Aspecte specifice si semnele

caracteristice exo- si endo- bucale

in cazul anomaniilor in plan
transversal




Gulin Andra Mihaela
M.D. 5, Gr. 1



n ortodonie exist 3 planuri de referin:
1. Planul medio-sagital coincide cu sutura median i modificrile sunt antero-
posterioare (mezializri distalizri, pro, retro).
2. Planul transversal este planul perpendicular pe planul sagital i trece prin
vrful cuspizilor vestibulari al molarilor i premolarilor.Modificrile sunt ngustate
sau lrgite de maxilar, cu sau fr devierea centrului estetic.
3. Planul vertical, echivalent cu planul frontal n anatomie, este numit i planul
tuberal n ortodonie, pentru c este tangent la punctul cel mai posterior al
tuberozitii, perpendicular pe cele 2 planuri anterioare.
Anomaliile de ocluzie n sens transversal
1. Laterodevierile
= sunt anomalii in sens transversal care cuprind doua forme clinice:
laterodevierea functionala si laterognatia anatomica.
Laterodevierea mandibulara se caracterizeaza prin deplasarealaterala a
mandibulei in raport cu planul medio-sagital al fetei, forma si dimensiunea
mandibulei fiind in limite normale.
Laterognatia mandibulara este o anomalia osoasa bazala care grupeaza
urmatoarele forme:
Anomalii date de asimetrii ale bazei craniului
Anomalii de dimensiuni, forma si volum a mandibulei
O coexistenta a celor doua
Pentru stabilirea unui diagnostic a uneia dintre cele doua anomalii se impugn
investigatii clinice:
Examenul exobucal - unde se observa devierea mentonului spre partea afectata si
asimetria facial.
Examenul endobucal - se apreciaza in zna frontal amplitudinea devierii liniei
interincisive inferioare in comparative cu planul medio- sagital, iar in zona laterala
ocluzia incrucisata unilaterala.
Examinari paraclinice
Examen fotostatic - se apreciaza cu exactitate gradul de asimetrie si deviere a
mentonului in comparative cu planul medio-sagital.
Supradezvoltarea poate fi cauzat de tumori ale ramului ascendent al mandibulei
(Kole). Chateau citeaz hipertrofia monoepifizar, caracterizat prin creterea
excesiv a unei hemiarcade la mandibul la un adolescent, mai frecvent ntlnit
la sexul feminin. Aspectul clinic este cel al unei prognaii unilaterale.
Subdezvoltarea unei jumti a mandibulei este produs de factori ce inhib
creterea, cum sunt: anchiloze produse prin traumatisme n perioada copilriei,
iradieri, osteomielit, plgi cicatrizate vicios, rezecii tumorale, fracturi
mandibulare consolidate vicios.
n categoria subdezvoltrii mandibulei se includ i laterognaiile din cadrul unor
sindroame (maladia Romberg), i tulburrile n dezvoltarea primului arc brahial
(maladia Franceschetti) .
Manifestri clinice. Explorri
Laterodeviaia mandibular se caracterizeaz prin asimetrie facial generat de
deviaia mentonului cu mandibula aflat n ocluzie. Intraoral se pune n eviden
deviaia liniei frenurilor i a liniei interincisive.

Laterognaia se particularizeaz prin asimetrie facial dat de deplasarea
mentonului de partea deficitului de cretere, retruzia labio-mentonier, aspectul
de cdere unilateral a buzei superioare, absena paralelismului liniilor orizontale
faciale (bicornisurale, bipupiiare). Asimetria se agraveaz n poziia n care
cavitatea oral este larg deschis. Examenul intraoral pune n eviden ocluzia
ncruciat de partea afectat.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeaz pe controlul poziiei de repaus a mandibulei, n care
laterodeviaia se corecteaz, n timp ce n laterognaie relaia maxilo-mandibular
nu se modific; n poziia cavitate oral larg deschis, asimetria se accentueaz.
Controlul drumului de nchidere mandibular arat devierea acestuia, n contactul
ocluzal, n laterodeviaie; n laterognatie rmne nemodificat.
Controlul corespondenei frenurilor i a liniei interincisive arat c: n
laterodeviaie vor recula att condilul, ct i incisivii inferiori, n raport cu cei
superiori; n laterognaie avanseaz att condilul mai scurt, ct i incisivii
inferiori, n raport cu cei superiori.

Examenul radiologic
Ortopantomografia ofera date suplimentare despre modificarile la nivelul bazelor
osoase.
Teleradiografia de profil ofera posibilitatea de a observa dedublarea conturului
mandibulei. Este folosita pentru a stabilirea cu certitudine a diagnosticului.
E.M.G. poate s pun n eviden diferenieri n activitatea muchilor propulsori
(dup Chateau, sunt forme clinice cu un prognostic grav).
Computer Tomograf (CT) ofera date suplimentare pentru stabilirea
diagnosticului.
2. Endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu protruzie si
spatiere dentara
=un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor
alveolare si dintilor fata de planul medio-sagital; protruzia procesului dento-
alveolar reflectata inocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia
distalizata) si o posibila ocluzieadanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie
mandibulara.
Etiopatogenie:
- ereditatea
- factorul constituional tipul constituional nordic (danezii)
- rahitismul
- factori locali de dezvoltare
- factori patologici locali
- obiceiuri vicioase
Factori locali de dezvoltare
nc din viaa intrauterin o serie de compresiuni exercitate de ctre poziiile
membrelor ftului asupra masivului facial pot produce compresiuni de maxilar.
Dr. Geormneanu citeaz asimetriile feei nou-nscutului determinate de fibroame
uterine.
Postnatal: cicatrici chirurgicale pe bolta palatin, dup intervenii n anomaliile
congenitale i absena suturii de cretere a maxilarului.

Factorii patologici locali:
- caria dentar
- complicaiile cariei dentare
Obiceiurile vicioase:
- respiraia oral
- deglutiie atipic
- sugerea degetului
- sugerea limbii obicei vicios rar
Acioneaz ca factori determinani prin dezechilibrarea forelor intra- i
extraorale.
Manifestari clinice:
Stare generala:
dezvoltare generala ingreunata
predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faring-
amigdalita, anemie
nivelul O2 din sange este normal - reflexe compensatorii cardiovasculare,
tulburari gastrointestinale, renale, de memorie, de postura, accentuarea
unghiului cranio-cervical
performante scolare diminuate.
Aspect facial:
facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, profil
convex,tegumente palide, pometi stersi, narine pensate, fanta labiala
intredeschisa lasa sa se vada Isuperiori, tulburari gingivale;
in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala, I superiori au smaltul
uscatcare si-a pierdut transluciditatea, sunt proeminenti, spatiati, se
sprijina pe buza inferioara;
buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri, ridicata catre
pragul narinar, pare scurta;
buza inferioara este groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier
lasandsa se vada si o parte din mucoasa orala; muschiul mentalis este
hiperton, prin contractie dandimpresia de barbie dubla.
Examen endooral:
- se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei: baza
apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie
a dintilor);apexurile se inscriu pe un spatiu redus creand impresia de
,,strangulare a arcadei;
- arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM), V (compresie
lanivel I-C), U (compresie la nivel M), trapez (la mandibula), M, W;
- bolta palatina este adanca- foarte adanca (bolta gotica);
- protruzia grupului I superior, retruzia grupului I inferior, protruzia ambelor
grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului
lateral inferior;
- diferite grade de distalizare mandibulara, inocluzie sagitala, ocluzie adanca sau
deschisa uneori ;
- in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale;
- tulburari parodontale incisive: sangerare, tartru, recesiune parodontala;
- tulburari ATM;
Examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii
recurganduse la un act de rupere ,,taiere in foarfece sau plasare a alimentelor in
zona laterala in fragmente mici), fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras
gingival dizgratios, fonatia,autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la
nivelul I superiori;
- explorarea functiei respiratorii
cu obstacole in inspir si expir, hipotonia muschiului orbicular al buzeisuperioare,
hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri, hipertonia buzei
inferioare,hipertonia muschiului mentalis; daca exista incompetenta labiala
aceasta este un factor major de recidiva;
- explorarea functiei de deglutie
limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul
indeglutitie (buza inferioara, buza superioara, mucoasa palatina);
- pozitia de postura a mandibulei- de tip anterior (o pozitie falsa) pt amasca
dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia
mezio-cefalica
Examinari complementare:
Studiu de model forma arcade, IP, perimetrie etc.
Examen fotostatic;
Examen radiologic - evidentiaza dezechilibre de crestere, relatii
scheletaleinterelemente, conexiunea cu partile moi. pe OPG se observa
aspectul caracteristic al regiunii I-C ,,in evantai japonez care compenseaza
insuficienta de baza osoasa; teleradiografia de profil stabileste
diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului.



3. Endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu inghesuire
dentara
= sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu
supraacoperirea grupului incisiv si inghesuiri.
Etiopatogenie
Determinismul anomaliei este genetic, marcat printr-o rat de cretere mai
mare a suturii incisive.
Forme clinice:
- forma uoar, cu tulburri morfo-funcionale i estetice n limitele
tolerabilitii
- forma grav, n care dezechilibrele ocluzale produc tulburri parodontale
Tablou clinic:
Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic, sant labio-mentonier
accentuat, menton proeminent, buze subtiri, ocluzie labiala ferma cu planul
plasat in pozitieinalta pe coroana I superiori, nas proeminent datorita
retroinclinarii;
Examen endooral:
- Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare:
bazaapicala>baza coronara;
- Arcadele pot avea forma de trapez;
- Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare-grave dar cu aspect
tipic
- IC superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata;
- IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor;
- C in vestibulopozitie;
- I inferiori in retro sau proinclinare;
- Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a
Iinferiori;
- Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor
morfofunctionalescheletale (ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor
si a celor inferiori in bolta palatina);
- Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv:
angrenajeinverse PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona
laterala;
Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca)
drum de inchidere normal; miscari de lateralitate imposibil de efectuat in
formele grave;
- tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori
aimandibulei;
- daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona
laterala, mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita
cresterii supraocluziei -> sindrom algo-disfunctional;
- reducerea diametrelor PM sau M, accentuarea curbei Spee;
Dezvoltarea bazelor scheletale clasa a II-a sau rar clasa I; formele moderate
suntcele mai frecvente, dar poate exista si tipul sever clasa II-a; crestere
faciala de tip anterior; baza maxilarului este mare, compensata prin inclinarea
dentara, unghi marcat corono-radicular al IC; inaltimea antero-inferioara a fetei
(Nsa-Gn) este mai mica, unghiul planurilor maxilare (M-Nsa-Nsp) mai redus
decat normal, unghiul goniac este mai mic desi poate fi sinorma.





Bibliografie.
http://medicinadentara.blogspot.ro/2013/03/sindromul-de-compresiune-de-maxilar.html
http://www.scribd.com/doc/149769388/Malocluzii-Clasa-a-II-A-Si-a-III-A
Aurel.Fratu Ortodonie. Ediia .Iai, 2002.
Drago. Stanciu, Valentina Dorob, Ortodonie. Ediia Bucureti,1991
Ovidiu Grivu, Ortodonie, Ediia Timioara,1998
Valentina Dorobi, Drago Stanciu, Ortodonie i ortopedie dento-facial, Bucureti-
2003.
Viorica Milicescu, Examenul clinic n Ortodonie i Ortopedia dento-facial , Bucureti,
Editura Cerma, 1996.