Sisteme si tehnologii deSisteme si tehnologii de

crecre..teretere ..i ngrasare a suinelori ngrasare a suinelor

..Materialul biologic consta din rase si populatii de suine putin ameliorate, si
se
preteaza la exploatarea pe pasuni, pe lnga balti si chiar n paduri. Pentru
ntretinere se folosesc constructii simple, ieftine si fara amenajari interioare
specifice categoriilor de vrsta, sau starilor fiziologice.
..Hranirea animalelor se bazeaza pe reziduuri culinare si putine concentrate, la
care se adauga, pe timp de vara, resurse furajere locale ca: masa verde,g ,p p ,
j ,
colete de sfecla, iar pe timp de toamna-iarna: dovleci, gulii, cartofi si ocazio
nal
ghinda, jir etc.
..Potentialul productiv al animalelor este utilizat doar partial; bune rezultate
sunt
nregistrate atunci cnd scroafele sunt date la monta n toamna, urmnd ca
fatarile sa aiba loc primavara, asa nct tineretul sa beneficieze de conditiile de
mediu relativ prielnice din sezoanele calduroase.
..Sacrificarea se face la nceputul sau n cursul iernii, cnd animalele au masa
corporala de cca. 130 kg sau mai mult, deci dupa 10-12 luni de la nastere n
cazul raselor tardive vrsta de sacrificare se poate prelungi la 15-16 luni.
Sistemul de semiintensiv
Sistemul de exploatatie semiintensiv este
adoptat de catre majoritate gospodariilor
populatiei, de unele sectoare anexa ale
unitatilor agricole de productie si de alte
ntreprinderi economice.
n aceste categorii de exploatatii se fac
unele investitii, mai ales pentruunele investitii, mai ales pentru
exploatarea normala a scroafelor si
ntretinerea adecvata a tineretului ntarcat
constnd din boxe de fatare-alaptare,
boxe pentru purcei ntarcati si spatii
pentru ngrasare.
Materialul biologic consta din scroafe
metise procurate de la unitatii
specializate cu potential productiv destul
de ridicat. Se pot utiliza si suinele din
rasele: Bazna, Marele alb, Alb romnescde carne, precum si metisi.
Sistemul de exploatatie
intensiv-industrial
Hranirea se face cu nutreturi
combinate complete si cu nutreturi
suculente (masa verde, sfecla,
cartofi, dovleci).
Indicatorii de productie se limiteaza
ntre 200-250 g SMZ la tineret si
ntre 200 250 g SMZ la tineret si
ntre 350-450 g la porcii grasi, asa
nct masa corporala de 100-110 kg
se realizeaza
la vrsta de 280-290
zile.
Prin acest sistem de crestere nu se
asigura o ritmicitate constanta pe tot
parcursul anului n ceea ce priveste
livrarea livrarea suinelor pentru
taiere, dar constituie o activitate
anexa importanta la nivelul unei

gospodarii particulare sau asociatii

familiale.
Cresterea si ngrasarea suinelor n sistem intensiv-industrial constituie
metoda cea mai moderna de organizare si de desfasurare a activitatii
de productie n vederea obtinerii unor cantitati sporite de carne n
conditii de rentabilitate.
Elementul principal, care da caracterul industrial al productiei, este
fluxul tehnologic ce asigura ritmicitate, constantasi sincronizare,
indiferent de sector si de sezon.
Notiunea de flux tehnologic nglobeaza
un ansamblu de metode
procedee si operatiuni care sunt nlantuite ntr-o anumita ordine,
respectnd cerintele organismului animal, pentru care se folosesc o
gama larga de adaposturi, utilaje si instalatii.
n general, se urmareste valorificarea ntregului potential biologic al
suinelor, precum si utilizarea ct mai rationala a mijloacelor materiale
si a fortei de munca.
Schema fluxului tehnologic.
Activitatea de productie din compartimentul sau sectorul de cresa se
declanseaza odata cu preluarea purceilor ntarcati din maternitate si se
continua cu cresterea acestora pna la vrsta de 90-105 zile, cnd au
masa corporala ntre 25-30 kgg. Vrsta de ppreluare din comppartimentul
de maternitate este de 37 de zile n unitatile industriale si de 44 de zile
n cele care livreaza reproducatori. n unitatile gospodaresti vrsta de
preluare este de 56 de zile. Greutatea medie trebuie sa
fie de cca. 6,5 kg si de cca. 10 kg la fermele gospodaresti; indivizii cu 2-3
kg mai putin, fata de medie, se constituie n loturi separate si li se
instituie masuri speciale de recuperare, care vor fi tratate ulterior.
Livrare
Tineretul suin care se creste n compartimentul de cresa este denumit
"tineret ntarcat" sau "purcei ntarcati".
exterior.
Sistemele de ntretinere a
tineretului ntarcat
Sistemele de ntretinere a tineretului ntarcat n
compartimentul sau n sectorul de cresa, se pot clasifica
astfel:
-ntretinerea n boxe din compartimentele special
construite pentru aceasta categorie;
-ntretinerea tineretului n continuare n boxe de ftare
-ntretinerea tineretului n continuare, n boxe de ftare
crestere din compartimentul de maternitate.
-ntretinerea tineretului n boxe speciale.
..Boxele de tip pavilionar au fost concepute si construite ntre anii
1962-1964, n unitatile de tip industrial de la noi din tara, si aveau o
suprafata de cca.19 m2, asigurnd cazarea a cca. 40 de purcei
ntarcati (0,45 m2/animal), ceea ce a constituit o risipa de spatiu
construit, urmnd ca ntr-o etapa ulterioara sa se cazeze 55 de
purcei (0 35 m2/animal) purcei (0,35 m /animal).
Pardoseala era compacta pe toata suprafata si confectionata
din caramida
pe cant prinsa n lapte de ciment, despartiturile
laterale din dulapi de beton armat cu interspatii, iar hranitorile
din tabla zincata. Hranitorile erau prevazute cu despartituri ale
jgheabului si plasate spre aleea de serviciu; opus se gasea un
jgheabului si plasate spre aleea de serviciu; opus se gasea un
gratar de fonta peste o gura de canal (0,25x0,25 m), iar
alaturat erau amplasate adapatori tip cupa cu clapeta.

Acest tip de boxa nu poseda zona de gratar pentru defecarea

si urinarea animalelor, ceea ce a afectat microclimatul din
compartiment si reducerea productivitatii muncii, alaturi de o
mare risipa de spatiu n prima faza de crestere. Initial, n
aceste boxe, furajele combinate s-au administrat si pe
pardoseala.
Tehnologia de crestere n baterii s-a introdus n anii 1975-1976,
urmnd ca n 1978 sa
se generalizeze la toate unitatile
industriale pentru cresterea si ngrasarea porcinelor.
Motivul principal pentru aceasta solutie constructiva de
cazare a tineretului ntarcat l a constituit folosirea mai
cazare a tineretului ntarcat l-a constituit folosirea mai
eficienta a spatiului construit. Pentru nceput, custile
organizate n baterii, au fost amplasate pe un singur nivel,
apoi pe 2 nivele, uneori chiar pe 3 nivele spre centrul
adapodstului.
Custile aveau dimensiuni foarte diferite si, legat de aceasta,
asigurau cazarea n fiecare cusca a unor efective reduse si
variabile de tineret porcin, nsa
pe ntregul adapost efectivul
s-a marit considerabil.
Bateriile cu un singur nivel-au fost asezate pe doua sau mai multe rnduri n compar
timent,
suspendate cu 15-20 cm fata de pardoseala. Suspendarea,
deasupra pardoselii, se facea pe cadre confectionate din teava sau
din cornier, pardoseala custilor fiind prevazuta cu plasa de srma
cu grosimea de 2-3 mm si ochiurile de 10x10 mm.
Aceasta solutie a mbunatatit regimul termic cu 3-4 C, fata
de aceasta solutie a mbunatatit regimul termic cu 3 4Cfata de
pardoseala si a izolat animalele de fecale, limitndu-se infestarea
cu Escherichia coli si alte bacterii nedorite.
Capacitatea de cazare pe compartiment a crescut cu 40-50%,fata
de tipul pavilionar, deoarece n prima faza s-au prevazut fiecarui
purcel 0,15 m2. Custile aveau, n general, dimensiunile de 1x2 m,
fiind echipate cu 2 adapatori tip suzeta sau pipa, iar peretii
despartitori erau confectionati din panouri metalice detasabile,
pentru a usura manipularea purceilor la depopulari. Dejectiile se
dirijau n spate, prin amplasarea sub pardoseala a unor panouri
nclinate spre canalele de colectare a lor.
ntr-o etapa ulteriora, bateriile de custi au fost amplasate
deasupra unor canale, sau fose, cu perne de apa; nivelul apei
reglndu-se cu ajutorul sifoanelor sau sibarelor. In aceasta varianta
umiditatea s-a redus mult, deoarece si suprafata de evaporare s-a
micsorat, pe lngga o importanta economie de apa pentru spalare.
Custile au fost confectionate din plasa de srma zincata montate pe
cadre de cornier.
n ambele variante hranitoarele erau confectionate din tabla zincata,
avnd jgheabul mpartit n fronturi de furajare prevazute sub ele, cu
o mica zona compacta, pentru limitarea risipirii nutretului.
Aceste custi, organizate n baterii, au asigurat sporuri medii zilnice
mari (de cca. 400 g), au redus mortalitatea (la cca. 4%), nsa aveau
functionalitatea in timp redusasi o manipulare destul de greoaie a
animalelor la populare si depopulare.
Boxe pentru tineret suin
amplasate deasupra canalelor
Datorita numarului sporit de animale din compariment a necesitat
si o reglare fortata
a microclimatului, n special a ventilatiei, deci
consumuri mari de energie electrica.

ncurajati de rezultatele productive, ulterior s-au confectionat

baterii de cpe cu dimensiunile si organizarea
baterii de cuusstiti pe 2 nivele 2 nivele, cu dimensiunile si organizarea
interioara aproape asemanatoare cu cele descrise anterior si
amplasate pe centrul constructiei, unde si naltimea, permitea.
Dejectiile de la etajul superior erau colectate de perna de apa,
realizata de o tava interpusa
ntre cele 2 nivele. Noxele se
colectau prin montarea unui sistem de tubulaturi sub gratarele
ambelor etaje, extragerea acestora fcndu-se fortat cu ajutorul
unui exhaustor.
Baterii de boxe pentru tineret
suin cu doua nivele
Bateria de custi cu 2 nivele a fost omologata n 1978, avnd
urmatoarele caracteristici: latimea de 1,6 m, lungimea de 1,6 m,
suprafata de 2,5 m2, naltimea de 0,60 m, iar naltimea celor 2
nivele de 1,6 m. Capacitatea de cazare n faza I (37-75 zile) a fost
de 18 purcei ntarcati iar n faza a II-a(75-105 zile) de 8 animale
de 18 purcei ntarcati, iar n faza a II a (75 105 zile) de 8 animale.
Deci la vrsta tineretului de 75 de zile, jumatate din efectivul unui
compartiment se va popula, efectundu-se si o noua lotizare, n
vederea afluirii unui nou compartiment care din timp a fost spalat,
dezinfectat, spalat si adus la parametrii optimi pentru categroia 1530
kg. Prin urmare, o serie de purcei se ntretineau cca 40 de zile n
faza I si cca 30 de zile n faza a II-a. Apa se asigura prin adapatori
de tip pipa, iar administrarea furajelor prin hranitorile semiautomate,
aprovizionate prin telescoape din material plastic, racordate la
instalatiile de tip TN-60.
Aceasta varianta a permis cazarea unui numar foarte mare de
tineret ntarcat pe compartiment, nsa manipularea animalelor de la
etaj se facea greoi, alaturi de un consum ridicat de metal. Peretii
laterali si hranitorile erau detasabile, asa nct la depopulare tot
rndul de custi se transforma ntr-un culoar plin cu animale ce
corespondea cu camera de legatura, iar pentru custile de la etaj s-a
prevazut un topogan, sau rampa, pentru dirijarea si coborrea
grasunilor direct n remorcile tehnologice.
n general, s-a renuntat la plasa de srma, apelndu-se la panouri
cu bare de otel rotund, sudate pe cadre de teava zincata, sau
cornier. Ulterior, barele gratarelor s-au confectionat si din platband
pe cadre de teava sau cornier, iar hranitorile din tabla zincata (cu
grosimea de 1 mm) poseda marginea superioara a jgheabului
rasfrnta
n interior pentru a se evita risipa de furaje.
Necesarul ridicat de energie electrica pentru reglarea fortata a
microclimatului si consumul mare de metal a determinat ca, din 1985,
sa se renunte la cazarea purceilor, mai ales n faza a II-a, n baterii de
custi metalice.
n aceasta noua varianta, pentru faza a II-a, tineretul ntarcat se
crestea n boxe obisnuite, de la 10-12 kg si pna
la greutatea de 25-35 kg si chiar mai mult. Boxele aveau pardoseala compacta (di
n
caramida) pe cca. 60% si gratar de beton armat pe cca. 40% din
suprafata acesteia.
Zona compacta era situata
spre aleea de serviciu, avnd amplasate
deasupra acesteia hranitorile (pe directia peretelui despartitor), iar
opus avea zona gratarului cu cele 2 adapatori tip pipa amplasate n
colturi.
ntr-o boxa de 3/4 m se cazau ntre 20-25 de animale, fiecareia
revenindu-i cca. 0,35 m2 . Se recomanda ca peretii despartitori sa fie

confectionati din dulapi de beton pe directia zonei compacte si numai

din teava pe directia gratarului.
Boxa la sol cu ncalzire electrica n pardoseala,
constituie ultima varianta de ntretinere a tineretului
ntarcat, nlocuind cu succes bateriile de custi.
ncalzirea se face numai n zona comppacta a
pardoselii, deci local, asigurnd o temperatura de cca.
26-28C, care n primele 10 zile de populare se
considera optima, iar spre final se reduce la cca. 24C.
Dimensiunile boxei sunt variabile, cele mai des
ntlnite sunt de 2x2,4m, important fiind asigurarea
frontului de furajare pentru 30% din animale o
suprafata de 0,20 m 2/ purcel ntarcat n faza I, si o
proportie a gratarului de 40%.
Sectiune prin compartimentul cresa cu
boxe ncalzite electric n pardoseala
Peretii despartitori si hranitorul sunt confectionati
din dulapi de beton armat, iar gratarele de
asemenea. Numarul de animale din boxa nu trebuie
sa deppaseasca 16 ppurcei.
Dupa vrsta de 75 de zile a purceilor si greutatea
de peste 15 kg, nu mai este necesara ncalzirea
pardoselei, cu conditia ca aceasta sa fie
confectionata din caramida
pe cant, iar temperatura
interiorului adapostului de 18-20C.
n multe unitati de tip industrial, dar si n fermele de nmultire si
de hibridare, dupa ntarcarea scroafelor, purceii ramn n
aceleasi boxe pna
la vrsta de 90-95 zile si greutatea de cca.
27 kg. Dupa extragerea scroafei, barele metalice care-i
limiteaza
miscarile sunt ridicate pentru ca purceii sa
se miste
limiteaza
miscarile sunt ridicate pentru ca purceii sa
se miste
n voie. Se diminueaza foarte mult din efectele stresurilor de
ntarcare, de schimbare a boxei, de lotizare si chiar a
personalului de ngrijire. Pe lnga acestea, productivitatea
muncii creste foarte mult (de cca. 3 ori), nsa investitia este
mare, necesitnd de cca. 3 ori mai multe boxe de fatare.
Acest sistem de ntretinere se poate practica si n unitatile
gospodaresti, scroafa extragndu-se la ntarcare, iar
purceii ramnnd pe loc pna n apropierea fatarii
urmatoarei scroafe. Dupa depopulare, igienizarea si
dezinfectia trebuie sa
fie foarte minutios executate pe
dezinfectia trebuie sa
fie foarte minutios executate, pe
lnga unele lucrari de reparatii.
Indiferent de sistemul de ntretinere, pe parcursul
perioadei de cresa purceii nu se lotizeaza, ci doar se
extrag indivizii cu cresterea ntrziata, cei bolnavi sau cu
dificultati de comportament (care musca urechile, cozile
etc. sau defeca si urineaza n toate zonele boxei). Acestia
se cazeaza n boxe separate, cele mai expuse vederii
personalului de ngrijire si cu microclimat favorabil.
Microclimatul din cresa
..n sectorul de cresa microclimatul este reglat cu ajutorul unor instalatii

adecvate, asa nct parametrii sa fie ct mai constanti, indiferent de

sezon.
..Temperatura n primele zile de populare trebuie sa fie apropiata de
cea a compartimentului de maternitate, de 22-24C, n interiorul
adapostului si de 26-28C, la nivelul patului cald din pardoseala. Dupa25-30 zile,
temperaturile pot sascada cu 2-3C si chiar se poate
renunta la ncalzirea pardoselei.
..De mentionat ca, suprafata patului cald trebuie sa asigure o zona de
odihna pentru cca. 12 purcei pe m2, n decubit lateral. Instalatia de
ncalzire electricaa patului cald este identica cu cea prezentata n
sectorul maternitate.
..Umiditatea relativatrebuie sase ncadreze ntre 55-70%, valori
realizabile daca nu se spala zilnic pe toata suprafata zonei compacte a
pardoselei, daca adapatorile nu sunt defecte, daca evaporarea de la
suprafata apei din canale este limitata printr-o peliculade ulei mineral
si dacasupraplinul este preluat prin sifonare.
Microclimatul din cresa
..n sectorul de cresa microclimatul este reglat cu ajutorul unor instalatii
adecvate, asa nct parametrii sa fie ct mai constanti, indiferent de
sezon.
..Temperatura n primele zile de populare trebuie sa fie apropiata de
cea a compartimentului de maternitate, de 22-24C, n interiorul
adapostului si de 26-28C, la nivelul patului cald din pardoseala. Dupa25-30 zile,
temperaturile pot sascada cu 2-3C si chiar se poate
renunta la ncalzirea pardoselei.
..De mentionat ca, suprafata patului cald trebuie sa asigure o zona de
odihna pentru cca. 12 purcei pe m2, n decubit lateral. Instalatia de
ncalzire electricaa patului cald este identica cu cea prezentata n
sectorul maternitate.
..Umiditatea relativatrebuie sase ncadreze ntre 55-70%, valori
realizabile daca nu se spala zilnic pe toata suprafata zonei compacte a
pardoselei, daca adapatorile nu sunt defecte, daca evaporarea de la
suprafata apei din canale este limitata printr-o peliculade ulei mineral
si daca
TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE
NGRASATORIE
n general, prin tehnologia de ngrasare aplicata, se
urmaresc obiectivele:
realizarea unor sporuri medii zilnice mari, cu consumuri
specifice de furaje reduse;p j
reducerea perioadei de ngrasare si utilizarea eficienta a
spatiului construit;obtinerea unor randamente ridicate la sacrificare si a
unor carcase de calitate superioara.
Avndu-se n vedere ca, n sectorul de ngrasatorie,
principalul factor care conditioneaza rezultatele de productie
si apoi economice este alimentatia, aceasta se va trata cu
prioritate.
Metodele de ngrasarefinisare
a suinelor
n general, prin tehnologia de ngrasare aplicata, se
urmaresc obiectivele:
..realizarea unor sporuri medii zilnice mari, cu consumuri
specifice de furaje reduse;p j
..reducerea perioadei de ngrasare si utilizarea eficienta a
spatiului construit;
..obtinerea unor randamente ridicate la sacrificare si a
unor carcase de calitate superioara.
..Avndu-se n vedere ca, n sectorul de ngrasatorie,
principalul factor care conditioneaza rezultatele de productie
si apoi economice este alimentatia, aceasta se va trata cu

prioritate.
Metodele de ngrasarefinisare
a suinelor
ngrasarea suinelor pentru
carne
..La ngrasarea pentru carne este utilizat tineretul suin de la
greutatea de 25-30 kg, care este supus cresterii si
ngrasarii pnala greutatea de 110-120 kg, cnd este
livrat pentru taiere. Aceasta variantamai este cunoscutasub denumirea de ngrasare
pentru carne "proaspata",sub denumirea de ngrasare pentru carne proaspata,
deoarece carcasele sunt dirijate pentru consumul imediat.
..La sacrificarea acestor porci, rezulta carcase n care
predomina carnea, n timp ce grasimea nu depaseste 3035%.
Este metoda cea mai eficientadin punct de vedere
economic, deoarece sunt utilizate animale tinere la care se
nregistreazacele mai reduse consumuri specifice de
furaje si cele mai ridicate sporuri de crestere, iar piata
solicita cantitatile cele mai mari.
..Factorii care influenteaza aceasta metoda de ngrasare sunt
numerosi, nsa predomina rasa, alimentatia si sistemul de
ntretinere, toate racordate la conditiile concrete din teren.
..Rasele care se preteaza la acest tip de ngrasare sunt:
Landrace, Marele alb, Hampshire, Duroc, Pietrain etc, nsa cele
mai bune rezultate se nregistreaza la metisii dintre aceste rase,
n special ntre metisii F, (Landrace x Marele alb) si rasa Duroc,
sau metisii F, (Landrace x Marele alb) si rasa Hampshire,
precum si unii hibrizi de mare productivitate.
..n mica gospodarie se cresc si se ngrasa porcinele
apartinatoare la rase si populatii locale, iar n unitatile de tip
industrial se ngrasa numai metisi, avndu-se n vedere
economicitatea actiunii datorate efectului de heterozis.