C1

Fitopatologia este stiinta care se ocupa cu studiul boliilor plantelor, precum si cu metode de
prevenire si combatere a acestora.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

FITOPATOLOGIA = cunoasterea simptomelor prin care se manifesta boliile acestora

ETIOLOGIA = cunoasterea cauzelor ce determina aparitia bolii
PATOGENIE = studiul modului de imbolnavire
ECOLOGIA BOLII = studiul relatiilor dintre planta pathogen si conditiile de mediu
PROFILAXIA = cunoasterea metodelor de prevenire a aparitiei bolilor
TERAPIA BOLII = cunoasterea si utilizarea metodelor de combatere a bolilor

Pierderile calitative apar din cauza modificari continutului in diferite substante a productiei bolnave,
fata de cele sanatoase. Pierderile calitative constau in deprecierea aspectului commercial al
producerii agricole.Deprecierea calitativa e produsa de acumularea unor toxi produse de ag
patogeni.
ex. merele cu rapan produse de ciuperca VERDURA INAEQUALIS
Prin boala intelegem orice tulburare de ordin fiziologic, biochimic, citologic sau anatomo-morfologic
care afecteaza starea de sanatate a plantei cu efecte asupra productiei.
Clasificarea boliilor:
1.Dupa ag cauzator:
boli fiziologice: -cauzate de actiunea unui ag extern
-insuficienta sau excesul de apa
-insuficienta sau excesul de caldura
boli parazitare: - cauzate de actiunea unui ag patogen
2.Dupa natura ag pathogen cuprinde:
viroze produse de virusi
microplasmoze produse de microplasme
bacterioze produse de bacteria
micoze produse de ciuperci
antrofitoze produse de antrofite
3.Dupa viteza de raspandire
boli acute cu viteza mare de raspandire
boli cornice cu o viteza mica de raspandire
4.Dupa aria de raspandire
boli epifitice produc epidemii
boli enderice se manifesta pe aceeasi suprafata
5.Dupa modul de raspandire in planta
boli sistematice afecteaza intreaga planta
boli localizate la un organ sau mai multe

Prop parazitare a ag fitopatogeni:

Capacitatea ag fitopatogeni de a imbolnavi plantele se datoreaza:
1. Afinitatea insusirea patogenului de a veni in contact cu planta si de a intra in ea.
2. Patogenitatea insusirea ag patogen de a imbolnavi plantele. Dupa aceasta insusire ag sunt:
patogeni sau nepatogeni
3. Virulenta insusirea ag patogen de a ataca planta cu o anumita intensitate. Dupa virulenta,
ag patogeni pot fi mai virulent sau mai putin virulenti
4. Agresivitatea prop ag patogen de a ataca una sau mai multe specii de plante. Dupa
agresivitate, patogenii sunt:
monofagi ataca o singura specie si doar pe aceea
PLASMOPARA VITICOLA
oligofagi ataca specii de plante din aceeasi fam botanica
CLAVICEPS PURPUREA
polifagi ataca plantele indifferent de fam botanica
SCLEROTINIA SCLEROTIORUM
5. Capacitatea de a produce enizme si toxine
Enzimele sunt substante cu ajutorul carora ag patogeni descompun subst complexe
in subst mai simple cu care se hranesc
Toxinele sunt substantele rezultate din metabolismul ag patogeni cu ajutorul carora
distrug si descompun t plantelor

Fazele patogenezei:
Procesul de patogeneza se desfasora in:
1. Infectia este precedata de contaminare. Infectia incepe cu patrunderea ag patogen in
planta pana la stabilirea primelor relatii parazitare intre acesta si planta.
HETEROTOFE SAPROFITI obligati, facultativi paraziti

PARAZITI obligati, facultativi saprofiti

Caile cu patrundere ai ag patogeni in planta sunt deschiderile naturale ale plantei si deschiderile
artificiale. Virusurile si microplasmele patrund in plante prin vectori. Activitatea produsa de om in
laborator, de introducere a patogenilor in planta se num inoculare.
2. Incubatia incepe cu stabilirea primelor relatii parazitare dintre patogen si plante si
dureaza pana la aparitia primelor simptome. In perioada de incubatie , patogenii se hranesc si
se inmultesc. Perioada de incubatie este specifica fiecarui patogen. Cunoasterea perioadei de
incubatie ne ajuta in activitatea de prognoza si avertizare.
3. Manifestarea bolii - incepe cu aparitia primelor simptome si dureaza pana la moartea
plantei.

Patarea organelor rep faza initiala, pete cu diverse forme, dimensiuni, culori
Necroza desprinderea t determina ciuruiurea frunzelor, innegrirea t
Pustule gramezi de spori specifice bolilor numite rugini
Hipertrofia cresterea exagerata in dimensiune

Atrofia opusul hipertrofiei, organe bolnave de dimensiuni mici.

Putregaiul
Ofilirea parazitara vasele conducatoare se infunda
Piticismul

Principalele gr de ag fitopatogeni:
Virusurile sunt sisteme acelulare alcatuite dintr un acid nucleic ADN si ARN si o protein,
capabile sa se reproduca numai in celula vie, comportandu se ca parazitii obligati intracelular.
acidul nucleic formeaza genomul
protein formeaza capsida
virusurile care au genomul alcatuit din ARN se numesc RIBOVIRUSURI
virusurile care au genomul alcatuit din ADN se numesc DEZOXIRIBOVIRUSURI
genomul realizeaza infectia. Majoritatea sunt ribovirusuri. Capsida are prop antigenice si
imunogenice si e formata din subunitati capsomeice numite capsomere.
Proprietati:
ultrafiltrabilitatea trec prin cele mai fine filter
cristalinitatea form cristale si paracristale
biotropsim pozitiv traiesc doar in celula vie
dilutia limita gradul de dilutie de la care sucul infectios isi pierde capacitatea de
infectiozitate
temp minima de inactivare la care tinut 10 min sucul infectios isi pierde capacitatea de
infectie ( 50 55 C)
prop serologice
rezistenta la uscacime
4. Transmiterea
prin cai directe care constau in atingerea plantelor
prin cai indirect prin intermediul vectorilor.
Cei mai frecventi vectori sunt afidele. Transmiterea prin afide e de 2 feluri:
PERSISTENTA afidul e purtator de virus toata viata, astfel ca ori de cate ori viziteaza o
planta o imbolnaveste.
NEPERSISTENTA virusul rezista in corpul afidului 2-4 ore
Virusurile produc boli numite viroze care sunt generalizate. Simptomele sunt:
deformarea organelor
necroza
pete de dif forme
piticirea

Micorplasmele sunt microorganism situate intre virusuri si bacterii. Au ambii acizi nucleici si un
echipament enzimatic ce le permite sa traiasca in laborator pe medii de cultura, formand calorii in

forma de oua ochii. Nu au perete celular rigid ci doar o membrane moale ce le confera un
polimorfism accentuat.
Microplasmele:
se inmultesc prin inmugurire
se transmit prin cicade
transmit boli numite microplasmoze.
Simptome:
PROLIFERAREA ORGANELOR inmultirea exagerata
CLOROZA ingalbenirea uniforma
ASPERMIA lipsa semintei
VIRESCENTA inverzirea frunzelor
FILODIA transf florilor in Frunze
ATROFIA lipsa organului atacat sau reducerea in dimensiune a acestuia
HIPERTROFIA cele afectate cres in dimensiuni
C2
Bacteriile sunt organism de tip procariot, caracterizate prin perete celular rigid ce le da o forma
stabila.
Morfologia:
-

au forma de bastonas si filamentoase

celula bacteriana este alcatuita din structuri facultative si structuri obligatorii.

Structuri obligatorii:

nucleul - alcatuit din ADN puternic spirolat

- nu are membrane nucelara
- se pune in evident prin tehnici de laborator
- are forma de X,U, haltere

citoplasma este sediul tuturor elementelor

- f bogat in ARN
- nu are curenti citoplasmatici
- circulatia subst se realizeaza prin difuzie

perete celular sustine intreaga arhitectura a celulei bacteriene, conferindu I forma stabila

membrana citoplasmatica sustine citoplasma

- alcatuit din proteine
- au rol osmotic si energetic

Structuri facultative:
vacuolele: delimitate de tonoplast, au diferite culori iar prin umplerea lor cu substante se
transforma in induziuni citoplasmatice

cili formatiuni care asigura mobilitatea celulei;

- dupa nr si pozitia cililor, bacteriile se impart in:
a)
b)
c)
d)
e)

aciliate
monotrihe cu un cil la unul din capete
ditrihe
lofotrihe cu smocuri de trihe mai mult de 2
peritrihe cu cili sau trihi pe toata suprafata

Proprietatile bacteriilor:
tulbura mediile lichide
au presiunea osmotic diferita de cea a animalelor
sunt sensibile la pH, acid, ultrasunete
unele au capacitatea de a nuclea gheata, ceea ce inseamna ca sensibilizeaza planta la frig
traiesc in colonii
se raspandesc prin exshudat bacterian
Principalele genuri:
bastonas:
a) XANTOMONAS
b) PSEUDOMONAS
c) ERWINIA CAROTOVORA = putregaiul umed sau bacterian la flori
d) AGROBACTERIUM = nuci cu bacterioza
e) CORYNEBACTERIUM MICHIGANENSE = cancerul bacterian la tomate
filamentoasa
a) STREPTOMYCES SCABIES = raia comuna a cartofului
Produc boli numite bacterioze care se exteriorizeaza prin necroze ce evolueaza in arsuri, putregaiuri
umede, ofiliri, ciuruiri, raie.
CIUPERCILE(fungi)
sunt cele mai numeroase org patogene la plante
produc boli numite micoze
pt a identifica o ciuperca fitopatogena trebuie sa cunoastem 3 elemente:
a. aparatul vegetative
b. inmultirea asexuata
c. inmultirea sexuata

APARATUL VEGETATIV = reprezinta corpul ciupercii numit miceliu care se poate prezenta sub
urmatoarele forme:
1. GIMNOPLASTUL = e o masa protoplasmatica cu membrana ce se dezvolta intracelular; se
intalneste la ciupercile subterane (raia neagra a cartofului)
2. PLASMODIUL = o asociere de gimnoplasti
ex: PLASMODIOPHORA BRASSICAE hernia rad de varza
3. DERMATOPLASTUL = se intalneste la ciupercile inferioare din clasa Phycomycetes si
Ascomycetes.
4. SIFONOPLASTUL = produce manari
5. TAL FILAMENTOS = sifonoplast filamentos
6. TAL MASIV = o impletitura de taluri filamentoase cu aspect de tesuturi false numite
plectenchime.

INMULTIREA ASEXUATA se face prin organe specializate numite spori

spori: - interni = imobili
- externi = mobile, zoospori care se formeaza in zoosporangi
CONIDIILE
sunt variate ca forma, culoare, dimensiuni, nr de cellule.
se pot forma liber la suprafata tesuturilor sau pe formatiuni special numite conidiofori.
conidioforii:
a. simpli (neramificati)
b. ramificati monopodial
c. ramificati dicotodic

pot fi solitare sau in grupuri numite coremii

Ciupercile au 3 tipuri de forme conidiene:

a. hifal = cand conidioforul cu conidia se pot forma liber la suprafata sau pe formatiuni numite
sporodochii
b. sferopsidal = cand conidioforii cu conidiile se formeaza in pungi cufundate in tesut nimite
pigmidii si rezulta pignospere
c. melanconial = cand conidioforii cu conidiile se formeaza in lagare sau epiderma acervuli
INMULTIREA SEXUATA = presupune participarea gametilor la procesul sexuat; in urma procesului
rezulta zigotul
inmultirea sexuata:
n (haploida) 2n (diploida) : plasmogamia p
cariogamia c
2n n

n
H

2n
D

Oomycetes
-aparat vegetative sifonoplastul
-inm asexuata prin conidii
-inm sexuata prin spori ?

Ascomycotina
anterdia se copuleaza cu ascogonul si rezulta filament ascogene cu ascosporic
ascele cu ascosporic se pot forma liber la suprafata tesutului si se numesc gimnoasce sau
in ascofructe
ascofructele pot fi:
a. peritecii
b. cleistotecii
c. apotecii
la basidiomicotina se formeaza o bazidie pe care se dezvolta bazidiosporii
la ciupercile neperfecte, din grupa fungi imperfecti nu exista inm sexuata ci doar
asexuata si miceliu.
ORGANE DE REZISTENTA LA CIUPERCI pt a parcurge perioadele nefavorabile, ciupercile dezvolta
organe de rezistenta al caror rol este de a regenera ciuperca dupa parcurgerea acestor perioade:
a. Gemele sunt filamentele de miceliu ingrosate, deshidratate in care se depoziteaza substante
de rezistenta.
b. Stroma este o intretesere de filament miceliene cu aspect de crusta in care se dezv picnidii si
peritecii.
c. Sclerotii sunt organe care inlocuiesc semintele alcatuite din tesuturi false numite
plectenchim
d. Rizomorfe sunt cordoane alcatuite din filament impletite , bogate cu subst de rezerva

Clasificare:
Ciuperci inferioare
Ordinul CHYTRIDIALES
SYNCHYTRIUM ENDOBIOTICUM produce raia
-org veg gimnoplast
-inm asexuata zoospori
-inm sexuata duce la formarea zigotului numit zigospor
Ordinul PLASMODIOPHORALES
PLASMODIOPHORA BRASICAE
-ap veg plasmodiul
-inm asexuata zoospori
-inm sexuata zigozoospori
-produce cresterea in dim a celulei celule gigant

Ciuperci care produc manari

PERONOSPORALES
I PYTHIACEAE
-Pythium: P ultimum ( caderea si putrezirea rasadurilor)
-Genul Phytophthord: P infestans (mana cartofilor)
II Fam PERONOSPORACEAE
-Genul Plasmopara : P viticola (mana vitei de vie) ; P helianthi (mana fl soarelui)
-Genul Peronospora: P nanshurice (mana la soia); P spinaciae (mana spanacului)
-Genul Perenoplasmopara (PSEUDOPERONOSPORA) : P cubensis (mana cucurbitaceelor); P humuli
(mana la hamei)
-Genul Bremia: B Lactucae (mana salatei)

III Fam Albi ginaceae ?

-A candida
-aparat vegetative sifonoplast
-inm asexuata se face prin conidii formate pe conidiofori
- inm sexuata este heterogametangigogamie
Recunoasterea microscopic se face dupa fructificatiile asexuate
Criteriile de recunoastere a perenosporaceae
-modul de ramificare a conidioforului
-floarea conidiei
-modul de germinare a conidiei
PHYTHOPTHORA
-conidi cu conidiofori ramificati
-poarta in varf o conidia
-pe traseul ramificatiilor apar umflaturi piriforme ce reprezinta locul de formare al vechilor conidii
-conidia e incolora, germineaza prin zoospori
PLASMOPARA
-conidiofori ramificati rectangular (90 C), terminate cu prelungiri numite sterigme de care se prind
conidii, incolore care germineaza prin zoospori
PERONOSPORA
-conidiforii sunt ramificati dicotonic care se termina cu sterigme de care se prind conidii dicotone
galbene la maturitate
PERONOPLASMOPARA
-conidiofori galbeni ce germineaza
BREMIA
-conidiofori ramificati dicotonic de care se prind conidii unicelulare
-asezati in palisade care poarta prin strangulare conidii sferice
-au discuri ce fac legatura dintre conidii
Cum se manifesta o mana pe frunze?
-pe fata superioara apar pete de decolorare care evolueaza in necroze (arsuri)
-pe fata inferioara in dreptul petelor se formeaza un puf albicios sau cenusiu care rep fructificatiile
asexuate ale ciupercilor

ASCOMYCOTINA (FAINARI)
-cuprinde ciuperci superioare
-aparat vegetativ - tal filamentos , dezvoltare intercelulara
-inm asexuata se face prin conidii cu conidiofori existand toate formele conidiene: (hifal,
sferopsidal, melanconial) ?
-inm sexuata este heterogametangiogamie care duce la aparitia ascelor cu ascospor. Ascele cu
ascosporic se pot forma fie liber cu miceliu purtand denumirea de gimnoasce fie in ascofructe.
-la ciuperci ascomi. se intalnesc toate tipurile de ascofructe:
peritecia
cleistotecia
apotecia

Sunt cele mai numeroase ciuperci. Cea mai importanta e ERYSIPHALES cu fam. Erysiphaceae ce
produc fainari.
Genul SPHAEROTHECA: S. pannosa rosae (f. trandafirului) , S. pannosa persicae (f. piersicului)
Genul PODOSPHERA: P leucotricha (f. marului)
Genul Erysiphe: E graminis (f graului)
Genul Blumeria: B graminis
Genul Microsphaera: M abbreviate ( f stejarului), M lonicerae (f liliacului)
Genul Phyllactinia: P corylea (f alunului)
Genul Leveillula: L taurica (f la tomate si ardei)
Ciupercile din Erysiphales au miceliul un tal filamentos septet cu dezvoltare ectoparazitara(la
suprafata tesutului), la genuri: Spherotheca, Podosphera, Erysiphe, Blumeria, Microsphaera
dezvoltare endoparazitara la Leveillula
dezvoltare endoectoparazitara la Pyllactinia
Inm asexuata se face prin conidii pe conidiofori, existand 3 tipuri de forme conidiene distinct:
1. OIDIUM prezenta la toate ciupercile cu dezvoltare ectoparazitara la miceliu
2. OIDIOPSIS prezenta la genul cu dezvoltare endoparazitara
3. OVULARIOPSIS prezenta la ciuperci cu dezvoltare endoectoparazitara
OIDIUM format din conidiofori care formeaza cap la cap, lanturi simple de conidii, ellipsoidal
trunchiate, incolore
-lanturile de conidii sunt de tip bazipetal, adica conidia din varful lantului este cea mai matura
-la cel de al doilea de pe miceliu, se despinde un conidiofor
Inm sexuata
-ascele cu ascosporic ce se formeaza in cleistoteci
-nr de asce intre cleistoteci si forma si dispozitia apendicilor de la suprafata eleistoteciei sunt criteria
de indentificare a erysiphaceaelor ?
-la microscop se vede forma sexuata
SPHAEROTHECA cleistoteci brune, globuloase, monoasce cu apendici pe toata suprafata, simpli.
PODOSHERA apendici dispusi la un singur pol; cleistoteci brune, monoasc
ERYSIPHE cleistoteci brune, poliasce, cu apendici pe toata suprafata
MICROSPHAERA cleistoteci brune, poliasce, apendici incolori dispusi ecuatorial, ramificati dicotonic
la varf
PHYLLACTINIA cleistoteci brune, poliasce, globuloase, apendici dispusi si prinsi prin vezicule cu aer
BASIDIOMYCOTINA ciuperci ce produc maluri, taciuni, rugini
-ciuperci care au apart vegetativ tal filamentos septet si au caract. organul numit bazidie care
rezulta in urma inm sexuata pe care se formeaza bazidiospori la spoi externi
-are 3 tipuri de miceliu
1. PRIMAR e haploidal cu n cromozomi si rezulta din copularea bazidiosporilor avand sexul
bazidiosporilor din care provine . Din copularea micelului primar rezulta miceliu secundar
2. SECUNDAR pe care se formeaza bazidea cu bazidiospori. Bazidia e alcatuita din 2 elemente:
e. inferior HIPOBAZIDIE
e. superior EPIBAZIDIE
Hipobazidia se sclerifica si rezulta spor de rezistenta numit clamidospor la ustilagynales care
produc taciuni si maluri.
3. TERTIAR il intalnim la ciupercile cartofori cu picior si palarie

USTYLAGINACEAE (taciuni)
-ataca cerealele si cariopsele
-la taciuni, semintele sunt distruse in intregime si inlocuite cu masa de spor a ciupercii,
prafoasa, negricioasa formata din plantofori
-din spic ramane doar rahisul
-la taciuni sunt spori zburatori
U tritici t zb al graului
U zeae t zb la porumb
U nuda t zb al orzului
TILLETIRACEAE maluri
-ciuperi care produc malari; distrug doar endospori si ii inlocuiesc cu masa de clamidospori
cu ciupercii
-atacul se depisteaza prin spargerea bobului
-boabele malurate sunt mici si mai bombate decat cele mai sanatoase iar la spargere se
simte miros de peste ?
-formeaza un singur tip de spor clamidospor; unicellular, de culoare galben; prezinta
vacuole sau o plasa pe suprafata lor
ORD VREDINALES; FAM PUCCINIACEAE
-ciuperci ce produc rugina
-produc 5 tipuri de spori
a. Bazidiospori
b. Pignospori (haploidali)
c. Ecidiospori (in ecidii)
d. Oredospori (in pustule)
e. Telentospori ( in telentospori)
- ciupercile care formeaza toate tipurile de spori se numesc macrociclice sau cu ciclu complet
-cele care formeaza numai anumite tipuri de spori se numeste microciclice sau cu ciclu
incomplete
-cele care pot forma cele 5 tipuri de spori pe o singura planta gazda se num. macrociclice
autoice, pot forma o faza numita ecidiana in care se dezvolta pignespere si ecidiospori pe o
specie de planta gazda si cealalta faza in care se dezvolta uredospori si teleudospori pe o alta
specie de planta gaza rezulta macrociclice heteroice
Recunoasterea microscopic se face dupa teleudospori:
-UROMYCES : U phaseoli (r fasolei); U pisi (r mazarii)
-PUCCINIA: P graminis (grau); P helianthi (fl soarelui)
-PHRAGMIDIUM P mucronatum (trandafir)
Combaterea bolilor plantelor se face cu fungicide
Clasificare:
-dupa forma de conditionare:
pulberi de prafuit
pulberi umedibile
concentrate emulsionabil
granule
pulberi de tratat seminte

-dupa subst activa:

anorganice (Cu,S)
organometalice
organice de rezistenta
Fungicidele se dau in doza si concentratie. Se aplica sub forma de suspensii, solutii, emulsii.
Produsele pt combaterea bolilor Fungicide
Fungicidele au actiune toxica asupra ag patogeni. Toxicitatea e de 2 feluri: t acuta, t cronica
1. T acuta se exprima prin dl-uri (doza letala)
dl cant de subst
-fisa de protectia muncii se face la fiecare tratament
-se stabileste un loc specific pt mancat, fumat
-se foloseste un echipament specializat
-la transp pe pat de paie, care la final e distrus
-magazia cu camera separate
-nu au voie sa aplice tratamente: copii, gravidele, bolnavii de ficat, stomac
-alegerea terenului propice plantei
-semanatul la adancimea si densitatea optima