1. Generalitati. Poduri pe grinzi.

Podurile pe grinzi, realizate din beton armat si precomprimat, au o

raspandire foarte larga, in domeniul deschiderilor mici si mijlocii. Executia
simpla si cu procedee care se preteaza mereu la modernizare asigura
competitivitatea acestor tipuri de suprastructuri.

Suprastructurile

podurilor pe grinzi sunt alcatuite dintr-o retea de grinzi principale

(longitudinale) si antretoaze (transversale), din placa carosabila si placa
trotuarului. Din conditii de limitare a deschiderii placii, intre grinzile
principale pot apare si grinzi secundare longitudinale, numite lonjeroni. Ei
reazema pe elementele de rezistenta transversale. Antretoazele, placa
carosabila si placa trotuarului formeaza platelajul caii. Rolul acestuia este de
a sustine calea si de a asigura conlucrarea spatiala a suprastructurii.
2. Clasificare. Poduri pe grinzi.
Criteriile dupa care sunt clasificate, in cele ce urmeaza, podurile pe
grinzi, sunt legate de modul de executie, modul de alcatuire.
Dupa modul de executie pot fi:
-

poduri executate monolit cu esafodaje, sau turnate in consola pe

tronsoane;

poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate;

poduri cu executie mixta, avand elemente prefabricate si elemente

turnate monolit;

Dupa modul de alcatuire se disting:

-

poduri pe grinzi cu profil deschis, utilizate la deschideri mici si mijlocii

incluzand: poduri pe grinzi late, poduri pe grinzi T si dublu T (cu
bulb), poduri pe grinzi cu buzunar;

poduri pe grinzi cu profil inchis, utilizate la deschideri mari, datorita

rigiditatii sporite la incovoiere si torsiune in raport cu grinzile avand
profil deschis;

poduri pe grinzi cu sectiuni speciale.

In figura 1 de mai sus am prezentat o serie de sectiuni transversale ale

podurilor pe grinzi:
a) poduri pe grinzi late
b) poduri pe grinzi T si dublu T;
c) placa din zona comprimata in camp si pe reazem la grinzile continue;
d) poduri pe grinzi cu buzunar.
Podurile pe grinzi late, aratate in figura 1.a) sunt recomandate la
deschideri:
L= (6...12) m - in cazul simplei rezemari;
L= (12...15) m - in cazul grinzilor continue.
Dimensiunile grinzilor late se aleg astfel: inaltimea grinzii h =
(1/12...1/15)L, latimea grinzii b = (1.5...2)h.
Lumina grinzii se alege 1.5...2.0 m, iar latimea b a grinzii este de
0.80...1.20 m.
Solutia de realizare a suprastructurii cu grinzi late prezinta avantajul unei
executii relativ usoare (cofrare si armare), dar si neajunsul unei greutati
proprii mari, de unde si utilizarea indeosebi la deschideri mici.
Podurile pe grinzi T si dublu T, din figurile 1.b)si 1.c) sunt alcatuite din
grinzi cu talpa superioara sau/si talpa inferioara mai dezvoltata. Domeniul
deschiderilor in care solutia se recomanda, in cazul simplei rezemari:
L= (15...35) m - la podurile de sosea;
L= (10...30) m - la podurile de cale ferata.
Dimensiunile grinzilor se aleg astfel: la grinzile cu pereti subtiri,
h/b=5...8, armarea se face cu carcase sudate, la grinzile obisnuite,

h/b=2.5...4, armarea se face cu carcase legate. Latimea b a grinzii, e

cuprinsa intre 40...80 cm, si ea trebuie sa permita dispunerea armaturilor.
Inaltimea grinzii simplu rezemate se recomanda a fi:
h = (1/12...1/15)L - la grinzile din beton armat;
h = (1/15...1/18)L - la grinzile din beton precomprimat;
Inaltimea grinzii continue sau cu console se alege:
h = (1/14...1/18)L - la grinzile din beton armat;
h = (1/20...1/25)L - la grinzile din beton precomprimat.
In lungul grinzii inaltimea ei poate sa fie constanta sau variabila (cand
folosim vute).
Prezenta placii in zona comprimata a sectiunii grinzii creste capacitatea
portanta a acesteia. La grinzile continue pe reazeme, placa fiind situata in
zona intinsa (fisurata), nu se considera in calcul. Sporirea capacitatii portante
la incovoiere in acest caz se face: fie prin cresterea inaltimii sectiunii (vuta in
plan vertical), fie prin prevederea unei placi in zona comprimata, figura 1.d),
la intradosul suprastructurii (vuta in plan orizontal). Ultima solutie se
recomanda cand inaltimea grinzii e impusa din conditii de gabarit de libera
trecere. Forma placii in plan se alege in asa fel incat sa nu produca
concentrari de eforturi si sa realizeze o trecere lina de la grinda fara placa in
zona inferioara, la zona cu placa, figura 1.d).
Podurile pe grinzi cu buzunar, figura 1.e), sunt o solutie utilizata la
suprastructurile cu doua sau cu mai multe grinzi (pentru grinzile marginale)
avand deschideri mai mari de 25 m la podurile de sosea. Caracterizarea
acestor grinzi este sporirea progresiva a latimii inimii spre reazemele grinzii
pana la latimea (b) a bulbului, in raport cu latimea inimii (bi) in zona centrala.
Aceasta crestere a latimii se face in una sau doua trepte, in scopul preluarii

eforturilor unitare principale de intindere. Latimea variabila a inimii permite

si reducerea greutatii proprii a elementului. Daca grinda este continua in
zona reazemelor se poate prevedea o placa inferioara pentru cresterea
capacitatii portante la incovoiere.
Podurile pe grinzi T, dublu T sau grinzi cu buzunar, pot fi executate atat
monolit cat si prefabricat.
Pentru a ne forma o imagine asupra grinzilor care sunt montate cu
ajutorul lansatorului, vom prezenta in urmatorul tabel caracteristicile
constructive ale suprastructurilor cu grinzi prefabricate din beton armat
precomprimat monobloc cu lungimile de grinzi cuprinse intre
12...33 m:

SLungimea
Suprastruct
urii
[m]
Deschidere
a
de calcul
[m]
Nr. De
grinzi in
sectiunea
transversal
a
Inaltimea
grinzilor
[m]

12

15

11.3 14.3
0

0.85 0.95

18

21

24

27

30

33

17.30

20.30

23.3

36.3

39.3

32.3

1.2

1.0

1.4

1.2

1.60

1.75

1.90

2.05

21

18

267

23

377

443

525

599

Greutatea
unei grinzi
[kN]

104

Materiale
folosite

Beton: C32/40 prefab.

precomprimat
: C25/30 monolit
Otel : SBP 1, PC52 si OB37

135

9
Beton: C32/40 prefab.
precomprimat
: C25/30 monolit
Otel : SBP 1, PC52 si
OB37

Podul este lucrarea de arta care sustine o cale de comunicatie peste un

obstacol (rau, vale, cale de comunicatie, etc.) asigurand atat continuitatea
pentru cale, cat si pentru obstacolul traversat.
Dupa cum se observa si din tabelul de mai sus, se confirma propozitia
conforma careia podurile executate din zidarie de piatra sau caramida,
beton, beton armat sau beton precomprimat poarta denumirea de poduri
masive deoarece sunt caracteriazate prin greutate proprie importanta.
Situatia statistica a podurilor de sosea construite pe drumurile
nationale:

Procente din totalul podurilor

Lungime

Numar

80.5%

86.5%

Metal

15.7%

6.0%

Lemn

1.3%

3.3%

Zidarie

1.2%

3.1%

Mixte

1.3%

1.1%

Materialul din care este

construit
Beton armat

3. Avantajele podurilor din beton armat.

Podurile din beton armat prezinta o serie de avantaje dintre care pot fi
mentionate urmatoarele:

materialele din care se executa se gasesc in tara, uneori chiar in

apropierea locului de executie, astfel ca se reduce simtitor costul
acestora;

folosesc cantitati reduse de otel comparativ cu podurile metalice,

particularitate ce confera avantaje importante in conditiile tarii
noastre, otelul fiind un material deficitar;

necesita lucrari care, in majoritatea lor, nu reclama manopera

superior calificata;

operatiunile de intretinere sunt simple si necesita cheltuieli

negliabile, daca se asigura calitatea corespunzatoare a lucrarilor,
in special a hidroizolatiei;

au durabilitate mare, in conditii normale de intretinere si

exploatare. Astfel sunt citate in literatura poduri executate de
romani, care se mentin in circulatie si in zilele noastre;

avand incarcari permanente mari, in mod curent, cresterile

incarcarilor mobile (utile) nu conduc la necesitatea executarii de
consolidari ale elementelor de rezistenta.

4. Montarea elementelor prefabricate cu ajutorul unei grinzi

metalice de lansare.

Grinda metalica de lansare este alcatuita asemanator unei grinzi

continue cu doua deschideri l1 si l2 de elemente metalice de inventar tip
U.I.K.M., rezemata pe cadre metalice rigide.
Doua dintre aceste cadre sunt asezate pe carucioare de rulare, iar al
treilea (cel din fata) este prevazut cu un papuc de rezemare. Acest dispozitiv
de lansare este prevazut de asemenea cu doua carucioare pentru deplasarea
longitudinala a grinzii prefabricate, carucioare care ruleaza pe grinda U.I.K.M.
In capatul podului se amenajeaza o platforma pentru asamblarea
grinzii metalice de lansare si a grinzilor precomprimate, cand acestea sunt
alcatuite din tronsoane. Operatia propriu-zisa de montare a grinzilor se face
in mai multe etape (figura 2.a, 2.b, 2.c).

a si b - vederi;
Se lanseaza in consola grinda metalica pana cand reazemul din fata
(prevazut cu papucul de rezemare) ajunge in dreptul pilei, apoi se face
calarea acestui reazem, transformandu-se astfel grinda dintr-o grinda cu
consola intr-una continua cu doua deschideri l1 si l2. Pentru a se evita
pericolul de rasturnare a grinzii metalice in timpul lansarii, in dreptul primului
reazem se prevede o contragreutate.

1. grinda metalica de lansare

2. contragreutate
3. carucior de lansare
4. cale de rulare
5. grinda prefabricata

Montarea grinzilor prefabricate cu ajutorul unor grinzi metalice

alcatuita din panouri,
figura 3:

Dupa aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru, se lanseaza grinzile

prefabricate in deschidere, folosind pentru aceasta operatie carucioarele
care ruleaza pe grinda metalica. Deplasarea grinzilor din axa grinzii metalice
de lansare si asezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in proiect se
realizeaza prin ripare, cu ajutorul unor carucioare. Dupa lansarea grinzilor
prefabricate din deschiderea prima si asezarea lor in pozitie definitiva,
acestea se rigidizeaza pe reazeme cu juguri, dupa care se monteaza caile de
rulare ale grinzii metalice. Se lanseaza pe aceste cai de rulare grinda
metalica pana cand reazemul din fata ajunge pe pila urmatoare, dupa care
operatiile se repeta.
Se pot de asemenea, folosi grinzi metalice de lansare alcatuite din
panouri de inventar de 5.50 m la care barele sunt imbinate la noduri cu
sudura. Aceste panouri se asambleaza pe santiere cu buloane, realizand
grinzi de lansare cu lungimea de 55.00 m (fig. 3).

Intrucat aceasta grinda nu are contragreutate si raportul intre

deschiderile l1 si l2 este mare, pericolul de rasturnare la lansarea in consola
este evident. Pentru evitarea acestui pericol este necesar ca lansarea sa se
faca cu grinda prefabricata asezata pe caruciorul de lansare la capatul grinzii
metalice. Astfel se inlocuieste efectul contragreutatii, iar deplasarea grinzii
metalice si a celei prefabricate se realizeaza concomitent. Dupa rezemarea
grinzii metalice de lansare pe infrastructura, montajul grinzilor prefabricate
se face ca in cazul precedent.

In cazul podurilor si viaductelor prefabricate cu piloni de peste 40 m

inaltime, aceasta solutie de lansare devine una greu de depasit de o metoda
conventionala cum ar fi montajul cu macarale. Ansamblul de lansare poate fi
adaptat pentru a plasa blocuri in estuare ce, prin geometria lor, nu ofera spatiu pentru o
solutie cu macara.

figura 4 si 5

5. Lansarea Viaductului Vicario: Andalucia, Spania

Viaductul Vicario se afla pe autostrada A-44 , n partea de sud-est din

Spania. Ea traverseaz un defileu natural, n apropierea oraului Izbor n
provincia din Granada. O singura platforma compozita continua de oelbeton, de 24 m lime i 175 m lungime, mprita n dou deschideri de
87,5 m, a fost construita. Seciunea transversal este o singura caseta
structurala de oel, de 8,00 m lime i 4,52 m adncime. Deschiderea de 24

m, este atinsa prin adaugarea unui sistem 4,375 m pe ambele pri ale
cutiei. Piese de otel au fost n ntregime construite n atelier i apoi au fost
duse pe santierul constructiei. n cele din urm o bara lunga de oel de 27,5
m a fost conectata pentru a fi lansata pe platforma.

Fig.6. Vedere viaduct

Principalele probleme au fost forma curb a platformei (1420 m raza n

plan), care produce un sir simetric de reaciuni distribuite transversal, la
fiecare reazem consola atinge 87,5 m lungime, care produce o deformare
maxima de 1500 mm. Alinierea finala a autostrzii a definit o structur de
175 m lungime care traverseaza Cheile Vicario. Att pantele cat si cheile sunt
prea nclinate i aa s-a decis construirea unui zid de sprijin in partea de jos a
cheii. Apoi a fost proiectat podul cu doua deschideri (87,5 + 87,5 m).
Platforma este de 24 m lime, pentru o dubl sosea cu dou benzi, n
fiecare
direcie, dup cum se arat n figura 6. Alinierea orizontala a curbei are o raz
de 1420 m. Aliniere vertical este definita de o pant ascendent de 0,80%.
O pant constant de - 5% este definita pe toata platforma n directia
transversala.

Fig.7. Sectiunea transversala a platformei

Definiia general. Platforma

innd cont de aciunile seismice semnificative, o platforma din otelbeton compozita continua a fost propusa pentru a reduce greutatea pe
platforma. Platforma este de 24 de m lime i 175 m lungime, i a fost
mprita n dou segmente care se ntind pe 87,5 m lungime. Seciunea in
cruce este de 4,52 m adncime (o caset structural de oel 4,20 m i o
placa de beton consolidata de 0,32 m). Seciunea transversal este o singur
celul alcatuita dintr-o caseta de oel, 8 m lime i 4,20 m adncime (fig. 8).
Limea completa de 24 de m este atinsa prin adugarea unui strut i a unui
sistem de noduri, fiecare 4,375 m pe ambele laturi ale cutiei (fig. 7).

Fig.8. Partea interioara a unei traverse de otel

Placile usoare din beton armat sunt amplasate pe cutia de otel.
Conexiunea dintre otel si beton se face utiliznd conectori de forfecare.
Placile pliate din otel zincat au fost folosite ca si cofraje pentru placa de
beton armat usor. Grosimea maxima si minima a plcilor de beton armat este
de 0,32 i respectiv de 0,18 m. Momentele importante de ncovoiere tind sa
apar n platforma n apropiere de locul unde se afl digul i astfel plcile din
partea de jos a casetei grind sunt supuse la o compresiune imensa. Pentru a
preveni flambajul la placile de jos, se monteaza niste placi din beton
consolidate in situ cu grosime de 0,50 m, care sunt amplasate pe o lungime
de 17,5 m pe fiecare parte a digului. Au fost utilizate dou clase diferite de
oel structural: S-355 J2G3 pentru oel in plci i J2G3 S275 pentru profile de
oel. Dou betoane de calitate au fost utilizate: beton C37.5 pentru placi (21

kN/m3) i beton C45 privind placile de compresiune conectate la placa

inferioara de lng piloni (figura 9).

Fig.9. Conectarea placilor de compresiune la placa inferioara de langa piloni

Pilon i zid de sprijin
Zidurile de sprijin sunt fabricate din beton (C30). Fundaia este situata
direct pe versantul inclinat. Singurul pilon, 63,5 m nlime, este confectionat
din beton armat (C30). Aceasta fundatie este construita direct pe partea de
jos a cheii. Seciunea transversal este tubulara, dreptunghiulara i cu perei
subiri. Adncimea acesteia este constant la 3,5 m i limea sa variaz
liniar cu un gradient 1:40. Limea minim, n partea de sus, este de 9,0 m.
Grosimea peretelui este de 0,35 m, constanta pe tot pilonul. Dimensiunile
minime din partea de sus a pilonului au fost stabilite din cauza metodei pe
platforma. Pilonul a fost construit cu, cofraje cataratoare (sau glisante).
Doua reazeme fixe au fost plasate pe chei, unul n cadrul fiecrei plase
cu o sarcin maxim de 26 000 kN pe reazem. Pe zidul de sprijin, au fost
amplasate, un reazem ghidat alunecator si un reazem alunecator liber cu o
sarcin maxim proiectat 10 000 kN pe reazem. Efectele seismice sunt
foarte importante n Granada. Acceleraia de proiectare, n conformitate cu
codurile Spaniole de proiectare, ajunge la 0,22 x g. Robusteea pilonului este
suficienta pentru a rezista aciunii seismice longitudinale, dar pentru o
siguran suplimentar au fost prevazute blocaje cu goluri longitudinale pe
zidul de sprijin care sa pstreze platforma nemiscata n cazul n care
micrile longitudinale, din cauza unui cutremur, sunt mai mari dect se
preconizeaza. Aciunile seismice transversale sunt preluate de pilon i zidul
de sprijin mpreun. Dispozitive seismice nu sunt necesare.

Metoda de constructii
Intreag platforma a fost construit ntr-un atelier de lucru n Madrid
(Spania), apoi transportata cu camionul la sit i apoi ridicate in situ chiar n
spatele zidului de sprijin de nord. Un nas de oel cu lungime de 27,5 m (fig.
10) a fost conectat la capatul de platforma i apoi platforma de oel casetata
a fost lansata la locaia sa final. Grinda de oel a fost lansata folosind
reazeme glisante temporare, amplasate pe zidul de sprijin i pilon, de
asemenea, folosind apte reazeme suplimentare de alunecare plasate la
fiecare 26,25 m de-a lungul zonei de lucru in spatele de nord a zidului de
sprijin. Greutatea platformei de oel este de 10 000 kN. Deformarea maxim
a vrfului platformei n timpul lansrii a fost redusa la aproximativ 1500 mm,
utilizand ferma de otel de 27,5 m (Fig. 10).

Fig.10. Ferma de otel utilizata pentru lansarea grinzilor

Reazemele temporare culisante au fost montate pe legturi care s

permit sferic o rotaie de maxim 15 x 10 3 Rad. Toate reazemele au fost
plasate la o nlime constant n timpul intregii lansri (100 mm peste
locatia finala teoretica) cu excepia a dou perechi de reazeme temporare
situate la 26,25 i 52,5 m n spatele zidului de sprijin de nord. Aceste
reazeme temporare au fost plasate pe un suport de o capacitate de 5000 kN
i o cursa de 250 mm. Fiecare suprafaa a reazemelor a fost de 0,50 x 1,20
m2. Au fost utilizate cricuri pentru lansarea platformei. Cricurile au fost
ancorate la peretele frontal al zidului de sprijin nordic. O bara de otel foarte
rezistenta atasata la partea din spate a platformei a facut posibila lansarea
acesteia. Acest cric gol a avut o capacitate de tragere de 800 kN precum i o
cursa de 0,60 m. Au fost amplasate blocaje temporare pe pilon si pe zidul de
sprijin nordic. n plus, o pereche de cricuri au fost puse pe vrful de lansare

(fig. 11) pentru a elimina deformarea sa semnificativa (aproximativ 1500

mm) n cazul n care pilonul sau zidul de sprijin sudic a fost atins. Pri de
beton ale platformei au fost realizate n etape diferite, o dat ce procesul de
lansare a fost terminat i platforma a fost coborata pe reazemele
permanente. Placa nervurata a fost construita folosind beton uor (21
kN/m3). Iniial, au fost construite 26 m de placi, lng ambele ziduri de
sprijin.
Apoi au fost construite placile de compresiune din interiorul platformei
deasupra pilonului. Ulterior 44 m de placi de la centrul ambelor deschideri au
fost simetric construite. n cele din urm, au fost construiti ultimii 35 de m de
placi peste platforma (fig. 12).

Fig.11. Cricurile de pe varful de lansare

Fig.12. Finalizarea platformei

Controlul de lansare
La lansarea platformei, se atinge o consola de maximum 87,5 m. De
aici rezulta, un control atent al deformrii i eforturilor este necesar. n
scopul de a controla fortele de smulgere i ncarcrile pe reazeme, cricurile si
reazemele au fost echipate cu contragreutati. Circulaia in partea de sus a
pilonului a fost controlat utiliznd un indicator de declivitate. Circulaia
vrfului fermei de otel, de asemenea, a fost controlata. n final, toi
parametrii care au fost verificati n timpul lansrii au ajuns la valorile
calculate, cu excepia sarcinlor pe reazeme i deformarea la vrful
platformei, atunci cnd prima platforma de 30-40 m nu a fost in pozitia sa
iniial. Motivul pentru aceste diferene a fost o eroare cu privire la nivelarea
reazemelor temporare. Eroarea a fost detectata datorit utilizrii de msuri
de control adecvate n cadrul metodei de construcie (figura 13).

Fig.13.

Calcule
O sarcin maxim vertical de 4517 kN, a fost nregistrata pe pilon iar
pe grinda in consola capacitatea maxima a fost atinsa. Sarcinile transferate
de la rulmentii temporari la placile de compresiune n timpul lansrii au fost
semnificative. Un studiu detaliat al efectelor a fost facut in zona de incarcare,
utilizand modelarea neliniara cu element finit (FEM) (Fig. 14). Astfel, a fost
posibil s se ia n considerare diferite ipoteze. Momentele incovoietoare pe
rulmentii temporari n timpul lansrii sunt afectate de tipul de rulmenti. Prin
urmare, a fost facuta o analiz detaliat, lund n considerare fiecare
rulment in parte.

Fig.14. Modelare neliniara cu element finit

Concluzii
Podul Vicario este alcatuit din doua deschideri. Fiecare deschidere este
de 87,5 m lungime i 24 m lime. Carcasa de oel este de 4,2 m adancime si
8,5 m latime. Placa este alcatuita dintr-un beton armat ,de 24 m lime i
0,32 m adncime, a fost construit pe o carcasa de oel. Ferma de otel a fost
lansata cu ajutorul unui lansator de 27,5 m lungime. Deplasarea pe vertical
n timpul lansarii a fost de aproximativ 1500 mm.
La calculele detaliate s-a luat n considerare comportamentul non-liniar
a plcuelor i au fost efectuate pentru studierea efectelor in zona de

ncrcare a casetei de otel n timpul lansrii. Rigiditatea secundara a grinzii

situata la conexiunea cu placa de jos este foarte importanta pentru
transmiterea sarcini imense verticale produse n timpul lansarii la placa
transversal atunci cand reazemele temporare sunt n mijlocul a dou grinzi
transversale consecutive. Mai mult, un control atent al ncrcturilor i al
micrilor este necesar atunci cnd se lanseaza carcasa de oel. Micrile
orizontale din partea de sus a pilonului au nevoie de monitorizare pentru a
vedea dac frecarea de rulmenti este transmis cum era de ateptat prin
calcule.

Date despre constructie

Proprietar: Ministerul Lucrrilor Publice, Spania
Design Structural i de proiectare tehnic de asisten: Torroja
Ingenieria S.L., Madrid, Spania Jose M. Simon-Talero, Ramon M` Merinos
Contractor: Acciona Infraestructuras, S.A., Spania
Lungimea totala (m): 175 (2 x 87,5)
Latime totala (m): 24
Structura din otel (t): 1071
Costul estimat (mil. USD.): 5,3
Serviciul data: mai, 2009

1. Montarea grinzilor celui mai mare viaduct din judetul Cluj Autostrada Trasilvania
Lansatorul de grinzi - firma Bechtel
Destinat montrii grinzilor U pe poduri i viaducte, lansatorul este cel
mai complex utilaj folosit la construcia autostrzii. Practic, el se compune
dintr-un sistem de poduri rulante, care preiau, alternativ uriaele grinzi de
165 de tone. Podul superior, care preia grinda se mic, n timp ce cellalt e
blocat. Apoi rolurile se inverseaz, grinda e preluat de podul inferior, care
se deplaseaz, timp n care cel superior rmne fix. Operaiunea se repet
pn cnd grinda ajunge la locul de pod unde trebuie montat.

Peste 100 de angajati ai companiei americane Bechtel au nceput, s

monteze, una cte una, grinzile uriase care vor sta la baza podului ce va
trece peste rul Aries.

Grinzile cu o lungime de 40 de metri si cu o greutate de 160 de tone

fiecare au nceput s fie montate pe tronsonul 2B, n dreptul kilometrului 13,
cu ajutorul unui lansator gigantic de grinzi. Constructia viaductului a nceput
n 2007 si la el s-a lucrat si pe perioadele de suspendare, 105 persoane
lucreaz la lansatorul de grinzi si la structur, Utilajul cu ajutorul cruia sunt
montate grinzile cntreste aproximativ 250 de tone si are o lungime de 98
de metri.

Trailerul are peste 250 de tone, din care grinda are 160 de
tone. Practic, lansatorul de grinzi este format dintr-un ansamblu de poduri
rulante, cu ajutorul crora grinzile sunt transportate pn la locul unde vor fi
asamblate. Grinzile uriase folosite de constructorii autostrzii sunt produse
de Bechtel, nefiind fabricate de alte firme din Romnia. Grinzi de acest fel
nu se mai produc n Romnia. Bechtel face tipul sta de grinzi la statia de la
Turda de la kilometrul 9,5. Exist un trailer special fcut pentru asa ceva,

care le transport 3,5 kilometri.

Viaductul la a crui constructie se lucreaz n prezent va avea o

lungime de 981,85 metri si va fi cel mai mare de pe teritoriul judetului Cluj.
Astfel, podul de aproximativ un kilometru va necesita 192 de grinzi uriase
peste care va fi turnat apoi un strat de beton, piatr sfrmat, asfalt si, ntrun final, un strat de uzur. n medie, pe zi au fost montate trei grinzi.

Pentru a monta un singur element al viaductului este nevoie de munca

a 16 persoane care s manevreze utilajul si de cel putin o or pentru ca
grinda s fie asezat n pozitia bun. Grinzile se ridic si se monteaz ntre
pile (pilonii de rezistent). Apoi se vor betona, iar deasupra va fi turnat asfalt.

Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele i pasajele

autostrzii, reprezint o premier pentru Romnia. Acestea au o lungime de
37.1 m i o greutate de 165 tone, pentru producia unei singure grinzi fiind
necesare 9.000 kg de fier, 60 m de beton i 3.400 kg de toroane. Cele mai
importante structuri de pe tronsonul 2B au necesitat cel puin 620 de astfel
de grinzi. Grinzile sunt produse integral n campusurile de la Savadisla i
Campia Turzi, de unde sunt preluate de un trailer lung de 40 de metri i
transportate la viaductul unde urmeaz s fie instalate.

2. Grinzi de lansare cu cintre suspendate

Echipamentul tehnologic consta dintr-o grinda metalica foarte rigida,
care poate fi de forma tubulara pentru deschideri mai mici si cu zabrele
pentru deschideri ajungand spre limita superioara recomandata. Si intr-un
caz si in altul, instalatiile inferioare de cofrare, platforme de lucru pentru
betonare, precomprimare, decofrare, tratare si protejare ulterioara, sunt
atarnate cu tiranti metalici suspensori verticali, cu lungimi reglabile, pentru a
permite executarea la orizontala a grinzilor, sau cu o anumita inclinare
pentru portiunile in curba.
Pentru deschideri moderate (24 30 m) se pot dimensiona grinzile de
lansare si instalatiile suspendate, in asa fel incat sa permita betonarea unei
deschideri intregi, facand rosturi tehnologice de lucru (betonare, cuplare
fasciculecsi precomprimare), in zonele de moment nul, sub incarcari
permanente. De regula, grinzile de lansare se executa de lungime a adoua
deschideri, permitand betonarea si a unei deschideri intregi si tronsonata, cu
mentiunea ca lungimea tronsoanelor este mai mare in acest procedeu.
Firme specializate in constructia podurilor si viaductelor si-au proiectat
si dezvoltat sisteme proprii de grinzi de lansare si instalatiile aferente. Astfel,
firma Beton und Monierbau a folosit o instalatie proprie compusa dintr-o
grinda metalica de lansare cu zabrele, avand seturi de cintre atarnate, in
care s-au betonat, simetric fata de pila, tronsoane intre 7 si 11,50 m lungime,
la executarea unor viaducte cu deschideri de 70 m.

De asemenea, se observa in
sectiunea transversala ca partea

inferioara a cintrelor este prinsa articulat pentru a permite deplasarea pe

langa pile.
Fig. 15. Instalatia "Beton und Monierbau"

Fig. 16. Schema tehnologica privind turnarea unei deschideri intregi cu

grinda de lansare.

Fig. 17. Pozitia de betonare

Firma DYWIDAG a dezvoltat o instalatie cu grinzi de lansare metalice

tubulare si cintru mobil atarnat cu tiranti suspensori. Sistemul utilizeaza
grinzi de lansare puternice, avand lungimea a doua deschideri de pod, pe

care se deplaseaza ca un monorai cu un singur set de cintre alcatuite din mai

multe cadre metalice rigide de deschidere mare ce inconjoara suprastructura
podului si care sustin cofrajele si platformele de lucru. Cu aceasta instalatie
pot fi executate suprastructuri de poduri foarte diferite : casetate, dalate, pe
cadre etc.

Utilizarea instalatiei tip DYWIDAG are o serie de avantaje tehnicoeconomice printe care:
-

forma sectiunilor transversale ale suprastructurilor poate fi foarte diferita,

cu conditia ca infrastructura sa fie alcatuita din stalpi;

suprafetele laterale exterioare ale cintrului pot fi inchise, asigurand astfel

conditii termoclimatice corespunzatoare executarii lucrarilor, independent
de intemperii;

instalatia fiind prevazuta cu un grad complex de mecanizare, poate

asigura o viteza mare de betonare si o calitate ireprosabila a lucrarilor,
mai ales in conditiile repetabilitatii acestora.

Fig. 18. Sectiune transversala prin instalatia tip DYWIDAG

Fig. 19. Instalatia de lansare sistem DYWIDAG cu grinzi de lansare si cintru

mobil suspendat.

Grinzi de lansare cu cintre de sustinere

Acest procedeu se aplica de asemenea, in cazul deschiderilor
moderate, cu o repetabilitate mare si posibilitati lesnicioase de acces la
infrastructura podului, pentru a permite montarea sistemului de esafodaje si
traverse metalice pentru sustinerea grinzilor longitudinale de lansare.
Sistemul de sustinere compus din esafodaje si (sau) grinzi metalice
transversale, pe care reazama grinzile de lansare, se afla situate sub nivelul
inferior al suprastructrii. Pe grinzile longitudinale de lansare se deplaseaza
sistemul de cintre-cofraje, care are o alcatuire mai simpla in acest caz, dar
putand capata forme foarte diferite. Procedeul necesita minimum doua grinzi
de lansare pentru rularea si stabilitatea cintrelor.
Infrastructura podului, pilele si fundatiile acestora, trebuie gandite in
concordanta cu aplicarea acestui procedeu, in sensul ca esafodajele sa poate
rezema direct pe fundatiile pilelor si sa poata fi ancorate de pile, iar in cazul
cand se folosesc pentru sprijiniri numai traverse metalice trebuie conceput
sistemul constructiv de rezemare al acestora pe pile prin diferite metode:
practicarea unor goluri speciale in pile, prevederea unor console scurte
dimensionate corespunzator si prevazute cu sisteme sigure de fixare a
grinzilor metalice transversale, micsoararea sectiunii pilelor in acea zona
etc., detalii care sa nu influenteze starea de rezistenta a structurii pe timpul
exploatarii.
Procedeul se poate aplica, atat in cazul grinzilor cu sectiune plina, cat
si casetate si dalate, la poduri plane, curbe sau inclinate.

In figura 20, se prezinta un exemplu de executare a grinzilor cu

sectiune plina, utilizand o instalatie de lansare cu cintre sustinute, grinzile de
lansare rezemand pe esafodaje la sol.

Fig.20. Instalatie cu grinzi de lansare si cintre de sustinere, pentru grinzile cu

sectiune plina.

In figura 21, se prezinta o varianta de realizare a unei grinzi curbe,

utilizand o instalatie de lansare a doua grinzi cu zabrele, prevazute cu
sisteme de reglare a pantei transversale si sustinute pe esafodaje, rezemand
la sol chiar pe fundatiile pilelor.
Stabilirea procedeului de executare in consola a podurilor trebuie
facuta pe baza unor calcule tehnico-economice in care se iau in considerare
toti factorii de influenta, cum ar fi: dotarea cu echipamente tehnologice si
posibilitatile de realizare a acestora, conditiile locare de executie, experienta
personalului de conceptie si executie s.a.

Fig. 21. Instalatia cu grinzi de lansare si cintre de sustinere pentru

executarea grinzilor curbe.