Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL 1
ZONA GEOGRAFICA MARAMURES
Judetul Maramures este situat n partea de nord - vest a trii, ntre paralelele
4702000 si 4800015 latitudine nordic si meridianele 2205230 si 2500730
longitudine estic, fiind nvecinat cu judetele Satu Mare, Slaj, Cluj, Bistrita Nsud si
Suceava. La nord este delimitat de frontiera Romniei cu Ucraina, rul Tisa formnd granita
natural pe o lungime de 62 km.
Distanta dintre punctele extreme vest si est ale judetului este de 160 km, iar
dintre cele de nord si sud este de 60 km, ceea ce confer Maramuresului o form
alungit n directie longitudinal. n limitele geografice judetul Maramures are o
suprafat de 630436 ha (2,6% din suprafata Romniei).
1.1. Relieful
Relieful judetului Maramures este variat:
- zona montan - 43 %;
- dealuri, podisuri si piemonturi - 30 %;
- depresiuni - 27 %.
Prtile joase ale depresiunilor coboar pn la 135 m pe Somes la Seini si
204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domin
Depresiunea Maramuresului cu peste 1600 m, iar Ignisul (1307 m) se ridic peste
Depresiunea Baia Mare cu aproximativ 1000 m.
Altitudinea medie a principalelor localitti:
- Baia Mare 226 m
- Baia Sprie 358 m
- Sighetu Marmaiei 267 m
- Cavnic 580 m
- Tg. Lpus 331 m
- Viseu de Sus 491 m
- Borsa 657 m
- Somcuta Mare 205 m
- Ulmeni 171 m
- Dragomiresti 439 m
- Slistea de Sus 441 m
1.2. Clima
Judetul Maramures are un climat temperat-continental moderat, care se diferentiaza
in doua zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni
intramontane (Depresiunea Maramures) si zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300
pana la 800, cu un topoclimat de depresiuni submontane.
Climatul montan, influentat de masele de aer subpolar, se caracterizeaza prin veri
scurte si ierni lungi de 7-8 luni. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 la -6 grade
Celsius in Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Tibles.Temperatura medie in lunile
Inuarie,-10 la -6 grade Celsius,temperatura medie in iulie, 8 la 12 grade Celsius,numarul
zilelor fara inghet de 80-120. Precipitatiile medii anuale, 1000-1400 mm sunt in cea mai mare
parte a anului sub forma de lapovita si ninsoare (la peste 1.700 m altitudine).
2
Muntii Gutai-Ignis au o clima mai moderata,sub influenta maselor de aer din vest,cu
temperaturi medii anuale de 2 la 6 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet 120-150.
Precipitatiile medii anuale 1.000-1.200 mm, iar zilele cu strat de zapada 100-150.
Depresiunea Maramures, la adapostul Muntilor Rodnei si Maramuresului, ce formeaza un
paravan in calea curentilor de N-E, atenueaza asprimea iernilor, determinand un climat mai
moderat, temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius.
1.3. Flora si fauna
n judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna:
- 258 specii de flora (7 specii din ncrengatura Briophyta, 18 specii din ncrengatura
Pteridophyta, 11 specii din ncrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din ncrengatura
Angiospermatophyta);
- 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia,
230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).
Din punct de vedere fitogeografic, dupa S. Rivas Martmez, acest teritoriu apartine
imperiului Holarctic, regiunea Eurosiberiana, provincia Carpatica, districtul Est-Carpatic.
Compozitia floristica a acestor munti (elementele floristice) atesta raionarea lor n
aceste
unitati
floristice.
Cercetarile botanice ntreprinse pna n prezent evidentiaza ncadrarea acestui
teritoriu n complexul general al florei Carpatilor, avnd o flora caracteristica Carpatiior
Orientali, cu o biodiversitate ridicata.
n flora bogata a acestor munti exista numeroase specii, cu o raspndire foarte larga
n regiune sau n tara, nsa cuprinde si un numar nsemnat de raritati floristice.
Se remarca n teritoriul parcului numarul relativ mare al elementelor endemice (26)
caracteristice Carpatilor ca: Achillea schurii, Aconitum hosteanum, Aconitum moldavicum.
Aconitum romanicum, Armeria pocutica, Campanula carpatica, Campanula rotundifolia ssp.
polymorpha, Cardamine glanduligera, Cardammopsis neglecta, Centaurea carpatica,
Chrysosplenium alpinum, Dianthus tenuitblius, Dianthus carthusianorum ssp. floraandercoiani, Erysimum wittmannii ssp. transsilvanicum, Festuca carpatica, Genista tinctoria
ssp. oligosperma, Heracleum carpaticum, Hieracium kotschyanum. Leucanthemum
waldsteinii, Melanpyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Phyteunia vagnen. Poa granitica
ssp. disparillis, Pulmonaria rubra ssp. filarszkyana, Silene nutans ssp. dubia, Trisetum fuscum.
Aceste elemente sunt formate n diferite etape fitoistorice si pastrate pna n prezent.
Ele sporesc substantial valoarea botanica a acestui masiv si imprima o nuanta particulara
florei Muntilor Maramuresului.
Clima continental - temperata din zona studiata, relieful de deal si de munte pe care
s-au format n general soluri specifice - argiluvisoluri , cambisoluri si spodosoluri - au
favorizat formarea unor tipuri de padure constituite n general din fgete, goruneto fagete si
molidisuri,
precum
si
unele
specii
de
amestec.
Pe teritoriul studiat, cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:
- fget montan pe soluri scheletice cu flora de mull
- amestec de fag si rasinoase pe soluri schelctice
- fget de deal cu flora de mull
- fget cu Festuca drymeia
- molidis cu Luzulla silvatica
- amestec de rasinoase si fag cu Festuca drymeia
- fget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull
- gorunet cu flora de mull
Reptilele sunt reprezentate pna n prezent prin 6 specii care sunt: soprla de cmp
(Lacerta agilis), soprla de munte (Lacerta vivipara), nprca (Anguis fragilis), sarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre care,
doua specii sunt trecute n lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima). Dintre reptile
cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fnetelor montane este
soprla
de
munte
(Lacerta
vivipara).
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice
pentru Romnia - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao urogallus),
ierunca(Tetrastes bonasia) ct si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si
padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Lnga cursurile de ape sunt
instalate specii caracteristice ca : mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa
hypoleucos), codobatura dc munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba).
n fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos),
muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. n padurile de amestec apar si speciile specifice
paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus
ater),
etc.
n padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: cocosul de munte
(Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia
curvirostra),
scatiu
(Carduelis
spinus),
etc.
Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe lnga alte specii de pasari rapitoare care
cuibaresc n padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul
pasarar
(Accipiter
nisus),
vnturel
rosu
(Falco
tinnunculus),
etc.
Dintre speciile de pasari nca prezente n zona cu populatii viabile unele figureaza n
lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides
tridactylus,
Corvus
corax,
etc.
Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute n Cartea
Rosie a Europei ca rsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul
(Ursus arctos), vidra (Lutra lutra), care au disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un
areal restrns, n fauna Europei.
In muntii Rodnei fauna este bogata in specii unele ocrotite cum ar fi: capra neagra,
ursul, agvila de stanca, rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes
ginegetic. In apele repezi traiesc pastravul, lipanul, si boisteanul. Aici exista pastravarii si
numeroase cabane de vanatoare pe aproape toate vaile principale.
Vegetaia i fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii n functie de
altitudine, unele avand caracter endemic munilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine
reprezentate, prezentnd o mare varietate n funcie de altitudine: n zona alpin de capra
neagr, marmota, acvila de stnc, n jnepeni de cocoul de mesteacn, iar n pdurile de
conifere de rs, cocoul de munte, ursul brun, cerbul carpatin i altele. In rurile de munte,
Tisa, Vieu, Ruscova i Vaser, alturi de pstrav i lipan triete cea mai valoroasa specie de
salmonide, lostria.
1.4. Resurse naturale
1.4.1. Resursele naturale neregenerabile.
n judetul Maramures se gsesc acumulri de minerale cu compozitii diferite,
constituite n zcminte de substante minerale utile metalifere. Cele mai importante
resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de:
- minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Bita, Herja, Baia Sprie, Suior,
Cavnic, Biut, Poiana Botizii, Tibles, Baia Borsa (Gura Bii, Colbu, Burloaia, Dealu Buctii)
si Viseu (Mcrlu, Novicior);
- mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu (Mcrlu si
Catarama);
- mineralizatiile auro argentifere de la Ssar, Valea Rosie, Dealu Crucii, Suior, Bita;
- acumulrile de minereu de fier si mangan de la Rzoare;
- depozitele de bentonit de la Rzoare si Valea Chioarului;
- acumulri de sisturi bituminoase n raza localittilor Viseu, Borsa, Scel, Tg. Lpus;
- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatr spart n
diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri n albiile majore ale rurilor
Somes, Lpus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.
1.4.2. Resursele naturale regenerabile.
Resursa de ap. Regimul precipitatiilor determin, la nivelul judetului Maramures, o
retea hidrografic bogat si dens, nsumnd o lungime de peste 3100 km, n medie
0,5-0,7 km/km2.
n zona alpin scderea debitelor se datoreaz perioadelor ndelungate de
nghet (6-7 luni pe an), prezentei circurilor si vilor glaciare datorit crora pe
suprafete ntinse se dezvolt numai cursul principal al rului, ct si efectului
cumpenei de ap, unde se resimte lipsa unei retele de ruri cu scurgere permanent.
n zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate
contribuie la o fragmentare mai intens a reliefului. Aici exist ape freatice din
abundent, care asigur alimentarea cu ap a rurilor mici. Alimentarea pluvial este
caracteristic mai ales n lunile mai iunie, cnd n regiunile depresionare au loc viituri destul
de mari.
Reteaua hidrografic se nscrie n dou bazine hidrografice distincte - Tisa si
Somes separate de lantul muntos vulcanic Guti Tibles si muntii Rodnei, care
formeaz o ax ce strbate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
Dintre principalele localitti ale judetului, Baia Mare se alimenteaz din surs
de ap de suprafat, Cavnic din surs de suprafat si partial din subteran, Sighetu
Marmatiei, Viseu de Sus, Tg. Lpus, Seini, Baia Sprie si Borsa din surse de ap
subterane.
1.4.3. Resursa de sol
nvelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el reflectnd
caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaz formarea sa. Se remarc
printr-o ntindere mai mare urmtoarele tipuri genetice:
- Soluri brune argilice
- Soluri brune podzolice
- Soluri podzolice argilo-iluviale
- Soluri pseudogleice
- Soluri brune acide
- Andosoluri
- Soluri gleice
- Soluri humico-silicatice
- Litosoluri
- Aluviuni si soluri aluviale
- Regosoluri
Din suprafata total a judetului de 6304,36 km2, suprafata agricol reprezint
49,4%, pdurile 45,9%, apele 0,9% si alte suprafete 3,8%.
Flora spontan este bine reprezentat pe ntreaga suprafat a judetului,
avnd o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaitul muntilor Rodnei
Lychnis nivalis si Melampyrum Saxosum).
Pdurile reprezint una din principalele bogtii ale judetului. Suprafata total
a pdurilor este de 289179 ha.
Repartitia solurilor pe categorii de folosint are urmtoarea structur:
- Teren agricol: 311155 ha (49,36 %)
- arabil: 83998 ha
- psuni, fnete: 220773 ha
- vii: 230 ha
- livezi, grdini: 6154 ha
- Teren neagricol: 319281 ha (50,64%)
- pduri: 289179 ha
- suprafata construit: 11380 ha
- ape de suprafat: 5650 ha
- ci de comunicatie: 6287 ha
- altele: 6785 ha
La nivelul judetului Maramures sunt inventariate urmtoarele suprafete cu
restrictii ale calittii solurilor:
- terenuri poluate 30000 ha
- terenuri cu exces de umiditate 64800 ha
- terenuri acide (pH < 5,8) 212300 ha
- terenuri srturate 125 ha
- erodate de ap 170000 ha
- cu eroziuni de suprafat semnificative 170000 ha
- cu eroziuni de adncime 37000 ha
- altele 2100 ha
2600 lucrari reprezentative de pictura, sculptura, grafica, si arta decorativa ale clasicilor
picturii romanesti, ale artistilor plastici contemporani.
Muzeul de etnografie si arta populara cuprinde o expozitie in aer liber. Prima,
cuprinde o bogata si variata colectie de obiecte care reflecta pe de o parte cultura materiala,
fiind legata de principalile ocupatii ale populatiei judetului: agricultura, pastorit, albinarit,
viticultura, lucrul la padure, mestesuguri, pe de alta parte cuprinzand obiecte reprezentative de
arta populara incepand cu secolul al XVIII-lea: instalatii, inventar agricol, anexe gospodaresti
tehnice: mori, valtori, prese de ulei reflectand viata satului din cele patru zone etnografice:
Maramures, Lapus, Chioar, Codru. Expozitia in aer liber cuprinde 9 gospodarii mobilate si
inzestrate cu obiectele specifice zonei de unde provin,o biserica din lemn construita in 1630 si
doua instaletii termice rurale.
Muzeul de mineralogie este cel mai mare muzeu regional de acest fel din Europa.
Colectia muzeului este construita din peste 15.000 de esantioane minerale si roci, toate
provenind din regiunea Baia Mare. Dintre acestea peste 1000 sunt expuse in cadrul expozitiei
permanente.
Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei cuprinde bogate si variate elemente
de cultura materiala si arta populara dezvaluite de istoria milenara a Maramuresului fiind
organizat pe trei sectii: sectia de etnografie cuprinde colectii de masti, covoare, port popular,
cioplituri din lemn, ceramica veche, unelte si podoabe casnice; sectia de arhitectura populara
cuprinde inventar agricol, case taranesti, anexe gospodaresti, porti; sectia de stiinte naturale
cuprinde o bogata colectie de pasari si un ierbar al florei maramuresene cu peste 15.000 de
planse.
In timpul fluxurilor turistice de vara de la muzeul Maramuresan se organizeaza
ateliere care executa produse de arta populara (tesaturi, broderii, ceramica, cojocarie) de catre
mesterii populari cei mai vestiti.
Vechea inchisoare din Sighetu Marmatiei a devenit dupa 1989 Muzeu al Gandirii
Arestate si Centru International de Studii asupra Totalitarismului, loc de reculegere si omagiu
pentru numeroasele personalitati politice, istorice, culturale si bisericesti epurate datorita
ostilitatii fata de regimul instaurat in martie 1945.
De muzeul judetean apartin si casele memoriale ale unor personalitati ale culturii
romane.
In Basesti, localitatea natale a lui Gheorge Pop de Basesti, om politic si participant
activ la pregatirea si infaptuirea Unirii de la 1918 se afla casa memoriala a acestuia in care
este amenajat si muzeul de etnografie si arta populara codreneasca.
Localitatea Sisesti este legata de numele marelui luptator pentru unorea Transilvaniei
cu Romania, Vasile Lucaciu, numit parohul bisericii din localitate in 1885. Casa memoriala
Vasile Lucaciu pastreaza scoala construita in anul 1905 si casa in care a locuit.
In localitatea Giulesti este amenajata Casa memoriala Ilie Lazar , casa de lemn cu
acoperis ca de biserica, ridicata in anul 1826 si transformata intr-un pios omagiu dedicat
vrednicilor infaptuitori ai Romaniei Mari.
Casa memoriala si bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate in localitatea natala
Tohat.
In localitatea Baita se poate vizita Casa memoriala a poetului-erou Ion Sugariu.
In Moisei langa monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria celor 31 de persoana
impuscate la octombrie 1944 se afla Casa memoriala ce contine documente si marturii ale
tragicelor evenimente.
In Sighet, Casa memoriala Dr.Ioan Mihalyi de Apsa este dedicata primului
academician maramuresan al Academiei Romane. Casa are la parter o galerie de arta, iar la
etaj o expozitie istorica si camere memoriale. Tot in Sighet pot fi vizitate casele memoriale
Alexandru Ivasiuc si Gheorghe Chivu , marcate de placi memoriale.
10
In parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmatiei numit Gradina Morii se afla
cativa arbori seculari, un strand natural in apele Izei, complexul hotelier Marmatia. Dealul
Solovan situat in apropierea parcului reprezinta un loc de belvedere si totodata loc propice
pentru practicarea sporturilor de iarna.
1.5.6. Patrimoniul turistic etnografic
Sub raport etnografic si folcloric in judetul Maramures se disting patru zone numite
tari : Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Chioarului, Tara Codrului. Puternic
individualizata si mai conservatoare este prima. Chioarul si Codrul pot fi considerate de
tranzitie, cu numeroase elemente comune cu centrul si sudul Transilvaniei, iar in Lapus se
face simtita influenta tinutului invecinat al Nasaudului.
Renumita prin elementele de etnografie si folclor, constituie una din putinele zone in
care s-au pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta originalitate: case, porti,
unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie,
vechime si desfasurare. Toate acestea sunt intalnite mai cu seama in asezarile de pe vaile
Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului multe din ele sunt adevarate
muzee in aer liber.
Traseele cele mai frecventate pentru valorile ernografice si folclorice sunt:
a) vaile Marei si Izei
b) Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce poate fi continuat, peste pasul Huta, in pitoreasca
si nu mai putin importanta Tara Oasului.
De mare interes turistic sunt locuintele si constructiile anexe, caracterizate prin
ingeniozitatea, eleganta liniei si varietatea decoratiei. Dintre casele taranesti declarate
monumente istorice, se mai pastreaza si azi casa de lemn a lui Codrea Ion din satul Berbesti,
nr.123 si casa de lemn a lui Tiplea Dumitru din satul Feresti, nr: 82. Localitatile care se
remarca prin frumusetea si particularitatile arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de pe
Valea Cosaului: Feresti, Calinesti, Sarbi, Budesti.
Un element decorativ de mare originalitate al satelor maramuresene sunt
monumentalele porti durate in stejar, ornate cu frumoase motive puternic reliefate. Motivele
relativ numeroase sunt: funia impletita, pomul vietii, crucea libera si crucea inchisa in cerc,
floarea de helianthus, astragalele, steaua cu cinci raze inchisa in cerc sau intr-o coroana rotata,
cercuri concentrice cu diametre diferite, bare verticale si inclinate, vase de flori, sarpele si linii
serpuite, pasari, schita unei figuri omenesti ori maini deschise.
Numarul portilor existente in zona depaseste cifra de 785. Cele mai frumoase si
reprezentative porti se pot vedea in satele: Mara, Sat-Sugatag, Feresti, Budesti, Vadu Izei,
Nanesti, Botiza, Bogdan Voda, Ieud, Sapanta, Petrova. La Berbedesti se poate vedea troita de
lemn (situata in apropierea casei cu numarul 1), monument datand de la inceputul secolului al
XVIII-lea.
De mare atractie pentru turisti este comunta Sapanta, pastratoare de traditii, datini,
tesaturi si folclor.
Tesaturile de casa, confectionate din canepa, bumbac si lana se disting prin motivele
geometrice ale ornamentatiei, iar armonia culorilor confera covoarelor, camasilor, zadiilor si
stergarelor o mare valoare artistica.
Portul popular maramuresan, de mare originalitate, este inca bine pastrat, desi
factorii de disolutie actioneaza inevitabil si aici. El se caracterizeaza prin nota de voiciune,
compozitie unitara si armonie decorativa.
Portul femeiesc are camasa confectionata din panza de canepa sau bumbac, cu
ornamente la umar, utilizand broderia in alb sau policroma. Maneca este terminata cu o
manseta mai larga incretita in intregime si brodata. Zadiile, se pun peste poale, in fata si in
12
spate, fiind in acelasi timp un element distinctiv foarte puternic. Au dungile orizontale (rosu,
portocaliu, verde, negru, galben).
Pieptarul caracteristic pentru Maramures, scurt si stramt, se poarta neincheiat.
Decorul este realizat din solzi de lesina sau broderie de lanica dispusa in cercuri, cu tinte
metalice sau oglinjoare. Pe piept au de o parte si de alta un sir perpendicular de ciucuri,
culorile dominante fiind rosie sau visinie.
Portul Barbaresc este mult mai simplu decat cel femeiesc. Vara in Maramures, pe cap
se poarta palarie (pe crestet) cu bordul mic si aplecat in jos, care abia acopera circumferinta
capului si care are pe margine o panglica lata policroma. Pantalonii numiti gatii , sunt largi,
dar mai ingusti decat cei osenesti si mai lungi (pana la jumatatea distantei dintre glezna si
genunchi) si pot avea ciucuri obtinuti din urzeala lasata libera. O caracteristica a portului
barbatesc maramuresan este straita petrecuta pe dupa gat, fie din lana, in tesatura
policroma, fie din panza brodata in general in rosu si visiniu. Chimirul este foarte lat, pana la
30 cm. Pieptarul este fala maramuresanului, permitand o larga desfasurare ornamentala si
cromatica. Este generalizat pieptarul cu ornamentatie pe toata suprafata, Iarna se poarta
caciula, cioareci de culoarea lanei care nu au nici un element decorativ.
Portul popular din judetul Maramures si cu deosebire cel din Maramuresul istoric are
numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime. In afara de functia
utilitara, portul are si o funtie de recunoastere. In general este bine pastrat, mai ales cel de
sarbatoare si de aceea se recomanda ca aceasta zona sa fie vizitata de preferinta in zilele de
sarbatoare.
De mare cautare se bucura ceramica arsa la rosu si nesmaltuita, de Sacel, folosita si
azi pentru trebuintele zilnice sau ca elemente de podoaba in casa. O multitudine de
manifestari folclorice de amploare, devenite traditionale in viata cultural-artistica a populatiei
acestor locuri atrag numerosi turisti din tara si strainatate. Festivalul Datini si obiceiuri laice
de iarna are loc in fiecare an intre 22 si 28 decembrie la Sighetu Marmatiei.
Festivalul folcloric Tanjeaua de Pe Mara desfasurat la Hoteni la sfarsitul lunii
aprilie reia o veche datina (pastrata doar in trei sate: Hoteni, Harnicesti si Sat-Sugatag) care
sarbatoreste munca si harnicia gospodarului care a iesit primul cu plugul la arat.
Festivalul folcloric Sambra oilor din Pasul Huta si manifestarea pastorala
Ruptul sterpelor din localitatea Dragomiresti se desfasoara la inceputul lunii mai si
semnifica monumentul adunarii oilor in turme pentru plecarea la munte si al masurarii
drepturilor (in branza) datorate proprietarilor.
Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusan se desfasoara anual la
Stoiceni.
Targul cepelor se desfasoara anual la Asuaju de Sus si isi are originea intr-o
straveche manifestare folclorica la care se aduna toata populatia din satele din jur si care
oferea tinerilor prilejul de a se intalni, de a se cunoaste, de a stabili o relatie.
13
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII
Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine
intretinuta.
Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru
turisti prin gard si cu acces separat in curte.
Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn.
Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren
de sport cu gazon, o livada si o gradina de legume.
Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese
pentru
diverse
jocuri,
leagane,
balansoare,
sezlonguri.
Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor
domestice (gaini, prepelite, porci, vaci).
Este
disponibila
o
parcare
pentru
8
locuri,
acoperita.
Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa
potabila si canalizare proprie.
Pensiunea Vatra Haiducului va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si
intr-un ambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2
persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de
20 de locuri la masa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces
la bucatarie, living cu semineu.
Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate
traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un
living cu semineu, o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.
Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu
cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena
satelit, terasa, acces internet wireless.
Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.
n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea
i brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n ru
sau chiar n lacul special amenajat din gradina noastra.
Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele.
Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate.
Sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului.
Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc s completeze senzaia de
relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de
tabr.
14
15
16
17
- saun 10p
- jacuzzi 5p
- piscin n aer liber 8p
- piscin acoperit 10p
- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 8p
obiecte
i
echipamente
pentru
sporturilor(schiuri,snii,biciclete,ambarcaiuni,etc.) 8p
- aparat video 2p
- DVD 5p
- anten satelit sau cablu 2p
- calculator cu acces internet 5p
- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 8p
practicarea
18
Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie,
precum si designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.
2.3.2. Dotarea camerelor
Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat
matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala,
televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.
Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu
cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa,
acces internet wireless.
In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De
asemenea in fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu
umerase si rafturi, cate un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.
Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de
centrala proprie cladirii.
Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti
mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape
pulsate pentru baie, un dulap si un cos de gunoi.
Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta
de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4
ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de
cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase
si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.
Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru
deconectare, lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3
masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD
prin cablu . Mobilierul este realizat din lemn de stejar.
Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate
artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de
unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau
nealcoolice.
Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu
acces
la
internet
si
un
telefon.
Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua
plecarii, dupa ora 12.00.
Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna
propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru
barbati, 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.
Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun
remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.
O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de
grade, o faza de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute
fiecare, in functie de organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15
minute.
Sfaturi
pentru
o
sauna
fara
probleme:
Inainte
de
a
intra
in
sauna
mergi
la
toaleta
- Spala-ti bine corpul si uda-ti perul, pentru a evita sa se incinga
- Nu manca mult si nu bea alcool inainte de a merge la sauna
- Demachiaza-te si da-ti jos toate bijuteriile inainte de a intra in sauna
19
CAPITOLUL 3
MENIUL CU SPECIFICUL ZONEI SI PROGRAMUL TURISTIC
20
Sarmale cu mmligu
200gr/150gr
20,00 LEI
Gustari reci:
Gustare rneasc
120gr
8,00 LEI
Preparate tradiionale din porc (tob, jumere, caltabo, sngerete) mpreun cu brnz
telemea, servite cu ceap verde, usturoi i varz murat. La cerere, se poate alctui combinaia
dorit de ctre Dumneavoastr.
Gustare rece simpla
120gr
8,00 LEI
Mezeluri superioare (salam sibiu, unc praga, muchi file) asortate cu brnzeturi de calitate i
cu legume de sezon (roii, castravei). La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre
Dumneavoastr.
Muschiule de berbecu afumat cu pine
70gr
8,00 LEI
70gr
8,00 LEI
100gr
8,00 LEI
Gustare Haiducul
20gr/20gr/20gr/20gr/20gr
Berbecu afumat, telemea, brnz burduf, slnin afumat, ceap rosie
10,00 LEI
21
100gr/70gr
8,00 LEI
250gr
10,00 LEI
10,00 LEI
Omlet simpl
120gr
5,00 LEI
Ou proaspete de gin, btute spum i prjite rapid n ulei fierbinte. La cererea
Dumneavoatr se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.
Ochiuri cu unc
120gr
6,00 LEI
Varianta romneasc a specialitii englezeti "ham and eggs": ou proaspete de gin, prjite
sub form de ochiuri i asezonate cu unc.
Ciorbe
Ciorb de pstrv cu ardei iute si pine
80gr/320gr
10,00 LEI
80gr/320gr/80gr
10,00 LEI
22
80gr/320gr/50gr
10,00 LEI
70gr
8,00 LEI
150gr/100gr
150gr/80gr
24,00 LEI
28,00 LEI
200gr/70gr/150gr
22,00 LEI
200gr/50gr/150gr
28,00 LEI
150gr/150gr
15,00 LEI
150gr/150gr
15,00 LEI
150gr/150gr
150gr/150gr
23
18,00 LEI
18,00 LEI
200gr/150gr
18,00 LEI
150gr/50gr/50gr/150gr
18,00 LEI
Tochitur cu mmligu
100gr/80gr/150gr
Pulp de porc, sos de rosii, mmlig, ou, telemea de oaie
18,00 LEI
200gr/150gr
18,00 LEI
150gr/150gr
15,00 LEI
150gr/150gr
15,00 LEI
150gr/80gr/150gr
18,00 LEI
300gr
7,00 LEI
Salat greceasc
250gr
Salat verde, ceap, ulei msline, rosii, msline, castravei, telemea
12,00 LEI
Ciuperci la cuptor
150gr
9,00 LEI
Orez cu legume
150gr
7,00 LEI
200gr
12,00 LEI
Preparate de sezon
Ciuperci, dovlecei pan, vinete, ...
150gr
9,00 LEI
Garnituri
Cartofi prjii
100gr
4,00 LEI
Cartofi natur
100gr
4,00 LEI
150gr
5,00 LEI
150gr
5,00 LEI
Cartofi rnesti
150gr
5,00 LEI
24
Legume sot
100gr
5,00 LEI
Ciuperci sot
100gr
5,00 LEI
Varz clit
150gr
5,00 LEI
150gr
3,00 LEI
150gr
5,00 LEI
Salate
150gr
5,00 LEI
150gr
5,00 LEI
150gr
Salat de sezon
5,00 LEI
150gr
5,00 LEI
5,00 LEI
Salat greceasc
150gr
5,00 LEI
Castravei verzi,roii,ardei gras,ceap,msline,preparate cu ulei,piper i sare.Se servete cu
telemea i lmie.
Deserturi
Cltite cu branz si stafide / dulcea / ngheat
60gr/50gr
5,00 LEI
180gr
5,00 LEI
Plcint cu mere
180gr
5,00 LEI
Plcint cu Rabarbur
180 gr
5,00 LEI
Rulad de biscuii
100gr
6,00 LEI
Ingheat
Ingheat natural de cas fcut din lapte natural propriu
180gr
7,00 LEI
10,00 LEI
25
Bauturi nealcoolice
Ap plat / mineral
0.5 l
2,00 LEI
Ap plat / mineral
1.00 l
3,00 LEI
Cafea
100 ml
3,00 LEI
Ceai
200 ml
3,00 LEI
Espresso
50 ml
Cappucino
200 ml
4,00 LEI
0.33 l
4,00 LEI
1.00 l
1.00 l
20,00 LEI
20,00 LEI
3,00 LEI
Vin alb
VINUL CASEI
Sauvignon Blanc de Recas
Traminer Roze de Recas
JIDVEI
Riesling
Sauvignon Blanc
Dry Muscat
MURFATLAR
Chardonnay / Pinot Gris
Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc)
0.75 l
0.75 l
0.75 l
20,00 LEI
25,00 LEI
25,00 LEI
0.75 l
0.75 l
20,00 LEI
25,00 LEI
Vin rosu
VIN FIERT
0.25 l
VINUL CASEI
Cabernet Sauvignon de Recas
1.00 l
MURFATLAR
Pinot Noir
Merlot
Cabernet Sauvignon
Sec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon)
6,00 LEI
20,00 LEI
0.75 l
0.75 l
0.75 l
0.75 l
20,00 LEI
20,00 LEI
20,00 LEI
35,00 LEI
0.5 l
4,00 LEI
Bere
Ciuc
26
Silva
Becks
Heineken
Gsser
Silva Black
Stella Artois
Stella Artois fr alcool
Weissbier (Malteser) bere german din gru
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
10,00 LEI
Spirtoase
uic de prune, pere
Afinat
Viinat
Zmeurat
uic fiart
30 ml
30 ml
30 ml
30 ml
30 ml
3,00 LEI
3,00 LEI
3,00 LEI
4,00 LEI
4,00 LEI
De Vnzare:
Produse naturale de cas din producie proprie - Ferma Haiducul
Costi afumat
Crncior afumat
Muschiule porc afumat
Pastram afumat
Telemea
Brnz de burduf
Brnz Tip Feta de oaie
Brnz german semitare de oaie
100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
450 kg
450 gr
3 LEI
4 LEI
5 LEI
5 LEI
2 LEI
3,5 LEI
10 LEI
10 LEI
27
Activitati
traditionale
prepararea
ingrijitul
plecatul
animalelor
cositul
si
recoltatul
adunatul
fructelor
taiatul
- preparatul cozonacilor de sarbatori
desfasurate:
branzeturilor
animalelor
la
munte
lucratul
fanului
mierii
de
padure
porcului
BIBLIOGRAFIE
2. www.cjmm.multinet.ro
3. www.maramuresmuzeu.ro
4. www.gov.ro/presa/afisare-presa.php?idrubricapresa=1&tip=1
Guvernul Romanie Hotarare privind clasificarea structurilor de primire turistice
5. www.turistinfo.ro
6. www.tourismguide.ro
29