismului cu alte domenii
economice i sociale.

n acest sens, se impune o abordare integrat a dezvoltrii i creterea interoperabilitii programelor viznd
turismul cu programele de protecie a mediului, cu programele ce vizeaz dezvoltarea rural, cu cele din domeniul
infrastructurii de transport si mobilitii in mediul urban si interurban, cu programele de dezvoltare a resurselor
umane i cu cele culturale.



Concluzii

Acest document este un instrument orientativ in abordarea strategica a dezvoltrii turismului din zona Braovului
cu focalizare pe obiectivul Poiana Braov.

Scopul urmrit: Poiana Braov sa devin prima staiune din Romania fcnd parte din categoria staiunilor
internaionale mijlocii spre mari si care a adoptat modelul unei dezvoltri durabile.

Staiunea Poiana Braov s-a dezvoltat, in trecut, fr sa aib la baza un concept unic de dezvoltare pe termen
lung, fr coerenta, fr logica economica si in absenta unui model de gestiune.

Astfel apar ca fiind justificate 2 aciuni:

Elaborarea conceptului unic si a planificrii strategice, care vor permite dezvoltarea
coerenta in etape, precum si stabilirea prioritilor.

Elaborarea si adoptarea modelului de gestiune.

IV.



Referine

InstitutulNationaldeStatistica "Turismul Romniei Breviar Statistic" 2010
InstitutulNationaldeStatistica
DireciaJudeeanadeStatistica
Braov
"Capacitatea si activitatea de cazare turistica in perioada 1990-
2011"
Comunicat de presa din 11.04.2013 - "Turismul in luna februarie
2013 in judeul Braov"
OrganizaiaMondialaa
TurismuluiUNWTO
"Les faits saillants 2012"
" Barometrul Turismului Mondial 2012"
ODITFrance "Le positionnement de l'offre franaise de sports d'hiver" 2005
Guide "Lexpertise technique et conomique des domaines skiables
alpins ", no 27
DomainesSkiablesdeFrance "La France, premire destination mondiale du ski dans un contexte
conomique globalement difficile" 2012
" Economie et gestion des domaines skiables" 2011
"Indicateurs et analyses 2012"
ATOUTFrance "Plateforme Stratgique 2011-2014 Rhne-Alpes"
VincentROLLAND,dputde
Savoie
" Rapport au Premier Ministre sur l'Attractivit des Stations de
Sports d'Hiver: Reconqute des clients et comptitivit
internationale" 2006
VeronicaTONGE " A Case Study of LECH Austria Destination Management
Stratgies in a Ski Resort" 2007
DanielSCOTTsiGeoffMCBOYLE " Climate change adaptation in the ski industry" 2007
ADDJB
" Strategia de dezvoltare a Judeului Braov 2013-2030"

"Turism si Patrimoniu" cap. IV din CDDJB
ADRCentru "Aspecte privind dezvoltarea turismului in Regiunea Centru 2011"
Legislaie:
Legea nr. 92 din 2007 "legea serviciilor de transport public local"

HG nr. 263/2001 si HG nr. 5/2004 privind amenajarea,
omologarea, ntreinerea si exploatarea prtiilor de schi pentru
agrement"
Ordinul Ministrului Turismului nr 491/2001 pentru aprobarea
Normelor de aplicare a HG 263/2001
Lege nr. 347 din 14 iulie 2004 legea muntelui

V
.


NOTE

V
.
Alpin Concept multumeste pentru
sustinere primariei Couchevel,
Cluster Motagne si societatii S3V:
multumeste pentru contributia
la redactarea acestui material
partenerilor sai:

DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Funcionarea

- numr - Sosiri Total Romni Strini

Distribuia sosirilor/nnoptrilor turitilor strini in

" Strategia de dezvoltare a Judeului Braov 2013-2030"

Legea nr. 92 din 2007 "legea serviciilor de transport public local"

You might also like