PROIECTAREA FUNDATIILOR

1. FUNDATII IZOLATE
Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale
stalpilor de beton armat si de metal. Fundatiile izolate pot fi utilizate si in cazul unor
elemente structurale continue, daca structura este proiectata considerand
rezemarile concentrate.
1.1. FUNDATII PENTRU STALPI DE B.A. MONOLIT:
Armaturile
din
fundatie
(mustatile)
se
alcatuiesc
astfel incat in prima sectiune
potential plastica a stalpului,
aflata deasupra fundatiei,
barele de armatura sa fie
continue (fara innadiri).

1.1.1. FUNDATII CU TALPA DIN B.A.:

Armatura rezulta din verificarea la moment

incovoietor in sectiunile de la fata stalpului;
In calculul momentelor incovoietoare din
fundatie se considera presiunile pe teren
determinate de solicitarile transmise de stalp;
Se vor considera situatiile de incarcare
(presiunile pe teren) care conduc la solicitari
maxime in fundatie.

CALCULUL SIMPLIFICAT AL MOMENTELOR INCOVOIETOARE:

2

1 +2
2

+ 1 0
2
2

2
3

1.1.1. FUNDATII CU BLOC DIN B.S. SI CUZINET DIN B.A. (FUNDATII RIGIDE):

MOMENTE INCOVOIETOARE POZITIVE IN CUZINET

Calculul momentelor incovoietoare in cuzinet se

face considerand incastrarea consolelor in
sectiunile de la fata stalpului.

CALCULUL SIMPLIFICAT AL MOMENTELOR INCOVOIETOARE:

12

1 +2
2

+ 1 0
12
2

12
3

1.2. FUNDATII DE TIP PAHAR PENTRU STALPI PREFABRICATI:

,
3

TRANSMITEREA FORTEI AXIALE DIN STALPUL PREFABRICAT LA FUNDATIA PAHAR:

VERIFICAREA PERETILOR PAHARULUI IN PLAN ORIZONTAL:

Np forta de intindere in
peretii longitudinali;
Mr

momente
incovoietoare rezultate in
planul orizontal aplicate
partii
superioare
a
peretelui frontal;
MST,
QST

eforturi
sectionale
transmise
peretilor paharului de
solicitarile stalpului.

ARMAREA PAHARULUI:

Talpa
fundatiei
pahar
se
verifica la moment incovoietor
si forta taietoare in sectiunile
de la fata paharului si din axul
stalpului prefabricat.

1.3. FUNDATII PENTRU STALPI METALICI:

Placa de baza prevazuta cu rigidizari

care asigura transmiterea presiunilor
la fundatie si a fortelor la suruburile
de ancorare.

Presiunea pe placa de baza se

determina considerand solicitarile
capabile ale stalpului (Ncap si Mcap) si
forta de pretensionare a suruburilor.

2. PROIECTAREA FUNDATIILOR CONTINUE DE B.A. SUB STALPI:

Conditii:
Fundatii independente care nu
pot fi extinse sufficient in plan;
Fundatii isolate care nu pot fi
centrate sub stalpi;
Alcatuirea generala a
contructiei in care stalpii
structurii in cadre au legaturi
(la nivelul subsolului) cu peretii
din b.a. rezemati pe teren prin
fundatii continue;
Terenuri de fundare
susceptibile de deformatii
diferentiale importante si unde
nu se poate realiza o crestere a
rigiditatii in plan a ansamblului
structural.

2.1. FUNDATII CONTINUE SUB STALPI AVAND ALCATUIRE DE GRINDA:

Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigida (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura,
etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul;
In cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte;
Prin calibrarea eforturilor capabile se urmareste evitarea dezvoltarii deformatiilor plastice in grinzile
de fundare continue in cazul actiunilor seismice.

CALCULUL GRINZILOR CONTINUE

CALCULUL CU METODE SIMPLIFICATE
Metodele simplificate sunt cele in care conlucrarea intre fundatie si teren nu este
luata in considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta
distributie liniara.
METODA GRINZII CONTINUE CU REAZEME FIXE:

= 1
= 1 + 1

, =

METODA GRINZII CONTINUE STATIC DETERMINATE:

Se considera ca incarcarile in stalpi si reactiunile in reazeme coincid. In grinda static
determinata astfel rezultata, momentul incovoietor intr-o sectiune x se calculeaza
considerand momentul tuturor fortelor de la stanga sectiunii.

METODE CARE ASIMILEAZA TERENUL CU UN MEDIU ELASTIC DISCRET REPREZENTAT

PRIN RESOARTE INDEPENDENTE (MODEL WINKLER):

Fundatie rigida

Fundatie elastica

=
Unde:
p= presiunea intr-un punct al suprafetei de contact intre fundatie si mediul Winkler;
z= este deformatia in acel punct;
ks= factor de proportionalitate intre presiune si deformatie, care caracterizeaza
rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat sau coeficient de deformabilitate de tip
Winkler.

Stabilirea valorii coeficientului de pat ks:

Pe baza incercarii de incarcare cu placa

Pentru un punct de coordonate (p, z) aparinnd diagramei de ncrcare tasare, n zona

de comportare cvasi-liniar, coeficientul de pat se obine:

unde ks este coeficient de pat obtinut printr-o incercare cu placa avand latura Bp
Pentru acelai teren, diagrama de ncrcare tasare depinde de dimensiunile i
rigiditatea plcii.
Coeficientul de pat ks de utilizat n cazul unei fundaii de latur B se determina in functie
de k's : = unde a este coeficientul de corelare introdus de catre Terzaghi ca:

=
=

in cazul pamanturilor coezive

+0.30
2

in cazul pamanturilor necoezive

Unde Bp este latura placii de forma patrata; Bp=30 cm iar B este latimea bazei
fundatiei

Pe baza parametrilor geotehnici de compresibilitate coeficientul de pat ks se determina in

functie de Es si ns: =
2 unde km= coeficient funcie de raportul dintre lungimea i
1

limea suprafeei de contact a fundaiei (tab. J.1) iar =

Coeficientul de pat ks se poate determina in functie de modulul edometric astfel:

2
=

Pe baza valorilor orientative din tabelul J.2.

METODE BAZATE PE MODELUL MEDIULUI CONTINUU (MODELUL BOUSSINESQ)

Modelul Boussinesq este un semispaiu elastic caracterizat prin modulul de deformaie liniar Es
i coeficientul lui Poisson ns.

METODA ANALITICA DE CALCUL - JEMOCIKIN

Metoda Jemocikin se aplica in cazul grinzilor continue avnd raportul L/B 7 care se considera
nedeformabile n direcie transversal ;
Presiunea pe limea B se consider a fi uniform repartizat;

Pentru determinarea presiunilor de contact fundaie-teren se consider o distribuie continu.

3. PARAMETRII PENTRU PROIECTAREA FUNDATIILOR CONSTRUCTIILOR CU PERETI

STRUCTURALI DIN ZIDARIE

FUNDATIE CU SOCLU SI BLOC SUB PERETE EXTERIOR DIN ZIDARIE CU ALCATUIRE

SIMPLA (MONOSTRAT):

FUNDATII ARMATE PENTRU CONSTRUCTII FARA SUBSOL:

FUNDATII PE PAMANTURI FOARTE COMPRESIBILE SI PAMANTURI SENSIBILE LA

UMEZIRE:

FUNDATII PE PAMANTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI:

FUNDATII ARMATE PENTRU CONSTRUCTII CU SUBSOL:

FUNDATII LA CLADIRI AMPLASATE PE TEREN BUN DE FUNDARE IN ZONE CU SEISMICITATE

RIDICATA:

In gruparile speciale de calcul, solicitarile transmise de catre suprastructura infrastructurii sunt

stabilite in functie de comportarea specifica a peretilor structurali din zidarie, sub aceste incarcari
(cedarea ductila la compresiune excentrica, comportare elastica, etc.).
Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determina in functie de eforturile transmise de
suprastructura, considerand comportarea de ansamblu a infrastructurii.

4. PROIECTAREA FUNDATIILOR CONSTRUCTIILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN B.A.

INFRASTRUCTURA RIGIDA PENTRU CONSTRUCTII CU PERETI STRUCTURALI DIN B.A.

FUNDATII CU COMPORTARE ELASTICA:

a) Fundatie independenta

b) Infrastructura

INFRASTRUCTURA CU ARTICULATII PLASTICE:

CONSIDERAREA PRESIUNILOR PE TEREN PENTRU ANSAMBLUL FUNDATIILOR:

FUNDATII CONTINUE SUB PERETII DIN B.A. AI SUBSTRUCTURILOR:

SCHEMA DE ARMARE A FUNDATIEI PERETELUI DIN B.A.:

FUNDATIE TIP BLOC SI CUZINET SUB PERETI DIN B.A.:

METODE DE CALCUL CU PROGRAME AUTOMATE

Modelul de calcul structural de tip grinzi pentru fundatii de tip talpi continue si peretii de
subsol ai unei cladiri cu S+P+9E, cu elemente link de tip GAP cu comportare Winkler pentru
teren [ETABS]

MODELUL DE CALCUL STRUCTURAL

DEFORMATA DE ANSAMBLU A STRUCTURII DE FUNDARE

DEFORMATA DE ANSAMBLU A INFRASTRUCTURII

DIAGRAMA DE MOMENTE INCOVOIETOARE IN GRUPAREA FUNDAMENTALA DE CALCUL

DIAGRAMA DE FORTE TAIETOARE IN GRUPAREA FUNDAMENTALA DE CALCUL

DISTRIBUTIA DE EFORTURI INTR-UN PERETE DE B.A. AL SUBSTRUCTURII, IN

GRUPAREA FUNDAMENTALA

5. PROIECTAREA RADIERELOR GENERALE DIN B.A.

DALA GROASA

RADIER CU GROSIME VARIABILA

RADIER DE TIP PLACA SI GRINZI DISPUSE PE DOUA DIRECTII

(a) cu grinzi intoarse; b) cu grinzi normale)

CALCULUL RADIERELOR
Parametrii considerati:

Rigiditatea si geometria;
Marimea si distributia incarcarilor;

Caracteristicile de deformabilitate si de rezistenta ale terenului de fundare;

Etapele de executie.

Calculele urmaresc determinarea presiunilor de contact, a deformatiilor precum si a

eforturilor sectionale (momente incovoietoare si forta taietoare).
In calcule radierul poate sa fie considerat fie rigid fie flexibil.
Relatiile pentru stabilirea indicelui de rigiditate, pentru radiere generale avand
forma dreptunghiulara in plan (LxB) si grosime uniforma:
=

12(12 ) 2
1 2 2
2

- radier rigid

n cazul radierelor ncrcate de fore concentrate din stlpi dispui echidistant pe

ambele direcii iar ncrcrile din stlpi nu difer cu mai mult de 20% ntre ele, se
definete coeficientul de flexibilitate, l:

daca

1.75

radierul este flexibil (unde bf si If reprezinta latimea

respectiv momentul de inertie al unei fasii de radier considerata intre mijloacele a

doua deschideri consecutive intre stalpi)

n cazul n care structura de rezisten a construciei este

realizat din cadre (stlpi i grinzi) i din perei structurali din
b.a. iar fundaia este un radier general, se definete rigiditatea
relativ, KR, care permite evidenierea conlucrrii dintre
structur, radier i terenul de fundare:
=

unde EIc este rigiditatea constructiei si a radierului

+
12

- rigiditatea radierului
- rigiditatea cadrelor
td si hd sunt grosimea respectiv inaltimea peretilor structurali
din b.a.
Radierul este rigid daca 0.50

METODE SIMPLIFICATE PENTRU CALCULUL RADIERELOR:

METODA REDUCERII INCARCARILOR IN CENTRUL DE GREUTATE AL RADIERULUI

Forta taietoare totala, actionand in orice sectiune dusa prin radier este egala cu
suma aritmetica a tuturor incarcarilor si presiunilor de contact la stanga sectiunii
considerate.
Momentul incovoietor total actionand in aceiasi sectiune este egal cu suma
momentelor date de aceleasi incarcari si presiuni fata de sectiunea considerata.

(14) =

METODA IMPARTIRII RADIERULUI IN FASII DE CALCUL

Fiecare fasie de calcul este incarcata de fortele corespunzatoare stalpilor care

reazema pe fasia respectiva.
Se determina diagrama presiunilor de contact, admitandu-se o lege de variatie
liniara de tip Navier.

CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER

Radierele rezemate pe un mediu discret alcatuit din resoarte independente de tip
Winkler.

CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU BOUSSINESQ

Se porneste de la ecuatia diferentiala de ordinal 4 a placii supuse la incovoiere.
Rezolvarea ecuatiei se bazeaza pe MEF.