?:

TOT A FURA SE NUMEªTE ªI CÂND O PERSOANÃ SÃRACÃ IA MÂNCAREA ALTUIA?

Pre-Kingdom Magazin alimentar

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

80

R:

Da. Nu conteazã ce sau de ce furã o persoanã, tot furt este. Biblia ne spune multe despre oamenii sãraci. Poporul lui Dumnezeu, poporul Israel, trebuia sã-i ajute pe cei sãraci. Iar oamenii flãmânzi erau lãsaþi sã adune grâul rãmas dupã ce au adunat culegãtorii. Dar oamenilor sãraci nu li s-a spus niciodatã cã au voie sã fure. În lume sunt mulþi oameni sãraci ºi flãmânzi. Trebuie sã facem tot ce putem ca sã-i ajutãm (trimiþând alimente sau donând bani unor organizaþii de ajutorare, astfel ca ei sã nu mai fie nevoiþi sã fure).

VERSETUL CHEIE: Douã lucruri îþi cer; nu mi le opri, înainte de moarte! Depãrteazã de la mine neadevãrul ºi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sãrãcie, nici bogãþie; dã-mi pâinea care-mi trebuie. Ca nu cumva, în belºug, sã mã lepãd de Tine, ºi sã zic: “Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sãrãcie, sã fur, ºi sã iau în deºert Numele Dumnezeului meu. (Proverbe 30:7–9) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Levitic 19:10; 23:22; Deuteronom 24:19– 21; Proverbe 19:17; Matei 6:19–21, 25–34; Fapte 2:42–45; Iacov 2:14–16 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Atunci când copilul vostru pune o astfel de întrebare, e o ocazie bunã pentru voi ºi întreaga familie de a începe sã ajutaþi o societate de ajutor sau sã ajutaþi un copil sau o familie. Este ºi o bunã ocazie de a vã ruga împreunã pentru ca Dumnezeu sã aibã grijã de nevoile familiei voastre ºi de a-i mulþumi pentru asta.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

TOT FURT ESTE ªI CÂND ÎMPRUMUÞI UN LUCRU AL ALTCUIVA FÃRÃ SÃ-I CERI VOIE?

IMAGINAÞIA LUI JASON Hei, e costumul meu!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

81

R:

Cu siguranþã este tot furt. A împrumuta ceva de la cineva fãrã sã-i spui, dovedeºte o lipsã de respect pentru posesor. Ce se întâmplã dacã posesorul are nevoie de acel obiect chiar atunci, sau a promis cã-l va da altcuiva? Întotdeauna este bine sã-þi ceri voie când vrei sã împrumuþi ceva, chiar dacã aparþine prietenului tãu cel mai bun ºi ai mai folosit ºi altã datã acel lucru. Dacã o persoanã îþi spune “Foloseºte-te de acest obiect oricând vrei”, iar atunci când îþi trebuie nu o gãseºti ca sã-i ceri obiectul respectiv, e cu totul altceva. În aceastã situaþie poþi lua obiectul, dar trebuie sã laºi un bilet. Trebuie sã îi laºi scris cã tu ai împrumutat acel obiect, ca sã nu creadã cã a fost furat. A-þi cere voie sau a lãsa bilete cu cererea înseamnã a-i respecta pe prietenii tãi. Sã nu furi ceva, iar apoi sã-þi gãseºti o scuzã cã de fapt tu ai “împrumutat” acel lucru. A fura este rãu, dar de asemenea ºi a minþi. Fii o persoanã cinstitã care îi respectã pe ceilalþi ºi le respectã proprietãþile.

VERSETUL CHEIE: Ce vreþi sã vã facã vouã oamenii, faceþi-le ºi voi la fel. (Luca 6:31) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Matei 22:34–40; Efeseni 4:28 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Fraþii de obicei se ceartã de la jucãrii când sunt mici, iar apoi, când mai cresc, îºi iau unul altuia hainele. Aceasta e o ocazie de a le explica cum sã fie generoºi. Copiii nu învaþã acest lucru în mod natural, ei trebuie învãþaþi.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

CE TREBUIE SÃ FACI CÂND CINEVA FURÃ DIN MAGAZIN, IAR ACELA E CHIAR PRIETENUL TÃU?

BILE DE RULMENÞI DIN OÞEL

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

82

R:

Dacã ºtii cã un prieten de-al tãu are de gând sã fure ceva sau încearcã sã o facã, trebuie sã-i atragi atenþia cã e rãu ce face ºi cã ar trebui sã nu fure. Dacã nu te ascultã, pleacã de lângã el, pãrãseºte magazinul sau locul unde vã aflaþi ºi du-te acasã. Fiind cu o persoanã care încalcã o lege, vei avea ºi tu probleme, pentru cã se considerã infracþiune sã nu raportezi o faptã rea la care ai fost martor. Spune-le pãrinþilor tãi imediat ce ajungi acasã.

VERSETUL CHEIE: Fraþilor, dacã s-a rãtãcit vreunul dintre voi de la adevãr, ºi-l întoarce un altul, sã ºtiþi cã cine întoarce pe un pãcãtos de la rãtãcirea cãii lui, va mântui un suflet de la moarte, ºi va acoperi o sumedenie de pãcate. (Iacov 5:19–20) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Proverbe 1:10–14; 13:20; Romani 13:1– 5; 2 Tesaloniceni 3:14–15; Evrei 10:24 ÎNTREBÃRI: Ce trebuie sã fac când îl vãd pe prietenul meu furând? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Învaþaþi-vã copilul cum sã-ºi aleagã prietenii ºi când e timpul sã înceteze prietenia cu unii din ei. Ne dorim ca odraslele noastre sã aibã o influenþã pozitivã asupra celor din jurul lor, dar vine o vreme când ei singuri trebuie sã se îndepãrteze de cei care le creeazã numai necazuri.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

DAR CE SE ÎNTÂMPLà CÂND GÃSEªTI CEVA CE NU E AL TÃU, DAR NU ªTII A CUI E — TOT FURT ESTE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

83

R:

A gãsi ceva ce nu-þi aparþine, nu este furt, dar trebuie neapãrat sã încerci sã afli care este proprietarul acelui obiect. Cu cât e mai valoros obiectul pe care l-ai gãsit, cu atât mai mult trebuie sã te strãduieºti sã-l gãseºti pe cel ce l-a pierdut. O monedã de 20 sau de 50 de lei are o valoare micã; nu trebuie sã dai anunþ la ziar ca sã gãseºti persoana care a pierdut-o. Dar un album de fotografii de nuntã, o cutie cu bijuterii sau un portmoneu are o valoare mare. Va trebui sã faci un efort mare pentru a afla cine le-a pierdut. Deseori, mama sau tata vor ºti exact cum sã caute acea persoanã. Dacã gãseºti ceva la ºcoalã, du-l la “obiecte pierdute”. Nu folosi niciodatã scuza aceasta: “Am gãsit acest obiect, nu era nimeni lângã el”, doar ca sã-l pãstrezi.

VERSETUL CHEIE: Dacã vezi rãtãcindu-se boul sau oaia fratelui tãu, sã nu le ocoleºti, ci sã le aduci la fratele tãu. Dacã fratele tãu nu locuieºte lângã tine, ºi nu-l cunoºti, sã iei dobitocul la tine acasã, ºi sã rãmânã la tine pânã ce-l cere fratele tãu; ºi atunci sã i-l dai. Tot aºa sã faci ºi cu mãgarul lui, tot aºa sã faci ºi cu haina lui, ºi tot aºa sã faci cu orice lucru pierdut de el ºi gãsit de tine: sã nu le ocoleºti. (Deuteronom 22:1–3) VERSETE ÎNRUDITE: Filipeni 2:4 ÎNTREBÃRI: E rãu sã pãstrezi o bancnotã de 50.000 de lei pe care ai gãsit-o pe jos, chiar dacã cineva întreabã dacã nu cumva ai vãzut-o? Dacã gãseºti o monedã la automatul de bomboane ºi foloseºti moneda ca sã cumperi bomboane, tot furt e? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Daþi-i exemplu felul în care voi aþi procedat într-o situaþie similarã sau cum au procedat alþii faþã voi ºi cum v-aþi simþit. I-aþi putea aminti, de asemenea, copilului faptul cã oamenii vor remarca pozitiv ori de câte ori va încerca sã înapoieze un lucru.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

E BINE SÃ ARUNCI CU PIETRE ÎN CINEVA CARE ARUNCÃ ÎN TINE?

JOC PENTRU COPII: DAVID ªI GOLIAT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

84

R:

Nu e bine sã faci rãu cuiva doar pentru cã acea persoanã þi-a fãcut þie un rãu. Biblia spune “nu întoarceþi rãu pentru rãu”, ºi Isus spune acelaºi lucru. Biblia ne spune, de asemenea, cã nu trebuie sã îi facem sã sufere pe cei care ne-au fãcut pe noi sã suferim. Nu avem dreptul sã îi pedepsim pe oameni pentru rãul pe care ni l-au fãcut. În schimb ar trebui sã-i spunem lui Dumnezeu despre aceste lucruri ºi sã lãsãm totul în seama Lui. E bine sã ne protejãm pe noi înºine, dar nu e bine sã facem rãu. Acest lucru ar pãrea nedrept. Dar, de fapt, numai Dumnezeu ºtie sã judece drept – nu noi. Refuzând sã întoarcem rãu pentru rãu, îl vom lãsa pe Dumnezeu sã transforme lucrurile în bine. Iar Dumnezeu este perfect în judecãþile Lui. Doar pentru cã cineva pãcãtuieºte, nu ni se dã dreptul sã pãcãtuim ºi noi. Întotdeauna trebuie sã îl ascultãm pe Dumnezeu ºi sã facem ce este bine. Cãile Domnului sunt întotdeauna bune. A rãspunde celorlaþi cu aceeaºi monedã nu va rezolva conflictul, ci îl va înrãutãþi.

VERSETUL CHEIE: Aþi auzit cã s-a zis: “Ochi pentru ochi ºi dinte pentru dinte”. Dar Eu vã spun: “Sã nu vã împotriviþi celui ce vã face rãu. Ci, oricui te loveºte peste obrazul drept, întoarce-i ºi pe celãlalt. (Matei 5:38– 39) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 20:22; Luca 6:27–36; Fapte 7:60; Romani 12:17–21 ÎNTREBÃRI: E bine sã mã rãstesc la pãrinþii mei când ei îmi spun sã nu fac aºa ceva? E bine sã fiu furios pe fratele meu pentru cã a stricat ceva ce era al meu? Trebuie sã fiu rãu cu cineva care a fost rãu cu sora mea?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

POÞI SÃ SPUI VORBE URÂTE CÂND ªTII CÃ NU TE AUDE NIMENI?

IMAGINAÞIA LUI JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

DE APÃ Ã GUR

SÃP UN

85

R:

Dacã un lucru e rãu, el rãmâne rãu chiar ºi atunci când nu aflã nimeni despre el. De aceea, a înjura, a minþi, a bîrfi este rãu, chiar ºi atunci când pãrinþii, prietenii, vecinii, sau oricine altcineva nu ne pot auzi. Dumnezeu ºtie tot ce facem noi; El vede ºi aude totul. Adevãrata încercare pentru caracterul tãu se probeazã dupã modul în care procedezi atunci când crezi cã nimeni nu te poate auzi sau vedea. Dacã crezi cã a înjura este rãu, atunci nu înjura, punct. Nu cãuta ocazii sã înjuri când nu e nimeni aproape sã te prindã. Strãduieºte-te sã vorbeºti ºi sã gândeºti numai lucruri bune ºi drepte, chiar ºi atunci când nu e nimeni lângã tine, pentru cã asta conteazã de fapt. Pânã ºi ce gândeºti conteazã; Dumnezeu ne cunoaºte fiecare gând. ªi, dacã cineva aflã ce ai spus în particular, va ºti cã poþi fi un om de încredere. Trãieºte fiecare moment în slujba Domnului.

VERSETUL CHEIE: Nici un cuvânt stricat sã nu vã iasã din gurã; ci unul bun, pentru zidire, dupã cum e nevoie, ca sã dea har celor ce-l aud. (Efeseni 4:29) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 5:21; 20:11; Eclesiastul 12:14; Filipeni 4:8 ÎNTREBÃRI: E rãu sã înjuri printre dinþi? NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Deseori copiii se gândesc cã dacã o faptã de-a lor nu provoacã supãrare nimãnui, e în regulã. Dar acþiunile rele vor face întotdeauna pe cineva sã sufere în vreun fel, pe termen lung. Consecinþa pe care o au faptele rele poate cã nu este directã, sau va trece timp pânã sã fie evidentã, cum ar fi o minciunã foarte gravã care distruge încrederea între membrii unei familii. În final, tot ce facem are un efect asupra celorlalþi.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

CÂND CRESC MARE POT FACE TOT CE VREAU?

IMAGINAÞIA LUI JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

86

R:

Unii copii cred cã atunci când vor creºte, vor avea voie sã facã tot ce doresc. ªi s-ar putea crede cã unii adulþi chiar aºa ºi trãiesc. Dar nu e adevãrat. De-a lungul întregii noastre vieþi va trebui sã respectãm anumite legi ºi reguli. Când Dumnezeu a dat cele zece porunci, El le-a dat pentru toþi oamenii, din toate timpurile, indiferent de vârstã. Nimeni nu e mai presus de legile lui Dumnezeu. Trebuie sã-l ascultãm pe Dumnezeu totdeauna. Acesta este unul din motivele pentru care Dumnezeu ne spune sã ascultãm de pãrinþii noºtri. Astfel vom învãþa sã ne supunem oricãrei autoritãþi care va fi deasupra noastrã de-a lungul vieþii. Ne va ajuta, de asemenea, sã ne dorim sã facem ce este bine.

VERSETUL CHEIE: Nimeni sã nu-þi dispreþuiascã tinereþea; ci fii o pildã pentru credincioºi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinþã, în curãþie. (1 Timotei 4:12) VERSETE ÎNRUDITE: Ioan 14:6; 1 Corinteni 6:12; 1 Petru 5:1–4 ÎNTREBÃRI: De ce oamenii mari urlã unul la celãlalt? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Adevãrata întrebare din spatele acesteia poate avea o bãtaie dublã. Dacã pãrinþii fac lucruri pe care le interzic copiilor, acestora li se va pãrea cã adulþii pot sã facã tot ce vor. Ca pãrinte, nu vã folosiþi vârsta pentru a vã motiva un comportament rãu.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

A GÂNDI UN LUCRU ESTE LA FEL DE RÃU CA ªI A-L SPUNE SAU A-L FACE?

TOR EC I SP ÂNDUR IN G E D

N PU SÃ

BAZ IN P ENT RU SPÃLAT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

87

R:

Nu. A urî pe cineva sau a-i dori moartea cuiva sunt douã lucruri groaznice, iar ura va afecta doar persoana care are gânduri rele. Aceastã persoanã va înrãutãþi foarte mult situaþia dacã într-adevãr va ajuge sã o omoare pe cealaltã. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru a fura, a minþi sau oricare alt gând rãu. Dacã e rãu sã-þi treacã prin cap astfel de lucruri, cu atât mai rãu este sã le faci sau sã le spui. Dar gândurile noastre sunt foarte importante, pentru cã deseori ajungem sã facem ceea ce ne-am gândit. Sã presupunem cã mama îþi spune sã nu mãnânci prãjituri înainte de masã. Dar tu vezi prãjiturile pe masã ºi continui sã te gândeºti ce gust bun au ºi cât de bine ar merge cu o canã de lapte rece. Dacã vei continua sã te gândeºti în felul ãsta, dorinþa de a mânca va creºte tot mai mult pânã când vei ajunge sã nu asculþi de mama ºi sã mãnânci câteva. Dumnezeu ne ºtie toate gândurile ºi vrea sã ne umplem mintea cu gânduri bune, nu rele.

VERSETUL CHEIE: Curãþeºte-þi inima de rãu, Ierusalime, ca sã fii mântuit! Pânã când vei pãstra gânduri nelegiuite în inima ta? (Ieremia 4:14) VERSETE ÎNRUDITE: 1 Cronici 28:9; Filipeni 4:8; Iacov 1:14–15 ÎNTREBÃRI: E rãu sã ai gânduri urâte? NOTà PENTRU PÃRINÞI: În acest moment mulþi copii ar putea deveni îngrijoraþi de faptul cã Dumnezeu îi va pedepsi pentru gândurile lor rele. Spuneþi-le cã nu e atât de rãu sã ai gânduri rele, e rãu sã continui sã te tot gândeºti la ele, în loc sã te gândeºti la altceva. Strãduiþi-vã sã-l faceþi pe copil sã înþeleagã de ce nu e bine sã stãruie asupra gândurilor rele: gândurile noastre se vor transforma în dorinþe, iar apoi în fapte.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE E RÃU SÃ FAC ªI EU CE FAC TOÞI COPIII?

A PROPRIETATE PRIV TÃ Nu v ã daþi cu skate board-ul

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

88

R:

Dacã un lucru e rãu, el rãmâne rãu indiferent de câþi oameni îl fac. Sã presupunem cã o parte din prietenii tãi încep sã arunce pietre în geamurile vecinilor. Ar fi bine dacã toþi ar face aºa? Bineînþeles cã nu. Ar fi la fel de rãu, dacã ar face-o doar o persoanã sau întreaga ºcoalã. Fii sigur cã poliþiºtii ºi proprietarii caselor ar spune cã este un lucru rãu! Dacã o grãmadã de copii înjurã, triºeazã, mint, se drogheazã, beau, fumeazã, nu-ºi ascultã pãrinþii, furã din magazine sau fac alte lucruri rele, nu înseamnã cã ºi tu poþi sã le faci. Tu ar trebui sã faci ce este bine, chiar dacã eºti singurul care procedeazã aºa. Asta vrea Dumnezeu de la tine. Dacã grupul tãu de prieteni face ceva rãu ºi te obligã sã faci ºi tu la fel, gãseºte-þi alt grup de prieteni. Fereºte-te de copiii care te împing sã faci lucruri rele.

VERSETUL CHEIE: Iatã dar ce vã spun ºi mãrturisesc eu în Domnul: sã nu mai trãiþi cum trãiesc pãgânii, în deºertãciunea gândurilor lor, având mintea întunecatã, fiind strãini de viaþa lui Dumnezeu, din pricina neºtiinþei în care se aflã în urma împietririi inimii lor. Ei ºi-au pierdut orice pic de simþire; s-au dedat la desfrânare, ºi sãvârºesc cu lãcomie orice fel de necurãþie. (Efeseni 4:17–19) VERSETE ÎNRUDITE: Judecãtori 2:11–15; Romani 12:1–2; Coloseni 2:8 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Presiunea cãreia trebuie sã se opunã copiii poate fi puternicã. Pe mãsurã ce cresc, ajutaþi-i sã înfrunte aceastã presiune petrecând mai mult timp împreunã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

E FRUMOS SÃ ÎI PÂRÃSC PE CEILALÞI COPII?

IUBESC CÂINII

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

89

R:

Dacã se încalcã o lege sau cineva are de suferit, trebuie sã-i pârãºti pe copii. Dumnezeu le-a dat adulþilor autoritatea de a te proteja pe tine ºi pe ceilalþi împotriva fãrãdelegilor. Dacã adulþii nu sunt informaþi despre anumite nereguli, nu au cum sã ne protejeze de urmãrile lor. Spune pãrinþilor, profesorului, antrenorului, poliþistului sau oricãrui adult care ar putea ajuta atunci când cineva furã, se drogheazã, vinde droguri, consumã alcool, plãnuieºte sã încalce o lege, vrea sã se sinucidã, sau promite cã va face rãu cuiva. Nu e nimic rãu în a-i pârî pe copii în asemenea situaþii. Dar totuºi este rãu sã-i pârãºti pe copiii care nu-þi plac, doar ca sã aibã necazuri. Nu uita cã nu eºti pãrinte, profesor, director sau poliþist. De asemenea, dacã pârãºti o persoanã, iar aceasta va avea necazuri, nu te lãuda ºi nu te grozãvi cu ceea ce ai fãcut. Scopul nostru, aºa cum vrea Dumnezeu, este sã îl slujim pe El ºi pe ceilalþi — aºa cã lãudãroºenia nu îºi are locul aici.

VERSETUL CHEIE: ªi nu luaþi deloc parte la lucrãrile neroditoare ale întunericului, ba încã mai degrabã osândiþi-le. (Efeseni 5:11) VERSETE ÎNRUDITE: Luca 17:3; Romani 13:1–5; 1 Petru 2:13–14 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Problema pãlãvrãgelii despre alþii copii este foarte real㠖 copiii îi urãsc pe pârâcioºi atât de mult, încât unii pãrinþi îºi încurajeazã copiii sã nu pârascã pe nimeni niciodatã, de fricã sã nu-ºi piardã prietenii. Dar e foarte important pentru copii sã anunþe dacã se întâmplã ceva rãu – aceasta înseamnã sã fii un prieten ºi un cetãþean responsabil. Învãþaþi-vã copilul sã aplice regulile din dorinþa de a-i ajuta pe ceilalþi sã urmeze calea Domnului ºi nu din dorinþa de a face pe deºteptul.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE UNII OAMENII FAC MIZERIE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

90

R:

Unii oameni lasã murdãrie dupã ei pentru cã aºa s-au obiºnuit. Alþii, pentru cã nu le pasã. Indiferent de motivul lor, acest lucru este împotriva legilor ºi stricã mediul înconjurãtor. Cei care lasã murdãrie dupã ei dovedesc o lipsã de respect faþã de ceilalþi, faþã de proprietãþile lor, ºi transformã în dezastru orice loc. Creºtinii trebuie sã-i respecte pe ceilalþi ºi proprietãþile lor, sã respecte Creaþia lui Dumnezeu ºi sã respecte legile. De aceea trebuie sã protejãm mediul în care trãim.

VERSETUL CHEIE: Apoi Dumnezeu a zis: “Sã facem om dupã chipul Nostru, dupã asemãnarea Noastrã; el sã stãpâneascã peste peºtii mãrii, peste pãsãrile cerului, peste vite, peste tot pãmântul ºi peste toate târâtoarele care se miºcã pe pãmânt.” (Geneza 1:26) VERSETE ÎNRUDITE: Luca 6:31 ÎNTREBÃRI: Îngãduie Dumnezeu poluarea în Împãrãþia Lui? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Copiii deseori gândesc în felul urmãtor: “Nu eu am fãcut mizerie, aºa cã nu eu trebuie sã curãþ”. Trebuie sã-i învãþãm sã fie rãspunzãtori pentru mediul înconjurãtor. Þineþi în maºinã o pungã pentru gunoi. Daþi-i copilului un exemplu din acest domeniu.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

DE CE NU E BINE SÃ VORBESC CU OAMENI NECUNOSCUÞI?

CARNAVAL

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

91

R:

Din pãcate în lume sunt o grãmadã de oameni rãi. Mulþi din aceºtia vor sã facã rãu copiilor. De aceea, copiilor li se spune sã nu stea de vorbã cu oameni necunoscuþi. În Biblie, Dumnezeu nu pomeneºte astfel de reguli, aºa cã din acest punct de vedere n-ar fi rãu, însã El ne-a spus sã ascultãm de mama ºi de tata când ne spun sã nu vorbim cu oameni pe care nu-i cunoaºtem. Chiar dacã pãrinþii nu þi-au spus aºa ceva, ar fi înþelept din partea ta sã stai departe de strãini. De asemenea, unii “strãini” sunt oameni buni, ºi unii pot avea nevoie de ajutor. Dar totuºi, aceastã regulã de a nu te apropia de adulþi pe care nu-i cunoºti rãmâne valabilã. Nu este rãu sã stai de vorbã cu strãini, dar ar putea fi periculos. De aceea, pãrinþii îþi spun sã nu o faci. Ei nu vor ca sã ajungi într-o situaþie în care un strãin — un om rãu — sã te rãneascã. Dacã un strãin te roagã sã-l ajuþi sau dacã vezi pe cineva într-o situaþie dificilã, cheamã-þi pãrinþii sau pe un alt adult pe care îl cunoºti. Nu încerca sã te ajuþi singur.

VERSETUL CHEIE: Înainte de toate, sã ºtiþi cã în zilele din urmã vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trãi dupã poftele lor. (2 Petru 3:3) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 14:15; Romani 16:17–18; Efeseni 6:1–3 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Cel mai uºor mod de a explica aceste lucruri este imaginând o scenetã. Aceasta îi va da copilului posibilitatea de a exersa ce sã zicã ºi ce sã facã înainte de a apãrea o situaþie dificilã. De asemenea, explicaþi-i contextul potrivit ºi situaþiile în care Dumnezeu ne cere sã fim buni cu oameni pe care îi întâlnim pentru prima datã.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

E BINE SÃ MÃ MILOGESC CÂND VREAU SÃ OBÞIN CEVA DE LA PÃRINÞII MEI?

MINI-JEEP ÎN PERFECTÃ STARE DE FUNCÞIUNE

GENUNCHIERELE DE BURETE

IER UNCH GEN D E TE BURE

ELE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

92

R:

Poþi sã îþi ceri voie de la pãrinþi în legãturã cu anumite lucruri, dar nu sã te milogeºti. De exemplu, poþi sã le ceri o rãsplatã specialã, un cadou de Crãciun, sau sã-þi dea voie sã mergi la un prieten acasã ºi sã stai pânã târziu. Trebuie sã-i întrebi politicos ºi sã le expui situaþia. Dar dacã ei spun nu, trebuie sã accepþi rãspunsul lor cu o atitudine pozitivã. Nu te milogi. Adicã nu le cere o datã ºi încã o datã acelaºi lucru, încercând sã-i faci sã-þi dea ceea ce doreºti. Nu încerca sã-i faci sã se rãzgândeascã. Soluþia e simplã, respectã-i pe pãrinþii tãi. Ei þi-au dat acel rãspuns pentru cã s-au gândit ce este mai bine pentru tine. Dacã vei reuºi sã-i faci sã se rãzgândeascã, vei primi ceea ce îþi doreºti, dar poate vei regreta mai târziu. Dumnezeu þi-a dat pãrinþi ca sã te protejeze ºi sã aibã grijã de tine. Dacã insiºti sã facã exact invers decât þi-au spun la început, ai ieºit de sub protecþia lor. Respectã-þi ºi ascultã-þi mama ºi tatãl.

VERSETUL CHEIE: Sau cereþi ºi nu cãpãtaþi, pentru cã cereþi rãu, cu gând sã risipiþi în plãcerile voastre. (Iacov 4:3) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; Efeseni 6:1–3; Coloseni 3:20 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Nu vã schimbaþi deciziile din cauza copilului care devine cicãlitor. (Mai mult decât atât, nu-i daþi voie sã fie cicãlitor!). ªi când el insistã ºi se milogeºte, nu renunþaþi decât dacã aveþi un motiv bun. De asemenea, asiguraþi-vã cã, de fiecare datã, vã roagã ceva politicos, acceptã rãspunsul vostru ºi cã are o atitudine pozitivã. Întotdeauna gândiþi-vã bine la rãspunsul pe care îl daþi. Dacã rãspunsul ar trebui sã fie da, iar voi spuneþi nu din obiºnuinþã, probabil cã vã veþi rãzgândi când copilul insistã. Astfel îl veþi încuraja sã se milogeascã de fiecare datã când îi spuneþi nu!

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

E BINE SÃ TRÂNTEªTI UªA CÂND EªTI NERVOS?

Bu

f!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

93

R:

Nu, pentru cã în Biblie ni se spune cã trebuie sã ne stãpânim mânia. Asta înseamnã cã Dumnezeu vrea ca noi sã ne stãpânim emoþiile, nu sã ne stãpâneascã ele pe noi. Emoþiile sunt bune ºi e bine sã înþelegem ceea ce simþim. Cu alte cuvinte, dacã suntem nervoºi nu trebuie sã pretindem cã nu suntem. Dar trebuie sã ne gândim de ce suntem nervoºi, sã-i spunem lui Dumnezeu ºi oricui are legãturã cu starea noastrã, ºi sã încercãm sã înlãturãm ceea ce a provocat enervarea. De asemenea trebuie sã fim atenþi cum ne comportãm când suntem nervoºi — þipând, urlând, lovind sau trântind uºi — lucruri care pot supãra pe alþii ºi care înrãutãþesc situaþia. Dacã eºti politicos, oamenii vor fi dispuºi sã te asculte ºi sã dea atenþie nemulþumirii tale.

VERSETUL CHEIE: Cel încet la mânie preþuieºte mai mult decât un viteaz, ºi cine este stãpân pe sine preþuieºte mai mult decât cine cucereºte cetãþi. (Proverbe 16:32) VERSETE ÎNRUDITE: Galateni 5:19–23; Efeseni 4:26; Coloseni 3:8; Iacov 1:19–20 ÎNTREBÃRI: E rãu sã te enervezi pe un profesor dacã se poartã nedrept cu tine? E rãu sã te enervezi? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Pentru a vã stãpâni furia aveþi nevoie de experienþã. Puteþi sã-l ajutaþi pe copilul vostru sã câºtige aceastã deprindere în mai multe feluri: (1) Dacã se iveºte o întrebare despre furie, vorbiþi cu el despre alternativa de a trânti uºa, de a urla, sau de a da cu piciorul. Întrebaþi-l, “Ce altceva ai putea face ca sã-mi arãþi cã eºti nervos?” (2) Data viitoare când se enerveazã atât de tare încât ajunge sã trânteascã uºa, încurajaþi-l sã vã spunã despre ce este vorba (“Sunt nervos pentru cã...”) ºi ascultaþi-l cu multã rãbdare. (3) Ori de câte ori sunteþi nervos, fiþi un exemplu pe care copilul sã-l vadã ºi sã-l urmeze.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE TREBUIE SÃ AJUT LA TREBURILE CASEI?

Dragã gunoierule, în aceastã sãptãmânã gunoiul va fi sub chiuveta din bucãtãrie!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

94

R:

Iatã trei motive: (1) Membrii unei familii lucreazã împreunã. (2) Membrii unei familii vor sã se ajute unii pe alþii. (3) A ajuta la treburile casei e un mod de a-þi asuma responsabilitãþi, care sunt o parte din procesul creºterii. (maturizãrii) Când copiii sunt foarte mici, pãrinþii lor fac toate treburile în casã. Dar pe mãsurã ce cresc, pot sã ajute la unele treburi. În multe familii fiecãrui membru al familiei i se repartizeazã o anumitã muncã. În felul acesta fiecare poate ajuta ca treburile casei sã fie în ordine ºi fãcute la timp. Aceste treburi pot include punerea mesei, ºtergerea prafului, tãiatul ierbii, curãþatul zãpezii, spãlatul vaselor ºi al ferestrelor, gãtitul unor mâncãruri, ºi chiar repararea maºinii — în funcþie de vârsta ºi îndemânãrile fiecãruia. Când pãrinþii îþi dau ceva de lucru, ia acest lucru ca pe un compliment ºi o ocazie de a-þi dovedi îndemânãrile. Ei ºtiu cã tu eºti în stare sã faci acel lucru. ªi tu poþi deveni un membru util familiei tale. Þine minte cã pãrinþii nu-þi dau sã faci lucru doar ca sã nu îl facã ei, ci, astfel, te pregãtesc pentru viaþã. Dacã înveþi de pe acum sã fii harnic ºi util, îþi va fi de folos când vei creºte mare.

VERSETUL CHEIE: Dacã nu poartã cineva grijã de ai lui, ºi mai ales de cei din casa lui, s-a lepãdat de credinþã ºi este mai rãu decât un necredincios. (1 Timotei 5:8) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; 2 Tesaloniceni 3:10; 1 Timotei 4:12 ÎNTREBÃRI: Este un pãcat dacã nu-þi faci ordine în camerã atunci când mama ºi tata þi-o cer?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE TREBUIE SÃ MÃ SPÃL PE DINÞI?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

95

R:

Dacã pãrinþii îþi spun sã te speli pe dinþi, aºa trebuie sã faci. Dumnezeu vrea ca toþi copiii sã asculte de pãrinþii lor. Dar mai este un motiv pentru a te spãla pe dinþi. ªtii, fiecare persoanã este creaþia lui Dumnezeu. El ne-a dãruit trupuri în care sã trãim ºi cu care sã-l slujim. Este treaba noastrã sã avem grijã de trupurile noastre ºi sã le folosim cum trebuie. Aceasta se referã la a mânca mâncarea potrivitã, a dormi destul, a ne menþine condiþia fizicã ºi silueta, a ne îmbrãca cu haine cãlduroase în timpul iernii, ºi a nu ne face trupul sã sufere din cauza drogurilor, alcoolului sau tutunului. ªi mai înseamnã a ne spãla pe dinþi ºi a face baie. Nu este un pãcat dacã un adult nu se spalã pe dinþi o datã. Ar putea fi un pãcat dacã nu ar avea grijã de dinþi ºi aceºtia s-ar caria. Nu este un pãcat sã mãnânci dulciuri. Ar putea fi un pãcat dacã o persoanã ar mânca numai dulciuri ºi s-ar îmbolnãvi. Dumnezeu vrea sã avem grijã de trupurile noastre.

VERSETUL CHEIE: Nu ºtiþi cã trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieºte în voi, ºi pe care L-aþi primit de la Dumnezeu? ªi cã voi nu sunteþi ai voºtri? (1 Corinteni 6:19) VERSETE ÎNRUDITE: Cântarea Cântãrilor 4:2 ÎNTREBÃRI: De ce trebuie sã fac baie? De ce trebuie sã mã duc la culcare devreme? De ce trebuie sã am obiceiuri bune? De ce trebuie sã mã spãl pe mâini înainte de a mã aºeza la masã? NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fiþi atenþi sã nu faceþi prea mare caz de igiena personalã. De fapt, un pãrinte înþelept ar trebui sã o transforme în ceva plãcut. De exemplu, puteþi sã-i lipiþi în fiecare searã un mesaj distractiv pe oglindã sau sã vã jucaþi un joc doar dupã ce toþi membrii familiei s-au spãlat pe dinþi.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

E BINE SÃ-I SPUI CUIVA “SÃ-ªI ÞINà GURA” DACà O MERITÃ?

Pachetul cu mâncare a lui Jason

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

96

R:

Când cineva face ceva rãu sau supãrãtor, nu suntem obligaþi sã ne placã. Noi însã nu trebuie sã le facem rãu doar ca sã le rãspundem cu aceeaºi monedã. Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi. Aºa cã regula este sã fim respectoºi, nu nepoliticoºi ºi obraznici. Dacã cineva þine la pãrerea ta, spune-o cu blândeþe. Uneori este bine sã le spunem prietenilor noºtri când nu au fost drãguþi (amabili) sau au fost rãutãcioºi. E normal sã nu ne placã cineva care se poartã fãrã suflet, dar nu avem voie sã le rãspundem cu aceeaºi monedã. Dumnezeu ºtie cã este bine sã facem voia Lui. Dacã vom rãspunde cu bunãtate cuiva care este neomenos cu noi, ne vom face prieteni. Dar dacã vom rãspunde cruzimii cu cruzime, vom agrava ºi mai mult situaþia. Aºa cã cea mai bunã cale de a împiedica pe cineva sã se poarte urât cu tine este sã fii drãguþ, nu rãutãcios.

VERSETUL CHEIE: Un rãspuns blând potoleºte mânia, dar o vorbã asprã aþâþã mânia. (Proverbe 15:1) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 4:24; 12:16; Romani 12:17; 15:2; Iacov 2:8; 1 Petru 2:17 ÎNTREBÃRI: E rãu sã îi porecleºti pe oameni? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Nu-i lãsaþi pe copii sã-ºi spunã unul altuia lucruri urâte ºi necuviincioase. Se cade sã-i respectãm pe ceilalþi ºi sã nu le spunem “sã-ºi þinã gura” sau alte cuvinte necuviincioase. Le-am putea demonstra cum sã discute despre divergenþele lor, fãrã sã se atace unii pe alþii. Învãþaþi-i sã-ºi rezolve problemele în loc sã continue sã se batã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE OAMENII SPUN ÎN RECLAME LUCRURI NEADEVÃRATE DESPRE PRODUSE PE CARE VOR SÃ LE VÂNDÃ?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

97

R:

Firmele produc reclame pentru a convinge pe cât mai mulþi oameni sã le cumpere produsele. Unor firme nu le pasã dacã spun adevãrul sau nu. Ei vor doar ca oamenii sã cumpere produsele lor. Toþi comercianþii încearcã sã-ºi facã produsele sã arate bine. S-ar putea sã nu mintã, dar pot sã crea o impresie care nu este adevãratã. De exemplu, o reclamã TV poate prezenta un grup de copii distrându-se în timp ce joacã un joc — copiii de la TV sunt actori care sunt plãtiþi sã parã cã se distreazã jucând acel joc. Astfel ne fac sã credem cã ºi noi am fi fericiþi sã facem ca ei. Când vezi sau auzi o reclamã, uitã-te ºi ascultã cu atenþie. De asemenea, nu-þi fã un obicei din a-þi dori tot ce vezi la TV. Poate cã nu ai nevoie de anumite lucruri ºi poate cã nici ele nu sunt atât de bune pe cât par.

VERSETUL CHEIE: Luaþi seama ca nimeni sã nu vã fure cu filozofia ºi cu o amãgire deºartã, dupã datina oamenilor, dupã învãþãturile începãtoare ale lumii, ºi nu dupã Hristos. (Coloseni 2:8) VERSETE ÎNRUDITE: Luca 12:15; 2 Timotei 3:1–9; 1 Ioan 2:15–17 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Unii copii nu ºtiu cã reclamele creeazã o impresie falsã pentru cã ei nu au beneficiat de experienþa pe care o aveþi voi. Puteþi sã transformaþi o reclamã într-o experienþã educativã, punctând modul în care este dus în eroare cel ce priveºte acea reclamã sau puteþi sã-i povestiþi copilului despre efectul pe care l-a avut asupra voastrã o anumitã reclamã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE TREBUIE SÃ NU LUÃM DROGURI?

DROGHERIE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

98

R:

Este voie sã iei medicamente prescrise de medic. De fapt, medicii ne prescriu medicamente ca sã ne ajute sã ne însãnãtoºim când suntem bolnavi. Dar trebuie sã ascultãm cu grijã sfatul medicului despre cum, cât ºi când sã luãm medicamentele pentru a ne face bine. A lua medicamente într-un mod greºit poate fi dãunãtor pentru noi. De aceea existã legi pentru folosirea medicamentelor. Medicamentele care ne pot face rãu sunt interzise de lege. Unii oameni folosesc aceste medicamente (ce se mai cheamã ºi droguri) pentru cã, pentru o perioadã de timp, se simt mai bine. Dar deseori aceºtia devin dependenþi, iar drogurile ajung sã le stãpâneascã vieþile. Ele afecteazã creierul astfel cã nu mai gândesc bine ºi ajung sã omoare alþi oameni. Nu trebuie sã lãsãm ca ceva sã stãpâneascã trupurile noastre, indiferent cã e vorba de mâncare, bãuturã, droguri, alcool sau orice alte produse chimice. Numai Dumnezeu ar trebui sã ne controleze vieþile. ªi Dumnezeu vrea sã avem grijã de trupurile noastre — iar drogurile distrug trupurile.

VERSETUL CHEIE: Nu vã îmbãtaþi de vin, aceasta este destrãbãlare. Dimpotrivã fiþi plini de Duh. (Efeseni 5:18) VERSETE ÎNRUDITE: 1 Corinteni 6:19 ÎNTREBÃRI: De ce e rãu sã bei? De ce este rãu sã fumezi? E rãu sã fumezi chiar ºi o þigarã? De ce oamenii consumã droguri? De ce existã drogurile?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DE CE ALBII ªI NEGRII SE URÃSC UNII PE ALÞII?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

Noro

i

99

R:

Ura este o altã problemã provocatã de pãcatul din lume. Oamenii se înfurie ºi îi urãsc pe alþii din multe motive. Ei se pot supãra pe ceea ce au zis sau au fãcut alþii — pot sã se simtã jigniþi ºi rãniþi sau pot fi înverºunaþi împotriva a ceea ce a fãcut o rudã de-a lor în trecut. Dar ura nu e bunã. Dumnezeu ne spune sã iubim, nu sã urâm. Dacã cineva ne provoacã o supãrare, trebuie sã-l iertãm ºi sã încercãm sã ne împãcãm. Unii oameni se urãsc din motive stupide. Poate cã nu le plac religia, naþionalitatea, vecinii, ºcoala sau culoarea pielii altora. Mult timp unii albi i-au urât pe negrii doar pentru cã aceºtia din urmã erau negri. ªi mulþi negri i-au urât pe albi doar pentru cã aceºtia din urmã erau albi. ªi, de asemenea, mulþi oameni au fost ticãloºi ºi nedrepþi cu oameni din alte naþii, ca de exemplu americanii cu spaniolii, japonezii, irlandezii. Nu aceasta e calea lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toate rasele (neamurile) sã trãiascã ºi sã lucreze împreunã. Noi trebuie sã-i iubim ºi sã-i respectãm pe toþi oamenii, indiferent de deosebirile dintre noi.

VERSETUL CHEIE: Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici slobod - nu mai este nici parte bãrbãteascã, nici parte femeiascã, fiindcã toþi sunteþi una în Hristos Isus. (Galateni 3:28) VERSETE ÎNRUDITE: Coloseni 3:11–14; Iacov 2:14–17; 1 Ioan 4:20–21; Apocalipsa 7:9; 20:11–15 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Fiþi atenþi la cuvintele ºi la faptele voastre. Obiºnuiþi-vã sã aveþi relaþii bune cu cei care sunt diferiþi de voi. Arãtaþi-i copilului vostru, cu vorba ºi fapta, cã trebuie sã-i trateze pe toþi oameni cu acelaºi respect.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DACÃ VÃD UN OM SÃRAC TREBUIE SÃ-I DAU BANI?

O BANCÃ CE ARE GRIJÃ DE TINE

Bancã prietenoasã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

100

R:

În lume sunt o mulþime de oameni sãraci. Mulþi oameni cerºesc pentru ca sã-ºi cumpere mâncare. Ne întristeazã când vedem oameni cerºind ºi am vrea sã-i ajutãm pe toþi. Uneori, trecem pe lângã mulþi ºi evident, nu le putem da bani la toþi. Dacã am face aºa, noi înºine am rãmâne fãrã bani ºi am deveni sãraci. În schimb putem ºi trebuie sã-i ajutãm pe unii din ei. Putem sã-i ajutãm pe cei din apropierea noastrã la treburile din casã sau dându-le mâncare. Putem da bani la biserica noastrã sau la organizaþiile creºtine din comunitatea noastrã sau din lume care ajutã oamenii sãraci. Putem sã dãm din timpul nostru organizaþiilor locale de misiune. Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi oameni. El vrea sã ne arãtãm dragostea faþã de vãduve, faþã de cei din închisori, faþã de cei sãraci ºi flãmânzi. Când îi ajutãm pe cei sãraci, facem ceea ce ar face Isus.

VERSETUL CHEIE: Totdeauna vor fi sãraci în þarã; de aceea îþi dau porunca aceasta: “Sã-þi deschizi mâna faþã de fratele tãu, faþã de sãrac ºi faþã de cel lipsit din þara ta.” (Deuteronom 15:11) VERSETE ÎNRUDITE: Exod 23:10–11; Leviticul 25:35; Amos 8:4–6; Matei 25:34–40; Luca 4:18; Iacov 2:2–6 ÎNTREBÃRI: E bine sã te rogi pentru jucãrii ºi pentru diverse obiecte? De ce trebuie sã-i dãm bani Domnului? NOTà PENTRU PÃRINÞI: Existã lucruri neînsemnate prin care puteþi sã încurajaþi o atitudine de dãrnicie. De asemenea, puteþi gãsi un mod de a da la care sã participe toatã familia. Puteþi dona haine, mobilã, puteþi investi timp sau orice alte energii într-o organizaþie care ajutã oamenii sãraci. Iar când aveþi lucruri care nu vã mai trebuie, dar care încã se mai pot folosi ºi sunt într-o stare bunã, dãruiþi-le în loc sã le vindeþi. Nu le dãruiþi doar pe cele stricate — asta este ceva firesc, nu intrã la capitolul compasiune.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

E BINE Sà ÎMPRêTII ZVONURI?

ªCOALA DUMINICALÃ
Lecþia de astãzi — Pericolul împrãºtierii zvonurilor

em uc os

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

ce

fru

mo

s

101

R:

Un zvon este o poveste despre cineva sau despre ceva, de care lumea vorbeºte fãrã sã ºtie sigur dacã e adevãratã sau nu. Uneori zvonurile sunt total false, dar ele se împrãºtie pentru cã cineva a primit o informaþie greºitã. Alteori zvonurile sunt intenþionat minciuni ºi au scopul de a face pe cineva sã sufere. În unele cazuri zvonurile sunt parþial adevãrate, dar cei ce le spun nu spun toatã povestea. Chiar dacã povestea la început este adevãratã, pe mãsurã ce trece de la unul la altul, de obicei se schimbã ºi e doar pe jumãtate adevãratã. Dar de cele mai multe ori zvonurile duc la mai multã supãrare decât la ceva bun. Dacã auzi povestindu-se ceva rãu despre o persoanã, nu o spune la alþii. În primul rând încearcã sã afli dacã e adevãrat sau nu. Dacã descoperi cã ceea ce ai aflat e adevãrat, ai douã posibilitãþi: (1) Sã þi-o scoþi din cap ºi sã uiþi de ea sau (2) sã vorbeºti cu persoana despre care ai auzit vorbindu-se ºi sã încerci sã o ajuþi. Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi oameni. A spune o bârfã, a împrãºtia un zvon nu dovedeºte cã avem dragoste ºi bunãtate.

VERSETUL CHEIE: Omul neastâmpãrat stârneºte certuri, ºi pârâtorul dezbinã pe cei mai buni prieteni. (Proverbe 16:28) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 20:19; 2 Corinteni 12:20 ÎNTREBÃRI: De ce e rãu sã bârfeºti? NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu uitaþi, copilul vostru va învãþa de la voi cum sã vorbeascã despre alþii. În discuþiile voastre despre alþi oameni, fiþi atenþi sã nu confundaþi faptele cu presupunerile voastre.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)

?:

E BINE SÃ CONDUC MAªINA TATÃLUI MEU, MÃCAR PENTRU PATRU SECUNDE?

IMAGINAÞIA LUI JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

102

R:

Dacã conduci o maºinã pe drumurile publice ºi nu ai carnet de conducere încalci o lege. Dacã conduci maºina într-o zonã privatã (proprietate personalã) (de exemplu, un drum de acces) ºi nu ai carnet, faci o mare prostie. Nu conteazã cât timp conduci — patru secunde sau patru ore. Un autoturism este o maºinãrie mare care are multã putere. Sã o conduci poate fi un pericol pentru tine ºi pentru cei din jur. De aceea oamenii trebuie sã fie instruiþi sã conducã ºi trebuie sã treacã un examen ca sã obþinã carnetul de conducere.

VERSETUL CHEIE: Puneþi-vã toatã puterea ca sã pãziþi ºi sã împliniþi tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fãrã sã vã abateþi nici la dreapta, nici la stânga. (Iosua 23:6) VERSETE ÎNRUDITE: Iacov 2:10 NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Astfel de întrebãri apar atunci când copilul crede cã este bine sã asculte doar de litera legii. De asemenea, unii copii încearcã sã gãseascã în ce circumstanþe poate fi încãlcatã o lege, astfel încât sã extindã încãlcarea legii ºi în alte domenii. Dacã poþi sã conduci o maºinã timp de patru secunde, de ce nu poþi sã o conduci opt secunde?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

?:

DACÃ SPUN CEVA FÃRÃ SÃ ªTIU CÃ E O MINCIUNÃ, SUNT TOTUªI UN MINCINOS?

acuzat din greºealã pedepsit pe nedrept Semnat Jason!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU

103

R:

Dacã transmiþi mai departe o informaþie care tu crezi cã e adevãratã, dar nu este, nu e o minciunã. Dar ceea ce spui ar putea provoca supãrare cuiva. De aceea e foarte important sã verificãm care este adevãrul, mai ales cu informaþiile care þi se par dubioase sau de care nu eºti sigur. Sã presupunem cã un prieten îþi spune cã serbarea de la ºcoalã începe la ora 8:00, dar în realitate ea începe la 7:30. Ar fi bine sã te informezi corect ca sã fii sigur ce le spui pãrinþilor tãi despre serbare. Gândeºte-te cum s-ar simþi sã ajungã cu o întârziere de o jumãtate de orã. Fereºte-te sã vorbeºti prea mult. Gândindu-te bine înainte, vei fi ajutat sã nu intri în încurcãturi din cauza vorbelor tale. Va fi în avantajul tãu dacã oamenii vor vedea cã se pot baza pe ceea ce spui. ªi dacã te temi cã ai spus o minciunã fãrã sã ºtii, spune-i lui Dumnezeu. El te va ierta.

VERSETUL CHEIE: ªtiþi bine lucrul acesta, prea iubiþii mei fraþi! Orice om sã fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zãbavnic la mânie. (Iacov 1:19) VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 14:3; 17:28; 18:21; 29:20; Eclesiastul 5:2; Coloseni 4:6; Evrei 10:24 NOTà PENTRU PÃRINÞI: Învãþaþi-l pe copilul vostru sã spun㠓Nu ºtiu” sau “Nu sunt sigur” când nu e sigur pe ceva. De exemplu poate spune, “Nu sunt sigur, dar cred cã serbarea începe la ora 8:00”, în loc de “Serbarea începe la 8:00”. Explicaþi-i cã nu e nimic rãu în a nu fi sigur pe ceva. Aceasta îl va ajuta sã nu transmitã informaþii incorecte atât vouã cât ºi altora.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful