BALANTA DE PLATI

Odata cu intensificarea schimburilor internationale, au aparut si s-au dezvoltat oserie de instrumente de inregistrare
sintetica a acestora pe o perioada determinata.Aceste instrumente sunt utilizate de factorii de decizie in vederea
elaborarii politicilorcomerciale, politicilor valutare, strategiilor de finantare pe termen mediu si lung etc.Balanta de
plati externe reprezinta cel mai important instrument de inregistrare acreantelor si datoriilor care apar in schimbul de
marfuri si servicii intre o tara si alta,exigibile intr-o anumita perioada (de obicei un an) precum si miscarile de
capitalproduse in aceeasi perioada.
Structura balantei de plati externe difera de la o tara la alte, insa, in principiu, in aceasta se regasesc posturile care exprima
raporturile cu exteriorul urmarite de Fondul MonetarInternational care, periodic, solicita fiecarui stat fie un exemplar al
balantei, fie anumitiindicatori financiari de analiza. Intrucat la Fondul Monetar International sunt afiliate peste150 de tari
membre, in vederea coordonarii activitatii valutare si financiar-monetare s-aincercat elaborarea unei scheme unice de
balanta. In acest sens, Fondul Monetar Internationala editat un manual[2] pe baza caruia s-a s tabilit o schema de
principiu a balantei de plati externe, manual care a fost difuzat tuturor statelor si care se refera la activitatea
comerciala,schimbarile de capitaluri si miscarile aurului valutar.Potrivit manualului Fondului Monetar International
,b a l an t a d e pl at i e x t er n e reprezinta documentul statistic, intocmit sub forma contabila, care inregistreaza
systematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si valutare intervenite intre rezidentii uneieconomii si restul lumii, in
cursul unei perioade de timp, de regula un an.
Notiunea de balanta a fost lansata initial de mercantilisti in secolul al XVII-lea si reprezentaacel concept teoretic care
asigura relatia intre analiza economica la scara nationala si schimburile cu strainatatea. In anul 1937, in Anglia, a fost
introdusa insa notiunea de marea balanta, care cuprindea, pe langa importuri si exporturi, si incasari provenite din
navluri,cheltuieli militare, venituri din pescuit si chiar fonduri provenite de la cetatenii catolicistabiliti la Roma;Tot in anul
1937, Albert Aftaion propunea o balanta de conturi , definita ca un tablou alcreantelor si al datoriilor rezultate din
schimbul de marfuri si de servicii din cursul anului luatca baza de referinta, dar si cele din trecut, care trebuiau inscrise in
tabelul anului respectiv.Aceasta balanta era destul de complicata din punct de vedere metodologic si al structurii salein
ansamblu si, prin urmare, utilizarea sa ca instrument de analiza era destul de greoaie.Tocmai din aceste motive, in cea de a
doua jumatate a secolului al XX-lea s-a reusit creareaunui model de balanta care putea sa evidentieze fluxurile economice,
financiare si monetareintre teritoriul national de referinta si restul lumii.
Drept urmare, in prezent, balanta de plati a devenit un instrument care furnizeaza omultitudine de informatii
indispensabile pentru analizarea situatiei economice din toate tarilelumii. In balanta de plati isi gaseste finalitatea in
expresie valorica toate activitatile economicesi tehnico-stiintifice, ca si alte relatii pe care un stat le poate avea cu alte
state.
Balana de pli externe este un instrument de nenlocuit pentru a caracteriza o ar n relaiile sale cu strintatea, pentru a
evidenia punctele forte i slbiciunile unei economii n raporturile sale internaionale.
Balanta de plati externe opereaza cu o serie de notiuni specifice, elaborarea sa bazandu-sepe un set de reguli care definesc
agentii, natura tranzactiilor, modalitatea de inregistrare aacestora etc.
Tranzactia
este un concept generalizator utilizat indeosebi pentru a desemna fluxuleconomic care reflecta crearea, transformarea,
schimbul, transferul sau stingereaunei valori economice si care presupune schimbarea de proprietate asupra
bunurilorsi/sau drepturilor financiare, prestarea de servicii sau migrarea fortei de munca si acapitalurilor.
Prin urmare, balanta de plati externe nu utilizeaza notiunea de plati, in acceptiuneagenerala a acesteia, ci pe aceea de
tranzactie, o parte a acestora putand implica siplati, iar alta parte nu.
Balanta de plati externe cuprinde tranzactiile care se deruleaza intre
rezidenti si nerezidenti
, distinctia dintre cele doua categorii neavand la baza nationalitatea saualte criterii legale, ci acceptiunea economica data
acestora. Prin urmare, rezidentiiunei economii sunt:
persoane fizice care isi creeaza o gospodarie in tara;
persoane juridice (intreprinderi, corporatii si cvasicorporatii - sucursale aleinvestitorilor straini directi) autorizate sa
desfasoare activitati in tara;
institutii non-profit;
guvernul si administratia publica locala.
In randul nerezidentilor se numara:
persoanele fizice si juridice straine, care isi desfasoara activitatea in afarateritoriului romanesc;
persoanele fizice si juridice romane care si-au mutat centrul de activitate instrainatate;

filialele si sucursalele intreprinderilor romanesti stabilite in strainatate;

turistii, oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati in Romania.
Aceste concepte sunt necesare deoarece operatiunile valutare luate in considerare la intocmirea balantei de plati externe
sunt numai acelea care au loc intre un rezident si nerezident.
Teritoriul economic al unei tari in care au loc tranzactiile este teritoriul geograficadministrat de guvernul acelei tari, care
poate sa nu coincida exact cu teritoriul dininteriorul granitelor statului (pot exista portiuni de teritoriu economic in
afaragranitelor, dupa cum pot exista enclave economice straine in interiorul lor), teritoriuin care persoanele, bunurile si
capitalul circula liber. In mod concret teritoriuleconomic al unui stat cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale, teritorii din
apeleinternationale asupra carora tara are drepturi exclusive, enclavele teritoriale dinrestul lumii aflate in interiorul
statului.
Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei, care este definit ca fiind suma de banipe care un potential cumparator o
plateste pentru a achizitiona ceva de la unpotential vanzator, ambii parteneri fiind parti independente care efectueaza
tranzactia respectiva din interese pur comerciale.
Momentul de inregistrare al tranzactiilor este momentul schimbului de proprietate sinu cel al efectuarii platii. In mod
concret, momentul inregistrarii s-a convenit afi data la care operatiunile valutare sunt inscrise in evidentele contabile
alesocietatilor bancare.
Balanta de plati externe inregistreaza la activ (in credit) aportul de resurse rezultatedin exportul de bunuri, prestarea de
servicii, incasarea de venituri aferente factorilorde productie care au parasit tara, precum si pozitii financiare reprezentand
reduceriale activelor externe sau cresteri ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (indebit)
scaderea de resurse ca urmare a importului de bunuri, achizitionarii de servicii,platii de venituri aferente factorilor de
productie adusi spre valorificare dinstrainatate, precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale activelor externe
aletarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.
In principiu, balanta de plati externe va fi intotdeauna echilibrata , starea de balantaactiva sau pasiva rezultand din modul
in care se face echilibrarea. Astfel, balanta deplati externe se considera a fi
activa (favorabila) cand echilibrarea se face princresterea rezervei valutare de fonduri financiare sau de credit altor state,
retragereamonedei proprii de pe piata externa. Balanta de plati externe se considera a fi
pasiva (defavorabila) atunci cand echilibrarea se face prin primirea de fondurifinanciare sau de credite, prin iesiri de
moneda proprie sau de moneda straina aflatain rezerva valutara.
n practica economica se utilizeaza doua forme fundamentale de prezentare a balantei de platiexterne: forma standard si
forma de bilant analitic.
Forma standard
presupune nregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale sifinanciare ntr-o structura proprie sau
dupa structura recomandata de FMI.
n vederea asigurarii comparabilitatii ntre tari, FMI a ntreprins eforturi sustinute n vedereaelaborarii unor reguli
standard cu privire la structura si la metodologia de nregistrare adatelor n BPE. Trebuie remarcat faptul ca tarile membre
FMI sunt obligate sa utilizezestructura recomandata. Schema preconizata n manualul FMI cu privire la BPE are
cuprindetrei parti:
- Partea I: Bunuri si servicii, transferurile unilaterale (fara contrapartida);
- Partea II: Miscarea capitalurilor si activele de rezerva;
- Partea III: Corelarea ntre partea I si partea II (erorile si omisiunile).
Forma de bilant analitic
a balantei de plati presupune n plus o utilizare a unor tabeleajutatoare care sa permite o analiza atenta din partea
specialistilor care recomanda politici sistrategii de urmat care sa asigure o pozitionare mai buna n tranzactiile economice
internationale. Aceasta forma de balanta este mult mai detaliata si mai complexa dect formastandard.
Printre cele mai utilizate forme de balanta de plati externe sunt:
oo Balanta de plati globala:
nregistreaza toate operatiunile economice ale uneitari cu restul lumii;
oo Balanta de plati regionala
: nregistreaza toate operatiunile economice ale uneitari cu un grup de tari, uniune economica sau monetara;
oo Balanta de plati bilaterala:
nregistreaza operatiunile economice ntre douatari;
oo Balanta de plati program:

este varianta proiectata pe un orizont de timpviitor, proiectiile referindu-se n principal la contul curent si la investitiile
nete neconomie. n functie de valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi
eventualele deficite de cont curent si care se pot obtine din crediteexterne sau din activele de rezerva;
oo Balanta de piata: are n vedere fluxurile de ncasari si plati n valutanregistrate pe o perioada determinata (de regula
mai mica de un an). n cazul acestei balante sunt nregistrate si previziunile cu privire la ncasarile / platile potentiale.
Principiul de baza de nregistrare a fluxurilor reale si financiare n BPE este acelaal dublei nregistrarim, fiecare furnizare
de resurse reale sau financiare fiind compensata de oncasare. Implicit, orice intrare de resurse reale sau financiare este
compensata de o plata.Daca aceasta compensare nu se produce operatia este considerata a fi un transfer. Daca serespecta acest
principiu, soldul net al tuturor nregistrarilor din balanta trebuie sa fie teoreticegal cu zero. n practica nsa, sistemul de
nregistrare n BPE nu este perfect si deoarecedatele nregistrate sunt obtinute din surse diferite, apar o serie de diferente
valorice care suntreportate ntr-un cont special de erori si omisiuni.Un al doilea principiu se refera la nregistrarea
intrarilor si iesirilor de resurse reale sifinanciare n BPE. Ca n orice balanta ce respecta principiul dublei nregistrari,
exista o pozitie de credit si una de debit pentru fiecare cont si sub-cont din BPE.
Ca regula generala,intrarile de resurse sunt nregistrate n creditul balantei si iesirile sunt nregistrate n debitul balantei
.
Sintetic principalele operatiuni se inregistreaza in BPE astfel :
Intrari CREDIT
Exporturi FOB ,
servicii prestate,
dividente dobinzi salarii incasate,
transferuri unilateral din strainatate ,
capitaluri investite din strainatate ,
credite atrase ,
cresterea activelor de reserve

Iesiri DEBIT
Importuri FOB
servicii platite
dividente , dobinzi , salarii platite
transefruri unilaterale in strainatate
caoitaluri investite in strainatate
credite acordate
diminuarea activelor de rezerva

Dupa cum se poate observa cu usurinta, fiecare tranzactie care da nastere unei intrari de devize este nregistrata n
activul (creditul) BPE si orice tranzactie care genereaza o iesire de devize este nregistrata n pasivul (debitul)
balantei. Exporturile si importurile de bunuri si servicii sunt nregistrate astfel prin prisma fluxurilor de ncasari si
plati pe care le genereaza.
Conform ultimelor recomandari ale FMI n materie de balanta de plati externe, aceasta trebuiesa aiba o structura detaliata
pe patru conturi de baza: contul curent, contul de capital, contulfinanciar si contul de erori si omisiuni, fiecare cont avnd
detalierea sa astfel:
Structura balantei de plati externe :
1. Contul current :
a) Bunuri si servicii :
Bunuri
Servicii
b) Venituri :
Din investitii directe/portofoliu
Din alte investitii (dobinzi)
c) Transferuri curente :
Sector official
Alte sectoare
2. Contul de capital :
Transferuri de capital
Active cumparate / vindute
3. Contul financiar :
Investitii directe
Investitii de portofoliu
Alte investitii( credite externe , imprumuturi FMI)
Conturi de transit
Conturi de cliring/barter
Active de rezerva( aur , DST, valuta )
4. Erori si omisuri

Toate aceste conturi si subconturi au o pozitie de credit si de debit, precum si solduri partialesi totale. Pe ansamblu,
creditul total al balantei de plati trebuie sa egaleze debitul total al acesteia, diferente putnd sa apara doar la nivelul
conturilor intermediare (cont curent, cont decapital sau cont financiar).
n ansamblu, balanta de plati este ntotdeauna si n mod necesar echilibrata, activulfiind egal cu pasivul (respectndu-se
principiul dublei nregistrari). n mod uzual se folosescuneori termeni de balanta de plati excedentara (activa) sau de
balanta de plati deficitara(pasiva), n realitate fiind vorba de un dezechilibru la nivelul unor parti din balanta de
plati(balanta comerciala, contul curent, contul de capital si financiar). Factorii care stau la baza acestor dezechilibre n
balanta de plati externe pot fi factori endogeni sau factori exogeni . n crearea soldului pasiv (deficitar) al balantei
de plati externe factoriiendogeni au un rol fundamental.
Factorii endogeni de destabilizare a BPE:
oo Reducerea semnificativa a exporturilor cauzata de calamitati naturale sau deevenimente fortuite (revolutii, razboaie
civile);
oo Cresterea importurilor pe fondul intensificarii cererii interne;
oo Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor);
oo Diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone (calitate scazuta, preturi ridicate);
oo Scaderea gradului de prelucrare al exporturilor;
oo Deteriorarea climatului de afaceri intern;
oo Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor;
oo Politica comerciala (tarifara / netarifara) ineficienta;
oo Structura pe ramuri a economiei nationale.
Factorii exogeni de destabilizare a BPE:
oo Dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare n structuracomertului exterior;
oo Politica comerciala a altor state (att cea tarifara ct si cea netarifara);
oo Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;
oo Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / disputecomerciale internationale.
Fiind un tabel de sinteza detaliat pe conturi si subconturi analitice elaborate pe o anumita perioada, balanta
de plati permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor reale si financiare ale unei tari cu strainatatea.
Balanta de plati nu este doar o simplanregistrare descriptiva a unor operatiuni comerciale sau financiare, ea furniznd
elementelede diagnostic care permit evaluarea avantajelor si dezavantajelor pe care fiecare natiune le aren schimburile
comerciale cu tarile terte, cu creditorii / debitorii sau cu organismele financiareinternationale.
Din analiza balantei de plati externe si a soldurilor conturilor acesteia se pot trage o serie deconcluzii cu privire la
competitivitatea externa a economiei nationale, n special n ceea ce priveste comertul cu bunuri si servicii.
Pe baza balantei de plati se poate determina deasemenea pozitia investitionala internationala a unei economii care arata
sintetic pozitia net -debitoare / creditoare a unei tari precum si gradul de atractivitate mediului de afaceri
intern pentru investitorii rezidenti si nerezidenti (atunci cnd mediul de afaceri se deterioreaza investitorii si orienteaza
capitalurile catre alte piete mai atractive).
Oferind posibilitatea analizei raporturilor de schimb la nivel macroeconomic, balanta de platise constituie ca un
instrument important n modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe. Atunci cnd apare un dezechilibru cronic
la nivelul balantei comerciale (exporturi mai mici dect importuri), teoretic acesta poate fi redus printr-un pachet de
masuri de natura fiscala (crestere de taxe vamale, facilitati fiscale pentru investitorii straini, subventii,
credite preferentiale) sau de natura comerciala (promovarea si stimularea exporturilor).
n acest sens se poate observa ca soldurile balantei de plati constituie fundamentul pentru oserie de politici
macroeconomice: fiscale, monetare, valutare, comerciale (tarifare sinetarifare) etc.
Deficitele la nivelul balantei de plati externe reflecta o lipsa de competitivitate pe plan extern sau oiesire masiva de
capitaluri straine sau autohtone ca urmare a deteriorarii climatului general deafaceri. Un rol fundamental revine
n acest sens soldului balantei comerciale si al contului curent.Dezechilibrele din balanta de plati externe se pot

rasfrnge asupra economiei interne, genernd perturbatii pe piata valutara (soldul balantei comerciale poate
provoca aprecierea sau deprecierea monedei nationale), pe piata monetara, pe piata creditului, pe piata de capital
etc. n plus o balanta cronic deficitara reduce bonitatea pe plan international, diminund ncrederea creditorilor
internationali n capacitatea tarii n cauza de a-si onora obligatiile de plata ce-i revin.
Sintez: Echilibrul economic general presupune mbinarea echilibrului valutar cu echilibrul monetar i cu echilibrul
financiar. Balana de pli externe este un tablou statistic care nregistreaz ansamblul fluxurilor reale, financiare i
monetare dintre o ar i restul lumii pentru o anumit perioad, lucrnd cu noiuni ca tranzacii, teritoriu economic,
rezident, evaluare i nregistrare fluxuri, sistemul dublei nregistrri. Structura simplificat a balanei de pli externe
include contul curent, contul financiar i de capital, erori i omisiuni. Operaiunile de import-export pot fi evaluate intern
i extern cu ajutorul unor indicatori specifici. Balana de pli externe este influenat de factori de natur endogen i
exogen.
I.
Modalitati si directii de baza de echilibrare a BP a RM.
Vom studia principalele surse de intrari si iesiri de valuta
Exportul si Importul.
Export
Import
1. Optimizarea si rationalizarea
1. Cresterea sectorului productiv, (excluderea exportului
importurilor. identificarea reala a
de materii prime si exportarea produselor finite. )
Ex: ciorapii:))
fluxurilor de import (excluderea
Ex: seminte de floarea soarelui. Diminuarea apoi
cazurilor de neinregistrare a
stoparea exporturilor de materii prime prin prelucrarea
importurilor) optimizam pozitiile
acestora pe teritoriul RM si exportul productiei finite.
de
baza
ale
importului
Ex: strugurii, annual se exporta struguri tehnic 100-125
(carburantii). Trebuie sa analizam
mln tone la pret 1-1,5 lei kg, cu plata peste un an
principalele domenii de utilizare a
2. Extinderea geografiei exportului. Cota fiecarui
resurselor
energetice.
Optimizarea consumului de
beneficiar de exporturi si furnizor extern nu trebuie sa
res. Ex un apartament nou
depaseasca valoarea de 20-25%. In anul 1990 RM
exporta in aprox 60 tari. Acum: aprox 140 tari. O tara
consuma caldura cu 40% mai
trebuie sa aiba cel putin 4 si mai multi parteneri
putin decit apartament de tip
comerciali atit la importuri cit si la exporturi (pentru
vechi. aceasta inseamna o
crearea unei independente si excluderea monopolului).
economisire de cca 250$ pe an.
In 2006 RM a pierdut de la 60 la 160 mln de la
Ex trecerea transport auto la
embragoul impus de FR la vinurile moldovenesti.
consum
econom
de
Diversificarea are ca scop diminuarea pierderilor
carburanti(renovarea mijloacelor
valutare, reducerea dependentei fata de tara
de transport). pt a produce o
monopolista sau monopsonista. De a asigura calitatea
unitate de produs final in RM se
produselor. De a vinde produse la preturi acceptabile pt
consuma de 5 ori mai multa
noi.
energie decit in UE.
3. Trebuie marita calitatea produselor, sa corespunda
RM importa carburanti de 1 mlrd
celor mai exigente cerinte europene. Aceasta
$ pe an. impartind la 5 obtinem
inseamna relatii stabile, locuri de munca stabile etc.
200 mln $. deci economisim
4. Utilizam rational, intrarile de valuta de la rezidentii
800mln $ pe an. Inmultit la 20 ani
nostri.
obtine 16 mlrd $. Aceasta suma
de ex fondarea unei banci ipotecare.
este suficienta pentru a procura
Fondarea unei banci de investitii: sa acorde credite pt
echipament superperformant in
intreprinderi mici si mijlocii. de ex cu producatorii de
toate sectoarele economiei.
2. Iarasi extinderea geografiei
struguri.
exportului si diversificarea. UE
5. Creditele eficientizarea utilizarii creditelor externe de
care beneficiaza RM.
cere de la toate tarile partenere
6. Stoparea si diminuarea exportului materiei prime.
ca sa-si diversifice sursele de
Ex: seminte de floarea soarelui.
aprovizionare
cu
resurse
Struguri tehnici (100-150 mii tone de struguri) exportati
energetice.
3. Eficientizarea
activitatii
in Ucraina.
structurilor vamale in vederea
Stejarul

Piei Turcia si Italia importa anual piei pe care le

prelucreaza.
7. Atragerea investiiilor straine directe. (cele pt
dezvoltarea sectorului real al economiei).
a) cresterea productiei.
b) tehnologii noi. (progres, productivitatea muncii,
locuri platite, defalcari in fondul social, )
c) cresterea exportului.
d) calitate.
8. Atragerea investitiilor de portofoliu.
(achizitionarea hirtiilor de valoarea).
Concluzie: cresterea incasarilor.

stoparii marfurilor neautorizate.

(economia tenebra)
4. Utilizarea
eficienta
a
remitentelor intrate in RM,
Investirea in acele ramuri si
sectoare care sa produca
bunuri care actualmente se
importa. (RM importa rosii, pe
cand aceste produse pot fi
produse in teritoriu. RM importa
produse din cereale).
5.

Din punct de vedere contabil toate balantele sunt echilibrate, care rezulta din insasi denumirea documentului.
Echilibrarea se face in general pe baza capitolului 1 al balantei.
Echilibrarea din punct de vedere economic sau economico-valutar.
Cca 50%(media ponderata mondiala) dintre toate fluxurile valutare din BP revin capitolului I.
Mai putin de 50% adica au tarile cu pondere mare a serviciilor in economia nationala de ex: grecia (turismul), malta,
cipru, singapore, liberia.
Media mondiala pe servicii: cca 25%.
Echilibrarea BP pozitive.
Daca avem Exp>Imp =>Ex net. nu avem nevoie de echilibrare a BP.
De ex China are cca 200 mlrd $ Ex net. Balanta comerciala este pozitiva, deci are nevoie de a utiliza resursele banesti de
care dispune. Deci china a devenit primul creditor al lumii. Principalul beneficiar de credite este SUA. Concluzia:
echilibrarea BP pozitive inseamna identificarea tarilor si domeniilor sau sectoarelor in care aceste surplusuri de valuta
pot fi plasate. In sens economic plasarea de bani este o problema foarte importanta. Undeva pe locul 2 in lume ca
creditor este Germania.
Echilibrarea BP negative.
Balanta comerciala negativa(deficit comercial):
1) majorarea exporturilor.
2) optimizarea importurilor.
RM are un deficit de cca 2,5-3,0 mlrd ceea ce constituie aprox 30% din PIB. Normal ar fi ca acesta sa aiba pondere
de 2,5-3,0%.
Problema se abordeaza pe termen lung si termen scurt.
Balanta bazata pe investitii de capital nu este riscanta, iar cea bazata pe consum este.

BP a RMoldova si SUA.

comun:ambele sunt negative.

$ SUA este o moneda liber convertibila, liber utilizabila din punct de vedere juridic. o parte din rezervele mondiale
sunt in $.
Soldul BP este negativ aprox 800-850 mlrd $.
In caz ca SUA achizitioneaza marfuri in valoare de 100 mlrd
Avem intrare de marfuri si iesire de valuta.
Superioritatea SUA consta in statutul ei special detinut in economia mondiala. Acesta se explica prin faptul ca SUA
cu un PIB de cca 15 trilioane (15*10^12) ocupa 25% din PIB mondial care constituie cca 60 trilioane) SUA are o
moneda liber utilizabila, care este moneda cheie internationala care ocupa prima cota in tranzactii, rezerve, deci
SUA poate sa-si permita un deficit comercial anual pe care il acopera cu dolari. Conform normelor este
tol;erant/admisibil ca deficitul adica (import-export)/PIB nu este mai mult de 3% (in cazul SUA ar fi 450 mlrd $).
800/15*10^12=-5,33% una din cauzele din care SUA are probleme. (dolarul se devalorizeaza)
Daca deficitul unei tari ar fi episodic si daca deficitul are o structura materiala a importului favorabila(in
importurile RM domina bunuri de larg consum: haine, mancare, lucruri vechi ceea ce nu e admisibil. bine ar fi ca
sa importe echipament nou, tehnologii de productie) atunci el poate sa nu fie periculos pentru economie chiar
daca tara nu are moneda liber utilizabila.
RM are un deficit de cca 30% (2,5 mlrd$).
Remitentele de unde vin mai multe valori? In RM in ultimii 20 ani au intrat peste 500000 automobile, 99,9%
sunt din vest. Unde circula mai multe microbuze? (din europa, din care vin remitente ce nu sunt inregistrate).